Impactul influencerilor de pe platforma Instagram asupra urmăritorilor [303263]

[anonimizat], Administrative și ale Comunicării

Secția Jurnalism

Impactul influencerilor de pe platforma Instagram asupra urmăritorilor

Coordonator:
Conf. dr. Andreea Mogoș

Absolvent: [anonimizat]

2019

[anonimizat], [anonimizat], cât și în offline. [anonimizat]-se, totodată, [anonimizat] o prezență solidă în online. [anonimizat]-grup, la care au participat fete tinere cu vârste cuprinse între 16-25 ani. [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]-[anonimizat], pe o perioadă de 6 luni, respectiv noiembrie 2018-aprilie 2019. [anonimizat], relația lor de colaborare cu brandurile și influența pe care o exercită asupra comunității de urmăritori.

Cuvinte-cheie: Instagram, influență, influenceri, [anonimizat], bloggeri, urmăritori, Feed, [anonimizat]. Therefore, they have become increasingly active in both social media and the offline. Our research paper focuses on analyzing the influence of content creators among the followers. While it also relies on the study of how they have buillt a solid online presence. I investigated the influence on the followers within a focus-group, attended by young girls aged 16-25. We also conducted a [anonimizat], represented by bloggers. As part of this method I [anonimizat] a [anonimizat] 2018-April 2019. [anonimizat].

Key-words: Instagram, influence, infuencers, [anonimizat], bloggers, followers, Feed, [anonimizat] a anului 2010, [anonimizat]-sharing, video-sharing și totodată o [anonimizat], s-a dezvoltat foarte rapid și a [anonimizat], în special pentru tineri.

În luna iunie a anului 2018, aplicația de Instagram a [anonimizat]-o una dintre cele mai populare rețele sociale din întreaga lume. Jumătate din utilizatorii Instagram au vârste cuprinse între 18 și 29 de ani.

[anonimizat], un termen care a [anonimizat], pentru a fi imaginea unui produs sau a brandului, realizând o sursă de venit în urma acestor colaborări. Social-media a devenit o [anonimizat], brandurile încearcă să ajungă la consumatorii online.

Pentru a studia impactul influencerilor din mediul online asupra urmăritorilor, fenomenul trebuie plasat într-un context mai larg, reprezentat de influența în comunicarea de masă, deoarece, prin intermediul acesteia, se realizează schimbul de informație între creatorii de conținut și grupul de urmăritori, conturați prin comunitatea de utilizatori formată.

Pentru a introduce cititorul în subiectul ales, voi prezenta apariția fenomenului de influență, atingând mai multe dimensiuni și manifestări ale acestuia, de la influența mass-media în comunicarea de masă, la influența socială asupra unui singur individ sau a unui grup din care face parte/o comunitate de utilizatori.

Având la bază studii de specialitate în domeniu, vom afla unde își au rădăcinile influencerii din ziua de astăzi, pe care îi regăsim în liderii de opinie din trecut, referindu-ne la mai multe teorii ale apariției lor, definite de ’’teoria fluxului în doi pași’’ și ’’ teoria difuziei inovațiilor’’.

De asemenea, voi plasa influencerii în contextul actual din online, îi voi defini, atât pe ei, cât și activitatea lor principală pe platforma de Instagram. Voi cerceta strategiile de auto-prezentare pe care le utilizează aceștia în fața comunității lor de urmăritori.

Am ales să studiez această temă, legată de influenceri, deoarece consider că fenomenul dezbătut are un ecou mare în mediul online și merită a fi analizat în profunzime. Zilnic, îmi petrec timpul pe platforma de Instagram, astfel voi putea studia fenomenul îndeaproape. Influencerii au devenit tot mai prezenți, atât în social media, cât și în offline, stârnind interes cercetătorilor, cât și urmăritorilor, iar impactul pe care îl exercită asupra urmăritorilor a căpătat proporții.

Un motiv relevant pentru care, dintre toate canalele de comunicare de care se folosesc influencerii români, precum pagina de Facebook, contul de Instagram, cel de Snapchat, canalul de Youtube și blogul personal, am ales să îmi axez lucrarea pe studiul platformei de Instagram, este reprezentat de faptul că acesta este canalul de comunicare cel mai utilizat de influenceri, prin care ajung la un public cât mai larg. Cu ajutorul platformei de Instagram, influencerii și-au crescut vizibilitatea și popularitatea.

Pentru a obține toate informațiile necesare cu privire la impactul pe care îl au influencerii asupra urmăritorilor se va trece și la partea practică a lucrării, care va fi realizată în două etape.

Prima metodă de cercetare presupune realizarea unui focus-grup, eșantionul pe care îl voi utiliza fiind participarea persoanelor care dețin un cont de Instagram și sunt activi pe această platformă social media. Voi căuta tineri cu vârste cuprinse între 16-25 ani. În cadrul focus-grupului vor fi abordate întrebări legate de activitatea urmăritorilor pe platformă. Aceasta va fi corelată cu influencerii pe care îi urmăresc, ce impact au postările asupra vieții lor, dacă în urma recomandărilor făcute de aceștia și-au achiziționat un anumit produs sau dacă au învățat anumite lucruri legate de un domeniu, de la aceștia. Instrumentul folosit în cazul acestei metode va fi ghidul de întrebări, iar tehnica prin care vor fi culese aceste informații va fi prezența față în față în cadrul focus-grupului.

Cea de-a doua metodă utilizată, respectiv analiza de conținut, se va focusa pe analiza detaliată a trei influenceri de fashion din România, reprezentați, în principal, de bloggeri. Voi vedea cum anume și-au construit identitatea, devenind o prezență solidă în online. Voi studia conținutul postat de aceștia pe platforma de Instagram, pe o perioadă de 6 luni, analizând pozele lor postate pe Feed în această perioadă. Voi vedea ce tip de conținut preferă fiecare, foto sau video, cât de des își expun propria persoană în postări, ce tip de conținut utilizează în poze, brandurile cu care colaborează, cât de mult este sponsorizat conținutul lor de către acestea și tipul de postare care prinde cel mai bine la public. De asemenea, voi studia feedback-ul primit de la urmăritori, atât prin like-uri, cât și prin comentarii și voi vedea cum influențează aceștia comunitatea care s-a creat în jurul lor.

Prin îmbinarea celor două metode și a informațiilor obținute cu ajutorul acestora, se va putea face o imagine detaliată de ansamblu, prin intermediul căreia să se determine impactul influencerilor asupra urmăritorilor. Totodată, se vor găsi răspunsuri pentru întrebările de cercetare, verificându-se ipoteza de la care s-a plecat.

În continuarea lucrării, se vor defini anumite concepte teoretice care vizează tema aleasă și vor fi analizate studii de specialitate din acest domeniu.

Capitolul 1: Influența

1.1. Influența mass-media, în comunicarea de masă

Fenomenul de influență a cunoscut de-a lungul timpului mai multe forme. Începuturile procesului au rădăcina în apariția influenței în comunicarea de masă. Aceasta face trimitere la contextul actual, prin care influencerii au impact asupra unei mase mari de oameni, reprezentată de urmăritori. Prin intermediul comunicării de masă, se realizează schimbul de informație între influenceri și comunitatea de utilizatori formată în jurul acestora.

Modelul de bază al comunicării de masă, la care s-a adaptat relația de socializare dintre influenceri și urmăritori, pe platforma de Instagram, presupune ca un emițător să transmită un mesaj, prin intermediul unui canal, pentru a fi receptat de unul sau mai mulți beneficiari. Comunicarea de masă, poate fi individualizată prin sublinierea caracteristicilor emițătorului (creatorul mesajelor), canalului de difuzare, receptorului (audiențele) și conținutului transmis.

În primul rând, trebuie să aducem în discuție și ’’comunicarea’’, pentru că ea stă la baza legăturii create între influenceri și publicul lor. Termenul de ’’comunicare’’, care înglobează domeniul jurnalistic, și-a îmbogățit sensul, ajungând la modă la mijlocul secolului trecut, respectiv secolul XX, pe măsură ce comunicarea s-a dezvoltat ca domeniu de studiu în Statele Unite. Unii teoreticieni definesc comunicarea ca ’’actul de a împărtăși ceva, de a sta de vorbă, de a transmite un mesaj de la cineva către altcineva’’. Comunicarea este un factor foarte important, prin care liderii de opinie reușesc să transmită informații, credințe, valori altor oameni. Fără comunicare, ar fi imposibil ca publicul să fie informat despre ceea ce se petrece în spațiul înconjurător. De asemenea, acesta ar fi privat de aflarea multor aspecte, care ne guvernează viața.

Conform cercetătoarei Barbie Zelizer, comunicarea pune accentul pe difuzarea informațiilor și pe substanța a ceea ce este transmis. Procesul de transmitere a informației presupune ca aceasta să fie deținută de o persoană/un grup, pentru ca mai apoi să fie răspândită celorlalți. Pentru a avea un impact asupra audienței, ceea ce se transmite prin comunicare trebuie să fie o informație utilă, care spune ceva despre un anumit subiect. Receptorul percepe ceea ce i se împărtășește, ca fiind o ’’informație’’, dacă aceasta conține sens și o însemnătate. Nu orice este transmis de emițător, poate fi perceput de către receptor ca fiind o informație.

În anii ’40 și ’50, în Statele Unite ale Americii, ideea de influență media stătea la baza cercetării comunicării, astfel că aproape toate studiile în domeniu porneau de la o noțiune a influenței media. Prin urmare, ni se conturează importanța acestui tip de influență, în relație cu procesul de transmitere a mesajelor.

Influențarea reprezenta un aspect, spre care se îndrepta toată atenția cercetătorilor. Astfel că, aceștia au început să-i analizeze în profunzime, în acea perioadă, pe cei care exercitau această influență. Vremea aceea a fost marcată de declanșarea mai multor dispute, generate de faptul că mulți jurnaliști erau etichetați ca fiind ’’comunicatori’’, iar profesioniștii din acest domeniu considerau că sfera comunicării este mult prea vastă, încât oricine poate fi numit jurnalist. Proprietatea acestor termeni a fost intens dezbătută de oamenii de știință, ajungându-se, în final, la concluzia că cel mai important rol pe care îl aveau jurnaliștii, fie ei comunicatori sau nu, era acela de furnizori de informații.

Un alt promotor al studiului comunicării, care afirma rolul central pe care îl ocupă conceptele de influență-influențare în caracterizarea procesului de comunicare este teoreticinul francez Alex Mucchielli. Acesta a analizat două teorii ale comunicării. Prima este teoria sistemică, dezvoltată la Școala de la Palo Alto, referindu-se aici și la teoria influenței dezvoltată de Denis McQuail, în lucrarea ’’Comunicarea’’. Cea de-a doua este propria sa teorie semio-contextuală a comunicării, care aduce ceva în plus în definirea acestui proces de transmitere a informației, referindu-se la ’’comunicarea-proces de influențare’’. Autorul consideră că cele două teorii se completează, ambele ajutând la înțelegerea funcționării actelor de comunicare.

Teoria sistemică, dezvoltată de Alex Mucchielli se referă la comunicare ca ’’un ansamblu de actori legați între ei printr-o situație colectivă socială’’. Acestă definiție presupune ca membrii implicați în procesul de comunicare să aibă în comun anumite aspecte, să comunice prin același canal, utilizând un cod comun. Actorii comunicării, asupra cărora se exercită influența comunicatorului formează un grup de persoane similare, considerate ca fiind un întreg.

Scopul cercetătorului menționat este să înțeleagă și să dezvăluie modul în care actorii se solidarizează ca grup și se unesc prin comunicarea existentă între ei. De asemenea, încearcă să explice ce îi determină să continue să comunice în cadrul comunității din care fac parte. În aceeași măsură, cercetătorul francez vrea să înțeleagă jocurile și ritualurile implicate în procesul de comunicare din colectiv, regulile și paradoxurile ascunse care îi îndrumă pe actori.

Teoria semio-contextuală a lui Mucchielli este folosită atunci când cercetătorul încearcă să înțeleagă cum ’’un mic ansamblu de comunicări, într-o situație relativ limitată, creează sens și contribuie la a face actorii prezenți să acționeze într-un mod sau altul’’. Cercetătorul încearcă să descopere cum funcționează comunicarea, pentru a-și face o idee clară despre mecanismul prin care un actor îl influențează pe celălalt, și cum funcționează comunicarea-influențare, prin schimbarea elementelor care compun situația și produc un anumit sens orientat. Teoria dezvăluie modificarea efectelor asupra publicului în comunicarea de masă. În centrul teoriei semio-contextuale a lui Mucchhielli se poziționează conceptele de situație, influență, context, procese de sens, precum și apariția sensului.

Într-o altă lucrare de-a sa, denumită ’’L’art D’influencer’’, teoreticianul francez Alex Mucchielli poziționează influența în centrul comunicării, afirmând că influența este fenomenul fundamental al comunicării și orice comunicare are scopul de a împărtăși un sens, care înseamnă ceva.’’ În momentul în care comunicăm, noi încercăm să transmitem o idee cuiva, astfel că îl influențăm să asculte ideile pe care dorim să i le împărtășim. Alex Mucchielli consideră că orice comunicare este o încercare de a influența. Așadar, orice transmitem prin comunicare, implică să facem cunoscut sensul unui lucru, acest proces de transmitere a mesajului realizându-se doar prin influență.

Tot în aceeași lucrare, autorul motivează existența unei omogenități complete între propagandă, vânzări, persuasiune, publicitate și seducție, toate domeniile fiind legate, considerând că nu există nicio diferență între aceste moduri diferite de a influența, toate fiind legate de studiul comunicării. Astfel, ne dăm seama că, încă de la începutul studiului fenomenului de influență, s-a observat faptul că fiecare acțiune desfășurată în vederea răspândirii unor idei, teorii, opinii, pentru a le face cunoscute publicului și a fi acceptate de acesta, cu scopul de a-l convinge, reprezintă o formă de influență asupra audienței. Orice domeniu, care are la bază publicitatea și propaganda, utilizează comunicarea ca proces de influență. Adaptând această teorie la situația actuală din social-media, putem spune că modurile prin care influencerii doresc să promoveze anumite produse și branduri, cu scopul de a-i convinge pe urmăritori asupra calității acestora, reprezintă o formă de influență pe care o exercită asupra audienței.

Persuasiunea și puterea de convingere de care dau dovadă influencerii denotă abilitățile dezvoltate de comunicare pe care aceștia le dețin, fără de care influența pe care o manifestă asupra urmăritorilor nu ar putea fi generată.

O altă dimensiune a teoriei influenței, abordată de autor în lucrarea ’’L’art D’Influencer’’, motivează faptul că această influență se datorează ’’solicitării, cuvintelor adaptate, motivațiilor interne, emoțiilor sau intereselor.’’ În momentul în care receptorul simte că ceea ce i se transmite de către emițător se potrivește modului său propriu de a gândi, de a simți, de a acționa, fiind în concordanță cu acestea, automat mesajele care i se transmit i se vor părea comune și vor fi asimilate într-un mod mult mai simplu și mai deschis de către receptor. Asupra acestuia, se va manifesta o formă de influență, datorată perceperii unor idei comune, cu care aceștia au fost obișnuiți.

Dorințele și motivațiile influențatorului sunt, de asemenea, importante. Direcția de deplasare a celor influențați depinde de modul în care influențatorul va dori să schimbe mintea acestora, ce emoții va reuși să declanșeze în interiorul lor. O persoană este mult mai ușor de influențat, atunci când scopul celui care influențează este concret, iar cel din urmă lucrează în acest sens, pentru a fi capabil să stârnească anumite emoții puternice celui influențat. Influențatorul poate convinge publicul său, atunci când știe cum anume să ajungă la acesta. Pentru a-și manifesta influența, un influencer trebuie să-și cunoască foarte bine audiența, să știe ce fel de conținut să le ofere și ce anume prinde cel mai bine la comunitatea sa de urmăritori. Cu cât studiezi mai aprofundat cerințele acestora, cu atât puterea ta de influență se va spori.

Alex Mucchielli a mai studiat o componentă a influenței, remarcând faptul că, teoria influenței este o teorie a angajamentului. Această idee se referă la faptul că cei care manipulează/influențează vor avea mai multă influență asupra celor influențați, dacă, înainte de asta, vor obține un act precedent al audienței. Teoreticianul consideră că, în cele din urmă, influența este o metodă intuitivă și ușor de utilizat, prin care putem determina receptorul să înțeleagă foarte simplu și eficient ce mesaje vrem să îi transmitem și ce intenții dorim să îi comunicăm.

Unul dintre teoreticienii care a contribuit cel mai mult la teoretizarea comunicării de masă, ca proces de influență este specialistul britanic în comunicare Denis McQuail, profesor de ’’Sociologia Comunicării’’ la Universitatea din Amsterdam. Studiile acestuia, în ceea ce privește sociologia comunicării de masă, sunt unele dintre cele mai apreciate, el fiind considerat un fondator în acest domeniu. Tezele acestuia, menționate în celebra sa lucrare’’Comunicarea’’(1999) au fost preluate de Mihai Coman și Marian Petcu, în lucrările lor ’’ Introducere în sistemul mass-media’’ și ’’Comunicarea de masă’’.

În lucrarea sa ’’Introducere în sistemul mass-media’’, Mihai Coman preia câteva aspecte esențiale, unul dintre ele fiind faptul că ’’Copiii care imită personaje și scene televizate, creșterea profiturilor după consumul reclamelor televizate, creșterea ratelor de audiență ale emisiunilor în direct, cu concerte și interpreți la modă, precum și simpla urmărire sau ascultare a unei emisiuni la radio sau televizor, de către publicul național sunt simple exemple evidente ale influenței mass-media’’. Orice gest al publicului, care imită ceva văzut în mass-media tradițională, cât și în social-media, este considerat a fi un gest influențat de aceste medii. Comportamentul publicului poate fi influențat la orice vârstă, în general, copiii și tinerii fiind cei mai afectați. În momentul în care urmărim emisiuni, reclame apărute la televizor și, în cazul nostru, influenceri în mediul online, profitul televiziunilor cresc, vânzările sporesc, feedback-ul din partea urmăritorilor progresează, acestea demostrând că asupra noastră, consumatorii de media, aceștia își exercită influența. Autorul se oprește și asupra explicării faptului că suntem influențați de mesajele transmise de aceștia, prin simplul fapt că ne comportăm, conform lucrurilor văzute în media. Copiii imită personaje din desene animate, tinerii se îmbracă, se comportă, acționează precum modelele lor, reprezentate, în contextul lumii actuale, de influencerii din online. Părinții noștri, de asemenea, preiau informații din media și acționează conform acestora, consumă alimente promovate în emisiunile de sănătate, cumpără obiecte cărora li se face reclamă la teleshopping, dezbat cu vecinii subiecte care au apărut în presă. Toate acestea ne indică faptul că publicul este influențat puternic de mesajele transmise în media. Conform studiilor lui Mihai Coman, în acest context, comunicarea de masă devine’’act de influență, chiar act de putere’’.

Un alt teoretician, Marian Petcu, doctor în Sociologie la Universitatea din București, pasionat de jurnalism și istoria mass-media, a studiat o altă particularitate a influenței, considerând că aceasta ’’e o formă de comunicare ce are ca principal resort convingerea.’’ Astfel că, înțelegem influența ca o formă de persuasiune, prin care publicul este determinat să se conformeze ideilor transmise de media. Aceasta, folosindu-se de procesul de comunicare, încearcă să ne transmită mesaje care să ne determine să credem informațiile pe care le primim. Atunci când ne conformăm unor idei expuse în mass-media, acceptăm influența, dorind să obținem răspunsuri ca răsplată.

Unele cercetări arată că noi, oamenii, suntem predispuși să respingem informațiile care nu sunt în conformitate cu sistemul nostru de valori. Dacă ceva ce ne este prezentat în mass-media nu este potrivit credințelor și modului de viață și de gândire susținut de noi, nu vom putea fi la fel de ușor influențați.

Autorul Marian Petcu consideră că abilitatea de a influența depinde atât de resursele puterii ale celui care influențează, cât și de valorile și nevoile persoanei influențate. În funcție de credibilitatea pe care și-a construit-o un canal media sau un influencer, se manifestă influența sa asupra publicului. Cu cât aceștia se bucură de mai multă vizibilitate în social-media, respectiv de mai multă apreciare, cu atât mai mult va crește puterea lor de influență asupra publicului. În aceeași măsură, aceștia trebuie să țină cont de faptul că publicul are nevoie să audă sau să vadă anumite lucruri, iar ceea ce este prezentat de mass-media și, implicit, de influenceri, trebuie să satisfacă aceste necesități și să fie în concordanță cu natura publicului căruia i se adresează. În procesul de influență, se pune accent atât pe emițător și pe abilitățile lui de a fi un bun comunicator, cât și pe receptor și natura informației pe care acesta dorește să o primească. Dacă emițătorul are nevoie de entertainment sau de o informație serioasă, emițătorul trebuie să fie cababil să selecteze și să îi expună acestuia doar ce este relevant pentru el la momentul respectiv.

Influența mass-media cunoaște trei forme principale de exercitare. Acestea, pot să conducă, la nivelul receptorilor individuali, la realizarea acordului, identificării sau internalizării valorilor ori a sensurilor transmise prin presă. Acești trei factori, care definesc individul în relație cu influența pe care o are mesajul media asupra sa, reliefează gradul de impact pe care îl au postările influencerilor asupra urmăritorilor, grad care se manifestă diferit asupra fiecărui individ din comunitatea de utilizatori.

Un prim factor, acordul, definește acceptarea conștientă a influenței unui mesaj, individul, aderând, în chip rațional, la conținut, ''evident că adeziunea este critică; ea nu durează, putând fi supusã reevaluărilor; este conjuncturală și nu atinge structurile profunde ale personalității indivizilor în cauză.''. Astfel, raportat la relația influencer-urmăritor, acordul urmăritorilor cu privire la pozițiile unor influenceri asupra unei probleme, de multe ori, dispar, odată ce conținutul postat de aceștia nu mai prezintă interes urmăritorilor. De asemenea, publicul poate descoperi lideri din același domeniu, asupra cărora își îndreaptă atenția. Apariția mult prea predominantă a unui influencer în feed-ul utilizatorilor, prin postarea a zeci de story-uri pe zi, poate crea un efect contrar celui dorit, denumit ''efectul bumerang''. Acesta duce la iritarea și plictisirea urmăritorului, care ia decizia de a se dezabona de la contul influencerului.

Al doilea factor, identificarea, presupune asumarea valorilor promovate de mass-media și, în consecință, imitarea comportamentului promovat de aceasta. În sfera Instagramului, identificarea își exercită influența, urmăritorii se îmbracă, se comportă, precum modelele lor, reprezentate de influenceri. De multe ori creatorii de conținut prezintă aspecte din viața lor de zi cu zi, cu eșecuri sau reușite, pentru a se apropia cât mai mult de publicul-țintă, ilustrând un mod de viață comun, cu care tinerii se pot identifica. Facilitând acest proces, creatorii de conținut pe Instagram, încearcă să atragă publicul și să obțină ''fidelizarea audienței'', prin acest proces, aceștia creascându-și vizibilitatea și având beneficii economice.

Ultimul factor, internalizarea, implicã asimilarea valorilor, semnificațiilor și modelelor de comportament difuzate de mass-media și topirea lor în valorile care constituie concepția despre lume și în modul de comportament al indivizilor. Prin acest fenomen se atinge maximul de eficacitate în acțiunea de influențare. În urma unor campanii de promovare a unor produse, de către influenceri, urmăritorii renunță la un produs în favoarea altuia sau își achiziționează diferite produse, promovate de aceștia.

1.2 Influența socială

O altă dimensiune care trebuie analizată în cadrului procesului de influență este influența socială. Aceasta se manifestă, în principal, în cadrul grupurilor/comunităților, referindu-se la modul în care o persoană își schimbă comportamentul/opiniile/convingerile, în prezența altor indivizi.

În cazul urmăritorilor din cadrul comunității create în jurul unui influencer, influența socială își exercită puterea. În ciuda convingerii că suntem persoane independente, contextul social ne marchează gândurile, sentimentele și chiar traiectoria vieții. Autoarea Salomea Popoviciu, care îl citează pe Ștefan Boncu, consideră că autonomia persoanei e o iluzie, deoarece toți aderăm la opiniile liderilor, ale prietenilor, cerem sfaturi și cumpărăm produsele la care se face reclamă și ne supunem autortății. Având la bază aceste considerente, putem afirma că omul este definit de contextul social în care se află și de oamenii cu care se înconjoară. Întotdeauna, omul va avea nevoie de o persoană cu care să se sfătuiască, căreia să îi ceară o părere, simțind nevoia de a primi opinii de la oamenii din jurul său. În ciuda faptului că un individ deține o părere și se încrede în ea, acesta are nevoie de o confirmare din partea liderilor sau a prietenilor. Cu cât persoana căreia îi împărtășește ideile are mai multă autoritate, reprezentând un lider de opinie în grupul din care face parte, cu atât omul va avea mai multă încredere în opiniile exprimate de aceasta și se va supune ideilor promovate de respectiva autoritate. Atunci când un urmăritor al unui influencer descoperă un anumit produs, acesta va simți nevoia să acceseze Instagramul pentru a primi un review asupra produsului, din partea influencerilor.

În psihologia socială, întâlnim un fenomen aplicabil urmăritorilor din cadrul comunităților construite în jurul unui influencer, și anume ''imitația'', care stă la baza achiziționării comportamentelor sociale. Imitația, regăsită și în comportamentul urmăritorilor de pe Instagram, este denumită drept ’’efectul cameleon’’. Acest efect acționează asupra unui individ, respectiv un urmăritor, care tinde să adopte un comportament pe care l-a văzut în comunitatea de urmăritori din care face parte. Va tinde să se îmbrace, să se comporte precum modelul său, pe care îl urmărește pe rețelele de socializare.

De asemenea, Denis McQuail studiază influența în cadrul unui grup. Atunci când o persoană face parte dintr-un grup, dintr-o comunitate, un exemplu fiind comunitatea de utilizatori creată în jurul unui influencer, această persoană tinde să se supună valorilor promovate în colectivul din care face parte. Dacă media sau online-ul încearcă să influențeze, prin promovarea unor idei, care nu sunt în concordanță cu cele susținute de grup, această influență nu va avea succes. Din acest motiv, este foarte important pentru un lider de opinie sau un influencer să creeze în jurul lui o comunitate strânsă de oameni, care tolerează ideile împărtășite de aceștia, pentru a-și putea manifesta cât mai puternic influența. Dacă influencerul reușește să descopere o nișă care prinde la publicul său, să-și dea seama ce este apreciat de aceștia și ce nu este, acesta va reuși să convingă cu ușurință grupul să achiziționeze un produs, să meargă la un anumit eveniment, să se comporte conform unui model de viață ghidat de aceștia.

Alți cercetători au studiat și alte dimensiuni ale influenței sociale, astfel că Bibb Latané lansează teoria impactului social, care explică influența socială din cadrul unei comunități de urmăritori. Manifestarea acesteia asupra persoanei-țintă se realizează, prin luarea în considerare a trei factori: forța surselor de influență (statusul social, abilitățile, relațiile cu persoana-țintă), apropierea fizică de persoana-țintă și numărul surselor de influențare. Impactul social se manifestă asupra urmăritorilor de pe Instagram, în momentul în care influencerul beneficiază de o anumită vizibilitate în cadrul comunității sale de utilizatori, este documentat și reușește să creeze o relație sinceră cu urmăritorul. Cu cât relația este mai strânsă, cu atât mai mare va fi impactul asupra acestuia. Apropierea fizică de un urmăritor se poate manifesta și în cazul acesta, deoarece influencerii organizează de foarte multe ori întâlniri cu urmăritorii lor, în diferite orașe ale țării. Acestea sunt anunțate pe contul de Instagram, iar în cadrul lor influencerii urmăresc scopul de a se apropia de urmăritorii lor, de a face poze, de a le răsplăti efortul de a-i urmări și de a-i determina să fie conectați la conținutul lor și în continuare.

Francezul Germaine de Montmollin face sinteza cercetărilor psihosociologice privind influența socială, menționând că prin acest proces se fac cunoscute „modificările în raționamentele, opiniile și atitudinile individului sau ale grupului, ca urmare a luării la cunoștință a raționamentelor, opiniilor și atitudinilor altor persoane față de același subiect.’’ Astfel, considerăm că, dacă opiniile persoanelor dintr-o comunitate de utilizatori tind să fie comune, acest fapt va influența opiniile și celorlalte persoane din comunitate. Dacă un influencer împărtășește o anumită idee sau o anumită tendință, iar aceasta va fi apreciată și adoptată majoritar de comunitatea sa, automat și ceilalți utilizatori o vor lua în considerare și își vor crea o opinie despre aceasta, bazată pe opiniile celorlați.

1.3 Influencerii ca lideri de opinie

În timp ce s-a dezvoltat interesul sociologic pentru jurnalism, au apărut numeroase studii care defineau practica jurnalistică, din perspectiva efectelor ei asupra publicului. Odată cu trecerea anilor, jurnalismului i-au fost atribuite diverse efecte, numite ’’efecte media’’, care au fost măsurate în funcție de mai multe criterii: la scară mică sau la scară mare, limitate sau puternice, pe termen scurt sau pe termen lung, directe sau indirecte, intenționate sau neintenționate, latente sau manifeste.

S-a enunțat o varietate de efecte posibile pe care le poate avea mass-media asupra societății, speculate de către cercetătorii în domeniu și s-au studiat numeroase dimensiuni diferite în care pot fi clasificate aceste aspecte, însă jurnaliștii și-au îndreptat atenția asupra unui singur tip de efect. Interesul major s-a manifestat asupra studiului eficacității încercărilor mass-media de a influența, de a schimba opinii și atitudini într-un timp foarte scurt. Acest lucru poate fi cel mai bine descris prin efectul ’’campaniilor’’ mass-media, de a influența voturi, de a vinde săpun, de a diminua prejudecățile. A fost studiat cum reușesc campaniile să influențeze opiniile și atitudinile.

Teoria fluxului în doi pași

Influencerii din ziua de astăzi, fie ei bloggeri de fashion sau persoane care activează în domenii de nutriție, lifestyle, travelling, pot fi considerați ’’lideri de opinie’’ contemporani. Aceștia își au rădăcina în liderii de opinie din trecut, de la mijlocul secolului XX. Sunt oameni care pot fi priviți de ceilalți ca având cunoștiințe vaste și ca fiind demni de încredere, creând o influență interpersonală a ’’fluxului în doi pași’’, în ceea ce privește încrederea în rețelele sociale.

Cea mai importantă teorie, care stă la baza descifrării fenomenului de influență al creatorilor de conținut asupra urmăritorilor de pe platforma de Instagram, în măsură să clarifice apariția și acțiunea acestui proces, este reprezentată de ''Modelul teoretic al fluxului în doi pași'', sintagmă care îi aparține lui Elihu Katz. Modelul a fost studiat îndeaproape de P. Lazarsfeld, B. Berelson și H. Gaudet, ulterior fiind enunțat și dezbătut de Elihu Katz și Paul Lazarsfeld, Joseph Klapper, Wilbur Schram, sociologi care au deschis un nou capitol al studiului efectelor mass-media. Conform acestui model, mesajul presei, în drumul său către public e filtrat de un ''lider de opinie'',care este mediator între mass-media și indivizi.

Bazele existenței ''Modelului fluxului în doi pași'' s-au pus în anul 1942, într-o perioadă dominată de ''teoria glonțului magic'', timp în care sociologii americani au dorit să urmărească efectele mass-media asupra unei comunități mici de persoane, în timpul unei campanii pentru alegeri prezindențiale, în localitatea Erie County din statul Ohio. În timpul acelei anchete, sociologii au descoperit că localnicii erau foarte bine informați despre activitatea politică curentă, dar nu prin contact direct cu mass-media, din ziare sau emisiuni, ci printr-un contact intermediar, cu persoane apropiate, rude, vecini, care le ofereau informațiile auzite în presă.

În decursul campaniei electorale, mulți localnici din Ohio și-au schimbat intenția inițială de vot. În momentul când au fost întrebați ce a contribuit la decizia lor, aceștia au răspuns-alți oameni. Singura metodă de explicare a acestei forme de influență, care părea să fie mult peste alte supoziții în determinarea motivului care i-a făcut pe localnici să-și schimbe votul a fost influența personală. Acest aspect a fost aflat în urma mărturiilor votanților, iar cercetătorii Elihu Katz și Paul Lazarsfeld, care au studiat îndeaproape fenomenul au dedus și alte idei. Se pare că oamenii tind să voteze ceea ce votează apropiații lor: soțiile ca soții, membrii unor cluburi ca cei din clubul lor, angajații precum colegii lor de muncă.

Mai mult decât atât, s-a observat faptul că au existat oameni care au exercitat o influență uluitoare asupra votului semenilor, care nu se asemănau cu cei care se credea, în mod normal, că au putere de influență, fiind reprezentați de liderii de opinie. Aceștia păreau să fie distribuiți în toate grupurile profesionale, la fiecare nivel social și economic. De aici au pornit bazele ideii comunicării în doi pași, prin care informațiile ajung la radio sau în print, de unde sunt distribuite și preluate de liderii de opinie, care le împart societății.

Elihu Katz, colaboratorul lui Paul Lazarfeld a recunoscut că teoria fluxului în doi pași sau comunicării în două trepte a fost anticipată de Gabriel Tarde în lucrarea ’’L’opinion et la foule’’, la începutul sexolului XX. Această teorie va deveni paradigma dominantă a cercetării în domeniul comunicării de masă.

Conform modelului menționat, sursa transmite un mesaj liderului de opinie, care retransmite mesajul prelucrat către grupul său.Acest model este ancora care susține fenomenul de influențare al creatorilor de conținut asupra publicului, astefel că menționăm diferite branduri care doresc să ajungă la un public-țintă și apelează la ajutorul influencerilor, cu vizibilitate în social-media, pentru a le promova produsele și astfel, a ajunge la audiența dorită. Ele ei nu își exercită infuența direct asupra publicului-țintă, ci indirect, printr-o influență interpersonală, reprezentată de relația construită între liderii de opinie, sau influencerii de astăzi, și comunitatea lor de followeri.

Cercetătorii Denis McQuail și Swen Windahl au studiat și ei mai multe aspecte ale teoriei, concentrându-se pe faptul că persoanele nu trăiesc izolate, ci aparțin grupurilor sociale, intră în contact cu mai mulți oameni, iar răspunsul la mesajele mass-media nu sunt directe, ci influențate de aceste relații sociale. Mai mult decât atât, aceștia au considerat că liderii de opinie au mai multe caracteristici:apelează mai mult la media, sunt mai sociabili, sunt conștienți de faptul că îi pot influența pe ceilalți și că le sunt atribuie 2 roluri:de sursă și de orientare.

Liderii de opinie din ziua de astăzi dețin aceste trăsături: au o relație puternică cu mass-media, astfel, reușind să își distribuie mesajele. De asemenea, aceștia sunt buni comunicatori, merg la foarte multe evenimente unde socializează cu un număr mare de persoane și își creează contacte, însă aceștia, comunică cel mai mult cu urmăritorii lor. Ei își cunosc calitățile și puterea de influență pe care o au asupra celor care îi urmăresc, astfel că se comportă precum niște jurnaliști informali, care distribuie informații și își orientează comunitatea într-o anumită direcție.

O altă idee sugerată e că liderii de opinie nu formează un grup separat, iar conducerea opiniei publice nu e o trăsătură pe care unii o au și alții nu, ci mai degrabă că aceasta face parte din acordarea și preluarea în relațiile personale de zi cu zi. Se sugerează că toate relațiile interpersonale sunt potențiale rețele de comunicare și că un lider de opinie poate fi cel mai bine reprezentat ca un membru al grupului care joacă un rol cheie în comunicare.

În lucrarea lui Elihu Katz și Jay Blumler, din 1974, aceștia considerau că jurnalismul juca un rol-cheie în cercetarea utilizărilor și recompenselor. În cadrul unei comunități de urmăritori, publicul este recompensat de către influenceri atât prin sfaturi, cât și prin lucruri materiale, aceștia organizând giveaway-uri, prin care își răsplătesc publicul câștigător cu invitații la evenimente sau diferite produse, care le sunt oferite de brandurile cu care colaborează.

Teoria difuziei inovațiilor

O altă teorie care stă la baza activității influencerilor este ’’teoria difuziei inovațiilor’’. Influencerii transmit informații dintr-un anumit domeniu, despre tendințele în acea nișă, filtrate de propria lor judecată. În lumea marketing-ului, spre exemplu, liderii de opinie sunt etichetați ca ’’adoptatori timpurii’’ sau ‘’’inovatori’’, referindu-se la cei care sunt primii cei mai bine informați consumatori, când un nou produs este lansat. Influencerii sau ’’inovatorii’’ se familiarizează cu produsul, încep să răspândească veștile despre noua achiziție și imediat ce apar confirmările pozitive cu privire la calitățile produsului, alți consumatori vor urma exemplul și vor cumpăra produsul promovat.

Rata de adoptare a unei inovații e afectată de amploarea schimbării eforturilor agenților de promovare, care apare în anumite etape ale difuzării inovațiilor, cel mai mare profit al agenților de promovare fiind obținut când se folosește un lider de opinie. Acesta este unul dintre motivele pentru care campaniile de promovare au parte de un mult mai mare succes, atunci când brandurile angajează lideri de opinie, reprezentați de influenceri.

Pionieratul cercetării care a dus la enunțarea difuziei inovațiilor a fost realizat înainte de 1940. În cartea sa, ’’Diffusion of Innovations’’, cercetătorul Everett Rogers consideră că persasiunea și difuzarea sunt activități de comunicare lineare, unidirecționale, o sursă activă construind mesaje pentru a influența atitudinile și comportamentul receptorilor pasivi, cauza manifestându-se în sursă, iar efectul în receptor.

Cercetătorii fenomenului de difuzie a inovațiilor au fost preocupați de studiul activității de comunicare, centrată pe probleme ca vânzarea de produse, acțiuni sau politici, considerând că unul dintre obiectivele majore ale activităților de difuzie este sporirea credibilității personale în ochii celorlalți. Influencerii se folosesc de diferite metode pentru a determina publicul să aibă încredere în ei și în produsele promovate, pentru a putea ajuta brandurile să își vândă cât mai bine produsele, iar promovarea lor să cunoască succesul.

Anumiți indivi pot juca 2 roluri diferite într-un sistem social: lideri de opinie și agenți de schimbare. Cercetătorul Everett Rogers prezintă efectele pe care le au aceste roluri asupra difuziei, considerând că cel mai inovator membru al unui sistem este, de multe ori, perceput ca o persoană care deviază de la sistemul social și are parte de o credibilitate scăzută din partea membriilor sistemului, rolul acestui individ în difuzie fiind însă uneori, limitat. Pe de altă parte există membrii ai sistemului care dețin rolul de lideri de opinie, aceștia oferind informații și sfaturi despre inovații celorlalți din sistem.

A fi lider de opinie este un grad, prin care o persoană este capabilă să influențeze atitudinile și comportamentul altor indivizi, indirect, reprezentând un tip de conducere informal, în cadrul unui sistem. Poziția de conducere a liderului de opinie este câștigată și menținută de competențele tehnice ale individului, accesibilitatea socială și conformarea acestuia la normele sistemului. Unele cercetări arată faptul că, în momentul când sistemul social este orientat către schimbare, atunci liderii de opinie sunt destul de inovatori, dar când normele nu se supun schimbării, comportamentul liderilor reflectă și ei această normă. Odată cu apropierea lor de normele sistemului, liderii de opinie servesc drept un model apt pentru comportamentul de inovare al celor care îi urmăresc.

Capitolul 2: Cine sunt influencerii?

2.1 Tipuri de influenceri

Pe platformele de social-media, mulți utilizatori urmăresc adesea conturi populare, atât pe Instagram, cât și pe Youtube, aceste conturi fiind denumite ’’conturi de influenceri’’. Datorită popularității câștigate de acești influenceri, sunt abordați de foarte multe branduri, pentru a le susține imaginea și a face reclamă produselor promovate de ei.

Utilizând o platformă atrăgătoare vizual, cum este Instagramul, activitatea influencerilor este mult mai ușor de observat. Munca acestor influenceri constă în a promova și a face review-uri unor produse de la mai multe branduri. Influencerii preferă să fie denumiți cu titulatura de ’’creatori de conținut’’.

Puterea unui influencer constă în faptul că are capacitatea de a-și pune amprenta asupra deciziilor altor indivizi, datorită autorității lui, cunoștiințelor pe care le-a dobândit, poziției pe care o are și relației sale cu publicul. Aceștia sunt capabili să influențeze deciziile de cumpărare ale unuor produse ale posibililor clienți.

Influencerii din social-media sunt autorități independente, care modelează atitudinea audienței prin intermediul blogurilor, tweet-urilor și prin utilizarea altor medii sociale. Deși unii savanți consideră influencerii drept niște voci ostile, competitive, alții recunosc posibilitățile de a colabora cu influencerii pentru a promova un brand sau o organizație.

Savanții au investigat începuturile industriei ’’influencerilor’’, împărțite în diferite părți ale lumii. Una dintre cele mai notabile cercetări este reprezentată de studiul Theresei Senft, din anul 2008, a tinerelor ’’camgirls’’ din Statele Unite ale Americii care filmau și difuzau viața lor din dormitoarele proprii, ca un hobby. Camgirls-urile își difuzau viața prin internet, folosind fotografii, video și bloguri.

Un alt studiu important a fost cel al lui Elice Marwick, din 2013 a tehnicienilor din Silicon Valley care utilizau site-urile de socializare ca Twitter și Digg pentru a comunica. De asemenea, relevant este studiul lui Hopkins, cu ajutorul lui Thomas, asupra bloggerilor de lifestyle din Malaysia care, drept hobby, postau pe blog, obținând venituri ocazionale din site.

Influencerii se găsesc pe toate platformele de social-media:Instagram, Facebook, Twitter, Snapchat etc, acestea fiind principalele rețele unde își desfășoară activitatea. Acești influenceri creează conținut specializat pe o anumită nișă, pentru care și-au construit un public, și postează activ pentru acesta. Influencerii au reușit să-și creeze o comunitate de urmăritori, interesați de domeniul pentru care ei activează.

Influencerii sunt utilizatori obișnuiți, zilnici ai Internetului, care acumulează un public larg de urmăritori, pe blog și pe social-media, prin intermediul prezentării unei narațiuni vizuale a propriilor vieți și moduri de a trăi, implicându-se cu urmăritorii lor în spații digitale, obținând bani de la urmăritori prin integrarea advertorialelor în postările lor de pe blog și din social media și făcându-și apariția la evenimente.

Pentru a deveni un adevărat influencer nu este îndeajuns doar să depui efort și să-ți dedici timpul pentru ceva în care crezi și pentru care ai pasiune, ci trebuie să reușești să-ți creezi o identitate în social media și să devii o prezență notabilă. De asemenea, trebuie să fii capabil să-ți expui cu încredere toate gândurile pe platformele sociale.

Influencerii pot fi încadrați în mai multe tipuri, în funcție de domeniul unde activează:

Influenceri de fashion/beauty – aceștia postează conținut despre vestimentație, make-up, styling, modelling. Ei promovează branduri de haine și produse de cosmetică. De asemenea, își fac apariția la evenimente de lansare de produse.

Influenceri de nutriție sau ’’Foodies’’ – aceștia sunt specializați în tot ceea ce ține de gastronomie. Subdomeniul despre care postează cel mai mult conținut și care prinde cel mai bine la public este cel al alimentației sănătoase.

Influenceri de travel – aceștia sunt pasionați de călătorii. Se documentează și prezintă informații despre destinații noi și locații spectaculoase. Ei promovează agenții de turism, hoteluri, companii de închirieri de mașini, cât și cele mai accesibile și de calitate restaurante din diferite orașe din țară sau din străinătate.

Influenceri fotografi – aceștia se încadrează într-o categorie de influenceri, care s-a dezvoltat tot mai mult, bazându-și conținutul produs pe calitate. Aceștia sunt, de regulă, angajați de branduri să fotografieze și să împărtășească imagini din zona de modă , travel, aventură. Brandurile internaționale de camere de fotografiat (GoPro, Canon, Nikon) lucrează cu influencerii fotografi, pentru a-și promova și a împărtăși informații despre produsele lor. Conținutul postat de ei este inspirațional, profesionist, fapt care i-a ajutat să strângă o comunitate mare de urmăritori.

Influenceri gameri – aceștia sunt cei mai populari în cadrul generației tinere. Ei au o prezență semnificativă pe Youtube. Gamerii upload-ează pe canalul lor video-uri în care se joacă și demonstrează celorlalți abilitățile și tacticile lor.

Influenceri vloggeri și bloggeri – aceștia reprezintă influencerii secolului XXI. Dețin o platformă specială, pe care postează regulat conținut calitativ, apoi, pentru a-și mări comunitatea de fani, distribuie acest conținut pe alte platforme sociale. Bloggerii și vloggerii sunt cei mai urmăriți în era digitală și sunt integrați în strategii de promovare a brandurilor. În general, vloggerii își filmează viața lor de zi cu zi, pe care le-o prezintă fanilor. (daily vlogs)

Influenceri editori și autori – jurnaliștii, editorii de ziare și reviste și autorii de cărți nu sunt influenceri tradiționali, însă aceștia au un public care îi iubește și îi urmărește, pentru care reprezintă o sursă de inspirație.

Influenceri de fitness/sport – aceștia postează conținut legat de sport, cum să ai grijă de corpul și mintea ta și să menții un stil de viață sănătos. Ei îi învață pe urmăritori cum să procedeze la fel, reprezentând modele inspiraționale și motivaționale pentru fanii lor.

Influenceri celebrități – din această categorie fac parte actorii, actrițele, cântăreții, realizatorii de emisiuni. Aceștia sunt deseori contactați de branduri pentru a fi imaginea lor, fiind vizibili în social

media. Sunt abordați de brandurile de fashion, beauty, lifestyle, aceste domenii rezonând cu fanii care îi urmăresc. Aceștia postează conținut care prezintă viața lor de zi cu zi, cât și întâmplări din culise și de la evenimente mondene.

2.2. Influencerii bloggeri de fashion pe Instagram

Datorită digitalizării vieții, care s-a produs în secolul XXI, online-ul a devenit un spațiu favorabil dezvoltării unor noi forme de expresie. Astfel, domeniul de fashion și influencerii din această sferă de activitate au îmbogățit noile roluri și poziții pe care social-media le-a inițiat.

Influencerii de fashion își desfășoară cel mai mult activitatea pe platforma de Instagram și sunt reprezentați, în general, de bloggerii de fashion, al căror număr a crescut considerabil în ultimii ani. Aceștia reprezintă ’’personaje online independente, care se preocupă constant de stilul lor propriu și de preferințele pe care le au pentru anumite produse și împart aceste lucruri cu publicul lor, prin intermediul unui blog pe care postează constant, menținând în același timp o prezență puternică în social-media.’’ Aceștia dețin un blog, însă activitatea lor dominantă se desfășoară pe platforma de Instagram, unde fac trimitere către toate articolele lor postate pe blog. Un blogger de fashion trebuie să lucreze cu toate rețelele sociale, pentru a deveni o prezență notabilă în online.

Moda a devenit un sector dominant în peisajul social-media, reprezentată, în principal de bloggurile de fashion și de blogosfera de fashion construită. Acestea s-au dezvoltat foarte mult, în prezent, acaparând rețelele sociale și, în principal Instagramul, unde blogerii de fashion își desfășoară activitatea zilnică, postând constant și fiind urmăriți de milioane de utilizatori ai platformei.

Blogurile de modă curpind gânduri, opinii, experiențe exprimate printr-o combinație de text și imagine. Postările sunt complexe, îmbină mai multe tipuri de fotografii, cum ar fi fotografii de modă personale, fotografii profesionale de la spectacole de modă, fotografii realizate pentru revistele de modă, și imagini de promovare de produse. În blogurile de modă, tinerele se pozează în diferite ținute, pentru a promova brandurile cu care lucrează.

Ca un rezultat al dezvoltării fenomenului de fashion blogging, s-a ajuns, nu numai să se discute despre ce se întâmplă în viața de zi cu zi a bloggerilor de fashion, dar și să se pună accentul pe alegerea pieselor vestimentare și a outfit-urilor complexe pentru bloggeri. Aceștia prezintă un pachet complex urmăritorilor, expunându-și în postări atât experiențele obișnuite din viețile lor, comune fiecărui om, cât și conținut profesional, în care realizează ședințe foto și promovează diverse piese vestimentare.

Cercetătoarea Alice Marwick definește fashion blogging-ul ca o subcultură internațională, formată, în principal, din fete tinere, care postează fotografii cu ele și cu obiectele deținute de ele, comentează despre modă și haine, și utilizează tehnici de crearea a unui brand, folosindu-se de propria persoană, pentru a se promova pe ele însele și pentru a-și promova blogurile.

În vreme ce bloggerii de fashion și domeniul în care activează s-a dezvoltat, a crescut și influența lor. Aceștia au început să fie tot mai căutați de designeri, a căror piese vestimentare își doresc să le promoveze, să primească numeroase invitații la evenimente și spectacole de modă, atât naționale, cât și internaționale. De asemenea, acestora li se oferă șansa de a colabora cu foarte multe branduri și li se oferă gratuit haine din partea acestora. Bloggerii de fashion își fac apariția la evenimente mondene și la lansări de produse sau localuri. Odată ce au crescut beneficiile bloggerilor de modă, tot mai multe fete tinere și femei au început să-și creeze propriile bloguri de fashion. Comunitatea lor se dezvoltă pe zi ce trece, iar aceștia organizează de multe ori întâlniri cu colegii lor din acest domeniu, în diferite orașe.

În cele mai multe cazuri, bloggerii de fashion sunt independenți, aceștia nu lucrează pentru o companie, ei și-au câștigat vizibilitatea în online dând sfaturi urmăritorilor și împărtășind părerile personale despre anumite produse de înfrumusețare sau despre ultimele trenduri în materie de modă.

Christopher Laurell considera că influencerii-bloggeri de fashion devin lideri de opinie, împărtășind preocupările personale legate de modă.

Blogosfera de fashion este portertizată în media ca fiind un spațiu democratic, în care femeile care nu se încadrează sau nu se potrivesc într-un șablon dictat în lumea modei, să fie bogate, slabe, înalte, heterosexuale și albe, au posibilitatea să-și expună creativitatea și amprenta lor personală în ceea ce privește accesoriile, hainele și frumusețea.

Un aspect a contrariat mulți filozofi și teoreticieni, în ceea ce privește bloggerii de fashion, și anume:autenticitatea acestora. Potter menționa diferența între ce este un lucru și ce pare a fi. De multe ori, bloggerii de fashion prezintă doar aspectele pozitive din viața lor, creând impresia că aceasta este perfectă, lipsită de griji, însă, în realitate și aceștia întâmpină momente mai puțin plăcute, ca toți oamenii obișnuiți. Realitatea prezentată de ei în postări este o realitate modelată de aceștia, pe care ei doresc să o prezinte în acest fel publicului.

Un alt cercetător, Walter Benjamin, în faimoasa sa lucrare ’’The Work of Art in the Age of Mechanical Reproduction’’ se preocupă de studiul diferențelor dintre un obiect și replica lui, punându-și întrebări legate de faptul că într-o lume în care orice obiect de artă poate fi foarte simplu imitat, ce îl diferențiază pe acesta de copia lui.

Aceștia consideră că autenticul este ceva real, necosmetizat, ceva ce se îndepărtează de lumea comercializată construită de bloggerii de fashion.

Activitatea influencerilor de fashion pe platforma de Instagram se bazează pe utilizarea unor strategii de marketing, prin care să promoveze branduri. Influencer-marketingul presupune identificarea și utilizarea unor indivizi specifici care influențează potențialii cumpărători ai unui brand sau a unui produs. Indivizii, reprezentați de influenceri, ajută la activitățile de marketing ale brandului. Cu ajutorul acestora, se sporesc considerabil atitudinile și intențiile de cumpărare ale consumatorilor în ceea ce privește un brand.

2.3 Strategii de auto-prezentare ale influencerilor

Studiul complex al fenomenului de influență al creatorilor de conținut, în raport cu urmăritorii lor, presupune o analiză a strategiilor de auto-prezentare pe care le utilizează aceștia în fața publicului. Influencerii se folosesc de auto-prezentare(self-prezentation), care este procesul de reglare a identității personale în funcție de perceperea personală cu privire la așteptările celor din jur. Aceștia prezintă urmăritorilor un tip de comportament, pe care consideră ei că publicul lor dorește să îl vadă. De multe ori, aceștia își înfrânează emoțiile, construiesc o imagine asupra vieții lor, pe care sunt conștienți că audiența o va aprecia.

Influencerii își auto-reglează comportamentul, atunci când își expun viața cotidiană în fața urmăritorilor, pentru a afișa o imagine cât mai fericită și ehilibrată, conturând o capacitate de auto-reglare(self-regulation)a comportamentului.

Auto-glorificarea (strategic self-presentation) este o altă startegie utilizată de aceștia, care constă în eforturile lor de a face impresie bună prin anumite metode, cu scopul de a maximaliza aprobarea socială și foloasele materiale. Putem vorbi astfel despre dorința individului de apreciere și dorința lui de promovare. Influencerii își doresc să fie cât mai prezenți pe rețelele de socializare, să fie cât mai apreciați și să fie cât mai cunoscuți atât online, cât și offline, toate acestea fiind făcute cu scopuri bine definite.

Consistența sinelui (selfverification) constă în dorința ca ceilalți să ne perceapă așa cum ne percepem noi-validarea conceptului de sine prin credințe confirmatorii despre sine. Atunci când influencerii își etalează întreaga viață în fața utilizatorilor, oamenii sunt extrem de motivați să-și valideze conceptul de sine prin ochii altora, prin intermediul feedback-ului primit de la urmăritori.

Este importantă și analiza comportamentului urmăritorilor, care simt nevoia de a aparține unei comunități.

Erving Goffman, sociolog, psiholog, scriitor canadian-american, considerat cel mai influent sociolog american al secolului XX, a aprofundat studiul fenomenului de auto-prezentare. În cartea sa, ’’The Presentation of self in everyday life’’, autorul menționează că, în unele cazuri, indivizii vor acționa într-o manieră calculată, exprimându-se într-un anumit fel, pentru a da impresia celorlalți că este probabil să primească de la ei un răspuns specific, pe care este preocupat să îl obțină. Uneori, individul va fi calculat în gesturile sale, nefiind conștient de asta. De asemenea, uneori, rolul pe care îl are individul într-un grup îl va determina să dea o impresie bună, modelată a gesturilor și acțiunilor sale, care pot fi atât conștiente, cât și inconștiente. Ceilalți pot avea opinii diferite cu privire la acest tip de comportament și pot fi impresionați de eforturile indivizilor de a exprima ceva, sau pot să înțeleagă într-un mod greșit situația, să nu înțeleagă semnificația anumitor aspecte ale activității prezentate de individ și să ajungă la concluzia că nu sunt justificate intențiile individului și nici faptele sale.

Luând în considerare aceste teorii ale lui Goffman, putem spune că influencerii prezintă, în postările lor de pe platforma de Instagram o viață personală, modelată într-un anume fel, încât să fie în conformitate cu ceea ce se așteaptă publicul să vadă. În unele cazuri, această auto-prezentare a sinelui în fața urmăritorilor poate să fie conștientizată de creatorul de conținut, care prezintă o anumită realitate în mod intenționat, pentru a fi cât mai apreciat de comunitatea sa. Există, însă, cazuri în care acesta adoptă un anumit tip de comportament, acționează într-un mod care nu îl caracterizează fără a-și da seama că a procedat în acest fel, pentru a-și satisface audiența. În aceeași măsură, poziția sa de lider într-un grup îl va determina să își modeleze gesturile și acțiunile, pentru a lăsa o impresie cât mai bună celor care îl apreciază, urmărind să-și prezinte viața, astfel încât să fie credibil, respectat și să se impună ca o autoritate. Trebuie să avem în vedere și reacțiile urmăritorilor la acest tip de comportament ’’cosmetizat’’, care se pot manifesta diferit. Publicul îl poate percepe pozitiv, manifestând apreciere pentru efortul depus de influenceri în a le prezenta o viață cât mai atrăgătoare vizual, și care să le satisfacă dorințele și nevoile , dar, în aceeași măsură îl pot privi dintr-o lumină negativă, din cauza faptului că acest comportament nu este natural, este unul forțat, prezentând o realitate falsă.

2.4. Cultura selfie-ului

O atenție deosebită trebuie acordată studiilor făcute de cercetători asupra selfie-urilor, care reprezintă o metodă des utilizată de către influenceri în postările de pe Instagram, prin care imaginea lor ’’să vândă’’. Acestea au devenit populare în toată lumea. Fotografiile selfie au devenit o caracteristică a culturii vizuale actuale.

În lucrarea lor, ’’What Does the Selfie Say? Investigating a Global Phenomenon’’, cercetătoarele Nancy Byam și Theresa Senft, definesc selfie-urile ca ’’un obiect fotografic, care inițiază transmiterea unui sentiment uman sub forma unei relații, între fotograf și persoana fotografiată, între imagine și software-ul de editare, între privitor și cel care privește, între utilizatori și arhitectura socială a software-ului.’’

Opinia acestora denotă faptul că selfie-urile sunt un tip de fotografii foarte puternice, care au capacitatea de a crea legături între oameni și, implicit între obiecte, reprezentate de imagini și tehnologiile prin care acestea sunt prelucrate și editate.

Acestea consideră, de asemenea, că selfie-urile reprezintă o practică, prin care se pot transmite diferite mesaje către indivizi diverși, comunități și audiențe. O postare de tip selfie are capacitatea de a genera emoție, de a trezi un sentiment în persoanele care o vizualizează, influencerul putând împărtăși prin intermediul acesteia anumite stări, de fericire, tristețe, empatie, sau nervozitate. Sunt puternice atât vizual, cât și ca mesaj.

Oamenii care se ocupă de marketing utilizează adesea fotografiile selfie în reclame la echipamente de imagine digitale, în ziua de azi, pentru a prezenta un client fericit, făcându-și un selfie. Această strategie de marketing este foarte utilă, creând publicului imaginea că produsul respectiv este de calitate, iar clientul este fericit și mulțumit de achiziția sa.

Selfie-urile au fost intens dezbătute de-a lungul timpului, până în prezent, creând numeroase controverse în rândul cercetătorilor.

Fotografiile de tip selfie au suferit un proces rapid de transformare, acestea, fiind, inițial o activitate rușionoasă asociată cu narcisismul. În America, apar foarte des articole în presă despre faptul că activitatea de a face și posta selfie-uri conduce la stări mentale dăunătoare precum narcisismul, dismorfie corporală sau chiar psihoza. Acestea sunt privite ca o boală, care poate afecta foarte puternic individul.

Selfie-urile au fost, de asemenea, criticate pentru faptul că pot face rău celor din jur, pot fi cauza unor accidente, datorate faptului că o persoană este mult prea precupată de a ține camera în mână și a-și face poze, astfel neputând fi atentă la ceea ce se întâmplă în jurul ei.

Compania de televiziune Witness ABC a anulat comedia ’’Selfie’’, despre o femeie obsedată de Instagram, pe nume Liza, din cauza titlului acestui film.

În ciuda faptului că selfie-urile au fost intens criticate pentru faptul că denotă un act de maxim narcisism, prezentând o generație de fete tinere, care fac ’’duck faces’’(bot de rață) în băile lor, s-a observat și potențialul acestor tipuri de fotografii. Selfie-urile politice, cele legate de sport, cele cu soldați, cu bolnavi, cu crime, de la înmormântări sau din muzee vorbesc mult mai mult despre ceea ce implică aceste activități sau evenimente, decât pot face alte tipuri de poze.

Un altă întâmplare, care a determinat cercetătorii să pună într-o lumină negativă fotografia de tip selfie este povestea lui Danny Bownman, un tânăr model britanic. Acesta a câștigat atenția tabloidului The Daily Mail, când a încercat să se sinucidă, deoarece nu era mulțumit de calitatea selfie-urilor lui. În articolul postat de The Daily Mail, care îl avea în vizor pe acesta, arăta că diagnosticul de ’’dependență de selfie-uri’’ a venit de la psihiatrul tânărului, David Vale. Diagnosticul acesta a făcut publicația să creadă că dependența de a face selfie-uri s-a răspândit atât de mult, încât a devenit o boală psihică recunoscută.

Autoarea Crystal Abidin afirmă că ''selfie-urile sunt folosite pentru a modela ecologia socială a mass-mediei în Singapore''. Începând cu 2005, în Singapore, multe femei tinere au început să folosească mijloacele de comunicare socială pentru a-și crea o carieră de micro-celebrități. Studiul "microcelebrităților’’ a fost aprofundat în urma unei cercetări din anul 2001 despre camgirls: femei tinere care își difuzează viața prin Internet.

Unul dintre cele mai mari proiecte de cercetare a selfie-urilor este Selfiecity, o cercetare în domeniul științelor umaniste digitale, inițiată de Lev Manovich, care investighează stilul formal al fotografiilor selfie în cinci locații de pe planeta noastră.

Ca reperezentări vizuale a sinelui, selfie-urile conotații culturale inspiraționale în era digitală modernă. Baym și Senft văd fotografiile selfie ca o oportunitate pentru utilizatori să reflecteze asupra propriei lor identități, din două perspective, atât ca arhitecți social-media, cât și ca adepți ai tendințelor sociale.

Capitolul 3: Cercetare aplicată pe influencerii de fashion din România

3.1 Design-ul cercetării

Tema prezentei lucrări de cercetare este impactul infuencerilor de pe platforma de Instagram asupra urmăritorilor. Scopul de la care s-a pornit în analiza acestui subiect a fost descoperirea modului în care influencerii își pun amprenta asupra vieților urmăritorilor.

Ipoteza de la care a pornit studiul este următoarea: Influencerii din Instagram au impact asupra urmăritorilor. Întrebările de cercetare aferente pentru testa această ipoteză sunt:

Sunt influencerii un sistem de referință sau o sursă de inspirație pentru urmăritori?

Influențează aceștia modul de viață și comportamentul urmăritorilor?

Care este impactul pe care îl au influencerii asupra tendinței de cumpărare a unui produs/brand?

Cum s-a construit identitatea unui influencer?

Consider că ipoteza prezentată este plauzibilă și testabilă, iar întrebărilor de cercetare vor ajuta la demostrarea ipotezei.

Metodele de cerecetare utilizate pentru colectarea informațiilor necesare cu privire la impactul pe care îl au influencerii asupra urmăritorilor au fost focus-grupul și analiza de conținut. Datele colectate prin intermediul primei metode-focus grupul au fost de tip calitativ, după metoda de prelucrare a informației, iar în cazul analizei de conținut, de tip cantitativ. În ceea ce privește focus-grupul, instrumentul de cercetare utilizat a fost ghidul de întrebări, format din 11 întrebări. În cazul analizei de conținut, acest proces a presupus elaborarea unei grile de analiză, ca instrument de cercetare relevant.(Anexele 1,2,3 )

Ambele metode m-au ajutat să creez o imagine de ansamblu asupra identității pe care un influencer și-a construit-o pe platforma de Instagram, implicând observarea directă și amănunțită a conținutului creat de aceștia, cât și influența pe care o au postările lor asupra urmăritorilor. Cu ajutorul acestora, s-a reușit să se găsească răspunsuri pentru întrebările de cercetare, verificându-se ipoteza de la care s-a plecat.

3.2. Focus-grupul

În prima parte a lucrării, metoda de cercetare utilizată a fost realizarea unui focus-grup. Datele colectate prin această metodă sunt de natură calitativă. Prin intermediul acestei metode s-a urmărit obținerea de informații de la respondenții care își petrec timpul pe Instagram, urmărind influenceri pe această platformă. Cu ajutorul acestor răspunsuri s-a putut forma o imagine de ansamblu legată de impactul pe care îl au acești creatori de conținut asupra urmăritorilor. În cadrul focus-grupului am avut un număr restrâns, de 6 participanți, toți respondenții fiind de sex feminin, cu vârste cuprinse între 16-25 ani, eșantionarea acestora urmărind ca aceștia să dețină un cont de Instagram și să urmărească influenceri. Focus-grupul a avut loc în data de 25 ianuarie, în căminul 1 din Hașdeu.

Rezultate focus-grup:

Prima întrebare a avut rolul de a introduce respondenții în subiectul abordat și a vizat numirea influencerilor pe care îi urmăresc cel mai des pe platforma de Instagram. Aceștia au numit influenceri naționali, precum: Daiana Dobraș, Nicoleta Cataragiu, Laura Giurcanu, Sandra Bendre, Sinziana Maria Iacob(sinzianasooper), Cudeea, Ioana Grama, Mădălina Merca, (ioana114), Andreea Balaban, Sebastian Coțofana, Sânziana Negru. 4 din cei 6 respondenți le-au menționat pe Alina Ceușan și Carmen Grebenișan. Dintre cei internaționali, au fost menționați Chiara Ferragni, Anna Saccone, Jeffree Star, James Charles, Tammy Hembrow, Tati Westbrook, Nikki Tutorials. Faptul că 4 respondenți din cei 6 chestionați au răspuns că persoanele pe care le urmăresc constant pe Instagram sunt Alina Ceușan și Carmen Grebenișan, bloggerițe din domeniul fashion, ne arată atât faptul că fetele sunt interesate mai mult de această nișă, cât și faptul că munca acestor influenceri este vizibilă în domeniul în care activează.

Cel de-al doilea subiect abordat a fost menționarea conținutului pe care îl livrează influencerii urmăriți. Respondenții au numit conținuturi diversificate, dar răspunsurile fetelor au fost în concordanță, toate axându-se cel mai mult pe conținut de fashion, urmat de lifestyle, travel, nutriție, sport, beauty. Unul dintre respondenți a menționat că Andreea Balaban abordează și subiecte legate de modul în care să te comporți în societate, bune maniere, iar Anna Sacone postează mult despre lucruri care se petrec în familii, legate de copii și stil de viață sănătos. Un alt respondent a adăugat conținutul legat de pisici, cărți și lucruri vintage. Un alt respondent a menționat că influencerii pe care îi urmărește te învață să fotografiezi și să realizezi un conținut video. Se observă faptul că influencerii urmăriți de fete postează conținut complex, de la lucruri random, legate de pisici sau întâmplări din viața lor cotidiană, la lucruri mai complexe și utile, precum utilizarea corespunzătoare a unui aparat foto.

În continuare i-am întrebat pe respondenți dacă story-urile postate de creatorii de conținut le influențează în vreun fel starea de spirit. Trei dintre respondenți au spus că le motivează și le binedispun, oferindu-le și sfaturi utile, productive, legate de ’’cum să te împaci cu propria persoană’’. Doi dintre respondenți au menționat faptul că acestea story-urile le relaxează, amuză și fac fericite. Un alt respondent a spus că postările unui influencer o determină să fie mai pozitivă, să se gândească ’’că totul e roz și frumos’’. Așadar, postările creatorilor de conținut au capacitatea de a furniza entertainment urmăritorilor, pe care îi amuză, îi binedispun, schimbându-le totodată starea de spirit. În același timp, postările acestora ajută fetele să se accepte, să facă pace cu propria persoană și să abordeze o gândire pozitivistă.

Apoi, am abordat un subiect foarte important în cercetarea mea, și anume dacă influencerii reprezintă o sursă de inspirație pentru urmăritori, iar în cazul răspunsurilor afirmative, cum anume îi influențează. Toți respondenții au spus că aceștia îi inspiră. Unul dintre respondenți a răspuns ’’Mă fac să am încredere în mine și să apreciez ceea ce am, să mă bucur de lucrurile care mă înconjoară.’’ Patru dintre respondenți au menționat că, de multe ori, au încercat să pună în aplicare sfaturi date de aceștia și au apelat la review-uri, înainte de a cumpăra un produs. O tânără a menționat ’’Consider că e singurul loc de unde poți să îți iei o oarecare idee despre cum este un produs.’’ Unul dintre aceștia a menționat că există șansa ca produsul să nu i se potrivească, însă își poate face o idee despre ’’pe ce urmează să își cheltuie banii.’’ Alte două fete au răspuns ’’Dacă vreau să mă îmbrac într-un anume fel, mă uit la ele. Sau dacă vreau să merg într-un anume loc. Dacă vezi multe persoane că preferă un lucru, ești tentat să încerci și tu. Am văzut că foarte mulți mergeau la mare într-un anumit loc, iar când am ajuns și eu pe litoral, am mers acolo pentru a vedea de ce se tot promovează acest loc.’’ Unul din repondenți a spus că o inspiră, cel mai mult, modul în care tinerele creatoare de conținut pozează, inspirație care se manifestă în abordarea propriilor poze de pe contul de Instagram. Un alt respondent a menționat că a citit multe cărți, recomandate de un influencer, pentru că îi place ce citește acesta și tot timpul dacă i-a fost recomandată o carte, dacă a citit-o și ea, i-a plăcut. Se constată faptul că influencerii inspiră urmăritorii, care consultă opinia lor înainte de a-și alege un produs, ceea ce ne demonstrează faptul că aceștia au câștigat încrederea publicului lor. De asemenea, în ceea ce privește vestimentația sau locurile vizitate, influencerii reprezintă un reper bun după care tinerele se ghidează. Cărțile pe care le citesc și modul lor de a se poza sunt folosite drept idei bune, folositoare pentru comunitatea de urmăritori.

O altă întrebare, strâns legată de cea precedentă, a fost dacă respondenții sunt inspirați de influenceri, în a urma stilul de viață dus de aceștia. Aici părerile au fost împărțite. Unul dintre respondenți a menționat că urmărește multe tinere influencer vegane, care au o rutină proprie în ceea ce privește mesele pe care le urmează, iar ea se focusează ca mesele sale să fie cam aceleași cu ale lor, deoarece a observat că la ele dau rezultate. Un alt respondent a menționat că stilul ei de viață, în ceea ce privește alimentația nu e influențat de aceștia, iar dacă nu consideră că e un lucru bun pentru ea, nu va urma ceea ce a văzut că e bine pentru o altă persoană. Un alt respondent a spus că nu a fost influențat în mod direct, dar a facut-o să se gândească la ideea de a aborda stilul de viață, promovat de ei. Alte două respondente consideră că nu sunt neapărat influențate, însă sunt motivate să încerce, înainte făcând un research pentru a vedea dacă este corect acest stil și se potrivește persoanei lor. Alți doi respondenți au răspuns că le motivează să ducă un stil de viață sănătos, să meargă la sală și să fie mai productive. În urma acestor răspunsuri, se constată diferențe ale opiniilor respondenților, părerile fiind împărțite. Jumătate nu abordează viața promovată de influenceri pe conturile lor de Instagram, în viața lor personală, însă se gândesc la adoptarea stilului promovat de aceștia, după consultarea și altor surse. Cealaltă jumătate au răspuns că, văzând modul sănătos, pozitiv de a trăi, adoptat de influenceri, sunt mult mai motivate să facă sport, să aibă grijă de corpul lor și să urmeze o alimentație corespunzătoare.

Raportându-ne la timpul petrecut pe Instagram, 2 dintre respondente au răspuns că sunt active pe această platformă în jur de 2 ore pe zi, iar jumătate din acest timp urmăresc influenceri și story-urile postate de ei. Celelalte 3 fete petrec în jur de o oră, din care 3 sferturi este dedicat urmăririi acestora. Există posibilitatea ca story-urile postate să devină agasante, fiind prea lungi, astfel că un respondent a menționat că, de multe ori, dă skip unora dintre acestea. Cel de-al șaselea respondent își verifică contul de Instagram din oră în oră, iar datorită faptului că nu urmărește foarte multe persoane, majoritatea postărilor pe care le vede sunt de la influenceri. În consecință, timpul petrecut de urmăritori pe platforma de Instagram este dedicat în proporție de 50%, sau chiar mai mult, vizualizării conturilor influencerilor și implicit a story-urilor zilnice postate de aceștia. Concluzionăm că aceștia au acaparat feed-urile utilizatorilor, fiind foarte prezenți în viețile virtuale ale acestora.

Prin întrebarea numărul 7 am dorit să aflu motivul pentru care respondenții urmăresc influencerii. Aici răspunsurile au fost foarte variate. Unul dintre respondenți urmărește influencerii internaționali, deoarece e ’’o metodă bună de a învăța limba engleză mai bine’’, pe unii dintre aceștia urmărindu-i de 5 ani. Un răspuns interesant a fost faptul că respondentul a ajuns la aceste persoane prin participarea la un giveaway, al persoanei respective, apoi ’’Am rămas abonată la profilul ei, pentru că îmi plăcea ceea ce posta, ceea ce vorbea, pozele ei și faptul că părea întotdeauna fericită!’’. Alte două persoane au ajuns să îi urmărească, tot printr-un giveaway, însă nu întotdeauna relaționau cu conținutul postat, astfel că s-au dezabonat. Pentru o alta este important ca influencerii respectivi să livreze conținut nișat pe domeniul de care este interesată. Pentru unele, a fost o pură întâmplare faptul că au ajuns pe feed-ul unora dintre influenceri, iar dacă relaționau cu conținutul postat zilnic, au dat follow și i-au urmărit în continuare, iar în caz contrar, îi eliminau din listă. Doi dintre respondenți i-au urmărit inițial pe Youtube, apoi au dat de ei pe Instagram, iar acum aceasta e platforma pe care îi urmăresc mai mult. Este important să observăm faptul că trei dintre respondenți, adică jumătate dintre ei, au ajuns la anumiți influenceri prin giveaway-urile postate de aceștia, constatându-se faptul că acest mod de promovare este foarte util în a atrage un public cât mai numeros pe contul tău. Se remarcă faptul că urmăritorii au rămas în continuare pe profilul acestora, doar dacă au simțit că relaționează cu conținutul postat de aceștia. Unii influenceri au fost remarcați inițial de utilizatori pe canalul lor de Youtube, însă după ce au fost descoperiți și în Instagram, acesta a fost canalul prin care au reușit să fie mai apreciați de publicul-țintă și să rămână prezenți în viețile acestora. De asemenea, utilizatorii urmăresc acești influenceri, deoarece le distribuie informații utile pentru domeniul lor de interes.

Comunicarea dintre influenceri și urmăritori este un alt aspect important în acest studiu, determinând un urmăritor să fie prezent în continuare pe profilul unui influencer. Pentru a motiva acest argument, oferim răspunsul unui respondent:’’Mi se pare foarte important ca un influencer să răspundă întrebărilor puse, mai ales pentru microinfluenceri. Să lase comentarii, sau măcar un like, un emoticon, să își dedice puțin din timpul lui, pentru că fără noi nu și-ar face treaba. Pe cei cu un număr foarte mare de abonați îi înțelegem, căci e foarte greu și pentru ei.’’ Faptul că unul dintre respondenți, participă la ’’7, 8 giveaway-uri pe săptămână’’, ne arată că aceasta e o metodă de comunicare foarte utilizată, de pe urma căreia urmăritorul poate avea un beneficiu material. Un alt respondent a menționat faptul că nu simte nevoia de a comunica cu ei, însă, s-a întâmplat ca influencerii să ceară ei o recomandare despre un make-up, iar aceasta i-a propus o persoană, printrun comentariu lăsat la postarea sa. Un alt respondent a recomandat unui influencer, răspunzându-i la story-ul postat, ce cadou să îi facă mamei sale. De asemenea, aceasta i-a și pus alte întrebări, la care a primit răspuns. O altă fată a menționat că a rămas uimită, după ce un influencer urmărit de ea i-a răspuns și la întrebări și i-a lăsat și comentariile la propriile poze de pe cont. ’’Chiar dacă au un public larg, se vede că și ei sunt oameni și nu se cred mai presus de noi, ceilalți.’’ Constatăm că există o comunicare destul de strânsă între influenceri și urmăritori. Pentru un urmăritor este important să primească feed-back din partea creatorilor de conținut, oricum s-ar manisfesta acesta, printr-un like, un emoticon sau un comentariu. Acesta simte nevoia de a fi luat în seamă, considerând că influencerii au o responsabilitate față de publicul care le-a crescut vizibilitatea. De multe ori și influencerii au cerut sfaturi comunității de utilizatori, iar membrii acesteia au răspuns, între aceștia existând o relație bazată pe ajutor reciproc.

Următorul subiect abordat în cadrul focus-grupului a fost ’’Au reușit să vă atragă atenția asupra vreunui produs promovat, implicit să vă influențeze decizia de cumpărare a vreunui produs?’’ Toți respondenții au spus că au reușit să le atragă atenția cu produsele promovate, însă patru respondenți au menționat că le-au influențat și deciziile de cumpărare. Concret, două dintre fete și-au achiziționat câte o carte.’’Eu am văzut o carte de dezvoltare personală recomandată și mi-am achiziționat-o chiar în ziua următoare.’’ O respondentă a menționat că a fost la un pas de a cumpăra un gel de curățare, care a fost suprapromovat de toți influencerii, însă a fost împiedicată de prețul produsului. De asemenea, aceasta a văzut că un influencer a spus despre o bluză ’’că lasă scame’’ și a renunțat să o mai achiziționeze. O altă respondentă a menționat că și-a achiziționat produse de make-up promovate de aceștia. Un respondent a menționat ''Dacă văd același produs promovat de toată lumea, garantat nu mi-l cumpăr. Eventual mă duc și iau o mostră și îl încerc înainte. Mi se pare că se popularizează prea mult același produs, iar el poate nici nu e de calitate. Tentația de a căuta există, dar trebuie să mă conving singură.’’ Această întrebare a stârnit opinii diferite, considerând că se merge pe ’’manipulare’’ sau ’’Accepți tot ce ți se dă să promovezi’’, însă alte trei respondente au afirmat că acesta este jobul lor, fiecare reprezentant dorind să-și vândă marfa, menționând că unii influenceri au primit produse, despre care au afirmat sincer că nu sunt pe gustul lor. Se remarcă faptul că brandurile promovate de influenceri, în postările acestora, au reușit să atragă atenția tuturor respondentelor, ceea ce ne relevă faptul că aceștia știu să își prezinte bine produsele. De asemenea, aceștia reușesc să ajungă la publicul lor țintă. Patru respondenți, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate, au fost influențați cu privire la decizia de a achiziționa un produs, astfel, constatăm că puterea de convingere a influencerilor este foarte mare. Aceștia știu să își ’’ambaleze’’ frumos conținutul postat, pentru a fi cât mai atrăgător pentru posibilii cumpărători. Această întrebare a stârnit opinii diferite, un urmăritor a fost de părere că unor produse li se face prea multă reclamă, fiind promovate de toți influencerii, iar aceștia se folosesc de manipulare pentru a determina oamenii să cumpere. Însă, jumătate din ceilalți respondenți au argumentat că asta implică job-ul lor, aceștia colaborând cu brandurile pentru a-și face meseria și a beneficia de un câștig material.

În ceea ce privește conținutul fotografiilor sau video-urilor postate de influenceri, majoritatea respondenților au menționat că fotografiile din vacanțe au cel mai mare impact asupra lor, făcându-te ’’să îți dorești și tu să străbați acele locuri''. O respondentă a menționat că, în cazul video-urilor, cele de impact sunt cele care prezintă aspecte din viața personală, interesante sau picante. Alt respondent apreciază prezentarea realității cotidiene din viața lor, în fotografii sau video, deoarece se simte mai bine după ce vede că și acești oameni au parte de experințe mai puțin plăcute, au zile mai proaste, la fel ca ceilalți. Concluzionăm faptul că acel conținut vizual din vacanțe, postat de influenceri, prinde cel mai bine la public, deoarece sunt expuse locuri uimitoare, care sădesc în urmăritori dorința de a fi explorate de ei înșiși. De importanță este și conținutul în care influencerii își expun viața personală, motivul pentru care este apreciat acest tip de postare fiind faptul că urmăritorii se regăsesc în acesta, empatizează cu experiențele trăite de creatorii de conținut. Este important ca realitatea expusă de un influencer în feed-ul său, să fie cât mai aproape de realitatea experimentată de fiecare om.

Ultima întrebare a fost dacă respondenții au acumulat cunoștiințe, determinate de urmărirea postărilor acestor influenceri. Toți respondenții au răspuns afirmativ. Doi dintre respondenți au menționat faptul că au învățat tips-uri legate de modul în care să fotografezi. ’’Înainte pozam mâncarea, spre exemplu, de jos și arăta foarte rău, apoi am văzut că ele surprind imaginea de sus și mi se pare că arată mult mai bine.’’ Cealaltă a menționat că a întâlnit un infuencer feminin la Untold și a învățat-o să fie întotdeauna atentă ’’să își șteargă camera, înainte de a poza’’. Se remarcă faptul că postările influencerilor sunt calitative, au substanță, acestea furnizând informații relevante pentru urmăritori. În urma vizionării conținuturilor, utilizatorii de Instagram și-au îmbogățit cunoștiințele într-un anumit domeniu, jumătate dintre respondenți au acumulat informații utile din domeniul fotografiei.

Concluzii focus-grup:

În urma analizării tuturor răspunsurilor primite în cadrul focus-grupului, putem realiza o interpretare, conturând o părere generală asupra impactului pe care îl au influencerii asupra urmăritorilor și a percepțiilor acestora despre conținutul postat.

S-a putut remarca faptul că, din timpul petrecut de respondenți pe Instagram, mai mult de jumătate din acesta este dedicat vizionării postărilor influencerilor, aceasta demonstrând faptul că sunt foarte prezenți în viața urmăritorilor. De asemenea, se observă faptul că aceștia se bucură de o vizibilitate crescută pe această platformă.

În ceea ce privește conținutul livrat de influencerii urmăriți de respondenți, domeniile sunt foarte diversificate, urmăritorii filtrând, în primul rând conținutul din domeniul de fashion, urmat de travel, nutriție, beauty, lifestyle, fotografie. În general, fetele sunt atrase de aceste domenii, despre care doresc să se documenteze mai mult.

Legându-ne de starea de spirit a urmăritorilor, aceasta este influențată de postările creatorilor de conținut. Majoritatea consideră că acestea sunt motivaționale, le oferă pozitivitate și îi binedispun. Unii influenceri relaxează și amuză urmăritorii, fapt care demonstrează că aceștia asigură o doză de entertainment pentru cei care îi urmăresc.

Toți respondenții au menționat că, într-un anumit fel, influencerii reprezintă o sursă de inspirație pentru ei. Majoritatea ascultă sfaturile date de aceștia și apelează la review-uri, înainte de a testa un produs. De asemenea, fetele se inspiră din ținutele lor, modul în care pozează, fotografiile, cărțile recomandate, locurile vizitate de influenceri, conținutul postat de ei reprezentând un sistem de referință, în cazul alegerilor pe care trebuie să le facă.

În ceea ce privește abordarea stilului de viață al influencerilor în propria viață, această întrebare a determinat împărțirea în două tabere, cei care sunt influențați și motivați să ducă un stil de viață sănătos, promovat de aceștia și cei care nu vor urma stilul lor de viață, doar pentru că le face bine lor, ci trebuie să își urmeze propriul stil. Astfel, concluzionăm că este foarte important ca urmăritorii să filtreze aspecte din modul de viață al creatorilor de conținut, pentru a fi în concordanță cu propriile valori și dorințe.

Subiectul legat de motivele pentru care respondeții urmăresc inflluenceri a creat variațiuni ale răspunsurilor. Jumătate dintre persoane au ajuns pe profilele acestora pornind de la un giveaway, iar dacă au observat un conținut interesant, cu care relaționează, au început să urmărească persoanele respective. Aceasta ne indică faptul că giveaway-urile reprezintă un mod de a-ți atrage urmăritorii. Însă, în cazul unei mici părți a respondenților, această tactică a eșuat, iar ei s-au dezabonat de la profilele influencerilor, după participarea la giveaway-uri, fiind neinteresate de conținut. Este important de menționat faptul că unele persoane au urmărit influenceri, inițial, pe youtube, după care le-au găsit profilele de Instagram, iar acum aceasta este o platformă mult mai utilizată de ei, cu acest scop. Aceasta ne conformăa faptul că Instagramul a crescut vizibilitatea influencerilor și e cea mai utilizată platformă, lucru menționat și în introducere.

În urma răspunsurilor primite, se poate constata faptul că o comunicare strânsă a influencerilor și urmăritorilor este esențială, pentru a-i păstra în continuare pe profilele lor. Urmăritorii consideră că ei sunt motivul pentru care influencerii au beneficii materiale și așteaptă ca răsplată, timp acordat pentru a le răspunde întrebărilor. Comunicarea dintre respondenți și influenceri a fost reciprocă, în cazul recomandărilor primite și oferite din ambele părți.

Toți urmăritorii au fost atrași să încerce produse promovate de influenceri, dovedă că promovarea are un mare impact asupra lor. În majoritatea cazurilor, decizia de cumpărare a fost influențată de aceștia și s-a manifestat în achiziționarea de cărți și produse de make-up. Se consideră, totuși, că unele produse sunt mult prea popularizate, iar cumpărătorul trebuie să se convingă singur de calitatea lor.

Tipul fotografiilor și implicit al video-urilor postate de influenceri, cu cel mai mare impact asupra publicului sunt cele din vacanțe, cu un conținut vizual surprinzător. În aceeași măsură, postările din viața personală a influencerilor, care prezintă o realitate adevărată, sinceră, cu momente obișnuite din viața de zi cu zi sunt asimilate foarte bine de public.

Influencerii reprezintă un mod prin care urmăritorii au reușit să acumuleze un bagaj de cunoștiințe, atât pentru dezvoltarea propriei persoane, cât și pentru îmbogățirea cu informații din alte domenii de interes, cum ar fi fotografia. Aceste lucruri ne demonstrează atât faptul că aceștia sunt bine documentați, cât și faptul că știu să își expună cât mai coerent cunoștiințele pe care le dețin, pentru a se face cât mai ușor înțeleși.

3.3:Analiza de conținut

Cea de-a doua parte a cercetării a vizat realizarea analizei de conținut. Aceasta e definită de van Leeuwen, ca fiind o procedură empirică și obiectivă de a măsura reprezentările audiovizuale înregistrate, folosind categorii (valori ale variabilelor independente) definite explicit, caracterizate de fidelitate.

Scopul analizei de conținut prezente este de a testa ipoteza formulată, conform căreia influencerii de pe platforma de Instagram au impact asupra urmăritorilor. De asemenea, aceasta a fost realizată cu obiectivul de a răspunde întrebărilor de cercetare:''Influențează aceștia modul de viață și comportamentul urmăritorilor”, ''Care este impactul pe care îl au influencerii asupra tendinței de cumpărare a unui produs/brand?'', axându-se în principal pe aflarea răspunsului la întrebarea ''Cum s-a construit identitatea unui influencer?''. Pentru a răspunde la această ultimă întrebare de cercetare, este necesar să studiem aprofundat conținutul postat de influenceri pe platforma de Instagram, pe o anumită perioadă de timp.

Am ales spre analiză conturile de Instagram ale celor mai urmăriți influenceri din domeniul de fashion din România, aceștia putând fi considerați lideri de opinie sau cei care setează trenduri în această sferă.

Unul din motivele principale pentru care analiza se focusează pe influencerii din domeniul de fashion din România se datorează faptului că toți respondenții focus-grupului au menționat că aceștia sunt cei pe care îi urmăresc cel mai mult pe platforma de Instagram. De asemenea, aceștia au o foarte mare vizibilitate pe social-media.

Analiza de conținut se concentrează pe felul în care trei dintre cei mai mari influenceri de fashion din România și-au construit o identitate în online, devenind o prezență solidă pe platforma de Instagram. Toți cei trei influenceri analizați sunt bloggerițe de fashion, cu o activitate intensă pe această platformă. Studiul vizează analiza conturilor de Instagram ale influencerilor de fashion Alina Ceușan, Ana Morodan și Ioana Grama. Acestea nu au fost alese la întâmplare, ci în funcție de numărul de followeri, cele trei deținând cel mai mare număr de urmăritori din România, în domeniul modei.

Analiza s-a focusat pe studiul activității lor de pe Feed, pe o perioadă de 6 luni (noiembrie 2018-aprilie 2019). Au fost analizate 654 de poze ale Alinei Ceușan, 234 postate de Ana Morodan și 174 postate de Ioana Grama pe conturile personale ale acestora de Instagram, în perioada menționată.

Instrumentul de cercetare utilizat este grila de analiză (Vezi anexele 1,2,3). Categoriile utilizate în structurarea acesteia sunt definite de variabilele:

Perioada

Forma conținutului(foto/video)

Apariția influencerului în postări

Conținutul postării

Branduri partenere

Sponsorizarea conținutului

Număr de like-uri

Număr de comentarii

Categoriile menționate conturează observarea activității bloggerilor de fashion din Instagram, în funcție de cât de mult conținut creează, cum își construiesc contul, cu cine colaborează pentru a fi conectați cu trendurile globale și a le face cunoscute publicului, precum și feedback-ul pe care îl au din partea urmăritorilor.

În luna aprilie a anului 2019, am identificat top 3 cele mai populare și apreciate bloggerițe de fashion din România, în funcție de numărul de urmăritori.

Tabel 1. Cei mai apreciați fashion bloggeri din România, în funcție de numărul de urmăritori

Analiză de conținut Alina Ceușan

Istoric. Alina Ceușan este o bloggeriță de fashion din România, cu vârsta de 26 de ani, considerată drept cea mai influentă și apreciată în blogosfera de fashion din țară. A câștigat patru ani la rând ''Premiul Publicului'', în cadrul evenimentului ''Digital Divas''. Timp de 3 ani de zile (2016-2018), a câștigat premiul pentru ''Cel mai bun cont de Instagram(categoria Fashion și Beauty). Tot în cadrul aceluiași eveniment, în luna mai a anului 2019, a fost desemnată ''Diva Digitală a anului''. În 2016-2017, în cadrul ''Elle Blogging Awards'', a obținut titlul de ''Cel Mai bun Blog de Fashion''.

Pe contul său de Instagram, bloggerița de fashion a postat un număr total de 16.200 de postări până în luna mai a anului 2019, ceea ce ne demonstrează faptul că influencerul este foarte activ pe această platformă. În perioada supusă analizei, noiembrie 2018-aprilie 2019, a postat pe Feed-ul său 654 de poze(Anexa 1). Conform anexei, influencerul postează în medie 4 poze pe zi.

Toate pozele Alinei Ceușan din vacanțe au o amprentă personală, fiind puse sub hashtag-ul #ACgoestoPuntaCana, #AcgoestoMorrocco, #AcgoestoIbiza etc.

Figura 1. Forma conținutului postat pe Feed, de influencerul Alina Ceușan

Din prima categorie a grilei de analiză, respectiv ''Forma conținutului'' rezultă faptul că influencerul postează mai mult conținut foto, în proporție de 82%, respectiv 536 fotografii și mai puțin conținut video, acesta reprezentând 18%, prezent în 118 postări.

Faptul că aceasta postează un număr semnificativ mai mare de conținut foto decât video arată faptul că acest tip de conținut este mult mai ușor de construit, necesitând mai puțin timp de pregătire. Totodată, indică faptul că influencerul și-a construit Feed-ul de Instagram, în funcție de ceea ce a observat că prinde la publicul-țintă.

Următoare categorie din grila de analiză (vezi anexa 4) este definită de apariția influencerului în postările de pe Feed. Este important studiul acestui aspect, pentru a vedea cât de mult se expune influencerul în pozele sale și cât de mult își bazează conținutul pe propria imagine. Alina Ceușan apare în 455 de poze de pe contul său de Instagram, în proporție de 70%, în timp ce în 199 de poze, cu un procent de 30%, nu apare persoana sa în postări. O interpretare a faptului că aceasta apare în trei sferturi din pozele încărcate pe platforma de Instagram este aceea că se focusează foarte mult pe construirea imaginii sale, pe care să o expună într-un pachet cât mai frumos publicului. Un influencer care își dezvăluie atât de mult propria persoană în postări este o persoană care are o mare încredere de sine și, totodată, o persoană care lucrează constant la imaginea ei pentru a o prezenta într-o formă cât mai atractivă.

Cea de-a treia categorie, utilizată în grila de analiză pentru influencerul Alina Ceușan, și poate cea mai importantă, este ''conținutul postării'', unde s-a analizat ceea ce se prezintă în cele 654 de poze ale influencerului. Făcând o analiză inițială a tipului de conținut postat de aceasta, am constatat că există un tipar al pozelor puse pe platformă, astfel că le-am inclus în 16 categorii: ''Shooting Elle Style Awards 2018'', ''Shooting copertă revista Elle, aprilie'', ''Shooting Fashion Week'', ''Shooting promovare brand'', ''Poză promovare brand'', ''Video promovare brand'', ''Promovare artist'', ''Promovare eveniment'', ''Promovare brand personal'', ''Inițiativa Filter Detox week'', ''Selfie'', ''Giveaway'', ''Ipostază viață personală'', ''Anunț vlog nou youtube'', ''Anunț blog'', ''Random''.

Figura 2. Numărul de postări pentru fiecare tip de conținut, pe perioada de 6 luni analizată

Conform Figurii 2, prezentă mai sus, categoriie predominante care relevă conținutul postat de influencer sunt ''Ipostază viață personală'', ''Poză promovare brand'', ''Shooting promovare brand'' și ''Selfie''. Dintre acestea, numărul pozelor care desemnează ipostaze din viața personală a influencerului este dublu față de celelalte 3 categorii. Pozele din categoriile ''Shooting Elle Style Awards'', ''Promovare artist'', ''Anunț blog'', ''Anunț vlog nou youtube'' sunt cele mai puține. În continuare, voi descrie fiecare categorie de conținut în parte.

Ipostază viață personală – este categoria cea mai predominantă, având un număr de 174 de poze. Aceasta prezintă poze din viața de zi cu zi a Alinei Ceușan, cu familia, prietenii, iubitul, cu casa sa, momente de care are parte fiecare om, la benzinărie, cumpărături sau în grădină, pe balcon, etc. Postările din această categorie sunt cele mai sincere, influencerul dezvăluindu-și în acestea aspectele mai personale ale vieții sale. Pozele din această categorie sunt surprinse, de cele mai multe ori, fără filtre de Instagram, influencerul încercând să prezinte viața sa așa cum este ea, cu imprefecțiuni și cu momente naturale, normale pe care le trăiește orice persoană într-o zi normală.

Pe acestea nu încearcă să le ''cosmetizeze'', pentru a prezenta un conținut vizual impecabil, utilizând tehnici de idealizare a pozelor și implicit, de înfrumusețare a propriei persoane. De asemenenea, aici sunt încadrate poze din vacanțe, locuri, restaurante, mâncăruri, rutină zilnică, precum și ipostaze amuzante, unice pe care le suprinde influencerul în călătoriile sale.

Pozele din acaestă categorie predomină detașat, ceea ce demonstrează faptul că influencerul dorește să fie cât mai sincer cu publicul său, care să perceapă prin pozele sale o realitate cât mai aproape de adevăr. De asemenea, categoria aceasta dominantă de poze o ajută să ajungă cât mai bine la urmăritori, care empatizează cu acest tip de conținut real, care le demonstrează că și persoanele cele mai apreciate din online trăiesc experiențe comune cu ale lor.

Poză promovare brand a fost o altă categorie relevantă, cu 87 de poze, aici încadrându-se postările în care influencerul promovează anumite branduri, cu care este în colaborare. Pozele scot în evidență direct produsul/brandul sau îl înfățișează pe influencer în poze normale, din viața cotidiană, în care etichetează brandurile promovate. Multitudinea acestor poze demonstrează cât de importantă este susținerea brandurilor prin influenceri de fashion și cât de importantă este colaborarea lor. Alina Ceușan este unul din influencerii care lucrează extrem de mult cu branduri, pe care le aduce constant în atenția urmăritorilor din comunitatea ei de pe Instagram.

Shooting promovare brand este o altă categorie care predomină în conținutul postat de influencer, cu 83 de poze, această categorie fiind asemănătoare cu cea precedentă, diferența fiind că deține poze profesionale, shooting-uri foto special realizate pentru a promova produsele unor branduri cu care colaborează influencerul. Aceste poze sunt, de regulă, realizate de fotografi profesioniști, pe care influencerul îi etichetează, iar acesta depune o muncă activă pentru a avea o imagine cât mai completă și atrăgătoare în fotografiile realizate. Utilizează machiaj, haine de brand și locații spectaculoase în aceste ședințe foto de calitate, tocmai pentru a atrage atenția publicului asupra brandului promovat.

Categoria Selfie predomină și ea, cu 72 de poze relevante. În perioada supusă analizei, noiembrie-aprilie, influencerul a postat un număr mare de poze selfie, de aici, putem interpreta faptul că Alina Ceușan este conștientă de aspectul său fizic și își promovează propria imagine în postările sale, prin aceste fotografii reușind să transmită diferite emoții urmăritorilor.

Random desemnează o categorie de postări care combină poze cu citate, poze cu lucruri și obiecte care îl inspiră pe influencer, modele de texturi,haine etc. Influencerul Alina Ceușan abordează acest tip de postare, pentru a se detașa de conținutul axat pe fotografii de modă și selfie-uri și pentru a oferi publicului entertainment, cât și idei noi care o inspiră și care, la rândul lor, pot fi o sursă de inspirație pentru urmăritori.

Promovare brand personal este o categorie care deține 35 de postări relevante, atât video, cât și foto, situându-se la mijlocul tabelului. Aici influencerul își promovează propriul brand de costume de baie, Infused Swimwear, pe care l-a creat împreună cu prietena sa, Carmen Grebenișan. Alina Ceușan își promovează destul de mult brandul personal, pozează în costumele sale de baie în foarte multe locații exotice, în ipostaze care să pună cât mai frumos în evidență produsul, pentru a determina publicul să-l cumpere.

Inițiativa #Filterdetoxweek conține 20 de postări, pe care influencerul le-a denumit, timp de o săptămână, sub acest hashtag, și prezintă un challenge pe care l-a acceptat Alina Ceușan, în care prezintă poze fără filtru, fără machiaj și întâmplări obișnuite din viața sa. O altă categorie în care se încadrează postările Alinei este Shooting Fashion Week, unde influencerul a postat poze profesionale de la săptămâna modei de la Milano și din Polonia, prezența Alinei la aceste evenimente ne arată importanța ei în lumea modei. Giveaway deține postări în care influencerul primește produse de la diferite branduri cu care colaborează și le dăruiește urmăritorilor, prin organizarea unor concursuri, în care aceștia concurează după anumite criterii stabilite de influencer: follow paginii de brand, follow contului ei, comentarii, like-uri, etichetarea unor prieteni în comentarii. Acestea au rolul de a spori relația cu publicul, de a se apropria de el și de a crește numărul de urmăritori ai paginii de brand, care să-și vândă cât mai bine produsele și totodată de a crește numărul de urmăritori ai influencerului. Celelalte categorii dețin un număr mic de postări, care desemnează promovări ale unor artiști consacrați, precum Inna, sau tineri artiști din lumea modei, precum și promovări ale unor evenimente de lansare de magazine sau lansări de produse. Este prezentă în tabelul menționat și o categorie, în care influencerul anunță o nouă postare pe blog sau urcarea unui nou video pe Youtube, influencerul făcând trimitere către acestea de pe platforma de Instagram. Un număr total de 13 postări prezintă imagini cu influencerul pozând pentru premiile Elle Style Awards 2018, unde Alina a obținut premiul pentru cel mai bun blog de fashion și poze cu influencerul care a apărut pe coperta revistei de modă Elle, în luna aprilie a anului 2019.

Figura 3 Brandurile cu care colaborează influencerul Alina Ceușan

Figura 3 ne arată principalele branduri cu care colaborează Alina Ceușan. Se observă faptul că influencerul colaborează cu foarte multe branduri, toate cele prezentate în figură fiind branduri de modă. În majoritatea pozelor postate de influencer pe Instagram, aceasta dă tag brandurilor preferate pe care le poartă și celor cu care colaborează. Alina Ceușan are un număr mare de postări în care nu etichetează niciun brand, acestea fiind reprezentate, în principal, de cele cu ipostaze din viața personală. Principalul brand pe care îl promovează este propriul său brand, Infused(INFSD) Swimwear, la care este co-fondator, urmat de brandurile de modă:Cactus the Brand, Koptic, Divacharms, Nympha Clothing, Luisaviaroma, Sport Couture, toate aceste fiind branduri de modă, pe care Alina Ceușan le etichetează constant în postările ei. Alte branduri cu care colaborează influencerul sunt branduri de beauty, ca Sephora, Kerastase, Foreo. Categoria ’’alte branduri’’ desemnează brandurile etichetate mai puțin de influencer în postări, ca cele de decorațiuni interioare Thehome.ro, Blankie, manichiură NailarchiTech, florăria Maison Dadoo sau bijuterii Kriolyt.ro, echipamente audiovizuale marca Avstore.ro. Multitudinea brandurilor de fashion cu care colaborează Alina Ceușan ne indică faptul că este foarte important pentru un brand să utilizeze în promovarea produselor sale influenceri din domeniul de fashion. De asemenea, ne indică faptul că influencerul ghidează tendințele actuale în modă.

Figura 4. Sponsorizarea conținutului postat de Alina Ceușan, de către branduri

Conform figurii de mai sus, putem observa că 61% din conținutul postat de Alina Ceușan, pe o perioadă de 6 luni, este sponsorizat, respectiv 402 poze. Cei care îi sponsorizează pozele sunt diferite branduri de fashion și beauty, pe care influencerul le etichetează în postări, iar multe dintre acestea sunt diferențiate distinct, adăugând hashtag-ul #ad.(advertise). Unele dintre colaborări cu branduri sunt menționate ca parteneriate plătite. Un număr ridicat de poze ale Alinei Ceușan sunt sponsorizate, prin haine, produse de cosmetică, de îngrijire personală, primite de la brandurile cu care colaborează și pe care le promovează, precum și vacanțe oferite de acestea, pentru a face ședințe foto profesionale, unde să le facă reclamă produselor, pentru a fi cât mai atractive pentru public. Numărul mare de poze sponsorizate ne indică faptul că influencerul are o relație foarte strânsă cu brandurile, activitatea ei pe Instagram bazându-se pe promovarea acestora. Atât influencerul, cât și brandurile au de câșigat din această afacere.

Tabel 2. Media like-urilor și comentariilor la postări, după popularitate

Imagine 1:Fotografie Selfie postată pe Instagram de Alina Ceușan, pe 7 februarie 2019

Tabelul numărul 2, menționat anterior, prezintă tipurile de postare care prind cel mai bine la publicul care o urmărește pe Alina Ceușan. Se poate observa că fotografiile de tip selfie sunt cele mai apreciate de urmăritorii influencerului, cu o medie de 12.275 de like-uri/postare, urmate de giveaway-uri, cu 10.088 like-uri/postare. Fotografia de tip Selfie, care scoate în evidență frumusețea influencerului a devenit foarte populară și a câștigat apreciere pe platforma de Instagram. Pozele care arată ipostaze din viața personală și ședințe foto de prezentare a brandurilor sunt la fel de apreciate de urmăritori.

În ceea ce privește feedback-ul oferit prin comentarii, postările de tip giveaway se detașează vizibil de celelalte, fiind cele mai apreciate, deoarece, de multe ori, pentru a participa la un concurs organizat de influencer este necesar să dai like postării respective. De asemenea, numărul ridicat de comentarii ne indică faptul că Alina Ceușan are o comunitate foarte mare de urmăritori, care se implică în activitatea influencerului, oferind feedback. În ceea ce privește celelalte postări, selfie-urile și pozele cu ipostaze din viața personală au un număr relevant de comentarii, cel mai puțin feed-back primind pozele din categoriile Random și Shooting promovare brand.

Analiză de conținut Ana Morodan

Istoric. Ana Morodan, numită ’’contesa digitală’’ este unul dintre cei mai mari influenceri de fashion din România și una dintre primele bloggerițe din acest domeniu. Și-a început blogul în urmă cu 7 ani, până în prezent evoluând foarte mult de la blogger, la influencer și la antreprenor online. Împreună cu producătorul Adrian Telespan deține canalul de Youtube TheMofficeshow În anul 2014 a obținut titlul de Diva digitală a anului în cadrul ’’Digital Divas by Avon’’, precum și premiul pentru ’’Cel mai bun cont de Instagram’’. În cadrul Elle Style Awards 2015, i s-a oferit titlul de ’’Cel mai bun stil personal’’. Beau Monde a declarat-o, în anul 2016 ’’Cea mai bine îmbrăcată personalitate’’. În anul 2019 a avut o prezență foarte activă în televiziune, participând la reality-show-ul Asia Express, de pe Antena 1. În postările sale de pe Feed abordează, în principal, un stil vintage, clasic și dă dovadă de umor prin pozele și descrierile care le însoțesc.

Bloggerița de fashion are o activitate constantă pe platforma de Instagram, postând pe Feed 3945 de poze, până în luna mai a anului 2019. În perioada supusă analizei, noiembrie 2018-aprilie 2019, influencerul a postat un total de 234 de poze.

Figura 5. Apariția influencerului în postările de pe Feed

Conform Figurii 5, influencerul Ana Morodan apare în 79% din postările de pe Feed, în perioada analizată, respectiv 186 de poze. Faptul că apare imaginea ei într-o treime din postările sale ne indică faptul că și această bloggeriță își expune foarte mult propria persoană în pozele de pe Instagram, bazându-și conținutul pe propria sa imagine. Apariția constantă a influencerului în postări, se datorează și faptului că acesta prezintă poze cu diferite ținute, promovând anumite piese vestimentare.

În ceea ce privește forma conținutului postat de influencerul Ana Morodan, acesta este în proporție de 92% imagine, respectiv 215 postări, pe când conținutul video este prezent în procent de doar 8%, respectiv 19 postări(vezi anexa 5). Putem interpreta faptul că bloggerița preferă să-și construiască Feed-ul bazându-se mai mult pe imagini, acestea fiind foarte utile pentru a descrie povestea vizuală a unui brand promovat.

Figura 6. Numărul de postări, pentru fiecare tip de conținut

Conform figurii, influencerul Ana Morodan postează pe Feed-ul său de Instagram cel mai mult conținut din categoria dominantă Shooting promovare brand, cu 67 de poze, unde realizează ședințe foto profesionale, pentru a scoate în evidență piesele vestimentare pe care le promovează. Urnătoarea categorie relevantă este reprezentată de pozele în care influencerul doar etichetează anumite branduri în postări sau prezintă doar produsul, fără să apară imaginea sa. Următoarele categorii relevante desemnează poze din viața personală a influencerului, poze cu citate sau inspiraționale din categoria ’’random’’, urmate de poze cu influencerul de la reality show-ul AsiaExpress, sezonul 2 și de fotografiile de tip selfie, toate aceste patru categorii conținând peste 20 de postări de acest gen. Cele mai puține poze sunt cele în care Ana Morodan anunță diferite evenimente, apare ca invitat la alte emisiuni televizate, în care povestește experiența trăită în cadrul emisiunii la care a participat și giveaway-uri.

Figura 7. Brandurile cu care colaborează influencerul Ana Morodan

Conform figurii, în 65 de poze, din totalul de 234, bloggerița Ana Morodan nu promovează branduri, iar raportând acest număr la totalul postărilor din perioada analizată, aceastea reprezintă 1/4, rezultând că există puține poze în care nu promovează branduri. Principalul brand cu care colaborează, pe care îl etichetează frescvent în postări este H&M, participând la numeroase lansări de colecții ale acestui brand și realizând multe ședințe foto de promovare al acestuia, toate postările din aceste campanii fiind etichetate cu hashtag-ul #H&|Mandme. Următoarele branduri relevante, pentru care exercită o activitate de promovare intensă sunt Mineli, Koptic.ro, Styland, toate acestea fiind branduri de modă. Influencerul lucrează și cu alte branduri de bijuterii ca Tricia Design, Tria Alfa, de decorațiuni interioare ca Apartment 17, Electrastore.ro sau Heartwood, electronice Huawei sau produse de patiserie de la Paul.

În ceea ce privește sponsorizarea conținutului postat pe Feed, 160 de poze ale influencerului, respectiv 68% sunt sponsorizate, în timp ce 32% din conținut, cu 74 de poze nu beneficiază de sponsorizări(Vezi Anexa 6). Numărul mare de postări realizat cu scop publicitar, finanțat de brandurile cu care colaborează, indică faptul că influencerul Ana Morodan are o startegie de marketing foarte puternică și a reușit să își construiască un nume în lumea modei, fiind contactată de multe persoane din acest domeniu, cu care bloggerița a reușit să se asocieze.

Tabel 3. Media like-urilor și comentariilor de la poze, după popularitate

Imagine 2: Fotografie din categoria Shooting promovare brand, postată de Ana Morodan pe 19 februarie 2019

Conform tabelului 3, postările cele mai apreciate ale bloggeriței Ana Morodan sunt ședințele foto profesionale în care promovează branduri, cu 10835 like-uri/postare. Acestea prind cel mai bine la public, deoarece imaginea construită este de calitate, iar pozele din această categorie necesită multă muncă, atât în alegerea locației, cât și vestimentației și a styling-ului, a fotografului, a poziției și a unghiurilor care să avantajeze influencerul cât mai bine, ca imaginea finală să fie prezentată urmăritorilor într-un pachet cât mai complex și bine valorizat. Următoarele cele mai apreciate sunt giveaway-urile, cu un număr apropiat de like-uri, precum și selfie-urile, care au feedback ridicat și pozitiv din partea comunității construite în jurul influencerului. Giveaway-urile au obținut cele mai multe comentarii, acestea mobilizând urmăritorii să participe în număr cât mai mare la consursurile organizate în parteneriat cu brandurile. Faptul că feedback-ul la aceste postări e ridicat, arată faptul că influencerul Ana Morodan este apreciat de comunitatea sa, cu care interacționează zilnic, urmăritorii cerând sfaturi vestimentare în comentarii, sau opinii în legătură cu un produs sau o întâmplare din viața personală.

Analiză de conținut Ioana Grama

Istoric. Ioana Grama este una dintre cele mai apreciate bloggerițe de fashion din România, având un număr mare de urmăritori și obținând mai multe premii de-a lungul carierei sale. Și-a deschis blogul denumit ’’Rise and Shine’’, în anul 2013. În cadrul Digital Divas a obținut, în anul 2015 titlul ’’Best fashion blog’’, fiind premiată cu locul 1 la această categorie. Tot în cadrul acestei competiții a luat locul 1 la categoria ’’Best Instagram Account’’, în 2015. În 2017, a câștigat premiul ’’People’s choice’’ la competiția Digital Divas, acest titlu demostrând faptul că este foarte apreciată de publicul din România, fiind unul dintre cei mai importanți influenceri din domeniul de fashion.

Feed-ul său de Instagram conține, până în luna mai a anului 2019, 8870 de postări. În perioada de analiză aleasă, noiembrie 2018-aprilie 2019 a postat un număr total de 174 de poze.

Influencerul Ioana Grama apare în 91% din postările sale, respectiv în 158 de poze, pe când, doar în 9%, procent reprezentat de 16 poze, aceasta nu apare, prezentând peisaje, obiecte, citate sau alte lucruri care nu includ imaginea persoanei ei(Vezi anexa 7). De aici, rezultă faptul că și această bloggeriță își expune foarte mult propria persoană, reprezentându-și sinele în pozele încărcate pe platforma de Instagram.

Figura 8. Forma conținutului postat pe Feed de Ioana Grama

Conform figurii de mai sus, aproape tot conținutul postat de influencerul Ioana Grama este sub formă de imagine, în proporție de 91%, respectiv 158 de poze. Faptul că și-a construit Feed-ul de Instagram, bazându-se pe imagine ne arată faptul că influencerul este consecvent în ceea ce privește tipul de format utilizat în postări și nu apelează la prea multe schimbări. De asemenea, preferințele pentru conținutul bazat pe imagine ne arată modul simplist pe care îl abordează influencerul.

Figura 9. Numărul de postări, pentru fiecare tip de conținut

Conform figurii de mai sus, influencerul Ioana Grama a postat de-a lungul periodei de 6 luni analizate, cel mai mult conținut din categoria ’’Shooting promovare brand’’, cu 72 de poze relevante. Astfel, rezultă faptul că influencerul colaborează cu multe branduri și realizează numeroase ședințe foto profesionale, pentru a le promova produsele. Următoarea categorie relevantă, cu 60 de poze, prezintă ipostaze din viața sa personală, poze cu familia, iubitul, prietenii și imagini surprinse în momentele în care realizează lucruri obișnuite în viața sa. Cele 2 categorii menționate predomină în Feed-ul său de Instagram. Acestea sunt urmate de un număr mai mic de poze din categoria ’’Poză promovare brand’’, în care doar menționează anumite branduri. După cum se observă, influencerul postează foarte puține selfie-uri, giveaway-uri și anunțuri, numărul scăzut al acestora datorându-se și faptului că, în perioada analizată, Ioana Grama a postat un număr mai mic de poze, în comparație cu celelalte două bloggerițe. De asemenea, influencerul își construiește conținutul, în funcție de două dimensiuni: prezentarea pozelor relevante pentru colaborarea cu branduri, iar pe de altă parte, expunerea ipostazelor personale din viața sa.

Figura 10. Brandurile cu care colaborează influencerul Ioana Grama

Așa cum se arată în figura de mai sus, Ioana Grama are un total de 60 de postări, în care nu promovează brand, în 114 rămase, etichetând branduri de modă. Principalul brand cu care colaborează este H&M, una dintre campaniile realizate împreună cu ei fiind #HMSuperBday. Alte branduri importante cu care colaborează influencerul, etichetate constant în postări sunt Zara, Divacharms, Asos, toate acestea fiind branduri de modă. Alte branduri importante cu care colaborează, care nu fac parte din sfera de fashion sunt brandul de vinuri Moet&Chandon, brandul pentru produse de păr Pantene, brandurile de make-up Fendi sau Estee Lauder sau cel de electrocasnice Philips, aceste colaborări demonstrând faptul că bloggerul de fashion Ioana Grama este abordată și de alte branduri, nu doar de cele din domeniul ei de activitate. Alte branduri importante, de asemenea, de haine, pe care le-a etichetat mai puțin, în perioada noiembrie 2018-aprilie 2019 sunt Luisaviaroma, Markoff, Aerial Clothes, Pe Țeavă, Musette.

Figura 10. Sponsorizarea conținutului postat de Ioana Grama, de către branduri

Conform Figurii 10, mai mult de jumătate din conținutul postat de Ioana Grama pe Feed-ul său de Instagram este sponsorizat de brandurile cu care colaborează, respectiv 64%, cu un total de 112 poze. Aceste procente ridicate ne indică faptul că influencerul lucrează cu foarte multe branduri, care îi recompensează activitatea de promovare, atât numerar, cât și prin vacanțe, produse de cosmetică și vestimentații oferite.

Tabel 4. Media like-uri și comentariilor la poze, după popularitate

Imagine 3: Fotografie din categoria Ipostază viață personală, postată de Ioana Grama pe 24 martie 2019

După cum se observă în tabelul 4, cele mai apreciate poze publicate de influencerul Ioana Grama, care au prins cel mai bine la publicul său sunt cele care prezintă ipostaze din viața personală. Putem interpreta faptul că urmăritorii bloggeriței își doresc și preferă să vadă poze naturale cu influencerul, să își expună viața de zi cu zi cât mai mult în postări, empatizând cel mai bine cu acest tip de conținut, în care se regăsesc. Următoarea categorie relevantă, cu un număr apropiat de aprecieri, respectiv 13.614/postare, este reprezentată de fotografiile selfie, pe care urmăritorii își doresc să le vadă pe contul influencerului.

La fel de apreciate sunt și cele din categoria Shooting promovare brand și giveaway. Postările de tip giveaway au parte de un feed-back foarte mare din partea urmăritorilor, cu o medie de 1.818 comentarii/postare, rezultând faptul că publicul influencerului este foarte activ pe contul ei de Instagram, împlicându-se în activitățile organizate de Ioana Grama. Fotografiile de tip Selfie și cele din categoria Shooting promovare brand primesc numeroase comentarii, urmăritorii cerând sfaturi de modă sau transmițând mesaje pozitive acesteia.

Concluzii analiza de conținut:

Având la bază analiza de conținut realizată pentru cei trei influenceri de fashion:Alina Ceușan, Ana Morodan și Ioana Grama, am putut observa cum și-au construit cele trei o identitate în online, devenind o prezență solidă pe platforma de Instagram.

Toate cele trei bloggerițe sunt foarte apreciate, munca lor fiind răsplătită prin titluri și premii în cadrul competiției Digital Divas, principala ceremonie de decernare a premiilor de modă în România, care celebrează activitatea bloggerilor de fashion și în cadrul Elle Style Awards, ceea ce demonstrează faptul că au feed-back pozitiv, atât din partea comunității lor de urmăritori, cât și din partea experților și colegilor din domeniul modei.

Cele trei bloggerițe de fashion sunt foarte active în social-media, menținând o relație constantă, regulată cu publicul lor, pe perioada de 6 luni analizată, respectiv noiembrie 2018-aprilie 2019, au postat un număr foarte mare de poze: Alina Ceușan(654), cu o medie de patru poze pe zi, Ana Morodan(254), respectiv în jur de o poză pe zi și Ioana Grama(174), o poză la două zile. Numărul foarte ridicat de poze pe care Alina Ceușan le-a postat în această perioadă arată faptul că este foarte implicată în activitatea ei de pe Instagram și că este dedicată publicului ei, pentru care încearcă să realizeze cât mai mult conținut de calitate.

Alina Ceușan, Ana Morodan și Ioana Grama, toate cele trei bloggerițe de fashion apar în peste 70% din postările lor de pe Instagram, expunându-și foarte mult propria persoană și bazându-se foarte mult pe propria imagine, fiind conștiente că aceasta este apreciată de urmăritori.

Feed-urile lor de Instagram prezintă o varietate de categorii de conținut, referindu-ne la pozele pe care le postează, ceea ce le oferă posibilitatea să-și expună creativitatea și să-și pună amprenta personală asupra postărilor. Deoarece își expun foarte mult viața personală în postări, dar și colaborează foarte intens cu brandurile, în cazul celor trei bloggerițe, categoriile predominante sunt Ipostază viață personală, Shooting promovare brand și Poză promovare brand. Ultimele două categorii relevă abilitățile stilistice ale influencerilor, cât și de modelling, cu care reușesc să-și impresioneze publicul. Faptul că expunerea ipostazelor din viața proprie predomină, demonstrează faptul că cei trei influenceri doresc să fie cât mai sinceri cu publicul lor, care să perceapă prin pozele postate o realitate cât mai aproape de adevăr și să își determine urmăritorii să empatizeze cu acest tip de conținut.

În ceea ce privește forma conținutului postat pe Feed, toți cei trei influenceri și-au construit contul postând un număr semnificativ mai mare de conținut foto, care este mult mai ușor de realizat, necesită mai puțin timp pentru a-l pregăti, iar influencerii au constatat că prinde foarte bine la public.

Fiind influenceri din sfera românească de fashion, cele trei bloggerițe colaborează cel mai mult cu branduri de modă, pe care le promovează intens în postările lor de pe platforma Instagram, printre ele numărându-se Cactus the Brand, H&M, Minelli. Există și branduri cu care colaborează toți cei trei influenceri, precum H&M, Koptic.ro, Divacharms, Luisaviaroma, Foreo, Sephora, rezultând faptul că brandurile au în vedere creatori de conținut-țintă din domeniul de fashion vizibili pe Instagram. De asemenea rezultă faptul că toți aceștia sunt conectați între ei, în lumea modei.

În ceea ce privește sponsorizarea conținutului de către branduri, peste 60% din conținutul postat de cele trei este finanțat, atât prin plată efectivă, cât și prin vacanțe, produse cosmetice, haine. Constatăm, astfel, că s-a construit un real business din promovarea brandurilor în online, prin influenceri, acestea realizând că este una dintre cele mai eficiente metode, în prezent, prin care să își atragă posibilii clienți. De asemenea, pentru influenceri, promovarea brandurilor este o afacere foarte profitabilă.

Principala concluzie la care s-a ajuns, în ceea ce privește feedback-ul primit de la urmăritorii de pe Instagram, atât prin comentarii, cât și prin like-uri este că cei trei influenceri de fashion, Alina Ceușan, Ioana Grama și Ana Morodan au reușit să-și construiască o prezență solidă pe platforma de Instagram, adunând în jurul lor o comunitate foarte mare de urmăritori, care sunt activi și implicați pe conturile lor. Conținutul cu care empatizează cel mai bine publicul, prin comentarii lăsate influencerilor sunt, detașat, giveaway-urile, prin care creatorul de conținut motivează urmăritorul să participe la concursurile realizate, pentru a se bucura de beneficii și pentru a-i ține cât mai conectați la conținutul postat de ei.

Referindu-ne la postările care prind cel mai bine la urmăritori, definite prin like-uri, preferințele diferă de la influencer la influencer. Urmăritorii Alinei Ceușan apreciază cel mai mult postările de tip Selfie, cei ai Anei Morodan relaționează cel mai bine cu conținutul cel mai plăcut vizual, reprezentat de pozele de la ședințele foto profesionale de promovare de brand, iar cei ai bloggeriței Ioana Grama apreciază cel mai mult pozele care prezintă ipostazele din viața personală a influencerului. Toate aceste preferințe diferă în funcție de ceea ce-și dorește publicul să vadă pe contul influencerului pe care îl urmărește, ce îi transmit pozele respective, depinzând, totodată, de calitatea conținutului postat de creatorul de conținut pentru fiecare categorie.

O concluzie principală este reprezentată de faptul că influencerii din domeniul modei au parte de un feed-back ridicat din partea urmăritorilor, atât prin aprecieri, cât și prin comentarii.

Concluzii

În prima parte a lucrării, alcătuită din două capitole, a fost definit fenomenul de influență, pentru a introduce cititorul în subiectul ales, fiind prezentate mai multe dimensiuni și manifestări ale influenței, de la influența mass-media în comunicarea de masă, la influența asupra unui singur individ sau a unui grup din care face parte/o comunitate de utilizatori. A fost inspectată literatura de specialitate, pentru a vedea ce studii s-au făcut în domeniu și ce alți cercetători au abordat tema aleasă, fiind observate cercetări din România, America și Franța. De asemenea, s-a observat unde își au rădăcinile influencerii din ziua de astăzi, făcându-se o paralelă între ei și liderii de opinie din trecut, având la bază teorii ale apariției lor, definite de ’’teoria fluxuui în doi pași’’ și ’’ teoria difuziei inovațiilor’’.

De asemenea, am încadrat influencerii în contextul actual din online, i-am definit, am văzut care este activitatea lor principală pe platforma de Instagram, am studiat strategiile de auto-prezentare pe care le utilizează în fața comunității lor de utilizatori și am cercetat mai aprofundat cultura selfie-urilor, acestea fiind unele dintre cele mai abordate poze ale influencerilor, pe platforma de Instagram.

O parte importantă a lucrării a constat în focusarea pe influencerii de fashion din România, reprezentați, în principal, de bloggeri. Au fost cercectate mai multe lucrări, în principal, din străinătate, unde aceștia au fost cercetați în amănunt.

În a doua parte a lucrării, prin intermediul celor două metode de cercetare utilizate, focus-grup și analiza de conținut, am aflat date despre influența creatorilor de conținut asupra urmăritorilor, reușind să răspund întrebărilor de cercetare, formulate la începutul lucrării. De asemenea, am reușit să studiez îndeaproape influencerii de fashion din România și cum anume și-au construit identitatea, devenind o prezență solidă în online.

Conform concluziilor menționate și anterior, în capitolul de cercetare, pentru fiecare metodă în parte, s-a constatat că influencerii sunt foarte urmăriți de către tineri, pe platforma de Instagram, mai mult de jumătate din timpul petrecut de aceștia fiind dedicat influencerilor. Fetele sunt interesate în principal de influencerii din domeniul de fashion, pe care îi urmăresc cel mai mult.

Influencerii au capacitatea de schimba starea de spirit a urmăritorilor, de a-i relaxa și a le oferi entertainment, iar, pe de altă parte, de a-i motiva și a-i determina să fie mai pozitivi și mai productivi.

Influencerii reprezintă o sursă de inspirație pentru urmăritori, ei doresc și cer sfaturi de la aceștia, apelează la review-uri pentru anumite produse, se inspiră din ținutele afișate de aceștia, de modul în care pozează, de locurile în care merg, reprezentând un sistem de referință în alegerile viitoare pe care le vor face. Un alt aspect important este faptul că urmăritorii acumulează multe cunoștiințe utile de la influenceri, care îi ajută să de dezvolte.

Unii dintre urmăritori își doresc să abordeze stilul de viață promovat de influenceri și iau decizii comune cu aceștia, iar alții consideră că trebuie să-și urmeze propriul stil. Motivul pentru care urmăritorii se uită la conținutul postat de influenceri este reprezentat de faptul că este interesant și relaționează cu acesta iar, de multe ori, au și beneficii materiale, participând la giveaway-urile organizate de aceștia pe Instagram.

De asemenea, este foarte important să existe o comunicare strânsă între influenceri și comunitatea lui de urmăritori, feedback-ul primit din partea acestora fiind esențial în păstrarea relației create între ei.

Promovarea brandurilor de către influenceri are un mare impact asupra urmăritorilor, care sunt atrași să încerce produsele promovate de ei, sau chiar sunt influențați să achiziționeze anumite produse.

În ceea ce privește modul în care și-a construit un influencer identitatea, devenind o prezență notabilă pe platforma de Instagram, și implicit, în online, acest proces depinde de activitatea pe care o au pe această platformă, cât sunt de activi, de implicați, de prezenți, de ce tip de conținut postează și de abilitatea lor de a-și cunoaște cât mai bine publicul și de a ști ce să le prezinte.

Influencerii de fashion ghidează tendințele în domeniu și acționează ca lideri de opinie în această sferă, urmăritorii fiind conectați la conținutul postat de ei, care îi inspiră. Ei sunt foarte activi pe Instagram, postând regulat și menținând o relație constantă cu comunitatea lor de urmăritori.

Aceștia își expun foarte mult propria persoană în postările lor, bazându-se foarte mult pe imaginea lor. Reprezentarea sinelui în pozele postate este o trăsătură dominantă a influencerilor din domeniul de fashion, pe Instagram.

Influencerii prezintă o varietate de tipuri de conținut publicului lor, în principal, expunând poze care surprind ipostaze din viața lor personală, selfie-uri și ședințe foto profesionale, realizate pentru a promova branduri. Concluzionăm că există o colaborare foarte puternică între branduri și influenceri, devenind un adevărat business susținerea brandurilor, în online, orin influenceri. Aceștia sponsorizează un număr ridicat de postările ale influencerilor, punându-se bazele unei afaceri, de pe urma căreia ambele părți pot beneficia.

Influencerii și-au construit o comunitate de urmăritori foarte activi, din partea cărora primesc un feed-back ridicat, atât prin like-uri, cât și prin comentarii, astfel că s-a creat o legătură puternică între ei.

În final, am reușit să confirm ipoteza de la care s-a plecat și să răspund întrebărilor de cercetare formulate. După câte s-a observat și în concluziile anterioare, influencerii au devenit personalități foarte importante în online, find considerate prezențe solide pe rețelele de socializare, care exercită influență asupra urmăritorilor, în diferite forme.

Limite

În primul rând, trebuie să menționăm că o limită a cercetării este numărul redus de participanți la realizarea metodei de cercetare-focus-grup. O altă problemă legată de această metodă este reprezentată de faptul că toți respondenții au fost de sex feminin, cu vârste apropiate.

O altă limită a cercetării este aceea că, în cadrul metodei analiză de conținut, au fost analizați doar influenceri de gen feminin, din domeniul de fashion. De asemenea, crearea unei identități în online a creatorilor de conținut și influența lor asupra urmăritorilor a fost cercetată, doar prin analizarea contului de Instagram, nu și a canalului de Youtube, a blogurilor de fashion sau a paginii de Facebook.

Perspective

Pentru o îmbunătățire a cercetării, ar trebui să fie ales un eșantion diferit al populației, astfel încât să fie reprezentativ.

De asemenea, influența asupra urmăritorilor ar trebui să fie urmărită și pe platformele de Youtube, pe bloguri, pe Facebook, atfel încât să fie mai relevantă. O analiză de conținut complexă ar putea viza și Instagram story-urile zilnice postate de influenceri.

În viitor, s-ar putea face o analiză de conținut a influencerilor specializați pe alte domenii, nu doar de fashion.

Un pas următor al cercetării ar fi o analiză mai complexă a influenței dintre sfera de fashion și influencerii din acest domeniu din România și cei internaționali, pentru a vedea cum se exercită influența creatorilor de conținut asupra publicului străin și motivul pentru care influencerii internaționali sunt mai apreciați.

Bibliografie

Abidin, Crystal, ’’Aren’t These Just Young, Rich Women Doing Vain Things Online:Influencer Selfies as Subversive Frivolity’’, în Social Media + Society, 2016

Abidin, Crystal, Please Subscribe! Influencers, Social Media, and the Commodification of Everyday Life, Antropology&Sociology Media&Communication, 2016

Chelcea, Septimiu, Psihologie socială.Note de curs: autori, lucrări și evenimente, București, 2001

Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, Iași, 2007

Drăgan, Ioan, Comunicarea, vol.1, Editura RAO, București, 2007

Evans, J. Nathaniel, Phua, Joe, Lim, Jay, Jun Hyoyeun, ''Disclosing Instagram Influencer Advertising: The Effects of Disclosure Language on Advertising Recognition, Attitudes, and Behavioral Intent '', în Journal of Interactive Advertising, vol.17, nr. 2, 2017

Goffman, Erving, The Presentation of self in everyday life, University of Edinburgh Social Sciences Research Centre, 1956

Graham, Kristin, McGaughey, Karen, Freberg A. Laura, Who are the social media influencers? A study of public perceptions of personality, 2010

Katz, Elihu, Lazarsfeld, F. Paul ’’Personal Influence:The Part Played By People’’, în The Flow Of Mass Communications, US: Free Press, New York, 1955

Latané, Bibb, Wolf, Sharon, ’’The Social Impact of Majorities and Minorities’’, în Psychological Review, 1981, nr. 88, pp. 458-453

Laurell, Christopher, Commercializing Social Media: A Study of Fashion (Blogo)Spheres, Stockholm University School of Business, Stockholm, 2014

Marwick, E.Alice, They're really profound women, they're entrepreneurs: Conceptions of Authenticity in Fashion Blogging, International Conference on Weblogs and Social Media, 2013

Mogoș Andreea, Metode de cercetare media, suport de curs

Mucchielli, Alex, L’art D’Influencer, Editura Armand Colin, 2009

Nandagiri,Vaibhavi, Philip Leena, ’’Impact of Influencers from Instagram and Youtube on their Followers’’, în International Journal of Multidisciplinary Research and Modern Education, Volum 4, 2018, pp.61-65

Peraica, Ana, Culture of the selfie: self-representation in contemporary visual culture, Institute of Network Cultures, Amsterdam, 2017

Popoviciu, Salomea, Psihologie socială. O abordare contextuală a individului ca actor social, Editura Universității Emanuel, Oradea, 2013

Rogers, M. Everett, Diffusion of Innovations, New York: The Free Press, USA, 1995

Senft M.Theresa, Baym, K.Nancy, ’’What Does The Selfie Say? Investigating a Global Phenomenon’’, în International Journal of Communication 9, 2015, pp.1588-1606

Zelizer, Barbie, Despre jurnalism la modul serios, Editura Polirom, Iași, 2007

https://www.statista.com/statistics/253577/number-of-monthly-active-instagram-users/ (27.01.2019)

https://www.alinaceusan.com/about-me (21.03.2019)

https://ioanagrama.ro/about/ (23.03.2019)

http://www.anamorodan.com/countess-ana/ (25.03.2019)

http://www.anamorodan.com/?s=digital+diva (25.03.2019)

Anexe

Anexa 1. Grilă de analiză Alina Ceușan

Anexa 2. Grilă de analiză Ana Morodan

Anexa 3. Grilă de analiză Ioana Grama

Anexa 4. Apariția Alinei Ceușan în postări

Anexa 5. Forma conținutului postat de Ana Morodan

Anexa 6. Sponsorizarea conținutului Anei Morodan, de către branduri

Anexa 7. Apariția influencerului Ioana Grama în postări