Iconostasul de zid – Istorie, contribuții și repertorizare [303102]

[anonimizat], contribuții și repertorizare

Studiu de caz:

Iconostasul Bisericii ,,Sfântul Nicolae’’ [anonimizat]:

Conf. Lect. Dr. Grecu Dorin

Absolvent: [anonimizat]

2018

CUPRINS

PARTEA A. [anonimizat], CONTRIBUȚII ȘI REPERTORIZARE

Introducere

Lucrarea⸋intitulată⸋,,Iconostasul⸋de⸋zid⸋-⸋Istorie,⸋contribuții⸋și⸋repertorizare.⸋ Studiu⸋de⸋caz:⸋

Iconostasul⸋Bisericii⸋,,Sfântul⸋Nicolae’’⸋din⸋Filiași,⸋studiazăîn⸋prima⸋parte problematica⸋iconostasului⸋de-a⸋lungul⸋vremii,⸋de⸋la⸋apariție⸋până⸋în⸋ziua⸋de⸋astăzi⸋iar⸋în⸋partea⸋a⸋doua⸋prezintă⸋problema⸋conservării⸋unei⸋parți⸋din⸋ansamblemele⸋imobile⸋de patrimoniu⸋cultural⸋valoroase⸋oltenești,⸋care⸋nu⸋au⸋beneficiat⸋de⸋suficientă⸋atenție⸋până în⸋prezent.⸋

Vreau⸋să⸋precizez⸋dintru⸋început⸋că⸋prima⸋parte⸋a⸋lucrării⸋de⸋față,⸋avânt⸋un⸋ caracter⸋istoric,⸋nu⸋are⸋ca⸋scop⸋prezentarea⸋multor⸋informații⸋inedite,⸋ci⸋punerea⸋în lumină,⸋descrierea⸋⸋dezvoltării⸋în⸋cadrul⸋artei⸋eclesiale⸋a⸋celei⸋mai⸋importante⸋părți picturale din ansambele⸋de⸋cult.

Principalul⸋obiectiv⸋pe⸋care⸋mi-l⸋propun,⸋așa⸋cum⸋reiese⸋și⸋din⸋titlu,⸋este⸋să abordez⸋în⸋principal⸋dezvoltarea⸋iconostaului⸋de⸋zid,⸋desigur⸋după⸋ce⸋prezent⸋istoricul iconostatului⸋în⸋general,⸋contribuția⸋lui⸋în⸋cadrul⸋divin⸋dar⸋și⸋din⸋punt⸋de⸋vedere arhitectural⸋și⸋pictural.⸋⸋Repertorizarea⸋iconostasului⸋⸋în⸋timp⸋și⸋teritorial⸋pe⸋plan⸋universal⸋și⸋unanim⸋valabil⸋în⸋spațiul⸋creștin⸋ortodox⸋este⸋redată⸋de-a⸋lungul⸋lucrării⸋în⸋linii⸋generale.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Desigur⸋că⸋am⸋dorit⸋să⸋realizez⸋o⸋lucrare⸋bună⸋și⸋revlevantă,⸋dar⸋lipsuri⸋și⸋greșeli⸋se⸋găsesc⸋căci,⸋după⸋cum⸋zice⸋cronicarul:⸋,,s-a⸋scris⸋cu⸋mână⸋omenească,⸋nu⸋îngerească”,⸋⸋și⸋⸋îmi⸋asum⸋posibilele⸋greșeli⸋și⸋imperfecțiuni.⸋⸋

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Am⸋realizat⸋această⸋lucrare⸋în⸋limitele⸋posibilităților⸋de⸋cercetare⸋ca⸋masterand,⸋⸋având⸋experianța⸋anilor⸋de⸋licență⸋dar⸋și⸋studii⸋în⸋prealabil⸋de⸋Teologie⸋Ortodoxă⸋Pastorală,⸋de⸋licentă⸋și⸋master,⸋la⸋Faculatea⸋de⸋Teologie⸋din⸋Craiova,⸋așadar⸋m-am⸋⸋rugat⸋Domnului⸋să⸋mă⸋ajute⸋în⸋munca⸋mea⸋de⸋cercetarea⸋începută⸋la⸋licență⸋despre⸋iconostas⸋ca⸋s-o⸋dezvolt⸋în⸋cadrul⸋studiilor⸋masterale.

De-a⸋lungul⸋cercetării⸋am⸋urmărit,⸋pe⸋de⸋o⸋parte⸋îmbogațirea⸋cunoașterii⸋privitoare⸋la⸋caracteristicile⸋materiale⸋și⸋imateriale⸋ale⸋iconostaselor⸋de⸋zid,⸋iar⸋pe⸋de⸋altă⸋parte⸋eficientizarea⸋conservării⸋prin⸋regândirea⸋procesului⸋consacrat⸋în⸋raport⸋cu⸋specificul⸋obiectelor⸋de⸋conservat.⸋

Lucrarea⸋rezultată⸋este⸋structurată⸋în⸋doua⸋parti,⸋având⸋fiecare⸋mai⸋multe⸋capitole,⸋ele⸋parcurg⸋tema⸋propusă⸋de⸋la⸋general⸋la⸋particular,⸋începând⸋cu⸋explorarea⸋noțiunii⸋de⸋iconostas⸋în⸋genere,⸋continuând⸋cu⸋studierea⸋iconostasului⸋ca⸋obiect⸋de⸋conservat,⸋iar⸋apoi⸋cu⸋analiza⸋formelor⸋acestuia⸋în⸋timp,⸋respectiv⸋iconostasul⸋de⸋zid.⸋

La⸋final,⸋coroborând⸋aspecte⸋ale⸋teoriilor⸋clasice⸋cu⸋a⸋celor⸋emergente⸋în⸋actualitate⸋am⸋elaborat⸋o⸋strategie⸋de⸋conservare⸋adaptată⸋naturii⸋iconostasului⸋studiat⸋în⸋partea⸋a⸋doua⸋a⸋lucrării.⸋

⸋Doresc⸋să⸋aduc⸋smerite⸋mulțumiri,⸋pentru⸋purtarea⸋de⸋grijă,⸋domnului⸋Conferențiar⸋Universitar⸋Doctor,⸋Dorin⸋Grecu,⸋de⸋la⸋Facultatea⸋de⸋Teologie⸋Ortodoxă⸋din⸋Pitești,⸋care⸋ma⸋îndrumat⸋pe⸋parcursul⸋eleborării⸋prezentei⸋lucrararii⸋⸋de⸋cercetare⸋ștințifică.⸋

Iconostatsul din punct de vedere istoric

Apariția și evoluția iconostasului

Iconostasul⸋este⸋cel⸋mai⸋complex⸋element⸋liturgic⸋din⸋cadrul⸋locașului⸋de⸋cult⸋ortodox.⸋Descris⸋adesea⸋drept⸋un⸋ecran⸋decorat⸋cu⸋icoane⸋fixe⸋aflat⸋la⸋granița⸋dintre⸋altar⸋și⸋comunitate,⸋semnificațiile⸋sale⸋au⸋început⸋a⸋fi⸋aprofundate⸋abia⸋în⸋secolul⸋al⸋XX-lea.⸋Această⸋aprofundare⸋s-a⸋făcut,⸋așa⸋cum⸋s-a⸋întâmplat⸋de⸋atâtea⸋ori⸋de-a⸋lungul⸋istoriei⸋bimilenare⸋a⸋creștinismului,⸋în⸋urma⸋unei⸋contestări.

În⸋decursul⸋secolului⸋al⸋XX-lea⸋suntem⸋martorii⸋unei⸋diversități⸋de⸋opinii⸋cu⸋privire⸋la⸋iconostas.⸋Astfel,⸋există⸋teologi⸋ortodocși⸋care⸋găsesc⸋o⸋legătură⸋directă⸋între⸋dezvoltarea⸋iconostasului⸋și⸋dispariția⸋conștiinței⸋eclesiale,⸋mult⸋mai⸋prezentă⸋la⸋primii⸋creștini.⸋Conform⸋acestei⸋opinii,⸋odată⸋cu⸋apariția⸋iconostasului,⸋clerul⸋se⸋separă⸋de⸋credincioși⸋care⸋devin⸋din⸋ce⸋în⸋ce⸋mai⸋mult⸋auditori⸋pasivi.⸋„Altarul⸋începe⸋prin⸋a⸋fi⸋puțin⸋câte⸋puțin⸋separat⸋de⸋popor⸋pentru⸋a⸋fi⸋în⸋final⸋complet⸋ascuns⸋ochilor⸋de⸋către⸋iconostas.⸋Autoritățile⸋bisericești⸋subliniază⸋că⸋intrarea⸋în⸋sanctuar⸋nu⸋este⸋permisă⸋decât⸋persoanelor⸋hirotonite,⸋în⸋primul⸋rând,⸋natural,⸋preoților.⸋La⸋fel⸋ca⸋și⸋iconostasul,⸋recitarea⸋rugăciunilor⸋euharistice⸋cu⸋voce⸋joasă,⸋exclude⸋în⸋fond⸋poporul⸋de⸋la⸋participarea⸋la⸋Cina⸋Domnului".⸋Nu⸋doar⸋Nicolae⸋Afanasiev⸋punea⸋sub⸋semnul⸋întrebării⸋rolul⸋liturgic⸋al⸋iconostasului⸋ci,⸋se⸋pare⸋că⸋în⸋zorii⸋secolului⸋XX,⸋astfel⸋de⸋păreri⸋se⸋făceau⸋auzite⸋tot⸋mai⸋mult⸋chiar⸋și⸋în⸋Rusia,⸋locul⸋unde⸋iconostasul⸋a⸋cunoscut⸋dezvoltarea⸋sa⸋plenară.⸋Faptul⸋este⸋probat⸋de⸋informația⸋furnizată⸋de⸋Leonid⸋Uspensky⸋care⸋arată⸋că⸋la⸋începutul⸋secolului⸋XX⸋existau⸋rapoartele⸋unui⸋consistoriu⸋ecleziastic⸋din⸋Olonetsk,⸋ce⸋menționa⸋necesitatea⸋unei⸋„diminuări⸋a⸋iconostasului".

Faptul⸋că⸋dimensiunile⸋iconostasului⸋sau⸋chiar⸋existența⸋lui⸋au⸋fost⸋puse⸋sub⸋semnul⸋întrebării,⸋denotă⸋înainte⸋de⸋toate⸋că⸋există⸋o⸋criză⸋de⸋concepție⸋a⸋iconostasului⸋care⸋riscă⸋să⸋îl⸋deturneze⸋de⸋la⸋sensul⸋său⸋liturgic⸋de⸋revelare⸋a⸋misterului⸋mântuirii⸋omului⸋prin⸋cuprinderea⸋acestuia⸋în⸋trupul⸋tainic⸋al⸋lui⸋Hristos⸋-⸋Biserica.⸋Pe⸋de⸋altă⸋parte,⸋criza⸋de⸋concepție⸋a⸋iconostasului⸋generează⸋o⸋criză⸋de⸋percepție⸋a⸋sa.⸋El⸋nu⸋mai⸋este⸋perceput⸋ca⸋un⸋ecran⸋ce⸋revelează⸋ci⸋ca⸋un⸋ecran⸋ce⸋opacizează,⸋fapt⸋care⸋are⸋drept⸋consecințe⸋dorința⸋de⸋diminuare⸋a⸋iconostasului⸋sau,⸋în⸋cazuri⸋extreme,⸋chiar⸋de⸋îndepărtare⸋a⸋sa.

Trebuie⸋observat⸋faptul⸋că⸋iconostasul⸋s-a⸋dezvoltat⸋în⸋mod⸋spontan⸋și,⸋până⸋în⸋secolul⸋XX,⸋n-a⸋fost⸋nici⸋explicat⸋teologic⸋(exceptând⸋abordări⸋foarte⸋vagi),⸋nici⸋pus⸋sub⸋un⸋semn⸋interogatoriu.

Definirea termenilor⸋-⸋cancel,⸋tâmplă,⸋catapeteazmă,⸋iconostas

Termenul⸋cancel⸋(fr.⸋chancel,⸋germ.⸋Chorschranken,⸋engl.⸋closure,⸋it.⸋cancello;⸋din⸋latinescul⸋cancellus⸋-⸋„bară")⸋definește⸋o⸋balustradă⸋din⸋lemn,⸋din⸋metal,⸋mai⸋rar⸋din⸋piatră,⸋care⸋separă⸋sanctuarul⸋de⸋spațiul⸋naosului.⸋Este⸋o⸋piesă⸋care⸋exista⸋și⸋în⸋bazilicele⸋antice⸋(anexa⸋2⸋).⸋Cancelul⸋a⸋fost⸋comun⸋Bisericii⸋nedespărțite⸋până⸋în⸋secolul⸋al⸋Vl-lea⸋(anexa⸋3⸋și⸋4),⸋după⸋care⸋a⸋fost⸋înlocuit⸋treptat⸋cu⸋templon-ul⸋în⸋Biserica⸋răsăriteană.

Tâmplă⸋provine⸋din⸋grecescul⸋zepnAov3,⸋termen⸋definit⸋drept⸋un⸋ecran⸋ce⸋separă⸋altarul⸋de⸋naos⸋(anexa⸋5⸋).⸋TepnAov-ul⸋nu⸋ar⸋fi,⸋așadar,⸋decât⸋o⸋formă⸋mai⸋înaltă⸋a⸋parapetului⸋sau⸋barierei⸋care⸋îngrădea⸋altarul⸋până⸋în⸋jurul⸋secolului⸋al⸋V-⸋lea.⸋Vasile⸋Drăguț⸋arată⸋că⸋„datorită⸋funcției⸋sale⸋și⸋a⸋condițiilor⸋specifice⸋de⸋evoluție,⸋se⸋confundă⸋adesea⸋cu⸋catapeteazma⸋și⸋cu⸋iconostasul.⸋În⸋vechile⸋biserici⸋creștine,⸋separarea⸋spațiului⸋absidei⸋(ca⸋loc⸋al⸋altarului)⸋de⸋cel⸋destinat⸋mulțimii⸋de⸋credincioși,⸋era⸋asigurată⸋printr-o⸋balustradă⸋scundă:⸋cancellum⸋care⸋existase⸋și⸋în⸋bazilicele⸋antice,⸋despărțind⸋zona⸋publică⸋a⸋acestora⸋de⸋partea⸋rezervată⸋notarilor.⸋La⸋biserica⸋Sfânta⸋Sofia⸋din⸋Constantinopol,⸋balustrada⸋-⸋cancellum⸋a⸋fost⸋înlocuită⸋prin⸋douăsprezece⸋coloane⸋monumentale,⸋simbolizând⸋pe⸋cei⸋doisprezece⸋apostoli.⸋Întrucât⸋această⸋amfiladă⸋de⸋coloane⸋semăna⸋cu⸋o⸋fațadă⸋de⸋templu,⸋noul⸋sistem⸋de⸋despărțire⸋s-a⸋numit⸋templon.⸋Între⸋coloane⸋au⸋fost⸋așezate⸋draperii⸋(idee⸋preluată⸋de⸋la⸋templele⸋iudaice⸋care⸋aveau⸋catapeteazmă),⸋iar⸋deasupra⸋intrării⸋centrale⸋a⸋fost⸋așezată⸋o⸋icoană⸋cu⸋tema⸋Deisis,nucleu⸋al⸋iconografiei⸋dezvoltate⸋la⸋care⸋va⸋ajunge,⸋peste⸋multe⸋secole,⸋iconostasul.⸋Întrucât⸋compoziția⸋cu⸋douăsprezece⸋coloane⸋era⸋prea⸋amplă⸋și⸋prea⸋pretențioasă,⸋în⸋bisericile⸋obișnuite⸋s-a⸋recurs⸋la⸋o⸋formă⸋simplificată,⸋cu⸋numai⸋patru⸋coloane⸋sau⸋stâlpi⸋(aluzie⸋la⸋cei⸋patru⸋evangheliști).⸋Ulterior,⸋pe⸋fața⸋dinspre⸋naos⸋au⸋fost⸋așezate⸋patru⸋icoane,⸋numite⸋«⸋împărătești⸋»⸋:⸋Pantocratorul,⸋Hodighitria,⸋icoana⸋de⸋hram⸋și⸋Sfântul⸋Nicolae⸋(eventual⸋Sfântul⸋Ioan⸋Botezătorul⸋sau⸋arhanghelul⸋Mihail).⸋Zona⸋superioară,⸋decorată⸋cu⸋tema⸋Deisis,⸋a⸋fost⸋amplificată⸋cu⸋icoanele⸋apostolilor,⸋iar⸋în⸋dreptul⸋intrărilor⸋în⸋altar⸋au⸋fost⸋așezate⸋perdele⸋(dvere).⸋Acest⸋sistem⸋de⸋separare⸋a⸋naosului⸋de⸋altar⸋s-a⸋generalizat⸋în⸋țările⸋ortodoxe⸋până⸋în⸋secolul⸋XV,⸋când⸋s-a⸋constituit⸋marele⸋iconostas⸋de⸋tip⸋rusesc,⸋care⸋a⸋fost⸋adoptat⸋treptat⸋și⸋în⸋Țările⸋Române,⸋începând⸋din⸋secolul⸋al⸋XVI-lea".

Istoricul⸋de⸋artă⸋Marius⸋Porumb⸋este⸋și⸋el⸋de⸋părere⸋că⸋în⸋limba⸋română,⸋termenul⸋iconostas⸋este⸋întrebuințat⸋ca⸋un⸋sinonim⸋pentru⸋tâmplă,⸋și⸋crede⸋că⸋trebuie⸋făcută⸋distincție⸋între⸋cei⸋doi⸋termeni.⸋Astfel,⸋„pentru⸋păstrarea⸋sensului⸋corect,⸋ar⸋fi⸋nimerit⸋ca⸋termenul⸋de⸋tâmplă⸋să⸋fie⸋folosit⸋la⸋noi,⸋atunci⸋când⸋este⸋vorba⸋de⸋un⸋perete⸋despărțitor⸋din⸋piatră"⸋datorită⸋faptului⸋că⸋în⸋interiorul⸋vechilor⸋biserici⸋creștine⸋tâmpla⸋avea⸋aceeași⸋funcție⸋de⸋perete⸋despărțitor⸋între⸋altar⸋și⸋naos,⸋fiind⸋construită⸋din⸋piatră,⸋marmoră⸋sau⸋zid,⸋sub⸋forma⸋unor⸋coloane⸋având⸋deasupra⸋o⸋arhitravă.⸋Între⸋coloane⸋erau⸋perdele⸋și⸋icoane.

Catapeteasmă⸋(în⸋grecește:⸋Karaneraapa)⸋este⸋vălul⸋sau⸋cortina⸋care⸋separa⸋sanctuarul⸋de⸋navă.⸋Uzul⸋acestui⸋văl⸋este⸋confirmat⸋din⸋secolul⸋al⸋Vl-lea⸋în⸋Egipt⸋și⸋Siria⸋iar⸋practica⸋bizantină⸋de⸋a-l⸋suspenda⸋îndărătul⸋ușilor⸋împărătești⸋este⸋un⸋obicei⸋atestat⸋din⸋secolul⸋al⸋XII-lea⸋.

Termenul⸋iconostas⸋provine⸋din⸋limba⸋greacă⸋(eiKovooTdoiov,⸋de⸋la⸋elkwv⸋și⸋ordon;⸋-⸋susținător⸋de⸋icoane).⸋Cercetătorul⸋Vasile⸋Drăguț,⸋în⸋al⸋său⸋„Dicționar⸋enciclopedic⸋de⸋artă⸋medievală⸋românească"⸋definește⸋iconostasul⸋astfel:⸋„Iconostas⸋(fr.⸋iconostase,⸋germ.⸋bilderwand,⸋engl.⸋iconostasis,⸋it.⸋iconostasi)⸋perete⸋despărțitor⸋între⸋naos⸋și⸋altar,⸋de⸋obicei⸋din⸋lemn⸋sculptat,⸋pe⸋care⸋sunt⸋fixate,⸋după⸋un⸋anumit⸋canon,⸋icoanele⸋care-l⸋acoperă.⸋Pentru⸋circulație,⸋iconostasul⸋este⸋străbătut⸋de⸋trei⸋uși:⸋ușile⸋împărătești,⸋în⸋mijloc,⸋rezervate⸋numai⸋preotului,⸋și⸋cele⸋două⸋uși⸋diaconești,⸋în⸋extremități.

O⸋definiție⸋apropiată⸋oferă⸋și⸋Marius⸋Porumb:⸋„Perete⸋despărțitor⸋dintre⸋absida⸋altarului⸋și⸋naos,⸋construit⸋în⸋mod⸋obișnuit⸋din⸋lemn⸋sculptat,⸋adesea⸋aurit⸋și⸋policromat,⸋pe⸋care⸋sunt⸋fixate⸋icoanele".⸋Tot⸋el⸋amintește⸋și⸋existența⸋unui⸋termen⸋românesc⸋pentru⸋iconostas⸋-⸋fruntariu⸋-⸋termen⸋care⸋însă⸋nu⸋s-a⸋impus.⸋El⸋socotește⸋improprie⸋denumirea⸋de⸋catapeteazmă,⸋atribuită⸋uneori⸋iconostasului.⸋Iconostasul⸋s-a⸋generalizat⸋în⸋țările⸋ortodoxe⸋până⸋în⸋secolul⸋al⸋XV-lea,⸋cea⸋mai⸋amplă⸋dezvoltare⸋având-o⸋în⸋ambianța⸋rusească,⸋unde⸋programul⸋său⸋iconografic⸋s-a⸋dezvoltat⸋pe⸋cinci⸋registre⸋și⸋de⸋unde⸋a⸋fost⸋adoptat⸋și⸋în⸋Țările⸋Române.

Evolutia⸋iconostasului⸋în⸋timp⸋

Evoluția⸋barierei⸋altarului⸋a⸋fost⸋foarte⸋lentă,⸋astfel⸋încât⸋primele⸋icoane⸋expuse⸋pe⸋arhitravă⸋apar⸋la⸋câteva⸋secole⸋după⸋prima⸋mențiune⸋a⸋unui⸋cancel.⸋Secolul⸋al⸋X-lea⸋lasă⸋în⸋Bizanț⸋forma⸋templon-ului⸋cu⸋trei⸋rânduri⸋de⸋icoane.⸋Acest⸋templon,⸋preluat⸋de⸋Biserica⸋rusă,⸋va⸋fi⸋dezvoltat⸋treptat,⸋astfel⸋încât⸋în⸋secolul⸋al⸋XV-lea⸋el⸋cuprinde⸋cinci⸋rânduri⸋de⸋icoane,⸋ajungând⸋la⸋dimensiuni⸋impresionante.

3.a.⸋Transformarea⸋barierei⸋în⸋iconostas⸋în⸋perioada⸋primelor⸋opt⸋secole⸋creștine.⸋Mărturii⸋arheologice⸋și⸋literare.

Închizăturile⸋altarelor⸋din⸋basilicile⸋paleocreștine⸋se⸋prezentau⸋fie⸋sub⸋forma⸋unor⸋parapeți⸋de⸋marmură,⸋mai⸋curând⸋de⸋joasă⸋înălțime,⸋alcătuiți⸋din⸋plăci⸋dăltuite⸋și⸋cizelate,⸋fie⸋ca⸋un⸋fel⸋de⸋porticuri⸋cu⸋antablamentul⸋susținut⸋de⸋coloane.⸋Coloanele⸋purtau⸋arhitrava⸋și⸋spațiul⸋care⸋rămânea⸋între⸋ele,⸋erau⸋umplute,⸋în⸋jos,⸋prin⸋plăci⸋de⸋marmură.⸋Intrarea⸋sanctuarului⸋se⸋găsea⸋în⸋centrul⸋acestei⸋împrejmuiri.⸋Pe⸋teritoriul⸋bizantin⸋s-a⸋răspândit⸋împrejmuirea⸋de⸋acest⸋tip.

Se⸋pare⸋că⸋cea⸋mai⸋veche⸋probă⸋cunoscută⸋a⸋unei⸋bariere⸋de⸋sanctuar⸋ar⸋fi⸋un⸋bazorelief⸋al⸋unui⸋monument⸋epigrafic⸋funerar⸋din⸋secolul⸋al⸋III-lea,⸋monument⸋care⸋se⸋găsește⸋la⸋Muzeul⸋Lateran.⸋Este⸋vizibilă⸋o⸋barieră⸋joasă⸋purtând⸋coloane⸋și⸋o⸋arhitravă⸋cu⸋un⸋văl⸋.

Eusebiu⸋de⸋Cezareea⸋ne⸋furnizează⸋cea⸋mai⸋veche⸋mărturie⸋scrisă⸋care⸋atestă⸋existența⸋barierei⸋altarului.⸋Aflăm⸋că⸋în⸋biserica⸋construită⸋la⸋Tir⸋în⸋primul⸋sfert⸋al⸋secolului⸋al⸋IV-lea,⸋episcopul⸋a⸋plasat⸋altarul⸋în⸋mijlocul⸋(evident,⸋în⸋mijlocul⸋sanctuarului)⸋și⸋l-a⸋separat⸋printr-o⸋magnifică⸋îngrăditură⸋de⸋lemn⸋sculptat⸋pentru⸋ca⸋poporul⸋să⸋nu⸋poată⸋să⸋se⸋apropie;⸋„el⸋așeză⸋în⸋mijloc⸋sfântul⸋altar⸋al⸋sfintelor⸋taine;⸋și⸋pentru⸋ca⸋acesta⸋să⸋rămână⸋inaccesibil⸋mulțimii,⸋îl⸋înconjură⸋de⸋bariere⸋de⸋lemn⸋sculptat,⸋care,⸋până⸋la⸋vârf,⸋erau⸋lucrate⸋cu⸋o⸋artă⸋delicată,⸋în⸋așa⸋fel⸋încât⸋să⸋ofere⸋privitorilor⸋un⸋admirabil⸋spectacol"⸋.⸋Același⸋Eusebiu,⸋într-o⸋altă⸋lucrare⸋-⸋„Viața⸋lui⸋Constantin"⸋-⸋descrie⸋biserica⸋Sfântului⸋Mormânt,⸋construită⸋de⸋către⸋Împăratul⸋Constantin,⸋biserică⸋al⸋cărui⸋„hemiciclu⸋al⸋absidei⸋era⸋înconjurat⸋de⸋tot⸋atâtea⸋coloane⸋precum⸋numărul⸋apostolilor"15.⸋Chiar⸋dacă⸋nu⸋există⸋alte⸋informații⸋asupra⸋destinației⸋acestor⸋coloane,⸋se⸋poate⸋presupune⸋că⸋locul⸋și⸋destinația⸋lor⸋erau⸋analoge⸋coloanelor⸋bazilicei⸋romane⸋a⸋Sfântului⸋Petru,⸋construite⸋de⸋asemenea⸋în⸋timpul⸋lui⸋Constantin.⸋Acolo,⸋douăsprezece⸋coloane⸋separau⸋sanctuarul⸋de⸋navă⸋.

În⸋Bizanț⸋existau⸋între⸋altar⸋și⸋navă⸋împrejmuiri⸋ale⸋altarului⸋care⸋erau⸋compuse⸋în⸋mod⸋obișnuit⸋din⸋bariere⸋joase⸋cu⸋coloane⸋purtând⸋o⸋arhitravă.⸋Exista,⸋de⸋asemenea,⸋de⸋partea⸋sanctuarului⸋un⸋văl⸋care⸋se⸋trăgea⸋sau⸋se⸋desfășura⸋urmând⸋momentele⸋celebrării.⸋S-ar⸋putea⸋astfel⸋spune⸋că⸋în⸋secolul⸋al⸋IV-lea⸋existau⸋trei⸋elemente⸋în⸋formarea⸋iconostasului:⸋un⸋văl⸋mobil,⸋o⸋barieră⸋împrumutată⸋de⸋la⸋basilica⸋civilă⸋unde⸋ea⸋separa⸋funcționarii⸋de⸋popor,⸋și⸋o⸋colonadă⸋care,⸋în⸋arhitectura⸋antică,⸋exprima⸋ideea⸋unei⸋deschideri,⸋în⸋timp⸋ce⸋un⸋perete⸋exprima⸋ideea⸋unei⸋închideri.⸋Rolul⸋tuturor⸋acestor⸋elemente⸋era⸋de⸋a⸋sublinia⸋importanța⸋Euharistiei⸋care⸋se⸋împlinea⸋în⸋interiorul⸋Sanctuarului⸋.

Grație⸋lui⸋Paul⸋Silențiarul,⸋se⸋știe⸋faptul⸋că⸋pe⸋arhitravă,⸋care⸋de⸋obicei⸋purta⸋o⸋cruce,⸋fie⸋sculpatată⸋în⸋piatră,⸋fie⸋așezată⸋pe⸋ea,⸋Justinian⸋cel⸋Mare⸋a⸋făcut⸋să⸋fie⸋executate⸋reprezentări⸋în⸋relief⸋ale⸋lui⸋Hristos,⸋ale⸋Maicii⸋lui⸋Dumnezeu,⸋ale⸋îngerilor,⸋ale⸋apostolilor⸋și⸋ale⸋profeților.

Constantinopol,⸋Sfânta⸋Sofia⸋:⸋Planul⸋bisericii⸋și⸋bariera⸋cancel-ului.⸋(Reconstituire⸋după⸋A.⸋Xydis)

3.b.⸋Iconostasul⸋în⸋perioada⸋post-iconoclastă

Erezia⸋iconoclastă⸋a⸋întrerupt⸋dezvoltarea⸋iconostasului⸋de-a⸋lungul⸋a⸋mai⸋mult⸋de⸋un⸋secol⸋dar⸋odată⸋depășită⸋această⸋perioadă⸋dramatică,⸋s-a⸋dezvoltat⸋o⸋tendință⸋generală⸋de⸋restabilire⸋a⸋formelor⸋tradiționale⸋ale⸋cultului⸋și⸋a⸋artei⸋sacre.⸋Aceasta⸋a⸋înglobat⸋cu⸋siguranță⸋și⸋bariera⸋altarului.⸋Se⸋știe⸋faptul⸋că⸋la⸋porunca⸋Împăratului⸋Vasile⸋Mcedoneanul⸋(867-886),⸋arhitrava⸋a⸋fost⸋împodobită⸋cu⸋o⸋imagine⸋a⸋lui⸋Hristos.⸋Cu⸋datele⸋de⸋care⸋dispunea⸋în⸋jurul⸋anului⸋1960,⸋A.⸋Grabar⸋trăgea⸋concluziile⸋următoare⸋(valabile⸋și⸋astăzi):⸋„În⸋bisericile⸋bizantine⸋din⸋secolele⸋al⸋XI-lea⸋până⸋în⸋cel⸋de-al⸋XIV-lea,⸋iconostasul⸋era⸋un⸋portic⸋cu⸋spații⸋libere⸋între⸋coloane⸋care⸋nu⸋aveau⸋imagini⸋decât⸋pe⸋arhitravă.⸋Dar,⸋la⸋acea⸋epocă,⸋picturi⸋imense⸋-⸋icoanele⸋și-au⸋făcut⸋apariția,⸋de⸋preferință⸋-⸋și⸋probabil⸋mai⸋întâi⸋-⸋pe⸋zidurile⸋care⸋flancau⸋iconostasul,⸋apoi⸋pe⸋iconostasul⸋însuși…⸋acolo⸋unde⸋în⸋general⸋spațiile⸋dintre⸋coloane⸋rămâneau⸋libere"⸋.⸋Prioritatea⸋revenea⸋icoanelor⸋Mântuitorului,⸋ale⸋Maicii⸋Domnului⸋și⸋ale⸋sfinților⸋cărora⸋biserica⸋le⸋era⸋consacrată.⸋Existau⸋de⸋asemenea⸋icoane⸋ale⸋sărbătorilor⸋plasate⸋mai⸋sus,⸋și,⸋lucru⸋mai⸋important,⸋deasupra⸋ușilor⸋împărătești,⸋se⸋găsea⸋icoana⸋numită⸋Deisis.⸋„Deisis⸋înseamnă⸋rugăciune;⸋este⸋mijlocirea⸋Bisericii⸋neotestamentare⸋în⸋persoana⸋Fecioarei⸋care⸋se⸋află⸋la⸋dreapta⸋lui⸋Hristos⸋și⸋se⸋adresează⸋Lui⸋și⸋mijlocirea⸋Bisericii⸋vechi-testamentare⸋în⸋persoana⸋Înaintemergătorului⸋la⸋stânga".

Comentariile⸋mistice⸋ale⸋părinților⸋au⸋urmat⸋dezvoltarea⸋iconostasului.⸋Părinții⸋vedeau⸋în⸋bariera⸋altarului,⸋legătura⸋dintre⸋cele⸋două⸋părți⸋ale⸋bisericii.⸋Astfel,⸋Sfântul⸋Simeon⸋al⸋Tesalonicului⸋spune⸋că⸋arhitrava⸋plasată⸋deasupra⸋coloanelor⸋semnifică⸋legătura⸋de⸋dragoste⸋și⸋unitatea⸋în⸋Hristos⸋a⸋sfinților⸋pământești⸋cu⸋sfinții⸋cerești.⸋Din⸋acest⸋motiv,⸋pe⸋arhitravă,⸋în⸋mijlocul⸋sfintelor⸋icoane,⸋era⸋reprezentat⸋Mântuitorul⸋și,⸋în⸋ambele⸋părți,⸋Maica⸋Domnului⸋și⸋Înaintemergătorul,⸋îngerii,⸋apostolii⸋și⸋alți⸋sfinți.⸋Aceasta⸋ne⸋arată⸋că⸋Hristos⸋este⸋în⸋același⸋timp⸋în⸋cer⸋cu⸋Sfinții⸋Săi⸋și⸋cu⸋noi⸋acum,⸋și⸋El⸋trebuie⸋să⸋vină⸋iarăși".

3.c.⸋Preluarea⸋iconostasului⸋în⸋Biserica⸋Rusă

În⸋secolul⸋al⸋X-lea,⸋când,⸋în⸋Rusia⸋convertită⸋la⸋creștinism,⸋cultul⸋creștin⸋a⸋fost⸋transplantat⸋din⸋Bizanț,⸋ecranul⸋iconostasului⸋nu⸋susținea⸋cu⸋siguranță⸋mai⸋mult⸋de⸋două⸋sau⸋de⸋trei⸋rânduri⸋de⸋icoane.⸋Astfel,⸋în⸋epoca⸋de⸋început⸋a⸋creștinismului⸋rus,⸋existau⸋iconostase⸋mici,⸋un⸋fel⸋de⸋închizături⸋din⸋marmură⸋sau⸋din⸋lemn,⸋alcătuite⸋din⸋mici⸋coloane⸋sprijinite⸋de⸋stilobați,⸋întretăiate⸋de⸋de⸋mici⸋bariere⸋și⸋de⸋un⸋epistil⸋care⸋surmonta⸋coloanele.⸋În⸋centru⸋se⸋afla⸋deschizătura⸋porții⸋care⸋dădea⸋spre⸋altar⸋(ușile⸋împărătești).⸋Inițial,⸋icoanele⸋nu⸋erau⸋plasate⸋pe⸋bariere⸋între⸋coloane⸋ci⸋fie⸋de-a⸋lungul⸋zidurilor⸋(icoane⸋murale),⸋fie⸋fixate⸋pe⸋stâlpii⸋orientali⸋de⸋susținere⸋a⸋cupolei⸋(icoane⸋de⸋stâlp),⸋sau⸋agățate⸋pe⸋epistil⸋(Deisis).⸋Pe⸋atunci,⸋încă⸋nu⸋existau⸋icoanele⸋dispuse⸋pe⸋mai⸋multe⸋rânduri,⸋precum⸋cele⸋ale⸋iconostasului⸋târziu..

Chiar⸋înaintea⸋epocii⸋lui⸋Andrei⸋Rubliov⸋(perioada⸋sa⸋de⸋creație⸋s-a⸋consumat⸋în⸋prima⸋parte⸋a⸋secolului⸋al⸋XV-lea),⸋iconostasele⸋rusești⸋se⸋compuneau⸋din⸋trei⸋registre:⸋registrul⸋local,⸋registrul⸋Deisis⸋și⸋cel⸋al⸋sărbătorilor.⸋O⸋diferență⸋exista,⸋totuși,⸋față⸋de⸋Bizanț.⸋Registrul⸋sărbătorilor⸋care,⸋în⸋Bizanț⸋era⸋plasat⸋sub⸋arhitravă,⸋în⸋Rusia⸋este⸋plasat⸋pe⸋arhitravă⸋și⸋se⸋găsește⸋de⸋obicei⸋deasupra⸋rândului⸋Deisis⸋.⸋Iconostasul⸋de⸋la⸋catedrala⸋Adormirii⸋Maicii⸋Domnului⸋din⸋Vladimir,⸋pictată⸋în⸋1408⸋de⸋către⸋Andrei⸋și⸋Daniil⸋zis⸋„cel⸋Negru",⸋a⸋primit⸋un⸋rând⸋de⸋profeți.⸋Apoi,⸋la⸋începutul⸋secolului⸋al⸋XVI-lea⸋a⸋fost⸋adăugat⸋încă⸋un⸋rând,⸋cel⸋al⸋patriarhilor.⸋Se⸋consideră⸋drept⸋clasic⸋acest⸋tip⸋de⸋iconostas⸋cu⸋cinci⸋rânduri⸋de⸋icoane.

Secolele⸋următoare⸋au⸋văzut⸋adăugându-se⸋noi⸋rânduri⸋astfel⸋iconostasul⸋a⸋devenit⸋supraîncărcat⸋iar⸋coerența⸋ansamblului⸋s-a⸋estompat.

Iconostasul⸋din⸋punct⸋de⸋vedere⸋teologic⸋si⸋rolul⸋sau⸋liturgic⸋în⸋Ortodoxie

Descrierea⸋unui⸋iconostas⸋clasic

În⸋secolul⸋al⸋XV-lea,⸋iconostasul⸋a⸋atins⸋forma⸋sa⸋clasică,⸋având⸋cinci⸋rânduri⸋de⸋icoane.⸋Le⸋vom⸋descrie⸋încercând⸋să⸋punem⸋în⸋evidență⸋conținutul⸋lor⸋teologic.⸋Descrierea⸋noastră⸋se⸋fondează⸋mai⸋ales⸋pe⸋lucrările⸋părintelui⸋Leonid⸋Uspensky.⸋Dacă⸋facem⸋o⸋schiță⸋sumară,⸋programul⸋iconografic⸋al⸋iconostasului⸋clasic⸋se⸋prezintă⸋după⸋cum⸋urmează⸋(de⸋sus⸋în⸋jos):

Registrul⸋patriarhilor

Registrul⸋profeților

Registrul⸋sărbătorilor

Registrul⸋intitulat⸋Deisis

Registrul⸋icoanelor⸋zise⸋„locale"

Registrul⸋superior⸋cuprinde⸋icoanele⸋patriarhilor,⸋reprezentând⸋Biserica⸋vechitestamentară⸋de⸋la⸋Adam⸋la⸋Moise,⸋perioada⸋de⸋dinainte⸋de⸋Lege.⸋Patriarhii⸋sunt⸋reprezentați⸋purtând⸋filacterii⸋desfășurate⸋cu⸋texte⸋apocrife.⸋Toate⸋personajele⸋sunt⸋orientate⸋către⸋centrul⸋unde⸋se⸋găsește⸋icoana⸋Sfintei⸋Treimi.⸋Cel⸋de-al⸋doilea⸋registru⸋al⸋iconostasului⸋(de⸋sus⸋în⸋jos)⸋este⸋cel⸋al⸋profeților⸋Vechiului⸋Testament.⸋Ei⸋poartă⸋rulouri⸋cu⸋texte⸋ale⸋profețiilor⸋lor⸋care⸋privesc⸋întruparea⸋lui⸋Hristos.⸋Ei⸋sunt⸋toți⸋orientați⸋către⸋centrul⸋rândului⸋unde⸋se⸋găsește⸋icoana⸋Maicii⸋Domnului⸋-⸋Platitera.⸋Este⸋un⸋tip⸋de⸋icoană⸋numit⸋și⸋Fecioara⸋Semnului,⸋având⸋înscris⸋în⸋dreptul⸋pântecelui,⸋într-un⸋medalion,⸋Pruncul⸋dumnezeiesc.⸋Ea⸋este⸋împlinirea⸋profețiilor⸋lor,⸋dintre⸋care⸋cea⸋mai⸋importantă⸋este⸋cea⸋de⸋la⸋Isaia⸋7,⸋14:⸋„Pentru⸋aceasta⸋Domnul⸋meu⸋vă⸋va⸋da⸋un⸋semn:⸋Iată,⸋Fecioara⸋va⸋lua⸋în⸋pântece⸋și⸋va⸋naște⸋fiu⸋și⸋vor⸋chema⸋numele⸋lui⸋Emanuel".⸋Aceste⸋două⸋registre⸋constituie⸋o⸋sinteză⸋a⸋Vechiului⸋Testament.⸋Primul⸋arată⸋patriarhii,⸋strămoșii⸋lui⸋Hristos,⸋având⸋în⸋mijlocul⸋rândului⸋icoana⸋Sfintei⸋Treimi⸋-⸋o⸋imagine⸋neotestamentară⸋(fondată⸋pe⸋o⸋epifanie⸋vechitestamentară).⸋Cel⸋de-al⸋doilea⸋rând⸋arată⸋vestirea⸋lui⸋Hristos⸋prin⸋profeți.

Cel⸋de-al⸋treilea⸋rând⸋al⸋iconostasului,⸋cel⸋al⸋sărbătorilor,⸋arată⸋perioada⸋Noului⸋Testament,⸋perioada⸋harului⸋(„Trecut-a⸋umbra⸋Legii⸋și⸋Harul⸋a⸋venit…")⸋când⸋tot⸋ceea⸋ce⸋a⸋fost⸋anunțat⸋în⸋Vechiul⸋Testament⸋(adică⸋în⸋cele⸋două⸋rânduri⸋superioare)⸋își⸋găsește⸋împlinirea:⸋Testamentul⸋cel⸋vechi⸋a⸋prevăzut⸋lucrările⸋dumnezeiești⸋ale⸋lui⸋Hristos,⸋cel⸋nou⸋descrie⸋realizarea⸋lor,⸋„unul⸋a⸋pictat⸋adevărul⸋în⸋imagini,⸋altul⸋a⸋arătat⸋realitatea⸋prezentă".⸋Forța⸋teologică⸋a⸋acestui⸋registru⸋consistă⸋în⸋prezentarea⸋principalelor⸋etape⸋care⸋au⸋marcat⸋răscumpărarea⸋omului⸋prin⸋Iisus⸋Hristos.⸋Numărul⸋icoanelor⸋prezentate⸋poate⸋să⸋fie⸋variabil⸋în⸋funcție⸋de⸋lărgimea⸋iconostasului⸋dar⸋de⸋obicei⸋el⸋este⸋compus⸋din⸋icoanele⸋Pascale⸋(Mironosițele⸋la⸋mormânt⸋sau⸋Pogorârea⸋la⸋iad)⸋și⸋cele⸋ale⸋sărbătorilor⸋principale:⸋cele⸋șase⸋sărbători⸋ale⸋lui⸋Hristos⸋(Nașterea,⸋Teofania,⸋Aducerea⸋la⸋Templu,⸋Intrarea⸋în⸋Ierusalim,⸋Înălțarea,⸋Transfigurarea),⸋patru⸋sărbători⸋ale⸋Maicii⸋Domnului⸋(Nașterea⸋Maicii⸋Domnului,⸋Aducerea⸋la⸋Templu,⸋Buna⸋Vestire,⸋Adormirea⸋Maicii⸋Domnului)⸋și⸋două⸋icoane⸋al⸋căror⸋conținut⸋este⸋în⸋mod⸋esențial⸋ecleziologic:⸋Cincizecimea⸋și⸋Înălțarea⸋Sfintei⸋Cruci.⸋Atunci⸋când⸋spațiul⸋o⸋permite,⸋se⸋adaugă⸋icoanele⸋altor⸋sărbători,⸋mai⸋puțin⸋importante,⸋și⸋aceea⸋a⸋Crucificării.⸋Ordinea⸋urmată⸋este⸋de⸋obicei⸋a⸋anului⸋liturgic⸋dar⸋câteodată⸋este⸋urmată⸋ordinea⸋cronologică⸋a⸋evenimentelor⸋actualizate.

Al⸋patrulea⸋registru⸋este⸋cel⸋numit⸋Deisis.⸋Cuvântul⸋semnifică⸋rugăciune.⸋Acest⸋registru⸋conține⸋icoana⸋Mântuitorului⸋așezat⸋pe⸋tronul⸋judecății,⸋având⸋de⸋o⸋parte⸋și⸋de⸋cealaltă⸋pe⸋Maica⸋Domnului⸋și⸋pe⸋Sfântul⸋Ioan⸋Botezătorul.⸋Ambii⸋sunt⸋reprezentați⸋într-o⸋atitudine⸋de⸋rugăciune⸋cu⸋brațele⸋întinse⸋către⸋Mântuitorul,⸋mijlocind⸋pentru⸋lume.⸋Spre⸋icoana⸋centrală⸋se⸋orientează⸋îngerii,⸋sfinții,⸋apostolii,⸋episcopii,⸋martirii.⸋Tema⸋acestui⸋rând⸋este⸋rugăciunea⸋Bisericii⸋pentru⸋lume.⸋Înfățișându-L⸋pe⸋Hristos⸋și⸋Biserica,⸋trupul⸋Său,⸋acest⸋rând⸋arată⸋plenitudinea⸋Bisericii⸋neotestamentare.

Ultimul⸋rând⸋al⸋iconostasului,⸋numit⸋„local"⸋cuprinde⸋icoane⸋mari⸋plasate⸋de⸋fiecare⸋parte⸋a⸋ușilor⸋împărătești.⸋De⸋obicei⸋sunt⸋icoane⸋ale⸋lui⸋Hristos⸋și⸋ale⸋Maicii⸋Domnului⸋cu⸋Pruncul.⸋Există⸋de⸋asemenea⸋icoane⸋pe⸋ușile⸋laterale,⸋nord⸋și⸋sud,⸋unde⸋sunt⸋reprezentați⸋arhangheli⸋sau⸋sfinți⸋diaconi.⸋Este⸋un⸋rând⸋adesea⸋asimetric⸋pentru⸋că⸋icoanele⸋care⸋îl⸋alcătuiesc⸋sunt⸋foarte⸋variate⸋și⸋depind⸋de⸋necesități⸋locale.⸋Pe⸋poarta⸋sudică,⸋arhanghelul⸋este⸋uneori⸋înlocuit⸋cu⸋tâlharul⸋cel⸋bun,⸋ceea⸋ce⸋subliniază⸋faptul⸋că⸋sanctuarul⸋este⸋simbolul⸋paradisului.

Ușile⸋centrale,⸋zise⸋„împărătești"⸋sau⸋„sfinte"⸋despre⸋care⸋A.⸋Grabar⸋estimează⸋că⸋există⸋din⸋secolele⸋V-VI,⸋sunt⸋de⸋asemenea⸋împodobite⸋cu⸋icoana⸋Bunei⸋Vestiri⸋și⸋icoanele⸋celor⸋patru⸋evangheliști.⸋Ușile⸋împărătești⸋reprezintă⸋simbolic⸋intrarea⸋în⸋Împărăția⸋lui⸋Dumnezeu.⸋În⸋fața⸋ușilor⸋împărătești⸋are⸋loc⸋împărtășirea⸋credincioșilor⸋și⸋pentru⸋aceasta⸋deasupra⸋lor⸋este⸋reprezentată⸋Euharistia.

Paul⸋de⸋Alep⸋scria⸋pe⸋parcursul⸋vizitei⸋în⸋Rusia:⸋„Iconostasul⸋se⸋constituie⸋la⸋ei⸋nu⸋așa⸋cum⸋se⸋obișnuiește⸋în⸋țara⸋cazacilor⸋și⸋a⸋grecilor.⸋Pe⸋Dumnezeu⸋ei⸋îl⸋amplasează⸋în⸋centru,⸋la⸋dreapta⸋și⸋la⸋stânga⸋sunt⸋(prezentați)⸋Sfânta⸋Fecioară⸋și⸋Ioan⸋Botezătorul,⸋lângă⸋ei⸋doi⸋îngeri,⸋iar⸋rândul⸋drept⸋se⸋termină⸋cu⸋imaginile⸋Sfântului⸋Petru,⸋a⸋lui⸋Ioan⸋Gură⸋de⸋Aur,⸋a⸋lui⸋Vasile⸋cel⸋Mare⸋și⸋a⸋încă⸋doi⸋apostoli;⸋de⸋partea⸋cealaltă⸋(simetric)⸋sunt⸋înfățișați⸋Sfântul⸋Pavel,⸋Sfântul⸋Nicolae,⸋Sfântul⸋Grigorie⸋și⸋încă⸋doi⸋apostoli".

Într-adevăr,⸋acest⸋model⸋de⸋reprezentare⸋a⸋registrului⸋Deisis⸋este⸋singular⸋și⸋aparține⸋doar⸋spațiului⸋rus,⸋limitat⸋și⸋el⸋la⸋secolul⸋al⸋XV-lea.⸋De⸋atunci⸋încoace,⸋pretutindeni⸋pe⸋registrul⸋Deisis⸋au⸋fost⸋rânduiți⸋Apostolii⸋de⸋o⸋parte⸋și⸋de⸋alta⸋a⸋celor⸋trei⸋personaje⸋centrale⸋(Hristos,⸋Maica⸋Domnului⸋și⸋Sf.⸋Ioan⸋Botezătorul)⸋sau⸋chiar⸋de⸋o⸋parte⸋și⸋de⸋alta⸋a⸋lui⸋Hristos⸋singur.⸋Ce⸋anume⸋se⸋pierde⸋prin⸋această⸋schimbare?⸋La⸋prima⸋vedere,⸋nimic.⸋Icoana⸋din⸋mijloc⸋a⸋Mântuitorului⸋în⸋slavă⸋rămâne⸋neschimbată,⸋la⸋fel⸋și⸋icoana⸋Maicii⸋Domnului⸋și⸋Sfântului⸋Ioan⸋Botezătorul.⸋Dar⸋odată⸋cu⸋opțiunea⸋pentru⸋reprezentarea⸋exclusivă⸋a⸋cetei⸋celor⸋doisprezece⸋Apostoli⸋semnificația⸋registrului⸋Deisis⸋înclină⸋tot⸋mai⸋mult⸋către⸋simbolismul⸋judecății⸋generale⸋de⸋la⸋sfârșitul⸋veacurilor,⸋prezența⸋Apostolilor⸋fiind⸋pusă⸋în⸋legătură⸋cu⸋textele⸋de⸋la⸋Matei⸋19;⸋28:

„Iar⸋Iisus⸋le-a⸋zis:⸋Adevărat⸋zic⸋vouă⸋că⸋voi⸋cei⸋ce⸋Mi-ați⸋urmat⸋Mie,⸋la⸋înnoirea⸋lumii,⸋când⸋Fiul⸋Omului⸋va⸋ședea⸋pe⸋tronul⸋slavei⸋Sale,⸋veți⸋ședea⸋și⸋voi⸋pe⸋douăsprezece⸋tronuri,⸋judecând⸋cele⸋douăsprezece⸋seminții⸋ale⸋lui⸋Israel"⸋și⸋Luca⸋22;⸋29-30:

„Și⸋Eu⸋vă⸋rânduiesc⸋vouă⸋împărăție,⸋precum⸋Mi-a⸋rânduit⸋Mie⸋Tatăl⸋Meu,⸋ca⸋să⸋mâncați⸋și⸋să⸋beți⸋la⸋masa⸋Mea,⸋în⸋împărăția⸋Mea⸋și⸋să⸋ședeți⸋pe⸋tronuri,⸋judecând⸋cele⸋douăsprezece⸋seminții⸋ale⸋lui⸋Israel".

Acest⸋accent⸋de⸋eshatologie⸋post⸋-⸋cosmică⸋și⸋post⸋-⸋temporară⸋este⸋confirmat⸋de⸋faptul⸋că⸋există⸋cazuri⸋în⸋care⸋registrul⸋Deisis⸋înfățișază⸋Apostolii⸋șezând⸋pe⸋tronuri,⸋după⸋modelul⸋lui⸋Hristos⸋din⸋mijlocul⸋lor.

Când⸋registrul⸋Deisis⸋cuprinde⸋nu⸋doar⸋Apostoli⸋ci⸋Arhangheli,⸋Apostoli,⸋Părinți⸋ai⸋Bisericii,⸋Mucenici,⸋el⸋redă⸋nu⸋o⸋eshatologie⸋expediată⸋la⸋sfârșitul⸋timpului⸋ci⸋prezentul⸋eshatologic⸋al⸋Sfintei⸋Liturghii.⸋El⸋trimite⸋la⸋rugăciunea⸋Bisericii⸋ca⸋trup⸋al⸋lui⸋Hristos,⸋adunată⸋în⸋jurul⸋lui⸋Hristos⸋acum⸋precum⸋părticelele⸋adunate⸋în⸋jurul⸋Agnețului⸋pe⸋Sfântul⸋Disc⸋în⸋rânduiala⸋Proscomidiei.

Sensul⸋eclesiologic⸋al⸋registrului⸋poate⸋fi⸋văzut⸋atunci⸋exact⸋în⸋cheia⸋de⸋interpretare⸋a⸋proscomidiei⸋oferită⸋de⸋către⸋Simeon⸋al⸋Tesalonicului:⸋„Am⸋înțeles⸋cum⸋prin⸋această⸋dumnezeiască⸋închipuire⸋și⸋istorisire⸋a⸋Sfintei⸋Proscomidii,⸋vedem⸋pe⸋Însuși⸋Iisus⸋și⸋întreaga⸋Biserică⸋a⸋Lui.⸋(Îl⸋vedem)⸋în⸋mijloc⸋pe⸋Hristos⸋însuși,⸋Lumina⸋cea⸋adevărată⸋și⸋Viața⸋cea⸋veșnică…⸋.⸋El⸋este⸋în⸋mijloc⸋prin⸋Agneț,⸋iar⸋Maica⸋Lui⸋de-a⸋dreapta⸋prin⸋miridă,⸋sfinții⸋și⸋îngerii⸋de-a⸋stânga,⸋iar⸋dedesubt⸋întreaga⸋adunare⸋a⸋credincioșilor⸋Lui⸋dreptmăritori.⸋Aceasta⸋este⸋taina⸋cea⸋mare:⸋Dumnezeu⸋între⸋oameni⸋și⸋Dumnezeu⸋în⸋mijlocul⸋dumnezeilor,⸋care⸋se⸋îndumnezeiesc⸋de⸋la⸋Cel⸋ce⸋după⸋fire⸋este⸋Dumnezeu,⸋Care⸋S-a⸋întrupat⸋pentru⸋dânșii.⸋Aceasta⸋este⸋împărăția⸋ce⸋va⸋să⸋fie⸋și⸋petrecerea⸋vieții⸋celei⸋veșnice:⸋Dumnezeu⸋este⸋cu⸋noi,⸋văzut⸋și⸋împărtășit".

Practic,⸋regăsim⸋în⸋registrul⸋Deisis⸋cetele⸋Bisericii.⸋Ceea⸋ce⸋trebuie⸋de⸋asemenea⸋subliniat⸋este⸋că⸋un⸋astfel⸋de⸋Deisis⸋nu⸋expediază⸋actul⸋de⸋mijlocire⸋la⸋sfârșitul⸋istoriei⸋ci⸋aduce⸋actul⸋rugăciunii⸋într-un⸋prezent⸋imediat.⸋Registrul⸋Deisis⸋devine⸋rugăciunea⸋continuă⸋a⸋Bisericii.⸋Mai⸋mult,⸋așa⸋cum⸋arată⸋Mihail⸋Dunaev,⸋„în⸋același⸋rând⸋al⸋rugăciunii⸋sunt⸋incluși⸋oarecum⸋și⸋toți⸋cei⸋care,⸋păcătoși⸋și⸋întru⸋căință,⸋stau⸋la⸋slujbă⸋în⸋biserică.⸋Fiecare⸋mult⸋mai⸋departe⸋decât⸋Sfinții⸋de⸋lângă⸋tronul⸋Său,⸋și⸋nu⸋ca⸋ei⸋într-un⸋trup⸋luminat;⸋fiecare⸋stă⸋conștientizând⸋nevrednicia⸋sa⸋și⸋doar⸋nădăjduind⸋la⸋negrăita⸋Lui⸋dragoste⸋pentru⸋toată⸋făptura".

Interpretarea⸋iconostasului⸋după⸋Leonid⸋Uspensky

Convertindu-se⸋la⸋creștinism,⸋rușii⸋au⸋preluat⸋ritul⸋bizantin⸋în⸋forma⸋sa⸋din⸋secolul⸋al⸋X-lea,⸋când⸋deja⸋rugăciunile⸋euharistice⸋erau⸋de⸋multă⸋vreme⸋o⸋lectură⸋secretă.⸋S-ar⸋putea⸋spune⸋că⸋timp⸋de⸋o⸋mie⸋de⸋ani⸋poporul⸋rus⸋nu⸋a⸋ascultat⸋nciodată⸋aceste⸋rugăciuni.⸋Dar⸋dacă⸋nu⸋le-a⸋ascultat,⸋le-a⸋„vizualizat"⸋cu⸋ajutorul⸋programului⸋iconografic⸋al⸋iconostasului⸋care⸋expune⸋căile⸋iconomiei⸋divine:⸋istoria⸋omului⸋creat⸋după⸋chipul⸋lui⸋Dumnezeu⸋și⸋căile⸋lui⸋Dumnezeu⸋în⸋istorie.

Căile⸋revelației⸋divine⸋pornesc⸋de⸋la⸋Sfânta⸋Treime⸋-⸋izvorul⸋vieții⸋lumii⸋-⸋și,⸋trecând⸋prin⸋pregătirile⸋vechitestamentare,⸋ajung⸋la⸋rândul⸋sărbătorilor⸋-⸋realizare⸋a⸋ceea⸋ce⸋a⸋fost⸋pregătit.⸋Rândul⸋Deisis⸋este⸋împlinirea⸋iconomiei⸋ce⸋va⸋să⸋fie⸋.

Centrul⸋tuturor⸋rândurilor⸋este⸋Hristos,⸋fie⸋că⸋este⸋cu⸋Tatăl⸋și⸋cu⸋sfântul⸋Duh,⸋fie⸋că⸋poate⸋fi⸋perceput⸋ca⸋circumscris⸋în⸋sânul⸋Fecioarei,⸋fie⸋că⸋se⸋află⸋pe⸋tronul⸋judecății⸋în⸋rândul⸋Deisis.⸋Acest⸋rând⸋este⸋încoronarea⸋procesului⸋istoric⸋și⸋imaginea⸋Bisericii⸋în⸋dinamismul⸋său⸋eshatologic.⸋Ea⸋rezumă⸋viața⸋Bisericii⸋care⸋în⸋mod⸋esențial⸋constă⸋în⸋rugăciune.

Există⸋de⸋asemenea⸋căile⸋ascensiunii⸋umane⸋care⸋urcă⸋de⸋jos⸋în⸋sus.⸋Începutul⸋consistă⸋în⸋acceptarea⸋predicii⸋apostolice⸋pusă⸋în⸋evidență⸋prin⸋icoanele⸋evangheliștilor⸋pictați⸋pe⸋ușile⸋împărătești.⸋Căile⸋ascensiunii⸋sunt⸋urmărite⸋prin⸋acordul⸋dintre⸋voința⸋divină⸋și⸋umană⸋care⸋deschide⸋porțile⸋raiului⸋(acordul⸋este⸋reprezentat⸋prin⸋imaginea⸋misterului⸋euharistie⸋.⸋Prin⸋rândul⸋Deisis⸋este⸋reprezentată⸋unitatea⸋Bisericii.⸋Leonid⸋Uspensky⸋se⸋străduiește⸋să⸋arate⸋că⸋iconostasul⸋nu⸋este⸋o⸋repetiție⸋a⸋decorației⸋murale⸋a⸋bisericii.⸋Dar⸋chiar⸋dacă⸋pot⸋fi⸋găsite⸋subiecte⸋comune,⸋iconostasul⸋are⸋un⸋alt⸋scop:⸋el⸋arată⸋devenirea⸋Bisericii⸋în⸋timp,⸋împlinirea⸋sa⸋progresivă⸋de⸋la⸋Adam⸋până⸋la⸋judecata⸋cea⸋din⸋urmă.⸋Iconostasul⸋arată⸋sinergia⸋divino⸋umană⸋și⸋inserția⸋umană⸋în⸋planul⸋divin.

Registrele⸋programului⸋iconografic⸋al⸋iconostasului⸋și⸋textele⸋liturgice⸋ale⸋praznicelor

Există⸋o⸋relație⸋strânsă⸋între⸋programul⸋iconografic⸋al⸋iconostasului⸋și⸋textele⸋liturgice⸋ale⸋Bisericii.⸋Astfel,⸋cele⸋două⸋rânduri⸋superioare⸋ale⸋iconostasului⸋clasic⸋prezintă⸋personajele⸋cele⸋mai⸋importante⸋ale⸋Vechiului⸋Testament⸋-⸋patriarhii⸋și⸋profeții.⸋Aceste⸋personaje,⸋cărora⸋Biserica⸋le-a⸋dedicat⸋o⸋zi⸋specială⸋de⸋pomenire,⸋sunt⸋reunite⸋în⸋două⸋sărbători⸋comune⸋în⸋cadrul⸋ciclului⸋liturgic⸋dinaintea⸋Crăciunului.⸋Astfel,⸋cele⸋două⸋duminici⸋care⸋precedă⸋Crăciunul⸋sunt⸋consacrate⸋memoriei⸋Patriarhilor⸋și⸋Părinților.⸋Grija⸋pentru⸋o⸋mai⸋bună⸋expresie⸋vizuală⸋a⸋condus⸋la⸋a⸋separa⸋patriarhii⸋și⸋profeții.⸋Această⸋separație⸋lipsește⸋în⸋iconostasele⸋puțin⸋ridicate⸋unde⸋sunt⸋reprezentați⸋în⸋același⸋rând.

Textele⸋liturgice⸋ale⸋duminicilor⸋care⸋precedă⸋Crăciunul,⸋pun⸋în⸋evidență⸋rolul⸋strămoșilor⸋lui⸋Hristos⸋în⸋economia⸋divină,⸋subliniind⸋paradoxul:⸋venirea⸋Răscumpărătorului⸋a⸋fost⸋pregătită⸋de⸋către⸋cei⸋pe⸋care⸋i-a⸋răscumpărat.

„Săvârșind⸋astăzi,⸋credincioșilor,⸋pomenirile⸋strămoșilor,⸋să⸋lăudăm⸋cu⸋credință⸋pe⸋Hristos,⸋Izbăvitorul⸋și⸋Domnul,⸋Cel⸋ce⸋i-a⸋mărit⸋pe⸋dânșii⸋întru⸋toate⸋neamurile⸋și⸋a⸋săvârșit⸋minuni⸋uimitoare,⸋ca⸋Cel⸋tare⸋și⸋puternic;⸋și⸋dintr-înșii⸋ne-a⸋ridicat⸋nouă⸋toiagul⸋puterii,⸋pe⸋cea⸋singură⸋care⸋nu⸋știe⸋de⸋bărbat,⸋pe⸋dumnezeiasca⸋fiică,⸋curata⸋Maria⸋din⸋care⸋a⸋ieșit⸋floarea⸋Hristos,⸋Cel⸋ce⸋a⸋odrăslit⸋viață⸋tuturor⸋și⸋hrană⸋neîmpuținată⸋și⸋mântuire⸋veșnică".

Planul⸋divin⸋al⸋mântuirii⸋a⸋fost⸋dezvăluit⸋prin⸋ei:

„Adunarea⸋învățaturilor⸋Legii⸋arată⸋dumnezeiasca⸋Naștere⸋a⸋lui⸋Hristos,⸋cea⸋după⸋trup,⸋binevestind⸋harul⸋celor⸋ce⸋au⸋fost⸋mai⸋înainte⸋de⸋Lege,⸋ca⸋unora⸋ce⸋prin⸋credință⸋au⸋fost⸋mai⸋presus⸋de⸋Lege.⸋Pentru⸋aceasta,⸋pricinuitoare⸋a⸋slobozirii⸋din⸋stricăciune⸋prin⸋înviere⸋fiind,⸋mai⸋dinainte⸋a⸋propovăduit⸋aceasta,⸋sufletelor⸋celor⸋ținute⸋în⸋iad.⸋Doamne,⸋slavă⸋Tie⸋!"

Astfel,⸋atât⸋prin⸋textele⸋liturgice⸋cât⸋și⸋prin⸋cele⸋două⸋rânduri⸋superioare⸋ale⸋iconostasului,⸋Biserica⸋recunoștea⸋participarea⸋la⸋planul⸋divin⸋al⸋răscumpărării⸋„tuturor⸋celor⸋care⸋din⸋veacuri⸋au⸋plăcut⸋lui⸋Dumnezeu,⸋de⸋la⸋Adam⸋până⸋la⸋Iosif,⸋logodnicul⸋Preasfintei⸋Născătoare⸋de⸋Dumnezeu".⸋O⸋dată⸋mai⸋mult⸋iconostasul⸋se⸋revelează⸋ca⸋un⸋limbaj⸋vizual⸋coerent⸋care⸋exprimă⸋învățătura⸋Bisericii.

Pe⸋de⸋altă⸋parte,⸋icoana⸋fiecărei⸋sărbători⸋este⸋în⸋conexiune⸋liturgică⸋cu⸋icoanele⸋patriarhilor⸋și⸋profeților.⸋Textele⸋liturgice⸋ale⸋sărbătorilor⸋pun⸋în⸋evidență⸋acest⸋aspect⸋mai⸋ales⸋la⸋vecerniile⸋marilor⸋săbători.⸋De⸋pildă,⸋la⸋vecernia⸋Crăciunului⸋există⸋opt⸋lecturi⸋din⸋Vechiul⸋Testament:⸋Facere⸋(I,⸋1-13),⸋Numeri⸋(XXIV,⸋2-3,⸋5-9,⸋17-18),⸋Miheia⸋(IV,⸋6-7;⸋V,1-3),⸋Isaia⸋(XI,⸋1-10)⸋Baruh⸋(III,⸋36⸋-⸋IV,⸋4),⸋Daniel⸋(II,⸋31⸋-⸋36;⸋44⸋-⸋45),⸋Isaia⸋(IX,⸋5-6),⸋Isaia⸋(VII,⸋10-16,⸋VIII,⸋1-4,⸋9-10).⸋Sărbătoarea⸋Crăciunului⸋este⸋pusă⸋în⸋evidență⸋prin⸋profețiile⸋proorocilor⸋Vechiului⸋Testament⸋ale⸋căror⸋icoane⸋se⸋află⸋în⸋partea⸋superioară⸋a⸋iconostasului.

Isihasmul⸋și⸋influența⸋sa⸋asupra⸋dezvoltării⸋iconostasului.⸋Icoana⸋ca⸋mijloc⸋de⸋reprezentare⸋a⸋rugăciunii⸋și⸋a⸋sfințeniei

Istoricul⸋de⸋artă,⸋Andre⸋Grabar,⸋se⸋întreabă⸋dacă⸋arta⸋figurativă⸋cu⸋intenții⸋simbolice⸋poate⸋să⸋traducă⸋starea⸋de⸋sfințenie.⸋Răspunsul⸋la⸋întrebarea⸋lui⸋Grabar⸋este⸋dependent⸋de⸋răspunsul⸋unei⸋alte⸋întrebări:⸋trupul⸋omenesc⸋este⸋el⸋oare⸋capabil⸋să⸋exprime⸋acea⸋stare⸋de⸋negrăit⸋bine?⸋Suferă⸋fizionomia⸋(sau,⸋chiar⸋anatomia)⸋umană⸋modificări⸋în⸋prezența⸋harului⸋astfel⸋încât⸋noile⸋trăsături⸋transfigurate⸋să⸋poată⸋fi⸋reproduse⸋în⸋linii⸋și⸋culori⸋?

Problema⸋ridicată⸋de⸋Grabar⸋este,⸋indirect,⸋o⸋interogație⸋asupra⸋icoanei⸋ca⸋martor⸋veridic⸋al⸋sfințeniei.⸋Răspunsul⸋pe⸋care⸋îl⸋dă⸋acest⸋faimos⸋critic⸋și⸋istoric⸋de⸋artă⸋este⸋unul⸋pozitiv:⸋„Ar⸋putea⸋fi⸋posibil,⸋și⸋anume⸋cu⸋ajutorul⸋armoniei⸋de⸋culori⸋și⸋a⸋liniilor⸋sau⸋a⸋ritmului"39.⸋Aceeași⸋întrebare⸋o⸋adresa⸋icoanei⸋erezia⸋iconoclastă.⸋Dar⸋pentru⸋ca⸋arta⸋figurativă⸋să⸋aibă⸋capacitatea⸋de⸋a⸋exprima⸋sfințenia,⸋trebuie⸋ca⸋mai⸋întâi⸋trupul⸋omenesc⸋însuși⸋să⸋poată.⸋Chiar⸋dacă⸋nu⸋a⸋purtat⸋o⸋luptă⸋contra⸋ereziei⸋iconoclaste,⸋Sfântul⸋Grigorie⸋Palama⸋a⸋adus⸋răspuns⸋și⸋întrebărilor⸋ridicate⸋de⸋aceasta,⸋arătând⸋că⸋trupul⸋omenesc⸋este⸋capabil⸋să⸋devină⸋receptacol⸋și⸋oglindă⸋a⸋sfințeniei.

Etimologia⸋cuvântului⸋isihasm⸋provine⸋din⸋grecescul⸋hesychia⸋-⸋care⸋semnifică⸋repaos,⸋liniște,⸋calm.⸋Termenul⸋definește⸋liniștea⸋și⸋pacea⸋interioară⸋în⸋care⸋caută⸋să⸋se⸋stabilească⸋cei⸋care⸋se⸋consacră⸋rugăciunii⸋neîncetate⸋și⸋cumpătării⸋duhovnicești40.⸋„Este⸋expresia⸋specific⸋creștină⸋a⸋stării⸋de⸋nepătimire⸋-⸋apatheia⸋unde⸋acțiunea⸋și⸋contemplația⸋nu⸋sunt⸋concepute⸋ca⸋două⸋ordine⸋de⸋viață⸋diferite,⸋ci⸋se⸋confundă⸋în⸋exersarea⸋acțiunii⸋spirituale⸋-⸋praxis⸋noera"41.⸋Termenul⸋hesychia⸋este⸋utilizat⸋în⸋literatura⸋creștină⸋a⸋secolului⸋al⸋IV-lea⸋pentru⸋a⸋califica⸋modul⸋de⸋viață⸋ales⸋de⸋către⸋eremiți.⸋Sf.⸋Prooroc⸋Ilie⸋și⸋Sf.⸋Ioan⸋Botezătorul⸋sunt⸋recunoscuți⸋ca⸋prototipuri⸋ale⸋isihiei.⸋Isihasmul⸋desemnează⸋această⸋tradiție⸋spirituală⸋care⸋a⸋aparținut⸋la⸋origine⸋monahismului⸋contemplativ.⸋Mânăstirea⸋Sfânta⸋Ecaterina⸋din⸋Muntele⸋Sinai⸋a⸋contribuit⸋mult⸋la⸋difuzarea⸋acestei⸋rugăciuni.⸋Se⸋găsesc⸋descrieri⸋ale⸋acestei⸋rugăciuni⸋în⸋scrierile⸋lui⸋Diadoh⸋al⸋Foticeii⸋și⸋ale⸋Sf.⸋Ioan⸋Scărarul,⸋dar⸋termenii⸋isihast⸋și⸋isihia⸋sunt⸋întâlniți⸋mai⸋devreme,⸋în⸋secolul⸋al⸋IV-lea⸋în⸋literatura⸋monastică⸋și⸋patristică,⸋numele⸋isihast⸋fiind⸋folosit⸋ca⸋sinonim⸋pentru⸋eremit⸋sau⸋anahoret.⸋Practica⸋centrală⸋a⸋isihasmului⸋era⸋„rugăciunea⸋inimii",⸋o⸋recitare⸋constantă⸋a⸋unei⸋rugăciuni⸋foarte⸋scurte,⸋Doamne⸋Iisuse⸋Hristoase,⸋Fiul⸋lui⸋Dumnezeu,⸋miluiește-mă⸋pe⸋mine,⸋păcătosul.⸋Chiar⸋dacă⸋în⸋scrierile⸋ascetice⸋erau⸋recomandate⸋adesea⸋exerciții⸋fizice⸋pentru⸋a⸋⸋favoriza⸋concentrarea⸋spirituală⸋(prosoche),⸋toate⸋aceste⸋metode⸋psihosomatice⸋au⸋fost⸋totdeauna⸋privite⸋ca⸋unelte⸋și⸋nu⸋ca⸋scopuri.

În⸋secolul⸋al⸋XIV-lea⸋Sf.⸋Grigorie⸋Palama⸋a⸋unificat⸋această⸋tradiție⸋multiseculară⸋într-o⸋sinteză⸋doctrinală.⸋Poziția⸋sa⸋teologică⸋în⸋ceea⸋ce⸋privește⸋rugăciunea⸋isihastă⸋este⸋rezumată⸋astfel⸋de⸋către⸋părintele⸋Jean⸋Meyendorf:⸋„Cunoașterea⸋lui⸋Dumnezeu⸋este⸋o⸋trăire⸋dată⸋tuturor⸋creștinilor⸋prin⸋botez⸋și⸋prin⸋continua⸋lor⸋participare⸋la⸋viața⸋Trupului⸋lui⸋Hristos⸋în⸋euharistie.⸋Această⸋cunoaștere⸋cere⸋angajarea⸋întregului⸋om⸋în⸋rugăciune⸋și⸋în⸋slujire,⸋prin⸋dragostea⸋față⸋de⸋Dumnezeu⸋și⸋față⸋de⸋aproapele;⸋și⸋atunci,⸋ea⸋devine⸋identificabilă⸋nu⸋numai⸋ca⸋o⸋trăire⸋intelectuală⸋doar⸋a⸋minții,⸋ci⸋ca⸋o⸋„simțire⸋duhovnicească",⸋transmițând⸋o⸋percepție⸋ce⸋nu⸋mai⸋este⸋nici⸋pur⸋intelectuală,⸋nici⸋pur⸋materială.⸋În⸋Hristos,⸋Dumnezeu⸋a⸋luat⸋asupra-Și⸋omul⸋întreg,⸋suflet⸋și⸋trup;⸋iar⸋omul⸋ca⸋atare⸋s-a⸋îndumnezeit.⸋În⸋rugăciune⸋-⸋de⸋exemplu,⸋potrivit⸋„metodei"⸋-,⸋în⸋Sfintele⸋Taine,⸋în⸋întreaga⸋viață⸋a⸋Bisericii⸋ca⸋obște,⸋omul⸋este⸋chemat⸋la⸋părtășia⸋vieții⸋dumnezeiești:⸋această⸋părtășie⸋este⸋și⸋adevărata⸋cunoaștere⸋de⸋Dumnezeu.".⸋Iar⸋părintele⸋Andrei⸋Scrima⸋afirmă⸋despre⸋isihasm:⸋„Isihasmul⸋e⸋o⸋stare⸋de⸋viață⸋integral⸋orientată⸋către⸋Dumnezeu;⸋iată⸋definiția⸋lui⸋esențială:⸋e⸋căutarea⸋unei⸋consumări⸋a⸋propriei⸋vieți⸋în⸋Dumnezeu.⸋isihastul⸋tinde⸋numai⸋către⸋Dumnezeu,⸋spre⸋Dumnezeu⸋singur,⸋iar⸋ființa⸋lui⸋întreagă⸋e⸋ordonată⸋de⸋această⸋dorință".

Încercând⸋să⸋arate⸋relația⸋directă⸋dintre⸋trup⸋și⸋spirit,⸋Sf.⸋Grigorie⸋Palama⸋pune⸋întrebarea:

„Care⸋durere,⸋care⸋plăcere,⸋care⸋mișcare⸋în⸋trup,⸋nu-i⸋o⸋lucrare⸋atât⸋a⸋sufletului⸋cât⸋și⸋a⸋trupului?⸋(…).⸋Sunt⸋și⸋pătimiri⸋fericite⸋și⸋lucrări⸋comune⸋ale⸋sufletului⸋și⸋trupului⸋care⸋nu⸋țintuiesc⸋duhul⸋de⸋trup,⸋ci⸋ridică⸋trupul⸋aproape⸋de⸋vrednicia⸋duhului⸋și-l⸋înduplecă⸋și⸋pe⸋el⸋să⸋tindă⸋în⸋sus.⸋Care⸋sunt⸋acestea?⸋Cele⸋duhovnicești,⸋care⸋nu⸋merg⸋de⸋la⸋trup⸋la⸋duh⸋ci⸋trec⸋de⸋la⸋minte⸋la⸋trup⸋și⸋prin⸋cele⸋ce⸋le⸋lucrează⸋și⸋le⸋pătimesc⸋ele⸋prefac⸋și⸋trupul⸋spre⸋mai⸋bine⸋și-l⸋îndumnezeiesc.⸋Căci⸋precum⸋e⸋comună⸋trupului⸋și⸋sufletului⸋dumnezeirea⸋Cuvântului⸋întrupat⸋al⸋lui⸋Dumnezeu,⸋îndumnezeind⸋trupul⸋prin⸋mijlocirea⸋sufletului⸋la⸋trup,⸋îi⸋dă⸋și⸋acestuia⸋să⸋pătimească⸋cele⸋dumnezeiești⸋și⸋să⸋pătimească⸋în⸋chip⸋fericit⸋împreună⸋cu⸋sufletul⸋care⸋pătimește⸋cele⸋dumnezeiești…⸋.⸋Fiindcă,⸋înaintând⸋la⸋împlinirea⸋acestui⸋rost⸋fericit⸋al⸋ei,⸋latura⸋pătimitoare⸋îndumnezeiește⸋și⸋trupul,⸋nefiind⸋mișcată⸋de⸋patimile⸋trupești⸋și⸋materiale⸋…,⸋ci⸋mai⸋degrabă⸋ea⸋însăși⸋întorcând⸋spre⸋sine⸋trupul⸋și⸋atrăgându-l⸋de⸋la⸋plăcerea⸋pentru⸋cele⸋rele⸋și⸋insuflându-i⸋prin⸋sine⸋o⸋sfințenie⸋și⸋o⸋îndumnezeire⸋de⸋care⸋nu⸋mai⸋poate⸋fi⸋jefuit".

Sufletul⸋și⸋trupul⸋se⸋influențează,⸋așadar,⸋reciproc,⸋arată⸋Sf.⸋Grigorie⸋Palama.⸋„Ceea⸋ce⸋trece⸋de⸋la⸋sufletul⸋ce⸋se⸋bucură⸋duhovnicește⸋la⸋trup,⸋chiar⸋dacă⸋se⸋întâmplă⸋să⸋lucreze⸋în⸋trup,⸋e⸋duhovnicesc.⸋Căci⸋plăcerea⸋trecând⸋de⸋la⸋trup⸋la⸋minte⸋o⸋face⸋pe⸋aceasta⸋cu⸋chip⸋trupesc,⸋neîmbunătățindu-se⸋prin⸋împărtășirea⸋de⸋ceea⸋ce⸋e⸋mai⸋bun,⸋ci⸋transmițându-i⸋mai⸋vârtos⸋aceluia⸋ceea⸋ce⸋e⸋mai⸋rău,⸋încât⸋omul⸋întreg⸋e⸋numit⸋din⸋pricina⸋ei⸋«trup»,⸋potrivit⸋cu⸋ceea⸋ce⸋s-a⸋zis⸋despre⸋cei⸋înecați⸋prin⸋mânia⸋lui⸋Dumnezeu,⸋că⸋«nu⸋va⸋rămâne⸋Duhul⸋Meu⸋în⸋oamenii⸋aceștia,⸋pentru⸋că⸋sunt⸋trupuri»⸋(Facere⸋VI,⸋3).⸋Dar⸋tot⸋așa⸋plăcerea⸋duhovnicească,⸋ce⸋începând⸋de⸋la⸋minte,⸋trece⸋la⸋trup,⸋nestricându-se⸋prin⸋participarea⸋la⸋trup,⸋preschimbă⸋trupul⸋și-l⸋face⸋duhovnicesc.⸋Căci⸋aceasta⸋leapădă⸋în⸋acest⸋caz⸋poftele⸋trupești⸋cele⸋rele⸋și⸋nu⸋mia⸋atrage⸋în⸋jos⸋sufletul,⸋ci⸋e⸋dus⸋în⸋sus⸋împreună⸋cu⸋el.⸋Iar⸋plăcerea⸋duhovnicească⸋face⸋pe⸋om⸋să⸋fie⸋duh,⸋potrivit⸋cu⸋ceea⸋ce⸋s-a⸋scris:⸋«Cel⸋ce⸋se⸋naște⸋din⸋Duh,⸋duh⸋este"(Ioan⸋III,⸋6)»".

Trupul⸋se⸋bucură⸋de⸋stările⸋spirituale⸋superioare⸋ale⸋sufletului.⸋Aceste⸋stări⸋nu⸋pot⸋rămâne⸋niciodată⸋doar⸋ale⸋sufletului,⸋atâta⸋timp⸋cât⸋omul⸋este⸋viu⸋și⸋sufletul⸋rămâne⸋nedespărțit⸋de⸋trup.⸋„Căci⸋mintea⸋mișcându-se⸋cu⸋putere⸋spre⸋acestea,⸋pentru⸋lipsa⸋de⸋griji,⸋simte⸋și⸋ea⸋în⸋chip⸋negrăit⸋bunătatea⸋dumnezeiască⸋și⸋comunică⸋și⸋trupului⸋prin⸋bunătatea⸋sa,⸋după⸋măsura⸋înaintării⸋sale,⸋cum⸋zice⸋și⸋David:⸋«⸋Spre⸋El⸋a⸋nădăjduit⸋inima⸋mea⸋și⸋am⸋fost⸋ajutat⸋și⸋a⸋înflorit⸋trupul⸋meu⸋»⸋(Ps.⸋XXVIII,⸋7).⸋Iar⸋această⸋bucurie⸋ivită⸋în⸋suflet⸋și⸋în⸋trup⸋este⸋o⸋înștiințare⸋neînșelătoare⸋a⸋vieții⸋nestricăcioase".

De⸋asemenea,⸋Diadoh⸋al⸋Foticeii⸋dă⸋mărturie⸋că⸋„La⸋început⸋(…)⸋harul⸋își⸋ascunde⸋prezența⸋sa⸋în⸋cei⸋botezați,⸋așteptând⸋hotărârea⸋sufletului,⸋ca⸋atunci⸋când⸋omul⸋se⸋va⸋întoarce⸋cu⸋totul⸋spre⸋Domnul,⸋să-și⸋arate,⸋printr-o⸋negrăită⸋simțire,⸋prezența⸋in⸋inima.⸋(…)⸋Deci,⸋daca⸋omul⸋va⸋începe⸋de⸋aici⸋înainte⸋sa⸋sporească⸋in⸋păzirea⸋poruncilor⸋și⸋să⸋cheme⸋neîncetat⸋pe⸋Domnul⸋Iisus,⸋focul⸋sfântului⸋har⸋se⸋va⸋revărsa⸋și⸋peste⸋simțurile⸋mai⸋de⸋dinafară⸋ale⸋inimii,⸋arzând⸋cu⸋totul⸋neghina⸋pământului⸋omenesc.

În⸋fapt,⸋este⸋„o⸋constatare⸋foarte⸋simplă⸋că⸋orice⸋activitate⸋fizică⸋are⸋o⸋repercursiune⸋somatică.⸋Trupul,⸋într-un⸋mod⸋sensibil⸋și⸋imperceptibil,⸋ia⸋parte⸋la⸋toate⸋mișcările⸋sufletului,⸋fie⸋că⸋este⸋vorba⸋de⸋sentiment,⸋de⸋gândire⸋abstractă,⸋de⸋voință⸋sau⸋chiar⸋de⸋experiență⸋transcendentă".⸋Pentru⸋isihaști⸋„bucuria⸋spirituală⸋care⸋vine⸋din⸋spirit⸋în⸋trup⸋nu⸋este⸋deloc⸋coruptă⸋prin⸋comuniunea⸋cu⸋trupul,⸋ci⸋transformă⸋trupul⸋și⸋îl⸋face⸋spiritual,⸋pentru⸋că⸋atunci⸋respinge⸋toate⸋poftele⸋cărnii,⸋nu⸋mai⸋trage⸋sufletul⸋în⸋jos,⸋ci⸋se⸋ridică⸋cu⸋el,⸋în⸋așa⸋fel⸋încât⸋omul⸋întreg⸋devine⸋Spirit,⸋urmând⸋ceea⸋ce⸋este⸋scris:⸋Cel⸋ce⸋este⸋născut⸋din⸋duh,⸋duh⸋este⸋(Ioan,⸋III,⸋6,⸋8).

Vocația⸋supremă⸋a⸋omului⸋este⸋aceea⸋de⸋a⸋deveni⸋„părtaș⸋dumnezeieștii⸋firi"⸋(II⸋Petru,⸋1;⸋4)⸋a⸋participa⸋la⸋viața⸋divină⸋prin⸋la⸋harul⸋Său⸋necreat.⸋Atunci⸋omul⸋devine⸋el⸋însuși⸋dumnezeu⸋prin⸋har⸋după⸋cuvintele⸋lui⸋Pavel,⸋nu⸋mai⸋trăiește⸋el⸋ci⸋Hristos⸋trăiește⸋în⸋El⸋(Gal.⸋3;⸋20).

Scrierile⸋Sf.⸋Grigorie⸋Palama⸋nu⸋sunt⸋o⸋apariție⸋insolită⸋în⸋spațiul⸋răsăritean⸋ci⸋răspunsul⸋ortodox⸋în⸋fața⸋contestării⸋unei⸋tradiții⸋a⸋cărei⸋vechime⸋poate⸋fi⸋urmărită⸋până⸋în⸋zorii⸋creștinismului.⸋Așa⸋cum⸋arată⸋părinte⸋Andre⸋Scrima,⸋„în⸋Orientul⸋creștin,⸋aspirația⸋fundamentală⸋rămâne⸋cea⸋a⸋plenitudinii⸋vieții⸋noastre⸋în⸋Dumnezeu,⸋urmărită⸋cu⸋un⸋fel⸋de⸋realism⸋spiritual⸋total.⸋Încă⸋din⸋zorii⸋evanghelici,⸋Răsăritul⸋e⸋absorbit⸋de⸋o⸋singură⸋dorință⸋și⸋de⸋o⸋singură⸋evidență:⸋realizarea⸋deplină⸋a⸋vieții⸋în⸋Dumnezeu,⸋acea⸋viață⸋nouă⸋pe⸋care⸋El⸋însuși⸋a⸋venit⸋să⸋o⸋aducă⸋omului.⸋Dacă⸋Dumnezeu⸋s-a⸋întrupat,⸋creștinul⸋nu⸋mai⸋poate⸋avea⸋decât⸋un⸋singur⸋țel:⸋acela⸋de⸋a⸋trăi⸋în⸋totală⸋asemănare⸋cu⸋Dumnezeu,⸋încă⸋din⸋lumea⸋de⸋aici".

Arta⸋rusă⸋din⸋secolele⸋XIV-XV⸋a⸋fost⸋direct⸋influențată⸋de⸋către⸋isihasm⸋dar⸋avântul⸋său⸋nu⸋este⸋legat,⸋ca⸋în⸋Bizanț,⸋de⸋o⸋luptă⸋dogmatică.⸋Este⸋pur⸋și⸋simplu⸋o⸋manifestare⸋vizibilă⸋a⸋vieții⸋spirituale,⸋o⸋înflorire⸋a⸋sfințeniei⸋.⸋Esențial,⸋iconostasul⸋(și⸋cu⸋totul⸋particular⸋registrul⸋Deisis)⸋rezumă⸋esența⸋Liturghiei,⸋adică⸋rugăciunea.⸋Exact⸋ca⸋și⸋rugăciunea⸋euharistică,⸋iconostasul⸋înfățișază⸋tot⸋ceea⸋ce⸋Dumnezeu⸋a⸋făcut⸋pentru⸋om,⸋descriindu-L⸋pe⸋Dumnezeu⸋drept⸋Creatorul,⸋Mântuitorul⸋și⸋Sfințitorul⸋omului⸋astfel⸋încât⸋credincioșii⸋să⸋poată⸋spune⸋prin⸋preot:⸋„Ție⸋aducându-Ți⸋de⸋toate⸋și⸋pentru⸋toate,⸋pre⸋Tine⸋Te⸋lăudăm,⸋pre⸋Tine⸋Te⸋binecuvântăm,⸋Ție⸋îți⸋mulțumim,⸋Doamne,⸋și⸋ne⸋rugăm⸋Ție,⸋Dumnezeului⸋nostru…".⸋Registrul⸋Deisis⸋este⸋atitudinea⸋de⸋mulțumire⸋esențializată.

Contribuțiile⸋lui⸋Teofan⸋Grecul⸋și⸋Andrei⸋Rubliov⸋la⸋concepția⸋artistică⸋a⸋iconostasului⸋clasic

În⸋secolul⸋al⸋XV-lea,⸋două⸋mari⸋personalități⸋artistice,⸋excepțional⸋înzestrate,⸋au⸋influențat⸋decisiv⸋iconografia⸋ortodoxă.⸋Aceștia⸋sunt⸋Teofan⸋Grecul⸋și⸋Andrei⸋Rubliov.⸋Biografiile⸋lor⸋sunt⸋importante⸋tocmai⸋pentru⸋că⸋lor⸋li⸋se⸋datorează⸋monumentalitatea⸋impresionantă⸋a⸋iconostaselor⸋realizate⸋sub⸋îndrumarea⸋lor,⸋ca⸋și⸋extraordinara⸋spiritualitate⸋a⸋icoanelor⸋cuprinse⸋în⸋aceste⸋iconostase.⸋Împreună,⸋aceste⸋două⸋elemente⸋vor⸋face⸋din⸋iconostasele⸋lui⸋Teofan⸋Grecul⸋și⸋Andrei⸋Rubliov,⸋etalonul⸋iconostasului⸋ortodox.

5.a.⸋Personalitatea⸋iconografului⸋Teofan⸋Grecul

Ghidându-ne⸋după⸋știrile⸋din⸋cronici⸋și⸋cele⸋datorate⸋lui⸋Epifanie,⸋avem⸋motive⸋serioase⸋să⸋presupunem⸋că,⸋la⸋sosirea⸋în⸋Rusia,⸋Teofan⸋a⸋ajuns⸋ca⸋un⸋artist⸋pe⸋deplin⸋format,⸋în⸋vârstă⸋de⸋treizeci⸋și⸋cinci⸋-⸋patruzeci⸋de⸋ani.⸋Înainte⸋de⸋venirea⸋în⸋Rusia,⸋artistul⸋grec⸋lucrase⸋la⸋Constantinopol,⸋în⸋Calcedonia⸋și⸋la⸋Galata.⸋Data⸋morții⸋lui⸋Teofan⸋ar⸋trebui⸋situată⸋între⸋anii⸋1405-1415.

Sorgintea⸋constantinopolitană⸋a⸋artei⸋lui⸋Teofan⸋Grecul

Apartenența⸋sa⸋la⸋școala⸋constantinopolitană⸋este⸋întărită⸋de⸋principalele⸋însușiri⸋ale⸋artei⸋lui⸋Teofan:⸋tensiunea⸋spirituală⸋a⸋imaginilor,⸋„excepționala⸋acuitate⸋a⸋caracterelor⸋individuale,⸋dinamica⸋dezinvoltă⸋și⸋picturalitatea⸋construcțiilor⸋compoziționale,⸋coloritul⸋rafinat,⸋format⸋din⸋trei⸋tonuri⸋și⸋ferit⸋de⸋policromismul⸋paletei⸋orientale,⸋în⸋sfârșit,⸋extraordinarul⸋simț⸋decorativ⸋ce⸋se⸋reclamă⸋de⸋la⸋cele⸋mai⸋bune⸋tradiții⸋ale⸋picturii⸋țărigrădene".

Dacă,⸋de⸋obicei,⸋sfinții⸋sau⸋îngerii⸋zugrăviți⸋de⸋artiștii⸋bizantini⸋au⸋o⸋înfățișare⸋liniștită,⸋evocând⸋pacea⸋interioară,⸋nu⸋se⸋poate⸋spune⸋același⸋lucru⸋despre⸋sfinții⸋lui⸋Teofan.⸋În⸋ei⸋este⸋evident⸋un⸋dramatism⸋clocotitor.⸋În⸋maniera⸋sa⸋de⸋pictură⸋există⸋ceva⸋tăios,⸋impetuos,⸋puternic:⸋ea⸋vădește⸋din⸋partea⸋artistului⸋temperament⸋pasional,⸋nestăpânit.⸋Lui⸋Teofan⸋îi⸋plac⸋contururile⸋libere,⸋asimetrice,⸋liniile⸋energice,⸋largi,⸋formele⸋pline⸋de⸋dinamism.⸋Cutele⸋veșmintelor⸋sfinților⸋(în⸋frescele⸋de⸋la⸋Spas⸋Preobrajenie)⸋formează⸋triunghiuri⸋ascuțite,⸋zigzaguri⸋în⸋formă⸋de⸋fulger⸋iar⸋deschizătura⸋capului⸋la⸋veșminte⸋este⸋adesea⸋redată⸋prin⸋forma⸋unor⸋linii⸋frânte.⸋Aceste⸋detalii⸋amplifică⸋dinamica⸋interioară⸋a⸋personajelor⸋reprezentate.

5.b.⸋Personalitatea⸋iconografului⸋Andrei⸋Rubliov

O⸋dată⸋cu⸋Rubliov⸋începe⸋un⸋nou⸋capitol⸋în⸋istoria⸋iconostasului⸋moscovit⸋dar⸋care⸋va⸋influența⸋întreaga⸋Ortodoxie.⸋Cristalizarea⸋lui⸋definitivă⸋și⸋caracteristicile⸋sale⸋distincte⸋nu⸋vor⸋apărea⸋decât⸋după⸋primul⸋sfert⸋al⸋secolului⸋al⸋XV-lea.⸋Până⸋la⸋această⸋dată,⸋Moscova⸋era⸋locul⸋unor⸋tendințe⸋artistice⸋variate⸋și⸋îi⸋va⸋reveni⸋lui⸋Rubliov⸋sarcina⸋de⸋a⸋topi⸋tradițiile⸋locale⸋cu⸋tot⸋ceea⸋ce⸋fusese⸋împrumutat⸋din⸋operele⸋meșterilor⸋bizantini.⸋Deși⸋îi⸋datorează⸋mult⸋lui⸋Teofan⸋Grecul,⸋cu⸋care,⸋de⸋altfel,⸋a⸋și⸋lucrat,⸋stilul⸋lui⸋Rubliov⸋va⸋fi⸋clar⸋distinct⸋de⸋cel⸋al⸋mai⸋vârstnicului⸋meșter⸋grec.⸋Stilul⸋lui⸋Rubliov⸋va⸋fi⸋mai⸋contemplativ⸋și⸋mai⸋senin,⸋mult⸋diferit⸋de⸋imaginile⸋de⸋mare⸋dramatism⸋realizate⸋de⸋Teofan⸋Grecul.⸋Rubliov⸋va⸋elabora⸋un⸋limbaj⸋artistic⸋atât⸋de⸋puternic⸋încât⸋stilul⸋său⸋va⸋avea⸋forța⸋literei⸋de⸋lege⸋tot⸋secolul⸋al⸋XV-lea,⸋el⸋însuși⸋fiind⸋înconjurat⸋de⸋o⸋astfel⸋de⸋glorie⸋încât⸋va⸋fi⸋mult⸋timp⸋considerat⸋ca⸋modelul⸋ideal⸋și⸋de⸋nedepășit⸋al⸋zugravului⸋de⸋icoane.

Există⸋extrem⸋de⸋puține⸋informații⸋directe⸋cu⸋privire⸋la⸋viața⸋lui⸋Andrei⸋Rubliov.⸋Singurul⸋lucru⸋afirmat⸋cu⸋certitudine⸋este⸋legătura⸋lui⸋cu⸋mișcarea⸋spirituală⸋condusă⸋de⸋către⸋Serghie⸋de⸋Radonej⸋în⸋amintirea⸋căruia,⸋Andrei⸋Rubliov⸋a⸋pictat⸋cea⸋mai⸋importantă⸋creație⸋a⸋sa,⸋Troița.⸋A⸋murit⸋pe⸋29⸋ianuarie⸋1430.

Surse⸋mai⸋târzii⸋vorbesc⸋despre⸋Rubliov⸋ca⸋despre⸋un⸋excelent⸋pictor⸋de⸋icoane,⸋un⸋om⸋de⸋o⸋extraordinară⸋inteligență⸋și⸋de⸋o⸋mare⸋bogăție⸋a⸋vieții,⸋subliniindu-se⸋de⸋asemenea⸋profunda⸋sa⸋smerenie⸋monastică.

Dat⸋fiind⸋că⸋nici⸋o⸋operă⸋semnată⸋de⸋Rubliov⸋nu⸋s-a⸋păstrat,⸋și⸋dacă⸋ne⸋amintim⸋că⸋în⸋epoca⸋de⸋care⸋vorbim⸋lucrările⸋de⸋pictură⸋erau⸋de⸋obicei⸋executate⸋de⸋către⸋ateliere,⸋este⸋destul⸋de⸋dificil⸋să⸋fie⸋identificate⸋printre⸋icoanele⸋executate⸋de⸋ucenici,⸋cele⸋pictate⸋de⸋maestrul⸋însuși.⸋Nici⸋despre⸋începuturile⸋activității⸋artistice⸋ale⸋lui⸋Andrei⸋Rubliov⸋nu⸋cunoaștem⸋detalii.⸋Născut,⸋se⸋pare,⸋către⸋1370,⸋Rubliov⸋a⸋fost⸋atras⸋de⸋faima⸋lui⸋Teofan⸋Grecul,⸋sosit⸋la⸋Moscova⸋în⸋anii⸋1390.⸋În⸋1405⸋el⸋colaborează⸋cu⸋Teofan⸋la⸋pictarea⸋iconostasului⸋catedralei⸋Bunei⸋Vestiri⸋din⸋Kremlinul⸋Moscovei.

Legătura⸋dintre⸋iconostas⸋și⸋canonul⸋euharistie.⸋Semnificația⸋teologică⸋a⸋iconostasului

Unul⸋dintre⸋cele⸋mai⸋grave⸋aspecte⸋referitor⸋la⸋Taina⸋Euharistiei⸋a⸋fost⸋renunțarea⸋la⸋lectura⸋cu⸋voce⸋tare⸋a⸋rugăciunilor⸋euharistice.⸋Prin⸋aceasta,⸋poporul⸋credincios⸋a⸋fost⸋privat⸋de⸋extraordinara⸋frumusețe⸋și⸋bogăție⸋teologică⸋conținute⸋în⸋aceste⸋rugăciuni.⸋Mai⸋mult⸋chiar,⸋sensul⸋Sfintei⸋Liturghii⸋a⸋fost⸋estompat.⸋Alexandre⸋Schmemann⸋a⸋pus⸋foarte⸋bine⸋în⸋evidență⸋paradoxul⸋situației:⸋„de⸋secole,⸋poporul⸋lui⸋Dumnezeu,⸋laicii⸋pe⸋care⸋apostolul⸋Petru⸋îi⸋numește⸋«⸋seminție⸋aleasă,⸋preoție⸋împărătească,⸋neam⸋sfânt,⸋popor⸋agonisit⸋de⸋Dumnezeu⸋»⸋(I⸋Petru,⸋II,⸋9),⸋nu⸋aud,⸋și⸋de⸋aceea⸋nu⸋cunosc⸋rugăciunea⸋tuturor⸋rugăciunilor⸋prin⸋care⸋se⸋săvârșeșete⸋Taina⸋și⸋prin⸋care⸋se⸋împlinește⸋însăși⸋esența⸋și⸋chemarea⸋Bisericii.⸋Toți⸋cei⸋care⸋se⸋roagă⸋aud⸋ecfonise⸋separate⸋și⸋fraze⸋fragmentate.⸋Legătura⸋dintre⸋ecfonise⸋și⸋fragmente,⸋și⸋uneori⸋chiar⸋sensul⸋acestora⸋rămân⸋pentru⸋ei⸋de⸋neînțeles,⸋ca⸋de⸋exemplu:⸋„cântare⸋de⸋biruință⸋cântând,⸋strigând,⸋glas⸋înălțând⸋și⸋grăind…".

După⸋ce⸋rugăciunile⸋euharistice⸋s-au⸋scufundat⸋în⸋tăcere,⸋programul⸋iconografic⸋al⸋iconostasului⸋s-a⸋dezvoltat⸋în⸋așa⸋manieră⸋încât⸋a⸋asumat⸋conținutul⸋teologic⸋al⸋acestora,⸋devenind,⸋s-ar⸋putea⸋spune,⸋o⸋rostire⸋vizuală⸋a⸋canonului⸋euharistic.⸋De⸋asemenea,⸋în⸋special⸋registrul⸋Deisis⸋al⸋iconostasului⸋a⸋reușit⸋să⸋transpună⸋vizual⸋specificul⸋rugăciunii⸋euharistice:⸋rugăciunea⸋de⸋mulțumire⸋doxologică,⸋de⸋mijlocire⸋agapică⸋pentru⸋toată⸋făptura.

Rostirea⸋rugăciunilor⸋euharistice⸋în⸋primele⸋secole⸋creștine

Este⸋evident⸋că⸋rugăciunile⸋euharistice⸋erau⸋pronunțate⸋cu⸋voce⸋tare⸋în⸋primele⸋veacuri⸋creștine.⸋Mântuitorul⸋Iisus⸋Hristos⸋nu⸋a⸋mulțumit⸋în⸋secret⸋la⸋Cina⸋cea⸋de⸋Taină:⸋„Iar⸋pe⸋când⸋mâncau⸋ei,⸋Iisus,⸋luând⸋pâine⸋și⸋binecuvântând,⸋a⸋frânt⸋și,⸋dând⸋ucenicior,⸋a⸋zis:⸋Luați,⸋mâncați,⸋acesta⸋este⸋trupul⸋Meu.”⸋(Matei⸋26;⸋26).⸋De⸋asemenea,⸋apostolii⸋nu⸋au⸋ascuns⸋cuvintele⸋rugăciunilor:⸋„Și⸋zicând⸋acestea⸋și⸋luând⸋pâine,⸋a⸋mulțumit⸋lui⸋Dumnezeu⸋înaintea⸋tuturor⸋și,⸋frângând,⸋a⸋început⸋să⸋mănânce"⸋(Fapte⸋27;⸋35).⸋Exemplele⸋ar⸋putea⸋continua.

Pentru⸋perioada⸋primelor⸋veacuri⸋creștine,⸋pronunțarea⸋cu⸋voce⸋tare⸋este⸋susținută⸋de⸋faptul⸋că⸋rugăciunile⸋euharistice⸋au⸋fost⸋redactate⸋la⸋persoana⸋I-a⸋plural.⸋Aceasta⸋indică⸋faptul⸋că⸋preotul⸋asuma⸋întreaga⸋comunitate.⸋Prin⸋structura⸋lor⸋dialogică,⸋rugăciunile⸋euharistice⸋exprimă⸋concelebrarea⸋preotului⸋și⸋a⸋poporului.⸋Adunarea⸋aderă⸋la⸋fiecare⸋rugăciune⸋prin⸋Amin.⸋Fiecare⸋dintre⸋ele⸋este⸋pronunțată⸋în⸋numele⸋nostru⸋(în⸋afara⸋unei⸋rugăciuni⸋a⸋preotului⸋pentru⸋el⸋însuși,⸋citită⸋în⸋timpul⸋Imnului⸋heruvimic).⸋Conținutul⸋tuturor⸋rugăciunilor⸋pune⸋în⸋evidență⸋dialogul⸋dintre⸋Dumnezeu⸋și⸋comunitate:⸋„Pentru⸋toate⸋acestea⸋mulțumim⸋Ție⸋și⸋Unuia-născut⸋Fiului⸋Tău⸋și⸋Duhului⸋Tău⸋celui⸋Sfânt,⸋pentru⸋toate⸋pe⸋care⸋le⸋știm⸋și⸋pe⸋care⸋nu⸋le⸋știm…".

Există⸋de⸋asemenea⸋alte⸋argumente,⸋precum⸋de⸋pildă⸋traducerea⸋etiopiană⸋a⸋Tradiției⸋apostolice⸋a⸋lui⸋Ipolit.⸋În⸋această⸋versiune⸋există⸋o⸋indicație⸋care⸋probează⸋că⸋în⸋epoca⸋lui⸋Ipolit,⸋anaforaua⸋era⸋încă⸋recitată⸋cu⸋voce⸋tare:⸋„Nu⸋este⸋nevoie⸋ca⸋episcopul⸋să⸋învețe⸋pe⸋de⸋rost⸋cuvintele⸋ci⸋trebuie⸋să⸋le⸋pronunțe⸋clar⸋și⸋atent".

Eusebiu⸋de⸋Cezareea⸋ne⸋furnizează⸋o⸋altă⸋mărturie⸋în⸋a⸋sa⸋Istorie⸋Bisericească⸋cu⸋privire⸋la⸋un⸋creștin⸋care⸋fusese⸋botezat⸋de⸋către⸋eretici⸋dar⸋care⸋trăise⸋apoi⸋în⸋comuniune⸋cu⸋Biserica⸋apostolică.⸋Se⸋punea⸋întrebarea⸋dacă⸋botezul⸋primit⸋la⸋eretici⸋putea⸋fi⸋recunoscut.⸋Episcopul⸋Dionisie⸋al⸋Alexandriei⸋îl⸋recunoaște⸋și⸋expune⸋rațiunea⸋care⸋îl⸋determinase⸋să⸋o⸋facă:⸋„El⸋ascultase,⸋într-⸋adevăr⸋Euharistia,⸋răspunsese⸋Amin,⸋stătuse⸋în⸋picioare⸋înaintea⸋mesei⸋și⸋întinsese⸋mâinile⸋pentru⸋pentru⸋a⸋primi⸋această⸋sfântă⸋hrană,⸋fusese⸋mult⸋timp⸋părtaș⸋Trupului⸋și⸋Sângelui⸋Domnului⸋Nostru;⸋nu⸋aș⸋fi⸋îndrăznit⸋să⸋îl⸋înnoiesc⸋de⸋la⸋început".

7.a.⸋Novela⸋137⸋a⸋Împăratului⸋Iustinian⸋și⸋efectul⸋ei

Din⸋nefericire,⸋câteva⸋secole⸋mai⸋târziu,⸋situația⸋va⸋fi⸋total⸋diferită.⸋Astfel,⸋Împăratul⸋Iustinian,⸋în⸋ultimul⸋său⸋an⸋de⸋viață⸋a⸋considerat⸋necesar⸋să⸋intervină⸋printr-o⸋novella⸋pentru⸋a⸋corija⸋o⸋situație⸋pe⸋care⸋o⸋credea⸋vătămătoare⸋pentru⸋poporul⸋credincios:⸋imposibilitatea⸋de⸋a⸋asculta⸋rugăciunile⸋euharistice.⸋Novela⸋137⸋a⸋lui⸋Iustinian,⸋datează⸋din⸋26⸋martie⸋565:⸋„…poruncim⸋ca⸋toți⸋episcopii⸋și⸋preoții⸋să⸋facă⸋dumnezeiasca⸋Ofrandă⸋și⸋rugăciunea⸋de⸋la⸋Sfântul⸋Botez⸋nu⸋în⸋tăcere,⸋ci⸋cu⸋glas⸋auzit⸋de⸋preacredinciosul⸋popor,⸋pentru⸋ca⸋și⸋de⸋aici⸋sufletele⸋celor⸋care⸋le⸋ascultă⸋să⸋se⸋scoale⸋spre⸋o⸋mai⸋mare⸋străpungere⸋(a⸋inimii)⸋și⸋spre⸋lauda⸋Stăpânului⸋Dumnezeu.⸋(…).⸋De⸋aceea,⸋așadar,⸋se⸋cuvine⸋ca⸋rugăciunea⸋de⸋la⸋Sfânta⸋Ofrandă⸋și⸋celelalte⸋rugăciuni⸋să⸋fie⸋oferite⸋cu⸋glas⸋tare⸋de⸋preacuvioșii⸋episcopi⸋și⸋preoți⸋Domnului⸋nostru⸋Iisus⸋Hristos⸋Dumnezeul⸋nostru⸋împreună⸋cu⸋Tatăl⸋și⸋cu⸋Duhul⸋Sfânt.⸋Bine⸋știind⸋preacuvioșii⸋preoți⸋că⸋dacă⸋trec⸋cu⸋vederea⸋ceva⸋din⸋acestea⸋vor⸋avea⸋de⸋dat⸋răspuns⸋și⸋la⸋înfricoșătoarea⸋judecată⸋a⸋Marelui⸋Dumnezeu⸋și⸋Mântuitorului⸋nostru⸋Iisus⸋Hristos,⸋dar⸋nici⸋noi⸋cunoscând⸋acestea⸋nu⸋vom⸋avea⸋liniște,⸋nici⸋nu⸋le⸋vom⸋lăsa⸋nerăzbunate.⸋(…).

Nu⸋putem⸋decât⸋să⸋presupunem⸋cu⸋privire⸋la⸋efectul⸋novelei⸋137.⸋Se⸋pare⸋că⸋a⸋avut⸋un⸋efect⸋limitat.⸋Conform⸋unei⸋informații⸋furnizată⸋de⸋către⸋Ioan⸋Moshu,⸋în⸋vremea⸋publicării⸋novelei⸋lui⸋Iustinian⸋existau⸋încă⸋preoți⸋care⸋aveau⸋obiceiul⸋de⸋a⸋pronunța⸋rugăciunile⸋cu⸋voce⸋tare.⸋Proba⸋constă⸋într-o⸋povestire⸋ai⸋cărei⸋protagoniști⸋-⸋niște⸋copii,⸋cunoșteau⸋pe⸋de⸋rost⸋rugăciunile⸋euharistice⸋pentru⸋că⸋le⸋ascultau⸋adesea⸋recitate.⸋Săvârșind⸋Liturghia⸋în⸋joacă,⸋în⸋urma⸋rostirii⸋cu⸋voce⸋tare⸋a⸋anaforalei⸋s-a⸋pogorât⸋foc⸋din⸋cer,⸋care⸋a⸋mistuit⸋pâinile⸋și⸋chiar⸋și⸋pietrele⸋pe⸋care⸋copiii⸋aduceau⸋jertfa.⸋Iar⸋pe⸋acel⸋loc,⸋pe⸋care⸋copiii⸋au⸋fost⸋martorii⸋acestei⸋minuni,⸋mai⸋târziu⸋s-a⸋contruit⸋o⸋mânăstire.⸋„S-a⸋întâmplat⸋că⸋acel⸋care⸋o⸋făcea⸋pe⸋preotul⸋să⸋știe⸋pe⸋de⸋rost⸋anaforaua,⸋pentru⸋că⸋este⸋obiceiul⸋în⸋Biserică,⸋ca⸋la⸋Sfintele⸋Slujbe,⸋copiii⸋să⸋stea⸋în⸋fața⸋sfântului⸋altar⸋și⸋să⸋se⸋împărtășească⸋cu⸋Sfintele⸋Taine,⸋îndată⸋după⸋clerici.⸋Și⸋pentru⸋că⸋în⸋unele⸋locuri⸋preoții⸋obișnuiesc⸋să⸋rostească⸋cu⸋glas⸋mare⸋rugăciunile,⸋s-a⸋întâmplat⸋ca⸋acești⸋copii⸋să⸋învețe⸋rugăciunea⸋sfintei⸋anaforale,⸋din⸋faptul⸋că⸋aceasta⸋a⸋fost⸋rostită⸋cu⸋glas⸋mare⸋neîncetat".

7.b.⸋Cauzele⸋care⸋au⸋condus⸋la⸋lectura⸋în⸋taină⸋a⸋rugăciunilor

L.⸋Bouyer⸋susține⸋o⸋teză⸋mai⸋veche,⸋potrivit⸋căreia,⸋starea⸋actuală⸋ar⸋fi⸋fost⸋cauzată⸋de⸋înmulțirea⸋numărului⸋cântărilor⸋colective,⸋fapt⸋care⸋a⸋determinat⸋liturghisitorii⸋să⸋urmeze⸋rostirea⸋rugăciunilor⸋cu⸋voce⸋joasă⸋de⸋fiecare⸋dată⸋când⸋corul⸋cânta.⸋Apoi⸋reluau⸋cu⸋voce⸋tare⸋cuvintele⸋care⸋declanșau⸋o⸋nouă⸋intervenție⸋corală.⸋Este⸋ipoteza⸋unei⸋pure⸋neglijențe⸋determinată⸋de⸋o⸋regretabilă⸋rutină⸋clericală⸋care⸋tindea⸋inerțial⸋spre⸋grăbirea⸋sfârșitului⸋slujbelor.⸋L.⸋Bouyer⸋afirmă⸋de⸋asemenea⸋că⸋s-ar⸋putea⸋presupune⸋un⸋proces⸋de⸋cauzalitate⸋reciprocă:⸋cânturile⸋corale,⸋dezvoltându-se,⸋au⸋dat⸋primul⸋pretext⸋unei⸋recitări⸋expeditive,⸋încete⸋și⸋grăbite⸋din⸋partea⸋celebrantului.⸋În⸋replică,⸋acest⸋fapt⸋a⸋favorizat⸋„o⸋extensie⸋a⸋cântărilor⸋corului,⸋în⸋așa⸋fel⸋încât⸋nu⸋era⸋necesar⸋a⸋rămâne⸋în⸋final⸋decât⸋câteva⸋ecfonise⸋scurte⸋ale⸋celebrantului,⸋punctând⸋o⸋suită⸋de⸋cântări.

Joseph⸋Dwirnyk⸋crede⸋că⸋„era⸋purtată⸋permanent⸋în⸋minte⸋grozăvia⸋păcatului,⸋fapt⸋pentru⸋care⸋era⸋încercată⸋o⸋anume⸋stânjeneală⸋înaintea⸋misterelor⸋creștine.⸋Era⸋firesc,⸋deci,⸋ca⸋aceasta⸋să⸋fie⸋urmată⸋de⸋o⸋teamă⸋plină⸋de⸋reverență⸋înaintea⸋altarului,⸋tronul⸋lui⸋Hristos,⸋înaintea⸋acestui⸋«⸋sfânt⸋și⸋înfricoșător⸋scaun⸋»".⸋El⸋afirmă⸋că⸋această⸋stare⸋de⸋spirit⸋se⸋poate⸋distinge⸋în⸋formularul⸋liturgic⸋al⸋Sfântului⸋Vasile⸋cel⸋Mare.⸋Viziunea⸋lui⸋Dwirnyk⸋este,⸋totuși,⸋unilaterală.⸋Este⸋adevărat⸋(și⸋aici⸋Dwirnyk⸋are⸋dreptate)⸋că⸋rugăciunile⸋invită⸋la⸋conștientizarea⸋stării⸋de⸋păcat,⸋dar,⸋în⸋același⸋timp⸋ele⸋cheamă⸋și⸋la⸋conștientizarea⸋infinitei⸋iubiri⸋divine.⸋Acestea⸋sunt⸋două⸋coordonate⸋esențiale⸋ale⸋rugăciunii⸋creștine,⸋coordonate⸋ilustrate⸋minunat⸋în⸋anaforaua⸋Sfântului⸋Vasile⸋cel⸋Mare.⸋Taina⸋mântuirii⸋omului⸋nu⸋apare⸋unilateral⸋ca⸋un⸋mysterium⸋tremendum,⸋mister⸋înfricoșător,⸋înaintea⸋căruia⸋omul⸋se⸋cutremură,⸋ci⸋apare,⸋mai⸋curând⸋o⸋taină⸋a⸋uimirii⸋euharistice,⸋taina⸋uimirii⸋întru⸋mulțumire⸋și⸋slăvire⸋înaintea⸋infinitei⸋milostiviri⸋cu⸋care⸋Dumnezeu⸋Se⸋pleacă⸋spre⸋om,⸋în⸋ciuda⸋nevredniciei⸋acestuia.⸋Se⸋poate⸋constata⸋acest⸋lucru⸋chiar⸋din⸋prima⸋frază⸋a⸋anaforalei,⸋care,⸋prin⸋invocarea⸋succesivă⸋a⸋mai⸋multor⸋nume⸋divine,⸋conduce⸋gradual⸋către⸋o⸋intimitate⸋spirituală⸋din⸋ce⸋în⸋ce⸋mai⸋mare:

Cel⸋ce⸋ești,⸋Stăpâne,⸋Doamne,⸋Dumnezeule,⸋Părinte,⸋Atotțiitorule⸋cel⸋închinat,….

Preotul⸋începe,⸋așadar,⸋prin⸋a-L⸋invoca⸋pe⸋Dumnezeu⸋cu⸋numele⸋descoperit⸋lui⸋Moise,⸋nume⸋pe⸋care⸋evreii⸋din⸋tradiția⸋iudaică⸋târzie⸋îl⸋socoteau⸋atât⸋de⸋înfricoșător⸋încât⸋nu⸋cutezau⸋să-l⸋rostească⸋(aici⸋se⸋justifică⸋expresia⸋mysterium⸋tremendum).⸋Continuă⸋apoi⸋cu⸋invocarea⸋Lui⸋ca⸋Stăpân,⸋deci,⸋cu⸋intrarea⸋în⸋relație⸋cu⸋El⸋de⸋pe⸋treapta⸋de⸋rob⸋al⸋Său,⸋lucru⸋deloc⸋degradant⸋în⸋logica⸋teologică,⸋fiind,⸋dimpotrivă,⸋condiția⸋primirii⸋înfierii⸋divine,⸋al⸋cărei⸋har⸋este⸋afirmat⸋ceva⸋mai⸋departe⸋prin⸋chemarea⸋lui⸋Dumnezeu⸋ca⸋Părinte⸋Atotțiitor.

A⸋lăuda,⸋a⸋binecuvânta,⸋a⸋mulțumi⸋Domnului⸋înseamnă⸋a⸋asuma⸋atitudinea⸋firească⸋a⸋omului⸋creat⸋după⸋chipul⸋lui⸋Dumnezeu⸋și,⸋în⸋ultimă⸋instanță,⸋atitudinea⸋specifică⸋stării⸋de⸋îndumnezeire.⸋În⸋starea⸋de⸋cădere⸋a⸋urmașilor⸋lui⸋Adam,⸋asumarea⸋acestei⸋atitudini⸋este⸋condiționată⸋și⸋de⸋păstrarea⸋inimii⸋înfrânte⸋și⸋sufletului⸋smerit,⸋expresii⸋care⸋sintetizează⸋asceza⸋creștină⸋al⸋cărei⸋unic⸋scop⸋constă⸋în⸋reușita⸋deschiderii⸋către⸋har⸋prin⸋permeabilizarea⸋inimii⸋învârtoșate.

(…)⸋vrednic⸋cu⸋adevărat⸋și⸋drept⸋și⸋cuvenit⸋lucru⸋este⸋pentru⸋marea⸋cuviință⸋a⸋sfințeniei⸋Tale,⸋pe⸋Tine⸋a⸋Te⸋lăuda,⸋Ție⸋a-Ți⸋cânta,⸋pe⸋Tine⸋a⸋Te⸋binecuvânta,⸋Ție⸋a⸋ne⸋închina,⸋Ție⸋a-Ți⸋mulțumi,⸋pe⸋Tine⸋a⸋Te⸋slăvi,⸋Cel⸋ce⸋singur⸋ești⸋Dumnezeu⸋cu⸋adevărat,⸋și⸋Ție⸋a-Ți⸋aduce⸋această⸋slujbă⸋duhovnicească⸋a⸋noastră,⸋cu⸋inimă⸋înfrântă⸋și⸋cu⸋suflet⸋smerit;⸋(…).

Acest⸋Dumnezeu,⸋„Cel⸋ce⸋este",⸋ni⸋s-a⸋descoperit⸋în⸋final⸋ca⸋Tată,⸋precum⸋arată⸋prima⸋frază⸋care⸋poate⸋fi⸋socotită⸋o⸋reactualizare⸋vie,⸋personală,⸋a⸋istoriei⸋revelației⸋divine.⸋Geniul⸋teologic⸋al⸋acestei⸋rugăciuni⸋provine⸋și⸋din⸋reliefarea⸋echilibrată⸋atât⸋a⸋transcendenței⸋divine⸋cât⸋și⸋a⸋iubirii⸋desăvârșite,⸋personale,⸋întru⸋care⸋El⸋ni⸋se⸋face⸋accesibil⸋ca⸋Tată.⸋Pe⸋de⸋o⸋parte,⸋Stăpân⸋al⸋tuturor,⸋Domn⸋al⸋cerului⸋și⸋al⸋pământului⸋și⸋a⸋toată⸋făptura⸋cea⸋văzută⸋și⸋cea⸋nevăzută,⸋Cel⸋ce⸋șade⸋pe⸋scaunul⸋slavei⸋și⸋privește⸋adâncurile,⸋Cel⸋ce⸋este⸋fără⸋de⸋început,⸋nevăzut,⸋neajuns,⸋necuprins,⸋neschimbat…⸋.⸋Pe⸋de⸋altă⸋parte,⸋El⸋este⸋Tatăl⸋Domnului⸋nostru⸋Iisus⸋Hristos,⸋al⸋marelui⸋Dumnezeu⸋și⸋Mântuitorului⸋nostru,⸋nădejdea⸋noastră.⸋El⸋este⸋Cel⸋ce⸋a⸋venit⸋spre⸋noi,⸋cei⸋ce⸋ne-am⸋îndepărtat⸋de⸋El.⸋Omul⸋devine⸋ființă⸋doxologică⸋și⸋euharistică⸋prin⸋conștientizarea⸋(în⸋rugăciune)⸋a⸋propriului⸋neant⸋înnobilat⸋de⸋dragostea⸋lui⸋Dumnezeu.

(…)⸋zidind⸋pe⸋om,⸋luând⸋țărână⸋din⸋pământ⸋și⸋după⸋chipul⸋Tău,⸋Dumnezeule,⸋cinstindu-l,⸋l-ai⸋pus⸋în⸋raiul⸋desfătării,⸋făgăduindu-i⸋întru⸋paza⸋poruncilor⸋Tale⸋viață⸋fără⸋de⸋moarte⸋și⸋moștenirea⸋veșnicelor⸋bunătăți.⸋Dar⸋neascultându-Te⸋pe⸋Tine,⸋Adevăratul⸋Dumnezeu,⸋Care⸋l-ai⸋făcut⸋pe⸋dânsul⸋și⸋amăgirii⸋șarpelui⸋supunându-se⸋și⸋dat⸋fiind⸋morții⸋pentru⸋păcatele⸋sale⸋(…).

Este⸋adevărat⸋că⸋textul⸋prezintă⸋în⸋termeni⸋oarecum⸋aspri⸋nimicnicia⸋umană,⸋împrejurul⸋căreia⸋nu⸋pune⸋frunze⸋de⸋smochin⸋dar⸋această⸋asprime⸋este⸋mereu⸋biruită⸋de⸋accentul⸋final,⸋așezat⸋totdeauna⸋pe⸋dragostea⸋lui⸋Dumnezeu,⸋pe⸋faptul⸋că⸋această⸋dragoste⸋l-a⸋însoțit⸋pe⸋om⸋și⸋în⸋căderea⸋sa⸋de⸋la⸋viața⸋în⸋Dumnezeu.⸋Chiar⸋dacă⸋ne⸋aflam⸋într-o⸋stare⸋de⸋sclavie⸋spirituală⸋(vânduți⸋sub⸋păcat),⸋el⸋nu⸋ne-a⸋disprețuit,⸋ne-a⸋purificat,⸋ne-a⸋înnobilat.⸋Conștiința⸋propriei⸋nimicnicii⸋înaintea⸋dragostei⸋infinite⸋a⸋lui⸋Dumnezeu⸋nu⸋ar⸋trebui⸋să⸋trezească⸋în⸋om⸋teama⸋de⸋Dumnezeu⸋ci⸋mai⸋curând⸋dragostea⸋de⸋Dumnezeu,⸋pentru⸋că⸋ea⸋este⸋dovada⸋că⸋„El⸋ne-a⸋iubit⸋pe⸋noi⸋întâi"⸋(1⸋Ioan,⸋4,⸋19).

„Și⸋viețuind⸋El⸋în⸋lumea⸋aceasta,⸋dându-ne⸋porunci⸋de⸋mântuire,⸋scoțându-ne⸋pe⸋noi⸋din⸋rătăcirea⸋idolilor,⸋ne-a⸋adus⸋la⸋cunoașterea⸋Ta,⸋a⸋Adevăratului⸋Dumnezeu⸋și⸋Tată,⸋agonisindu-ne⸋pe⸋noi⸋Sieși⸋popor⸋ales,⸋preoție⸋împărătească,⸋neam⸋sfânt.⸋Și⸋curățindu-ne⸋prin⸋apă⸋și⸋sfințindu-ne⸋cu⸋Sfântul⸋Duh,⸋S-a⸋dat⸋pe⸋Sine⸋schimb⸋morții,⸋întru⸋care⸋eram⸋ținuți,⸋fiind⸋vânduți⸋sub⸋păcat".

Unde⸋este,⸋așadar,⸋frica?⸋Unde⸋este⸋stânjeneala⸋de⸋care⸋vorbește⸋Joseph⸋Dwirnik?⸋În⸋anaforaua⸋Sfântului⸋Vasile⸋cel⸋Mare⸋există⸋o⸋atmosferă⸋de⸋noblețe⸋luminoasă,⸋o⸋stare⸋de⸋doxologie⸋euharistică.

Lectura⸋cu⸋voce⸋joasă⸋este⸋cea⸋care⸋trimite⸋la⸋o⸋stare⸋de⸋mysterium⸋tremendum⸋mai⸋curând⸋decât⸋lectura⸋cu⸋voce⸋tare.⸋În⸋orice⸋caz,⸋originea⸋lecturii⸋cu⸋voce⸋joasă⸋trebuie⸋căutată⸋în⸋altă⸋parte⸋și⸋nu⸋în⸋textul⸋însuși.

Este⸋posibil⸋ca⸋lectura⸋secretă⸋a⸋rugăciunilor⸋să⸋fi⸋rezultat⸋din⸋tendința⸋de⸋a⸋pune⸋în⸋evidență⸋sacralitatea⸋textului⸋și⸋a⸋evenimentului.⸋Aceasta⸋este⸋ipoteza⸋susținută⸋de⸋către⸋Karl⸋Christian⸋Felmy.⸋Într-adevăr,⸋după⸋anul⸋313⸋cultul⸋s-a⸋deschis⸋maselor⸋și,⸋în⸋consecință,⸋relaxării⸋și⸋riscului⸋de⸋a⸋vedea⸋tainele⸋întinate⸋de⸋către⸋cei⸋nevrednici.⸋„Când⸋rugăciunile⸋sale⸋sunt⸋pronunțate⸋cu⸋voce⸋joasă,⸋Euharistia⸋devine⸋mysterium⸋tremendum.⸋Însă⸋ceea⸋ce⸋(lucru⸋accentuat⸋și⸋astăzi)⸋era⸋menit⸋să⸋slujească⸋protejării⸋anaforalei,⸋a⸋textului⸋sfânt⸋și⸋lucrării⸋sfinte,⸋a⸋slujit⸋ulterior⸋disoluției⸋lor⸋treptate:⸋cu⸋excepția⸋epiclezei,⸋rugăciunile⸋spuse⸋în⸋taină⸋sunt⸋parcurse⸋adeseori⸋superficial⸋și⸋mult⸋prea⸋repede,⸋ba⸋uneori⸋sunt⸋chiar⸋sărite,⸋și⸋nu⸋mai⸋sunt⸋considerate⸋drept⸋însăși⸋inima⸋slujbei⸋dumnezeiești.⸋O⸋arată⸋mai⸋ales⸋comentariile⸋liturgice⸋ale⸋Bisericii⸋bizantine⸋de⸋după⸋epoca⸋lui⸋Iustinian:⸋textele⸋rugăciunilor⸋sunt⸋ultrasacralizate,⸋dar⸋își⸋pierd⸋astfel⸋semnificația⸋reală⸋și⸋nu⸋mai⸋sunt⸋explicate.⸋Comentariile⸋liturgice⸋nici⸋nu⸋le⸋mai⸋redau.⸋Dacă⸋anaforaua⸋însăși,⸋devenită⸋acum⸋rugăciune⸋rostită⸋în⸋taină,⸋rămâne⸋de⸋regulă⸋încă⸋intactă,⸋în⸋practică⸋alte⸋rugăciuni⸋rostite⸋în⸋taină⸋vor⸋fi⸋lăsate⸋afară⸋cu⸋totul".

Care⸋este⸋motivul⸋real?⸋Neglijența⸋sau⸋poate⸋din⸋contră,⸋un⸋exces⸋de⸋pietate?⸋Este⸋posibil⸋ca⸋ambele⸋două⸋motive⸋să⸋fi⸋contribuit⸋împreună⸋la⸋faptul⸋că⸋altarul⸋a⸋devenit⸋un⸋loc⸋inaccesibil⸋prezenței⸋fizice⸋a⸋credinciosului⸋simplu,⸋și,⸋de⸋asemenea,⸋privirii⸋și⸋auzului⸋său.

Trebuie⸋remarcat⸋că⸋în⸋secolul⸋al⸋Vl-lea,⸋când⸋Împăratul⸋Iustinian⸋I⸋(prin⸋novela⸋137)⸋poruncea⸋preoților⸋să⸋pronunțe⸋rugăciunile⸋euharistice⸋cu⸋voce⸋tare⸋pentru⸋ca⸋poporul⸋să⸋poată⸋înțelege⸋bogăția⸋conținutului⸋lor⸋teologic,⸋exista⸋doar⸋un⸋iconostas⸋incipient,⸋o⸋colonadă⸋și⸋un⸋văl⸋care⸋nu⸋aveau⸋consistența⸋fizică⸋pentru⸋a⸋împiedica⸋o⸋bună⸋audiție⸋a⸋rugăciunilor.⸋Această⸋observație⸋este⸋foarte⸋importantă⸋pentru⸋a⸋arăta⸋că⸋nu⸋dezvoltării⸋iconostasului⸋i⸋se⸋poate⸋imputa⸋rostirea⸋în⸋șoaptă⸋a⸋rugăciunilor.

Ceea⸋ce⸋exista⸋însă⸋deja⸋era⸋un⸋sentiment⸋de⸋separare⸋între⸋preoți⸋și⸋credincioși,⸋ceea⸋ce⸋în⸋final⸋a⸋condus⸋către⸋o⸋separare⸋fizică.⸋În⸋secolul⸋al⸋XI-lea,⸋orice⸋acces⸋vizual⸋sau⸋auditiv⸋către⸋altar⸋era⸋strict⸋interzis⸋poporului⸋credincios.⸋Această⸋interdicție⸋a⸋fost⸋formulată⸋clar⸋de⸋către⸋Nichita⸋Stithatul⸋în⸋scrisorile⸋adresate⸋unui⸋ucenic:

„Dacă⸋tu⸋gândești⸋că⸋apelul:⸋«⸋Ușile,⸋ușile!⸋Să⸋luăm⸋aminte!⸋»⸋se⸋raportează⸋la⸋taina⸋jertfei⸋divine⸋și⸋nesângeroase⸋și⸋că⸋este⸋îngăduit,⸋precum⸋scrii,⸋tuturor⸋celor⸋care⸋sunt⸋prezenți⸋acolo⸋atunci⸋când⸋este⸋permis,⸋atunci⸋când⸋tainele⸋dumnezeiești⸋se⸋săvârșesc,⸋de⸋a⸋accede⸋la⸋contemplarea⸋lor⸋și⸋de⸋a⸋le⸋privi⸋fără⸋opreliște,⸋iată⸋încă⸋un⸋lucru⸋care⸋nu⸋este⸋plăcut⸋nici⸋virtuții⸋și⸋nici⸋înțelepciunii⸋tale,⸋căci⸋contemplația⸋și⸋vederea⸋tainelor⸋sunt⸋cu⸋totul⸋rezervate⸋prin⸋porunca⸋lui⸋Dumnezeu⸋și⸋a⸋Apostolilor⸋Săi,⸋preoților⸋care⸋aduc⸋ofranda,⸋precum⸋este⸋scris".

„(…)⸋Este⸋cu⸋desăvârșire⸋interzis⸋unui⸋laic⸋chiar⸋să⸋și⸋vorbească⸋și⸋să⸋învețe⸋în⸋biserică,⸋încă⸋și⸋mai⸋puțin⸋să⸋privească⸋înfricoșătoarele⸋taine⸋ale⸋sfintei⸋jertfe…".

„(…)⸋Află⸋că⸋locul⸋laicilor⸋în⸋adunarea⸋credincioșilor,⸋la⸋momentul⸋săvârșirii⸋sfintei⸋jertfe,⸋este⸋departe⸋de⸋sfântul⸋altar.⸋Interiorul⸋altarului⸋este⸋rezervat⸋preoților,⸋diaconilor⸋și⸋ipodiaconilor;⸋spațiul⸋din⸋preajma⸋altarului⸋este⸋al⸋monahilor⸋și⸋al⸋altor⸋cete⸋ale⸋ierarhiei⸋noastre;⸋în⸋spatele⸋lor⸋spațiul⸋este⸋al⸋laicilor,⸋după⸋dispoziția⸋transmisă⸋de⸋către⸋Apostolii⸋lui⸋Hristos⸋pentru⸋Biserica⸋comună⸋a⸋credincioșilor⸋și⸋descrisă⸋de⸋către⸋Dionisie⸋și⸋Clement,⸋apostolii⸋lui⸋Petru⸋și⸋Pavel.⸋Cum,⸋așadar,⸋de⸋la⸋o⸋asemenea⸋distanță,⸋laicul,⸋cel⸋căruia⸋îi⸋este⸋interzis,⸋poate⸋el⸋să⸋privească⸋tainele⸋lui⸋Dumnezeu⸋săvârșite⸋cu⸋cutremur⸋de⸋către⸋preoți?".

„Dacă⸋tu⸋pretinzi,⸋pe⸋de⸋altă⸋parte⸋că⸋este⸋convenabilă⸋capela⸋din⸋casa⸋ta,⸋deși⸋ea⸋pune⸋laicii⸋prezenți⸋în⸋situația⸋de⸋a⸋se⸋apropia⸋de⸋altar⸋în⸋timpul⸋celebrării⸋sacrificiului⸋nesângeros,⸋aceasta⸋te⸋condamnă⸋grav,⸋pe⸋tine⸋stăpînul⸋casei,⸋care,⸋în⸋același⸋timp⸋ignorant⸋și⸋savant,⸋lovești⸋învățătura⸋Apostolilor⸋și⸋a⸋părinților".

Din⸋fragmentele⸋citate⸋mai⸋sus,⸋reiese⸋faptul⸋că⸋Nichita⸋Stithatul⸋era⸋credincios⸋concepției⸋lui⸋Dionisie⸋Pseudo⸋Areopagitul⸋potrivit⸋căruia⸋harul⸋lui⸋Dumnezeu⸋se⸋pogoară⸋peste⸋șirurile⸋inferioare⸋ale⸋ierarhiei⸋prin⸋mijlocirea⸋personală⸋a⸋ierarhilor.⸋Fragmentele⸋citate⸋relevă⸋o⸋atitudine⸋mult⸋diferită⸋de⸋cea⸋a⸋însuși⸋textului⸋anaforalei⸋Sfântului⸋Vasile⸋cel⸋Mare⸋care,⸋împrumutând⸋expresiile⸋Sfântului⸋Apostol⸋Petru,⸋subliniază⸋noblețea⸋la⸋care⸋poporul⸋lui⸋Dumnezeu⸋a⸋fost⸋ridicat⸋prin⸋Iisus⸋Hristos:⸋Și⸋viețuind⸋El⸋în⸋lumea⸋aceasta,⸋dându-ne⸋porunci⸋de⸋mântuire,⸋scoțându-ne⸋pe⸋noi⸋din⸋rătăcirea⸋idolilor,⸋ne-a⸋adus⸋la⸋cunoașterea⸋Ta,⸋a⸋Adevăratului⸋Dumnezeu⸋și⸋Tată,⸋agonisindu-ne⸋pe⸋noi⸋Sieși⸋popor⸋ales,⸋preoție⸋împărătească,⸋neam⸋sfânt.⸋Și⸋curățindu-ne⸋prin⸋apă⸋și⸋sfințindu-ne⸋cu⸋Sfântul⸋Duh,⸋S-a⸋dat⸋pe⸋Sine⸋schimb⸋morții,⸋întru⸋care⸋eram⸋ținuți,⸋fiind⸋vânduți⸋sub⸋păcat.⸋Tocmai⸋auzirea⸋acestei⸋rugăciuni⸋socotește⸋Nichita⸋Stithatul⸋a⸋fi⸋o⸋impietate⸋din⸋partea⸋poporului⸋lui⸋Dumnezeu.

Novela⸋Împăratului⸋Iustinian⸋a⸋fost⸋un⸋act⸋singular⸋și⸋nu⸋a⸋reușit⸋să⸋împiedice⸋evoluția⸋ulterioară⸋destul⸋de⸋gravă.⸋Dacă⸋cele⸋mai⸋importante⸋rugăciuni⸋sunt⸋pronunțate⸋în⸋șoaptă,⸋ele⸋își⸋pierd⸋dubla⸋orientare,⸋pentru⸋că⸋rugăciunile⸋euharistice⸋au⸋fost⸋mereu⸋orientate⸋atât⸋către⸋darurile⸋euharistice⸋cât⸋și⸋către⸋comunitatea⸋locală⸋prezentă⸋la⸋liturghie.⸋Ascultând⸋rugăciunile⸋euharistice,⸋poporul⸋credincios⸋rememora⸋etapele⸋răscumpărării⸋omului⸋de⸋către⸋Dumnezeu,⸋îl⸋cunoștea⸋pe⸋Dumnezeu⸋prin⸋intermediul⸋faptelor⸋prin⸋care⸋El⸋l-a⸋mântuit⸋pe⸋om.⸋Or,⸋„este⸋cu⸋neputință⸋a⸋cunoaște⸋pe⸋Dumnezeu⸋și⸋a⸋nu-i⸋mulțumi,⸋tot⸋așa⸋cum⸋nu⸋este⸋cu⸋putință⸋să⸋mulțumești⸋lui⸋Dumnezeu⸋necunoscându-L.⸋Cunoașterea⸋lui⸋Dumnezeu⸋transformă⸋viața⸋noastră⸋în⸋mulțumire,⸋iar⸋mulțumirea⸋transformă⸋veșnicia⸋în⸋viață⸋veșnică.⸋În⸋acest⸋spirit⸋care⸋ia⸋ca⸋punct⸋de⸋plecare⸋Ioan⸋17;3,⸋una⸋dintre⸋caracteristicile⸋rugăciunilor⸋Bisericii⸋a⸋fost⸋aceea⸋de⸋a⸋uni⸋învățătura⸋cu⸋doxologia.⸋Însă⸋lectura⸋cu⸋voce⸋joasă⸋a⸋rugăciunilor⸋face⸋ca⸋învățătura⸋să⸋se⸋disocieze⸋de⸋doxologie.⸋„Întâi-stătătorul,⸋care⸋în⸋biserica⸋primară⸋rostea⸋rugăciunea⸋euharistică,⸋își⸋exercita⸋prin⸋aceasta⸋și⸋slujirea⸋sa⸋de⸋învățător.⸋Acum⸋el⸋devine⸋doar⸋un⸋săvârșitor⸋al⸋cultului⸋la⸋altar.⸋Această⸋evoluție⸋unilaterală⸋a⸋produs⸋apoi,⸋în⸋timpul⸋Reformei,⸋evoluția⸋unilaterală⸋de⸋mai⸋târziu:⸋învățătura⸋nu⸋mai⸋este⸋atunci⸋decât⸋o⸋simplă⸋instrucție,⸋nu⸋mai⸋e⸋doxologie⸋și⸋nu⸋mai⸋transformă".

Rugăciunile⸋euharistice⸋și⸋iconostasul

Nu⸋„tăcerea⸋tainelor"⸋a⸋condus⸋în⸋mod⸋direct⸋la⸋dezvolatarea⸋iconostasului.⸋Totuși,⸋în⸋cele⸋mai⸋bune⸋variante⸋ale⸋sale,⸋iconostasul⸋este⸋o⸋excepțională⸋reprezentare⸋vizuală⸋a⸋miezului⸋de⸋foc⸋al⸋Liturghiei⸋-⸋rugăciunile⸋euharistice.⸋Chiar⸋dacă⸋nu⸋au⸋mai⸋fost⸋exprimate⸋prin⸋centrul⸋de⸋forță⸋al⸋spiritualității⸋liturgice⸋-⸋cuvântul⸋euharistic⸋de⸋rugăciune,⸋învățătura⸋și⸋doxologia⸋creștină⸋au⸋fost⸋proclamate⸋de⸋o⸋iconografie⸋tot⸋mai⸋complexă,⸋capabilă⸋să⸋asume⸋iconografic,⸋noi⸋mijloace⸋de⸋expresie⸋prin⸋intermediul⸋artei⸋bisericești.⸋În⸋acest⸋context,⸋dezvoltarea⸋impetuoasă⸋a⸋imnografiei⸋liturgice⸋în⸋primul⸋mileniu⸋creștin⸋ar⸋putea⸋fi⸋pusă⸋în⸋relație⸋și⸋cu⸋„tăcerea"⸋cuvântului⸋euharistic.⸋Acesta⸋era,⸋de⸋asemenea⸋și⸋scopul⸋iconografiei.⸋Relația⸋directă⸋dintre⸋conținutul⸋rugăciunilor⸋euharistice⸋și⸋programul⸋iconografic⸋al⸋iconostasului⸋bizantin⸋dezvoltat⸋mai⸋târziu⸋în⸋Rusia⸋este⸋evidentă.⸋Iconostasul⸋a⸋constituit⸋expresia⸋vizuală⸋directă⸋a⸋rugăciunilor⸋euharistice.

În⸋istoria⸋canonului⸋euharistic⸋putem⸋observa⸋o⸋dezvoltare⸋asemănătoare⸋celei⸋urmate⸋de⸋iconostas.⸋Ceea⸋ce⸋la⸋început⸋era⸋foarte⸋concis,⸋se⸋dezvoltă⸋pe⸋parcurs.⸋Textele⸋euharistice⸋arhaice⸋sunt⸋foarte⸋scurte.⸋Se⸋punea⸋în⸋evidență⸋esențialul,⸋mulțumind⸋pentru⸋misterul⸋mântuirii,⸋formulat⸋de⸋o⸋manieră⸋foarte⸋sobră.⸋Mai⸋târziu,⸋textele⸋devin⸋din⸋ce⸋în⸋ce⸋mai⸋întinse⸋și⸋descriu⸋actul⸋de⸋răscumpărare⸋a⸋omului,⸋recurgând⸋la⸋profesiuni⸋de⸋credință⸋care⸋contemplă⸋întreaga⸋operă⸋a⸋lui⸋Dumnezeu.⸋După⸋ce⸋tema⸋pascală⸋intră⸋în⸋conținutul⸋anaforalelor,⸋se⸋constată⸋că⸋textul⸋anaforalelor⸋primește⸋un⸋caracter⸋narativ⸋și⸋o⸋dimensiune⸋foarte⸋amplă,⸋înfățișând⸋toată⸋istoria⸋mântuirii.⸋Se⸋poate⸋observa⸋ușor⸋această⸋caracteristică⸋în⸋anaforaua⸋lui⸋Hipolit,⸋a⸋Sfântului⸋Vasile⸋cel⸋Mare⸋și⸋în⸋Constituțiile⸋Apostolice.

În⸋fapt,⸋se⸋poate⸋observa⸋în⸋viața⸋Bisercii⸋un⸋proces⸋de⸋dezvoltare⸋în⸋care⸋cultul⸋devine⸋din⸋ce⸋în⸋ce⸋mai⸋explicit,⸋mai⸋ales⸋după⸋anul⸋313.⸋Primii⸋creștini⸋trăiau⸋într-o⸋atmosferă⸋de⸋intensă⸋așteptare⸋eshatologică.⸋Fiecare⸋clipă⸋era⸋plină⸋de⸋eternitate⸋prin⸋apelul⸋permanent⸋la⸋martiriu,⸋în⸋așa⸋fel⸋încât⸋fiecare⸋zi⸋era⸋în⸋mod⸋virtual⸋o⸋Vinere⸋Sfântă⸋și⸋un⸋Paște,⸋o⸋experiență⸋sintetică⸋a⸋vieții⸋în⸋Hristos.⸋Cultul⸋va⸋dobândi⸋un⸋caracter⸋explicit⸋începând⸋din⸋momentul⸋în⸋care⸋această⸋sete⸋va⸋fi⸋fost⸋estompată⸋pentru⸋a⸋face⸋loc⸋unei⸋„civilizații⸋creștine"⸋care⸋va⸋încerca⸋să⸋concilieze,⸋fără⸋a⸋reuși,⸋însă,⸋viața⸋creștinului⸋în⸋mijlocul⸋lumii⸋cu⸋aspirația⸋sa⸋către⸋eternitate.

Atitudinea⸋euharistică⸋în⸋raport⸋cu⸋compoziția⸋registrului⸋Deisis.

Înțelegerea⸋registrului⸋Deisis⸋este⸋legată⸋de⸋înțelegerea⸋mulțumirii⸋euharistice⸋iar⸋orice⸋mulțumire⸋vine⸋în⸋urma⸋unui⸋dar.⸋„Darul⸋nu⸋este⸋neutru:⸋fie⸋crează,⸋fie⸋rupe⸋un⸋raport.⸋Când⸋darul⸋este⸋acceptat,⸋naște⸋la⸋donator⸋o⸋legătură⸋interioară⸋care⸋generează⸋o⸋invitație⸋urgentă⸋la⸋schimb;⸋darul⸋trebuie⸋să⸋fie⸋schimbat.⸋Astfel,⸋prin⸋schimb,⸋cel⸋ce⸋primește⸋devine⸋el⸋însuși⸋dăruitor.⸋În⸋cadrul⸋anaforalelor⸋liturgice,⸋mulțumirea⸋urcă⸋de⸋la⸋om⸋către⸋Dumnezeu,⸋și⸋este⸋și⸋răspunsul⸋omului⸋la⸋darul⸋divin.⸋Darul⸋lui⸋Dumnezeu⸋este⸋răscumpărarea,⸋încoronarea⸋darului⸋creației.⸋În⸋fata⸋acestui⸋dar,⸋omul⸋nu⸋este⸋în⸋măsură⸋să⸋întoarcă⸋ceva⸋pe⸋măsură,⸋și⸋când⸋darul⸋depășește⸋posibilitățile⸋primitorului,⸋singurul⸋răspuns⸋posibil⸋este⸋mulțumirea;⸋în⸋cazul⸋nostru⸋avem⸋mulțumirea⸋și⸋lauda.⸋Tradiția⸋siriacă⸋conștientizează⸋acest⸋lucru⸋atunci⸋când⸋spune:⸋Mulțumim⸋Ție,⸋noi,⸋servitorii⸋Tăi⸋(…)⸋pentru⸋că⸋ne-ai⸋dăruit⸋marea⸋Ta⸋milă⸋care⸋nu⸋poate⸋fi⸋răsplătită"103.⸋În⸋fapt,⸋este⸋atitudinea⸋pe⸋care⸋rândul⸋Deisis⸋o⸋propune⸋la⸋rândul⸋său.⸋Cuvântul⸋bcpoic,⸋semnifică⸋rugăciune,⸋cerere,⸋rugăciune⸋de⸋mijlocire.⸋Aceste⸋semnificații⸋erau⸋conținute⸋în⸋Deisis-ul⸋celor⸋trei⸋personaje⸋inițiale:⸋Mântuitorul⸋înconjurat⸋de⸋Maica⸋Sa⸋și⸋de⸋Sfântul⸋Ioan⸋Botezătorul.⸋Tocmai⸋isihasmul⸋este⸋cel⸋ce⸋aduce⸋ca⸋noutate⸋germinarea⸋Deisisului⸋tripartit⸋într-o⸋serie⸋de⸋sfinți⸋mijlocitori⸋care⸋au⸋în⸋mijloc⸋pe⸋Hristos⸋la⸋judecata⸋de⸋apoi.⸋Era,⸋într-adevăr,⸋o⸋inovație⸋foarte⸋importantă⸋a⸋iconografilor,⸋fapt⸋probat⸋printr-o⸋rapidă⸋creștere⸋a⸋dimensiunilor⸋(3,⸋15⸋metri⸋înălțime⸋la⸋catedrala⸋Adormirii⸋din⸋Vladimir).⸋Rândul⸋Deisis⸋a⸋primit,⸋de⸋asemenea,⸋un⸋loc⸋foarte⸋important,⸋în⸋proximitatea⸋imediată⸋a⸋celui⸋ce⸋se⸋împărtășește,⸋pentru⸋că⸋întâlnirea⸋cu⸋trupul⸋euharistic⸋cere⸋o⸋dispoziție⸋ascensională⸋și,⸋în⸋consecință,⸋ea⸋se⸋face⸋mereu⸋sub⸋un⸋semn⸋interogatoriu⸋(„Să⸋se⸋cerceteze⸋insă⸋omul⸋pe⸋sine⸋și⸋așa⸋să⸋mănânce⸋din⸋pâine⸋și⸋să⸋bea⸋din⸋pahar.⸋Căci⸋cel⸋ce⸋mănâncă⸋și⸋bea⸋cu⸋nevrednicie,⸋osândă⸋își⸋mănâncă⸋și⸋bea,⸋nesocotind⸋trupul⸋Domnului"⸋-⸋I⸋Cor.⸋11;⸋28-29).⸋Rugăciunile⸋de⸋dinainte⸋de⸋comuniune⸋subliniază⸋acest⸋aspect⸋„osândă⸋mie⸋însumi⸋mânânc⸋și⸋beau"⸋.⸋Chiar⸋dacă⸋acest⸋aspect⸋la⸋care⸋face⸋trimitere⸋iconostasul⸋este⸋foarte⸋important,⸋nu⸋trebuie⸋uitat⸋un⸋altul⸋care⸋este⸋vizbil⸋mai⸋ales⸋în⸋iconostasele⸋lui⸋Andrei⸋Rubliov.⸋Personajele⸋numeroase⸋pe⸋care⸋el⸋le⸋adaugă⸋grupului⸋Deisis⸋sunt⸋pătrunse⸋de⸋o⸋frumusețe⸋nepământeană.⸋Pictorul⸋isihast⸋renunță⸋la⸋„detaliile⸋care⸋ar⸋fi⸋putut⸋stânjeni⸋percepția⸋ideii⸋pentru⸋a⸋indica⸋esențialul:⸋reculegerea⸋spirituală⸋-⸋paza⸋minții,⸋trezvia,⸋puterea⸋înțelepciunii⸋strălucind⸋în⸋niște⸋priviri⸋deopotrivă⸋pătrunzătoare⸋și⸋întoarse⸋într-însele,⸋iubirea⸋frumuseții,⸋smerenia".

În⸋mod⸋esențial,⸋programul⸋iconografic⸋al⸋iconostasului⸋clasic⸋atinge⸋trei⸋obiective:descoperă⸋slava⸋lui⸋Dumnezeu,⸋prezintă⸋o⸋narațiune⸋-⸋istoria⸋mântuirii

omului⸋și⸋propune⸋o⸋atitudine⸋(în⸋special⸋prin⸋rândul⸋Deisis)⸋euharistică,⸋doxologică.

Personajele⸋registrului⸋Deisis,⸋cel⸋puțin⸋în⸋iconostasele⸋lui⸋Teofan⸋Grecul⸋și⸋Andrei⸋Rubliov,⸋depășesc⸋simpla⸋atitudine⸋de⸋mijlocire.⸋Nu⸋doar⸋mijlocesc⸋pentru⸋lume⸋ci⸋mulțumesc⸋și⸋slăvesc.⸋Registrul⸋Deisis⸋devine⸋expresia⸋unei⸋atitudini⸋euharistice⸋și⸋doxologice.⸋Să⸋privim⸋două⸋dintre⸋icoanele⸋rândului⸋Deisis⸋pictate⸋de⸋Rubliov:⸋icoana⸋arhanghelului⸋Mihail⸋(anexa⸋12)⸋și⸋a⸋Sfântului⸋Pavel⸋(anexa⸋13).⸋Ele⸋fac⸋parte⸋din⸋iconostasul⸋de⸋la⸋Zvenigorod,⸋executat⸋între⸋1399⸋și⸋1406⸋-⸋1407.⸋Privirea⸋fiecăruia⸋pare⸋a⸋contempla⸋infinita⸋dragoste⸋divină.⸋Nici⸋o⸋incertitudine,⸋nici⸋o⸋întrebare,⸋pentru⸋că⸋prezența⸋Sfântului⸋Duh⸋este⸋răspunsul⸋la⸋toate⸋întrebările⸋(Și⸋în⸋ziua⸋aceea⸋nu⸋mă⸋veți⸋întreba⸋nimic⸋Ioan,⸋16;⸋23).⸋Expresia⸋fețelor⸋denotă⸋expresia⸋unei⸋profunde⸋rugăciuni⸋într-o⸋atitudine⸋de⸋mulțumire⸋și⸋de⸋doxologie:⸋„Cine⸋este⸋în⸋stare⸋să⸋grăiască⸋puterile⸋Tale,⸋să⸋facă⸋auzite⸋toate⸋laudele⸋Tale⸋sau⸋să⸋spună⸋toate⸋minunile⸋Tale,⸋în⸋toată⸋vremea?"⸋(anaforaua⸋Sfântului⸋Vasile⸋cel⸋Mare).⸋Este⸋conștiința⸋rugăciunii⸋euharistice⸋a⸋faptului⸋că⸋pomenind⸋și⸋noi,⸋Stăpâne,⸋patimile⸋Lui⸋cele⸋mântuitoare,⸋Crucea⸋cea⸋făcătoare⸋de⸋viață,⸋îngroparea⸋cea⸋de⸋trei⸋zile,⸋învierea⸋cea⸋din⸋morți,⸋înălțarea⸋la⸋ceruri,⸋șederea⸋de-a⸋dreapta⸋Ta,⸋a⸋lui⸋Dumnezeu-⸋Tatăl,⸋și⸋slăvita⸋și⸋înfricoșătoarea⸋Lui⸋a⸋doua⸋venire,⸋ale⸋Tale⸋dintru⸋ale⸋Tale,⸋Ție⸋Ți-⸋aducem⸋de⸋toate⸋și⸋pentru⸋toate.⸋Pentru⸋aceasta,⸋Stăpâne⸋Preasfinte,⸋și⸋noi,⸋păcătoșii⸋și⸋nevrednicii⸋robii⸋Tăi,⸋care⸋ne-am⸋învrednicit⸋a⸋sluji⸋sfântului⸋Tău⸋jertfelnic,⸋nu⸋pentru⸋dreptățile⸋noastre,⸋că⸋n-am⸋făcut⸋ceva⸋bun⸋pe⸋pământ,⸋ci⸋pentru⸋mila⸋Ta⸋și⸋îndurările⸋Tale,⸋pe⸋care⸋le-ai⸋vărsat⸋cu⸋prisosință⸋peste⸋noi,⸋îndrăznind,⸋ne⸋apropiem⸋de⸋sfântul⸋Tău⸋jertfelnic⸋și,⸋punând⸋înainte⸋cele⸋ce⸋închipuiesc⸋Sfântul⸋Trup⸋și⸋Sfântul⸋Sânge⸋al⸋Hristosului⸋Tău,⸋Ție⸋ne⸋rugăm⸋și⸋de⸋la⸋Tine⸋cerem,⸋Sfinte⸋al⸋Sfinților,⸋cu⸋bunăvoința⸋bunătății⸋Tale,⸋să⸋vină⸋Duhul⸋Tău⸋cel⸋Sfânt⸋peste⸋noi⸋și⸋peste⸋Darurile⸋acestea⸋ce⸋sunt⸋puse⸋înainte…⸋(anaforaua⸋Sf.⸋Vasile⸋cel⸋Mare).

Iconostasul⸋decadent

Este⸋iconostasul⸋care⸋își⸋pierde⸋rolul⸋de⸋martor⸋al⸋unei⸋prezențe⸋eshatologice.

În⸋tradiția⸋iconografiei⸋ortodoxe⸋s-a⸋produs⸋o⸋ruptură⸋care⸋a⸋făcut⸋să⸋dispară⸋din⸋conștiința⸋eclezială⸋„interdependența"⸋dintre⸋icoană⸋și⸋locașul⸋de⸋cult.⸋Sensul⸋locașului⸋creștin⸋nu⸋mai⸋este⸋pus⸋în⸋evidență⸋de⸋icoane⸋care⸋tind⸋să⸋devină⸋tot⸋mai⸋mult⸋elemente⸋decorative,⸋ornamentale.⸋Așa⸋cum⸋afirmă⸋Alexandre⸋Schmemann,⸋a⸋avut⸋loc⸋„alterarea⸋progresivă⸋mai⸋întâi⸋a⸋formelor,⸋apoi⸋a⸋sensurilor⸋iconostasului.⸋Din⸋registru⸋de⸋icoane⸋așezate⸋pe⸋un⸋suport,⸋iconostasul⸋s-a⸋transformat⸋într-un⸋perete⸋împodobit⸋de⸋icoane,⸋contrar⸋funcției⸋sale⸋inițiale.⸋Dacă,⸋inițial,⸋icoana⸋cerea⸋un⸋perete,⸋astăzi⸋peretele⸋cere⸋icoane,⸋subordonându-le⸋sieși".

Deja⸋în⸋secolul⸋al⸋XVII-lea,⸋elemente⸋realiste⸋contaminau⸋iconografia⸋rusă,⸋fapt⸋care⸋a⸋scandalizat⸋o⸋parte⸋dintre⸋credincioși.⸋Protopopul⸋Avakum⸋arată⸋calitățile⸋icoanei⸋rusești⸋înainte⸋ca⸋ea⸋să⸋vină⸋în⸋contact⸋cu⸋inovațiile⸋„latine".⸋Pentru⸋Avakum,⸋iconograful⸋cunoaște⸋un⸋singur⸋ideal⸋pe⸋care⸋îl⸋descrie⸋cu⸋un⸋simț⸋al⸋concretului⸋care⸋îi⸋este⸋specific.⸋Pe⸋fețele⸋pictate⸋de⸋el,⸋pe⸋mâni,⸋pe⸋nas,⸋„toate⸋expresiile⸋sunt⸋purificate⸋și⸋încercate⸋de⸋post,⸋oboseală⸋și⸋alte⸋felurite⸋nevoințe".⸋Însă⸋icoanele⸋care⸋au⸋suferit⸋influențe⸋realiste,⸋mai⸋ales⸋un⸋model⸋în⸋clar-obscur,⸋sunt⸋cu⸋desăvârșire⸋intolerabile⸋pentru⸋Avvakum.⸋„Ei⸋pictează⸋chipul⸋Mântuitorului⸋Emanuel,⸋scrie⸋el,⸋cu⸋fața⸋umflată,⸋buzele⸋roșu⸋viu,⸋părul⸋buclat,⸋brațele⸋și⸋mușchii⸋puternice,⸋degetele⸋groase,⸋picioarele⸋și⸋coapsele⸋grase,⸋totul⸋foarte⸋robust⸋și⸋cu⸋un⸋pântec⸋gros⸋de⸋neamț,⸋nelipsindu-i⸋decât⸋o⸋sabie⸋la⸋brâu".⸋Total⸋neadecvată⸋i⸋se⸋pare⸋lui⸋Avakum⸋icoana⸋Răstignirii.⸋Într-adevăr,⸋iconografii⸋au⸋pictat⸋„pe⸋Hristos⸋pe⸋cruce⸋cu⸋forme⸋pline:⸋este⸋rotund⸋și⸋scund,⸋picioarele⸋îi⸋seamănă⸋cu⸋niște⸋stâlpi⸋scurți!".⸋Este⸋criticat⸋și⸋modul⸋în⸋care⸋sunt⸋reprezentați⸋sfinții:⸋„părul⸋pieptănat⸋și⸋mantia⸋în⸋neorânduială,⸋nu⸋precum⸋altă⸋dată…⸋„..⸋Ironia⸋aproape⸋pamfletară⸋a⸋lui⸋Avacum⸋vine⸋din⸋durerea⸋neputinței⸋de⸋a⸋stăvili⸋influențele⸋apusene.⸋Lupta⸋lui⸋de⸋întoarcere⸋la⸋vechile⸋tradiții⸋iconografice⸋a⸋fost⸋fără⸋sorți⸋de⸋izbândă.⸋Angajându-se⸋pe⸋o⸋cale⸋marcată⸋de⸋compromis,⸋noua⸋iconografie⸋pierduse⸋claritatea⸋clasică⸋și⸋inspirația⸋sublimă⸋proprii⸋vârstei⸋de⸋aur⸋a⸋icoanei.⸋„Ceea⸋ce⸋Avvakum⸋condamna⸋înainte⸋de⸋toate,⸋era⸋pierderea⸋spiritualității⸋icoanelor⸋ce⸋luau⸋un⸋caracter⸋tot⸋mai⸋terestru.⸋Avvakum⸋fusese⸋obișnuit⸋să⸋vadă⸋icoane⸋fără⸋a⸋treia⸋dimensiune⸋și⸋nici⸋modele⸋în⸋clar-obscur,⸋cu⸋o⸋compoziție⸋dezvoltată⸋în⸋înălțime⸋și⸋nu⸋în⸋profunzime.⸋În⸋icoanele⸋în⸋care⸋a⸋treia⸋dimensiune⸋lipsește,⸋întreaga⸋reprezentare⸋este⸋subordonată⸋suprafeței⸋plane⸋ale⸋planșei,⸋ceea⸋ce⸋face⸋să⸋prevaleze⸋principiul⸋spiritual".

Despre⸋versiunea⸋barocă⸋a⸋iconostasului⸋(secolul⸋al⸋XVI-lea)⸋Sorin⸋Dumitrescu⸋afirmă⸋că⸋„în⸋pofida⸋măiestriei⸋sculpturii⸋și⸋a⸋prodigioasei⸋simbioze⸋dintre⸋arabescul⸋lemnului⸋și⸋cel⸋al⸋icoanelor,⸋reprezintă⸋totuși,⸋din⸋punct⸋de⸋vedere⸋teologic,⸋o⸋formă⸋de⸋iconostas⸋moale,⸋al⸋cărei⸋conținut,⸋intens⸋bruiat⸋de⸋excesul⸋ornamentației⸋vegetale,⸋tinde⸋să-l⸋transforme⸋într-o⸋cochetă⸋mobilă⸋liturgică".⸋Acest⸋iconostas⸋baroc⸋a⸋fost⸋preferat⸋celui⸋clasic⸋începând⸋cu⸋secolul⸋al⸋XVI-lea.⸋Constatare⸋dureroasă,⸋cauza⸋principală⸋a⸋preferinței⸋pentru⸋acest⸋iconostas⸋este⸋„amnezia⸋teologică⸋a⸋unei⸋bune⸋părți⸋a⸋poporului⸋credincios".

Prin⸋supralicitarea⸋basoreliefurilor⸋ornamentale,⸋iconostasul⸋baroc⸋își⸋diminuează⸋relieful⸋teologic⸋căpătând⸋statutul⸋de⸋paravan,⸋de⸋despărțitură⸋împodobită⸋cu⸋icoane⸋și⸋sculptură⸋în⸋lemn.⸋În⸋felul⸋acesta,⸋funcția⸋sa⸋teologică⸋a⸋catapetesmei⸋este⸋aproape⸋anulată.

„Astăzi,⸋toată⸋lumea,⸋fără⸋excepție,⸋recomandă⸋ca⸋unic⸋model⸋demn⸋de⸋preluat⸋ipostaza⸋barocă⸋a⸋iconostasului⸋luxuriant⸋sculptat,⸋cu⸋eflorescențele⸋de⸋vegetație⸋sacrală⸋încolăcite⸋sufocant⸋și⸋cât⸋mai⸋decorativ⸋!⸋de⸋jur⸋împrejurul⸋icoanelor.⸋În⸋pofida⸋celor⸋două⸋milenii⸋de⸋carieră⸋liturgică⸋a⸋iconostasului,⸋obiceiul⸋bisericesc⸋și⸋gustul⸋mirenilor⸋au⸋votat,⸋pare-se,⸋în⸋cele⸋din⸋urmă,⸋pentru⸋iconostasul⸋baroc⸋-⸋versiune⸋iconografică⸋relativ⸋recentă,⸋dacă⸋ținem⸋cont⸋de⸋faptul⸋că⸋nu⸋este⸋mai⸋vechi⸋de⸋câteva⸋secole⸋-⸋considerat⸋în⸋mod⸋tacit⸋de⸋toată⸋lumea⸋credincioasă⸋drept⸋singura⸋formulă⸋de⸋iconostas⸋pravoslavnic⸋care⸋ar⸋respecta,⸋chipurile,⸋integral⸋exigențele⸋caracteristice⸋matricei⸋stilistice⸋a⸋ortodoxiei⸋românești.⸋În⸋practică,⸋la⸋noi,⸋paza⸋acestui⸋„dreptar"⸋a⸋reușit⸋performanța⸋de⸋a-și⸋face⸋aliată⸋și⸋oferta⸋meșterilor,⸋cu⸋toții⸋specializați⸋univoc⸋doar⸋în⸋„filigranarea"⸋abundentă⸋a⸋lemnului.⸋Este⸋inutil⸋să⸋amintim⸋faptul,⸋că⸋una⸋era⸋lemnul⸋filigranat⸋al⸋iconostaselor⸋din⸋vremurile⸋voievodale⸋ale⸋secolului⸋al⸋XVI-lea⸋și⸋sublima⸋știință⸋a⸋meșterilor⸋de⸋atunci⸋și⸋alta⸋este⸋penibilul⸋simulacru⸋de⸋astăzi,⸋cioplit⸋grosolan⸋și⸋incult⸋de⸋artizanii⸋actuali".

„Fără⸋o⸋partitură⸋de⸋înțelesuri⸋și⸋revelații⸋dumnezeiești⸋capabilă⸋să⸋activeze⸋icononarului⸋simțirea⸋înțelegătoare⸋a⸋semnificațiilor⸋teologice⸋proprii⸋iconostasului,⸋catapetesmei,⸋și,⸋mai⸋ales,⸋în⸋lipsa⸋dorinței⸋și⸋a⸋obișnuinței⸋acestuia⸋de⸋a⸋folosi⸋o⸋astfel⸋de⸋partitură,⸋credința⸋și⸋după⸋ea⸋automat⸋și⸋arta⸋icoanei⸋se⸋subțiază,⸋se⸋usucă,⸋devin⸋amnezice⸋și,⸋în⸋final,⸋cum⸋se⸋întâmplă⸋astăzi,⸋produc⸋dezolante⸋stereotipii⸋iconice.⸋Iată⸋motivul⸋ascuns⸋al⸋votului⸋dat⸋de⸋poporul⸋credincios⸋iconostasului⸋baroc:⸋s-a⸋votat⸋un⸋tip⸋de⸋iconostas⸋„fără⸋probleme",⸋cu⸋iconografia⸋cea⸋mai⸋dezamorsată⸋teologic,⸋care⸋să⸋nu⸋dea⸋bătăi⸋prea⸋multe⸋de⸋cap⸋pietismului⸋poporan!".

Dacă⸋din⸋icoană⸋este⸋înlăturată⸋cultura⸋teologică⸋în⸋scopul⸋așa⸋zisei⸋facilizări⸋a⸋accesului⸋către⸋ea⸋(acces⸋către⸋nimic,⸋din⸋moment⸋ce⸋icoana⸋e⸋despuiată⸋de⸋orice⸋vector⸋transcendental)⸋atunci⸋„icoana⸋pierde⸋și⸋adevărul,⸋și⸋taina,⸋și⸋puterea;⸋devine⸋un⸋simplu⸋tablou⸋religios⸋exasperant⸋explicat".

Iconostasul⸋de⸋zid⸋–⸋în⸋regiunea⸋Olteniei⸋-⸋repertorizare

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Ca⸋un⸋fenomen⸋deosebit⸋ce⸋apare⸋în⸋regiunea⸋Olteniei⸋începând⸋cu⸋jumătatea⸋secolului⸋XVII⸋care⸋durează⸋pe⸋întreg⸋secol⸋XVIII⸋și⸋începutul⸋secolului⸋XIX,⸋îl⸋reprezintă⸋⸋ca⸋o⸋caracteristică⸋a⸋stilului⸋de⸋arhitectură⸋iconostasul⸋de⸋zid,⸋care⸋apare⸋pictat⸋direct⸋pe⸋perete⸋ieșind⸋în⸋evidentă,⸋dar⸋nu⸋tot⸋timpul,⸋prin⸋prezența⸋stucaturilor⸋și⸋a⸋formelor⸋decorative⸋formate⸋direct⸋din⸋⸋zid.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Catapeteasma⸋fiind⸋în⸋fond⸋peretele⸋despărțitor⸋dintre⸋naos⸋și⸋altar⸋avea⸋la⸋bisericile⸋de⸋lemn⸋și⸋rol⸋de⸋susținere,⸋fiind⸋unul⸋dintre⸋pereții⸋de⸋rezistanță⸋al⸋edificiului,⸋preluat⸋în⸋construcțiile⸋de⸋zid,⸋apare⸋cu⸋acelaș⸋rol⸋de⸋rezistență⸋dar⸋sub⸋două⸋forme:⸋iconostas⸋închis⸋și⸋iconostas⸋deschis,⸋iar⸋la⸋cel⸋închis⸋de⸋obicei⸋pictura⸋avea⸋rolul⸋de⸋a⸋reda⸋ideea⸋de⸋deschidere⸋delimitând⸋spațiul⸋prin⸋planuri⸋diferite⸋evidențiind⸋ideea⸋de⸋un⸋tot⸋unitar.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Registrul⸋superior⸋al⸋iconostasului⸋care⸋de⸋regulă⸋îl⸋constituie⸋crucea⸋cu⸋Rastignirea⸋Domnului⸋Iisus⸋Hristos,⸋străjuită⸋de⸋moleniile⸋cu⸋Maica⸋Domnului⸋și⸋Sfântul⸋Ioan⸋Evanghelistul,⸋apare⸋la⸋iconostasul⸋de⸋zid⸋sub⸋mai⸋multe⸋forme.⸋La⸋iconostasul⸋închis⸋apare⸋pictat,⸋de⸋regulă,⸋înconjurat⸋de⸋un⸋cer⸋albastru⸋cu⸋stele⸋aurii,⸋sau⸋evidențiat⸋în⸋basorelief⸋acolo⸋unde⸋iconostasul⸋este⸋împodobit⸋cu⸋stucaturi.⸋Iar⸋la⸋iconostasul⸋deschis⸋de⸋cele⸋mai⸋multe⸋ori⸋crucea⸋si⸋moleniile⸋apar⸋⸋construite⸋din⸋lemn.⸋Ca⸋⸋exemplu⸋-⸋⸋Iconostasul⸋Bisericii⸋,,Sfânta⸋Treime’’,⸋a⸋Mănăstirii⸋Strâmba-Jiu,⸋județ⸋Gorj,⸋care⸋a⸋fost⸋ridicată⸋în⸋1597-1599,⸋pe⸋locul⸋unui⸋vechi⸋schit,⸋de⸋Stoichiță⸋Râioșeanu⸋și⸋refăcută⸋de⸋către⸋marele⸋armaș⸋Constantin⸋Râioșeanu⸋în⸋1793,⸋an⸋din⸋care⸋datează⸋și⸋pictura⸋în⸋frescă⸋a⸋monumentului.⸋

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋De⸋asemenea⸋mai⸋găsim,⸋tot⸋în⸋Otenia,⸋mai⸋exact⸋în⸋județul⸋Mehedinți⸋la⸋Biserica⸋Sfânta⸋Treime⸋„Domnească”,⸋din⸋Cerneți,⸋jud.⸋Mehedinți,⸋unde⸋iconostasul⸋are⸋crucea⸋și⸋moleniile⸋din⸋zid⸋suprea⸋dimensionate,⸋caz⸋unic⸋în⸋țară,⸋biserică⸋datată⸋din⸋anul⸋1663⸋având⸋ca⸋ctitor⸋pe⸋domnitorul⸋Grigore⸋Ghica.⸋Zugrăvirea⸋edificiului⸋este⸋atribuită⸋lui⸋Grigore⸋IV⸋Dimitrie⸋Ghica,⸋la⸋1827,⸋cel⸋puțin⸋ultimul⸋strat⸋de⸋pictură.⸋,,Construcția⸋este⸋cu⸋adevărat⸋monumentală⸋și⸋reprezintă⸋o⸋raritate⸋în⸋arhitectura⸋românească,⸋îmbinând⸋arhitectura⸋de⸋cult⸋cu⸋cea⸋de⸋apărare.⸋În⸋exonartex⸋prezintă⸋un⸋sistem⸋absolut⸋original⸋de⸋boltire,⸋bazat⸋pe⸋alternanța⸋trompelor⸋de⸋colț⸋cu⸋arcade⸋în⸋acoladă⸋adosate⸋pereților’’

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋În⸋continuare⸋se⸋prezintă⸋în⸋ordine⸋cronologică⸋o⸋serie⸋de⸋biserici⸋din⸋zona⸋Olteniei,⸋care⸋au⸋în⸋comun⸋iconostastul⸋de⸋zid:

-⸋Biserica⸋Sfânta⸋Treime,⸋a⸋Mănăstirii⸋Strâmba⸋de⸋Jos⸋(de⸋Jiu),⸋jud.⸋Gorj⸋-1597-1599,

-⸋Biserica⸋Mânăstirii⸋Strehaia,⸋oraș⸋Strehaia,⸋jud.⸋Mehedinți⸋–⸋1645,

-⸋Biserica⸋Sfânta⸋Treime⸋(„Domnească”),⸋din⸋Cerneți,⸋jud.⸋Mehedinți-⸋1659-⸋1660,

-⸋Biserica⸋„Sfinții⸋Îngeri”⸋din⸋Romanii⸋de⸋Jos,⸋oraș⸋Horezu,⸋județul⸋Vâlcea⸋–⸋1700,

-⸋Biserica⸋"Sfântul⸋Arhanghel⸋Mihail"⸋-⸋satul⸋Bradeștii⸋Bătrani,⸋Com.⸋Brădești,⸋⸋județul⸋Dolj⸋1651,

-⸋Biserica⸋„Înălțarea⸋Domnului⸋nostru⸋Iisus⸋Hristos”⸋⸋Com⸋Goiesti,⸋judet⸋Dolj⸋-1753,

-⸋Biserica⸋,,Sfinții⸋Ioachim⸋și⸋Ana’’⸋a⸋Mănăstirii⸋Logrești,⸋Județul⸋Gorj⸋–⸋1769,

-⸋Biserica⸋,,Sfantul⸋Nicolae⸋și⸋Sfântul⸋Andrei’’⸋din⸋Targu⸋Jiu,⸋județul⸋Gorj-⸋1795,

-⸋Catedrala⸋,,Sfinții⸋Voievozi’’⸋din⸋Târgu-Jiu,⸋județ⸋Gorj⸋⸋-1779,

-⸋Biserica⸋⸋,,Sfântul⸋Ierarh⸋Nicolae’’⸋⸋din⸋Filiași,⸋județul⸋Dolj⸋-1805,

-⸋Biserica⸋„Sfinții⸋Voievozi”⸋a⸋foste⸋Mănăstiri⸋-⸋Țânțăreni,⸋comuna⸋Țânțăreni,⸋județul⸋Gorj-⸋1810,

-⸋Biserica⸋cu⸋Hramul⸋,,Intrarea⸋în⸋Biserică⸋a⸋Maicii⸋Domnului’’⸋a⸋Mănăstirii⸋Lainci,⸋Județul⸋Gorj-⸋1812,

-⸋Biserica⸋⸋,,Sfântul⸋Nicolae’’⸋din⸋Satul⸋⸋Padina,⸋Com.⸋Amărăști,⸋județul⸋Vâlcea-⸋⸋1812,

-⸋Biserica⸋„Sfântul⸋Ioan⸋Botezătorul”⸋din⸋Măgura,⸋Comuna⸋Mihăești,⸋județul⸋Vâlcea-⸋1834,

-⸋Biserica⸋cu⸋hramurile⸋„Sfântul⸋Dumitru”⸋și⸋„Sfinții⸋Împărați⸋Constantin⸋și⸋Elena”⸋a⸋Mânăstirii⸋Hrezani,⸋Comuna⸋Hurezani,⸋județul⸋Gorj-⸋1842,

-⸋Biserica⸋„Sfinții⸋Voievozi”⸋din⸋satul⸋Florești,⸋Com.⸋Țânțăreni,⸋Jud⸋Gorj⸋–⸋1865,

-⸋Biserica⸋„Sfantul⸋Dimitrie⸋Izvoratorul⸋de⸋Mir”⸋din⸋Filiași,⸋județul⸋Dolj⸋–⸋1924,

-⸋Biserica⸋,,Sfânta⸋Cuv.⸋Parascheva’’⸋sat⸋Căpintreni,⸋com⸋Țânțăreni⸋–⸋1978.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Și⸋lista⸋poate⸋continua!

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋CONCLUZII

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Prin⸋studiul⸋de⸋față⸋⸋am⸋pus⸋în⸋lumină⸋⸋problematica⸋iconostasului⸋de-a⸋lungul⸋vremii,⸋de⸋la⸋apariție⸋până⸋în⸋ziua⸋de⸋astăzi⸋considerând⸋că⸋acestă⸋parte⸋⸋fizică⸋a⸋spațiului⸋eclesial⸋nu⸋a⸋⸋beneficiat⸋de⸋suficientă⸋atenție⸋până⸋în⸋prezent.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋De-a⸋lungul⸋cercetării⸋s-a⸋⸋urmărit,⸋pe⸋de⸋o⸋parte⸋îmbogațirea⸋cunoașterii⸋privitoare⸋la⸋caracteristicile⸋materiale⸋și⸋imateriale⸋ale⸋iconostaselor⸋de⸋zid,⸋iar⸋pe⸋de⸋altă⸋parte⸋eficientizarea⸋conservării⸋prin⸋regândirea⸋procesului⸋consacrat⸋în⸋raport⸋cu⸋specificul⸋obiectelor⸋de⸋conservat.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Lucrarea⸋rezultată⸋este⸋structurată⸋în⸋doua⸋parti,⸋având⸋fiecare⸋mai⸋multe⸋capitole,⸋ele⸋parcurg⸋tema⸋propusă⸋de⸋la⸋general⸋la⸋particular,⸋începând⸋cu⸋explorarea⸋noțiunii⸋de⸋iconostas⸋în⸋genere,⸋continuând⸋cu⸋studierea⸋iconostasului⸋ca⸋obiect⸋de⸋conservat,⸋iar⸋apoi⸋cu⸋analiza⸋formelor⸋acestuia⸋în⸋timp,⸋respectiv⸋iconostasul⸋de⸋zid.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Partea⸋A⸋a⸋lucrării⸋este⸋împărțită⸋în⸋două⸋mari⸋registre,⸋primul⸋este⸋intitulat:⸋-Iconostasul⸋din⸋punct⸋de⸋vedere⸋istoric-⸋și⸋prezintă⸋apariția⸋si⸋evoluția⸋iconostasului⸋în⸋timp,⸋denumirea⸋termenului⸋în⸋sine,⸋iar⸋cel⸋de⸋al⸋doilea⸋cu⸋numele:⸋-Iconostasul⸋din⸋punct⸋de⸋vedere⸋teologic-⸋⸋unde⸋fac⸋descrierea⸋iconostasului⸋în⸋spațiul⸋bisericesc,⸋compunerea⸋lui,⸋simbolistica⸋și⸋semnificația⸋teologica⸋a⸋iconostasului.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋În⸋secolul⸋al⸋XV-lea,⸋iconostasul⸋a⸋atins⸋forma⸋sa⸋clasică,⸋având⸋cinci⸋rânduri⸋de⸋icoane.⸋Am⸋facut⸋descierea⸋lor⸋⸋încercând⸋să⸋pun⸋în⸋evidență⸋conținutul⸋lor⸋teologic.⸋Descrierea⸋de⸋față⸋se⸋fondează⸋mai⸋ales⸋pe⸋lucrările⸋părintelui⸋Leonid⸋Uspensky,⸋care⸋interpreteaza⸋iconostasul⸋într-o⸋manierea⸋proprie,⸋deosbită⸋și⸋unică⸋în⸋felul⸋ei.⸋El⸋spunând⸋că⸋rușii,⸋convertindu-se⸋la⸋creștinism,⸋au⸋preluat⸋ritul⸋bizantin⸋în⸋forma⸋sa⸋din⸋secolul⸋al⸋X-lea,⸋când⸋deja⸋rugăciunile⸋euharistice⸋erau⸋de⸋multă⸋vreme⸋o⸋lectură⸋secretă.⸋S-ar⸋putea⸋spune⸋că⸋timp⸋de⸋o⸋mie⸋de⸋ani⸋poporul⸋rus⸋nu⸋a⸋ascultat⸋nciodată⸋aceste⸋rugăciuni.⸋Dar⸋dacă⸋nu⸋le-a⸋ascultat,⸋le-a⸋„vizualizat"⸋cu⸋ajutorul⸋programului⸋iconografic⸋al⸋iconostasului⸋care⸋expune⸋căile⸋iconomiei⸋divine:⸋istoria⸋omului⸋creat⸋după⸋chipul⸋lui⸋Dumnezeu⸋și⸋căile⸋lui⸋Dumnezeu⸋în⸋istorie.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋Există⸋o⸋relație⸋strânsă⸋între⸋programul⸋iconografic⸋al⸋iconostasului⸋și⸋textele⸋liturgice⸋ale⸋Bisericii,⸋astfel⸋că⸋iconostasul⸋devine⸋ca⸋o⸋liturghie⸋pictată,⸋ce⸋trebuie⸋descoperită,⸋încărcată⸋de⸋o⸋simbolistică⸋unică⸋ce⸋lucreză⸋în⸋simbioză⸋asupra⸋privitorului.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋De⸋asemenea⸋dezvolt⸋în⸋capitolul⸋patru,⸋ideea⸋⸋că⸋isihasmul⸋are⸋o⸋influența⸋asupra⸋dezvoltării⸋iconostasului.⸋Icoana⸋este⸋ca⸋un⸋mijloc⸋de⸋reprezentare⸋a⸋rugăciunii⸋și⸋a⸋sfințeniei.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Arta⸋rusă⸋din⸋secolele⸋XIV-XV⸋a⸋fost⸋direct⸋influențată⸋de⸋către⸋isihasm⸋dar⸋avântul⸋său⸋nu⸋este⸋legat,⸋ca⸋în⸋Bizanț,⸋de⸋o⸋luptă⸋dogmatică.⸋Este⸋pur⸋și⸋simplu⸋o⸋manifestare⸋vizibilă⸋a⸋vieții⸋spirituale,⸋o⸋înflorire⸋a⸋sfințeniei⸋.⸋Esențial,⸋iconostasul⸋rezumă⸋esența⸋Liturghiei,⸋adică⸋rugăciunea.⸋Exact⸋ca⸋și⸋rugăciunea⸋euharistică,⸋iconostasul⸋înfățișază⸋tot⸋ceea⸋ce⸋Dumnezeu⸋a⸋făcut⸋pentru⸋om.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋În⸋capitorul⸋cinci⸋descriu⸋pe⸋larg⸋contribuțiile⸋lui⸋Teofan⸋Grecul⸋și⸋Andrei⸋Rubliov⸋la⸋concepția⸋artistică⸋a⸋iconostasului⸋clasic,⸋aceștia⸋apar⸋în⸋secolul⸋al⸋XV-lea,⸋ca⸋două⸋mari⸋personalități⸋artistice,⸋excepțional⸋înzestrate,⸋au⸋influențat⸋decisiv⸋iconografia⸋ortodoxă..⸋Biografiile⸋lor⸋sunt⸋importante⸋tocmai⸋pentru⸋că⸋lor⸋li⸋se⸋datorează⸋monumentalitatea⸋impresionantă⸋a⸋iconostaselor⸋realizate⸋sub⸋îndrumarea⸋lor,⸋ca⸋și⸋extraordinara⸋spiritualitate⸋a⸋icoanelor⸋cuprinse⸋în⸋aceste⸋iconostase.⸋Împreună,⸋aceste⸋două⸋elemente⸋vor⸋face⸋din⸋iconostasele⸋lui⸋Teofan⸋Grecul⸋și⸋Andrei⸋Rubliov,⸋etalonul⸋iconostasului⸋ortodox.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋În⸋urmatoarele⸋capitolr:⸋șase,⸋șapte⸋și⸋opt⸋fac⸋legatura⸋dintre⸋rugăciunile⸋euharistice⸋și⸋iconostas.⸋În⸋istoria⸋canonului⸋euharistic⸋putem⸋observa⸋o⸋dezvoltare⸋asemănătoare⸋celei⸋urmate⸋de⸋iconostas.⸋Ceea⸋ce⸋la⸋început⸋era⸋foarte⸋concis,⸋se⸋dezvoltă⸋pe⸋parcurs.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋Atitudinea⸋euharistică⸋în⸋raport⸋cu⸋compoziția⸋registrului⸋Deisis⸋este⸋prezentată⸋în⸋capitolul⸋nouă,⸋⸋deoarece⸋⸋în⸋mod⸋esențial,⸋programul⸋iconografic⸋al⸋iconostasului⸋clasic⸋atinge⸋trei⸋obiective:descoperă⸋slava⸋lui⸋Dumnezeu,⸋prezintă⸋o⸋narațiune⸋-⸋istoria⸋mântuiriiomului⸋și⸋propune⸋o⸋atitudine⸋(în⸋special⸋prin⸋rândul⸋Deisis)⸋euharistică,⸋doxologică.

⸋⸋⸋⸋ccc⸋Penultimul⸋capitol,⸋zece,⸋oferă⸋o⸋abordare⸋realistă⸋dar⸋regretabilă⸋a⸋iconostasului⸋decadent.⸋Acesta⸋este⸋iconostasul⸋care⸋își⸋pierde⸋rolul⸋de⸋martor⸋al⸋unei⸋prezențe⸋eshatologice.⸋Putem⸋concluziona⸋⸋faptul⸋că⸋dacă⸋din⸋icoană⸋este⸋înlăturată⸋cultura⸋teologică⸋în⸋scopul⸋așa⸋zisei⸋facilizări⸋a⸋accesului⸋către⸋ea,⸋atunci⸋⸋icoana⸋pierde⸋și⸋adevărul,⸋și⸋taina,⸋și⸋puterea;⸋devine⸋un⸋simplu⸋tablou⸋religios⸋exasperant⸋explicat.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Ulimul⸋capitol⸋al⸋acestei⸋prime⸋părți,⸋ne⸋aduce⸋din⸋vechimea⸋evului⸋mediu⸋în⸋contemporaneitate⸋prezentând⸋în⸋mod⸋lăudabil⸋o⸋particularitate⸋regională⸋a⸋stării⸋de⸋fapt⸋a⸋inocostasului⸋în⸋regiunea⸋Olteniei.⸋

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Ca⸋un⸋fenomen⸋deosebit⸋ce⸋apare⸋în⸋spațiul⸋eclesial⸋al⸋Olteniei⸋începând⸋cu⸋jumătatea⸋secolului⸋XVII⸋care⸋durează⸋pe⸋întreg⸋secol⸋XVIII⸋și⸋începutul⸋secolului⸋XIX,⸋îl⸋reprezintă⸋⸋ca⸋o⸋caracteristică⸋a⸋stilului⸋de⸋arhitectură⸋iconostasul⸋de⸋zid,⸋care⸋apare⸋pictat⸋direct⸋pe⸋perete⸋ieșind⸋în⸋evidentă,⸋dar⸋nu⸋tot⸋timpul,⸋prin⸋prezența⸋stucaturilor⸋și⸋a⸋formelor⸋decorative⸋formate⸋direct⸋din⸋⸋zid.⸋⸋Am⸋făcut⸋un⸋sondaj,⸋la⸋fața⸋locului,⸋în⸋timpul⸋elaborării⸋lucrării⸋de⸋licență,⸋unde⸋am⸋avut⸋ca⸋obiectiv⸋desprierea⸋iconostasului⸋de⸋zid⸋în⸋acestă⸋regiune,⸋iar⸋ca⸋o⸋concluzie⸋finală⸋pot⸋spune⸋că⸋aici,⸋numarul⸋iconostaselor⸋de⸋zid⸋este⸋net⸋superior⸋celor⸋din⸋lemn,⸋asta⸋ca⸋o⸋caracteristică⸋arhitecturală⸋dar⸋si⸋picturală⸋a⸋zonei.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋Așadar,⸋după⸋studierea⸋teoretică⸋a⸋iconostasului⸋de⸋zid,⸋se⸋cuvine⸋dar⸋ca⸋în⸋partea⸋a⸋doua⸋a⸋prezentei⸋scrieri,⸋Partea⸋B,⸋sa⸋facem⸋un⸋studiu⸋de⸋caz⸋pe⸋acest⸋subiect⸋cu⸋o⸋aplicatie⸋practică⸋în⸋situ⸋de⸋conservare⸋restaurare.

PARTEA⸋B. Studiu de caz:

Iconostasul⸋Bisericii⸋,,Sfântul⸋Nicolae⸋⸋din⸋Filiași,⸋județul⸋Dolj

Introducere⸋–⸋Argument

Lucrarea⸋intitulată⸋,,Iconostasul⸋de⸋zid⸋-⸋Istorie,⸋contribuții⸋și⸋repertorizare.⸋Studiu⸋de⸋caz:⸋

Iconostasul⸋Bisericii⸋,,Sfântul⸋Nicolae’’⸋din⸋Filiași,⸋studiază⸋problema⸋conservării⸋unei⸋parți⸋din⸋ansamblemele⸋imobile⸋de⸋patrimoniu⸋cultural⸋valoroase⸋oltenești,⸋care⸋nu⸋au⸋beneficiat⸋de⸋suficientă⸋atenție⸋până⸋în⸋prezent.⸋

Interesul⸋pentru⸋acest⸋subiect⸋l-am⸋dobândit⸋prin⸋participarea⸋la⸋intervențiile⸋de⸋conservare-restaurare⸋în⸋cadrul⸋acestei⸋bisericii⸋având⸋ca⸋șef⸋de⸋șantier⸋pe⸋doamna⸋Conf.⸋Lect.Dr.⸋Annamaria⸋Baciu⸋de⸋la⸋Facultatea⸋de⸋Teologie⸋Ortodoxa⸋din⸋Craiova⸋care⸋demareaza⸋aceste⸋lucrari⸋din⸋vara⸋anului⸋2016⸋până⸋în⸋prezent,⸋când⸋lucrările⸋sunt⸋terminate⸋în⸋proporție⸋de⸋60⸋%⸋.

⸋Căutând⸋soluții⸋pentru⸋acest⸋caz,⸋am⸋constatat⸋insuficiența⸋studiilor⸋privitoare⸋la⸋iconostasele⸋de⸋zid⸋oltenești,⸋cunoașterea⸋temeinică⸋a⸋contextului⸋obiectului⸋de⸋conservat⸋reprezentând⸋premisa⸋pentru⸋a⸋lua⸋decizii⸋avizate.⸋Prin⸋urmare,⸋am⸋considerat⸋oportună⸋cercetarea⸋acestui⸋iconostas,⸋a⸋căror⸋estetică⸋de⸋ansamblu,⸋calitatea⸋artistică,⸋dăinuirea⸋în⸋timp⸋și⸋continuitatea⸋de⸋utilizare⸋îi⸋conferă⸋o⸋mare⸋valoare⸋culturală⸋atât⸋pe⸋plan⸋local,⸋cât⸋și⸋național⸋sau⸋internațional.

⸋De-a⸋lungul⸋cercetării⸋am⸋urmărit,⸋pe⸋de⸋o⸋parte⸋îmbogațirea⸋cunoașterii⸋privitoare⸋la⸋caracteristicile⸋materiale⸋și⸋imateriale⸋ale⸋iconostaselor⸋oltenești,⸋iar⸋pe⸋de⸋altă⸋parte⸋eficientizarea⸋conservării⸋prin⸋regândirea⸋procesului⸋consacrat⸋în⸋raport⸋cu⸋specificul⸋obiectelor⸋de⸋conservat.⸋

Lucrarea⸋rezultată⸋este⸋structurată⸋în⸋doua⸋parti,⸋pe⸋mai⸋multe⸋capitole,⸋fiecare⸋care⸋parcurg⸋tema⸋propusă⸋de⸋la⸋general⸋la⸋particular,⸋începând⸋cu⸋explorarea⸋noțiunii⸋de⸋iconostas⸋în⸋genere,⸋continuând⸋cu⸋studierea⸋iconostasului⸋ca⸋obiect⸋de⸋conservat,⸋iar⸋apoi⸋cu⸋analiza⸋formelor⸋acestuia⸋în⸋Oltenia,⸋respectiv⸋iconostasul⸋de⸋zid.⸋

⸋La⸋final,⸋coroborând⸋aspecte⸋ale⸋teoriilor⸋clasice⸋cu⸋a⸋celor⸋emergente⸋în⸋actualitate⸋am⸋elaborat⸋o⸋strategie⸋de⸋conservare⸋adaptată⸋naturii⸋iconostasului⸋studiat.⸋

Date⸋generale⸋cu⸋privire⸋la⸋ansamblu⸋artistic⸋studiat

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Biserica⸋⸋Parohiei⸋Ortodoxe⸋,,Sfântul⸋Nicolae’’⸋din⸋orașul⸋Filiași,⸋este⸋amplasată⸋strategic⸋la⸋intrarea⸋în⸋vechiul⸋târg⸋al⸋filișenilor,⸋actualmente⸋este⸋localizată⸋pe⸋strada⸋Gării,⸋numarul⸋1,⸋la⸋intersecția⸋cu⸋artera⸋principală⸋a⸋orașului.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Date⸋privind⸋trecutul⸋bisericii⸋Sfântul⸋Nicolae,⸋sunt⸋foarte⸋puține⸋consemnate⸋în⸋istorie.⸋Găsim⸋doar⸋cateva⸋însemnări,⸋și⸋acelea⸋sumare⸋făcute⸋de⸋pictorul⸋Ion⸋Grigorescu,⸋într-un⸋proiect⸋privind⸋restaurarea⸋picturilor⸋murale,⸋din⸋anul⸋1984.⸋Acesta⸋încearcă⸋o⸋datare⸋a⸋locașului⸋de⸋cult,⸋citând⸋ambiguu⸋din⸋lucrarea⸋lui⸋Nicolae⸋Stoicescu⸋din⸋anul⸋1970.⸋Din⸋citarea⸋pictorului⸋Ion⸋Grigorescu⸋biserica⸋a⸋avut⸋hramul⸋,,Sfântul⸋Nicolae,⸋Gheorghe⸋și⸋Dimitrie’’⸋iar⸋aceasta⸋ar⸋fi⸋fost⸋reconstruită⸋de⸋Familia⸋Pea⸋în⸋jurul⸋anului⸋1805⸋(?),⸋fiind⸋din⸋⸋nou⸋renovată⸋în⸋anul⸋1821.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Acelaș⸋autor⸋ne⸋informeaza⸋ca⸋nu⸋se⸋păstreaza⸋nici⸋un⸋fel⸋de⸋informatie⸋scrisa⸋cu⸋privire⸋la⸋trecutul⸋acestei⸋bisericii⸋în⸋anuanele⸋Episcopiei⸋Ramnicului-Noului⸋Severin.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋O⸋tradiție⸋orală⸋a⸋locului⸋atribuie⸋ctitoria⸋bisericii⸋lui⸋Dumitru⸋Filișanu,⸋între⸋anii⸋1630-1650.⸋Pictorul⸋Ioan⸋Grigorescu⸋face⸋o⸋paralelă⸋între⸋informația⸋propiu-zisă⸋și⸋menționarea⸋acestui⸋nume,⸋în⸋legătuă⸋cu⸋biserica⸋Mănăstirii⸋Arnota,⸋unde,⸋⸋ferestrele⸋pridvorului⸋⸋ar⸋fi⸋asemanatoare⸋celor⸋de⸋la⸋biserica⸋din⸋Filiași.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Alte⸋informații⸋cu⸋privire⸋la⸋istora⸋recentă⸋a⸋bisercii⸋sunt⸋păstrate⸋în⸋textul⸋pisaniei⸋din⸋pridvorul⸋închis.⸋Din⸋acest⸋text⸋se⸋desprinde⸋ideea⸋ca⸋biserica⸋a⸋fost⸋⸋reparată⸋între⸋anii⸋1900-⸋1901,⸋precum⸋și⸋ca⸋în⸋timpul⸋Primului⸋Razboi⸋Mondial⸋absida⸋nordică⸋(cea⸋dintre⸋strada⸋principală)⸋a⸋fost⸋lovită⸋de⸋un⸋obuz.⸋Ulterior,⸋biserica⸋a⸋fost⸋folosită⸋⸋ca⸋bucatărie⸋iar⸋mai⸋tarziu⸋ca⸋⸋grajd⸋pentru⸋cai.⸋După⸋razboi,⸋biserica⸋a⸋fost⸋,,legată⸋cu⸋fier’’⸋cu⸋tiranți⸋transversali⸋apoi⸋a⸋fost⸋repictată.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Cât⸋privește⸋autorul⸋picturii,⸋aceasta⸋rămâne⸋anonom,⸋nefiind⸋menționat⸋numele⸋nicăieri.⸋În⸋1984,⸋pictorul⸋Ion⸋Grigorescu⸋sugerează,⸋printr-o⸋paralelă⸋logică,⸋ca⸋aceasta⸋ar⸋fi⸋opera⸋pictorului⸋Gheorghe⸋⸋Baba,⸋tatal⸋lui⸋Corneliu⸋Baba:⸋,,Cum⸋pe⸋icoanele⸋pe⸋lemn⸋ale⸋tamplei⸋am⸋gasit⸋la⸋Sfantul⸋Ioan⸋Botezatorul⸋si⸋la⸋Maica⸋Domnului,⸋semnatura⸋lui⸋Gheorghe⸋Baba⸋semnat⸋,,Gh.Baba1920’’⸋⸋și⸋cum⸋asemnarea⸋cu⸋restul⸋picturii⸋în⸋ulei⸋este⸋izbitoare,⸋am⸋tras⸋concluzia⸋ca⸋autorul⸋picturii⸋murale⸋este⸋tatal⸋lui⸋Corneliu⸋Baba.’’

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Cum⸋observam⸋în⸋figura⸋1,⸋⸋la⸋icoana⸋Maicii⸋Domnului⸋și⸋figura⸋2,⸋la⸋icoana⸋Sfântului⸋Ioan⸋Botezătorul,⸋semnătuile⸋lui⸋Gheoreghe⸋Baba⸋sunt⸋autentice.

⸋Fig.⸋1⸋⸋(icoana⸋Maicii⸋Domnului)

⸋Fig.⸋2⸋(Icoana⸋Sfântului⸋Ioan⸋Botezătorul)

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Pe⸋lângă⸋faptul⸋ca⸋este⸋menționat⸋anul⸋1920⸋pe⸋icoane,⸋drept⸋pentru⸋care⸋constatam⸋o⸋diferentă⸋de⸋aproximativ⸋19-20⸋⸋de⸋ani⸋între⸋precizările⸋din⸋pisanie⸋⸋cu⸋privire⸋la⸋data⸋picturii,⸋subliniăm⸋faptul⸋ca⸋pictorul⸋Ioan⸋Grigorescu⸋nu⸋facem⸋un⸋studiu⸋aprofundat,⸋ci,⸋acordând⸋stilistic⸋cela⸋două⸋picturii,⸋nu⸋ia⸋în⸋calcul⸋ipoteza⸋ca⸋icoanele⸋din⸋iconostas⸋să⸋fi⸋fost⸋⸋comandate⸋mai⸋târziu.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Tot⸋în⸋proiectul⸋pentru⸋restaurarea⸋⸋picturilor⸋din⸋1984,⸋pictorul⸋Ion⸋Grigorecu⸋aminteste:⸋…in⸋1938⸋pictorul⸋popupar⸋Trita⸋a⸋repictat⸋în⸋ulei⸋zonele⸋accesibile,⸋inferioare,⸋⸋ale⸋pereților⸋și⸋a⸋coborât⸋în⸋mod⸋neplăcut⸋nivelul⸋picturilor.

Iconostatul⸋Bisericii⸋Sfantul⸋Nicolae⸋-⸋ca⸋obiect⸋de⸋conservat

Prezentare⸋generală

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋În⸋acest⸋capitol⸋introductiv⸋în⸋lucrarea⸋de⸋bază⸋urmăresc⸋să⸋vă⸋aduc⸋la⸋cunoștință⸋⸋caracteristicele⸋esențiale⸋care⸋definesc⸋iconostasul⸋nostru⸋de⸋zid,⸋modul⸋de⸋utilizare⸋și⸋manifestarea⸋sa⸋în⸋Oltenia.⸋Iconostasul⸋este⸋definit⸋ca⸋peretele⸋care⸋separă⸋naosul⸋de⸋altar,⸋purtând⸋pe⸋fața⸋vestică⸋reprezentări⸋iconografice⸋tipice.⸋În⸋genere⸋acesta⸋este⸋un⸋obiect⸋cu⸋un⸋grad⸋mare⸋de⸋specificitate,⸋a⸋cărui⸋individualitate⸋este⸋dată⸋atât⸋de⸋elemente⸋tangibile,⸋cum⸋sunt⸋forma⸋în⸋cazul⸋nostru,⸋iconografia⸋sau⸋amplasamentul,⸋cât⸋și⸋de⸋unele⸋intangibile,⸋cum⸋sunt⸋funcția⸋sau⸋semnificația⸋care⸋este⸋desigur⸋știută⸋în⸋Biserica⸋noastră.⸋

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Complexitatea⸋compozițiilor,⸋dată⸋de⸋multitudinea⸋de⸋teme⸋constitutive⸋și⸋model⸋de⸋execuție,⸋este⸋dublată⸋de⸋cea⸋⸋simbolică.⸋Funcția⸋sa⸋liturgică,⸋de⸋a⸋izola⸋săvârșirea⸋tainelor⸋de⸋privirile⸋laicilor,⸋și⸋cea⸋narativă,⸋de⸋a⸋prezenta⸋istoria⸋Bisericii⸋în⸋imagini⸋în⸋cazul⸋nostru⸋având⸋istoria⸋nou⸋testamentară⸋expusă⸋mai⸋amplu⸋decât⸋cea⸋vechi⸋testamentară⸋care⸋este⸋reprezentată⸋decât⸋de⸋patru⸋sfinți⸋prooroci,⸋sunt⸋completate⸋de⸋funcții⸋sociale⸋și⸋sentimentale⸋pe⸋care⸋le⸋îndeplinește⸋pentru⸋diferite⸋servicii⸋liturgice⸋specifice.⸋

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Din⸋punct⸋de⸋vedere⸋evolutiv,⸋deși⸋reprezintă⸋unul⸋dintre⸋cele⸋mai⸋definitorii⸋elemente⸋de⸋decor⸋interior⸋pentru⸋biserica⸋răsăriteană,⸋originea⸋acestuia⸋nu⸋se⸋găsește⸋în⸋sfânta⸋tradiție,⸋fiind⸋mai⸋curând⸋un⸋produs⸋al⸋evoluției⸋design-ului⸋și⸋a⸋funcțiilor⸋liturgice.⸋Se⸋pare⸋că⸋în⸋acestă⸋parte⸋a⸋Olteniei⸋numarul⸋iconostaselor⸋de⸋zid⸋este⸋net⸋superior⸋iconostaselor⸋de⸋lemn.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋La⸋Biserica⸋Parohiei⸋Sfântul⸋Nicolae⸋din⸋Filiași⸋avem⸋prezent⸋același⸋iconostas⸋de⸋zid⸋tipic⸋zonei,⸋care⸋este⸋defapt⸋o⸋structură⸋din⸋zidarie,⸋cu⸋o⸋grosiume⸋de⸋aproximativ⸋35⸋centrimetri,⸋în⸋comparație⸋cu⸋zidurile⸋principale⸋ale⸋bisericii⸋care⸋au⸋dimensiune⸋care⸋variază⸋între⸋96⸋cm⸋la⸋112⸋cm.⸋Iconostasul⸋nostru⸋are⸋în⸋partea⸋inferioare⸋trei⸋treceri,⸋respectiv⸋ușile⸋împărătești⸋și⸋cele⸋două⸋uși⸋diaconești.⸋Ca⸋o⸋caracteristică⸋generală⸋la⸋iconostasele⸋de⸋zid⸋din⸋zonă,⸋ele⸋unesc⸋tavanul⸋cu⸋podeaua⸋și⸋nu⸋prezintă⸋goluri⸋în⸋partea⸋de⸋sus,⸋fapt⸋întâlnit⸋și⸋în⸋cazul⸋de⸋față.

Programul⸋iconografic⸋–⸋descriere⸋si⸋particularitati

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Deși⸋compozița⸋programului⸋iconografic⸋al⸋bisericilor⸋de⸋mici⸋dimensiuni⸋a⸋fost⸋subordonată⸋secolului⸋al⸋XX-lea⸋câtorva⸋idei⸋principale⸋care⸋continuau⸋tradiția⸋secolelor⸋anterioare,⸋fiecare⸋din⸋ansambluri⸋avea⸋totuși,⸋un⸋mesaj⸋propriu,⸋care⸋reiese⸋din⸋locul⸋și⸋importanța⸋dată⸋unora⸋dintre⸋imagini⸋și⸋din⸋contextul⸋în⸋care⸋apăreau.⸋Pentru⸋a⸋se⸋atinge⸋acest⸋scop⸋se⸋recurgea⸋atât⸋la⸋vechi⸋sisteme⸋de⸋repartizare⸋a⸋scenelor,⸋cât⸋și⸋la⸋unele⸋vechi⸋tipuri⸋iconografice,⸋asociate⸋altora⸋de⸋dată⸋mai⸋recentă⸋cum⸋este⸋și⸋în⸋cazul⸋nostru.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Astfel,⸋unitatea⸋culturală⸋a⸋epocii,⸋dar⸋și⸋dorința⸋de⸋înnoire⸋reies⸋cu⸋pregnanță,⸋din⸋insușirea⸋dinamică⸋a⸋artiștilor⸋de⸋a⸋folosi⸋repertoriul⸋iconografic⸋tradițional⸋pentru⸋a⸋subordona⸋ideii⸋principale⸋înțelesul⸋reprezentărilor⸋adiacente.⸋

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Arhitectura⸋modestă⸋a⸋bisericii⸋nu⸋revelă⸋deloc⸋calitatea⸋sa⸋de⸋ctitorie⸋boierească,⸋însușire⸋care⸋nu⸋este⸋dezvăluită⸋decât⸋de⸋conținutul⸋special⸋al⸋programului⸋iconografic⸋și⸋al⸋calității⸋picturii.⸋Programul⸋iconografic,⸋care⸋la⸋prima⸋vedere⸋nu⸋prezintă⸋nimic⸋neobișnuit,⸋ascunde⸋o⸋subtilă⸋gândire⸋teologică⸋pe⸋care⸋ne⸋este⸋permis,⸋fără⸋mare⸋greșeală⸋să⸋o⸋atribuim⸋primilor⸋pictori,⸋din⸋prima⸋pictura⸋ne⸋mai⸋găsindu-se⸋intacte⸋decat⸋doua⸋icoane⸋pe⸋lemn⸋în⸋care⸋sunt⸋reprezentanti⸋câte⸋2⸋sfinți⸋în⸋picioare⸋de⸋o⸋mare⸋valoare⸋artistică⸋și⸋duhovnicească,⸋doi⸋arhierei⸋și⸋doi⸋mucenici⸋(Fig3⸋și⸋Fig4).⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋

⸋⸋⸋Fig⸋3⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Fig⸋4

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Ordonarea⸋programului⸋iconografic⸋nu⸋se⸋diferențiază⸋de⸋aceea⸋a⸋oricărei⸋biserici⸋de⸋proporții⸋modeste,⸋dar⸋echilibrul⸋dintre⸋proporția⸋registrelor⸋și⸋alegerea⸋numărului⸋de⸋scene⸋a⸋fost⸋astfel⸋ales⸋încât⸋subiectele⸋corespunzând⸋simbolismului⸋arhitectural⸋să,⸋fie⸋limpede⸋expuse,⸋iar⸋în⸋cazul⸋iconostasului⸋pictura⸋respecta⸋stilul⸋casetat⸋al⸋scenelor⸋de⸋pe⸋ceilalti⸋pereți.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Sistemul⸋de⸋repartiție⸋a⸋scenelor,⸋amintind⸋de⸋schema⸋unora⸋decoruri⸋din⸋secolelor⸋al⸋VIII-⸋XIX-lea⸋și⸋reluat⸋de⸋pictura⸋din⸋Balcani⸋a⸋secolelor⸋al⸋XX-lea,⸋a⸋fost⸋adoptat,⸋de⸋asemenea,⸋în⸋Țara⸋Românească,⸋pictorii⸋romani⸋inspirandu-se⸋de⸋la⸋cei⸋occidentali⸋dar⸋sub⸋formă⸋și⸋valoare⸋artistică⸋mai⸋modestă.⸋

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋La⸋biserica⸋Parohiei⸋Sfantul⸋Nicolae⸋din⸋⸋Filiași,⸋iconostatul,⸋care⸋este⸋obiectul⸋studiului⸋nostru,⸋are⸋în⸋alcătuire⸋5⸋registre⸋distincte⸋de⸋icoane⸋suprapuse⸋în⸋ordine⸋canonică⸋de⸋la⸋pardoseală⸋spre⸋tavan,⸋pe⸋zidul⸋despărțior⸋dintre⸋naos⸋și⸋altar⸋care⸋constituie⸋catapeteasma.⸋În⸋parte⸋de⸋jos⸋a⸋iconostasului,⸋de⸋la⸋pardoseală⸋până⸋la⸋primul⸋registru⸋iconografic,⸋găsim⸋pictată⸋o⸋draperie⸋a⸋carei⸋înalțime⸋este⸋mai⸋mica⸋(cc.0,80⸋m)⸋față⸋de⸋restul⸋bisericii⸋unde⸋are⸋o⸋înalțime⸋de⸋aproximativ

⸋1,20⸋m.⸋Aceasta⸋este⸋rezultatul⸋unei⸋interventii⸋recente,⸋fiind⸋pictată⸋în⸋culori⸋tari,⸋acrilice,⸋iar⸋din⸋punct⸋de⸋vedere⸋stilistic⸋fiind⸋de⸋factură⸋⸋bizantină,⸋în⸋totală⸋disonantă⸋cu⸋decorația⸋neoclasică⸋ce⸋domină⸋iconostasul⸋și⸋restul⸋bisericii⸋(Fig⸋5)⸋Acesa⸋este⸋pictată⸋peste⸋una⸋mai⸋veche.⸋(Fig⸋6)

⸋Fig⸋5.⸋Draperie⸋–⸋Iconostasul⸋Bisericii⸋Sfântul⸋Nicolaie⸋Filiași⸋–județul⸋Dolj.

⸋Fig⸋6.⸋Urme⸋ale⸋vechii⸋draperi⸋–⸋Iconostasul⸋Bisericii⸋Sfântul⸋Nicolaie⸋Filiași⸋–județul⸋Dolj.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋În⸋registru⸋inferior⸋avem⸋icoanele⸋împărătești⸋care⸋nu⸋sunt⸋pictate⸋direct⸋pe⸋zid⸋ca⸋celelate⸋din⸋iconostas⸋și⸋sunt⸋încadrate⸋în⸋zidul⸋catapetesmei⸋în⸋locașuri⸋special⸋formate⸋în⸋zidărie.⸋Aceste⸋icoane⸋sunt⸋în⸋numar⸋de⸋patru⸋și⸋anume:⸋Icoana⸋Mantuitorului⸋Iisus⸋Hristos⸋Pantocrator,⸋Icoana⸋Maicii⸋Domnului⸋cu⸋pruncul⸋în⸋brațe,⸋Icoana⸋Sfantului⸋Ioan⸋Botezatorul⸋care⸋este⸋foarte⸋dulizat⸋în⸋zonă⸋și⸋icoana⸋de⸋hram⸋a⸋Sfântului⸋Ierarh⸋Nicolae⸋după⸋cum⸋le⸋vedeți⸋mai⸋jos:

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Fig⸋7⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Fig⸋8

Fig⸋9⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Fig⸋10

Cele⸋patru⸋icoane⸋împărătești⸋de⸋lemn⸋de⸋la⸋Iconostasul⸋Bisericii⸋Sfântul⸋Nicolaie⸋Filiași⸋–județul⸋Dolj:⸋Fig⸋7,8,9,⸋10)

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Următorul⸋registru⸋iconografic⸋este⸋cel⸋al⸋praznicelor⸋împărătești⸋și⸋al⸋praznicelor⸋închinate⸋Maicii⸋Domnului,⸋ele⸋ne⸋fiind⸋distribuite⸋în⸋mod⸋cronologic⸋și⸋canonic,⸋nerespectând⸋erminia⸋bizantină.⸋Credem⸋că⸋⸋aceasta⸋punele⸋aleatorie⸋a⸋icoanelor⸋praznicale⸋a⸋fost⸋facută⸋de⸋pictor⸋ori⸋din⸋necunostință⸋teologică⸋ori⸋la⸋cererea⸋beneficiarilor,⸋care⸋de⸋multe⸋ori,⸋după⸋cum⸋se⸋știe,⸋aveau⸋cerințe⸋asupra⸋pictorilor⸋într-o⸋manieră⸋impunătoare,⸋ne⸋ținând⸋seama⸋de⸋canoanele⸋eclesiale.⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Acesta⸋desigur⸋reprezintă⸋și⸋o⸋particularitate⸋specifică⸋iconostasului⸋nostru⸋conferindu-i⸋⸋unicitate⸋în⸋consecință.⸋

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋De⸋la⸋stanga⸋(nord),⸋la⸋dreapta⸋(sud)⸋avem⸋reprezentate⸋următoarele⸋icoane⸋praznicale⸋:⸋1.⸋Întâmpinarea⸋Domnului.⸋2.⸋Nașterea⸋Domnului⸋3.⸋Schimbarea⸋la⸋Față,⸋⸋4.⸋Botezul⸋Domnului,⸋5.⸋Nașterea⸋Maicii⸋Domnului,⸋6.⸋Intrarea⸋în⸋Biserica⸋a⸋Maicii⸋Domnului,⸋7.⸋Buna-Vestire,⸋8.Adormirea⸋Maicii⸋Domnului,⸋9.⸋Intarea⸋in⸋Ierusalim,⸋10.⸋Învierea⸋lui⸋Lazăr,⸋11.⸋Punerea⸋în⸋Mormânt,⸋12.⸋Învierea⸋Domnului.⸋Observație⸋⸋ca⸋lipsește⸋dar,⸋icoana⸋cu⸋Cina⸋cea⸋de⸋taină.⸋

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Aceste⸋icoane⸋nu⸋au⸋dimensiuni⸋identice⸋și⸋sunt⸋ușor⸋dispropoționate⸋unele⸋față⸋de⸋altele⸋acesta⸋fiind⸋un⸋viciu⸋de⸋tehnică.⸋Menționam⸋faptul⸋că⸋între⸋⸋registrul⸋icoanelor⸋împărătești⸋și⸋cel⸋al⸋icoanelor⸋praznicale⸋avem⸋4⸋casete⸋⸋care⸋delimitează⸋acest⸋spațiu,⸋pe⸋⸋care⸋este⸋pictată⸋imitație⸋de⸋marmură⸋în⸋culori⸋de⸋griuri.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Urmează⸋registrul⸋Sfinților⸋Apostoli⸋care⸋nici⸋ei⸋nu⸋sunt⸋puși⸋în⸋ordine⸋canonică.⸋Ca⸋o⸋mare⸋lipsă⸋aici⸋constatăm⸋că⸋lipsește⸋icoana⸋Deisis⸋care⸋de⸋obicei⸋este⸋situată⸋în⸋centru⸋registrului⸋apostolilor.⸋De⸋la⸋stanga⸋(nord),⸋la⸋dreapta⸋(sud)⸋avem⸋reprezentați⸋următorii⸋Sfinți⸋Apostoli:⸋

1.⸋Sf.⸋Ap.⸋Bartolomeu,⸋2.⸋Sf.⸋Ap.⸋Ioan,⸋3.⸋Sf.⸋Ap.⸋Matei,⸋4.⸋Sf.⸋Ap.⸋Marcu,⸋5.⸋Sf.⸋Ap.⸋Iacob,

⸋6.⸋Sf.⸋Ap.⸋Petru,⸋7.⸋Sf.⸋Ap.⸋Pavel,⸋8.⸋Sf.⸋Ap.⸋Luca,⸋9.⸋Toma,⸋10.⸋Sf.⸋Ap.⸋Matias,⸋11.⸋Sf.⸋Ap.⸋Andrei,⸋12.⸋⸋Sf.⸋Ap.⸋Filip.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Ca⸋un⸋al⸋patrulea⸋registru,⸋deasupra⸋celui⸋cu⸋Sfinți⸋Apostoli,⸋avem⸋rerezentată⸋în⸋zona⸋centrală⸋icoana⸋Sfintei⸋Treimi,⸋având⸋în⸋aceiaș⸋⸋casetă⸋de⸋registru⸋prezente⸋patru⸋medalioane⸋de⸋forma⸋rotundă,⸋câte⸋două⸋de-o⸋parte⸋și⸋de⸋alta⸋a⸋icoanei⸋centrale,⸋reprezentarea⸋Bisericii⸋vechi-tastamentale,⸋reprezentată⸋în⸋mod⸋simbolic⸋de⸋4⸋prooroci⸋și⸋anume:⸋în⸋partea⸋de⸋⸋nord⸋avem:⸋⸋Sfântul⸋Prooroc⸋Zaharia⸋și⸋Sfântul⸋Prooroc⸋Isaia⸋iar⸋în⸋partea⸋de⸋sud⸋sunt⸋reprezentanți⸋Sfântul⸋Prooroc⸋Avacum⸋și⸋Sfântul⸋Prooroc⸋Ioil.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋În⸋partea⸋superioară⸋a⸋iconostasului,⸋pe⸋un⸋fond⸋închis⸋imitând⸋cerul⸋care⸋are⸋formă⸋de⸋semi-cec,⸋găsim⸋crucea⸋cu⸋Răstignirea⸋Domnului⸋și⸋moleniile⸋–⸋Sfantul⸋Apostol⸋Ioan⸋și⸋Maica⸋Domnului,⸋care⸋domină⸋întreaga⸋compoziție.⸋⸋De-a⸋deapta⸋și⸋de-a⸋stânga⸋Sfintei⸋Crucii⸋apar⸋reprezentați⸋aștri⸋cerești⸋:⸋soarele⸋și⸋luna.⸋⸋Delimitarea⸋fondului⸋închis⸋al⸋cerului,⸋cu⸋forma⸋de⸋semi⸋cerc⸋de⸋tavanul⸋bisericii⸋se⸋face⸋prin⸋două⸋casete⸋triunghiulare⸋care⸋închid⸋zidul⸋catapetesmei⸋pe⸋care⸋este⸋pictată⸋imitație⸋de⸋marmură⸋în⸋culori⸋de⸋gri⸋și⸋rosu-cinabru.⸋

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Iconostasul⸋nostru⸋este⸋decorat⸋pe⸋revers⸋cu⸋scena⸋Jertfei⸋lui⸋Avraam⸋(fig.⸋11)⸋într-o⸋maniera⸋amplă,⸋situată⸋central,⸋deasupra⸋ușilor⸋împărătești,⸋încadrată⸋și⸋ea⸋de⸋decoruri⸋cu⸋imitatie⸋de⸋marmură⸋și⸋o⸋draperie⸋pictată⸋recent⸋în⸋partea⸋inferioară⸋de⸋care⸋am⸋vorbit⸋mai⸋sus.

Fig.11⸋Jerfa⸋lui⸋Avraam⸋-⸋Reversul⸋iconostasului⸋Bisericii⸋Sfântul⸋Nicolae⸋–Filiași,⸋județul⸋Dolj

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋De⸋asemenea⸋Iconostasul⸋este⸋prevazut⸋cu⸋uși⸋diaconești⸋(Fig.⸋13⸋și⸋Fig.⸋14)⸋pe⸋lângă⸋ușile⸋împărătești⸋(Fig.⸋12)⸋din⸋lemn.⸋Acestea⸋sunt⸋pictate⸋cu⸋Sfinții⸋Arhangheli⸋Mihail⸋și⸋Gavriil⸋–ușile⸋diaconești⸋și⸋cu⸋scena⸋Bunei-Vestiri⸋–⸋ușile⸋împărătești.⸋

⸋⸋⸋

⸋Fig.12⸋⸋Ușile⸋împărătești–⸋Iconostasul⸋Bisericii⸋Sfântul⸋Nicolaie⸋Filiași⸋–județul⸋Dolj

Fig⸋13⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Fig⸋14

⸋⸋⸋

Ușile⸋diaconești⸋–⸋Iconostasul⸋Bisericii⸋Sfântul⸋Nicolaie⸋Filiași⸋–județul⸋Dolj.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋naliza⸋tehnologica⸋a⸋iconostasului

Zidaria⸋⸋suport/⸋preparatie

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋În⸋zonele⸋lacunare⸋rezultate⸋în⸋urma⸋unor⸋fisuri⸋de⸋profunzime⸋au⸋putut⸋fi⸋observate⸋detalii⸋care⸋ne⸋oferă⸋informații⸋cu⸋privire⸋la⸋tehnica⸋de⸋execuție⸋a⸋picturii,⸋chiar⸋dacă⸋există⸋multiple⸋intervenții⸋ulterioare⸋la⸋nivelul⸋stratului⸋de⸋culoare.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Iconostasul⸋ca⸋și⸋întreg⸋ansamblu⸋eclesial⸋este⸋zidit⸋din⸋cărămidă⸋cu⸋boltișoare⸋de⸋piatră⸋și⸋legate⸋cu⸋mortar⸋de⸋var⸋și⸋nisip⸋cu⸋o⸋grosime⸋de⸋1,3⸋cm.⸋Aceast⸋strat⸋de⸋preparație(tencuială)⸋a⸋fost⸋izolat⸋cu⸋straturi⸋succesive⸋de⸋ulei⸋de⸋in⸋pentru⸋a⸋stopa⸋absorția⸋neuniforma⸋a⸋liantului⸋din⸋culori.Tencuiala⸋iconostasului⸋fiind⸋pe⸋baza⸋de⸋mortar⸋de⸋var-nisip⸋are⸋la⸋finisaj⸋un⸋aspect⸋grunjos,⸋datorita⸋nisipului⸋de⸋granulatie⸋mare.

Stratul⸋pictural

Pictura⸋este⸋executată⸋utilizându-se⸋culori⸋în⸋ulei.⸋Culorile⸋au⸋fost⸋aplicate⸋pe⸋o⸋tencuială⸋ușor⸋polisată⸋conferindu-i⸋suprafeței⸋o⸋morfologie⸋neregulată,⸋grunjoasă,⸋din⸋cauza⸋nisiplui⸋din⸋compoziție.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋Gama⸋cromatică⸋este⸋foarte⸋restransă,⸋

Negru⸋cărbune

Alb⸋de⸋zinc⸋–titan

Ocru⸋de⸋fier

⸋Verde⸋crom

Sulfat⸋de⸋bariu

Starea⸋de⸋conservare⸋a⸋iconostasului

Stratul⸋suport⸋si⸋de⸋preparatie

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Starea⸋de⸋conservare⸋a⸋zidăriei⸋este⸋vizibil⸋afectată⸋de⸋unele⸋fisuri⸋de⸋profunzime⸋create⸋în⸋timp,⸋provenite⸋din⸋cauza⸋cutremurelor⸋naturale⸋dar⸋și⸋a⸋acțiunilor⸋factorului⸋antropic⸋din⸋vecinatatea⸋absamblului⸋monumental.⸋Stratul⸋original⸋de⸋preparație⸋este⸋completat⸋în⸋spațiul⸋lacunar⸋de⸋fisurare⸋prin⸋chituire⸋necorespunzătoare,⸋executatăîn⸋mod⸋grosolan.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Testele⸋acustice⸋au⸋arătat⸋ca⸋aceste⸋chituiri⸋par⸋a⸋fi⸋desprinse,⸋iar⸋vibrațiile⸋prosuse⸋în⸋timp⸋au⸋creat⸋la⸋limita⸋acestora⸋rețele⸋de⸋fisuri⸋superficiale.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Stratul⸋suport⸋are⸋în⸋componența⸋mai⸋multe⸋straturi⸋de⸋tencuială⸋(mortar).⸋Primul⸋este⸋aplicat⸋pe⸋zidărie⸋și⸋are⸋rol⸋de⸋egalizare,⸋iar⸋cel⸋de⸋al⸋doilea⸋este⸋purtător⸋al⸋stratului⸋de⸋culoare.⸋Deși⸋noi⸋apreciemla⸋iconostas⸋calitatea⸋artistică⸋a⸋veșmântului⸋policrom,⸋starea⸋de⸋conservare⸋a⸋stratului⸋suport⸋are⸋un⸋rol⸋deosebit⸋în⸋buna⸋conservare⸋a⸋imaginii.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Pierderea⸋suportului⸋atrage⸋de⸋la⸋sine⸋și⸋pierderea⸋imaginii.⸋De⸋aceea⸋intervențiile⸋asupra⸋picturii⸋iconostasului⸋o⸋s-oefectam⸋atât⸋la⸋nivelul⸋stratului⸋de⸋culoare,⸋cât⸋și⸋al⸋suportului.⸋Factorii⸋care⸋au⸋influențat⸋starea⸋de⸋conservare⸋vin⸋dinspre⸋interior,⸋prin⸋preluarea⸋degradărilor⸋de⸋la⸋nivelul⸋structurii⸋de⸋zidărie⸋sau⸋sub⸋influența⸋degradărilor⸋elementelor⸋de⸋arhitectură⸋(fisuri⸋de⸋profunzime),⸋și⸋dinspre⸋exterior⸋prin⸋acțiuni⸋ale⸋factorului⸋uman,⸋depuneri⸋fungice,⸋influența⸋microclimatului⸋ș.a.

⸋⸋⸋⸋⸋La⸋Iconostaul⸋Bisericii⸋Sfântul⸋Nicolae⸋gasim⸋următoarele⸋degradările⸋specifice:

•⸋dislocări⸋usoare⸋si⸋formarea⸋de⸋fisuri⸋de⸋profunzime⸋care⸋formează⸋deformări⸋în⸋plan⸋ale⸋suportului⸋determinate⸋în⸋general⸋de⸋modificările⸋structurale⸋având⸋ca⸋factor⸋general⸋tasarea⸋terenului,⸋cutremurele⸋dar⸋si⸋interventia⸋factorul⸋antropic⸋din⸋vecinătate

•⸋pierderea⸋⸋aderenței⸋-⸋desprinderi⸋între⸋suport⸋și⸋structura⸋de⸋zidărie⸋sau⸋între⸋interfețele⸋straturilor⸋suport.⸋La⸋nivelul⸋suprafeței⸋se⸋pot⸋observa⸋deformări.⸋Degradarea⸋aceasta⸋a⸋survenit⸋în⸋timp⸋deoarece⸋biserica⸋este⸋expusă⸋zilnic⸋vibrațiilor⸋sau⸋acțiunii⸋directe⸋a⸋factorului⸋uman,⸋fiind⸋în⸋imediata⸋vecinătate⸋a⸋arterei⸋principale⸋a⸋orașului⸋care⸋este⸋tranzitată⸋non-stop,⸋ea⸋facând⸋parte⸋din⸋drumul⸋national⸋6;

•⸋pierderea⸋coeziunii⸋care⸋este⸋cauzată⸋de⸋pierderea⸋proprietăților⸋liantului.⸋Mortarul⸋are⸋aspect⸋prăfos⸋și⸋se⸋îndepărtează⸋ușor⸋la⸋contact⸋pe⸋unele⸋zone,

•⸋Lacune⸋și⸋eroziuni⸋-⸋se⸋caracterizează⸋prin⸋pierderea⸋parțială⸋sau⸋totală⸋a⸋materialului⸋original⸋(strat⸋de⸋culoare⸋sau⸋suport).⸋Au⸋apărut⸋din⸋neglijență,⸋prin⸋netratarea⸋degradărilor⸋expuse⸋anterior⸋sau⸋din⸋accidente,⸋dar⸋și⸋ca⸋urmare⸋a⸋unor⸋acțiuni⸋intenționate⸋sau⸋sub⸋influența⸋factorilor⸋de⸋microclimat.

Stratul⸋pictural

⸋⸋Stratul⸋A.⸋Prezintă⸋pe⸋intinderi⸋mici⸋amprente⸋de⸋pictură⸋în⸋frescă⸋(arricio⸋și⸋intonacco).

⸋⸋În⸋figura⸋15⸋și⸋Figura⸋16⸋se⸋observă⸋urme⸋ale⸋decorației⸋metalice⸋(aur)⸋a⸋primului⸋strat⸋de⸋⸋pictura.

Fig.⸋15⸋⸋Iconostasul⸋Bisericii⸋Sfântul⸋Nicolaie⸋Filiași⸋–județul⸋Dolj.

Fig.⸋16⸋Iconostasul⸋Bisericii⸋Sfântul⸋Nicolaie⸋Filiași⸋–județul⸋Dolj.

Stratul⸋B.⸋Este⸋realizat⸋in⸋ulei⸋si⸋acopera⸋tot⸋iconostasul.⸋Acest⸋⸋strat⸋este⸋cel⸋de⸋care⸋ne⸋ocupam⸋în⸋continuare.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Purtător⸋al⸋mesajului⸋artistic,⸋stratul⸋de⸋culoare⸋este⸋mult⸋mai⸋fragil⸋decât⸋stratul⸋suport.⸋Stratul⸋de⸋culoare⸋preia⸋degradările⸋zidăriei,⸋pe⸋care,⸋sub⸋influența⸋factorilor⸋externi,⸋le-a⸋amplificat⸋în⸋timp.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Pe⸋Iconostas⸋la⸋fondurile⸋pictate⸋a⸋secco,⸋culoarea⸋este⸋exfoliata⸋si⸋pe⸋alocuri⸋purvelulenta.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Pe⸋întreagă⸋suprafața⸋picturii⸋s-a⸋depus⸋in⸋timp,⸋materii⸋straine⸋de⸋natură⸋diferită⸋precum⸋murdărie⸋superficială⸋dar⸋și⸋aderentă⸋cum⸋ar⸋fi:⸋un⸋strat⸋de⸋fum,⸋gudroane⸋și⸋acumulări⸋diverse.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Zonele⸋lacunare⸋ce⸋au⸋fost⸋chituite⸋necorespunzător⸋peste⸋nivelul⸋original⸋al⸋suportului⸋⸋si⸋au⸋fost⸋reintegrate⸋cromatic.⸋La⸋nivelul⸋stratului⸋de⸋culoare⸋se⸋păstrează⸋numeroase⸋intervenții⸋ulterioare⸋cu⸋vopsea⸋de⸋ulei,⸋tempera⸋grasa⸋și⸋culori⸋acrilice⸋(la⸋nivelul⸋draperiei⸋in⸋special).⸋Toate⸋fondurile⸋dintre⸋panouri⸋si⸋registrele⸋de⸋pe⸋catapeteasmă⸋sunt⸋pictate⸋a⸋secco,⸋în⸋tehnica⸋tempera⸋grasă.⸋De⸋asemenea⸋acest⸋gen⸋de⸋repictare⸋este⸋prezent⸋selectiv,⸋pe⸋elementele⸋de⸋decorațtie⸋mai⸋târzii,⸋un⸋fel⸋de⸋repictare⸋a⸋repictării.⸋Integrarea⸋cromatică⸋efectuată⸋de-a⸋lungul⸋fisurilor⸋și⸋a⸋lacunelor⸋chituite⸋la⸋intervențiile⸋anterioare⸋a⸋fost⸋executată⸋neglijent,⸋depășind⸋fregvent⸋suprafața⸋chituită.⸋Acest⸋gen⸋de⸋repictare⸋estel⸋cel⸋mai⸋vizibil⸋aici⸋pe⸋iconostas⸋pe⸋fisurile⸋care⸋pornesc⸋din⸋lipsa⸋boiandrugului⸋deasupra⸋ușilor⸋diaconești⸋⸋dar⸋si⸋alte⸋fisuri⸋care⸋strabat⸋iconostasul.⸋Chituirile⸋s-au⸋facut⸋prin⸋aplicarea⸋de⸋mortare⸋neadegvate⸋în⸋imediat⸋apropere⸋a⸋zonelor⸋lacunare,⸋într-un⸋mod⸋neglijend⸋⸋și⸋suprapun⸋pictura⸋originală.⸋Toate⸋mortarele⸋aplicatre⸋in⸋timp⸋au⸋fost⸋reintegrate⸋cromatic⸋astfel⸋ca⸋este⸋ingreunată⸋cercetarea⸋picturii⸋originale.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Pe⸋scurt,⸋pictura⸋murală⸋interioară⸋a⸋suferit⸋repictări⸋⸋masive⸋și⸋a⸋fost⸋revernisată.

Propuneri⸋pentru⸋restaurarea⸋iconostasului

LA⸋NIVELUL⸋STRATULUI⸋DE⸋TREPARAȚIE

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Asigurarea⸋provizorie⸋a⸋marginilor⸋stratului⸋suport⸋-⸋fracturat⸋

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Operațiunea⸋are⸋ca⸋scop⸋asigurarea⸋de⸋scurtă⸋durată⸋a⸋zonelor⸋cu⸋desprinderi⸋ale⸋stratului⸋de⸋preparație⸋stfel⸋încât⸋să⸋fie⸋posibilă⸋desfășurarea⸋altor⸋intervenții⸋de⸋conservare-restaurare⸋pe⸋zonele⸋fa.⸋a⸋a⸋periclita⸋integritatea⸋picturii⸋originale.⸋Astfel,⸋zonele⸋desprinse⸋vor⸋fi⸋protejate⸋ptovizonu⸋prm⸋aplicarea⸋pe⸋suprafață⸋a⸋unui⸋strat⸋de⸋hârtie⸋pete.⸋Pentru⸋fixarea⸋acesteia⸋pe⸋suprafață⸋se⸋va⸋utiliza⸋un⸋adeziv⸋(carboxiraetilceluloză)⸋aplicat⸋prin⸋pensuiare⸋atât⸋pe⸋suprafața⸋picturii⸋cat⸋și⸋pe⸋hârtia⸋pelur⸋pentru⸋o⸋mai⸋bună⸋aderența.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Foile⸋de⸋hârtie⸋vor⸋fi⸋⸋decupate⸋în⸋bucăți⸋de⸋dimensiuni⸋variabile,⸋în⸋funcție⸋de⸋suprafața⸋ce⸋tiebuie⸋protejată,⸋pentru⸋a⸋se⸋diminua⸋posibilele⸋contracții⸋ale⸋acesteia⸋la⸋uscare,⸋bucăți⸋ce⸋vor⸋fi⸋supiapuse⸋(aproximativ⸋5⸋mm.)⸋la⸋zonele⸋de⸋îmbinare⸋dintre⸋ele,⸋asigurândn-se⸋astfel⸋o⸋mai⸋mare⸋rezistență⸋a⸋facinguhii⸋de⸋protecție.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Îndepărtarea⸋mortarelor⸋/⸋materialelor⸋necorespimzătoare⸋ale⸋intervențiilor⸋anterioare

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Prin⸋această⸋operațiune⸋se⸋urmărește⸋îndepărtarea⸋unor⸋materiale⸋precum⸋cimentul,⸋care⸋prin⸋conținutul⸋sâu⸋de⸋săruri⸋și⸋a⸋unor⸋condiții⸋de⸋microclimat⸋favorabile⸋pot⸋produce⸋deteriorări⸋la⸋nivelul⸋peliculei⸋de⸋culoare:⸋voaluri⸋albe,⸋exfolieri⸋și⸋solziri,⸋producerea⸋de⸋zone⸋lacunare.⸋Operațiunea⸋se⸋va⸋face⸋cu⸋mijloace⸋mecanice,⸋utilizând⸋dălți,⸋bistmie,⸋ciocane⸋de⸋lemn⸋/⸋cauciuc.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋îndepărtarea⸋mortarelor⸋de⸋reparație⸋necorespmizătoare⸋din⸋lacune⸋.

Operațiunea⸋se⸋referă⸋la⸋îndepărtarea⸋mortarelor⸋din⸋intervențiile⸋anterioare⸋care⸋nu⸋au⸋respectat⸋compoziția⸋și⸋textura⸋mortarului⸋original⸋și⸋de⸋cele⸋mai⸋multe⸋ori⸋mortarul⸋a⸋fost⸋aplicat⸋neglijent⸋depășind⸋marginile⸋lacunelor⸋și⸋fisurilor,⸋acoperind⸋stratul⸋de⸋culoare⸋din⸋imediata⸋vecinătate⸋a⸋acestora.⸋Deoarece⸋mortarul⸋acoperă⸋pictura⸋originală⸋este⸋necesar⸋să⸋se⸋efectueze⸋investigații⸋pentru⸋stabilirea⸋marginilor⸋reale⸋ale⸋lacunelor.⸋Se⸋va⸋evita⸋astfel⸋decapaiea⸋picturii⸋odată⸋cu⸋chituirile⸋necorespimzătoare.⸋Această⸋etapă⸋de⸋cercetare⸋este⸋valabilă⸋și⸋în⸋cazul⸋mortarelorreintegrate⸋cromatic⸋în⸋intervențiile⸋anterioare.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Decaparea⸋vechilor⸋mortare⸋se⸋va⸋face⸋ai⸋atenție,⸋îndepărtându-se⸋treptat⸋din⸋groși⸋mea⸋chituiri⸋i⸋pentru⸋a⸋putea⸋fi⸋mai⸋bine⸋controlată⸋desfășurarea⸋operațiunii.⸋Decupat⸋ea⸋va⸋1⸋^⸋"⸋începând,cu⸋marginile⸋lacunei⸋spre⸋centrul⸋acesteia,⸋iar⸋la⸋nevoie,⸋în⸋funcție⸋de⸋mitatea⸋mo⸋se⸋vor⸋aplica⸋comprese⸋cu⸋apă⸋în⸋vederea⸋emolierii.⸋Operațiunea⸋se⸋va⸋face⸋cu⸋mijloce⸋mecanice⸋utilizând⸋dălți,⸋bisturie,⸋ciocane⸋de⸋lemn.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Curățarea⸋depunerilor⸋aderente⸋de⸋funingine⸋/⸋gutlroane⸋.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋Pentru⸋îndepărtarea⸋depunerilor⸋aderente⸋se⸋va⸋utiliza⸋un⸋amestec⸋de⸋solvenți⸋-⸋alcool⸋etilic⸋absolut,⸋white⸋spirite,⸋ulei⸋de⸋in.

Curățarea⸋/⸋îndepărtarea⸋repictărilor⸋

îndepărtarea⸋repictărilor⸋în⸋culori⸋de⸋ulei⸋presupune⸋o⸋acțiune⸋graduaiă⸋care⸋urmărește⸋o⸋eliminare⸋diferențiată,⸋selectivă⸋a⸋ceea⸋ce⸋este⸋de⸋îndepărtat,⸋utilizând⸋mijloace⸋care⸋mențin⸋în⸋suspensie⸋solventul.⸋Se⸋vor⸋utiliza⸋amestecuri⸋de⸋solvenți⸋precum:⸋alcool⸋etilic⸋absolut⸋2p,⸋acetonă⸋2p,⸋amoniac⸋(emulsionat⸋in⸋ulei⸋de⸋in)⸋3%⸋în⸋apă⸋distilată⸋2p⸋sau⸋toluen⸋(lp),⸋dimetilfomiamidă⸋(lp),⸋pentru⸋presupusele⸋retușuri⸋efectuate⸋atât⸋în⸋câmpul⸋pictural⸋cât⸋și⸋pe⸋traseele⸋chituirilor⸋efectuate⸋în⸋timp.

⸋⸋⸋⸋⸋Tratamentul⸋agenților⸋heterotrofîci.

Ca⸋măsură⸋de⸋protecție⸋propunem⸋aplicarea⸋unui⸋tratament⸋preventiv⸋cu⸋o⸋soluție⸋de⸋Preveutol⸋R⸋80⸋în⸋concentrație⸋de⸋8-10%.⸋Ca⸋alternativă⸋propunem⸋folosirea⸋Biotmul⸋T⸋la⸋o⸋concentrație⸋de⸋3%.

Intervenții⸋de⸋prezentare⸋a⸋lacunelor⸋picturii

Prezentarea⸋estetică⸋a⸋stratului⸋de⸋culoare⸋presupune⸋realizarea⸋următoarelor⸋operațiuni:

a) Vernisarea⸋stratului⸋de⸋culoare.⸋După⸋finalizarea⸋operațiunilor⸋de⸋curățare⸋pe⸋întreaga⸋suprafață⸋se⸋va⸋aplica⸋un⸋strat⸋de⸋vemis⸋Dammar⸋15%,⸋ce⸋facilitează⸋intervenția⸋ulterioară⸋de⸋integrare⸋cromatică,⸋împrospătând⸋aspectul⸋culorilor⸋originale⸋și⸋având⸋și⸋rol⸋de⸋protecție⸋a⸋picturii.

b) Reintegrarea⸋cromatică⸋a⸋uzurilor⸋patinei⸋și⸋a⸋lacunelor⸋stratului⸋de⸋culoare⸋prin⸋metoda⸋retuș.⸋Integrarea⸋cromatică'se⸋va⸋face⸋ținând⸋cont⸋de⸋tehnica⸋de⸋realizare⸋a⸋picturii⸋originale.⸋Pentru⸋că⸋decorația⸋murala⸋a⸋fost⸋executată⸋într-o⸋tehnică⸋a⸋secco,⸋respectiv⸋pictură⸋în⸋ulei,⸋retușul⸋va⸋fi⸋executat⸋ton⸋în⸋ton⸋într-o⸋teluiică⸋similară⸋originalului.⸋Integrarea⸋va⸋avea⸋ca⸋scop⸋refacerea⸋continuității⸋decorului⸋pictat,⸋respectându-se⸋cromatica⸋și⸋stilul⸋picturii⸋originale.⸋Se⸋vor⸋folosi⸋culori⸋de⸋ulei⸋diluate⸋cu⸋esență⸋terebentină⸋sau⸋vemis.

c)⸋Fixarea⸋reintegrării⸋—⸋vernisarea⸋finală⸋a⸋stratului⸋de⸋culoare⸋.⸋Se⸋va⸋proteja⸋întreaga⸋suprafață⸋a⸋picturii⸋cu⸋un⸋vernis⸋care⸋asigură⸋atât⸋stratul⸋de⸋culoare⸋de⸋.condițiile⸋necontrolate⸋de⸋microclimat⸋în⸋care⸋se⸋conservă⸋biserica⸋cât⸋și⸋aceeași⸋strălucire⸋comparativ⸋cu⸋decorația⸋originală.⸋Propunem⸋un⸋vernis⸋semi-mat⸋sau⸋chiar⸋mat.

Tiviiea⸋marginilor⸋stratului⸋suport⸋

Pentnu⸋a⸋putea⸋efectua⸋diferite⸋operațiuni⸋în⸋imediata⸋apropiere⸋a⸋lacunelor⸋car*⸋^ ,

pierderea⸋matene,⸋originale⸋și⸋implicit⸋marina⸋lacunei,⸋este⸋necesara⸋tivirea⸋1⸋ivirea⸋va⸋uima⸋următoarea⸋metodologie:⸋umectarea⸋suportului,⸋aplicarea⸋mortarului⸋si'nalizir’a⸋uue,⸋texturi⸋rugoase⸋pe⸋toată⸋lungimea⸋tivirii,⸋textură⸋ce⸋va⸋permite⸋aderarea⸋mortarului⸋dl⸋PenUu⸋tivii⸋i⸋se⸋va⸋utiliza⸋același⸋mortar⸋ca⸋în⸋cazul⸋chituirilor⸋la⸋nivel.

Chituirea⸋lacunelor⸋mici⸋și⸋medii⸋ia⸋nivel⸋de⸋intonaco⸋și⸋/⸋sau⸋stratul⸋de⸋preparafie⸋

Operația⸋va⸋adopta⸋metodologii⸋de⸋intervenție⸋specifice⸋în⸋ftuicție⸋de⸋zona⸋pe⸋care⸋va⸋fi⸋executată⸋avându-se⸋în⸋vedere⸋diferențele⸋de⸋structură⸋la⸋pereți.

Se⸋va⸋utiliza⸋pentru⸋completare⸋un⸋mortar⸋pe⸋bază⸋de⸋var⸋și⸋nisip⸋in⸋proporție⸋de⸋Ip⸋var⸋-⸋3p⸋nisip⸋-⸋arriccio.⸋Granulația⸋nisipului⸋va⸋fi⸋mai⸋mică⸋în⸋cazul⸋mortarului⸋folosit⸋pentru⸋chituirile⸋la⸋nivel.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Zona⸋ce⸋urmează⸋a⸋fi⸋chituită⸋se⸋va⸋uinecta⸋în⸋prealabil⸋cu⸋apă⸋alcoolizată⸋pentru⸋a⸋facilita⸋piiza⸋mortarului⸋la⸋vechiul⸋suport.⸋Apa⸋alcoolizată⸋are⸋și⸋rolul⸋de⸋a⸋degresa⸋stratul⸋suport,⸋pentru⸋cazul⸋în⸋care⸋acesta⸋a⸋fost⸋expus⸋direct⸋fumului⸋de⸋lumânări.⸋Mortalul⸋va⸋fi⸋aplicat⸋în⸋straturi⸋succesive,⸋în⸋cazul⸋în⸋care⸋lacuna⸋are⸋o⸋adâncime⸋care⸋impune⸋o⸋astfel⸋de⸋abordare.⸋între⸋aplicări⸋suprafața⸋chituirii⸋va⸋fi⸋texturată⸋pentru⸋a⸋facilita⸋aderența⸋straturilor⸋ulterioare.⸋Ultimul⸋strat⸋ai⸋chituirii⸋va⸋avea⸋o⸋suprafață⸋netedă⸋iar⸋unde⸋este⸋cazul⸋va⸋fi⸋adaptată,⸋local,⸋morfologiei⸋tencuielilor⸋originale,⸋potrivit⸋pentru⸋a⸋primi⸋ulterior⸋preparația⸋necesară⸋integrării⸋cromatice.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋Injectări⸋pentru⸋desprinderi⸋și⸋burdușiți⸋ale⸋stratului⸋suport

Operațiunea⸋de⸋injectare⸋va⸋cuprinde⸋și⸋subcapitolele⸋prinse⸋în⸋devizul⸋estimativ⸋sub⸋deniunirea⸋pregătirea⸋zonei⸋pentru⸋injectări,⸋asigurarea⸋cu⸋propte⸋a⸋zonelor⸋pentru⸋injectări⸋.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Operațiunea⸋va⸋consta⸋în⸋injectarea⸋unui⸋material⸋de⸋umplere⸋în⸋spatele⸋desprinderii,⸋zona⸋vizată⸋fiind⸋susținută⸋cu⸋propte⸋până⸋la⸋priza⸋consolidantului,⸋pentru⸋a⸋se⸋evita⸋astfel⸋modificarea⸋poziției⸋originale⸋a⸋acesteia.⸋După⸋îndepărtarea⸋depozitelor⸋superficiale⸋de⸋praf⸋și.⸋fum⸋prin⸋pensulare⸋ușoară,⸋se⸋vor⸋aplica⸋orificii⸋de⸋injectare⸋prin⸋care⸋se⸋va⸋introduce⸋o⸋cantitate⸋de⸋apă⸋alcoolizată,⸋cu⸋rol⸋de⸋deschidere⸋a⸋porilor.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Zonele⸋cu⸋desprinderi⸋situate⸋pe⸋tavan⸋dar⸋și⸋cele⸋însoțite⸋de⸋deplasări⸋voi⸋necesita⸋un⸋tratament⸋special⸋condiționat⸋de⸋structura⸋de⸋șipci⸋existentă.⸋Astfel,⸋zonele⸋desprinse⸋voi.fie⸋ui⸋fixate⸋de⸋sistemul⸋de⸋grinzi⸋cu⸋ajutorul⸋unor⸋tije⸋din⸋fibră⸋de⸋sticlă,⸋retâcându-^e⸋continui⸋a⸋ea⸋planurilor⸋afectate⸋de⸋fisuri⸋și⸋deplasări.⸋Abia⸋după⸋toate⸋acestea⸋se⸋va⸋injecta⸋materia⸋u⸋ce⸋un⸋p

necesar⸋refacerii⸋adeziunii⸋zonelor⸋desprinse⸋de⸋suport

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Ca⸋material⸋de⸋injectare⸋propunem⸋LED⸋ANUL⸋IBl,⸋un⸋consolidam⸋pe⸋azâ⸋e⸋var .

var⸋hidratat,⸋ciment⸋alb⸋desalinizat⸋și⸋alți⸋aditivi⸋(fluidificatori,⸋agenți⸋de⸋antise⸋mien⸋aie,⸋de⸋priză).⸋Acesta⸋se⸋prezintă⸋sub⸋formă⸋de⸋pulbere⸋fină⸋fiind⸋utilizat⸋în⸋ames

alternativa⸋se⸋va⸋folosi⸋P.L.M.⸋-⸋AL⸋peumi⸋tavane.⸋Acesta⸋se⸋va⸋folosi⸋în⸋amestec⸋cu⸋apă,⸋în⸋diluții⸋controlate.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋LA⸋NIVELUL⸋STRATULUI⸋DE⸋CULOARE

Consolidarea⸋stratului⸋de⸋culoare⸋în⸋curs⸋de⸋exfoliere⸋

⸋⸋⸋⸋⸋Această⸋operațiune⸋se⸋va⸋executa⸋înaintea⸋oricărei⸋alte⸋intervenții⸋de⸋conservare-restaurare,⸋pentru⸋a⸋se⸋evita⸋pierderea⸋stratului⸋de⸋culoare⸋orginalâ.⸋O⸋primă⸋fază⸋va⸋consta⸋in⸋stabilirea⸋zonelor⸋cu⸋exfolieri⸋ale⸋stratului⸋de⸋culoare⸋originală,⸋dat⸋fiind⸋faptul⸋că⸋există⸋multiple⸋repictări.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋Operațiunea-de⸋refacere⸋a⸋adeziunii⸋stratului⸋de⸋culoare⸋injectat⸋cu⸋un⸋fixativ⸋pe⸋bază⸋de⸋rășini⸋sintetice,⸋o⸋soluție⸋de⸋PARALOID⸋B72⸋cu⸋toluen,⸋la⸋o⸋concentrație⸋de⸋8-10%⸋ce⸋va⸋fi⸋aplicat⸋în⸋straturi⸋succesive⸋atât⸋pe⸋spatele⸋stratului⸋de⸋culoare⸋exfoliat⸋cât⸋și⸋pe⸋suportul⸋de⸋tencuială.⸋Tot⸋în⸋acest⸋scop⸋se⸋poate⸋folosi⸋cleiul⸋de⸋pește/⸋Ulterior,⸋fixarea⸋propriu-zisă⸋pe⸋suport⸋se⸋⸋va⸋face⸋la⸋cald,⸋acționându-se⸋prin⸋intermediul⸋unei⸋folii⸋termorezistente⸋-⸋Melinex.⸋Se⸋va⸋utiliza⸋o⸋spatulă⸋caldă⸋ale⸋cărei⸋dimensiuni⸋permit⸋localizarea⸋intervenției⸋strict⸋pe⸋zona⸋afectată,⸋temperatura⸋⸋de⸋încălzire⸋a⸋acesteia⸋neafectând⸋stratul⸋de⸋culoare.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋În⸋cazul⸋în⸋care⸋spoitul⸋pe⸋care⸋urmează⸋a⸋fi⸋refăcută⸋adeziunea⸋stratului⸋de⸋culoare⸋este⸋decoeziv⸋va⸋fi⸋necesară⸋refacerea⸋prealabilă⸋a⸋coeziunii⸋acestuia.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Consolidarea⸋stratului⸋de⸋culoare⸋desprins⸋împreună⸋cu⸋stratul⸋de⸋preparatie

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Se⸋va⸋insera⸋adezivul⸋-⸋clei⸋de⸋pește⸋la⸋o⸋concentrație⸋de⸋peste⸋10%,⸋în⸋desprindere.⸋Se⸋vor⸋proteja⸋zonele⸋de⸋intervenție⸋cu⸋hârtie⸋japoneză⸋fixată⸋cu⸋carboximetilceluloză⸋(C.M.C.).⸋Fixarea⸋adezivului⸋se⸋va⸋face⸋prin⸋metoda⸋presării⸋la⸋cald.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Îndepărtarea⸋suprapunerilor⸋de⸋mortare⸋aflate⸋pe⸋stratul⸋de⸋culoare⸋cu⸋suport⸋rezistent⸋

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Mortarele⸋aplicate⸋neglijent⸋peste⸋stratul⸋de⸋culoare⸋vor⸋fi⸋îndepărtate⸋mecanic⸋cu⸋ajutorul⸋bisturielor.⸋Dacă⸋este⸋cazul⸋se⸋vor⸋aplica⸋comprese⸋celulozice⸋cu⸋apă⸋în⸋vederea⸋emolierii⸋acestora.

Curățarea⸋depunerilor⸋neaderente.

Curățarea⸋depunerilor⸋neaderente⸋cu⸋mijloace⸋mecanice⸋se⸋va⸋face⸋printr-o⸋ușoară⸋despt'âfiiire⸋cu⸋o⸋pensulă⸋moale,⸋dublată⸋și⸋de⸋o⸋aspirare⸋dar⸋numai⸋pe⸋zonele⸋cu⸋stare⸋de⸋conservare⸋bună.⸋In⸋zonele⸋menționate⸋anterior⸋se⸋vor⸋putea⸋folosi⸋bureți⸋moi⸋de⸋tip⸋wishab,⸋la⸋nevoie⸋apelând⸋la⸋durități⸋succesive.⸋⸋de⸋PARALOID⸋B72⸋cu⸋toluen,⸋la⸋o⸋concentrație⸋de⸋8-10%⸋c^iSPfi⸋/⸋aplicat^⸋în⸋straturi⸋succesive⸋atât⸋pe⸋spatele⸋stratului⸋de⸋culoare⸋exfoliat⸋cât⸋și⸋pe⸋suportul⸋de⸋tencuială.⸋Tot⸋în⸋acest⸋scop⸋se⸋poate⸋folosi⸋cleiul⸋de⸋pește/⸋Ulterior,⸋fixarea⸋propriu-zisă⸋pe⸋suport⸋se⸋\⸋va⸋face⸋la⸋cald,⸋acționându-se⸋prin⸋intermediul⸋unei⸋folii⸋termorezistente⸋-⸋Melinex.⸋Se⸋va⸋utiliza⸋o⸋spatulă⸋caldă⸋ale⸋cărei⸋dimensiuni⸋permit⸋localizarea⸋intervenției⸋strict⸋pe⸋zona⸋afectată,⸋temperatura⸋/⸋de⸋încălzire⸋a⸋acesteia⸋neafectând⸋stratul⸋de⸋culoare.

în⸋cazul⸋în⸋care⸋spoitul⸋pe⸋care⸋urmează⸋a⸋fi⸋refăcută⸋adeziunea⸋stratului⸋de⸋culoare⸋este⸋decoeziv⸋va⸋fi⸋necesară⸋refacerea⸋prealabilă⸋a⸋coeziunii⸋acestuia.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Consolidarea⸋stratului⸋de⸋culoare⸋desprins⸋împreună⸋cu⸋stratul⸋de⸋preparatie⸋

Se⸋va⸋insera⸋adezivul⸋-⸋clei⸋de⸋pește⸋la⸋o⸋concentrație⸋de⸋peste⸋10%,⸋în⸋desprindere.⸋Se⸋vor⸋proteja⸋zonele⸋de⸋intervenție⸋cu⸋hârtie⸋japoneză⸋fixată⸋cu⸋carboximetilceluloză.⸋⸋Fixarea⸋adezivului⸋se⸋va⸋face⸋prin⸋metoda⸋presării⸋la⸋cald.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Îndepărtarea⸋suprapunerilor⸋de⸋mortare⸋aflate⸋pe⸋stratul⸋de⸋culoare⸋cu⸋suport⸋rezistent⸋

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Mortarele⸋aplicate⸋neglijent⸋peste⸋stratul⸋de⸋culoare⸋vor⸋fi⸋îndepărtate⸋mecanic⸋cu⸋ajutorul⸋bisturielor.⸋Dacă⸋este⸋cazul⸋se⸋vor⸋aplica⸋comprese⸋celulozice⸋cu⸋apă⸋în⸋vederea⸋emolierii⸋acestora.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Curățarea⸋depunerilor⸋neaderente⸋

Curățarea⸋depunerilor⸋neaderente⸋cu⸋mijloace⸋mecanice⸋se⸋va⸋face⸋printr-o⸋ușoară⸋despt'âfiiire⸋cu⸋o⸋pensulă⸋moale,⸋dublată⸋și⸋de⸋o⸋aspirare⸋dar⸋numai⸋pe⸋zonele⸋cu⸋stare⸋de⸋conservare⸋bună.⸋In⸋zonele⸋menționate⸋anterior⸋se⸋vor⸋putea⸋folosi⸋bureți⸋moi⸋de⸋tip⸋wishab,⸋la⸋nevoie⸋apelând⸋la⸋durități⸋succesive.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋ ⸋⸋Bibliografie

Izvoare

Biblia⸋sau⸋Sfânta⸋Scriptură,⸋Editura⸋Institutului⸋Biblic⸋și⸋de⸋Misiune⸋al⸋Bisericii⸋Ortodoxe⸋Române,⸋București,⸋2005

Eusebiu⸋de⸋Cezareea,⸋⸋⸋Istoria⸋Bisericească,⸋PSB⸋13⸋⸋Scrieri⸋Partea⸋I,⸋1995,⸋

Octoih,⸋EIBMBOR,⸋București,⸋1975,⸋

Mineiul⸋lunii⸋Decembrie,⸋EIBMBOR,⸋București,⸋1991,

Liturghier,⸋EIBMBOR,⸋București,⸋1999.

Cărți:

Baciu,⸋⸋Annamaria,⸋Restaurarea⸋de⸋pictură⸋murală⸋ca⸋generator⸋de⸋infrmație⸋culturală,⸋Edit.⸋Grinta,⸋Cluj-Napoca,⸋2011

Idem,⸋Intervenții⸋în⸋regim⸋de⸋urgență⸋asupra⸋picturii⸋murale.⸋Studii⸋de⸋caz,⸋p.⸋71-88,⸋în⸋volumul⸋Conferinței⸋Internaționale⸋de⸋Stucturi⸋Portante⸋Istorice.⸋Intervenții⸋de⸋primă⸋necesitate⸋la⸋structuri⸋portante⸋istorice,⸋Conferința⸋internațională⸋a⸋structurilor⸋istorice,⸋Unitas,⸋ISSN⸋1843-5467,⸋2007,

Braiște,⸋Pr.⸋Prof.⸋Dr.⸋Ene,⸋Liturgică⸋Specială,⸋EIBMBOR,⸋București,⸋1985,⸋

⸋Budesti⸋Ghika,⸋Nicolae.⸋⸋Evolutia⸋arhitecturii⸋in⸋Muntenia⸋si⸋Oltenia⸋-⸋vol.⸋III⸋(⸋veacul⸋al⸋XVII⸋lea)⸋–București,⸋⸋1933.

Cercel,⸋Cristian⸋Emanuel,⸋Iconostas⸋și⸋Euharistie,⸋Edit.⸋Mitrpolia⸋Oteniei,⸋Craiova,⸋2015,⸋

Drăguț,⸋Vasile,⸋⸋Dicționar⸋enciclopedic⸋de⸋artă⸋medievală⸋românească,⸋Ed.⸋Vremea,⸋București,⸋2000,⸋

Idem,⸋Dicționar⸋enciclopedic⸋de⸋artă⸋medievală⸋românească,⸋Editura⸋Științifică⸋și⸋Enciclopedică,⸋București,⸋1976,

Dumitrescu,⸋⸋Sorin,⸋Iconostasul⸋roman⸋de⸋la⸋Scala⸋Coeli,⸋Edit.⸋⸋⸋Anastasia,⸋2005,

Felmy,⸋Karl⸋Chiristian,⸋De⸋la⸋Cina⸋de⸋Taină⸋la⸋Dumnezeiasca⸋Liturghie⸋a⸋Bisericii⸋Ortodoxe,⸋trad.⸋rom.⸋Preot⸋Prof.⸋Ioan⸋Ică,⸋Deisis,⸋Sibiu,⸋2004,

Gusev,⸋Nikolai;⸋⸋Dunaev,⸋Mihail⸋;⸋Karelin,⸋Rafail,⸋⸋Îndrumar⸋iconografic,⸋vol.⸋I,⸋editura⸋SOPHIA,⸋București,⸋

Harris,⸋Charles,⸋Liturghia⸋și⸋închinarea,⸋Bucuresti,⸋1997.

Kazhdan,⸋⸋Alexandru,⸋Universitatea⸋Oxford-Publicații,⸋Edit.⸋ODB⸋Bucuresti,⸋1991,

Lazarev⸋,⸋⸋Victor⸋Nikititch,⸋Icoanele⸋rusești⸋din⸋secolele⸋XI-XVI,⸋ed.⸋Thalia,⸋2000,

Idem,⸋Teofan⸋Grecul⸋și⸋școala⸋sa,⸋Edit.⸋Meridiane,⸋1974,

Idem,⸋⸋Andrej⸋Rublev⸋-⸋Școala⸋ego-ului,⸋Edit⸋Meridiane,⸋1966,

Makarios⸋Simonopetritul,⸋ierom.⸋Triodul⸋explicat.⸋Mistagogia⸋timpului⸋liturgic,⸋Edit.⸋Deisis,⸋trad.⸋rom.⸋diac.⸋Ioan⸋I.⸋Ică⸋jr.,⸋Ed.⸋Deisis,⸋Sibiu,⸋2000,

Meyendorff,⸋John,⸋Teologia⸋Bizantină,⸋EIBMBOR,⸋București,⸋1996,

Idem,⸋Sfântul⸋Grigorie⸋Palama⸋și⸋mistica⸋ortodoxă,⸋tradus⸋de⸋Angela⸋Pagu,⸋Editura⸋⸋Humanitas,⸋2007,

⸋Migne,⸋⸋Jacques⸋Paul,⸋Patrologia⸋Greaca,⸋Vol⸋I,

Moshu,⸋Ioan,⸋Limonariu⸋sau⸋Livada⸋duhovnicească,⸋trad.⸋rom.,⸋Teodor⸋Bodogae,⸋Ed.⸋Episcopiei⸋Alba-Iulia,⸋Alba-Iulia,⸋1991,

Pillat,⸋Cornelia,⸋Tradifie⸋și⸋inovație⸋in⸋iconografia⸋picturii⸋Românești⸋din⸋epoca⸋Matei⸋Basarab,⸋«SCIA,⸋Seria⸋Artă⸋Plastică»

Porumb,⸋Marius,⸋⸋Dicționar⸋de⸋Pictură⸋veche⸋românească⸋din⸋Transilvania,⸋sec.⸋XIU-XVIU,⸋Ed.⸋Academiei⸋Române,⸋București,⸋1998,⸋

Scrima,⸋Andre,⸋Despre⸋isihasm,⸋Ed.⸋Humanitas,⸋București,⸋2003,

Stoicescu,⸋Nicolaie,⸋Bibliografia⸋localităților⸋și⸋monumentelor⸋feudale⸋din⸋România.⸋I⸋-⸋Țara⸋Românească⸋(Muntenia,⸋Oltenia⸋și⸋Dobrogea).⸋Vol.⸋1⸋:⸋A-L,⸋Edit.⸋Mitropolia⸋Olteniei,⸋1970,

Stăniloaie,⸋Pr.⸋Prof.⸋Dumitru,⸋Sfântul⸋Grigorie⸋Palama,⸋Cuvânt⸋pentru⸋cei⸋ce⸋se⸋liniștesc⸋cu⸋evlavie.⸋Al⸋doilea⸋din⸋cele⸋din⸋urmă.⸋Despre⸋rugăciune,⸋în⸋„Filocalia"⸋vol.⸋VII,⸋EIBMBOR,⸋București,⸋1977,

Idem,⸋Diadoh⸋al⸋Foticeei,⸋Cuvânt⸋ascetic⸋în⸋100⸋de⸋capete,⸋„Filocalia",⸋vol.⸋I,⸋Institutul⸋de⸋Arte⸋Grafice⸋„Dacia⸋Traiană"⸋S.A.,⸋Sibiu,⸋1947,⸋cap.⸋85,

Schmemann,⸋Alexander,⸋⸋Euharistia,⸋Ed.⸋Anastasia,⸋București,⸋f.a.,

Idem,⸋Euharistia⸋Taina⸋Împărăției,⸋Ed.⸋Anastasia,⸋Bucuresti,⸋2008.⸋

Theodorescu,⸋Toma,⸋Simeon⸋al⸋Tesalonicului,⸋Despre⸋Sfânta⸋Liturghie,⸋cap.⸋949,⸋traducere.

Uspensky,⸋Leonid,⸋Teologia⸋Icoanei⸋în⸋Biseria⸋Ortodoxă,⸋Edit⸋Anastasia,⸋București,⸋1994.

Studii⸋și⸋articole

Claudiu⸋L.⸋Moldoveanu,⸋Proiect⸋de⸋conservare-restaurare⸋a⸋picturii⸋murale⸋interioare⸋de⸋la⸋Biserica⸋cu⸋hramul⸋Sfantul⸋Nicolae,⸋Filiasi,⸋jud.⸋Dolj,⸋Filiasi⸋2015.

Panagiotis⸋Trembelas,⸋Audierea⸋anafoarei⸋de⸋către⸋popor,⸋1054-1954,⸋Biserica⸋și⸋bisericile⸋-⸋Studii⸋și⸋lucrări⸋asupra⸋unității⸋creștine⸋oferite⸋lui⸋Dom⸋Lambert⸋Beauduin⸋,⸋Editura⸋Insitutului⸋Biblic⸋si⸋de⸋misiune⸋BOR.⸋Bucuresti,⸋1995.

Nichita⸋Stithatul,⸋Opuscules⸋et⸋Lettres,⸋S.C.⸋81,⸋Paris,⸋1961,⸋Lettres⸋Annexes⸋VIII,⸋1.

I.M.Hanssens⸋Formarea⸋liturgică⸋a⸋riturilor⸋orientale,⸋volumul⸋3,⸋a⸋doua⸋parte,⸋Roma,⸋1932,⸋tradus⸋de⸋Ana⸋Iordan,⸋Editura⸋Reintregirea,⸋Alba-Iulia,⸋1998.

Bibliografie⸋suplimetară

Vocabular⸋de⸋Teologie⸋Ortodoxă,⸋Les⸋Editions⸋du⸋Cerf,⸋1985,⸋Paris,⸋traducere⸋Ioan⸋Popa,⸋Editura⸋Ars⸋Docendi,⸋Bucuresti,⸋1998.

Enciclopedia⸋județului⸋Vâlcea,⸋Editura⸋Fortuna,⸋Râmnicu⸋Vâlcea,⸋2010.

Patericul⸋lavrei⸋Pecerska⸋⸋⸋Traducere⸋din⸋lb.⸋rusă⸋de⸋Pr.⸋Prof..⸋Teoctist⸋Caia,⸋Edit.⸋Doxologia,⸋Iași,⸋2014.

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋ANEXE

⸋⸋⸋

⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋⸋Detalii⸋iconostas⸋in⸋timpul⸋curățirii