SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI L U C R A R E D E L I C E N Ț Ă STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI IN MUNICIPIUL ZALĂU Coordonator Științific,… [303095]

[anonimizat], CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

L U C R A R E D E L I C E N Ț Ă

STRATEGII DE DEZVOLTARE A [anonimizat]: [anonimizat], 2017

Cuprins

INTRODUCERE 3

CAPITOLUL 1. DESCRIEREA ZONEI 4

1.1Prezentarea generala a zonei 4

1.2 [anonimizat] 8

1.3[anonimizat] 9

1.4 Inventarul resurselor turistice ale zonei 13

1.5.[anonimizat] a municipiului Zalau 18

[anonimizat], este cea mai importanta fază a existenței, [anonimizat]. [anonimizat]: ce ar fi el dacă nu s-ar dezvolta sau dacă nu ar fi capabil de avansare și perfectionare în anumite domenii? [anonimizat] a fi perfecționat. [anonimizat]-o [anonimizat]. Pentru a [anonimizat]. [anonimizat]-se într-o [anonimizat], [anonimizat] . Turismul este un sector important al economiei mondiale și are o tendință de creștere permanentă la nivel internațional.
Industria turismului cuprinde o [anonimizat], generatoare de beneficii economice și sociale. [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] (au locuit aici sau vizitează persoane dragi), fie oameni cu interese de afaceri sau altele similare. [anonimizat] o opțiune nici pentru turismul urban (city break) și, [anonimizat], este cu atât mai greu să iasă în evidență ca o entitate turistică individuală importantă. [anonimizat], pe de o [anonimizat], de care putem lega o asociere. [anonimizat], situat la aproximativ 8 [anonimizat] o recunoștință turistică municipiului Zalău printr-o asociere a acestora, în urma învestițiilor venite cu ajutorul instituțiilor din oraș. În aceeași categorie, intră și vechea graniță a Imperiului Roman și turnurile de apărare care se pot observa deocamdată în cadrul drumețiilor pe Muntele Meseș, la poalele căruia este situat municipiul Zalău. Pe de altă parte, eu personal când mă gândesc la Zalău, nu poate să nu imi vină în minte vestita “pălincă de Zalău” și am observat acest lucru și la persoanele din alte regiuni cu care vorbeam despre acest oraș. De aceea, m-am gândit să elaborez acest lucru și să încerc să mă axez puțin și spre turismul gastronomic, cu intenția de a da naștere unei semnături care să fie specifică doar orașului Zalău, prin care se poate evidenția. În concluzie, în conținutul acestei strategii, pe lângă abordarea elementelor ce țin de mediul antropic, specifice unei astfel de strategii, o să iau în considerare și elementele din cadrul natural din apropiere și cele care țin de gastronomie. Scopul prezentei strategii de dezvoltare turistică este tocmai acesta, de a identifica posibilitățile reale de dezvoltare, pornind de la inventarierea a ceea ce se poate folosi ca puncte de ancorare pentru o veritabilă activitate de dezvoltare turistică.

Conceptul de strategie

Termenul de “strategie” își are originea în Grecia Antică, pe atunci se folosea în domeniul militar, în greaca veche avem următoarele cuvinte stratos = armată și egos = conducător.

Pentru a intelege mai bine conceptul de “strategie de dezvoltare” pun la dispoziție următoarea definiție, a lui A.Chandler (1962) care defineste strategia astfel :”determinarea pe termen lung a scopurilor și obiectivelor unei organizații, adoptarea cursului de acțiune și alocarea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor”.

Putem expune trei etape principale ale managementului strategic:

formularea strategiilor : stabilirea unor obiective pe termen lung în urma analizării

caracteristicilor și nevoilor organizației.

implementarea strategiilor: crearea unei structurii care să permită întocmirea

strategiilor propuse și punerea acestora în practică prin măsuri corelate

obiectivelor propuse.

evaluarea strategiilor: măsurarea performanțelor programului , adoptarea unor

măsuri de corectare a erorilor pentru ameliorarea activității și creșterea

performanței.

CAPITOLUL I. DESCRIEREA ZONEI

I.1 Prezentarea generală a zonei

Scurt istoric. Descoperirile arheologice de pe teritoriul municipiului Zalău au pus în evidență dovezi ale existenței umane în aceste locuri încă din neolitic, respectiv cu cca. 6500 de ani în urmă. Primele mențiuni scrise cu privire la existența localității sunt consemnate în lucrarea lui Anonymus "Gesta Hungarorum" . În decursul timpului numele asezarii a cunoscut variatii de la "Ziloc" în 1220, "Zylah" în 1282, "Opidum Zylah" în 1443, "Zila" în 1601, iar în sec.XIX "Zilahu" si "Zalahu" ori formele de toponomie de origine germana: "Waltemberg" si "Zillennmarkt". Statutul de oraș îl primește în anul 1473, iar ca așezare omenească, avem argumente ca există din anul 900.

Stema municipiului Zalău se compune dintr-un scut rosu, încărcat cu un tânar înaripat, de aur, tinând în mâna dreapta o sabie din acelasi metal, cu care loveste un balaur negru, pe care îl calca cu picioarele. În mâna stânga personajul poarta o balanta de aur, cu talgerele în echilibru; în sef, pe fond rosu, un brâu crenelat de argint.

Scutul este timbrat cu o coroana murala de argint, formata din sapte turnuri crenelate.

Semnificatia elementelor însumate:

– brâul crenelat semnifica imporanta strategica a asezarii (poarta de acces spre Transilvania);

– tânarul înaripat evoca lupta împotriva raului;

– balanta atesta atributul organului administrativ al urbei de a împarti dreptatea.

Stema se poate aplica pe sigili, acte si documente care se elibereaza de Consiliul Municipal sau de serviciile publice ale acestora.

Delimitare geografică. Municipiul Zalau, reședința județului Salaj, este situat pe axa Cluj-Satu Mare-Petea Vama, in zona centrala a județului, fiind inclus in unitatea de planificare teritoriala UTP1 Zona Meseș, cu o suprafata de 90,09 kmp și o populație de 69.952 locuitori,conform fișei localității în anul 2014. Este situat in apropierea granitei fostului Imperiu Roman, mai exact la 11 km de Castrul Roman de la Porolissum – cea mai puternica fortificatie cu rol de aparare din partea de nord-vest a Provinciei Dacia Romana. In epoca medievala reprezenta spatiul de trecere dinspre centrul Europei înspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul "drum al sării". 
Azi, municipiul Zalau este conectat la o retea rutiera cu acces spre Europa de Vest.

Pe calea ferata, Zalaul se afla la 159 km de Cluj-Napoca, la 81 km de Baia Mare si la 124 km de Satu Mare. Pe sosea este situat la 86 km de Cluj-Napoca (DN 1 / E 81), la 108 km de Baia Mare (DN 1 H si DN 1 C), la 119 km de Satu Mare (DN 1 F/ E 81 si DN 19) si la 117 km de Oradea (DN 1 H, DN 1) și se învecineaza cu urmatoarele comune:

E -SE comuna Românasi, SE – S comuna Agrij, S – SV comuna Mesesenii de Jos, SV – V comuna Vârsolt, V – NV comuna Hereclean, NV – NE comuna Criseni, NE – E comuna Mirsid

Pentru o vizualizare în ansamblu a așezării municipiului Zalău, atât la nivel de județ, cât și la nivel de țară, am creat următoarea hartă:

Hartă 1: Încadrarea municipiului Zalău la nivel de județ și la nivel de țară

Municipiul Zalau, pe langa importanta sa economica, constituie si un puternic centru cultural, de invatamant, si nu in ultimul rand, un atractiv areal turistic.

In prezent se constata o crestere a orasului si a influentei acestuia , fapt ce confera oportunitati semnificative de imbunatatire a calitații vieții pentru populația municipiului dar si pentru zonele rurale invecinate, cu conditia ca aceste oportunitati sa fie valorificate.

Din punct de vedere urbanistic, orasul este reprezentat de o zona centrala, care include si centrul istoric , unde sunt concentrate cea mai mare parte a functiunilor administrative, comerciale si bancare. In jurul centrului se dispun concentric o serie de cartiere construite in epoca socialista, urmate de al doilea cerc concentric constituit din cartiere de case noi (in zona de sud, sud-est,sud-vest , sub Dealul Meses ). Spre exteriorul acestei arii se situeaza un alt cerc creat de zonele de suburbii, fostele sate, alipite de Zalau: Ortelec, Sarmaș, Livada si Aghireș. Zona industriala este situata in partea nordica a orasului si este continuata cu o zona de servicii industriale, inspre zona garii CFR si inspre satele Panic si Hereclean. Separat ca trup distinct este localitatea Stana, inclusa in intravilanul municipiului.

Orasul nu are dezvoltate zone periurbane dar este considerată necesara dezvoltarea spre Moigrad (in scopuri turistice si culturale), dezvoltarea spre Hereclean (zona industriala si servicii industriale) si spre Meseseni-Aghires (zona de locuinte).

O problema urbanistica grava o constituie aspectul exterior al cladirilor de locuit, dar si a cladirilor publice . Programul guvernamental de reabilitare termica ar putea ajuta la imbunatatirea aspectului cladirilor si a orasului in general.

Referitor la patrimoniul cultural al orasului, acesta este limitat si nu are o valoare deosebita. Exista citeva cladiri de patrimoniu, in zona centrului istoric , dar acestea nu sunt compacte , nu sunt vechi si nici nu sunt puse in valoare, fapt ce a determinat o slaba dezvoltare a turismului cultural. Dezvoltarea zonelor periurbane, in special inspre Moigrad, Porolissum, ar putea duce la o dezvoltare a turismului cultural in municipiul Zalau.

In acest context strategia de dezvoltare a turismului va avea ca tinta reabilitarea si dezvoltarea zonei urbane , prin actiuni de dezvoltare a infrastructurilor, a fondului locativ, a serviciilor turistice, de impunere si respectare a zonelor de protectie ,de imbunatatire a calitații mediului sau de refacere a centrului istoric si a altor obiective turistice.

Infrastructura de circulatie si transport

Municipiul Zalau este amplasat pe axa Cluj- Satu-Mare- Petea Vama, DN 1F-E 81. Nu este traversat de coridoarele Pan-Europene, situatie defavorabila in care se afla de altfel intreaga Regiune Nord-Vest. Municipiul este conectat rutier prin urmatoarea retea de drumuri: DN 1F(drum modernizat), DN 1H (stare necorespunzatoare), DJ 191C, DJ 108R si DC 73 (stare tehnica proasta si nemodernizate).

Hartă 2: Infrastructura rutieră în Zalău și la nivel de județ

Pentru a înțelege mai bine simbolurile din Legendă, am explicat mai jos:

E- drum european

DN-drum național

DJ-drum județean

CO-drum comunal

Conectarea exterioara pe calea ferata este realizata prin linia CF 412 Carei-Zalau-Jibou, linie nemodernizata si sub standardele Uniunii Europene. Legaturile cu judetele invecinate pe calea ferata sunt deficitare atat cantitativ cit si din punct de vedere calitativ, dar in acest domeniu nu sunt prevazute investitii.

Zalaul nu se bucura de existenta unui aeroport, fiind utilizate aeroporturile situate la distante cuprinse intre 80-120 km (Cluj Napoca, Satu Mare si Baia Mare).

In ceea ce privește situația retelei de strazi urbane, aceasta are o lungime de 147 km din care 116 km sunt modernizati, există disfunctionalitați in ceea ce priveste :gabaritul necorespunzator categoriei, strazi cu capacitate de circulație depașita, cale de rulare necorespunzatoare ,etc. Bulevardul M Viteazul si str G.Doja prezinta congestii si poluare a aerului si fonica ridicata. Strazile principale si cele secundare au imbracamintea rutiera in stare buna sau acceptabila. Aleile și trotuarele sunt de asemenea într-o condiție acceptabilă. Se constata în schimb lipsa infrastructurii pentru circulatia cu bicicleta precum si lipsa unor zone de circulație exclusiv pietonala. O astflel de zona pietonala a fost prevazuta prin PUG in zona centrala.

Traficul urban este aglomerat in special pe traseele principale, la orele de vârf, cu tendinte de congestionare. Gradul de motorizare este destul de ridicat , 327 de vehicule la 1000 locuitori.

Numarul parcarilor in oraș este insuficient atit in zona centrala cit și in zonele de cartier, fapt care duce la ocuparea si degradarea spatiilor verzi si de joaca dintre blocuri si a aleilor pietonale. In zona centrala s-a construit o parcare publica care este insuficient utilizata. In cartiere, criza spatiilor de parcare este accentuata de utilizarea garajelor in alte scopuri (comerciale sau servicii).

Transportul public urban. În această privință, exista o cerere limitata pentru transportul in comun, datorita distantelor relativ mici, dar dezvoltarea orasului pe directia nord-sud a impus realizarea unor rute de transport public. Exista cinci rute de transport principale, trei rute secundare și un număr de 47 de microbuze și autobuze pentru transportul public local de pasageri. Transportul in comun necesita imbunatatire atit in privinta calitatii serviciilor prestate, prin modernizarea parcului auto, in conformitate cu normele de mediu cit si a dezvoltarii cantitative, pentru anumite zone ale orasului, unde accesul acestor mijloace este limitat.

Situatia infrastructurii de transport este asadar deficitara, infrastructurile fizice de transport fiind subdimensionate si degradate, impunindu-se dezvoltarea si modernizarea acestora, in vederea alinierii la standardele europene.

I.2 Descrierea fizico-geografică a municipiului Zalău

Relieful colinar al depresiunii are o altitudine cuprinsă între 200 – 500 m. În Depresiunea Zalăului predomină un climat temperat submontan, cu precipitații bogate și oscilații mai mici de temperatură decât în Podișul Transilvaniei. Aceasta face ca împrejurimile orașului să fie bogate în păduri de foioase, creând un ecosistem favorabil dezvoltării turismului. Temperatura medie a lunii ianuarie este de – 2,5 °C, iar a lunii iulie este de + 19,3 °C.

Municipiul Zalau este situat in bazinul hidrografic al raului Zalau, acesta reprezentand singura baza hidrografica a localitatii, dar orasul se alimenteaza cu apa potabila din lacul Varsolț, situat la o distanta de 18 km pe sosea.

I.3 Profilul socio-economic al zonei

Strategia de dezvoltare regională pune administrațiile locale în fața unei alegeri fundamentale: dezvoltarea economică sau dezvoltarea socială. Deși alegerea uneia în detrimentul celeilalte nu înseamnă excluderea celei din urmă dintre preocupările administrației locale, această alegere presupune o anumită serie de acțiuni și demersuri.

Preocuparea în acest moment a tuturor administrațiilor locale din România este înspre dezvoltare economică, cel puțin la nivel declarativ, deoarece există încrederea că dezvoltarea economică aduce după sine reducerea problemelor sociale, cel puțin a celor considerate clasic sociale (ne referim aici la cele a căror cauză este sărăcia și excluderea) sau aduce resursele financiare necesare diminuării sau eliminării problemelor sociale.

Alegerea dezvoltarii economice nu se face insa prin ignorarea unor elemente esențiale pentru o dezvoltare economică durabilă: resursele umane și educația forței de muncă. Aceste trei domenii de intervenție sunt interconectate și trebuie abordate într-o manieră integrată. Este si abordarea pe care am preferat-o in cadrul procesului de elaborare a strategiei de dezvoltare .

Situația actuală

Fișa localității pe anul 2014 ne indică o populație de 69.952 locuitori si un număr de angajați de 23.192 (adică aprox. 30% din populația orașului).

În prezent industria este privatizată 100%. Nici una dintre marile fabrici nu a fost închisă dupa naționalizare, chiar dacă unele au fost nevoite să își reducă activitatea și implicit numărul de angajați. In ultimii ani însă, unele unități economice și-au extins activitatea, deschizând noi unități productive.

Principalele domenii în care se încadrează forța de muncă din Zalău se prezintă în felul următor:

Grafic 1: Domeniile de activitate a forței de muncă din Zalău

Comerțul reprezintă principalul domeniu de activitate în care lucrează angajații din Zalău, urmat de fabrici (fabricarea de mașini și utilaje, fabrici de mobilă sau confecții de îmbrăcăminte). Industria metalurgică ocupa de asemenea un loc important în ierarhie,cu peste 1600 de muncitori, continuând cu activitatea în domeniul sanitar, care cuprinde atât regimul public cît și cel privat, însă cu o foarte mare diferență între ele, marea majoritate alegând să profeseze într-un cabinet privat.

Din următorul grafic se poate vedea evoluția numărului de elevi înscriși la învățământul primar și gimnazial, învățământul liceal, respectiv profesional (incl. școlile de ucenici) și învățământul post-liceal.

Grafic 2: Evoluția înscrierilor la învățământul din Zalău în perioada 2001-2014

Dacă în ceea ce privește învățământul liceal se poate observa o menținere a numărului de elevi, este evidentă în schimb scăderea numărului de elevi înscriși la învățământul profesional, care reprezintă tipul de educație care pregătește cursantul sa facă față anumitor probe practice sau intelectuale și la sfârșitul etapei, participanții se pot lăuda cu anumite abilități profesionale. Învățământul primar și gimnazial iși atinge apogeul în anul 2001, când erau înscriși peste 9000 de elevi, nivelul populației fiind puțin mai ridicat atunci. Cât despre învățământul post-liceal, se percepe o oarecare stabilitate în ultimii ani, cu o creștere față de anul 2006 când s-au înscris cei mai puțini elevi la această structură de învățământ.

Cultură și artă

În municipiul Zalău acest sector nu este foarte dezvoltat, deoarece deocamdată nu este o cerere foarte mare spre activitățile culturale (vizitarea muzeelor și galeriilor de artă, participarea la spectacole, sau citirea cărților). O problemă ar fi lipsa unei săli de cinema în oraș, în privința căreia localnicii și-au exprimat interesul, astfel încât în momentul de față se fac demersuri pentru înființarea unei astfel de săli. În schimb există instituții de spectacole, care adună un număr destul de mare spectatori, la fel și muzeele și colecțiile publice. După părerea mea, situația ar putea sta puțin mai bine, de aceea e nevoie o valorificare mai pronunțată a instituțiilor culturale. (În special în ceea ce privește muzeele și colecțiile publice).

În tabelul de mai jos observăm situația structurilor din domeniul cultural în anii 2010, 2012 și 2014 conform fișelor localității Zalău pe anii menționați.

Tabel 1: Evoluția instituțiilor culturale din Zalău în perioada 2010-2014

Domeniul cultural se bucură de o continuă creștere a receptivității populației în ultimii ani, în cadrul muzeelor și colecțiilor publice, acestea având din ce în ce mai mulți vizitatori. Instituțiile de spectacole au înregistrat cea mai bună condiție în anul 2010, urmând apoi scăderea drastică a numărului de spectatori din instituțiile de spectacole care în doi ani s-a redus la mai puțin de jumătate (dacă luăm în vedere situația anilor 2010 și 2012), continuând cu o ușoară creștere în anul 2014. Din punct de vedere al turismului, situația nu este foarte îngrijorătoare deoarece instituțiile de spectacole sunt orientate în principal către localnici, și nu către turiști, care se îndreaptă spre vizitarea muzeelor și colecțiilor publice. Bineînțeles, situația actuală nu este mulțumitoare, țintind spre o mai bună receptivitate a turiștilor, dar creșterea continuă înregistrată în cei trei ani este un început.

I.4 Inventarul resurselor turistice ale zonei:

În ciuda unei puteri scăzute din punct de vedere turistic, municipiul Zalău beneficiază de un fond turistic modest, de origine antropică, cu monumente istorice, biserici, muzee, galerii de artă, statui, clădiri vechi, toate cu o importanță turistică semnificativă. Cele mai importante obiective turistice din municipiul Zalău sunt:

1. Muzeul Județean de Istorie și Artă a fost înființat în anul 1951 sub forma unor patru încăperi modeste la etajul unei clădiri din Zalău, beneficiind de două expoziții importante: cea de istorie și cea de artă. Colecția muzeului era formată din aproximativ 100 de obiecte cu valențe istorice la înființare. Ca urmare a creșterii colecției prin donații, achiziții sau obiectelor provenite din cercetările arheologice în principalele situri din județ se alocă un nou spațiu expozițional (actuala locație) și au loc reorganizări majore a expoziției de bază în anii 1956, 1961, și 1971.

Foto 1: Muzeul Județean de Istorie și Artă, Zalău

În prezent, patrimoniul Muzeului Județean de Istorie și Artă numără 221.208 de obiecte, o parte din ele fiind etalate în expozițiile permanente sau temporare a muzeului. Expozițiile sunt organizate în doua imobile, partea de istorie la Secția de Istorie “Vasile Lucăcel”, iar partea de artă la Galeria de Artă “Ioan Sima”

2. Galeria de Artă “Ioan Sima”

După ce colecția de artă contemporană a Muzeului de Artă și Istorie fost îmbogățită cu donația maestrului Ioan Sima (artist plastic deja consacrat la vremea aceea, donează tablouri personale care să constituie nucleul unui muzeu memorial) se beneficiază de un nou spațiu, alocat muzeului și care se va numi Galeria de Artă “Ioan Sima”. Deschiderea a avut loc la 9 iulie 1981, când deținea un număr semnificativ de piese de pictură și sculptură, dar fără indoială, atracția principală o reprezenta cele lucrările de pictură și grafică donate de maestrul Ioan Sima a cărui nume îl poartă.

Mai târziu, pictorul mai donează, atât piese de pictură și grafică, cât și o bibliotecă de artă, piese de mobilier, piese de artă populară și alte obiecte personale, luat drept exemplu și de nepoata acestuia care donează și ea câteva lucrări de pictură, astfel bogăția artistic a galeriei a crescut simțitor și crește în continuare de la an la an.

În prezent, la Galeria de Artă “Ioan Sima” din Zalău putem să ne mai bucurăm de: o impresionantă colecție de coleoptere și lepidoptere , colecția de piese de entomologie, panouri

cu fluturi și gândaci de

o cromatică

impresionantă , mai ales pentru publicul tânăr. În perioada 2007-2009, clădirea a fost restaurată.

3. Cazinoul din Zalău a fost construit între 1895 si 1899 și este una dintre cele mai luxoase clădiri ale orașului. Se presupune că a încorporat și casa Wesselenyi, ale cărei urme se disting din curtea interioară, printre coloanele cu arcade ale aripii sudice cu două nivele. Aici s-au organizat de-a lungul timpului baluri, spectacole, ședinte și expoziții.
Cazinoul includea totodata și un restaurant, camere de hotel, o cafenea, magazine și ateliere.
Aripa dinspre piață, cu o fațadă ornamentată în stil eclectic, are înălțimea a trei nivele. Deasupra parterului este doar o sală înaltă de spectacole.

4. Cazarma a fost construită pe la sfârșitul secolului XIX, purtând denumirea de Cazarma Regală a Regimentului de Infanterie “Baronul Fejervary”. La sfarsitul secolului XX, cu ocazia sistematizării zonei, o parte a cazarmei a dispărut.
Clădirea este în formă de L, dezvoltată în jurul unei curți interioare, are două nivele și două coridoare spre curte. În prezent, doar coridorul de la parter este deschis, cel de la etaj fiind închis cu geamuri. 
In decursul anilor, clădirea s-a transformat în Cazarma “General Drăgălina”, iar în prezent găzduiește Centrul Militar Județean.

5. Primăria a fost construită între 1836 și 1838 pe terenul unei vechi piețe din Zalău. Cu această clădire a început amenajarea centrului orșului, care a continuat în 1841 cu noile clădiri ale breslelor. Fațada neobarocă a prefecturii a fost realizată de sculptorul clujean Klosz Jozsef.
Impunătoarea clădire cu trei nivele are la bază un plan trapezoidal ce delimitează
o curte interioară amenajată ca spațiu verde. Pe cei doi pereți mai lungi ai spațiului interior se întinde câte un balcon de lemn susținut de console de fier.

Interiorul este atent decorat: podeaua prezintă ornamente florale colorate, iar tavanul sălii festive și coridoarele au stucături. In sala festivă decorată cu oglinzi au avut loc

diferite manifestări, recepții și chiar baluri. De-a lungul anilor, clădirea a fost sediul Prefecturii, Judecătoriei, a Curții de Conturi, Procuraturii și acum al Primăriei.

6. Casa Zovanyi este una dintre cele mai vechi clădiri din Zalău. Placa aflată pe peretele ei ne informeaza că in anul 1714, însuși regele Suediei, Carol al II-lea, întorcându-se din Bender (azi Tighina), a înoptat într-una dintre camerele cu arcade ale clădirii de odinioară. . 
Construcția a suferit de-a lungul timpului o serie de modificări, camera cu arcade a dispărut, doar placa mai amintind de evenimentul de odinioară.

7. Casa Sera este clădirea unde a locuit poetul Ady Endre, în perioada în care a urmat cursurile liceale ale unu colegiu din oraș.
Pe peretele casei au fost plasate două plăci comemorative și un relief în memoria marelui poet maghiar. 
Prima placă a fost plasată la mijlocul secolului trecut, iar a doua în anii de după revoluție.

8. Casa Ujvarosi este una dintre cele mai apreciate și impunătoare clădiri din centrul orașului, care se integrează perfect în peisajul urbanistic istoric al Zalăului.

Foto 4: Casa Ujvarosi, Zalău

Este fosta casă a familiei Ujvarosi. Data construcției nu se cunoaște, dar în decembrie 1881 a fost mostenită de Ujvarosi Julianna. În 1942 casa a fost moștenită de Dr.Nyaradi Szilard, care a donat-o soției Benedek Iren, de la care a fost naționalizată în 1960. Casa nu a mai fost locuită de atunci și devine sediul unor instituții precum Direcția Județeană de Cultură și Patrimoniu Biblioteca Județețeană “Ioniță Scipione Bădescu” Zalău.

9. Catedrala “Sfânta Vineri” reprezintă o replică la vestita catedrală “Sfânta Sofia” din Constantinopol, astăzi “Hagia Sofia” din Istanbul.
Construcția a fost ridicată imediat dupa revoluție, iar ansamblul ei arhitectural modern îmbină: Catedrala “Înălțarea Domnului”, Monumentalul obelisc al eroilor (50 de metri înălțime) și spații muzeale pentru bunurile ce fac parte din Patrimoniul Cultural Național.
Spațiul interior se desfașoară pe mai multe niveluri, permițând participarea la slujbe a unui număr de aproximativ 5.000 de credincioși.

Scaunele sunt sculptate în stejar masiv, policandrul este turnat în bronz aurit la Atena, are o greutate de 1780 kg, 360 de lumini și o înălțime de 7 metri. O altă componență impresionantă ar putea fi clopotul situat sub arcul monumentului eroilor, care cântărește nu mai puțin de 3000 de kilograme.
Catedrala deține bunuri deosebit de valoroase, precum: cărți vechi de importanță religioasă, icoane pe sticlă, icoane pe lemn și alte obiecte cu valoare artistică, istorică și documentară.

10. Biserica Romano-Catolică “Sfânta Treime” a fost ridicată în anul 1878.

Un element de o deosebita importanță îl are clopotul ce datează din anul 1911 și care a fost turnat în cinstea Sfântului Apostol Ioan.
Biserica Romano-Catolica “Sfânta Treime” a fost renovată de mai multe ori iar casa parohială a fost reconstruită. Hramul bisericii este Sfânta Treime.

11. Biserica Catolică este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Transilvania și nu ar trebui exclus din lista obiectivelor care trebuie vizitate în Zalău.

Biserica Catolică ia naștere după ce Curtea Imperială permite construirea unei biserici catolice, în anul 1780 , după o pauză de aproximativ 100 ani, când nu exista o biserică catolică în oraș. Astfel , începe construirea bisericii, iar în anul 1784 este terminată capela și un turn de lemn cu 3 clopote.

Construcția bisericii actuale începe in 1878, pe baza proiectelor lui Jenei Istvan și durează 4 ani. 
La cererea enoriașilor, în anul 1911 sunt turnate încă două clopote mai mari, dar în 1917 armata recvirează clopotul mai mare și cele trei clopote din turnul vechi.

În 1929 sunt turnate două clopote noi astfel că turnul are în momentul de față 3 clopote.

12. Biserica Ortodoxă. Până la Primul Război Mondial, Zalăul nu a avut biserica ortodoxă.

După terminarea războiului și unirea Transilvaniei cu România, s-a dorit construirea unei biserici ortodoxe în Zalau. Lucrările au durat 2 ani și au decurs conform planurilor realizate de arhitectul Alexandru Floriansics. La zidire au lucrat familiile ortodoxe existente în oras, ajutate de soldații și ofițerii din garnizoana Zalăului. 
În 1940, odată cu ocuparea Ardealului, armatele hortyste au alungat preotul din biserică. Pe perioada razboiului biserica a ajuns într-o avansată stare de degradare. Reabilitarea ei a început în 1945, trecând prin mai multe modificări și renovări. Interiorul a fost realizat între anii 1985-1990.

14. Monumentul Lupa Capitolina este situat în centrul municipiului Zalău, în fața Primariei și este o copie a monumentului latinității, Lupa Capitolina.

15. Statuia de bronz a lui Wesselenyi Miklos este amplasată pe un soclu placat cu plăci de marmură albă. Statuia reprezintă o scenă a Revoluției de la 1848, în care un țăran își exprimă recunostința față de baronul Wesselenyi, pentru abolirea iobagiei.

Foto 7: Statuia lui Wesselenyi Miklos, Zalău

Statuia a fost concepută de sculptorul Fadrusz Janos, turnată în atelierele Beschorner din Ujpesti și a fost dezvelită la 18 septembrie 1902.

16. Bustul poetului Ady Endre . Edy Endre a fost un

ul dintre cei mai importanti poeți ai literaturii maghiare din secolul XX. Bustul său este așezat pe strada Unirii, în fața Colegiului Național “Silvania” din municipiul Zalău. 
Monumentul a fost ridicat de către sculptorul Balasko Nando.

17. Fântâna arteziană a fost realizată la începutul secolului al XIX-lea. Ea trimite la suprafață o apă curată ce provine de la o adâncime de 400 m, cu un conținut ridicat de fier.

Foto 8: Fântâna arteziană din Zalău

Opera unui autor necunoscut, fântâna circulară este înconjurată de patru îngerași, care nu mai au aripi, dar sunt frumos realizați, dând impresia că privesc spre trecătorii din zonă.

Odinioară apa curgea din stropitoarele pe care aceștia le țineau în mână, dar în prezent, curge din robinetele montate pe peretele bazinului.

19. Clădirea Transilvania a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și este un exemplu de construcție în stil eclectic. Cel mai important element este reprezentat de fosta sală de bal și teatru de la etajul corpului B, decorată cu o impresionantă pictură murală în stil secesiune și are aproximativ 300 m2. Împreună cu clădirea Primăriei, Colegiul Național “Silvania” , Direcția Județeană de Cultură, Grupul Statuar Wesseleneyi și Fântâna cu îngerași, formează un ansamblu personalizat expresiv și specific unui oraș transilvănean. Clădirea Transilvania este nominalizată în Lista Monumentelor Istorice 2010 și datează din 1895.

20. Casa Municipală de cultură servește ca centru organizator a nenumărate programe culturale cu diverse tematici, potrivite pentru toate vârstele.

Se organizează spectacole de muzică folclorică (cu participarea Ansamblului de la Porolissum), clasică și corală; spectacole de poezie, spectacole de teatru pentru copii și adulți, expoziții – de costume tradiționale, fotografie și pictură și nu în ultimul timp proiecții de filme, târguri și festivaluri.

21. Colegiul Național “Silvania” a fost primul colegiu din Zalău și își are rădăcinile din prima jumătate a secolului al XVII-lea, mai exact a fost construit în anul 1646.

22. Catedrala Adormirea Maicii Domnului este situată în centrul orașului și a fost construită în perioada 1930-1932, cu sprijin din partea statului, dar și cu ajutorul credincioșilor. Un eveniment important în viața bisericii îl reprezintă sărbătorirea hramului, ce are loc în fiecare an, când vin în pelerinaj credincioși din chiar și satele învecinate.

23. Castrul Roman Porolissum, care joacă un rol extrem de important în cadrul acestei strategii de dezvoltare, deoarece, cum am spus la începutul lucrării, acest obiectiv poate aduce o recunoștință turistică importantă municipiului Zalău, în urma unei valorificări corecte a acestuia.

Foto: Poarta Principală de intrare în Castrul Roman, față-spate

Ca să fac o scurtă prezentare a obiectivului, acesta este unul dintre cele mai importante centre ale Daciei Romane, se găsește în localitatea Moigrad, pe dealul Măgura Pomăt, la o altitudine de 504 m. A fost construit în jurul anului 106 d. H. de către împăratul Traian, pe vechiul oraș Porolissum, cu scopul de a opri trecerea dinspre Munții Carpați spre Dacia Porolissensis. S-a trasat și o graniță, delimitată de strategii militari romani pe Muntele Meseș, astfel, în jurul castrului s-a construit un sistem defensiv constând în valuri, ziduri, turnuri și șanțuri de apărare dar și o serie de castre mai mici. În prezent, se pot vedea astfel de șanțuri și turnuri de apărare, în cadrul drumețiilor pe Muntele Meseș, iar toate la un loc constituie un adevărat muzeu în aer liber. Deocamdată, castrul este în curs de reamenajare, cu ajutorul investițiilor venite din partea Consiliului Județean Sălaj și a Muzeului de Istorie și Artă, care apar pe panoul de la intrarea în sit. Spun că este în curs de reamenajare doarece încă sunt prezente schele din metal sau lemn pe construcțiile făcute, chiar dacă acum nu se lucrează, iar angajatul care se ocupă cu biletele și cu informațiile privitoare la vizitare s-a referit la acest proiect la timpul trecut: “s-au făcut amenajări”.

Până acum, s-a continuat zidul de la poarta principală de intrare în castru și, de altfel, s-au făcut construiri și în cadrul Amfiteatrului, acestea două fiind cele mai importante construcții-obiective de acolo.

Construcțiile noi se vor deosebi de cele originale printr-o nuanță de culoare putin mai deschisa.

Foto 13: Amfiteatrul din Castrul Roman de la Porolissum

Ceea ce am observat eu în cadrul vizitei la castru, din punct de vedere negativ, a fost aspectul neîngrijit al ariei naturale care înconjoară construcțiile, fiind necesară o amenajare și din acest punct de vedere, pentru o mai bună valorificare a construcțiilor care fac parte din sit.

Ca soluție pentru această problemă, propun pavajul drumului din pământ cu piatră, astfel încât turiștii să pășească pe o suprafață curată și sigură, dar în același timp se va păstra imaginea de drum medieval. De asemenea, plantele și iarba inestetică se vor tăia și curăța, astfel încât turiștii să se bucure de un aspect frumos și îngrijit.

O altă atracție turistică, foarte populară în Zalău, o reprezintă Parcul Central, care a fost reamenajat de curând și este o variantă foarte plăcută de recreere în aer liber sau o plimbare într-un mediu verde și sănătos.

Foto 15: Parcul Central, Zalău

Ne putem bucura de priveliștea încântătoare a fântânei din poză la intrare în parc,

Parcul Central oferă diversitatea unor activități atrăgătoare pentru toate vârstele, de la cei mici sau adolescenți, până la cei în vârstă, care preferă doar să meargă la o plimbare și să „poposească” pe o bancă.

Astfel, avem locuri de joacă, un spot pentru skateboard, dar și un amfiteatru unde au loc diverse spectacole, toate înconjurate de un spațiu verde extraordinar amenajat cu diverse ansambluri încâtătoare și bănci.

I.5 Baza tehnico-materială a municipiului Zalău

“Baza tehnico-materială cuprinde totalitatea amenajărilor realizate de om (cazare, balneație, recreere, sport, distracție, dotări comerciale, infrastructură de transport) în scopul valorificării potențialului turistic și a atragerii de fluxuri diferite de turiști.”

În Zalău, cea mai importantă bază tehnico-materială o reprezintă structurile de cazare și alimentație, fiind cele mai numeroase, dar nu lipsesc nici de amenajările de distracție și recreere, sport sau balneație, care au fost realizate atât cu fonduri de stat, cât și private.

Baza de cazare din municipiul Zalău este alcătuită în acest moment din hoteluri, vile turistice, hosteluri și pensiuni turistice, însă au funcționat și structuri de cazare din categoria hanurilor și motelurilor sau tabere școlare.

În cele ce urmează, am inserat câteva grafice, respectiv un tabel, cu date luate din fișele localității Zalău din anii: 2001, 2006, 2010, 2012 și 2014, pentru a observa o evoluție a structurilor de cazare din Zalău, a capacității de cazare a acestora, dar și sosirile și înnoptările turistice în anii menționați.

Tabel 2: Evoluția numărului structurilor de cazare în Zalău între anii 2001-2014

Observăm o relativă creștere a numărului structurilor de cazare în această perioadă, dar și o reorganizare a acestora, în ultima perioadă apărând structuri din categoria pensiunilor și hostelurilor, dar pe de altă parte dispar taberele de copii și motelurile. Vilele turistice prezintă instabilitate, apar în jurul anului 2006, se bucură de un succes temporar, numărul lor crește în urmatorii ani, ca apoi să scadă din nou, sub dominația hotelurilor și pensiunilor turistice. Dacă acestea din urmă iși mențin numărul de la apariție, cu o ușoară creștere, hotelurile sunt în topul acestei categorii, cu cel mai mare număr de unități.

Grafic 3: Evoluția numărului de locuri din unitățile de cazare din Zalău, între anii 2001-2014

Conform graficului de mai sus, în anul 2006 se înregistrează cea mai mică valoare a numărului de locuri din structurile de primire turistică; reducerea capacității de cazare se resimte mai ales în rândul hotelurilor care au mai ramas cu aproximativ o treime de locuri, comparativ cu anul 2001, de asemenea observăm dispariția structurilor de tip motel. Pe de altă parte, apar vilele turistice, iar mai târziu hostelurile și pensiunile turistice, astfel numărul locurilor de cazare crește simțitor până în anul 2012, urmând o ușoară scădere în 2014, datorită injumătățirii numărului de vile turistice. Hotelurile parcă au “renăscut din propria cenușă” dupa anul 2006, înregistrând o creștere continuă până în anul 2014.

Grafic 4: Evoluția sosirilor turistice în Zalău, în anii 2010, 2012 și 2014

În ceea ce privește sosirile turistice din Zalău, observăm o creștere față de anul 2010 în următorii ani, odată cu dezvoltarea capacității de cazare. În hoteluri și pensiuni, sosirile sunt într-un progres continuu, fiind și principalele structuri de primire turistică. Vilele turistice înregistrează sosiri variabile, în anul 2012 prezintă o creștere însemnată față de 2010 , însă apoi urmează o scădere la fel de mare, ajungându-se la mai puțin de jumătate de sosiri turistice în anul 2014.

Structurile de tip hosteluri prezintă un număr stabil de sosiri turistice în anii 2010 și 2012, cu o ușoară scădere în 2014.

Urmează să vedem situația înnoptărilor turistice din Zalău, iar pentru asta am creat un grafic asemănător cu cel al sosirilor, pentru a face mai ușor o comparație:

Grafic 5: Evoluția înnoptărilor turistice în Zalău, în anii 2010, 2012 și 2014

Graficul de mai sus indică o menținere a înnoptărilor turistice numai în cazul hostelurilor, pe când în cazul celorlalte structuri se remarcă o variație evidentă în cei trei ani. Valorile înregistrate în hoteluri și vile turistice evoluează în același mod și anume cresc în anul 2012 și apoi scad din nou, spre deosebire de pensiunile turistice care scad în 2012 și apoi cresc, înregistrând astfel în 2014 o valoare aproximativ egală cu cea din 2010. Totalul înnoptărilor evoluează în raport direct proporțional cu principala structură de primire turistică și anume hotelul- valoarea cea mai mare se înregistrează în anul 2012, cu o creștere față de anul 2010, apoi o ușoară scădere în anul 2014.

Cât despre celelalte elemente din baza tehnico-materială, am realizat un tabel cu activitățile aferente și numărul acestora.

Tabel 3: Structuri și activități cu rol turistic în Zalău, în anul 2014

Ștrandul Tineretului din Zalău s-a deschis în anul 2013, după o perioadă în care a fost închis datorita renovării. Acum, are un bazin mare, împărțit în trei secțiuni distincte, una cu o adâncime de un metru, destinată în special copiilor, celelalte două secțiuni fiind potrivite pentru cei care știu să înoate sau care sunt ceva mai înalți, pentru că adâncimea apei este de 1,5 metri. Pentru copii este și o piscină separată, unde adâncimea apei nu depășește 70 de centimetri.

Sala Sporturilor este un punct foarte important în municipiul Zalău, fiind un complex sportiv și de recreere, este gazda a numeroase evenimente sportive locale sau de nivel național. De curând a găzduit Campionatul Național de Tenis de Masă pe echipe, rezervat pentru juniori, care a adunat aproape 90 de tenismeni români și Cupa României de Box, rezervată cadeților. Sala Sporturilor din Zalău este considerată cea mai importantă arenă sportivă din județul Sălaj și din punct de vedere turistic, joacă un rol important, deoarece găzduiește de evenimente sportive care atrag spectatori din toată țara.

Foto: Sala Sporturilor, Zalău

Trecând la serviciile turistice manifestate în Zalău, câteva din cele mai importante firme prestatoare de servicii turistice și anume transport intern sau internațional sunt următoarele:

1.GURZĂU TRANS
Transport intern și internațional.

Asigură transportul de persoane atât in regim de cursă regulată cât și in regim de cursă ocazională (la cerere) în toată țara și în străinătate

2.LODDIGIARNIS PRODUCTION SRL
Agenție de turism și transport internațional de persoane.

Ofertă :

-Bilete avion

-Pachete turistice

-Turism școlar

-Transport internațional de persoane

3.CENTO TRANS
Transport intern și internațional de mărfuri și persoane.

Municipiul Zalau adaposteste si cateva agentii de turism, acestea acoperind o arie diversificată de destinații turistice unele doar în Europa, altele la nivel internațional.

Dintre acestea amintim: Avias Transilvania, Filadelfia Turism, Diversa Agency, Gamma Tour.

1.6 Formele de turism practicate în municipiul Zalău

Municipiul Zalău beneficiază de un cadru natural de excepție, fiind poziționat la poalele Munților Meseș , ceea ce oferă posibilitatea practicării unui turism activ, în această categoriile intrând drumețiile. Amatorii acestui tip de activitate au la dispoziție o hartă precum și trei trasee turistice marcate pe muntele Meseș:

Traseul “La cireși”, marcat prin punct albastru împreună cu marcajele punct galben și cruce roșie. Traseul începe de la intrarea în zona Brădet, situată chiar la poala muntelui, din locul amenajat pentru copii, iar în cadrul acestui traseu, putem vedea valea Zalăului și o poiană largă încântătoare, șesul Masa Craiului, culmea principală a Munților Meseș, putem observa și vârfurile Măgura Stânii (716 m), Mezeș (599 m), Mănăstirea (625 m), precum și vârfurile Osoiu Mic (868 m) și Osoiu Mare (874 m). Punctul culminant al traseului, bineînțeles, îl reprezintă Obârșia Valea Morii, presărată cu poieni mari, cu zone de pomi fructiferi, de unde provine și numele circuitului de “La cireși”. Traseul durează 2 ½ h și se termină în același loc de unde a început.

Circuitul “Cota 705” de 2- 2 ½ h, marcat prin punct roșu montat la intrarea în pădure, ne duce spre Vârful Osoiu Mare și Măgura Priei (997 m), vedem și Creasta Meseșului (705 m) după care urmează valul de apărare al Imperiului Roman, spre partea de NV. În stânga acestui punct trăiau dacii liberi iar în dreapta, dincolo de creastă, se întindea Imperiul Roman. Se parcurg văi successive, izvoare, creste, poieni, pe alocuri se pot observa și turnuri de apărare din piatră.

Traseul “Izvorul Salamandrelor”, marcaj punct galben, începe din Brădet, ne duce pe un drum de coastă , o zonă abrupt, ajungem și la o vale adâncă, apoi un urcuș lin spre creasta următoare, unde pădurea devine o adevărată oază de liniște. Mai târziu ajungem la un izvor unde odată erau sute de salamandre, acum mai rămânând doar câteva. Urcarea continuă și ajungem la Șaua Stânii, apoi coborâm, ca să ajungem la Cabana Meseș, apoi la finalul traseului.

Foto 17: Parcul Brădet, Zalău, locul de începere al traseelor menționate

În Zalău, mai întâlnim turismul cultural cu ramurile sale – etnografic

– religios

– istoric

Datorită prezenței pe teritoriul orașului dar și în apropiere a unor valori culturale care pot îmbrăca diferite forme, turismul cutural-etonografic este una dintre cele mai importante forme de turism din municpiul Zalău. Demne de interes ar fi festivalurile folclorice, serbările câmpenești și pastorale, care atrag mii de spectatori.

Amintim:

Ansamblul folcloric „Porolissum”, cu participări la festivaluri naționale sau internaționale

Festivalul Roman „Porolissum” , care este o invitație de a călători în timp, potrivită tuturor, indiferent de vârstă, se desfășoară atât la Zalău cât și la Castrul Roman de la Porolissum. În timpul festivalului, orașul se transformă într-o adevărată tabără romană, cu gladiatori, vestale, dansatoare , plimbându-se pe străzile orașului, pentru a ne aminti de cel ce a fost o dată Imperiul Roman.

Ansamblul folcloric „Meseșul” , al Centrului Culturii Tradiționale Sălaj

De asemenea, în fiecare an, în perioada martie-decembrie au loc evenimente culturale de mare însemnătate: – Festivalul internațional coral “Ecouri Transilvane”

– serbarea pastoral “Măsurișul oilor”de la Pria

– evenimentul “La fântâna dorului”

– evenimentul “Zilele Cetății”

– spectacolul “Zilele Orașului”, care aduce numeroase concursuri, concerte, competiții sportive, festivaluri și bineînțeles multe bunătăți și variații de obiecte la tarabele din oraș.

Cât despre turismul cultural-religios, acesta este mai dezvoltat la nivel de județ, prin prezența celor 68 de biserici de lemn monumente istorice, cele mai multe din țară, depășind cu una Maramureșul, potrivit Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național – DJCPN. Municipiul Zalău însă, nu are foarte multe elemente de interes religios, iar acest tip de turism nu este foarte dezvoltat, dar ne oferă oportunitatea de a vizita următoarele obiective: Catedrala “Sfânta Vineri”, cea mai cunoscută din Zalău, Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă, Biserica Reformată, Biserica Romano-Catolică “Sfânta Treime” pe care le-am amintit și mai sus, în cadrul Inventarului resurselor turistice ale zonei.

Nu în ultimul rând, trebuie să amintim de turismul cultural-istoric, în cadrul căruia putem vizita bineînțeles Castrul Roman de la Porolissum – ca partea cea mai importantă a acestui tip de turism, precum și numeroasele obiective de interes cultural-istoric menționate în Inventarul resurselor turistice dintre care amintim: Cazarma, clădirea Primăriei, Casele Sera și Ujvarosi, Casa de Păstrare a județului Kozepszolnok și bineînțeles Muzeul Județean de Istorie și Artă.

Zalăul dispune și de 46 de situri arheologice din Zalău înscrise în Repertoriul Arheologic național (RAN), administrat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

De asemenea, în Zalău se mai practică turismul de afaceri , în cadrul festivalurilor și evenimentelor ce au loc aici, de către angajați sau prestatori de servcii, și nu numai.

Menționez și turismul gastronomic, chiar dacă este la început de drum, acesta este susținut de Centrul de Informare și Promovare Turistică, care a integrat municipiul Zalău în categoria orașelor care vor să dezvolte turismul ca parte importantă a economiei locale. Ca un început al dezvoltării turismului gastronomic din Zalău, s-a realizat proiectul „Gusturi vechi cu IMPACT azi” , realizat de voluntarii Clubului Impact Lego, menit să atragă turiști pasionați de gastronomie, care vor fi întâmpinați cu o broșură care include 23 de rețete sălăjene. Eu cred acest fel de turism poate avea un viitor în municipiul Zalău, printr-o elaborare mai amplă a ceea ce înseamnă gastronomia Sălajului, rețete tradiționale care sunt specifice orașului Zalău dar și care vin din localitățile din apropiere.

Ca o concluzie, putem spune că cele mai multe elemente cu valențe turistice și cu scop de atragere a turiștilor, sunt conținute de turismul cultural, fiind cea mai importantă formă de turism practicată în municipiul Zalău. Acesta trebuie dezvoltat pentru a căpăta un impact mai bine conturat și o putere turistică care să fie recunoscută la nivel național sau chiar internațional.

CAPITOLUL II: STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN

MUNICIPIUL ZALĂU

În acest capitol o să am în vedere elementele necesare pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare și anume o să încep prin a-mi prezenta viziunea asupra a ceea ce vreau să devină orașul, după implementarea măsurilor ce urmează a fi prezentate, această fiind partea cea mai importantă a unui astfel de proiect. Apoi o să fac analiza SWOT a municipiului Zalău, pentru a avea un punct de plecare în cunoștință de cauză și a determina situația în care se află orașul în prezent, urmând apoi seria celor mai importante probleme strategice, apoi o să stabilesc obiectivele strategice, ca idei de dezvoltare turistică, și nu în ultimul rând fișele de măsuri, care vor conține date despre buget, investitor și beneficiarii eligibili ai fiecărei măsuri.

II.1 Viziunea

Partea cea mai importantă în realizarea unei strategii de dezvoltare este viziunea. Rolul acesteia este de a determina exact ceea ce se urmărește prin această strategie, locul unde vrem să ajungem la sfârșitul proiectului.

Municipiul Zalău, fiind unul dintre principalele orașe din Transilvania, își va asigura creșterea rolului în regiune ca o importantă destinație turistică. Atât localnicii cât și turiștii care vor veni aici se vor bucura de servicii publice bine dezvoltate, bazate pe infrastructură de calitate și un management articulat al acestora, un mediu curat caracterizat prin arhitectură urbană atractivă și echilibrată care conservă și pune în valoare patrimoniul istoric și natural, formând un peisaj armonios.

Va avea un turism activ, vibrant și în creștere continuă, fapt ce va oferi condiții optime de a satisface nevoia de reamenajare constantă a resurselor turistice și se va caracteriza printr-o creștere rapidă a indicelui turistic.

Va deveni unul din cele mai cunoscute orașe ale României în care potențialul turismului cultural, activitățile sportive, gastronomice și de timp liber să reprezinte repere ale regenerării turismului și catalizatori ai dezvoltării activității turistice pentru a deveni un oraș prosper și un important centru turistic. Spuneam încă de la începutul lucrării că un rol foarte important în dezvoltarea turismului din Zalău o are Castrul Roman de la Porolissum, prin unicitatea sa în țară și prin valoarea istorică uriașă pe care o poartă. Valorificat corect, acest complex arheologic poate aduce o recunoștință națională amplificată, dar are potențial să devină chiar o atracție europeană importantă. Cum am spus mai sus, în cadrul prezentării obiectivului, au fost începute unele amenajări ale castrului, de ordin restructurant, dar încă se face posibilă îmbunătățirea ofertei de atractivitate pentru vizitare și petrecerea timpului liber. Astfel, propun în primul rând, punerea în funcțiune a centrului de informare turistică, care să pună la dispoziția turiștilor hărți și informații referitoare la vizitare. Lângă centru se va construi o locație de unde se vor putea achiziționa suveniruri în stil romanic, replici după tăblițe cu inscrieri din timpul Imperiului Roman, descoperite în cadrul săpăturilor arheologice sau în castru, brelocuri cu imagini din site și numele castrului etc. Este necesară și prezența unei unități de alimentație, care ar putea fi construită în stil romanic (predominant din piatră, pentru a ne duce cu gândul la așezările romanilor), oferind astfel vizitatorilor posibilitatea de recreere și odihnă după drumeții. Pentru a transforma locul într-o destinație și mai atrăgătoare, se va face și un mic club de echitație, care va oferi turiștilor oportunitatea să călărească prin pădure, sau prin locurile apropiate castrului astfel încât să nu dăuneze sitului istoric. Pe partea limesului (graniței) se vor reconstrui turnuri din piatră, cu posibilitatea de a urca în ele și fotografiere. În fiecare dintre ele va fi un „soldat roman”, în amintirea vremurilor când în turnurile de apărare trăiau cu schimbul 8 soldați. În timpul Festivalului Roman „Porolissum” vor exista (pe lângă impresionantele plimbări cu carele romane, a gladiatorilor cu scuturi și săbii, dansatoare romane sau vestale) evenimente artistice, „lupte între gladiatori “, dansuri specifice romanilor etc. Luptele și dansurile vor avea loc la amfiteatrul din castru, dansurile făcând introducerea spectacolului cu lupte între gladiatori.

De asemenea, pentru o valorificare a turismului gastronomic, propun includerea bucătăriei tradiționale sălăjene în cadrul evenimentului „Zilele orașului”, când se adună un număr impresionant de oameni pentru a participa la variatele activități. Astfel, o să devină cunoscută această idee, care ar putea lua un avânt considerabil. Pentru început se vor prezenta câteva din cele 23 de rețete din broșura proiectului „Gusturi vechi cu impact azi”, în mici pavilioane pitorești, servite de „țărăncuțe” îmbrăcate în port popular, corespunzător locului de unde provine mâncarea respectivă. Iar ca să nu uităm de vestita pălincă, vor fi dispuse mai multe feluri din familia acestei băuturi (poate proveni din grâu, zahăr, prune, pere etc.) dar vor fi și mici porții de degustare destinate adulților.

II.2 Analiza SWOT

Pentru o mai bună determinare a caracteristicilor zonei, e necesar să facem o analiză care poate să furnizeze un cadru decizional în legătură cu demersurile următoare referitoare la dezvoltare și care are rolul de a desemna pe de o parte punctele tari și oportunitățile elementului studiat, iar pe de altă parte semnalează amenințările și punctele slabe existente. Acestă analiză se numește analiza SWOT și este foarte importantă pentru a stabili un demers asupra a ceea urmează să facem în cadrul acestei strategii de dezvoltare a turismului.

Părțile componente ale analizei SWOT, cu mici exemplificări adaptate temei sunt:

S- Strengths = Punctele Tari ale zonei studiate, potențialul turistic existent pe care putem să îl valorificăm mai departe.

W- Weaknesses = Punctele Slabe, elementele care împiedică dezvoltarea turismului prin aportul de elemente dezavantajoase și negative în acest domeniu.

O- Opportunities = Oportunitățile de care poate profita municipiul Zalău, pentru a conduce la o mai bună dezvoltare a turismului.

T- Threats = Amenințările, care pot dăuna turismului, elemente de concurență, sau orice alte constituente sau schimbări nefaste.

În urma analizei SWOT, identificăm multe puncte tari și oportunități de care dispune turismul din Zalău dar și multe puncte slabe și amenințări care stau în calea atingerii unei puteri turistice maxime. Putem spune încă o dată că cel mai mare atuu de care beneficiază municipiul Zalău din punct de vedere turistic este bogăția sa cultural-istorică și cadrul natural din care face parte, care din păcate nu iese în evidență datorită valorificării și promovării scăzute a turismului de către actorii implicați în activitățile turistice locale. După ce am aflat toate caracteristicile zonei, atât cele pozitive cât și cele negative din punct de vedere turistic, următorul pas este de a valorifica punctele tari, de a remedia slăbiciunile, de a ne folosi de oportunități și de a minimaliza efectul riscurilor apărute sub formă de aminințări, pentru a ajunge la o reală dezvoltare turistică a zonei.

Observăm că multe elemente care trebuie îmbunătățite pentru a ajunge la viziunea mea, prezente în analiza SWOT, țin de dezvoltarea generală a orașului, dar ar ajuta extrem de mult din punct de vedere al atracției turiștilor; de exemplu restaurarea clădirilor care se află într-o stare de degradare, la fel și o îmbunătățire a sistemului de salubritate – amplasarea de coșuri de gunoi unde lipsesc, deoarece în prezent sunt rar amplasate în unele arii, curățarea continuă a străzilor etc. pentru a obține un aspect urbanistic plăcut și curat. Construirea unei piste de biciclete, cu scopul de a reduce poluarea aerului, asigurarea mai multor locuri de muncă, deoarece, cum am menționat la descrierea zonei, doar aproximativ 30 % din populația orașului este încadrată în muncă, astfel există foarte mulți cerșetori iar o bună parte a locuitorilor duc o viață conturată de neajunsuri materiale. În continuarea acestor probleme, vine ca amenințare emigrarea populației către centre mai mari sau în alte țări, astfel se pierd specialiști, persoane cu potențial de dezvoltare economică a orașului, de asemenea rămâne din ce în ce mai puțină populație tânără, ceea ce este o problemă îngrijorătoare din punct de vedere economic dar și turistic.

Este necesară de asemenea îmbunătățirea transportului în comun, prin acoperirea unei arii mai largi de transport, de asemenea multe dintre mijloacele existente prezintă incompatibilități cu ceea ce înseamnă un serviciu de calitate în acest domeniu. Din păcate, aceste probleme nu pot fi tratate în prezenta strategie, deoarece ar fi necesar un buget extrem de mare, de care nu dispunem. Astfel, în continuare o sa ma axez pe elementele realizabile, caracteristice dezvotării turistice, cu speranța că și problemele legate de dezvoltarea generală durabilă a orașului vor fi rezolvate la rândul lor, cu sprijinul instituțiilor răspunzătoare, pentru crearea tabloului armonios din viziunea mea.

II.3 Principalele probleme strategice

Promovare și valorificare scăzută a potențialului turistic

Ca principală problemă pentru turismul municpiului Zalău, identificăm lipsa de promovare și valorificare a potențialului turistic existent și implicarea redusă a actorilor locali – de exemplu absența circuitelor turistice din buchetul de oferte al agențiilor de turism. Ca oportunitate de rezolvare a acestei probleme putem să menționăm dezvoltarea domeniului tehnologiei informației și comunicației online, acum oamenii își petrec din ce în ce mai mult timp pe internet, aceasta fiind poate cea mai bună modalitate de a face cunoscut publicului larg potențialul de care dispunem, prin formarea de site-uri, pagini de socializare.

Infrastructura deficitară

O altă problemă identificată este cea legată de infrastructură, se identifică lipsa centrelor de informare turistică în punctele de intrare și ieșire din oraș, a bannerelor informative și directive către cele mai importante obiective turistice (referitoare la Muzeul de Artă și Istorie sau Castrul Roman de la Porolissum, acesta beneficiind doar de un singur astfel de banner, la ieșire din oraș, dar ar trebui să existe indicații și în restul orașului). Infrastructura de transport nu este orientată și către turiști, nu există mijloace de transport special pentru circuite turistice, nu există indicatoare spre obiectivele majore ale orașului. Luând în discuție elementele directive către Castrul Roman de la Porolissum, acestea lipsesc la ieșirea din oraș spre obiectiv, este amplasat un banner informativ, dar în altă zonă a orașului. În consecință, este nevoie de a introduce obiectivul Castrul Roman de la Porolissum pe indicatoarele rutiere începând de la intersecția care duce spre ieșirea din oraș, până aproape de destinație. Această măsură este necesară pentru direcționarea turiștilor către obiectiv, deoarece în momentul de față nu se poate ajunge la obiectivul turistic doar pe baza indicatoarelor rutiere și nu iese în evidență în niciun fel faptul ca în apropiere se află un astfel de obiectiv turistic.

De asemenea lipsesc informațiile turistice într-o limbă de circulație internațională din stații sau din mijloacele de transport și sunt necesare amenajări ale locurilor de popas și recreere din cadrul drumețiilor pe Muntele Meseș, în cadrul fiecărui traseu.

Lipsa unui plan de marketing turistic

Această problemă aduce în evidență faptul că momentan nu există o instituție care să-și asume conturarea unei identități turistice a zonei și care să aibă ca scop promovarea acesteia, dar și să conțină date statistice despre întreaga activitate turistică ce are loc în Zalău (sosiri, înnoptări, ce activități turistice s-au practicat etc.). În momentul de față avem doar Centrul de Informare și Promovare Turistică, dar acesta are în vedere întregul județ și se ocupă mai mult cu informarea și consilierea turiștilor în legătură cu alegerea de trasee turistice la nivel local sau la nivel de județ. Doar pagina online mai oferă câteva elemente de promovare turistică al municipiului, dar nu e de ajuns pentru aducerea municipiului Zalău la rangul de centru turistic cultural-istoric important.

III.4 Obiective strategice

În scopul de a maximiza efectele punctelor tari și oprtunităților din analiza SWOT, de a trata principalele probleme strategice și abordarea elementelor propuse în declarația de viziune, am redactat o listă de obiective strategice care să cuprindă toate aceste elemente sub formă de soluții pentru o dezvoltare mai bună a turismului în municipiul Zalău.

Orice obiectiv viabil trebuie să răspundă următoarelor cerințe:

Să fie realizabil (proiectul poate fi realizat cu resursele de care dispunem și cu cele care vor fi acceptate din partea finanțatorului)

Să fie specific (claritatea obiectivului- ce, cine, cum, pentru cine, când, unde facem?)

Să fie măsurabil (în orice moment este bine să știm nivelul la care am ajuns)

Să aibă limite de timp (proiectul are o anumită limită de timp pentru realizarea lui)

Să fie clar formulat.

Valorificarea și promovarea potențialului turistic

Conceperea și integrarea în ofertele tour-operatorilor de pachete turistice care să includă oferte de sejur, cu circuit de vizitare a celor mai importante obiective turistice.

Crearea unui site și unei pagini online prin care este promovat doar turismul din municipiul Zalău

Organizarea de tururi ale orașului cu ghidaj turistic local

Orientarea infrastructurii orașului către turiști

Instalarea de panouri de promovare referitoare la cele mai importante obiective turistice ale orașului

Instalarea de indicatoare de direcționare către cele mai importante obiective turistice

Adăugarea informațiilor de interes turistic în stațiile de transport în comun, în limba română și în limba engleză

Punerea unui microbuz la dispoziția turiștilor pentru vizitare locală

Amenajarea locurilor de popas în cadrul drumețiilor pe Muntele Meseș

Elaborarea unui plan de marketing turistic

Înființarea unei instituții cu rol de definire a identității turistice și promovarea acesteia (și implicit crearea unei baze de date turistice complete, care să cuprindă indicatori statistici referitori la întreaga activitate turistică din municipiu)

Restaurarea, amenajarea și valorificarea Castrului Roman de la Porolissum

Punerea în funcțiune a centrului de informare turistică

Construirea unei unități de alimentație cu scop de recreere

Construirea unui magazin de suveniruri specifice destinației turistice

Amenajarea locului de parcare

Reconstruirea turnurilor de apărare

Construirea și amenajarea unui club de echitație

Adăugarea de numere artistice, lupte între gladiatori și dansuri specifice romanilor în cadrul Festivalului Roman “Porolissum”

Pavajul drumului din pământ cu piatră

Curățarea sit-ului de obiectele ce conferă un aspect inestetic

Valorificarea și promovarea turismului gastronomic

Includerea bucătăriei tradiționale sălăjene în cadrul evenimentului “Zilele Orașului”

. II.5 Fișe de măsuri

II.5.1 Valorificarea și promovarea potențialului turistic

II.5.2 Orientarea infrastructurii către turiști

II.5.3 Elaborarea unui plan de marketing turistic

II.5.4 Restaurarea, amenajarea și valorificarea Castrului Roman de la Porolissum

BIBLIOGRAFIE

Bibliotecă științifică

1. Curs Geografia turismului în România, Ciangă Nicolae

2. Lucrare „Statutul municipiului Zalău”, 2001

3. Zalău- Cultură și Spiritualitate, Marcela Babanaș

4. Fișele localității Zalău pe anii 2001, 2006, 2010, 2012 și 2014

4. Suport curs sinteză Managementul proiectelor de dezvoltare în turism, 2014, D. Alexandru

Bibliotecă online

1. http://www.welcometoromania.ro/Zalau/Zalau_Casa_de_Pastrare_r.htm

2. http://www.sportulsalajean.ro/articol-20013/Turismul-gastronomic-salajean-strategie-de-atragere-a-turistilor

3. http://www.voceatransilvaniei.ro/s-deschis-strandul-din-zalau/

4. www.zalăusj.ro

5. http://www.welcometoromania.ro/Zalau/Zalau_Lista_Obiective_r.htm

6. www.turismzalau.ro

LISTA FIGURILOR

Tabele

Tabel 1: Evoluția instituțiilor culturale din Zalău în perioada 2010-2014 10

Tabel 2: Evoluția numărului structurilor de cazare în Zalău între anii 2001-2014 26

Tabel 3: Structuri și activități cu rol turistic în Zalău, în anul 2014 29

Grafice

Grafic 1: Domeniile de activitate a forței de muncă din Zalău 9

Grafic 2: Evoluția înscrierilor la învățământul din Zalău în perioada 2001-2014 10

Grafic 3: Evoluția numărului de locuri din unitățile de cazare din Zalău, între anii 2001-2014 27

Grafic 4: Evoluția sosirilor turistice în Zalău, în anii 2010, 2012 și 2014 28

Grafic 5: Evoluția înnoptărilor turistice în Zalău, în anii 2010, 2012 și 2014 29

Fotografii

Foto 1: Muzeul Județean de Istorie și Artă, Zalău 12

Foto 2: Galeria de Artă "Ioan Sima", Zalău 13

Foto 3: Primăria Municipului Zalău 14

Foto 4: Casa Ujvarosi, Zalău 15

Foto 5: Catedrala Sfânta Vineri, Zalău 16

Foto 6: Monumentul Lupa Capitolina, Zalău 17

Foto 7: Statuia lui Wesselenyi Miklos, Zalău 18

Foto 8: Fântâna arteziană din Zalău 19

Foto 9: Casa Municipală de Cultură, Zalău 20

Foto 10: Colegiul Național "Silvania", Zalău 20

Foto 11: Poarta principală de intrare în Castrul Roman, față-spate 21

Foto 12: Poarta principală de intrare în Castrul Porolissum, cu zidul-extensie recent reinstaurat 22

Foto 13: Amfiteatrul din Castrul Roman de la Porolissum 23

Foto 14: Cadre neîngrijite din Castrul Roman de la Porolissum 24

Foto 15: Parcul Central, Zalău 25

Foto 16: Locul de joacă pentru copii din Parcul Central 25

Foto 17: Parcul Brădet, Zalău, locul de începere al traseelor menționate 32