Sef lucr. dr. ing. Dragomir Orhei [302928]
[anonimizat]:
Sef lucr. dr. ing. Dragomir Orhei
Absolvent: [anonimizat]
2018
[anonimizat], [anonimizat] I.M.E [anonimizat]:
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE MONITORIZARE ȘI CONTROL A [anonimizat] A UNEI STATII DE POMPARE
Conducător științific:
Dr.ing. Dragomir Orhei Absolvent: [anonimizat]
2018
Cuprins
1. Introducere
Mediu in care traim in prezent se afla intr-o [anonimizat]. Dezvoltarea societatilor ar putea fi privita ca o crestere a pietelor intr-o [anonimizat] a bunurilor sa creasca.
1.1 [anonimizat].[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat], iar casele in care locuiau nu erau inalte pentru a fi nevoie sa ridice apa la o anumita inaltime. Aceasta nevoie a [anonimizat].
Figura 1
In prezent un oras mare care nu este aprovizionat cu apa este complet paralizat. Pentru a se intampla acest lucru este suficient ca sa dispara energia electica necesara motoarelor electrice de antrenare a pompelor.
Ele reprezintă niște mecanisme mecanice de generare a [anonimizat], aflat în mișcare cu o [anonimizat], dezvoltată de un motor electric.
1.2 Problematica în domeniul temei
O definitie riguroasa a notiunii de sistem este inca greu de dat . Notiunea de sistem are o [anonimizat]. [anonimizat]. Sistemele automate sunt sisteme tehnice cu ajutorul carora se realizeaza supravegherea si comanda proceselor fara interventia directa a omului.
[anonimizat]. [anonimizat]. Pentru indeplinirea acestor obiective apelam la sistemele automate pentru conducerea automata a proceselor. In ansamblul sau, sistemele de conducere automata a proceselor presupun existenta unui mijloc de conducere care sa aplice comenzi obiectului condus .
Dupa cum factorul uman este implicat mai mult sau mai putin, conducerea proceselor este de doua tipuri: manuala si automata. Diferenta dintre cele doua tipuri de conducere o face gama larga de avantaje pe care le ofera conducerea automata a proceselor. Pentru ca sistemele de conducere a proceselor sa satisfaca obiectivele impuse , acestea includ sisteme automate care realizeaza functii importante de monitorizare automata a proceselor, reglare automata a proceselor , optimizarea proceselor. Sistemele pentru comanda automata sunt creierul automatizarilor . La ora actuala datorita evolutiei majore din domeniu,exista aparate si dispozitive insarcinate cu functii de comanda automata inteligente , care sunt capabile sa indeplineasca cu usurinta obiectivele conducerii automate.
2. Problematica monitorizării si controlului parametrilor statiilor de pompare
2.1 CLASIFICAREA STAȚIILOR DE POMPARE
Principalele criterii de clasificare ale stațiilor de pompare sunt:
– domeniul de utilizare;
– tipul constructiv;
– gradul de mobilitate.
Pe baza domeniului de utilizare deosebim urmatoarele stații de pompare:
– pentru alimentări cu apă a centrelor populate;
– pentru alimentări cu apă industrială;
– pentru hidroameliorații;
– pentru evacuarea apei din sistemele de canalizari (apele uzate, meteorice);
– pentru evacuarea apei din epuismente;
– pentru lucrări de hidromecanizare (excavații, terasamente, construcțiile de diguri); – cu destinații industriale (chimică, industrială);
– cu folosințe multiple.
După tipul constructiv se deosebesc următoarele stații de pompare:
– supraterane la sol când agregatele de pompare sunt amplasate deasupra nivelului terenului;
– subterane la care agregatele de pompare sau numai pompele sunt amplasate sub nivelul terenului;
Stațiile de pompare subterane se subclasifică după modul de execuție al clădirii în:
– subterane având infra și suprastructură; această categorie de stații de pompare se caracterizează prin faptul că echipamentul hidromecanic, electrice și automatizat este protejat prin suprastructura stației;
– subterane prevazute numai cu infrastructură; acestea sunt caracterizate prin aceea că echipamentul este capsulat, iar pompele sunt amplasate în lichidul de lucru sau în infrastructură.
După gradul de mobilitate se deosebesc 2 tipuri de stații de pompare:
– fixe;
– mobile (pot fi autotractate,tractate pe plan orizontal sau înclinat sau plutitoare). In afara criteriilor de mai sus clasificarea stațiilor de pompare se mai poate efectua și după alte criterii cum ar fi:
– în funcție de caracterul construcției care poate fi provizoriu sau definitiv;
– în funcție de valoarea marimilor caracteristice (debit, înalțimea de pompare)
– în fucție de perioada de exploatare (care poate fi permanentă sau sezonieră);
– după tipul agregatelor de pompare.
Elementele componente ale unei instalații de pompare a apelor uzate sunt:
– rezervoarele pentru colectarea și acumularea apelor uzate;
– pompele care absorb apa din rezervoare și o refulează spre canalizarea exterioară;
– aparatajul necesar pentru pornirea și oprirea manuală si automată a pompelor cu eventualele dispozitive pentru semnalizarea la distanță a nivelului apei din rezervoare.
2.2 Punerea problemei
La statiile de pompare care sunt responsabile cu alimentarea cu apa,automatizarea trebuie realizata cu discernamant, avand in vedere toate prevederile ansamblului. Astfel, în cazul în care pomparea se face fără rezervor, pornirea pompelor poate fi comandată de nivelul maxim din rezervorul de aspirație, de nivelul minim din rezervorul de refulare sau de presiunea minimă din rezervorul de distribuție, iar oprirea pompelor de nivelul minim din rezervorul de aspirație, respectiv, de nivelul maxim din rezervorul de refulare sau de presiunea maximă din rețea.
Nu este indicat să se facă automatizarea stațiilor de pompare a captărilor din straturi de apă subterană, la care debitul captat trebuie să fie cât mai uniform, pentru a evita înnisiparea dispozitivului de captare (puțuri sau drenuri). În aceste cazuri se recomandă adoptarea soluțiilor cu centralizarea comenzilor și semnalizarea stării de funcționare a agregatelor, reglarea funcționării instalației făcându-se manual.
Automatizarea stațiilor de pompare în alimentările cu apă se adoptă în toate cazurile în care rezultă ea rațională, ea asigurând următoarele avantaje:
– funcționarea sigură și după un program dat a agregatelor;
– prelungirea duratei lor de funcționare, prin semnalizarea la timp a fenomenelor anormale;
– reducerea capacității de compensare a rezervoarelor;
– reducerea costului de construcție prin micșorarea gabaritelor;
– reducerea cheltuielilor de exploatare, prin micșorarea consumului de energie electrică pentru iluminat, suprimarea sau reducerea cheltuielilor cu instalațiile de ventilație și încălzire, reducerea personalului de întreținere.
Cele mai utilizate tipuri de stații de pompare cu funcționare automată sunt instalațiile pneumatice, din care fac parte stațiile de pompare cu hidrofor (recipient pneumatic).
2.3 Descrierea procesului asociat sistemelor de pompare
Pentru a se alimenta cu apă de la rețeaua publică, marea majoritate a întreprinderilor și a instituțiilor folosesc sisteme de pompare proprii. Acestea au rolul de a furniza o presiune care să satisfacă toate posturilor instalate, iar cele mai multe dintre ele dispun și de rezervoare tampon capabile să asigure cantitatea de apă necesară atât pentru consumul din timpul nopții (când presiunea din rețeaua publică scade foarte mult cât și pentru eventualele intervenții de stingere a incendiilor.
În vederea micșorării costurilor de întreținere și reparații și a creșterii siguranței în exploatare, sistemele de pompare sunt adesea prevăzute cu dispozitive de protecție și echipamente de automatizare concepute special să răspundă cerințelor acestor tipuri de aplicații.
În mod obișnuit stațiile de pompare au în componența lor mai multe electropompe. Pompele sunt alese în așa fel încât debitul maxim solicitat să fie furnizat de o parte din ele, celelalte fiind păstrate ca rezerve calde. Rezervele sunt prevăzute pentru ca sistemul să poată fi operațional și în situația apariției unor avarii sau pe durata lucrărilor curente de reparație și întreținere.
Echipamentul de automatizare trebuie să protejeze sistemul de pompare să nu lucreze fără apă (în gol). Pentru aceasta el trebuie să fie capabil să preia un semnal furnizat de la un traductor de presiune montat pe conducta de aspirație. Semnalarea lipsei apei se face tot printr-o avertizare luminoasă.
Figura
În ultima perioadă, în sistemele de automatizare a stațiilor de pompare au început să se folosească din ce în ce mai des traductori de presiune. Aceștia, pe lângă faptul că sunt foarte fiabili și nu necesită o întreținere deosebită, furnizează valori continue ce permit utilizatorului, prin intermediul echipamentului de comandă și control, programarea sau modificarea, de la consola operator, a diferitelor praguri de comutare. În aplicația de față, informațiile preluate de la traductori oferă posibilitatea să se stabilească cu ușurință limitele minime și maxime pe care trebuie să le atingă presiunea din conducta de refulare, nivelul de oprire general.
Figura
Se elimină astfel cheltuielile implicate cu supravegherea permanentă sau cu inspecția periodică a stațiilor de pompare, echipele de intervenție responsabile să înlăture o anumită defecțiune putând acționa eficient, pe baza unei diagnoze precise.
2.4 Probleme existente la sistemele de pompare
Normele specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa si pentru nevoi tehnologice cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, din cadrul ansamblurilor de constructii si instalatii de un anumit specific, care sunt utilizate la aprovizionarea centralizata cu apa potabila sau industriala a unui centru populat, ansambluri aflate in administrarea gospodariilor comunale din subordinea consiliilor locale.
Luand in considerare riscurile specifice activitatii de alimentare cu apa, normele specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa a localitatilor si pentru nevoi tehnologice au scopul de a contribui la desfasurarea proceselor de munca in conditii de securitate.
In cuprinsul prezentei norme, prin alimentari cu apa se inteleg ansamblurile de constructii si instalatii de un anumit specific utilizate la aprovizionarea centralizata cu apa potabila sau industriala a unui centru populat.
Partile componente ale sistemelor de alimentare cu apa la care se refera prezenta norma sunt cele prin care se realizeaza: captarea apei din sursele naturale, corectarea caracteristicilor apei preluate din sursa pentru a corespunde conditiilor de calitate impuse de specificul folosintei, transportul apei de la captare si pana la punctele de consum, inmagazinarea apei pentru anumite scopuri, precum si ridicarea presiunii apei in punctele din sistem unde este necesar acest lucru.
Pe langa anumite prevederi generale de securitate a muncii, care sunt comune tuturor locurilor de munca din cadrul sistemelor de alimentare cu apa, mai sunt stabilite si unele prevederi specifice fiecarei categorii de obiecte tehnologice.
Pentru facilitarea intelegerii unor notiuni uzuale din domeniul securitatii muncii s-a procedat la explicarea acestora in cadrul unei anexe la norme.
Terminologia utilizata in prezentele norme este cea stabilita in STAS 10898- 85 "Alimentare cu apa si canalizari. Terminologie".
2.5 Formularea problemei asociata temei abordata in lucrare
Monitorizarea statiilor de pompare se poate face în mai multe moduri:
comanda total automată prin PLC
comanda manual
Figura
De exemplu pentru a putea verifica starea unei pompe, după ce aceasta a suferit o intervenție, operatorul trebuie să o poată porni și opri în regim manual.
Acest regim de lucru poate fi util și dacă operatorul dorește să controleze personal modul de funcționare al grupului de pompare sau pe durata în care automatul nu este operațional.
Comanda total automată prin PLC:
In vederea realizarii sistemului de monitorizare si control a parametrilor de functionare a statiei de pompare am ales sa folosesc PLC(dispozitiv automat de control). El permite reglarea nivelului de apa in rezervoarele de depozitare,gestionarea timpului de functionare si interventie a personalului de intretinere,asigurarea presiunii de apa dorita in retea.
Pentru acest tip de comandă, cel mai cunoscut PLC este cel de la Siemens. In funcție de complexitatea cerințelor, pot exista mai multe tipuri de echipamente PLC. Cel mai potrivit pentru comenzile și monitorizarea setărilor unei statii de pompare este Siemens S7 200.
Figura
3. Descrierea și utilizarea PLC-urilor în monitorizarea proceselor
3.1 Generalități
La începuturile dezvoltării industriei se punea accent pe acțiunea omului, fiind singurul capabil să controleze un sistem. În prezent ingineria a evoluat foarte mult și se pune mare preț pe electricitate și pe aplicațiile ce se pot realiza cu ajutorul acesteia; spre exemplu se pot controla sisteme, control realizat prin implementarea releelor – aceste relee fac posibilă pornirea și oprirea energiei electrice fără utilizarea unui întrerupător mecanic. În mod normal releele programabile sunt folosite pentru a realiza decizii logice simple.
Dezvoltarea industriei calculatoarelor și a tehnologiei a dus la apariția PLC-urile(Programmable Logic Controller). PLC-ul oferă posibilitatea de a simula în timp real mai multe procese industriale; aceste simulări fiind extrem de utile deoarece prin intermediul lor se pot descoperi si preveni în timp real defecțiuni, evenimente neplăcute, blocaje ale sistemului etc.
PLC – Programmable Logic Controller
Un controler logic programabil, denumit PLC (Programmable Logic Controller) sau controler programabil, sau automat programabil – AP, este un dispozitiv de tipul unui computer utilizat pentru a controla procesele din mediul industrial. Astfel de procese, pe care PLC-urile le pot controla, sunt foarte variate cum ar fi: sisteme de transport (transportor), mașina din industria alimentară, liniile de asamblat autovehicule.
Conform definiției NEMA (National Electrical Manufacturers Associations), un PLC este soluția bazată pe un microprocesor care utilizează modulele de intrare conectate la senzori pentru a citi starea sistemului controlat, schimbarea task-ului de analiză a stării sistemului și clarificarea acțiunilor consecutive și în sfârșit, utilizează modulele de ieșire pentru a dirija conductorii și dispozitivele de acționare. De aceea, task-ul software a PLC-ului constă din calcularea valorilor de ieșire corecte oferind o imagine a valorilor de intrare.
Arhitectura PLC-ului poate fi schematizată în Figura III-1. Unitatea centrală este în general, bazată pe un singur procesor dar pentru aplicațiile complexe este disponibil multiprocesorul. Majoritatea PLC-urilor au o magistrală unică, comună cu UCP-ul, memoria și interfețele. Evoluția controler-ului este în direcția soluțiilor multimagistrală (multibus) unde, în particular, canalele de I/O au propria lor magistrală serială sau paralelă.
Unitatea de depanarea și programare a PLC-ului este, de obicei, un dispozitiv extern, întinzându-se de la o tastatură dedicată cu un display mic până la un Computer Personal (PC).
Modulele de intrare/ieșire (I/O) convertesc semnalele provenite de la senzori într-un format digital și generează semnale electrice proporționale cu valorile digitale de la variabilele de ieșire stocate în memoria PLC-ului. Semnalele înlocuite între sistem și control pot fi discrete sau analogice.
Sunt câteva criterii de selecție a PLC-ului corespunzător pentru o aplicație dată. Tipic, clasa PLC-ului este definită de către numărul maxim de semnale de I/O care sunt capabile să comande și să conducă. Un alt criteriu, care este foarte important, este viteza de calcul a PLC-ului, capabilitatea de luare a deciziei corecte într-un interval de timp precizat.
Fig 3.1 Arhitectura PLC- ului
Evoluția tehnologică în electronică și în știința calculatoarelor tinde spre arhitecturile hardware/software mult mai sofisticate, capabile să garanteze un timp de reacție mult mai scurt și o siguranță intrinsecă mult mai bună.
Într-un sistem de control industrial tradițional, toate dispozitivele de control sunt cablate direct fiecare cu fiecare în conformitate cu modul cum trebuie să lucreze sistemul controlat. Oricum, într-un sistem cu PLC, acesta înlocuiește cablarea dintre dispozitive. Astfel, înainte de a fi cablat direct fiecare cu fiecare, tot echipamentul este cablat la PLC. Atunci, programul de control din interiorul PLC-ului prevede ”cablarea” conectării dintre dispozitive. Un program de control este un program de calculator stocat în memoria PLC-ului care instruiește PLC-ul despre ce urmează ca să se întâmple într-un sistem. Utilizarea PLC-ulul pentru a oferi cablarea legăturilor dintre dispozitivele sistem este denumită softwiring (cablare software).
Avantajele utilizarii PLC-urilor
Avantajul softwiring-ului (cablării software) provenit de la controlerele programabile este nemaipomenit. De fapt, este unul dintre cele mai importante lucruri oferit de PLC-uri. Cablarea software permite ca modificările într-un sistem de control să fie ușoare și ieftine. Dacă se dorește ca un dispozitiv dintr-un sistem cu PLC-uri să funcționeze diferit sau să aibă controlul asupra unui element de proces diferit, tot ceea ce trebuie făcut este să se schimbe programul de control. Într-un sistem tradițional, această modificare implică o schimbare a cablării fizice dintre dispozitive, un cost și o pierdere de timp.
PLC-urile oferă și alte avantaje pe lângă sistemele de control tradiționale, cum ar fi:
Siguranță mai mare;
Necesitatea unui spațiu mic pentru implementare;
Posibilitatea implementării de operații matematice;
Costuri reduse;
Abilități de a rezista la un mediu aspru;
Dezvoltare.
Structura unui PLC
De fapt, un PLC este alcătuit din două elemente:
Unitatea centrală de prelucrare;
Sistemul de intrare/ieșire.
Unitatea centrală de prelucrare (UCP) este partea controlerului programabil care extrage, decodează, stochează și procesează informația. De asemenea, execută programul de control stocat în memoria PLC-ului. În esență, UCP-ul este “creierul” controlerului programabil. UCP-ul are trei părți:
Procesorul;
Sistemul de memorare;
Alimentarea.
Procesorul este partea din UCP care codează, decodează și calculează date. Sistemul de memorare este partea din UCP care stochează atât programe cât și date de control pentru echipamentul conectat la PLC. Memoria PLC-ului este împărțită în trei spații: spațiul de sistem, spațiul de program și spațiul de date. Spațiul de sistem conține programe instalate de către fabricant (sistemul de operare, modulele de diagnosticare și simulare). Spațiul de program conține codul de control scris de către programator. Spațiul de date stochează toate variabilele utilizate de către programul de aplicație.
Alimentarea este acea parte care furnizează PLC-ului tensiunea și curentul de care are nevoie pentru a funcționa.
Fig 3.2 Structura Unității Centrale de Prelucrare
Sistemul de intrare/ieșire (I/O) este partea din PLC la care sunt conectate toate dispozitivele din câmp. Dacă UCP-ul poate fi gândit ca un creier al PLC-ului, atunci sistemul de I/O poate fi gândit ca fiind mâinile și picioarele PLC-ului.
Sistemul de I/O constă din 2 părți principale:
Cadrul de montare (rack-ul);
Modulele de intrare/ieșire (I/O).
Cadrul este o cutie cu sloturi înăuntru care este conectat la UCP.
Modulele de intrare/ieșire sunt dispozitive cu terminale de conectare la care sunt legate dispozitivele din câmp. Împreună, cadrul și modulele de I/O alcătuiesc interfața dintre dispozitvele din câmp și PLC. Când se setează corect, fiecare dintre modulele de I/O este atât cablat la dispozitivele din câmp corespunzătoare cât și instalat într-un slot din cadru. Aceast lucru creează o conectare fizică între echipamentul din câmp și PLC. La unele PLC-uri mai mici, cadrul și modulele de I/O sunt încapsulate într-o singură unitate.
Fig 3.3 a) Rack de conectare Fig 3.3 b) Modul I/O Fig 3.3 c) Rack cu modul I/O module I/O conectat
Toate dispozitivele de câmp conectate la PLC pot fi clasificate în una din două categorii:
de intrare;
de ieșire.
Intrările sunt dispozitivele care transmit un semnal/dată la un PLC. Exemple tipice de intrări sunt butoanele de acționare, întrerupătoarele și dispozitivele de măsurare.
Ieșirile sunt dispozitivele care așteaptă un semnal/dată de la PLC pentru a efectua funcțiile de control. Semnalizările luminoase, hupele, motoarele și valvele sunt toate bune exemple de dispozitive de ieșire.
Fig 3.4 Conexiunea PC-ului cu PLC-ul
Funcționare PLC
Funcția de bază a unui automat programabil este aceea de scanare continuă a stărilor programului. Prin scanare se ințelege verificarea continuă a condițiilor programului într-o perioadă de timp. Acest proces de scanare a stărilor se compune din trei pași:
Testarea intrărilor. Pentru început PLC-ul testează fiecare intrare cu intenția de a depista care este în starea “ON” și care este în starea “OFF”. Cu alte cuvinte, PLC-ul verifică dacă este conectat vreun senzor sau comutator la intrări. După aceea, acest pas este memorat și va fi folosit în următorul pas.
Executarea programului. Aici PLC-ul execută programul, instrucțiune cu instrucțiune. Cunoscând starea intrărilor obținută din pasul precedent, atunci programul va executa pașii necesari. Reacția executării unui pas se poate observa prin activarea unei ieșiri, care poate fi memorată și utilizată în pasul următor.
Verifică și corectează starea ieșirilor. In pasul final, PLC-ul verifică starea ieșirilor și corectează, dacă este cazul, aceste erori, utilizându-se de logica programului.
3.2 Familia de PLC-uri S7-200
1. Privire de ansamblu asupra automatelor programabile din familia SIMATIC.
Fig 3.5 Privire de ansamblu
2. Prezentare generală
Seria S7-200 reprezintă o linie de micro-PLC (micro – programmable logic controller)
care poate controla o diversitate de aplicații de automatizare.
S7-200 are un design compact, cost redus și un vast set de instrucțiuni, toate aceste
avantaje făcând din S7-200 soluția perfectă pentru controlul de aplicații mici.
Fig 3.6: S7-200 detalii Fig 3.7: Module: ceas și baterie, memorie suplimentare suplimentară
Fig 3.8: Modulul CPU de bază + modulul de extensie
Fig.3.9: Module de extensie
Fig 3.10: Modalitatea de adăugare a modulelor de extensie
Obiective:
Instalarea și realizarea legăturilor
Ințelegerea operațiilor CPU, tipuri de date, modurile de adresare, ciclul de
memorie,protecția prin parola și comunicația rețelei.
Specificații
Descrieri și exemple pentru Simatic instrucțiuni de programare
Fig 3.11 Conexiunea serie prin cablu PPI
S7-200 pune la dispoziția utlizatorului o gamă largă de procesoare:
221 CPU
222 CPU
224 CPU
S7-200 poate fi conectat la mai multe module opționale, el fiind format în principal din
unitate centrală de procesare (CPU), sursa de tensiune și modulul de intrări ieșiri.
CPU-ul execută programele și memorează datele pentru controlul task-ului. Sursa de tensiune furnizează energia necesară pentru modulul de bază și modulele suplimentare. Numărul de module de intrări/ieșiri se poate mări, folosind module suplimentare. Intrările monitorizează semnalele de la dispozitivele de câmp( senzori, switch-uri) și ieșirile controlează elementele de execuție (pompe, motoare). Portul de comunicație permite conectarea CPU-ului la dispozitive de comunicare. CPU-ul dispune de asemeni de leduri ce indică: starea RUN/ STOP, starea curentă a intrărilor / ieșirilor, detectare erori.
CPU dispune și de un ceas în timp real precum și de o memorie EEPROM ce memorează/ transferă programe între CPU.
3.3 Medii de dezvoltare HMI (Human Machine Interface)
O interfață om-mașină (HMI) reprezintă dispozitivul de intrare/ieșire prin care operatorul controlează procesul și care prezintă date de proces la același operator. HMI este de obicei legat de bazele de date ale sistemului LADDER DIAGRAM și programe software, pentru a oferi date de diagnostic, precum și de gestionare a informațiilor, cum ar fi procedurile de întreținere programate, informații logistice, scheme detaliate pentru un anumit senzor sau mașină și ghiduri de depanare expert-sistem.
Ladder diagram
Fig 3.12 Ladder diagram
In decursul timpului, încă de la apariția PLC-urilor, s-au prezentat mai multe soluțtii de programare a automatelor programabile – cea mai populară soluție fiind programarea in “ladder diagram”. Ca atare, în prezent, majoritatea automatelor programabile sunt programate în “ladder diagram” (schema de relee), ceea ce nu este o simbolistică aparte. Acest mod de programare era mult mai ușor de ințeles atât de electricieni cât și de tehnicieni, Pentru că simbolurile aparatelor și contactelor acestora erau foarte similare cu cele din schemele clasice de automatizare.
Ladder diagram consta dintr-o linie verticală, și una sau mai multe linii orizontale, pe care se inseriază, spre exemplu: contactele de intrare, ieșire și anumite elemente logice de program. Linia din partea stângă se numește “bus bar” iar linia orizontală este linia de instrucțiuni.
Pe linia de instrucțiuni se dispun elementele logice ale programului (contacte normal-inchise, normal-deschise, porți logice, contactoare etc). Combinând mai multe condiții sau elemente logice pe linie, se poate determina care instrucțiune urmează să se execute și în final care element de ieșire îl poate comanda.
Fig 3.13
Prezentare generală a mediului de programare MicroWin S7
Interfața de programare pentru S7-200 se numeste Step 7 – Micro/Win 32.
Fig 3.14 Interfața cu utilizatorul
Conectarea S7-200 la PC se realizează folosind un cablu PC/PPI. PPI reprezintă acronimul de la Point to Point Interface.
• Starea poziției pinilor care determină rata de transfer (pinii 1, 2 si 3 dau rata de
transfer, iar pinii 4 si 5 trebuie sa fie 0).
• Capătul lui RS-232 se conectează la PC (com1 si com2)/USB
• Capătul RS-485 se conectează la S7-200
Fig 3.15 Modalitatea de conectare a PLC-ului la CPU printr-un cablu PPI
Mediu de dezvoltare programe de aplicație pentru echipamentele Siemens din clasa 200
Fig 3.16
MicroWIN SP1.
– Incărcare prin icoana
– Incarcare prin apel RUN:
"C:\Program Files\Siemens\STEP 7-MicroWIN 32\Bin\microwin.exe"
Fig 3.17 Meniu principal:
-Opțiunea File:
-Opțiuni de configurare ecran
Figura
Fig. 3.18 Alcatuirea unui proiect nou
Cele trei limbaje standard ale lui Step 7 sunt:
• Ladder Logic (LAD)
• Statement List (STL)
• Function block diagram (FBD)
Fig 3.19 Limbajele standard de programare
Pentru scrierea programului se face dublu click pe componenta OB 1, ce apare în partea dreaptă la selectarea directorului Blocks.
Fig. 3.20 Circuit serie în Ladder Logic
Fig 3.21 Circuit paralel în Ladder Logic
Cum se transferă un program în PLC:
Se încarcă proiectul File-> Open -> nume-> Open
Se stabilește tipul automatului PLC -> Type -> OK
Se stabilesc parametrii de comunicare PLC -> Type -> Comunications -> PC/PPI -> Properties -> Local Communications -> Ok…
Se pornește PLC-ul și se comută butonul pe Terminal
Se stabilește comunicația View -> Communications -> Double click- se așteaptă răspuns cu adresa de conexiune.
Se transferă programul în PLC prin File -> Download
Simulatorul execută o compilare generală, dacă nu sunt erori, programul de aplicație este transferat în PLC, care a fost trecut în mod STOP
Pentru execuția programului, automatul programabil se trece in regim RUN
Cum se incarcă un program din PLC:
Se incarcă proiectul File -> Open -> nume -> Open
Se stabilește tipul automatului PLC -> Type -> OK
Se stabilesc parametrii de comunicare PLC -> Type -> Comunications -> PC/PPI -> Properties -> Local Communications -> Ok…
Se pornește PLC-ul și se comută butonul pe Terminal
Se stabilește comunicația View -> Communications -> Double click- se așteaptă răspuns cu adresa de conexiune.
Se preia programul din PLC prin File -> Upload
Simulatorul transferă în memoria calculatorului programul de aplicație iar acesta poate fi salvat cu opțiunea Save (Meniu File)
Win CC
WinCC este un sistem HMI, rulat sub sistemul de operare Microsoft Windows 2000 sau Windows XP. HMI vine de la "Human Machine Interface", adică interfața dintre om
(operatorul) și mașină (procesul).Controlul efectiv asupra procesului se realizează de către sistemul de automatizare. WinCC comunică atât cu operatorul cât și cu sistemul de automatizare.
WinCC Mediu de dezvoltare proiecte / configurare
Pentru a dezvolta și a configura proiecte, mediul de dezvoltare WinCC este prevăzut
cu editoare speciale, care pot fi accesate de la WinCC Explorer. Cu fiecare editor, un subsistem specific de WinCC este configurat.
Crearea unui proiect în WinCC Flexible
Se creează un nou proiect cu ajutorul opțiunii Project Wizard
Fig 3.22 Crearea unui proiect nou
Se alege tipul de proiect Small Machine și se integrează proiectul STEP7 apăsând butonul Browse, apoi selectând sursa.
Fig 3.23 Legătura directă PLC
Se alege tipul de dispozitiv HMI, se selectează rezoluția ecranului, tipul de conexiune și seria din care face parte PLC-ul.
Se apasă Next până se ajunge la configurarea modului de navigare.
. Fig 3.24 Mod de navigare ecrane
Se adaugă librăriile necesare , se apasă din nou Next apoi Finish.
Fig. 3.25 Pasul Final
Subsistemele importante ale WinCC sunt:
Subsistemul de grafică – editor pentru crearea ecranelor este Designer Grafică.
Subsistemul de alarmă – editor pentru configurarea alarmelor este numit log de alarmă.
Subsistemul de arhivare – redactor pentru specificarea datelor care urmează să fie arhivate
Subsistemul de raport – editor pentru crearea layout raportul este Report Designer.
Subsistemul de comunicare – este configurat direct în Explorer WinCC.
Toate datele de configurare sunt stocate în baza de date CS
Runtime WinCC
Cu software-ul de runtime (execuție), operatorul poate executa și monitoriza
procesul. Programul de execuție are următoarele atribuții
• Citirea datelor stocate în baza de date CS.
• Afișarea pe ecrane.
• Comunicarea cu sisteme de automatizare.
• Arhivarea datelor de rulare actuale, cum ar fi valorile de proces și evenimente de
alarmă.
• Rularea unui proces, de exemplu, prin intermediul unor puncte de referință
specificate sau prin activare / dezactivare.
4.Descrierea aplicației de monitorizare
4.1 Structura aplicației
Aplicația monitorizării și controlării unei statii de pompare constă într-un panou de comandă care supraveghează buna funcționare a sistemului de pompare,ajustează și preîntîmpina eventualele probleme.
Interfața cu utilizatorul permite comanda manuală sau automată a statiei de pompare în funcție de presiunea apei din reteaua publica pentru a asigura debitul dorit.
Interfața aplicației cu utilizatorul:
4.2 Schema de principiu și schema electrică
Montajul experimental este alcătuit din:
-PLC Siemens S7-200;
-surse de alimentare Meanwell MDR-220-24; 220-12 -2 buc;
– termorezistență;
– electroventil;
– siguranță automată;
– relee cu bobină la 24 v – 2 buc;
-contactor static Omron;
-convertoare termorezistența PT100 – 4…20mA – 1 buc;
– Led 12-30V, 5-14mA –5 buc;
-pompa
– Cartela analogică;
-Stand din OSB;
-Panou de comandă din plexiglas;
– Cablu Siemens PC/PPI;
Figura
Figura
Figura
Figura
Figura
Figura
Interfața aplicației cu utilizatorul:
Figura
Interfața cu utilizatorul permite comanda manuală sau automată a sistemului de pompare.
Functionarea statiei de pompare in regim automat:
Figura
Butonul nr.1 indică temperatura reala a termorezistenței;
Butonul nr.2 permite setarea pragului minim a temperaturii de funcționare a sitemului anti-inghet;
Butonul nr.3 permite setarea pragului maxim a temperaturii de funcționare a sitemului anti-inghet;
Butonul nr.4 poate fi acționat în orice moment, atât in modul manual cât și in modul automat atunci când apar nereguli in reteaua publica de alimentare cu apa sau când statia de pompare nu funcționează conform standardelor
Butonul nr.5 indica presiunea apei din conducte
Butonul nr. 6 se seteaza presiunea dorita in conducte
Butonul nr.7 nivelul vibratiilor in timp real din pompa
Butonul nr.8 se seteaza valoarea maxima a vibratiilor la care pompa poate funtiona
Butonul nr.9 curentul tras din retea de pompa
Butonul nr.10 valoarea maxima a curentului consumat de pompa
Butonul nr. 11 permite ieșirea din modul Automat/ Manual. După acționarea lui se ajunge la pagina principală.
Functionarea statiei de pompare in regim automat:
Figura
Butonul nr.1 porneste sitemul anti-inghet;
Butonul nr.2 opreste sitemul anti-inghet;
Butonul nr.3 indică temperatura in timp real a termorezistenței;
Butonul nr.4 poate fi acționat în orice moment, atât in modul manual cât și in modul automat atunci când apar nereguli in reteaua publica de alimentare cu apa sau când statia de pompare nu funcționează conform standardelor
Butonul nr.5 indica presiunea apei din conducte
Butonul nr.6 se seteaza presiunea dorita in conducte
Butonul nr.7 permite setarea pragului minim a temperaturii de funcționare a sitemului anti-inghet;
Butonul nr.8 permite setarea pragului maxim a temperaturii de funcționare a sitemului anti-inghet;
Butonul nr.9 permite inchiderea electrovalvei aflata pe conducta dintre rezervor si pompa
Butonul nr.10 permite deschiderea electrovalvei aflata pe conducta dintre rezervor si pompa
Butonul nr.11 porneste pompa
Butonul nr.12 opreste pompa
Butonul nr.13 permite inchiderea electrovalei aflata pe conducta dintre sursa de apa si rezervor
Butonul nr.14 permite deschiderea electrovalei aflata pe conducta dintre sursa de apa si rezervor
Butonul nr.15 nivelul vibratiilor in timp real din pompa
Butonul nr.16 se seteaza valoarea maxima a vibratiilor la care pompa poate funtiona
Butonul nr.17 curentul tras din retea de pompa
Butonul nr.18 valoarea maxima a curentului consumat de pompa
Butonul nr.19 permite ieșirea din modul Automat/ Manual. După acționarea lui se ajunge la pagina principală.
4.3 Logica de programare
Limbajul FBD este un limbaj ce utilizează elemente grafice. Un program FBD este alcătuit din blocuri de funcții elementare, conectate intre ele prin linii de legatură. Programul se execută de sus in jos și de la stânga la dreapta. Fiecare bloc are un număr de intrări și ieșiri, prezentate în continuare, respectiv în anexa 1.
Block: MAINAuthor:
Created: 09/07/201511:13:08amLastModified:04/19/201806:29:14pm
Symbol VarType DataType CommentTEMP
TEMPTEMPTEMP
PROGRAMCOMMENTS
Network1
Selectieautomat
NetworkTitle
Network2
Selectiemanual
Network3
M0.3
Network4
ComandamanualaEV1
Network5
ComandamanualaEV1
T38M0.3
T37
Network6
ComandamanualaEV1
T37M0.3
T38
Network7
ComandamanualaEV1
Network8
ComandamanualaEV1
Network9
ComandamanualaEV2
Network10
ComandamanualaEV2
Network11
ComandamanualaEV2
T40 Q0.3
M4.3
M0.3
Network12
Comandamanulapompa
Network13
Comandamanulapompa
Q0.0
Network14
Comandaincalzire
Network15
Intraretemperatura
SM0.0
Scale_I_to_REN
AIW0
+32000
+6400
100.0
0.0
InputIshIslOshOsl
Output
VD600
Network16
Comandaincalzire
VD600VD700
VD600VD704
Network17
Comandaincalzire
SM0.0M3.5
>R
SM0.0M3.5
<R
AND
AND
M3.6
S1
R
OUT >|
SR
Q0.1
Network18
M4.5
Network19
Startregimautomat
Network20
M4.4
Network21
M3.7M4.5
T41
Network22
M4.1
Network23
M4.2
Network24
Network25
intrarevibratii
SM0.0
Scale_I_to_REN
AIW2
+32000
+6400
100.0
0.0
InputIshIslOshOsl
Output
VD800
Network26
nivelvibratii
SM0.0VD804
MOV_R
EN ENO
IN OUT
>|VD808
Network27
nivelvibratii
SM0.00.0
MOV_R
EN ENO
IN OUT
>|VD808
Network28
nivelvibratii
T37 >|
Q0.0
1.9
VD804
Network29
nivelvibratii
T37 >|
Q0.0
VD804
Network30
nivelvibratii
VD808VD812
SM0.0Q0.0
>R
AND
M0.4
Network31
intrarecurent
SM0.0
Scale_I_to_REN
AIW4
+32000
+6100
10.0
0.0
InputIshIslOshOsl
Output
VD900
Network32
intrarecurent
VD900VD904
SM0.0Q0.0
>R
AND
M0.5
Network33
Q0.6
M0.4 >|
M0.5
Network34
nivelapa
T44
AND
MOV_R
EN ENO >|
Q0.0 2.0 IN
T45
OUT
VD100
Network35
nivelapa
Q0.0 IN
T44
TON
20 PT
100ms
Network36
nivelapa
T45
Network37
nivelapa
T45 >|
M5.0
VD100
Network38
nivelapa
Q0.0 >|
M5.0
VD100
Network39
SM0.0
AND
T50
IN
TON
M4.2 60 PT
T51
100ms
Network40
SM0.0
T50 30
T51
Network41
T50
M5.0
Network42
SM0.0
Scale_I_to_REN
AIW6
+32000
0
10.0
0.0
Network43
intrarepresiune
InputIshIslOshOsl
Output
VD908
VD908VD912
SM0.0
>R
AND
M5.2
Block: SBR_0Author:
Created: 09/07/201511:13:08amLastModified:04/19/201806:29:14pm
SUBROUTINECOMMENTS
Network1
NetworkTitle
NetworkComment
Block: Scale_I_to_RAuthor:
Created: 07/30/201308:26:34pmLastModified:04/19/201806:29:14pm
Invalid1
Block: INT_0Author:
Created: 09/07/201511:13:08amLastModified:04/19/201806:29:14pm
INTERRUPTROUTINECOMMENTS
Network1
NetworkTitle
NetworkComment
Block: INT_1Author:
Created: 09/09/201511:30:53amLastModified:04/19/201806:29:14pm
INTERRUPTROUTINECOMMENTS
Network1
NetworkTitle
5. Concluzii
Prin preluarea și prelucrarea rapidă a mărimilor ce caracterizează disponibilul de apă, reflectată în acest caz de nivelurile atinse la un moment dat în rezervoare, sistemul de supraveghere și comandă permite gestionarea resurselor astfel încât gradul calității serviciilor oferite să atingă la un standard ridicat, minimizăndu-se în același timp cheltuielile de exploatare.
Avantajele economice ce rezultă din soluția prezentată constau în:
– reducerea timpului și a resurselor necesare intervențiilor în situația apariției unei avarii, cât și a personalului destinat operațiilor manuale (citiri, acționari), datorită faptului că dispecerul este informat practic instantaneu de starea sistemului și poate acționa de la distanță vanele și agregatele de pompare;
– eliminarea pierderilor de apă prin evitarea suprapompării sau a deversărilor accidentale din rezervoare;
– reducerea cheltuielilor energiei elec-trice prin elaborarea unui regim optim de pompare, în funcție de regimul de tarifare.
În plus, analiza și gestionarea datelor achiziționate permite producătorilor și distribuitorilor de apă să elaboreze o strategie de exploatare pe termen îndelungat, în condițiile unui grad de siguranță și calitate ridicat.
Totodată aceste date constituie un bun punct de plecare pentru eventuale proiecte de extindere a rețelei de alimentare cu apă, prezentând o garanție solidă în ceea ce privește calitatea informațiilor obținute.
REZUMAT:
Această lucrare are scopul de a prezenta facilitățile unui sistem complet automatizat și de a evidenția necesitatea folosirii acestuia în optimizarea proceselor.
În acest proiect este prezentat monitorizare si control a parametrilor unei statii de pompare.
Lucrarea este alcătuită din 5 capitole:
În primul capitol este prezentat modul de abordare al temei care va fi analizat in cadrul acestei lucrări. Tema se numește: Proiectarea unui sistem de monitorizare si control a parametrilor de temperatura,presiune si acceleratie a unei statii de pompare. Aceasta foloseste un PLC Siemens S7-200.
În capitolul 2 sunt criteriile de clasificare al statiilor de pompare, și problemele existente. Tot in acest capitul este descris procesul asociat temei abordate in lucrare.
Capitolul 3 cuprinde o descriere a PLC-ului Siemens S7-200, PLC ce va fi utilizat pentru realizarea procesului de monitorizare si control al statiei de pompre. Acest capitol cuprinde schema bloc a unui PLC, componentele generale ale PLC-ului S7-200, descrierea memoriei, prezentarea generală a limbajului de programare LADDER, descrierea procesului de automatizare și realizarea programului folosind STEP 7 Micro/WIN.
Următorul capitol cuprinde structura si aspectul proiectului și prezintă modul de funcționare al acestuia. De asemenea este prezentată interfața cu utilizatorul, schema electrică și schema de principiu a montajului, cât și limbajul de programare.
Ultimul capitol prezintă eficiența economică, modul în care evolueaza procesele tehnologice care au la bază sisteme automate.
Summary:
This project has the purpose to show the advantages of totally automatic system and the need of using it in process optimising.
Bibliografie:
[1] I.J.W. Webb, R.I. Reis- Programmable Logic Controllers; Prentice Hall, 2000;
[2] Corneliu Lazar, Ingineria reglării automate. Vol.1, 1998;
[3] *** http://www.aplicatii-automatizari.com;
[4] Siemens “ Programming with Step 7-200”, Manual;
[5] Siemens “ Simatic S7-200 Programmable Controller System Manual”;
[6] Siemens “ Simatic HMI, Wincc Flexible 2007 Micro” Manual;
[7] Siemens “ Simatic HMI, Wincc Flexible 2007 Compact/ Standard/ Advanced” Manual;
[8] Curs Bazele electrotehnicii, UPG Ploiesti;
http.//vechi.upg-ploiesti.ro/col/BE/CAPITOLUL%2010.pdf
[9] Bucur, Cristian, Fundamentele electronicii digitale, Editura UPG Ploiesti, 2010.
[10] Moise, Adrian, Automate programabile. Proiectare. Aplicatii. Editura MatrixRom, Bucuresti, 2004.
[11] Manual utilizare PLC Siemens S7-200
[12] Laborator Programmable Logic Controller, Facultatea de Inginerie electrică și știința calculatoarelor, Universitatea Stefan cel Mare Suceava, www.eed.usv.ro
[13] http.//centrale termice.ro
Anexa 1: Sursa programului
Block: MAIN Author:
Created: 09/07/2015 11:13:08 am
Last Modified: 03/06/2018 09:42:06 pm
Symbol Var Type Data Type Comment
TEMP TEMP TEMP TEMP
PROGRAM COMMENTS
Network 1
Selectie automat
Network Title
I0.1 I0.2 M0.0
/
Network 2
Selectie manual
I0.0 I0.2 M0.1
/
Network 3
I0.2 M0.3
Network 4
Comanda manuala EV1
M0.1 M0.6 M3.0
M4.1
Network 5
Comanda manuala EV1
T38 M0.3 T37
/ / IN
TON
10 PT
100 ms
Network 6
Comanda manuala EV1
T37 M0.3 T38
/ IN
TON
11 PT
100 ms
Network 7
Comanda manuala EV1
M3.0 T37 M3.2
T39
IN
TON
30 PT
100 ms
Network 8
Comanda manuala EV1
T39 M0.3 Q0.2
/
M3.2
Network 9
Comanda manuala EV2
M0.1 M0.7 M3.1
M4.3
Network 10
Comanda manuala EV2
M3.1 T37 M3.3
T40
IN
TON
30 PT
100 ms
Network 11
Comanda manuala EV2
T40 M0.3 Q0.3
/
M4.3
Network 12
Comanda manula pompa
M0.1 M1.0 M0.3 M3.4
/
M4.2
Network 13
Comanda manula pompa
M3.4 Q0.0
Q0.4
Network 14
Comanda incalzire
M0.1 M1.1 M3.5
M4.4
Network 15
Intrare temperatura
SM0.0
Scale_I_to_R EN
AIW0
+32000
+6400
100.0
0.0
Input Ish Isl Osh
Osl
Output
VD600
Network 16
Comanda incalzire
SM0.0 M3.5 VD600
>R VD700
SM0.0 M3.5 VD600
M3.6
S1
SR
OUT
<R R VD704
Network 17
Comanda incalzire
M3.6 M3.5 Q0.1
/
Q0.5
Network 18
M3.6 M4.5
S1
SR
OUT
M0.0
/ R
Network 19
Start regim automat
M0.0 M0.2 M5.2 M3.7
/
Network 20
M3.7 M4.4
Network 21
M3.7 M4.5 T41
IN
TON
40 PT
100 ms
Network 22
T41 M4.1
T42
IN
TON
30 PT
100 ms
Network 23
T42 M4.2
M5.0 M4.3
Network 24
Network 25
intrare vibratii
SM0.0
Scale_I_to_R EN
AIW2
+32000
+6400
100.0
0.0
Input Ish Isl Osh Osl
Output
VD800
Network 26
nivel vibratii
SM0.0
MOV_R EN
ENO
VD804 IN
OUT
VD808
Network 27
nivel vibratii
SM0.0
/
MOV_R EN
ENO
0.0 IN
OUT
VD808
Network 28
nivel vibratii
T37 Q0.0
ADD_R EN
ENO
VD800
1.9
IN1
IN2
OUT
VD804
Network 29
nivel vibratii
T37 Q0.0
/
MOV_R EN
ENO
VD800 IN
OUT
VD804
Network 30
nivel vibratii
SM0.0 Q0.0 VD808
>R VD812
M0.4
Network 31
intrare curent
SM0.0
Scale_I_to_R EN
AIW4
+32000
+6100
10.0
0.0
Input Ish Isl Osh
Osl
Output
VD900
Network 32
intrare curent
SM0.0 Q0.0 VD900
>R VD904
M0.5
Network 33
M0.4 Q0.6
S1
SR
OUT
M0.5
M3.4
/ R
Network 34
nivel apa
T44 Q0.0 T45
/
MOV_R EN
ENO
2.0 IN
OUT
VD100
Network 35
nivel apa
Q0.0 T44
IN
TON
20 PT
100 ms
Network 36
nivel apa
T44 T45
IN
TON
15 PT
100 ms
Network 37
nivel apa
T45 M5.0
MOV_R EN
ENO
45.0 IN
OUT
VD100
Network 38
nivel apa
Q0.0 M5.0
/
MOV_R EN
ENO
85.0 IN
OUT
VD100
Network 39
SM0.0 M4.2 T51 T50
/ IN
TON
60 PT
100 ms
Network 40
SM0.0 T50 T51
IN
TON
30 PT
100 ms
Network 41
T50 M5.0
Network 42
SM0.0
Scale_I_to_R
EN
AIW6
+32000
0
10.0
0.0
Input Ish Isl Osh
Osl
Output
VD908
Network 43
intrare presiune
SM0.0 VD908
>R VD912
M5.2
Block: SBR_0
Author:
Created: 09/07/2015 11:13:08 am
Last Modified: 09/07/2015 11:13:08 am
Symbol Var Type Data Type Comment
EN IN BOOL IN
IN_OUT
OUT TEMP
SUBROUTINE COMMENTS
Network 1
Network Title
Network Comment
Block: Scale_I_to_R Author:
Created: 07/30/2013 08:26:34 pm
Last Modified: 05/28/2015 09:16:41 pm
Symbol Var Type Data Type Comment
EN IN BOOL LW0 Input IN INT LW2 Ish IN INT LW4 Isl IN INT LD6 Osh IN REAL LD10 Osl IN REAL
IN IN_OUT
LD14 Output OUT REAL OUT
TEMP
Network 1
SM0.0
I_DI
EN
ENO
#Ish IN
OUT
LD26
I_DI
EN
ENO
#Isl IN
OUT
LD30
I_DI
EN
ENO
#Input IN
OUT
LD18
SUB_R
EN
ENO
#Osh
#Osl
IN1
IN2
OUT
#Osh
SUB_DI
EN
ENO
LD18
LD30
IN1
IN2
OUT
LD18
DI_R
EN
ENO
LD18 IN
OUT
LD22
MUL_R
EN
ENO
LD22
#Osh
IN1
IN2
OUT
#Osh
SUB_DI EN
ENO
LD26
LD30
IN1
IN2
OUT
LD26
DI_R
EN
ENO
LD26 IN
OUT
LD22
DIV_R
EN
ENO
#Osh
LD22
IN1
IN2
OUT
#Osh
ADD_R
EN
ENO
#Osl
#Osh
IN1
IN2
OUT
#Osh
MOV_R
EN
ENO
#Osh IN
OUT
#Output
Block: INT_0
Author:
Created: 09/07/2015 11:13:08 am
Last Modified: 09/07/2015 11:13:08 am
Symbol Var Type Data Type Comment
TEMP TEMP TEMP TEMP
INTERRUPT ROUTINE COMMENTS
Network 1
Network Title
Network Comment
Block: INT_1
Author:
Created: 09/09/2015 11:30:53 am
Last Modified: 09/09/2015 11:30:53 am
Symbol Var Type Data Type Comment
TEMP TEMP TEMP TEMP
INTERRUPT ROUTINE COMMENTS
Network 1
Network Title
Network Comment
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Sef lucr. dr. ing. Dragomir Orhei [302928] (ID: 302928)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
