Conducătorul lucrării de disertatie Conf. Dr. Ing. Adrian Burlacu Absolvent Ing. Mihai Țonea 2018 MINISTERUL EDUCAȚIEI NATIONALE UNIVERSITATEA… [302906]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NATIONALE

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

FACULTATEA de CAI FERATE DRUMURI SI PODURI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Conducătorul lucrării de disertatie

Conf. Dr. Ing. Adrian Burlacu

Absolvent: [anonimizat]. Mihai Țonea

2018

MINISTERUL EDUCAȚIEI NATIONALE

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

FACULTATEA de CAI FERATE DRUMURI SI PODURI

Masterat INGINERIA INFRASTRUCTURII TRANSPORTURILOR

Soluții moderne de iluminat în vederea îmbunătățirii circulației pe drumurile publice

Conducătorul lucrării de disertatie

Conf. Dr. Ing.Adrian Burlacu

Absolvent: [anonimizat]. Mihai Țonea

București

2018

Universitatea Tehnică de Construcții București

FACULTATEA de CAI FERATE DRUMURI SI PODURI

Departament/Colectiv: Denumire Data

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Titlul lucrării: Soluții moderne de iluminat în vederea îmbunătățirii circulației pe drumurile publice

Data eliberării temei: …

Termen de predare: …

[anonimizat]: [anonimizat].Adrian Burlacu

ing. Mihai Țonea

Declarație de onestitate

Prin prezenta declar că Lucrarea de disertație cu titlul “Soluții moderne de iluminat în vederea îmbunătățirii circulației pe drumurile publice” este scrisă de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate.

București, 21,06,2018

Absolvent: [anonimizat]. Mihai Țonea

________________________ (semnătura în original)

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………… 1

Capitolul I – SITUAȚIA ILUMINATULUI RUTIER PENTRU AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE

1.1 LA NIVEL INTERNAȚIONAL

1.2 [anonimizat]

2.1 [anonimizat]-SA ……

2.2 STUDIU ENERGOBIT ………………………………………………………………………………

[anonimizat]

3.1. STATISTICI PRIVIND SIGURANTA RUTIERA IN ROMANIA SI EUROPA……..

3.2. ELEMENTE DE SIGURANȚĂ RUTIERĂ……………………………………………..

3.3. ILUMINATUL DRUMURILOR ȘI STRAZILOR CA ELEMENT DE SIGURANȚĂ RUTIERĂ………………………………………………………………………………………

3.3.1. BUTONI REFLETORIZANȚI ȘI LUMINOȘI………………………………………………..

3.3.2. PĂRȚILE COMPONENTE ALE ILUMINATULUI PUBLIC

3.3.3. LEGĂTURI ELECTRICE ………………………………………………………………………………

[anonimizat] ……………………….

[anonimizat].

Prin implementarea iluminatului public se constată și sporirea siguranței cetățenilor. În anul 1816 [anonimizat] 1866 începe iluminatul electric.

În anul 1857, orașul București devine primul oraș din lume al cărui iluminat se realizează cu petrol lampant produs de noile fabrici din Ploiești.

În data de 12 noiembie 1884 Timișoara este primul oraș european iluminat electric.

De la apariția becului cu incandescență inventat de Thomas Alva Edison în anul 1879, [anonimizat], evoluția iluminatului a căpătat noi valențe. Aplicabilitatea iluminatului cu led s-a produs mai târziu datorită costurilor mari de producție. Cercetările din ultimele decenii în domeniul iluminatului au făcut din led cea mai ecomonică sursă de lumină de înaltă tehnologie utilizată în cele mai variate domenii de activitate.

Odată cu inventarea LED-ului care produce lumină albă, acesta a putu fi folosit pe scară largă în sistemele de iluminat public și domestic cu parametrii tehnici și funcționali care să respecte și standarde de calitate impuse de legislație.

În contextul actual, amenințarea crizei economice, creșterea prețurilor pentru energia electrică, al epizării resurselor energetice bazate pe combustibilii fosili și accentuarea fenomenului încălzirii globale, eficentizarea consumurilor energetice a devenit prioritară pentru toți consumatorii și impun acționarea pe două căi pentru asigurarea dezvoltării durabile, prin producerea de energie verde si reducerea cosumului de energie electgrică.

În acest sens Guvernul Romaniei a adoptat o serie de măsuri legislative prin care se încurajează instalarea de surse alternative de energie prin subventii de până la 50% din valoarea echipamentelor (panouri solare presurizate și nepresurizate pentru producerea apei calde menajere, panouri fotovoltaice și centrale eoliene pentru producerea energiei electrice și pompe geotermale). Promovarea L220/2008 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii de energie din surse regenerabile de energie si HG 1661/2008 privind aprobarea Programului national pentru cresterea eficientei energetice și utilizarea resurselor regenerabile de energie în sectorul public. Prin aplicarea iluminatului public cu lămpi cu tehnologie LED se realizează:

– Reducerea consumului de energie electrică și implicit valoarea facturii de energie electrică;

– Condiții mai bune pentru participanții la trafic și/sau locuitori;

– Se îmbunătățește imaginea administratorului de drum/stradă redirecționând fondurile rezultate din reducerea consumului de energie electrică către alte proiecte de importanță;

– Se educă populația în privința optimizării consumului de energie;

– Se protejează mediul.

Capitolul I

SITUAȚIA ILUMINATULUI RUTIER PENTRU AUTOSTRAZI ȘI DRUMURI PUBLICE

La nivel național

În Romania iluminatul este reglementat de SR 13201/1-3/2003. Acest standard reprezintă versiunea românească a standardului european EN 13201-2/2003. Standardul a fost tradus de ASRO, are același statut ca și versiunile oficiale fiind publicat cu permisiunea CEN, coroborat cu proiectarea iluminatului căilor de circulatie rutieră material redactat de Comitetul Național Român de iluminat, organism de specialitate agreat și recunoscut de comunitatea internațională, conform CIE 115/2010. SR EN 13201 înlocuiește SR 13433. Țara noastră s-a a adaptat exigențelor Uniunii Europene, inspirându-se din legislația acestor țări, adaptării la condițiile concrete și particularitățile țării noastre. Specialiști de iluminat în colaborare cu specialiștii în drumuri au elaborat un ghid privind condițiile de iluminat la drumurile naționale și autostrăzi încă din anul 2009, care a fost în permanență updatat, astfel fiind publicat în anul 2012 și adus la cunoștință specialiștilor.

La noi în tarã tehnologiile LED s-au folosit pânã acum doar în micã mãsurã în domeniul public numai pentru sisteme de dirijare a traficului. Din anul 2012 România a s-au aprobat și impletat mai multe proiecte de iluminat public privind atât rețeaua rutieră administrată de C.N.A.I.R. S.A iluminatul nodurilor rutiere de pe A1 București – Constanța cât și pe rețeaua rutieră stradală din munincipiile București, Iași, Timișoara, etc.

Iliminatul public rutier estimat în România actualmente este în proporție de 80% realizat cu lămpi clasice (cu vapori de sodiu) și 20% cu lămpi cu tehnologie LED. Folosirea sistemelor de telegestiune pe rețeaua rutieră aflată în administrarea C.N.A.I.R. S.A este în fază incipientă, aplicabilitate pe scară mai largă s-a realizat în munincipiile reședință de județ (Timișoara, Iași, Brașov, Cluj, etc.).

In conformitate cu noile tehnologii de iluminat aplicate in tarile europene s-a demarat si in tara noastra introducerea iluminatului cu lampi cu tehnologie LED care in urma studiilor efectuate si a urmarii comportarii in timp a acestora comparativ cu lampile cu vapori de sodiu s-au dovedit superioare atat ca durata de viata cat din punct de vedere al parametrilor tehnico- economici ( consumuri reduse de energie cu 35-50% in conformitate cu studiile comparative de specialitate precum si pretarea la folosirea in sisteme inteligente ( adaptarea iluminatului la variatiile valorilor de trafic rutier si permiterea de economii importante de energie electrica).

Având în vedere avantajele oferite de implementarea sistemului de telegestiune la iluminatul ce tehnologie LED se impune generalizarea acestui sistem coroborat cu faptul că în țările membre ale Uniunii Europene, iluminatul cu lămpi cu vapori de mercur s-au interzis de mulți ani și iluminatul cu lămpi cu vapori de sodiu a fost interzis în țările membre ale Uniunii Europene din aprilie 2017, cu recomandarea ca in perioada 2012 – 2017 toate lămpile de iluminat cu vapori de sodiu sa fie înlocuite cu lămpi cu economice și ecologice cu tehnogie LED

La nivel internațional

Urmare a activitatilor WERD si BERD , in septembrie 2003 a luat fiinta la Viena organizatia non profit CERD ( Conference of European Directors of Roads) care si-a propus sa sprijine cooperarea la nivel european privind schimbul de experienta si de informatii si de a analiza si discuta toate aspectele legate de drumuri, in special infrastructura , managementul infrastructurii, traficului si de transport, finantare, probleme juridice, economice,de siguranta, mediu si cercetare in toateaceste domenii.

Potrivit raportului din 2009 al acestei organizatii privind siguranta drumurilor, publicat in iunie 2010, preocuparile tarilor membre de a reglementa iluminatul drumurilor publice au inclus urmatoarele concluzii:

# Evaluarea economica cost beneficiu implica luarea in consideratie a costurilor legate de mentenata si operare

# Referitorla impactul politicilor de dezvoltare adrumurilor, inclusiv a iluminatului rutier, se vor analiza probleme legate de poluarea luminoasa, lumina obtruziva, economia de energie si influentele asupra ciclului de viata si comportamentului animalelor

# Siguranta pe drumurile publice implica analiza tranzitiei de la intuneric la lumina si invers ( adaptarea vizuala)

# Pastrarea marginilor de drum neamenajate in ideea ca lipsa iluminatului in zonele cu trafic scazut implica mai putine obiecte cu care participantii la trafic pot intra in coliziune

# Includerea costurilor legate de siguranta lucratorilor si sanatatea ocupationala in estimarea costurilor cu mentenanta

În multe tãri din Europa si Asia solutiile de iluminat public cu LED-uri au fost testate si implementate cu succes. USA si-a propus ca în urmãtorii 5 ani toate corpurile de iluminat public convenționale sã fie înlocuite cu noile tehnologii ecologice si economice care utilizeazã LED-uri.

Raportul releveaza de asemenea urmatoarele abordari ale fiecarei tari in parte:

AUSTRIA

Zonele urbane, intravilan:iluminat obligatoriu pe toate drumurile nationale

In general, in zonele rurale nu exista iluminat, cu exceptia zonelor foarte periculoase: intersectii, treceri de pietoni.

Zonele cu risc sporit sunt identificate caz cu caz:

exista reglemenrari care arata ca trecerile de pietoni trebuie iluminate suficient

exista un standard pentru iluminatul tunelurilor

autostrazile nu sunt iluminate, cu exceptia sectoarelor urbane

BELGIA si OLANDA

In interiorul localitatilor toate strazile sunt iluminate

Drumurila mationale sunt iluminate in zonele din apropierea localitatilor, zonele de conflict

Toate autostrazile sunt iluminate pe toata lungimea lor

FRANTA

detine cel mai vechi ghid de iluminat rutier ( 1974)

prevederile acestui ghid sunt in curs de modificare si se aplica in mod precaut

intre prevederile ghidului:

Autostrazile se vor lumina astfel:

in totalitate daca traficul are valori ≥ 50.000 vehicule / zi

cand traficul are valori cuprinse intre 25.000 si 50.000 vehicule/zi se vor lumina continuu portiunile de drum cu distanta dintre noduri este mai mica de 5 km, in celalalt caz iluminandu-se doar nodurile rutiere

pentru un trafic ≤ 25.000 vehicule / zi se vor ilumina doar nodurile rutiere

Pe drumurile nationale in spatiul rural se vor ilumina doar intersectiile periculoase, principalul parametru urmarit fiind uniformitatea

De asemenea Standardul European EN 13201 este adoptat, existand si un ghid de utilizare a acestuia.

GERMANIA

Dispozitiile privind iluminatul rutier fac parte dintr-o multime de ghiduri specifice de proiectare a drumurilor. De exemplu:

EVA 2002: Recomandari pentru facilitatile dedicate pietonilor

RAST 2007: Ghidul pentru proiectarea drumurilor urbane

RABT : Ghidul pentru proiectarea si exploatartea tunelurilor

In toate zonele urbane cu constructii drumurile sunt iluminate

In afara localitatilor iluminatul pe drumurile nationale este mai rar aplicat, decizia pentru ca o portiune de drum sa fie iluminata fiind luata in baza informatiilor privind probabilitatea accidentelor pe timp de noapte sau a orbirilor din mediul ambiental ( ex:lumina provenita de la drumuri secundare sau de la surse de la marginea drumurilor)

Pe autostrazi sunt iluminate obligatoriu zonele de servicii, parcarile si zonele cu facilitati pentru pietoni, intrarile si iesirile.

GRECIA

In Grecia nu exista un ghid sau o colectie de recomandari nationale privind iluminatul drumurilor.

Referitor la drumurile nationale si autostrazi exista urmatoarele preocupari:

Iluminatul este obligatoriu

In toate intersectiile principale din reteaua de drumuri nationale

In toate nodurile rutiere de pe autostrazi si drumuri nationale cu 2 benzi pe sens iluminatul rutier si de siguranta este furnizat

Iluminatul rutier se de siguranta este furnizat:

in majoritatea sectoarelor de drum ce conecteaza zonele urbane

in zonele de parcare si zonele de servicii de-a lungul autostrazilor

pe drumurile secundare ce fac legatura cu autostrazile

pe orice sector de drum care conecteaza intreprinderi private cu reteaua de drumuri nationale

In general, decizia de iluminare a drumurilor este luata de autoritatile publice locale.

ITALIA

Exista deja un standard nou pentru proiectarea intersectiilor care prevede iluminarea obligatorie a tuturor nodurilor rutiere si a intersectiilor cu separarea benzilor.

Nu exista un standard formal pentru iluminat si desi EN 13201 a fost tradus si insusit de UNI, nu exista un standard national adoptat de catre guvern, de aceea specificatiile si recomandarile EN 13201 se urmeaza dar nu sunt obligatorii.

Italia are insa un ghid cu iluminat obligatoriu al tunelurilor care acopera toate cerintele practice pentru proiectarea acestora.

NORVEGIA

In zonele urbane, cand viteza este limitata la 60km/h se ilumineaza obligatoriu:

trecerile de pietoni

intersectia drumurilor

sensurile giratorii

intersectiile cu insule

zonele de taxare

conecsiunea la ferryboat

sectoarele in care distanta dintre zonele iluminate scade sub 500 m pentru asigurarea uniformitatii si continuitatii

In afara localitatilor se ilumineaza:

autostrazile cu limita de viteza de 100 km/h

drumurile nationale cu 4 benzi de circulatie cu limita de viteza de 80 km /h si un trafic mediu anual ≥ 20.000 vehicule / zi

drumurile nationale cu 2 benzi de circulatie, cu limita de viteza de 90 km /h, rezeva centrala si un trafic mediu 8.000 – 12.000 vehicule / zi

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII

Nu exista cerinte speciale pentru iluminatul rutier, dar in situatiile in care acestea apar, se mentin la nivelul standardelor existente.

Aproximativ o treime din reteaua de drumuri nationale este iluminata.

Formal exista un standard nou pentru proiectarea iluminatului, TD34 / 2007, conexat la standardele europe. Acesta completeaza standardul TA 47 / 2007 de evaluare a investitiilor in iluminat.

Aceste standarde au aparut in urma unei analize serioase a accidentelor si incidentelor aparute pe timp de noapte pe drumuri strategice iluminate comparativ cu drumurile neiluminate.

Rezultatul acestor normative este ca iluminarea anumitor sectoare de drum se face numai dupa analiza profiotabilitatii iluminatului.

Alaturi de tehnica iluminatului se iau alte masuri de imbunatatire a conditiilor de siguranta pentru deplasarea pe drumurile nationale. De asemenea, se fac evaluari complexe privind impactul iluminatul asupra naturii, biodiversitatii si se aplica masuri moderne pentru economia de energie.

Un alt element important este culoarea. Lumina caldã, neutrã sau rece, foarte apropiatã de lumina naturalã, se poate obține fãrã aplicarea unor filtre de culoare, oferind un mediu ambiant plãcut si o vizibilitate sporitã. De exemplu lumina caldã poate fi folositã pentru trotuare, parcuri, parcãri, iar lumina rece pentru drumuri publice.

De precizat că lampile cu metale grele sunt interzize in tarile din Uniunea Europeana si lampile cu vapori de sodiu functie de putere au fost restrictionate si interzise ca si utilizare din luna aprilie 2017 . tarile membre ale Uniunii Europene au avut obligatia ca in perioada 2012- 2017 să înlocuiască lămpile de iluminat cu sodiu cu lămpile de iluminat cu tehnologie LED

Capitolul II

STUDII COMPARATIVE DE ILUMINAT RUTIER CU LĂMPI

2.1 Studiu al Institutul de Cercetări Electrotehnice ICPE-SA

Urmeaza prezentarea de materiale si articole din mijloacele de informare in masa care sustin cele precizate mai sus, conform studiului efectuat de Institutul de Cercetări Electrotehnice ICPE-SA.

Avantajele utilizării corpurilor de iluminat cu LED-uri [CI-LED] față de soluțiile folosite până acum pentru iluminatul public, sunt evidențiate printr-o comparație a performanțelor acestora.

Economia de energie:

Randamentul sistemelor de iluminat cu LED-uri este superior lămpilor cu incandescență și respectiv lămpilor cu descărcare în gaz adică, la aceeași putere consumată produc cu mult mai multă lumină sau, altfel spus, pot produce aceeași lumină ca și lămpile obișnuite la o putere consumată mult mai mică, economisindu-se astfel energia și reducând factura de energie electrică cu 50-80%.

Durata de viață:

Dispozitivele LED clasice au o durata de viață de 100.000 ore, pentru o scădere a gradului de iluminare la 80%, iar pentru modulele cu LED-uri înglobate în corpurile de iluminat, se garantează minim 50.000 ore. Aceast ă durată de viață foarte ridicată a CI-LED conduce la costuri reduse de mentenanță a sistemului de iluminat și oferă oportunitatea reducerii costurilor reale de investiții. Spre comparație, lămpile cu incandescență au o durata de 1.000-2.000 ore, iar lămpile compacte fluorescente ajung la 8.000 – 15.000 ore.

Eficiența luminoasă ≥80 Lm/W:

Sistemele cu LED-uri produc mai multă lumină pe watt consumat decât lămpile obișnuite. Controlul strict al dispersiei luminii realizat prin sistemul optic cu lentile pentru focalizarea fasciculului de lumină de formă dreptunghiulară asigură nepoluarea luminoasă . Lentilele au rolul de a reduce pierderile de lumină și elimină riscul de orbire provocat de strălucirea luminilor.

Culoarea: Sistemele cu LED-uri pot emite nuanta de lumina – culoarea dorita fara utilizarea unor filter de culoare. Lumina calda, neutral sau rece obisnuita, este apropiata de lumina naturala, arata adevarata culoare a obiectelor si sporeste confortul si vizibilitatea pe timp de noapte.

Timpul de pornire-oprire: din momentul alimentarii, CI-LED lumineaza practice instantaneu la intensitate maxima fara a aveea intarzierei si suporta foarte bine regimurile pornit-oprit, spre deosebire de lampile cu vapori metalici sau cele cu vapori de sodiu.

Tensiunea de alimentare: CI-LED lucreaza la o tensiune de alimentare in gama 85-264Vca.

Intensitatea luminoasa: Fiecare modul cu 28 LED-uri are o intensitate luminoasa constanta indiferent de fluctuatiile tensiunii de retea.

Factorul de putere: Sistemele CI-LED au factorul de putere mai mare de 0,98 [acesta este 0,5 pentru lampile cu sodiu] cee ace reduce substantial pierderile suplimentare in retea si se obtine reducerea consumului de energie electrica.

Radiatii: CI-LED nu emite ultraviolet si radiatii infrarosii.

Design-ul CI-LED: Structura modulara a sursei de iluminat (modul 28 de LEDuri+Lentile) permite o intretinere usoara dar si o constructive simpla a CI-LED acesta avand o forma aerodinamica, greutate scazuta si rezistenta sporita la impact si soc. Performantele CI-LED depend de temperature mediului ambient. Din aceasta cauza corpurile de iluminat public cu LED include un radiator de aluminiu pentru racirea modulelor, obtinandu-se astfel un nivel de eficienta ridicat.

Impactul asupra mediului: Implementarea solutiilor cu LED-uri pentru iluminat implica si o serie de beneficii in domeniul mediului si dezvoltarii durabile:

-consumul redus cu peste 50% contribuie la reducerea poluarii si la conservarea combustibililor fosili tinand cont ca peste 70% din energia electrica consumata in Romania este produsa prin tehnologii de ardere fosili cu efecte dezastruase asupra mediului;

-durata de viata de 3 ori mai mare duce la reducerea deseurilor provenite de la lampile uzate;

-in constructia si utilizarea LED-urilor nu se folosesc material textile precum mercur, plumb sau tungsten spre deosebire de tuburile fluorescente, lampile cu vapori de mercur si cele de sodiu, respective cele cu incandescenta.

Specificațiile tehnice ale CI-LED :

Înlocuirea lămpilor cu vapori de sodiu [HPS] de 150W, 250W respectiv 400W din corpurile de iluminat public, cu CI-LED [IPL] cu module de 56 [2M], 112 [4M] sau 168 [6M] de dispositive LED ce consumă împreună cu sistemul electronic aproximativ 80W, 164W respectiv 240W, realizează o importantă economie de energie electrică.

2.2 Studiu ENERGOBIT

Sodiu cu flux marit 150W

Sodiu de ultima generatie 150W

Ioduri Metalice de generatie noua 140W

Module LED

SURSE DE LUMINA EFICIENTE

Concluzii rezultate in urma studiilor de specialitate

Atât studiile Institutului de Cercetări Electrotehnice ICPE-SA cât și studiile ENERGOBIT au scos în evidență superioritatea parametrilor tehnicofuncționali si economici ale lămpilor cu tehnologie LED comparativ cu alte tipui de lampă pentru iluminat rutier conform tabelelor de mai sus.

Capitolul III

SIGURANȚĂ RUTIERĂ

3.1 STATISTICI PRIVIND SIGURANTA RUTIERA IN ROMANIA SI EUROPA

Romania se afla pe penultimul loc in ceea ce privestesiguranta rutiera in Uniunea Europeana, cu 97 de decese raportate la un million de locuitori in anul 2016. In urma tarii noastre fiind doar Bulgaria cu 99 de decese, arata noi;e date statistice publicate de catre Comisia Europeana. Comparativ cu situatia din 2010, decesele pe soselele din Romania au scazut cu 19%,exact cat media Uniunii Europene in toti acesti ani. Conform acelorasi date drumurile din Uniune raman cele mai sigure din lume. Pentru perioada 2010-2015 la nivel european a fost o usoara imbunatatire a situatiei ( o scadere cu 2% a numarului de decese). Comparativ cu nr de decese la milionul de locuitori intre 2015 -2016 in urmatoarele tari membere ale Uniunii Europene s-au inregistrat regrese si anume: Romania, Grecia cu 2%, Estonia 6%,Slovacia 8%, si Irlanda 13% si progrese in urmatoarele tari Ungaria 6% Germania 7%, Austria 11% si Slovacia 12%. Urmare a acestor rezultate in Malta in perioada 28-29 martie 2017 a avut loc o conferinta a partilor interesate ca urmare incetinirii sdcaderii numarului de accidente. La acesta conferinta expertii in domeniul sigurantei, parti interesate si factori de decizie au discutat despre modalitatile de reducere adeceselor si a ranitilor. Cele precizate sunt concluziile tabelului cu decese de mai jos.

Numărul de decese rutiere la un milion de locuitori

Statistici preliminare pe țări pentru 2016

Sursa: hotnews.ro

Concluzii privind România

"Introducerea iluminatului public pe drumurile naționale și publice din țară a dus la scăderea numărului de morți în accidentele rutiere cu 40% în 2014, față de anul 2008, respectiv de la un număr total de victime de 3.000 în 2008, la 1.800 anul trecut. Trebuie subliniat faptul că nu a scăzut numărul de accidente, ci numărul de victime, ceea ce arată importanța introducerii iluminatului public pe drumurile naționale și publice, alături de adoptarea altor măsuri, cum ar fi montarea de sensuri giratorii sau a parapeților de beton între sensurile de mers", a declarat directorul din cadrul CNADNR.

Reprezentantul CNADNR a mai precizat că scopul României în fața Comisiei Europene îl reprezintă scăderea cu 50% a numărului de morți în accidente rutiere până în anul 2020.

3.2 ELEMENTE DE SIGURANȚĂ RUTIERĂ

Din punct de vedere al elementelor de siguranta rutiera stalpii de iluminat sunt considerati obstacole pentru participantii la traficul rutier, motiv pentru care sunt prevazute retrageri fata de partea carosabila. Astfel pentru sectoarele de drum national care traverseaza localitati urbane, retragerile sunt de nimim 1,0 m in cazul in care profilul transversal este de oras adica partea carosabila este incadrata de borduri denivelate sau in cazul in care drumul national tranziteaza localitati rurale retragerea minima este de 3,0 m.

Pentru sectoarele de drum national care tranziteaza municipii resedinta de judet retragerile sunt mai reduse, acestea putand ajunge la 0,5 m .

De precizat ca aceste retrageri necesita corelare si cu viteza maxima de deplasare admisa pe calea de circulatie conform tabelului

In opinia mea datorita experientei accumulate in practica ca urmare a situatiilor cu care s-a confruntat CNAIR SA pentru micsorarea producerii risculului de evenimente rutiere se impune ca aceste retrageri sa se coreleze cu :

Situatiile in care se impune prezenta unui parapet functie de nivelul de protectie datorita configuratiei sectorului de drum in profil transversal este necesara o majorare a retragerii cu o distanta impusa de latimea de lucru a tipului de partet conform tabelului.

Latimea de lucru caracterizeaza deformarea parapetelor in timpul incercarii si este definita ca distanta dintre fata dispozitivului de protectie dinspre trafic inainte de soc si pozitia dinamica laterala maxima a oricareia dintre partile componente ale dispozitivului

Situatiile in care drumul national tranziteaza localitati si paralel cu traseul drumului sunt inventariate retele edilitare care datorita normelor de coexistenta dintre acestea impun retrageri care necesita corelare cu cele precizate mai sus cum ar fi cazul retelelor electrice aeriene (LEA) de joasa , medie si inalta tensiune, in teren fiind situatii curente cand cel putin doua linii electrice coexista sau sunt cazuri cand retele edilitare de transport , aductiune si distributie coexista si sunt paralele cu traseul drumului national.

In aceste situatii care nu sunt singulare, coroborate cu situatia in care spatial fizic intre zona de siguranta a drumului si limita de proprietate ( distanta) sunt situatii care pot fi evitate si reduce astfel riscul producerii unor evenimente care sa afecteze siguranta traficului rutier.

Tipurile de stalpi

Stalpii din material fragil sunt proiectati special pentru a fi eficienti in reducerea severitatii accidentelor rutiere. Acesti stalpi sunt proiectati special pentru a cadea sau pentru a se dezintegra la impact , reducand in acest fel riscul potentialelor leziuni grave.

Stalpii deformabili asigura un grad satisfacator de siguranta la impact atunci cand vehiculele circula cu viteze mai mici ( ex. pana : 80 km/h). Acesta solutie tehnica este viabila si recomandabila pentru sectoarele de drum cu viteza de deplasare mai mica si activitate pietonala intensa. Stalpii deformabili raman atasati in structura de baza si absorb orice energie din impact. Deformarea stalpului este controlata prin slabirea proiectata a tijei stalpului in portiunea inferioara de 4 m raportat la lungumea de 5 m

Unul din cele mai folosite tipuri de stalpi sunt stalpii de tip ,, rupere la baza’’. Acest tip de stalpi se regasesc in mai multe tari, in special pe autostrazi si drumuri de mare viteza si datorita urmarii comportarii in timp si la accidente sunt din ce in ce mai utilizati. Staplii cu rupere de la baza constau dintr-un trunchi principal, proiectat pentru inaltimi de pana la 15 m . Baza implica doua placi prinse impreuna cu trei suruburi egal distantate intre ele, care sunt eliberate in timpul unui impact, astfel incat sa-i permita trunchiului stalpului sa se rupa de la baza, avand astfel un impact minima supra vehiculului. Decizia de a utiliza stalpi cu rupere la baza depinde de spatiul disponibil si de riscul ca un stalp in cadere sa cauzeze prejudicii altor participanti la traficul rutier din zona marginii drumului. Folosirea unor astfel de stalpi tip ,, rupere de la baza’’ este nepotrivita intr-o zona cu trafic pietonal si/sau ciclistic frecvent deoarece ar reprezenta un risc inacceptabil pentru ceilalti utilizatori ai drumului.

De asemenea in localitati se folosesc stalpi care au o deformare controlata datorita vitezelor mici de deplasare conform codului rutier de maxim 50 km/h si deformatiilor plastic pentru a preveni accidentarea participantilor la trafic.

In afara localitatilor se pun stalpi astfel incat impactul sa fie cat mai mic si cu gusee si platbanda la baza, cu sistem de prindere pentru a afecta participantii la trafc.

Din punct de vedere tehnic si al sigurantei traficului de o deosebita importanta sunt elementele geometrice ale sectorului de drum cum ar fi :

Clasa tehnica

Traseul – aliniament/curba cu supralargire sau fara supralargire

Numarul de benzi de circulatie pe sens – o banda /mai multe benzi

Viteza de deplasare pe sectorul de drum

Rolul si scopul iluminatului cailor rutiere

Iluminatul cailor rutiere trebuie sa puna in evidenta caracteristicile caii de circulatie avand ca scop asigurarea derularii unui trafic rutier fluent, in conditii de siguranta si cu un confort visual. Iluminatul cailor rutiere se realizeaza tinand cont de:

Nivelul de luminanta

Uniformitatea generala si si longitudinala a luminantelor a iluminarilor pe carosabil

Performantele tehnico-econimice

Solutia tehnica a sistemului de iluminat este conditionata de:

Intensitatea traficului rutier

Categoria drumului

Zonele invecinate

Caracteristicile geometrice ale drumului

Tipul de drum – national /strada

Existenta functie de tipul de drum a trotuarelor, a zonei verzi, retelelor edilitare pozate subteran sau suprateran

Ghidajul vizual

Caractristicile geometrice ale sistemului de iluminat sunt:

Distanta intre stalpi

Inaltimea stalpilor si inaltimea de montaj

Retragerea

Unghiul de inclinare

Bratul de sustinere

Ghidajul Vizual

Ghidajul vizual trebuie sa asigure participantilor la trafic recunosterea facila a configuratiei drumului corelat cu viteza maxima admisa pe sectorul de drum.

Prin iluminatul corect se inbunatateste ghidajul vizual si se asigura participantilor la trafic siguranta si confort. Evitarea ghidajului eronat se realizeaza respectanduse urmatoarele elemente importante pentru practica iluminatului rutier:

In cazul autostrazilor cu sensurile separate de o zona mediana amplasarea iluminatului in zona central asigura un ghidaj bun si totodata reducerea valorilor investitiei si costurile de intretinere datorita reducerii numarului de stalpi si a lungimii conductorilor de alimentare cu energie electrica.

In cazul curbelor, amplasarea iluminatului unilateral pe partea exterioara a curbei asigura un ghidaj bun.

Amplasarea stalpilor de iluminat in zona curbelor este foarte importanta , se realizeaza conform exemplelor de mai jos:

Deasemenea in cazul curbelor cu R > 300.m iluminatul unilateral nu este posibil si pentru asigurarea unui ghidaj vizual bun se recomanda amplasarea bilaterala fata in fata conform figurii:

Fig 3 Amplasarea sistemului de iluminat bilateral pentru curbe cu raza mai mică de 300m, unde iluminatul unilateral nu este posibil (1.a. ghidaj vizual bun / 1.b. ghidaj vizual slab, care poate genera confuzii)

Viteza de deplasare a utilizatorului principal este foarte importanta si conform tabelului de mai jos avem urmatoarea clasificare functie de viteza

Fluxul de trafic si volumul traficului mediu zilnic ( MZA) este foarte important si conform tabelului urmator avem urmatoarele incadrari:

Solutii de amplasare pentru sistemele de iluminat rutier (conform figurilor de mai jos):

Unilateral

Bilateral

Alternant

Fata in fata

Central cu doua brate

Montarea ecipamentelor pe stalpi se va realiza cu dispozitive de ridicat tip platforma auto ridicatoare cu brat de 16-22m sau platforma telescopica de 27m.

Fundatii stalpi

Acestea sunt realizate din beton C12/15 ( Bc15). Prinderea stalpilor se face pe fundatii turnate prin flansele de la baza lor, folosind buloane dimensionate corespunzator de proiectant. Solutia prezentata permite inlocuirea rapida a stalpilor in caz de avarie. Buloanele pentru prinderea stalpilor se fixeaza in beton, iar pentru mentinerea distantelor constanta in timpul turnarii buloanele se fixeaza cu un sablon special ca es asigurat de catre fabricantul stalpilor. Buloanele sunt rigidizate si prin intermediul unor etriere care sunt furnizate de fabricantul stalpilor. Pe parcursul realizarii lucrarilor de fundatii se va acorda o atentie sporita la corecta pichetare si realizare a gropilor la dimensiunile si cotele proiectate. De asemenea o atentie deosebita se va acorda asezarii si fixarii buloanelor de prindere a stalpilor si armaturilor.

ILUMINATUL DRUMURILOR ȘI STRAZILOR CA ELEMENT DE SIGURANȚĂ RUTIERĂ

Iluminatul strazilor si drumurilor ofera o solutie simpla de reducere a numarului de accidente. Varianta clasica de iluminat nu este o modalitate ieftina, dar exista solutii pentru a reduce aceasta problema, cu alte tehnologii, cum ar fi lampile cu leduri, care conduc la economii de energie >50% anual . Pentru sectoarele de drum care tranziteaza localitati se pot utiliza butoni luminosi care au ca sursa de alimentare cu energie lumina solara. Studiile efectuate de cercetatorii de la Institute of Health and Society de la Universitatea Newcastle din Marea Britanie au demonstrat ca iluminatul reduce accidentele in general cu un procent cuprins intre 32-55%, iar accidentele fatale cu pana la 77%.

3.3.1. Butonii reflectorizanți și luminoși

Pentru a creste siguranta rutiera pe drumurile publice se recomanda aplicarea butonilor reflectorizanti si luminosi atat pe marcajele orizontale cat si pe obstacole atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte. Pe sectoarele de drum unde ponderea traficului rutier greu este semnificativa, sunt prevazute insule de calmare a traficului se impune montarea butonilor reflectorizanti si luminosi corelat cu semnalizarea verticala deoarece se permite observarea acestor insule din timp, astfel incat vehiculele grele sa se poata inscrie in gabaritul caii. In concluzie butonii luminosi sunt o cale simpla de a obtine un drum cu proprietati sporite in circulatie. Mentionez cateva din avantajele folosirii butonilor :

– functionare independenta ;

– activati de lumina solara ;

– rezistenti in trafic ;

– vizibilitate de 10 ori mai mare decat in cazul catadioptrilor traditionali reflectorizanti ;

Exista o foarte mare varietate de butoni luminosi :

– cu carcasa metalica sau plastic ;

– cu numar variat de leduri 2-14 ;

– forme diferite – patrate, rotunde,trapezoidale ;

– cu pozitionare ingropatra sau aparenta functie de destinatie ;

Figure 1

Drum cu butoni luminoși [sursa: Fijen International BV]

Figura 2 Figura 3

Poziționare marginală Poziționare axială

Caracteristicile acestor tipuri de butoni sunt in general cele prezentate mai jos:

-temperatura la care rezista -400C si +750C;

-durata de viata 3-8 ani;

-durata de iluminare 8-72 ore;

-tipul de iluminare: intermittent sau constant;

-incarcare:10-20 tone;

-distanta de vizibilitate peste 500 m;

3.3.2. PĂRȚILE COMPONENTE ALE ILUMINATULUI PUBLIC

3.3.2.1. Lampa de iluminat

Corpurile de iluminat pentru exterior trebuie să respecte urmatoarele condiții:

Protecție la intemperii și lovituri

Grad de protecție la umezeală și praf: minim IP65

Grad de protecție la șoc: minim IK08

Carcasă de aluminiu sau poliester armat cu fibră de sticlă

Capac optic

Rezistență la coroziune

3.3.2.2. Stâlpul de iluminat și fundația

Stâlpii metalici octogonali pentru iluminatul public, ce se vor monta, vor avea următoarele caracteristici:

Forma tronconică octogonală.

Materialele folosite sunt OL37.2K sau OL52.2K conform STAS 500/2-80.

Protecția anticorozivă prin zincare termică, asigurandu-se astfel o durată de viață de 20 ani

Flanșe pentru montaj.

Pentru stâlpii cu regimul de inalțime 10-12 m la distanța de 0,5 m este poziționată ușa de acces la instalația electrică prevazută cu sistem anti-efracție care să permită numai accesul personalului specializat autorizat.

Pentru stâlpii cu regimul de înalțime de 20 m realizarea legăturilor electrice se face intr-un cofret special echipat, montat la baza stâlpului.

3.3.2.3. Legături electrice

VIZIBILITATE SI CONFORT OPTIC

După cum se știe cea mai mare parte a informațiilor din trafic ajung la conducătorii auto pe cale vizuală : astfel întâi observăm apoi acționăm.

Vederea este cea care urmărește drumul, detectează posibile obstacole, observa indicatoarele si marcajele rutiere și le transmite creierului, care trebuie să proceseze simultan și să dea un raspuns în timp foarte scurt, de ordinul fracțiunilor de secundă.

Confortul optic este caracteristica unui drum rezultată din suprapunerea tuturor elementelor geometrice din plan, profil longitudinal și profil transversal. El definește calitatea unui drum referitoare la perceperea de la o distanță suficient de mare a platformei drumului și alurii traseului ce urmează a fi parcurs. Spațiul parcurs între observarea unui obstacol și întâlnirea cu acesta este de ordinul secundelor și este condiționat de viteza de deplasare pe sectorul de drum.

Conducătorii auto nu pot observa drumul în permanență deoarece clipesc, urmăresc și verifică aparatele de la bordul mașinii, privesc în oglinzile retrovizoare sau poartă discuții cu ceilalți pasagerisau sunt alți factori din mediul ambiant care distrag atenția conducatorilor auto.

De exeplu, un conducător auto care circula cu viteza legală de 90 km/h, strănută, inchide ochii din diferite motive, pentru o secundă, timp in care mașina parcurge 25 metri. Din momentul la care se sesizează un obstacol pe drum (căruța) la distanța de 200 metri, mai are nevoie de 1-2,5 secunde timp de reație, după care frânează. Considerând un timp de reație de o secundă, un coeficient de frecare longitudinal de 0,25 metri si decelerația de 3,4 m/s2 la viteza de 90 km/h, distanța de oprire este de cca. 150 de metri pentru un autoturism și 245 metri pentru un camion.

INTEGRAREA IN AMBIENT

Din punct de vedere în ambient, la proiectarea sistemului de iluminat se ține cont de percepția vizuală pe timpul nopții și confortul vizual, care sunt determinate de:

Culoarea luminii

Redarea culorii

Înălțimea de montaj a aparatului de iluminat

Distribuția intesității luminoase (fotometria) aparatului de iluminat

Se are în vedere evitarea poluării luminoase.

ILUMINATUL INTELIGENT

Implementarea soluțiilor moderne de monitorizare și control al iluminatului cu posibilitatea modificării responsabile în timp real a unor anumiti parametrii, emiterea de rapoarte privind funcționalitatea sistemuui de iluminat si luarea deciziilor corespunzătoare sunt apanajul soluțiilor moderne ale managementului unui iluminat inteligent.

GESTIONAREA ILUMINATULUI RUTIER

Este un ansamblu de activități și măsuri care cuprinde :

Recepția tuturor componentelor sistemului de iluminat și a caracteristicilor tehnicofuncționale ale acestora.

Receția se fadce de la furnizorul lucrărilor instalate (antreprenor) de iluminat

Pe baza recepției se predă inventarul bunurilor, fizic și valoric, beneficiarului sau operatorului pentru gestionare

Monitorizarea și controlul parametrilor de funcționare a sistemului de iluminat

Sesizarea și înregistrarea evenimentelor petrecute în sistemul de iluminat : defecțiuni, întreruperi în funcționare, incidente, accidente

Inregistrează măsurile de remediere

Sunt două posibilități de gestionare a sistemului de iluminat :

Dispecerat

Integrat în cadrul dispeceratului dedicat acestor categorii de lucrări

Gestionarea iluminatului rutier va raporta date privind :

funcționare sistemului pe sectoare/noduri

consum de energie

evenimente și intervenții

incidența defectelor pe perioada de timp și zone

semnalarea incidentelor cu impac negativ (furturi, bransamente ilegale, intreruperi de furnizare a energiei electrice)

CAPITOLU IV

STUDIU DE CAZ

ILUMINAREA UNUI SECTOR

DE AUTOSTRADA A1

I. INTRODUCERE

Prezentul studiu trateaza proiectul de iluminat al unui sector din autostrada A1 in lungime de1000 de metri, sector ce face parte din autostrada Lugoj – Deva,lot2, km 34+000-Km 35+000.

La baza elaborarii prezentului studiu de iluminat au stat:

ridicarile topografice materializate prin planuri de situatie,profile longitudinal si profile transversal;

studii geologice, hidrologice, climatice si de trafic rutier;

Figura nr. 1 – Tronson autostrada Lugoj-Deva

II. SOLUTIA TEHNICA – AUTOSTRADA A1

Conform Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumului, aprobate prin Ordinul M.T.nr.46/1998,autostrada este incadrata in clasa tehnica I. Viteza de proiectare pentru un drum de clasa tehnica I, in zona de deal este de 100km/h .In plan elementele geometrice sunt in conformitate cu PD 162-2002 ,,Normativ privind proiectarea autostrazilor extraurbane ,, si in conformitate cu cerintele standardelor TEM, editia a III a a Comisiei Economice a Natiunilor Unite pentru Europa

Sectiunea transversala tip:

Figura nr. 2 – Sectiune Transversala TIP

Descrierea sectiunii transversale tip

Sectiunea transversala tip folosita este descrisa in cele ce urmeaza si au in conformitate cu reglementarile tehnice ale Ordinului MT 46/1998 urmatoarele caracteristici.

Parte carosabila 2x2x3,75m= 15,00 m latime ;

Banda de ghidaj 2x2x0,50m = 2,00 m

Banda mediana 1×3,00m

Banda de stationare de urgenta 2×2,50m = 5,00 m

Acostament 2×0,50m =1,00 m

Acostament cu parapet marginal 2×0,75m =1,50 m

Rezultand o platforma a autostrazii cu latimea de 27,50m

Culoarul de expropriere este de 50,00m stanga, dreapta axului autostrazii cu respectarea zonei de siguranta a acesteia, respectiv OG 43/1997 cu modificarile si completarile ulterioare. De precizat ca suprafetele de teren pe care se realizeaza tronsonul de autostrada este stabile din punct de vedere morfologic si nu se incadreaza in zone cu potential de risc de alunecari de teren sau in zone cu risc de inundabilitate.

Traseul ce face obiectul prezentului studiu se desfasoara in aliniament, fara intersectii cu drumuri clasificate si obiective de arta ( pasaj rutier, viaduct). De precizat existent unei retele de medie tensiune de 20 kv paralela cu traseul autostrazii cu retragere de 65 m fata de axul proiectat al autostrazii.

III. INSTALATIA DE ILUMINAT

Caracteristicile tehnice ale corpurilor si sistemelor de iluminat trebuie sa indeplineasca sis a corespunda cerintelor normelor SR EN 60598 pentru corpurile de iluminat si normele CE 115/2010, SR 13201/2003 pentru sistemele de iluminat

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Se face prin racordare la reteaua electrica de medie tensiune 20 KV existenta in zona prin intermediul unui post trafo dimensionat corespunzator. Punctul de alimentare cu energie electrica a sistemului de iluminat amplasat in afara amprizei autostrazii ,in zona de siguranta, intr-un spatiu protejat si circuite de iluminat realizate din cabluri din cupru.

STALPI si CIRCUITE DE ILUMINAT

Din amaliza celor doua sisteme prezentate se opteaza pentru variant de iluminat cu LED. Acest segment de autostrada va fi iluminat prin realizarea unui iluminat cu LED amplasat bilateral, folosind stalpi metalici cu inaltimea de 12,00 m,amplasati la distant de 45,00 m,si luminanta de 1,73 cd/mp, pe care se monteaza un corp de iluminat prin intermediul consolei de sustinere a corpurilui de iluminat. Stalpii vor fi cu flansa montata cu prezoane in fundatie din beton B 200/Bc15/ C12/15 ,turnat monolit in teren natural, pentru a respecta configuratia si ergonomica propusa. Fiecare stalp plantat va fi legat la pamant. Rezistenta de dispersie a prizei de pamant pe intreg circuitul proiectat nu trebuie sa depaseasca 4 Ω . legaturile electrice intre cablul de alimentare si corpul de iluminat se face cablu 3x 2,5 mmp.,in cutie de conexiuni montata in interiorul unor stalpi metalici.Circuitele de iluminat sunt realizate cu cablu pozat subteran cu masurile de protective corespunzatoare.

IV. PROIECTAREA ILUMINATULUI

La proiectarea iluminatului cailor de circulatie rutiere se tine cont de prevederile SR-EN 13201/2003, CIE 115/2010. Astfel pentru selectarea clasei de iluminat se tine cont de urmatorii parametri:

geometrici cum af fi : existenta separatorului de sens , densitatea intersectiilor, existente, existent zonelor de risc si a dispozitivelor de incetinire;

utilizarea traficului cum ar fi : fluxul traficului auto, fluxul traficului de ciclisti si pietoni, existenta de vehicule stationate,necesitatea recunoasterii fetelor;

influente externe sau de mediu cum af fi : complexitatea campului vizual , nivelul luminous ambient;

Clasa de iluminat la care se incadreaza sectorul de autostrada conform celor precizate mai sus precum si valorii fluxului de trafic de vehicule pe zi > de 25000 in ME3a conform tabelelor pag 16 ( anexa nr.1) si pag.27 ( anexa nr.2) din materialul editat de Comitetul National Roman de Iluminat, Proiectarea IIuminatului Cailor de Circulatie Rutiere care sunt atasate la prezentul material;

Conform SR EN 13 201, parametrii luminotehnici recomandati functie de clasa de iluminat sunt prezentati in tabelul de la pag.37( anexa nr.3) din materialul editat de Comitetul National Roman de Iluminat, Proiectarea IIuminatului Cailor de Circulatie Rutiere care este atasat la prezentul material. Pentru modelarea efectuata in DIALUX, s-a ales pentru tronsonul de autostrada ,clasa de iluminare ME3a cu urmatoarele caracteristici specifice:

L(cd/mp) = are valoarea minima de 1,0 cd/mp

Uo = valoare minima de 0.4

Ui= valoare minima de 0.7

Ti= valoare minima de 15.

APARATELE DE ILUMINAT UTILIZATE IN MODELAREA DIALUX AU FOST:

1 – Aparat de iluminat cu tehnologie clasica

Figura nr. 3 – Aparat de iluminat clasic

2 – Aparat de iluminat cu tehnologie LED

Figura nr. 4 – Aparat de iluminat LED

In urma indroducerii datelor de intrare si rularii programului DIALUX a rezultat urmatoarele date:

1. APARAT DE ILUMINAT CLASIC

2. APARAT DE ILUMINAT LED

CONCLUZII

Acest segment de autostrada va fi iluminat prin realizarea unui iluminat amplasat bilateral pe fiecare parte din considerente de siguranta traficului rutier care este din punct de vedere al importantei superioar criteriilor de cost.

Varianta de iluminat clasic de mentionat urmatoarele:

La stalpi cu inaltime constanta distanta intre stalpi este o marime direct proportionala cu inclinatia de montare si invers proportional cu luminanta medie. Inaltimea stalpilor este o marime direct proportional cu distant dintre stalpi si invers proportionala cu luminanta medie.

Varianta de iluminat cu LED de mentionat urmatoarele:

La stalpi cu acelasi regim de inaltime s-a constatat ca distanta dintre stalpi este o marime cu variatii atipice . Unghiul de montaj este invers proportional cu distanta dintre stalpi si variatii foarte mici usor descrescatoare sau cu dinti.

Majorarea distantei dintre stalpi cu respectarea parametrilor luminotehnici conduce la reducerea costurilor de materializare in teren.

Datorita variatiilor de trafic funtie de anotimp, de zi si noapte folosirirea sistemelor inteligente este recomandata prin montarea senzorilor de miscare cu infrarosu precum si a senzorilor crepusculari care prin sistemul de telegestiune se optimizeaza costurile cu mentenanta dar le majoreaza pe cele cu realizarea obiectivului de investitie.

BIBLIOGRAFIE

[1] MARILENA MAIEREAN: “Suprafețe”, Suport Curs “Specialist în iluminat”, București, CNRI – 13-26.05.2015;

[2] OG 43/1997 cu modificarile si completarile ulterioare privind regimul juridic al drumurilor;

[3] Ordinul MT 46/1998 – pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice;

[4] Ordinul 571/1997- pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea proiectarea si amplasarea constructiilor, instalatiilor si panourilor publicitare in zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte si tuneluri rutiere;

[5] PD162/202- Proiectare autostrazi urbane;

[6] SR EN 60598- Corpuri de iluminat. Partea 1: Prescriptii generale si incercari

ANEXA 1

ANEXA 2

ANEXA 3