Partea A2a Licență [302883]

PARTEA A II-A – [anonimizat], METODA DE LUCRU ȘI LOCUL REALIZĂRII CERCETĂRILOR

3.1. SCOPUL CERCETĂRILOR

Evoluția producției de carne realizată atât pe plan mondial cât și în țara noastră ilustrează dezvoltarea rapidă a sectorului avicol de creștere a hibrizilor de găină. Prin ameliorarea materialului biologic și perfecționarea tehnologiilor de creștere s-au obținut performanțe productive remarcabile. În ultima perioadă s-a înregistrat o creștere semnificativă a exigenței consumatorilor față de calitatea carcaselor și a produselor din carne de pasăre.

Pentru dezvoltarea sectorului avicol din România, o [anonimizat]. [anonimizat] a hranei, precum și o bună calitate a cărnii.

Creșterea broilerilor are drept scop obținerea unei cantități cât mai mari de carne cu o [anonimizat], cu eficacitate economică maximă. Pentru atingerea acestor obiective se impune aplicarea sistemului intensiv de creștere a [anonimizat] a formulei fundamentale a ameliorării “ Perfomanța = Genotip + Mediu + [anonimizat]” (Drăgănescu C., 1979; Drăgănescu C., Grosu H., 2003; Grosu H., 2003; Grosu H. și colab., 2005).

Factorii care influențează performanțele productive ale hibridului de carne sunt:

calitatea nutrețurilor combinate utilizate în hrana broilerilor;

managementul tehnologic al fermei;

condițiile de microclimat asigurate pe perioada creșterii hibrizilor.

Conform preferințelor consumatorilor și a [anonimizat]. Având în vedere importanța deosebită a [anonimizat] a fost acela de a analiza tehnologia de creștere intensivă și performanțele productive ale hibridului ROSS 308, [anonimizat], unitate care aparține firmei “S.C. VANBET S.R.L.”.

3.2. MATERIALUL CERCETAT ȘI METODA DE LUCRU

Materialul biologic analizat a fost reprezentat de hibridul ROSS 308, crescut în ferma avicolă nr. 14 Bucești, [anonimizat] “S.C. VANBET S.R.L”, Galați. [anonimizat] l-a constituit analiza tehnologiei de creștere intensivă și performanțelor productive ale hibrizilor ROSS 308, [anonimizat] 05.04.2019-18.05.2019.

Cercetările au vizat creșterea intensivă a materialului biologic ([anonimizat]), deoarece:

[anonimizat] a broilerului de carne este aplicat pe scară largă;

hibrizii ROSS 308 sunt unii dintre cei mai răspândiți și preferați broileri datorită performanțelor tehnologice superioare.

Hibridul ROSS 308 [anonimizat] “ Ross Breeders” din Marea Britanie. [anonimizat]i Plymouth-Rock varietate albă.

Caracteristicile productive deosebite ale hibrizilor ROSS 308, care satisfac cerințele crescătorilor și consumatorilor, sunt:

precocitatea și buna intensitate a creșterii;

capacitate ridicată de valorificare a hranei;

randament crescut la sacrificare;

carcase mari și calitativ superioare.

Puii nesexați la vârsta de 38 de zile ajung la o greutate medie de 2135g și realizează un indice de conversie a hranei de 1,65 kg nutreț combinat/ kg spor, iar la vârsta de 42 de zile, ating o greutate medie de 2474g și un consum specific de 1,72 kg furaj/kg spor (Văcaru-Opriș I. și colab., 2005).

Din totalul halelor amenajate în fermă, două hale au fost populate, cu un efectiv de 42400 exemplare. În urma recepției cantitative și calitative realizate în stația de incubație, puii de o zi nesexați au fost ambalați în navete speciale și transportați cu mijloace de transport izoterme către ferma de creștere. Pentru o bună igienizare a halelor și întreruperea lanțului microbian, popularea și depopularea halelor s-a realizat prin metoda “totul plin-totul gol”.

Perioada de creștere a puilor a fost de 42 de zile, iar la finele creșterii halele se depopulează, puii urmând a fi livrați către abator. Pe parcursul ciclului de creștere, zilnic, puii morți se adună și se înregistrează mortalitatea pe zi, respectiv cea totală în fișa tehnică de lot. Mortalitatea se exprimă în valori absolute (capete) sau în valori relative (procentual).

Săptămânal, prin sondaj, se realizează cântăriri de control pentru aprecierea ritmului de creștere, puii fiind recoltați din diferite puncte ale halei. Prima cântărire a fost realizată la 7 zile, pe câte 50 exemplare introduse într-o plasă, iar la sfârșitul cântăririi s-a stabilit media aritmetică a masei corporale, care s-a înregistrat în fișa tehnică de lot.

În fermă s-au monitorizat următoarele activități zootehnice:

pregătirea halelor pentru populare cu puii în vârstă de o zi nesexați aduși din stația de incubație;

recepția puilor de o zi, popularea halelor, demarajul și creșterea propriu-zisă până la livrarea către abator;

acțiunile sanitar-veterinare realizate pe parcursul perioadei de creștere și pierderile înregistrate din efectivul de broileri;

urmărirea parametrilor de microclimat din hale pe perioada de creștere (temperatură, umiditate, lumină, curenți de aer, ventilație, noxe);

hrănirea puilor (tipul furajelor, structura rețetelor de nutrețuri combinate, frecvența administrării hranei, forma de prezentare, evoluția consumului de nutreț pe parcursul creșterii și echipamentele avicole utilizate);

adăparea puilor (tipuri de adăpători, frontul de adăpare/pui, frecvența adăpării și evoluția consumului de apă pe perioada de creștere);

analiza performanțelor de creștere de la vârsta de o zi până la 42 de zile, caracteristici evidențiate prin următorii parametrii:

masa corporală (g);

sporul mediu zilnic de creștere (g/pui/zi);

sporul total de creștere pe toată perioada (g/pui/perioadă);

consumul specific de furaje (kg nutreț combinat/kg spor);

consumul zilnic de furaje (g/zi/pui);

dimensiunile corporale (lungime trunchi, lungime piept, lărgime piept, adâncime piept, perimetru torace, lărgime bazin, lungime fluier, perimetru fluier);

principalii indici corporali (indicele masivității, indicele lungimii pieptului, indicele lărgimii bazinului, indicele compactității, indicele dactilo – toracic, indicele de încărcare a fluierului).

Metodele utilizate pentru realizarea obiectivelor studiului au fost:

a) Observația statistic-matematică, metodă ce presupune măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor primare obținute în fermă. Monitorizarea fiecărui factor ambiental a fost necesară pentru aprecierea microclimatului din halele de creștere a puilor.

Temperatura a fost înregistrată permanent cu ajutorul senzorilor de temperatură din interiorul fiecărei hale, valorile fiind citite de pe panoul de afișaj. Regimul de temperatură a fost apreciat și subiectiv, în funcție de comportamentul și răspândirea puilor pe suprafața pardoselii (uniform sau grupați). Factorii precum umiditatea relativă a aerului, lumina, ventilația și curenții de aer au fost monitorizați cu ajutorul unui sistem computerizat pe toată perioada creșterii puilor. Bioxidul de carbon și amoniacul au fost determinate cu Detectorul Multigaz.

b) Evaluarea unei ipoteze si deducția matematică, procedeu care implică intuirea cauzelor care influențează și condiționează fluxul tehnologic de creștere intensivă a puilor ROSS 308 și a efectelor generate de aceste cauze, continuând cu explicarea acestora și estimarea consecințelor schimbării remarcate în populația de date.

c) Somatoscopia presupune aprecierea vizuală a regiunilor corporale pentru accentuarea calităților si defectelor de conformație ale materialului biologic cercetat și pentru estimarea desfășurării procesului de creștere.

d) Gravimetria este utilizată cu ocazia realizării cântăririlor de control și presupune cântărirea prin sondaj a câte 50 de pui.

e) Somatometria reprezintă ansamblul de măsurători corporale efectuate cu ajutorul centimetrului, pe un efectiv de 50 de pui ROSS 308, la vârsta de 42 de zile. Au fost determinate următoarele:

lungimea trunchiului – distanța măsurată de la articulația scapulo-humerală până la protuberanța exterioară a ischiumului;

lungimea carenei sternale (pieptul propriu-zis) – distanța măsurată de la vârful anterior al carenei sternale până la apendicele xifoidian;

lărgimea pieptului – măsurată între articulațiile scapulo-humerale;

adâncimea pieptului – distanța măsurată de la vârful anterior al carenei sternale până la coloana vertebrală;

perimetrul toracelui – stabilit prin înconjurarea toracelui cu centimetrul sub aripi, la baza lor;

lărgimea bazinului – distanța dintre articulațiile coxo-femurale;

lungimea fluierului – distanța măsurată de la articulația tibio-tarso-metatarsiană până la nivelul degetelor;

perimetrul fluierului – se înconjoara fluierul în treimea inferioară cu centimetrul.

f) Calcularea indicilor corporali implică rezultatele gravimetriei și a măsurătorilor corporale interpretate ca valori absolute, acestea fiind comparate cu valorile normale caracteristice hibridului ROSS 308.

Se calculează indicii corporali pentru stabilirea raportului de mărime dintre diferitele regiuni corporale și a proporționalității corporale (Văcaru – Opriș I.,1993; Driha Ana, 2000; Văcaru – Opriș I. și colab.,2000; Usturoi M. și Păduraru G., 2005).

Indicii corporali sunt următorii:

indicele masivității = (masă corporală / lungime trunchi) x 100;

indicele lungimii pieptului = (lungime piept / lungime trunchi) x 100;

indicele compactității = (perimetru toracic / lungime trunchi) x 100;

indicele lărgimii bazinului = (lărgime bazin / lungime trunchi) x 100;

indicele dactilo – toracic = (perimetru fluier / perimetru toracic) x 100;

indicele încărcării fluierului = (perimetru fluier / greutate corporala) x 100.

Calcularea statisticilor presupune prelucrarea statistică a datelor primare obținute prin aplicarea metodelor de lucru menționate anterior. Se calculează media aritmetică a rezultatelor determinărilor pentru factorii de microclimat (temperatură, umiditate, viteză curenți de aer, concentrația bioxidului de carbon și amoniacului) și indicii tehnologici (greutate corporală, spor de creștere, consum de furaje, pierderi din efectiv).

Pentru măsurătorile corporale se calculează media, precum și celelalte statistici: varianța, eroarea standard a mediei, deviația standard și coeficientul de variabilitate. Aceste statistici se stabilesc prin aplicarea următoarelor formule (Tacu I., 1968; Sandu Gh., 1995; Neagu Iuliana, 2005):

Media () reprezintă valoarea centrală a unei populații egală cu suma observațiilor raportată la numărul lor: = .

Varianța (S2) este raportul dintre suma pătratelor abaterilor individuale de la medie și gradele de libertate. Aceasta indică gradul de împrăștiere a variabilei analizate în jurul valorii centrale: S2 = .

Eroarea standard a mediei (S) indică limitele mijlocii ± între care se pot situa media aritmetică a însușirii proprii populației analizate: S = .

Deviația standard (S) reprezintă mărimea absolută a variației. Aceasta arată împrăștierea față de medie a plus și minus variantelor: S = .

Coeficientul de variabilitate (CV%) arată gradul de variabilitate al unui caracter (măsura relativă a variației) și este caracteristic fiecărei însușiri. În funcție de valoarea sa, caracterele pot avea variabilitate mică (CV% <10%), variabilitate mijlocie (10% < CV% < 20%) și variabilitate mare (CV% >20%) : CV% = .

Rezultatele cercetărilor privind tehnologia de creștere intensivă și performanțele productive ale hibridului ROSS 308 au fost analizate și interpretate comparativ, realizându-se totodată o raportare la recomandările tehnologice menționate în standardele de creștere elaborate de firma care a creat hibridul. În final, aspectele principale au fost sintetizate în concluzii și recomandări.

3.3 DATE MONOGRAFICE ALE FERMEI AVICOLE

“S.C. VANBET S.R.L“

Societatea S.C. VANBET S.R.L, cu sediul social în Sălcioara, județul Vaslui, deține în prezent 21 ferme. S-a înființat în anul 2001, prin achiziționarea fostului C.A.P. Gara Banca, com. Banca, realizând o fermă de găini ouă consum. De-a lungul timpului și-a ramificat activitatea, în prezent deținând puncte de lucru pe raza județelor Vaslui, Galați și Iași. Societatea deține: 12 ferme pui de carne, 6 ferme găini ouă consum, 2 ferme găini reproducție rasă grea, 2 ferme tineret de înlocuire, o fermă tineret de înlocuire rasă ușoară, abator, stație de incubație, o fermă de capre, respectiv o fabrică specializată pe lapte de capră.

În anul 2001, S.C. VANBET S.R.L a luat naștere, prin achiziționarea fostului C.A.P Gara Banca, com. Banca, locul transformându-se într-o fermă de găini ouă consum.

În anul 2002, a fost autorizată sanitar-veterinar ferma de pui de carne din loc. Sălcioara (com. Banca), jud. Vaslui.

În anul 2005, a fost autorizată sanitar-veterinar ferma de găini ouă consum din loc. Bucești (com. Ivești), jud. Galați.

În anul 2010, au fost autorizate sanitar-veterinar:

Ferma de găini de reproducție rasă grea din loc. Gara Banca (com. Banca), jud. Vaslui;

Ferma de găini ouă consum din loc. Gara Banca (com. Banca), jud. Vaslui;

Ferma pui de carne din loc. Bucești, com. Ivești, jud. Galați (fig.1).

În anul 2012, au fost autorizate sanitar-veterinar:

Ferma de găini de reproducție rasă grea din loc. Simila (com. Zorleni), jud. Vaslui;

Ferma de găini ouă consum din loc. Furcenii Noi (com. Cosmești), jud. Galați;

Stația de incubat în loc. Gara Banca, com. Banca.

În anul 2013, au fost autorizate sanitar-veterinar:

Ferma pui de carne din com. Laza, jud. Vaslui;

Ferma pui de carne din loc. Suseni (com. Bacani), jud. Vaslui.

În anul 2014, au fost autorizate sanitar-veterinar:

Ferma pui de carne din loc. Muntenii de Jos, jud. Vaslui;

Ferma de găini ouă consum din loc. Muntenii de Jos, jud. Vaslui;

Ferma pui de carne din com. Rebricea, jud. Vaslui.

A fost dat în folosință abatorul de păsări din localitatea Strâmtura-Mitoc, la 20 km pe șoseaua Bârlad-Vaslui. Acesta este dotat cu utilaje Stork și are o capacitate de sacrificare păsări de 4000 capete/ oră.

În anul 2015, au fost autorizate sanitar-veterinar:

Ferma tineret înlocuire din com. Movileni, jud, Galați, unde se realizează creșterea tineretului de înlocuire din rasă grea și rasă ușoară până la vârsta de 20 săptămâni.

Ferma de tineret înlocuire rasă ușoară din loc. Bucești, jud. Galați;

Ferma de pui de carne din loc. Sălcioara (com. Banca), jud. Vaslui.

În anul 2016, a fost autorizată sanitar-veterinar ferma de pui de carne din Tutova, jud. Vaslui.

În anul 2017, au fost autorizate sanitar-veterinar:

Ferma de găini ouă consum din com. Negrilești, jud. Galați;

Ferma pui de carne din com. Victoria, jud. Iași;

Ferma pui de carne, ferma de găini ouă consum și ferma de tineret înlocuire din com. Tomești, jud. Iași.

Figura 1. Vedere exterioară a unor hale de creștere a broilerilor de carne

Ferma de creștere a puilor de carne nr.14 aparține “S.C. VANBET S.R.L.”, din jud. Galați și este situată la 210 km de București. Unitatea funcționează în comuna Ivești, județul Galați, în momentul actual deținând:

4 hale de găini ouă consum cu capacitate de 160000 capete/serie;

4 hale de tineret înlocuire rasă ușoară cu capacitate de 300000 capete/serie (puii în vârstă de o zi fiind achiziționați din afară);

20 hale de pui de carne cu capacitate de 480000 capete/serie, obținuți din stație de incubație proprie;

fermă de parinți;

centru de sortare, depozitare, ambalare și livrare ouă consum;

micro FNC propriu;

incinerator.

Ferma dispune de următoarele utilități:

Pereții sunt construiți din cărămidă și bolțari de beton.

Pardoseala este din beton.

Halele în funcțiune sunt echipate cu utilaje moderne Alke, puse în funcțiune din anul 2010.

Necesarul de apă este asigurat din cinci puțuri de mare adâncime cu pompe submersibile.

În caz de avarie a rețelei, unitatea are în dotare patru grupuri electrogene de 500 kw/h.

Energia electrică este asigurată de cinci rețele de tensiune, prin intermediul a cinci transformatoare.

Ferma dispune de căi de acces bine delimitate, indicatoare, împrejmuire cu garduri din plăci beton, rețea de iluminat, fose septice vitanjabile, filtru sanitar și anexe.

La intrare în fermă există dezinfector auto și dezinfectoare la fiecare intrare în hală.

Porțile fermei sunt mereu închise, poarta de acces este prevăzută cu covoraș dezinfector și cameră amenajată pentru paznic.

Filtrul sanitar pe care ferma il deține este alcătuit din:

Birouri;

Cameră echipament vizitatori;

Cameră echipament de strada;

Dușuri;

Toalete;

Cameră echipament fermă;

Sală de mese (personalul servește masa în fermă);

Cameră cu centrale pe gaz;

Farmacie;

Cameră spălătorie echipamente.

Echipamentul din fermă este organizat pe culori, astfel:

Salopeta albastră cu guler roșu (pentru personal – pui de carne);

Salopetă verde cu guler gri (pentru personal – găini ouă consum);

Salopetă roșie cu guler albastru (pentru personal – tineret înlocuire rasă ușoară);

Salopetă vișinie (echipa de vaccinare);

Salopetă neagră sau gri (personal auxiliar).

Accesul se realizează numai prin filtru, dezinsecția se face la sfârșit de zi. Filtrul sanitar dispune de încălzire, centrală și apă caldă, dispensie de hârtie igienică, dozatoare de săpun, mașini de spălat automate (echipamentul este igienizat în fermă).

Halele de creștere au capacitate de la 10000 până la 47000 capete/hală și dispun de:

Cameră tampon (unde sunt montate panourile de comandă, respectiv calculatoarele);

Covoraș dezinfector;

3 linii de adăpare cu 2 linii de furajare pe halele de 600 m2 și 6 linii de adăpare și 5 linii de furajare pe halele de 2800 m2 (cu sistem de reglare manual a înalțimii în funcție de vârsta puilor și cu scale de citire a presiunii în coloana de adăpare);

Instalația de adăpare se dezinfectează în timpul exploatării cu HPPA concentrație 2%;

Fiecare hală este dotată cu medicator și dozatron pentru medicație;

În fiecare hală există apometru, iar filtrul este curățat periodic.

Buncărele metalice folosite pentru depozitarea furajelor sunt amplasate în exteriorul fiecărei hale de producție și au o capacitate de 8 până la 12 tone, furaj stocat în funcție de consum.

Pentru buna desfășurare a activităților, în fermă există urmatoarele evidențe:

fișe de lot pentru fermă;

registru de mortalități și cel de necropsii;

registru de consultații și tratamente;

registru imunologic;

registru pentru dezinfecție, dezinsecție și deratizare cu procese verbale;

registru de vizitatori;

registru SNCU;

registru pentru produse biologice;

declarații întocmite lunar de către angajați, pe propria răspundere că nu dețin păsări în curțile lor, respective tabel întocmit și semnat de către medicul veterinar după controlul efectuat în gospodăriile angajaților.

CAPITOLUL IV

REZULTATE ȘI DISCUȚII

4.1. ANALIZA TEHNOLOGIEI DE CREȘTERE INTENSIVĂ A HIBRIDULUI ROSS 308

În acest subcapitol au fost analizate cronologic operațiunile corespunzătoare fluxului tehnologic de creștere intensivă a puilor de carne ROSS 308, în ferma Vanbet, și anume:

Transportul puilor de o zi din stația de incubație proprie în fermă și recepția acestora;

Pregătirea halelor pentru populare;

Popularea halelor cu pui de carne de o zi ROSS 308, nesexați, demarajul și creșterea lor până la vârsta de 42-44 zile (livrarea la abator);

Monitorizarea factorilor de microclimat din hale (temperatură, umiditate, ventilație, curenți de aer, lumină, noxe);

Monitorizarea pierderilor de material biologic pe parcursul perioadei de creștere;

Managementul furajării și adăpării puilor;

Acțiunile sanitar-veterinare realizate în adăposturi pentru prevenirea îmbolnăvirilor.

4.1.1 AFLUIREA PUILOR DIN STAȚIA DE INCUBAȚIE ÎN FERMA DE CREȘTERE: TRANSPORTUL ȘI RECEPȚIA

În stația de incubație puii de o zi sunt introduși în lădițele de transport. Se acceptă puii normal dezvoltați, fără defecte de conformație sau de aplomb, fără resturi de vitelus, membrane cochiliere sau sânge, vioi, cu puful uscat. Lădițele cu pui sunt încarcate în mijloace de transport izoterme (figura 2), care se dezinfectează în prealabil.

La sosirea autovehiculului cu pui de o zi în fermă, are loc o recepție cantitativă și calitativă a lotului. Se verifică următoarele acte: certificatul sanitar-veterinar de transport, avizul interjudețean, adeverința de proprietate, avizul de însoțire a mărfii, foaia de parcurs cu viza “dezinfectat”, autorizația sanitar-veterinară de transport animale vii, declarația de conformitate și certificatul de calitate. Se verifică locul, data, ora plecării, destinația, precum și dacă s-a respectat planul rutei. În urma verificării actelor care însoțesc transportul, se realizează dezinfecția mijlocului de transport, apoi acesta este dirijat către spațiile de producție unde urmează a fi descărcați puii de o zi.

Înainte de descărcarea lădițelor cu pui, se analizează înregistrarea grafică a temperaturii pe parcursul transportului. Pentru limitarea pierderilor, pe timpul transportului sunt asigurați parametrii optimi cu ajutorul instalațiilor de climatizare automate cu care sunt echipate mijloacele de transport.

Transferul puilor de o zi din mijlocul de transport în spațiile de cazare se realizează cât mai rapid posibil, pentru ca puii să nu fie afectați de diferențele de temperatură, iar manipularea să nu pună în pericol integritatea fizică a acestora. Procentul de pierderi nu depășește 1%. După descărcarea puilor, lădițele sunt igienizate corespunzător, încărcate în mijlocul de transport, care la rândul său va fi dezinfectat la ieșireа din fermă.

Figura 2. Autovehicul și navete folosite pentru transportul puilor de o zi

4.1.2. PREGĂTIREA ȘI POPULAREA HALELOR

Se realizează popularea halelor în momentul în care spațiile de adăpostire sunt pregătite din punct de vedere al microclimatului, asigurării materialului absorbant, echipamentelor necesare furajării, adăpării, ventilării și iluminării, al frontului de furajare și adăpare.

Pregătirea halelor pentru populare se realizează pe o perioadă de trei săptămâni (vidul sanitar) și presupune următoarele acțiuni:

evacuarea așternutului permanent de la seria precedentă de pui, după depopulare și expedierea puilor către abator;

curățenia generală a halei și a echipamentelor tehnologice;

deratizarea, dezinsecția și dezinfecția;

introducerea materialului absorbant pe pardoseala halei (așternut din coji de semințe de floarea-soarelui);

verificarea echipamentelor tehnologice respectiv repararea sau înlocuirea acestora dacă este nevoie și introducerea lor în hală.

încălzirea halei și punerea în funcțiune a sistemului de adăpare.

În prima zi a vidului sanitar se evacuează așternutul permanent și se efectuează curățenia generală a halei, acțiuni care se realizează imediat după livrarea puilor din seria precedentă. Echipamentele avicole (hrănitori, adăpători) sunt scoase din hală sau suspendate la nivelul plafonului, iar materialul absorbant este evacuat din adăpost cu ajutorul lamei de buldozer. Tavanul, pereții, pardoseala, ușile de acces, precum și echipamentele sunt igenizate cu jet puternic de apă și curățate cu ajutorul unor mături, perii și razuri.

Deratizarea este obligatorie odată cu depopularea totală, după scoaterea așternutului și curățarea halei. Responsabilul cu dezinsecția, deratizarea și dezinfecția (DDD) efectuează următoarele acțiuni de menținere a igienei corespunzătoare pe perioada dintre două deratizări:

aprecierea gradului de reinfestare și evaluarea efectelor pe termen lung a deratizării prin revizuirea periodică a obiectivelor cunoscute drept focare;

controlul modului de salubrizare a unității și înlăturarea deficiențelor constatate;

asigurarea permanentă a raticidelor și amplasarea acestora în locurile în care se constată prezența dăunătorilor;

educația sanitară efectuată în unitate pentru responsabilizarea personalului.

Dezinsecția halelor se realizează prin aplicarea de insecticide, imediat după depopularea si etanșarea obiectivului. Responsabilul unității stabilește substanța folosită, cantitatea, respectiv concentrația. Se preferă insecticidele sub formă de soluție sau aerosoli și este interzisă folosirea insecticidelor organo-clorurate. Soluția de dezinsecție se aplică pe toată suprafața halei cu ajutorul compresorului. Se insistă asupra locurilor preferate de dăunători și anume: pe pervazul ferestrelor, deasupra ușilor, pe tavan, în colțuri. După aplicarea soluției, hala este închisă pentru 12 ore, după care, dăunătorii sunt strânși și arși pentru a nu deveni hrana păsărilor.

În urma efectuării operației menționate anterior, se realizează controlul eficienței dezinsecției, astfel:

Pentru evaluarea procentuală a eficienței dezinsecției se utilizează benzi îmbibate într-o soluție lipicioasă (cca. 1 ora), înainte și după dezinsecție. Se determină procentul de insecte capturate dupa dezinsecție față de cele capturate înaintea operațiunii. Se stabilește eficiența prin scăderea procentului obținut din 100%. Această metodă este folosită în cazul insectelor zburătoare.

Pentru insectele nezburătoare se numără insectele vii de pe o suprafață a halei înainte și după dezinsecție. Eficiența dezinsecției se stabilește la fel ca la insectele zburătoare.

Rezultatele dezinsecției se consemnează în procesul verbal și se prezintă responsabilului cu pregătirea halelor.

Măsurile profilactice aplicate pentru limitarea dezvoltării insectelor dăunătoare sunt:

evacuarea sistematică a dejecțiilor din hală;

strângerea permanentă și depozitarea controlată a resturilor de furaje;

amenajarea corespunzătoare a locului pentru gunoi;

menținerea curățeniei generale a halei;

întreținerea corespunzătoare a spațiului verde.

Aparatura și echipamentele de protecție folosite pentru efectuarea dezinsecției și deratizării halelor sunt: nebulizatorul, vermorelul, compresorul, masca, semimasca, costumul de protecție și ochelarii de protecție.

Dezinfecția presupune efectuarea următoarelor acțiuni:

se evacuează puii din hală;

se scoate de sub tensiune rețeaua electrică;

se îndepărtează așternutul și se curăță pardoseala;

se îndepărtează resturile grosiere și se transportă cu grijă la platforma de gunoi;

se umezește cu apă sau cu diverse soluții slab decontaminante, respectiv detergenți, întreaga suprafață a halei precum și echipamentele;

se curăță întreaga suprafață de dezinfectant de resturile aderente cu ajutorul apei (jet de apă), a aerului comprimat, măturilor, razurilor, periilor până când materialul din care este confecționată suprafața poate fi recunoscut;

colectarea lichidelor și a resturilor prin sistemul de evacuare a apelor uzate.

Pentru aplicarea dezinfectantului se ține cont de urmatoarele aspecte:

alegerea dezinfectantului, stabilirea concentrației și modul de aplicare;

calcularea suprafeței obiectivului;

pregătirea soluției de lucru în funcție de suprafața halei și de cerințele dezinfectantului;

îndepărtarea apei din excavații, hrănitorile, adăpătorile, precum și neregularități ale pardoselii;

împraștierea cantității de soluție de lucru calculată prin pulverizare fină, cât mai uniform, începând de sus în jos și din partea opusă spre ieșire, pentru a asigura cantitatea de soluție pe fiecare m2;

se folosește pentru prima aplicare ALDEKOL DES 03 în concentrație de 1%, apoi pentru a doua aplicare se utilizează hidroxid de sodiu 5%;

se flambează folosind o butelie cu arzător;

văruirea pereților și pardoselii halei;

împrăștierea așternutului pe pardoseală și decontaminarea cu ajutorul substanțelor VIRKON’S și BROMOSEPT 50;

aplicarea substanței dezinfectante ALDEKOL DES FF;

închiderea și sigilarea halei;

încheierea procesului verbal de dezinfecție.

Controlul eficienței operațiunii de dezinfecție se realizează după încheierea dezinfecției halei și presupune:

recoltarea probelor de sanitație de către responsabilul DDD. După desigilarea halei, acesta intră primul în hală numai cu echipamentul de protecție și recoltează probe din diferite puncte (de pe pardoseală, tavan, pereți, echipamente avicole);

respectarea baremului de sanitație și întocmirea notei de însoțire pentru laborator;

prelucrarea materialului recoltat în maxim 24 de ore de la recoltare, conform protocolului de sanitație;

stabilirea parametrilor de igienă impuși de cerințele sanitar-veterinare și de tehnologia de creștere.

Înainte de împrăștierea puilor de o zi, se potrivesc manual la înălțimile optime liniile de adăpare și furajare, iar coloanele de apă se aerisesc, după care se umple bazinul cu apă, aceasta fiind la o temperatură de 22oC. La populare, temperatura aerului din hală este de 34,9oC, pentru păstrarea ei verificându-se etanșarea halei. Se asigură căldura necesară în hală cu ajutorul celor 18 eleveuze pe gaz amplasate la 180 de cm, care se pornesc cu 24 de ore înaintea populării.

În ferma Vanbet, lădițele cu pui de o zi sunt împrăștiate pentru evitarea supraîncălzirii sau sufocării acestora, după care răspândirea puilor se realizează pe toată suprafața halei, cât mai uniform. Densitatea la populare a fost de 16 pui/m2, puii având greutatea medie de 38-42g. După acomodarea puilor, se verifică accesul lor la echipamentele de furajare și adăpare. Cu ajutorul calculatorului Bioclim se efectuează monitorizarea parametrilor de microclimat.

În primele zile de la populare sunt asigurate 24 de ore de lumină, cu intensitate 20-40 de lucși pentru adaptarea puilor și încurajarea consumului de furaj și apă. După ce puii vor consuma nutreț combinat, se vor colecta eșantioane de 35-40 pui din 3-4 locuri diferite ale halei și vor fi verificați cu blândețe dacă au gușile pline. În această perioadă se vor monitoriza permanent următoarele:

temperatura aerului din adăpost;

consumul de furaj;

consumul de apă;

calitatea aerului;

ventilația;

intensitatea luminii;

calitatea așternutului;

dezinfecția aerului;

protocolul sanitar-veterinar;

înregistrarea datelor (mortalitate, consum, efective) în fișa de lot, în registrul fermei;

starea de sănătate a puilor.

Accesul în fermă este limitat pe toată perioada creșterii. Pierderile din efectiv sunt înregistrate zilnic în fișa de lot specificând cauza morții, numărul și greutatea puilor morți. Puii morți sunt strânși zilnic și ridicați de către mijloacele de transport specializate. Cauzele morții sunt trecute în registrul de necropsii, actualizat zilnic de către medicul veterinar al unității.

În tabelul 1 și în graficul 1 sunt prezentate valorile și evoluția densității de creștere a broilerilor ROSS 308 per m2, respectiv per hale, de la populare până la finele creșterii. Odată cu înaintarea în vârstă, indiferent de adăpost, se observă că densitatea de creștere indică o evoluție continuu descendentă. Spre exemplu, în hala nr.4, față de momentul populării, la finele creșterii numărul puilor per hală a scăzut cu 362 pui (12938 față de 13300), iar pe m2 cu aproximativ 0,4 pui (15,6 față de 16), comparativ cu hala nr.7, în care numărul puilor per hală a scăzut cu 829 (29100 față de 28271), iar pe m2 cu cca. 0,39 pui (15,61 față de 16) (tabel 1).

Analiza graficului 1 demonstrează scăderea densității de creștere de la populare până la momentul livrării, fiind evidentă în zilele 29 – 36, 37 – 42 față de 1 – 28. Pe toată perioada de creștere, densitatea medie a fost de cca 15,77 pui per hală (tabel 1, graficul 1).

Tabel nr.1. Densitatea de creștere în sistem intensiv a hibridului ROSS 308

Grafic nr. 1. Evoluția densității de creștere în sistem intensiv

a hibridului ROSS 308 (pui/m2)

4.1.3. ASIGURAREA FACTORILOR DE MICROCLIMAT ÎN HALE

4.1.3.1. TEMPERATURA

În unitățile de creștere a puilor de carne, climatizarea este strict controlată și obligatorile pentru asigurarea unui bun randament de creștere. Temperatura și umiditatea din adăpost sunt esențiale pentru sănătatea puilor, intensitatea creșterii și apetitul acestora. Puii de o zi sunt poikilotermi, astfel producând mai multă căldură pe unitatea de greutate corporală nu vor putea rezista la temperaturi prea ridicate sau prea scăzute. La puii de găină, reflexul de termoreglare se instalează treptat în jurul vârstei de 2 – 3 luni (Popescu – Micloșanu Elena, 2007). Prin urmare, o necesitate de prim ordin este încălzirea halelor premergător populării cu puii de o zi și ulterior pe parcursul creșterii.

În ferma nr. 14, Bucești, încălzirea halelor se realizează cu ajutorul eleveuzelor. În interiorul unei hale sunt amplasate 18 dispozitive de încălzire repartizate uniform pe toată suprafața adăpostului. Eleveuzele au drept scop atingerea unor parametrii optimi de temperatură și de stimulare a apetitului și activității acestora. Pentru asigurarea unei încălziri corespunzătoare și uniforme a adăpostului, un rol important revine izolării termice. Aceasta ajută în următoarele cazuri:

Conservarea căldurii produsă de mijloacele de încălzire și căldura biologică degajată în perioadele reci;

În perioadele calde să limiteze necesitatea răcirii adăpostului;

Evitarea apariției condensului pe echipamente, pereți, tavan.

Figura nr. X. Dispozitiv de încălzire a halei

În primele 3 zile de la popularea halelor cu puii de o zi (perioadă de demaraj), la nivelul pardoselii se asigură aceeași temperatură în hale (34oC în prima zi, 33,5oC în a doua zi și 33,2oC, respectiv 33oC în ziua a treia), iar în continuare, până la vârsta de 42 de zile, temperaturile din hala nr.4 sunt ușor mai ridicate față de cele din hala nr.7 (tabel 2). Rezultatele sugerează o sensibilitate mai mare la factorul căldură a puilor din hala nr.4 în intervalul de creștere 1 – 42, ceea ce a impus un regim de temperatură ușor mai ridicat decât în cazul puilor din hala nr.7. Temperatura aerului din hale a înregistrat o evoluție continuu descendentă din prima zi de la popularea lor (34oC), până la finele creșterii (cca. 19oC în a 42 – a zi) (tabelul 2; graficul 2). Pe măsura înaintării în vârstă, devine funcțional mecanismul termoreglării, astfel dinamica este normală. Puilor li se formează penajul și crește rezistența organică a acestora. Temperatura medie stabilită pe întreaga perioadă de creștere (1 – 42 zile) a prezentat valoarea 25,82oC în hala nr.4, respectiv 25,72oC în hala nr.7 (tabelul 2).

Evoluția temperaturii halelor pe parcusul perioadei de creștere a puilor ROSS 308 în ferma nr. XX, Bucești este conformă cu cea prezentată în lucrările de specialitate de diverși autori (Miloșanu – Popescu Elena,2007;Van I. și colab.,2009;Văcaru – Opriș I. și colab.,2005;Usturoi M.,2008) care arată că, cerințele puilor față de temperatura ambientală sunt maxime în prima zi de viață, apoi scad progresiv până la îmbrăcarea completă cu penaj, când se instalează termoreglarea și homeotermia.

Micloșanu – Popescu Elena (2007) recomandă asigurarea unei temperaturi cuprinse între 32o – 35oC în prima zi la populare, după care temperatura din hale scade treptat cu 2o – 3oC săptămânal, ajungând la 25oC la 4 săptămâni, iar după această vârstă continuă scăderea până la 22o – 23oC. Nu se recomandă depășirea temperaturii optime din considerente economice (creșterea consumului de energie electrică, respectiv costul de producție a cărnii), precum și din motive sanitar-veterinare, deoarece excesul de căldură duce la multiplicarea rapidă a microorganismelor din aer și așternut, fapt care creează disconfort puilor, expunerea acestora la îmbolnăviri și creșterea mortalității.

Scăderea temperaturii sub limitele admisibile nu este indicată, aceasta determinând pierderi economice importante prin diminuarea ritmului de creștere, creșterea consumului specific de nutrețuri combinate, apariția tulburărilor metabolice, precum și apariția congestiilor pulmonare. Pentru broilerii de găină cu greutate corporală de 1,0 – 1,5 kg, consumul specific minim este obținut la temperatura halei de 21o – 22oC (Micloșanu – Popescu Elena, 2007).

Tabel nr.2. Valorile temperaturii aerului în halele de creștere în sistem intensiv a hibrizilor ROSS 308

Grafic nr.2. Dinamica temperaturii aerului în halele de creștere în sistem intensiv a hibrizilor ROSS 308

4.1.3.2. UMIDITATEA RELATIVĂ A AERULUI

Prin contribuția la realizarea confortului tehnologic și acțiunea exercitată asupra zonei de neutralitate termică, umiditatea relativă a aerului influențează și condiționează creșterea puilor. Prin sistemul de ventilație și încălzire, nivelul umidității este controlat. Valorile acesteia scad pe măsură ce puii înaintează în vârstă. O valoare ridicată a umidității poate determina umezirea așternutului, respectiv alte probleme nedorite.

În ferma nr. 14, Bucești se monitorizează zilnic umiditatea relativă a aerului (figura X). În cazul în care se constata, în prima săptămână, o scădere a valorii umidității până sub 50%, performanțele de creștere a puilor pot fi afectate datorită aerului prăfos și uscat. În halele de creștere a hibrizilor ROSS 308, valorile umidității relative a aerului au oscilat între limitele 50-60 în ambele hale, pe întreaga perioadă a creșterii având o medie de 58,74 în hala nr.4, respectiv 59,35 în hala nr.7.

La popularea halelor (în prima zi de creștere) s-a înregistrat o umiditate relativă de 50% în hala nr.4 și 50% în hala nr.7, iar la finele creșterii s-a observat o valoare de 68,2% în hala nr.4, respectiv 69,6% în hala nr.7 (tabel 3). Prin urmare, nu au existat diferențe majore între valorile umidității relative a aerului din cele două adăposturi, aceasta prezentând o dinamică ascendentă (grafic 3).

Umiditatea relativă se încadrează în limitele optime prezentate în lucrările de specialitate (Văcaru-Opriș I., 2002;Văcaru-Opriș I. și colab., 2005;Usturoi M., 2008), precum și în ghidul de creștere a hibridului ROSS 308. În primele 10 zile de la popularea halelor, umiditatea relativă trebuie să se încadreze între 65-70%. Valorile cuprinse între 55-70% previn deshidratarea mucoasei respiratorii, permit o bună întreținere a așternutului și diminuarea riscurilor apariției bolilor cardiace și pulmonare (Usturoi M., 2008).

Figura nr. X. Dispozitiv de înregistrare a parametrilor de microclimat

În cazul în care umiditatea relativă a aerului depășește pragul de 70%, aceasta acționează negativ asupra intensității creșterii puilor și a sănătății lor prin asocierea cu abateri de la temperatura optimă. Prin combinarea umidității relative exagerate cu o temperatură prea scăzută, puii pierd o cantitate mai mare de căldură corporală și resimt mai intens frigul. Nu este recomandată nici o valoare prea scăzută a umidității deoarece încetinește creșterea puilor, determină o slabă îmbrăcare cu penaj favorizând apariția canibalismului, răspândirea unei cantități mari de praf în aer din care rezultă afecțiunile respiratorii și oculare.

Tabel nr. 3. Valorile umidității relative a aerului în halele de creștere intensivă a hibridului ROSS 308

Grafic nr.X. Evoluția umidității relative a aerului în halele de creștere intensivă a hibridului ROSS 308

4.1.3.3. VENTILAȚIA ȘI CURENȚII DE AER

Ventilația asigură un microclimat corespunzător în interiorul adăposturilor de producție având rol în:

Evacuarea gazelor nocive produse de către pui (bioxid de carbon), așternutului și dejecțiilor;

Evacuarea excesului de căldură în sezonul cald și de umiditate;

Reînoirea oxigenului necesar respirației.

În ferma avicolă nr.14, Bucești, ventilația este asigurată de 6 ventilatoare (figura X), comandate prin calculator, uniformizând temperatura și umiditatea relativă a aerului. Conform tabelului 4, rezultatele intensității ventilației din adăposturile de creștere a hibrizilor ROSS 308 dovedesc că volumul de aer înlocuit a crescut treptat începând din ziua populării (0,02 m3 aer/oră/kg greutate vie) și a atins apogeul la vârsta de 42 de zile (aproximativ 1,7 m3 aer/oră/kg greutate vie în hala nr.4, respectiv 1,97 m3 aer/oră/kg greutate vie în hala nr.7).

Pe măsura înaintării în vârstă, este normală creșterea ratei de ventilație deoarece puii se dezvoltă, degajă mai multă căldură, produc o cantitate mai mare de dejecții care determină creșterea umidității așternutului și elimină mai multă apă prin aerul expirat. În funcție de temperatura ambientală, curenții de aer influențează pozitiv sau negativ sănătatea puilor, consumul specific de furaje, sporul de creștere și greutatea corporală atinsă la sfârșitul perioadei de creștere prin antrenarea căldurii degajate de corpul acestora.

Figura nr. X. Ventilatoare instalate în partea inferioară a halei

Valorile medii ale intensității ventilației pe tot parcursul creșterii (42 de zile) a fost de aproximativ 0,67 m3 aer/oră/kg greutate vie în hala nr.4, respectiv 0,76 m3 aer/oră/kg greutate vie în hala nr.7 (tabel 4; grafic 4). Rezultatele obținute sunt apropiate de cerințele tehnologice stabilite pentru hibrizii de carne, de a asigura aproximativ 0,7 m3 aer/oră/kg greutate vie în sezonul rece și 4-5 m3 aer/oră/kg greutate vie în sezonul cald (Usturoi M., 2008).

Tabel nr.4. Intensitatea ventilației asigurată în halele de creștere intensivă a hibridului ROSS 308

Graficul nr. X. Evoluția intensității ventilației în halele de creștere intensivă

a hibridului ROSS 308

Tabelul nr.5. Valorile vitezei curenților de aer în halele de creștere intensivă a hibridului ROSS 308

În sezonul cald, curenții de aer contribuie la menținerea temperaturii corporale constante și favorizează pierderea apei prin expirație, iar in sezonul rece, când umiditatea relativă este mare, curenții de aer sunt intenși, determinând creșterea cantității de căldură cedată prin convecție, puii resimțind mai tare frigul. În adăposturile de creștere a hibrizilor ROSS 308, viteza curenților de aer a înregistrat o evoluție ascendentă de la populare (în ambele hale 0,2 m/s) până la finele creșterii (0,48 m/s în hala nr.4, respectiv 0,44 m/s în hala nr.7) (tabel 5).

4.1.3.4. LUMINA

Lumina reprezintă un factor important de microclimat pentru creșterea și exploatarea industrială a păsărilor. Aceasta controlează procesul de reproducere prin acțiunea sa asupra unor procese metabolice și endocrine, determinând intensificarea secreției hormonului hipofizar de luteinizare și a hormonului de stimulare foliculare. Astfel, stimulează creșterea puilor și declanșează formarea și producerea ouălor. Lumina acționează prin intensitate, spectru, durată și variațiile duratei zilei-lumină.

În ferma avicolă nr.14, Bucești, se practică iluminatul artificial prin folosirea becurilor tip LED, suspendate la nivelul tavanului și menținute curate în permanență (fig. 3). Sistemul de iluminat cuprinde 5 rânduri de becuri, câte 20 pe fiecare rând de 10,7W ți instalația de reglare a intensității luminii.

Fig. 3. Sistemul de iluminat din halele de creștere a puilor ROSS 308

Durata iluminării artificiale este condiționată de programul de lumină specific hibridului ROSS 308 și a categoriei de vârstă. În prima săptămână, puii primesc lumină pe o perioadă de 22 ore/zi și 2 ore de întuneric. În următoarele două săptămâni, puilor li se asigură 20 ore de lumină/zi și 4 ore de întuneric, iar în perioada 28-35 zile, 22 ore de lumină/zi și 2 ore de întuneric. La finele creșterii până la livrarea către abator, durata iluminării crește, asigurându-se 22 ore lumină/zi și 2 ore de întuneric.

Programul de lumină adecvat garantează realizarea unei greutăți optime, împreună cu ceilalți factori de influență ai producției la parametrii standard.

4.1.3.5. NOXELE

Puritatea aerului din hale este asigurată prin intermediul sistemului de ventilație. Acesta menține raportul optim între nivelul oxigenului și cel al gazelor nocive. Consumul de oxigen al păsărilor diferă de cel al mamiferelor, fiind de 2 – 7 ori mai mare (Usturoi M., 2008; Micloșanu – Popescu Elena, 2007; Van I. și colab., 2009). Astfel, indiferent de particularitățile constructive ale halelor, respectiv de stadiul creșterii puilor, aerul din adăposturile de producție a broilerilor de carne trebuie să dețină un conținut în oxigen cât mai apropiat de cel al aerului atmosferic. Prin valorile scăzute ale gradului de oxigenare a aerului din hale sunt afectate performanțele productive ale puilor și starea lor de sănătate.

În interiorul halelor se formează gaze nocive precum: bioxid de carbon, amoniac, monoxid de carbon și hidrogen sulfurat. Acestea se obțin prin fermentația dejecțiilor, a așternutului, respectiv prin procesele metabolice care au loc în organismul puilor. Prin creșterea concentrației noxelor peste limitele admise, apar diferite afecțiuni, încetinește creșterea puilor, iar în cazuri extreme determină exitusul.

În halele de creștere din ferma avicolă nr. 14, Bucești, concentrațiile bioxidului de carbon (CO2) și a amoniacului (NH3) sunt monitorizate zilnic, fiind înregistrate către pardoseală. Pentru măsurarea acestora se utilizează Detectorul Multigaz. Măsurătorile se realizează în baza unui grafic prestabilit, în prezența inginerului zootehnist.

Analiza rezultatelor sintetizate în tabelul 6 și graficul 5, privind concentrația amoniacului din hale, arată că, atât în hala nr.4, cât și în hala nr.7, conținutul aerului în amoniac a crescut continuu din ziua populării până la finele creșterii (de 79 ori în primul caz, respectiv de 74 ori în al doilea caz). Comparând rezultatele obținute în cele două hale, se constată că, valoarea concentrației amoniacului a fost mai mică în hala nr. 4 față de valoarea concentrației în hala nr. 7.

Tabelul nr.6. Valorile noxelor în halele de creștere

intensivă a hibridului ROSS 308

Graficul nr. 5. Evoluția concentrației amoniacului (ppm) în halele de creștere intensivă a broilerilor ROSS 308

Indiferent de hală, pe perioada creșterii, valorile concentrației amoniacului nu au depășit limita admisibilă pentru categoria de vârstă, de 20 ppm (Micloșanu-Popescu Elena, 2007; Usturoi M., 2008). Valoarea medie stabilită pe întreaga perioadă de creștere (1-42 zile) se situează sub limita admisibilă, în hala nr.4 cca. 6,44 ppm, respectiv cca. 6,62 ppm în hala nr.7.

Nu se admite depășirea pragului de 20 ppm, datorită producerii iritațiilor la nivelul ochilor și căilor respiratorii, respectiv anemiilor. Amoniacul în cantități foarte mari prezintă următoarele efecte toxice asupra organismului:

Afectarea metabolismului;

Modificarea pH-ului sângelui;

Afectarea sistemului nervos;

Instalarea comei;

Exitus.

Bioxidul de carbon (CO2) produs de păsări se acumulează în special în aerul de la nivelul pardoselii, unde puii sunt întreținuți. În cazul în care concentrațiile depășesc limita admisă, pot apărea anemiile, reducerea apetitului, iritații ale mucoaselor respiratorii și oculare, respectiv diminuarea sporului de creștere.

Concentrația bioxidului de carbon din halele de creștere a puilor ROSS 308 a prezentat o evoluție constant crescătoare pe întreaga perioadă a creșterii. În ziua populării halelor s-a înregistrat o valoare de 92 ppm pentru hala nr.4, respectiv 96 ppm pentru hala nr.7, iar la finele creșterii în hala nr.4 s-a evidențiat o valoare maximă de 2512 ppm, respectiv 2573 ppm în hala nr.7 (tabelul 6; graficul 6). Prin urmare, de la popularea cu puii de o zi până la finele creșterii, concentrația bioxidului de carbon a crescut de aproximativ 27 ori. Valorile stabile pe toată perioada creșterii puilor, precum și valoarea medie calculată pe întreg ciclu de creștere se situeaza peste limita admisă pentru broilerii de carne (0,3 – 0,4% la pui și tineret – Micloșanu-Popescu Elena, 2007).

Graficul nr.6. Evoluția concentrației bioxidului de carbon (ppm) în halele de creștere intensivă a hibridului ROSS 308

4.1.4. HRĂNIREA ȘI ADĂPAREA PUILOR ROSS 308

4.1.4.1. HRĂNIREA PUILOR

În ferma avicolă nr.14, Bucești, puii de carne au fost hrăniți cu nutrețuri combinate uscate, sub formă de granule. Acestea sunt alcătuite din:

Făinuri din cereale (porumb);

Ulei de floarea-soarelui;

Șroturi de soia;

Carbonat de calciu și fosfat monocalcic;

Vitamine și săruri minerale;

Sare, premixuri și zooforturi.

Datorită performanțelor productive superioare ale puilor ROSS 308 și a eficienței conversiei, forma de prezentare a nutrețului combinat este cea de granule. În exteriorul fiecărei hale există amplasat câte un buncăr de depozitare unde se descarcă cu ajutorul instalației mecanice pneumatice sau cu șnec nutrețul combinat (figura 6).

Buncărele exterioare alimentează cu ajutorul transportoarelor cu spiră, introduse în țevi metalice, buncărele interioare (figura 5) plasate la capătul liniilor de hrănire. Linia de transport cu spiră (figura 4) preia furajul și îl descarcă în hrănitorile din plastic. Hrănitorile tronconice sunt amplasate la 1 metru distanță una față de cealaltă. Acestea sunt suspendate de plafon pentru ca tăvile lor să ajungă la nivelul spinării puiului, astfel încât puii se pot deplasa în adăpost fără a se lovi de ele, eliminând riscul apariției traumatismelor și evitând risipa de nutreț. Furajele sunt transportate cu ajutorul țevilor cu spiră până la capătul halei, iar descărcarea lor în hrănitori se realizează prin cădere, pe măsură ce hrana se consumă. Coborârea și ridicarea liniilor de furajare se execută manual, hrănirea broilerilor realizându-se în funcție de stadiul de creștere.

Figura nr.4. Instalație de furajare a puilor ROSS 308

Figura nr.5. Buncăr interior alimentat cu furaj

La sfârșitul fiecărei perioade de creștere se execută dezinfecția buncărelor exterioare, liniilor de transport și hrănitorilor. În fiecare adăpost de creștere, sistemul de hrănire cuprinde:

Instalația de distriburire a nutrețului combinat în interiorul adăposturilor (instalație de furajare propriu-zisă) care include:

2 linii de furajare pentru halele de 600 m2, respectiv 5 linii de furajare pentru halele de 2800 m2;

Dispozitiv anticățărător păsări;

Motor acționare transportoare furaje;

Senzori de furajare.

Instalația exterioară Alke Agro ce conține:

Buncăr exterior model AK 2550 2C SOG realizat din tablă galvanizată care reduce modificările temperaturii interioare și condensarea, cu o capacitate de 16,72 m3 și înălțimea de 6,19 m, prevăzut cu scară de vizitare cu inele de protecție pentru siguranță;

Motor pentru acționarea transportului;

Transportor spiralat cu spirală din oțel și tubulatură rezistentă la radiații UV, care transferă furajul din buncărul exterior în buncărele interioare (fig. 5).

În timpul hrănirii, pentru eliminarea concurenței dintre pui, se asigură frontul de furajare de 6-8 cm per pui și o hrănitoare pentru fiecare 70 de pui.

Figura nr. 6. Buncăr exterior pentru depozitarea nutrețului combinat

O importanță deosebită pentru atingerea performanțelor productive ale hibrizilor ROSS 308 prezintă textura și forma granulelor. Aceste caracteristici pot varia în funcție de faza de creștere:

În intervalul 0-10 zile, puii sunt hrăniți cu brizură;

În perioada 11-28 zile, acestora li se administrează granule cu diametrul de 2-3 mm;

În intervalul 29-42 zile se administrează granule cu diametrul de 3 mm.

Hrănirea cu nutreț combinat se execută diferit, corespunzător fazei de creștere, respectiv:

În intervalul 0-14 zile se administrează rețeta ”Starter”, cu aproximativ 22,5% proteină brută;

În intervalul 14-28 zile se aplică rețeta ”Creștere” care conține 19,5% proteină brută;

În intervalul 29-36 zile se folosește rețeta ”Finisare 1” cu 18% proteină brută;

În intervalul 36-42 zile se administrează rețeta ”Finisare 2” cu 17% proteină brută.

În primele săptămâni, hibrizii ROSS 308 sunt hrăniți cu nutreț combinat cu valoare proteică ridicată și valoare energetică mai scăzută, iar pe parcursul perioadei de creștere, urmând o scădere a conținutului în proteină și cresterea rației în calorii (tabel 7).

În cazul hibrizilor de carne, o dată cu scăderea conținutului de proteine în furaj, crește cerința pentru energie și scade ingestia pentru nutreț. Creșterea conținutului în proteine cu 10g/kg nutreț, duce la micșorarea lipidelor din carne cu 7-14g/kg și scăderea consumului de nutreț combinat cu 3% (Usturoi M., 2008).

Ritmul de creștere a puilor și acumularea de masă musculară sunt influențate de proteinele din nutreț prin conținutul în aminoacizi esențiali. Un deficit proteic al rației determină: scăderea sporului de creștere și calității cărnii, creșterea consumului specific și afectarea sănătății broilerilor. În alimentația hibrizilor ROSS 308, rețetele utilizate au fost alcătuite astfel încât compoziția lor chimică sa se încadreze în specificațiile tehnologice stipulate în ghidul de creștere. Acestea satisfac necesarul fiziologic al puilor și necesarul de producție.

Furajarea puilor se realizează ”ad libitul” (la discreție) pe tot ciclul de creștere, prezența furajului permanent în hrănitor stimulând consumul și favorizarea masei corporale.

Tabel nr.7. Structura rețetelor de furaje administrate hibridului ROSS 308

4.1.4.2. ADĂPAREA PUILOR

Prin sistemul de adăpare, apa este asigurată la discreție în mod obligatoriu pe toată perioada creșterii. Prin acest sistem se asigură aproximativ 73% din necesarul de apă al organismului, restul de 12 – 15% fiind apa obținută din nutrețuri (Usturoi M., 2008).

Pentru prevenirea deshidratării broilerilor de carne, înainte de popularea în hale, se pun în funcțiune instalațiile de adăpare pentru ca puii să găsească apă în adăpători.

În ferma avicolă nr. 14, Bucești, necesarul de apă folosit pentru adăparea puilor este asigurat din 5 puțuri de mare adâncime cu pompe submersibile. Apa este transportată prin conducte către bazine prevăzute cu hidrofor. Periodic este verificată calitatea apei prin analize de laborator, astfel încât aceasta sa dețină caracteristicile asemănătoare celei destinate consumului uman. Fiecare hală este dotată cu bazin de colectare în care apa potabilă este tratată cu dezinfectanți, apoi se administrează medicamentele necesare. Bazinul are rolul de a păstra apa la temperatura optimă.

Pentru evitarea defecțiunilor asupra adăpătorilor (cu picurare sau cele cu cupe) (fig. 7), liniile de adăpare se potrivesc pentru asigurarea unei presiuni constante a apei, suficientă pentru alimentarea întregii hale. Se execută periodic următoarele lucrări de întreținere asupra sistemului de alimentare pentru asigurarea calității corespunzătoare a apei utilizate la adăparea puilor de carne:

Se verifică și se dezinfectează traseele de aducțiune;

Se verifică pompele și hidrofoarele;

Se repară conductele și izolațiile deteriorate;

Se curăță zonele de protecție a puțurilor;

Se îndepărtează nisipul din puțuri.

Figura 7. Linie de adăpare cu adăpători prin picurare cu vas colector

La ferma nr. 14, Bucești, în urma efectuării analizelor periodice pe probele de apă, s-a constatat că aceasta prezintă o calitate corespunzătoare pentru adăparea puilor, respectiv consumului uman. În condiții normale de temperatură, consumul de apă al broilerilor se dublează comparativ consumului de hrană.

În zona confortului termic, la hibrizii de găină, raportul normal dintre consumul de apă și cel de hrană este de 1,8g apă la 1g nutreț ingerat, pierderile zilnice de apă reprezentând 2,5% din greutatea corporală a puiului (Văcaru-Opriș I. și colab., 2005;Usturoi M., 2008).

Pentru desfășurarea normală a procesului de creștere, temperatura apei trebuie să fie în parametrii normali. Consecințele unei temperaturi foarte ridicate sau scăzute ale apei sunt scăderea consumului de furaje, respectiv diminuarea intensității de creștere a puilor. Apa cu o temperatură prea ridicată favorizează dezvoltarea germenilor patogeni, iar cea cu o temperatură prea scăzută provoacă indigestii. Valorile optime ale temperaturii apei pentru stimularea peristaltismului intestinal și consumul de nutreț combinat ar fi de 18-20oC la începutul creșterii, apoi de 12-15 oC în faza a doua de creștere până la livrarea către abator.

Halele de creștere din ferma nr.14, Bucești, dețin o instalație de adăpare tip picurător cu vas colector, asigurându-se o adăpătoare pentru fiecare 10-15 pui. Frontul de adăpare este de 2-3,5 cm pentru fiecare pui.

Sistemul de adăpare se alimentează de la o sursă de apă igienica, satisfăcându-se calitativ și cantitativ necesarul de apă al puilor. Acest sistem este permanent controlat și cuprinde:

3 linii de adăpare pentru halele de 600 m2, respectiv 6 linii de adăpare pentru halele de 2800 m2, cu sistem de reglare manual a înălțimii în funcție de vârsta puilor;

Regulatoare de presiune cu scală de citire în coloana de adăpare;

Profil anticățărător păsări;

Adăpători prin picurare cu vas colector;

Apometre cu contacte electrice;

Medicator și dozatron pentru medicație;

Filtru decantor, care este curățat periodic.

Apa se asigură ,,ad libitum” pe toată perioada creșterii broilerilor, distribuindu-se uniform în hale.

Pentru stabilirea necesarului de apă pentru fiecare hală, se ține cont de nevoia puilor de aproximativ 4 l de apă per kilogram spor de creștere în greutate, la consumul efectiv adăugându-se și pierderile.

Există o corelație pozitivă între vârsta puilor și consumul de apă din ambele hale, de la populare până la livrare necesarul de apă fiind permanent în ascensiune. În hala nr.4, cantitatea de apă ingerată la populare a fost 93 l/zi/hală și la livrare 4295 l/zi/hală, respectiv 174 l/zi/hală la populare și 9358 l/zi/hală la livrarea broilerilor din hala nr.7 (tabel 8, graficul 7).

Pe toată perioada creșterii, în hala nr.4, consumul total zilnic de apă per hală a prezentat o valoare mai mică comparativ cu hala nr.7. Conform tabelului 8, consumul mediu corespunzător ciclului de creștere (2490 l apă/zi/hală în hala nr.4 și 5401 l apă/zi/hală în hala nr.7) susține observația menționată anterior. Consumul de apă și cerințele puilor depinde de o serie de factori precum microclimatul, intensitatea de creștere, structura rației.

Tabelul nr.8. Consumul de apă (l/zi/hală) în perioada de creștere intensivă a hibridului ROSS 308

Graficul nr.7. Evoluția consumului de apă (l/zi/hală) în halele de creștere intensivă a hibridului ROSS 308

4.1.5. ACȚIUNI SANITAR-VETERINARE REALIZATE ÎN PERIOADA CREȘTERII PUILOR ROSS 308

4.1.5.1. VACCINĂRI ȘI TRATAMENTE

Tehnologia de creștere a hibridului ROSS 308 are ca scop obținerea într-un interval cât mai scurt de timp, cu cheltuieli minime a producției de carne cu însușiri cât mai apropiate de posibilitățile genetice ale hibrizilor. Pentru atingerea acestor obiective, cel mai indicat sistem de creștere a puilor pentru producția de carne este sistemul intensiv.

Creșterea industrială a puilor presupune condiții de mediu artificiale care determină suprasolicitarea organismului și predispunerea la îmbolnăviri datorită metabolismului puilor care este mai intens comparativ cu mamiferele de fermă. Sunt necesare cunoștințe exacte privind asigurarea optimă a factorilor mediali (microclimat, hrănire, adăpare), cerințelor puilor în diferite etape ale creșterii și aplicarea măsurilor sanitar-veterinare menite să prevină și să combată bolile.

Obiectivul urmărit în acțiunea de prevenire a bolilor este eliminarea cauzelor care pot determina sau favoria apariția acestora utilizându-se o serie de mijloace, precum:

Folosirea la incubație a ouălor conforme;

Transportarea puilor de o zi din stația de încubație în ferma de creștere în condiții optime;

Asigurarea ,,vidului” sanitar – veterinar și popularea sau depopularea halelor cu respectarea principiului ,,totul plin – totul gol”;

Crearea condițiilor optime în halele de creștere de la populare până la livrarea către abator;

Vaccinări preventive împotriva bolilor infecțioase;

Aplicarea tratamentelor în cazul apariției bolilor;

Prevenirea introducerii în fermă a agenților patogeni prin aplicarea măsurilor profilactice.

În tabelul următor este prezentat programul de vaccinări și tratamentele aplicate puilor ROSS 308 în ferma avicolă nr. 14, Bucești.

Tabel nr.8. Programul de vaccinări și tratamente aplicat în perioada de creștere a puilor ROSS 308

Figura X. Hală pregătită pentru populare

Tabel nr.9. Programul de igienizare aplicat în halele de creștere a puilor ROSS 308

4.1.5.2. PIERDERI DIN EFECTIV

Pierderile din efectiv datorită mortalității puilor determină o dinamică descendentă a numărului acestora. Dinamica este înregistrată de la popularea halelor până la finele creșterii, respectiv livrarea broilerilor către abator. În ferma nr. XX, Bucești, cauzele preponderente ale pierderilor din efectiv pe toată perioada de creștere, pot fi:

Cauze de natură genetică, respectiv broileri cu malformații congenitale (pui cu displazie coxo – femurală, lipsa membrelor inferioare, cioc strâmb, lipsa ochilor);

Cauze de natură nutrițională (carențe alimentare, front de furajare subdimensionat, lipsa hranei);

Cauze de natură infecțioasă (Micoplasmă, Escherichia coli, bronșită);

Cauze de natură medicală (ascite, gută viscerală sau articulară, infarcte miocardice).

Analiza rezultatelor sintetizate în tabelul 9 și graficul 8 prezintă pierderile din efectiv și diferențele nesemnificative dintre cele două hale de creștere. Pentru ambele adăposturi, procentul de mortalitate a prezentat o dinamică ascendentă precum 0,99% în prima săptămână de creștere, până la 2,8% în ultimile 37-42 zile de creștere pentru hala nr.4, respectiv 0,86% și 3% pentru hala nr.7.

Procentul de mortalitate pe toată perioada creșterii a fost de aproximativ 2% în hala nr.4, respectiv 2,12% în hala nr.7, rezultate ce se încadrează în limitele normale de 3% prezentate în ghidul de creștere a hibridului ROSS 308.

Tabelul nr.9. Pierderile înregistrate pe parcursul creșterii intensive a hibridului ROSS 308

Graficul nr.8. Dinamica pierderilor din efectiv în halele de creștere în sistem intensiv a hibridului ROSS 308

4.2.1. ANALIZA PERFORMANȚELOR DE CREȘTERE ALE PUILOR ROSS 308

4.2.1.1. ANALIZA GREUTĂȚII CORPORALE

În ferma avicolă nr.14, Bucești, s-au efectuat cântăririile de control, pentru determinarea greutății corporale, de la popularea halelor nr.4, respectiv nr.7, apoi din șapte în șapte zile (cântăriri săptămânale) până la livrarea puilor către abator. Cântăririle s-au realizat pe fiecare hală pe un efectiv de 50 de pui, aleși aleatoriu din diferite puncte ale adăpostului. La sfârșitul fiecărei cântăriri s-a calculat media greutății corporale și s-a înregistrat în fișa tehnică de lot.

Analiza rezultatelor sintetizate în tabelul 9, respectiv graficul 8 prezintă evoluția ascendentă înregistrată de greutatea medie a puilor ROSS 308 din ambele hale. Astfel, în hala nr.4, broilerii au masa corporală crescută de aproximativ 65 ori, iar în hala nr.7 de aproximativ 64 ori.

La populare, puii din hala nr.4 au avut masa corporală medie de 42 g, iar cei din hala nr.7, 40 g (tabel 9, grafic 8), valori stipulate în ghidul de creștere ROSS 308. Comparând din punct de vedere valoric, puii crescuți în hala nr.4 au prezentat o masă corporală mai mare, la toate determinările: +2 g în ziua populării (42 g față de 40 g), respectiv +178 g la vârsta de 38 de zile (2740 g față de 2562 g).

Tabelul nr.9. Greutatea corporală a hibridului ROSS 308

Graficul nr. 9. Dinamica masei corporale a hibridului ROSS 308 (g)

4.2.1.2. ANALIZA SPORULUI DE CREȘTERE

Creșterea în greutate a puilor de la popularea halelor până la livrarea către abator reprezintă sporul mediu zilnic (S.M.Z). Acesta se calculează raportând diferența dintre greutatea finală și cea inițială la numărul de zile ale perioadei de creștere.

S.M.Z = (Gf – Gi) / numărul zile creștere

În urma analizei rezultatelor, în ferma avicolă nr. 14, Bucești, sporul mediu zilnic a înregistrat o dinamică ascendentă de la populare asemănător masei corporale, până la data ultimei cântăriri, valoarea minimă fiind la vârsta de 7 zile, iar valoarea maximă la 42 zile (tabelul XX, graficele XX și XX). La fiecare stabilire a sporului, valorile au fost favorabile puilor din hala nr.4: +2,72 g/pui la vârsta de 7 zile, respectiv + 4,19 g/zi la vârsta de 42 de zile. Valoarea medie a sporului zilnic pe perioada 1-42 zile a fost mai mare în cazul puilor din hala nr.4, cu aproximativ 2,59 g/pui (44,61 g față de 42,02 g). Cu toate acestea, nu au reușit să depășească media de 51,69 g, realizată de hibrizii de găină crescuți industrial la nivel național (U.C.P.R., 2008).

Tabelul nr.10. Sporul mediu zilnic de creștere a hibridului ROSS 308

Graficul nr.10. Evoluția sporului mediu zilnic de creștere

a hibridului ROSS 308

4.2.1.3. ANALIZA CONSUMULUI DE FURAJE

Compoziția furajelor pentru puii de carne trebuie îmbunătățită conform cerințele nutritive din fiecare fază de creștere, pentru a nu pune în pericol bunăstarea păsărilor, respectiv pentru asigurarea eficienței și profitabilității. În funcție de vârsta puilor, programele de hrănire combină rații diferite, în funcție de vârsta puilor, administrându-le furaje ”Starter”, de ”Creștere” și pentru ”Finisare 1”, respectiv ”Finisare 2”.

Programul de furajare trebuie să se fundamenteze pe relația dintre cerințele organismului privind greutatea corporală și vârsta puilor la finele creșterii. Pentru a ajunge la o greutate optimă și o bună conversie a hranei este importantă alegerea programelor potrivite. Programele de hrănire și de compoziția nutrețurior combinate influențează cu siguranță compoziția carcasei (Van I. și colab., 2003).

Furajarea puilor se realizează ”ad libitum” (la discreție) pe întreg ciclu de creștere, prezența permanentă a nutrețului în hrănitori stimulând consumul și facilitând mărirea masei corporale. În cazul unei temperaturi ridicate, are loc scăderea apetitului puilor, astfel se reduce cantitatea de furaj consumată. Pe întreg ciclu de creștere consumul de apă este dublu față de cel de furaj.

În tabelul XX sunt prezentate valorile consumului zilnic de furaj, care dovedesc că, acesta crește odată cu înaintarea în vârstă a broilerilor. În prima săptămână, valoarea consumului zilnic de furaj pentru hala nr.4 a fost de 39 g/pui, respectiv 35 g/pui pentru hala nr.7, ajunând la momentul livrării la 219 g pentru puii din hala nr.4, respectiv 202 g pentru cei din hala nr.7. Prin urmare, de la populare, până la finele creșterii, cantitatea de hrană consumată zilnic de un pui din hala nr.4 și unul din hala nr.7 a crescut de aproximativ 5,61 ori, respectiv de 5,77 ori. Pe întreag ciclu de creștere (1-42 zile), puii din hala nr.4 au consumat în medie 130 g nutreț combinat per zi/cap, iar puii din hala nr.7 au consumat 118 g per zi/cap.

Tabelul nr.11. Consumul mediu de furaj a hibridului ROSS 308

Graficul nr.10. Evoluția consumului mediu de furaj (g/pui)

a hibridului ROSS 308