Rolurile evenimentelor muzicale în promovarea turismului. Studii de caz Untold România și Ultra Coreea de Sud [302872]

Rolurile evenimentelor muzicale în promovarea turismului. Studii de caz Untold România și Ultra Coreea de Sud

Introducere

Termenul de eveniment este folosit în contexte diferite în literatura de specialitate. Acesta poate desemna fie o întâmplare sau o [anonimizat], sportivă (reuniune, congres, festival, olimpiadă, etc.), fie un fapt de o [anonimizat], unică și care să genereze emoții sau o experiență de viață memorabilă. [anonimizat]-a [anonimizat], de neuitat. Acest tip de turism este asociat frecvent și cu cel de aventură care se situează tot mai mult între preferințele turiștilor.

Conform clasificărilor realizate de Organizația Mondială a Turismului, principalele motive de călătorie sunt: loisir, recreere și vacanță; vizite la rude și prieteni; afaceri și motive profesionale; tratament medical; religie/pelerinaje; alte motive. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], cursuri de limbi străine sau de pregătire profesională.

[anonimizat] a atrage vizitatori. [anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat], stațiunile, parcurile, [anonimizat]-[anonimizat].

Evenimentele sunt un motivator important al turismului și se află pe primul loc în planurile de dezvoltare și marketing ale majorității destinațiilor. Rolul și impactul evenimentelor planificate în turism au fost bine documentate și au o importanță crescândă pentru competitivitatea destinației. [anonimizat], "turismul evenimentelor" a fost stabilit atât în ​​[anonimizat], astfel încât creșterea ulterioară a acestui sector poate fi descrisă doar ca spectaculoasă.

De asemenea, "managementul evenimentului" este un domeniu profesional în creștere rapidă în care turiștii constituie o piață potențială a [anonimizat] a devenit un factor vital în succesul și atractivitatea acestora. [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat]. O mare parte din atracția evenimentelor este că ele nu sunt niciodată la fel și trebuie să fiți acolo pentru a vă bucura pe deplin de experiența unică. În plus, "evenimentele virtuale", comunicate prin diverse mijloace de informare în masă, oferă, de asemenea, un interes și o valoare pentru consumatori și industria turismului; acestea sunt diferite tipuri de experiențe de eveniment.

Gestionarea evenimentului este domeniul de studiu aplicat și domeniul de practică profesională dedicat proiectării, producției și gestionării evenimentelor planificate, cuprinzând festivaluri și alte sărbători, divertisment, recreere, evenimente politice și de stat, științifice, sportive și arte, cele din domeniul (inclusiv întâlniri, convenții, târguri și expoziții) și cele din domeniul privat (inclusiv ritualuri de trecere, cum ar fi nunți și petreceri și evenimente sociale pentru grupuri de afinitate).

Practica de organizare a festivalurilor și a evenimentelor are o istorie îndelungată și se extinde, probabil, în perioada preistorică. Există numeroase exemple de evenimente tradiționale care au supraviețuit secolului XXI, cum ar fi sărbătorile de Anul Nou Hogmanay din Scoția, cursă de cai din Palio din Italia și festivalurile japoneze Cherry Blossom. În ciuda acestui fapt, literatura turistică a festivalurilor și a evenimentelor nu a examinat atât de cuprinzător cum ar putea continua existența acestor evenimente în lumea modernă, inclusiv adaptarea lor la schimbare (sau nu) și rolul lor într-o lume dinamică, atât ca produs turistic și în cadrul comunităților lor locale (Laing & Frost, 2015). Acestea sunt aspecte importante de explorat, în special într-un mediu digital în curs de dezvoltare, în care noile mijloace media, inclusiv cele sociale, au o influență.

Sintagma „turism de eveniment” nu a fost utilizată pe scară largă înainte de 1987 când Departamentul de Turism și Publicitate din Noua Zeelandă (1987) a raportat: „Turismul de evenimente este un segment important și în creștere rapidă al turismului internațional”. Getz (1989) a dezvoltat un cadru pentru planificarea „turismului de evenimente”. 1989 marchează un punct de hotar în recunoașterea sintagmei „turism de evenimente”, recunoscută în general ca incluzând toate evenimentele planificate într-o abordare integrată a dezvoltării și marketingului.

Ca și în cazul tuturor formelor de călătorie cu interes special, turismul de evenimente poate fi clasificat în probleme de cerere și ofertă. "Special" în acest context se referă la experiențele turiștilor care sunt motivați de interese particulare (Trauer, 2006) și nu de ceea ce este oferit prin produse.

Nu există nicio justificare reală pentru a considera turismul ca eveniment domeniul separat de studiu. Constrângerea este că atât turismul, cât și studiile de eveniment sunt necesare pentru a înțelege acest tip de experiență. Există sub-zone precum turismul sportiv și cultural și călătoriile de afaceri care se concentrează, de asemenea, asupra experienței turismului de eveniment.

Turismul de evenimente nu este de obicei recunoscut ca un domeniu profesional separat. În mare parte este văzut ca o aplicație sau o specialitate în cadrul birourilor naționale de turism și al marketingului de destinație / organizații de management.

Multe evenimente planificate sunt produse fără prea multă gândire, dată fiind atractivitatea sau potențialul lor în domeniul turismului, deoarece acest lucru nu este întotdeauna rezultatul dorit. Uneori acest lucru se datorează obiectivelor specifice ale organizatorilor, și, uneori, nu există pur și simplu nicio relație stabilită între evenimente și turism.

Festivalurile și evenimentele care doresc sprijinul sau cooperarea agențiilor de turism sau pur și simplu caută un respect sporit, tind să conducă studiile de impact asupra turismului și economiei pentru a-și "dovedi" valoarea în termeni economici.

Evenimentele sunt o temă foarte bine stabilită în cadrul turismului, cu primele articole legate de eveniment care apar în anii 1970. Majoritatea jurnalelor de turism conțin articole relevante pentru turismul de eveniment, însă nu a fost încercată o revizuire completă a tuturor acestora. Acoperirea geografică se extinde, în parte datorită răspândirii turismului de evenimente din întreaga lume și, în parte, numărului crescând de cercetători interesați de studiile de evenimente.

Turismul de eveniment s-a extins dramatic ca subiect de cercetare în anii 1980. O serie de cercerări de la Texas A&M au vizat evenimentele și turismul, inclusiv raportul lui Gunn și Wicks (1982) care privește participanții la un festival din Galveston. Două articole de cercetare notabile de la începutul acestui deceniu sunt cele ale lui Gartner și Holocek (1983) privind impactul economic al unei expuneri anuale a industriei turismului și J.R.B. Tratatul lui Ritchie (1984) despre natura impactului evenimentelor distinctive este un clasic din punct de vedere al citărilor și al influenței asupra subiectului. Un studiu major al vizitatorilor festivalului și impactul economic al mai multor festivaluri în regiunea capitalei Canadei a fost realizat în ultima parte a acestui deceniu (Coopers și Lybrand Consulting Group, 1989), urmat de un studiu similar din Edinburgh (Scotinform Ltd., 1991).

La mijlocul anilor 1980, textul lui Mill și Morrison (1985) bazat pe SUA The Tourism System a recunoscut în mod explicit puterea evenimentelor. Conferința TTRA Canada din 1985 a avut ca temă "Evenimente internaționale: Impactul turistic real și turismul din Canada" (TTRA), 1986, cu un impuls venit dinspre Târgul mondial din Vancouver din anul 1986 și de la Jocurile Olimpice de iarnă din Calgary din anul 1988 . La nivel internațional, conferința AIEST (1987) a produs o colecție notabilă de materiale pe tema generală a mega-evenimentelor. Hall (1989) a revizuit, de asemenea, numărul crescut de disertații studențești în domeniu în anii 1980.

Studenții australieni au fost dintotdeauna proeminenți în cercetarea evenimentelor turistice. Înainte de Cupa Americii în Perth în 1988, Conferința de Cercetare a Persoanelor și Mediului Fizic, 1987, a avut loc sub tema Efectele Evenimentelor Hallmark asupra Orașelor și a impactului examinat al altor lucrări (de exemplu, Cowie, 1985; Shaw, 1985). Soutar și McLeod (1993) au publicat mai târziu cercetări asupra percepțiilor locuitorilor despre acel eveniment major. Un proiect foarte influent de cercetare din acea perioadă a constat în evaluarea amplă a impactului primului Grand Prix din Adelaide. La sfârșitul anilor '80, lucrarea Planificarea și evaluarea evenimentelor Hallmark scrisă de Syme, Shaw, Fenton și Mueller in 1989 a reprezentat o revizuire esențială a domeniului de cercetare care a cunoscut o creștere substanțială. Un alt studiu seminal a fost de asemenea publicat de C.M. Hall (1989), care a remarcat necesitatea acordării unei atenții sporite impactului social și cultural. Alte studii cheie au fost realizate de Ley și Olds (1988) la târgurile mondiale și analiza lui Jackson (1988) a carnavalului, o temă extinsă substanțial de Ferdinand și Williams (2013).

1990 a fost un an esențial în literatura de management al evenimentelor. Au fost publicate Evenimente Speciale: Arta și știința celebrării al lui Goldblatt (1990), urmat de Festivaluri, Evenimente Speciale și Turism (Getz, 1991) și un an mai târziu Hall Hall (1992) Hallmark Tourist Events. În SUA, Universitatea George Washington a inițiat educația pentru managementul evenimentului. Anii 1990 au fost anii de decolare pentru instituționalizarea academică a managementului evenimentelor și, odată cu aceasta, o avansare mai legitimizată a fondurilor pentru turismul de evenimente și studii de evenimente.

Festival Management and Event Tourism (mai târziu redenumit Event Management) a început să publice în 1993. Uysal, Gahan și Martin (1993), în primul număr, au început un discurs durabil cu privire la motivul pentru care participă și călătoresc la festivaluri și evenimente. Două alte teme de cercetare turistică a evenimentelor vitale au fost create la începutul acestui jurnal, inclusiv Bos (1994), care a examinat importanța mega-evenimentelor în generarea cererii de turism, și Crompton și McKay (1994) privind măsurarea impactului economic al evenimentelor. Contribuțiile lui Crompton (1999) Măsurarea impactului economic al vizitatorilor asupra turneelor ​​sportive și evenimentelor speciale a continuat această temă. Un număr foarte mare de proiecte de cercetare au fost inițiate în Australia în vederea pregătirii pentru Jocurile Olimpice de Vară de la Sydney 2000. Cercetările australiene privind turismul și evenimentele au rămas substanțiale, finanțate în mare parte de Centrul de Cercetare pentru Cooperare Durabilă în Turism (STCRC), care a funcționat între 1997 și 2010.

Odată cu încheierea secolului XX, lumea a sărbătorit cu numeroase evenimente speciale. Acest lucru a sporit fără îndoială sectorul evenimentelor și valoarea turistică. De atunci am asistat la o creștere fără precedent în turismul de evenimente, însoțit de investiții imense în licitație, în special pentru evenimentele mega și destinațiile bazate pe o infrastructură foarte impresionantă pentru evenimente. Acoperirea globală a evenimentelor (vezi Ritchie, Shipway, & Chien 2010) a fost facilitată atât de mijloacele mass-media, cât și de cele sociale (de exemplu, folosirea teoriei planificate Potwarka, Nunkoo și McCarville 2014 pentru a înțelege televiziunea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2010) a unui sector privat vibrant atât în producția de evenimente, cât și marketing, care este demn de remarcat. Evenimentele și turismul de eveniment au devenit obișnuite, acceptate ca părți obișnuite ale stilului de viață contemporan și ca teme de cercetare legitime în numeroase discipline și domenii aplicate, reflectate în nucleul în creștere al articolelor din jurnalele științifice sociale, cum ar fi Studiile Urbane. Alte progrese recente în domeniu includ Event Tourism (Getz, 2013), conceput ca un manual cuprinzător pe această temă și Eventful Cities (Richards & Palmer, 2010), care evaluează rolurile multiple și planificarea evenimentelor în cultura orașelor și turism.

Untold Festival este un festival de muzica edm care se desfășoară anual în Romania în orașul Cluj Napoca. Prima ediție a avut loc între 30 iulie și 2 august 2015, an în care Clujul a fost desemnat Capitala Europeana a Tineretului. Pe perioada desfășurării festivalului, au fost prezente în medie peste 60.000 de persoane pe zi și mai mult de 240.000 în total. Tot în acest an, festivalul a primit distincția Best Major Festival la gala European Festival Awards, ce a avut loc în Olanda și distincția de Brandul Anului 2015 în Romania la Gala Premiilor de Excelență IAA, precum și doua premii SILVER, unul la categoria „GoodWorks EFFIE-Non-Profit” și al doilea la categoria „Media Innovations”.(adevarul.ro) Veniturile obținute de pe urma acestui festival sunt de aproximativ 20 de milioane de euro.

Figura nr. Harta festivalului Untold în 2015

Sursa:

Figura nr. Afișe publicitare în care sunt anunțați artiștii – Untold 2015

Sursa:

A doua ediție a avut loc în perioada 4-7 august 2016. 10 scene au fost montate pentru a găzdui concertele, cea principala fiind Cluj Arena, la fel ca în anul precedent, iar bugetul acestuia a fost de 7 milioane de euro. Peste 30.000 de turiști străini au participat la această ediție și peste 300.000 de persoane în total de-a lungul celor patru zile.

Figura nr. Harta festivalului Untold în 2016

Sursa:

Figura nr. Afișe publicitare în care sunt anunțați artiștii – Untold 2016

Sursa:

A treia ediție a avut loc în perioada 3-6 august 2017. Bugetul a atins în acest an 10 milioane de euro și peste 330.000 de oameni au participat (în prima zi peste 76.000 de persoane, în a doua zi de festival peste 82.000 de persoane, în a treia peste 90.000 de persoane, iar în a patra zi festival peste 86.000 de oameni). De-a lungul celor patru zile au fost nevoie de peste 1200 de jandarmi, ofițeri de poliție, pompieri și piloți ai Unității Speciale de Aviație Cluj-Napoca și de un elicopter, care a survolat orașul pe toată perioada desfășurării festivalului. Potrivit estimărilor, orașul a beneficiat de aproximativ 32 de milioane de euro.

Figura nr. Harta festivalului Untold în 2017

Sursa:

Figura nr. Afișe publicitare în care sunt anunțați artiștii – Untold 2017

Sursa:

A patra ediție a avut loc în perioada 2-5 august 2018. Bugetul din acest an a fost de 12 milioane de euro. Pe toată durata festivalului s-au înregistrat peste 355.000 de persoane (în prima zi peste 85.000 de persoane, în a doua zi peste 90.000 de persoane, în a treia peste 92.000 de persoane, iar în a patra peste 90.000 de persoane). La acesta au fost prezenți turiști din nenumărate țări de pe toate continentele (SUA, Canada, Franța, Germania, Polonia, Ungaria, Spania, Grecia, China, Cehia, Liban, Olanda, Italia, Slovenia, Thailanda, Israel, Ucraina, Moldova, Regatul Unit, Brazilia, Slovacia, Suedia, Turcia, Bulgaria, Muntenegru, Japonia, Austria, Tunisia, Danemarca, Columbia, Indonezia, Irlanda, Croația și altele).

Figura nr. 1. Harta festivalului Untold în 2018

Sursa: https://www.facebook.com/UNTOLDFestival

Figura nr. 2. Afișe publicitare în care sunt anunțați artiștii – Untold 2018

Sursa: https://www.facebook.com/UNTOLDFestival

A cincea ediție va avea loc în perioada 1-4 august 2019, locația fiind aceeași, Parcul Central din Cluj-Napoca.

Figura nr. 3. Afișe publicitare în care sunt anunțați artiștii – Untold 2019

Sursa: https://www.facebook.com/UNTOLDFestival

În cadrul acestui festival au loc și numeroase activități, concursuri cu premii, jocuri, sunt amenajate zone de socializare, zone de odihna, zone de creație și au loc de asemenea spectacole în afara concertelor în care participa și acrobați.

Festivalul este promovat atât prin anunțuri pe site-urile de socializare (Facebook, Instagram), prin montarea unor panouri publicitare, afișe, bannere pe bulevarde intens circulate, în stații de metrou, dar și pe anumite posturi radio și de televiziune (KissFM, PROTV). Din anul 2015 Untold are și o campanie de promovare numită „Pay with Blood”, în care persoanele care donau sânge primeau gratuit bilete la festival. Această decizie de marketing a fost remarcată la nivel internațional, fiind asociată cu mitul lui Dracula.

Figura nr. 4. Afișe publicitare de promovare a campaniei de donare de sânge (2015)

Sursa: https://www.facebook.com/UNTOLDFestival

Figura nr. 5. Afișe publicitare de promovare a campaniei de donare de sânge (2018, 2019)

Sursa: https://www.facebook.com/UNTOLDFestival

Ultra Korea (UMF Korea) este un festival de muzică electronică ce are loc în aer liber și care face parte din expansiunea mondială a Festivalului Ultra Music, acesta extinzându-se acum în douăzeci de țări. Acesta a debutat ca un festival de două zile în august 2012 și a avut loc la stadionul olimpic din Seul, Coreea. Cea mai recentă ediție a avut loc în perioada 8-10 iunie 2018 la stadionul olimpic de la Seul. Acest festival este strict pentru persoane de peste 19 ani. Următoarea ediție a Ultra Korea va avea loc în perioada 7-9 iunie 2019. Convingerea sediului inițial al festivalului că Coreea de Sud ar fi un loc bun pentru UMF din Asia, a fost destul de dificilă. UMF Korea, festival născut din eforturile de colaborare ale personalului original UMF Miami și UC Coreea, compania coreeană care a adus UMF în țară, a ajuns să atragă turiști din China, Japonia și locuri mai îndepărtate, precum Indonezia, dar și din Coreea. Potrivit lui Yoon Yong-Seop, manager de echipă al International Productions la UMF Coreea, cea mai grea parte a fost aceea de a convinge UMF Worldwide că Coreea ar fi cea mai bună locație pentru un debut asiatic al festivalului, care este de altfel foarte popular (UMF Miami are rate de prezență de 200.000 pe an). Yoon afirmă că “a fost nevoie de trei ani de convingere înainte de a fi selectat ca prima națiune gazdă UMF din Asia”.

Debutul Ultra Korea a avut loc în perioada 3-4 august 2012, la stadionul olimpic din Seul, Coreea, și a avut trei scene: Main Stage, Live Stage și Carl Cox & Friends Arena. Acesta este cel de-al doilea festival Ultra Worldwide care va găzdui vreodată un Stadion Ultra Live, urmând Miami. Prima ediție a numărat aproximativ 60.000 de participanți.

Figura nr.

Sursa:

Ultra Korea s-a reîntors la stadionul olimpic din Seul, Coreea, în perioada 14-15 iunie 2013, pentru cea de-a doua ediție și a avut în componență aceleași trei scene din anul precedent: Main Stage, Live Stage și Carl Cox & Friends Arena.

Figura nr.

Sursa:

În 2014, Ultra Korea a revenit încă o dată la Stadionul Olimpic din Seul, Coreea în perioada 13-14 iunie, pentru cea de-a treia ediție. Două scene noi au fost adăugate la Ultra Korea 2014 – Mega Outdoor Stage și Stage Underground, care au înlocuit Carl Cox & Friends Arena.

Figura nr.

Sursa:

2015 a marcat al patrulea eveniment Ultra Korea și a avut loc încă o dată la stadionul olimpic din Seul, în perioada 12-13 iunie 2015. În cadrul acestei ediții a fost înlocuită Mega Outdoor Stage cu o nouă scenă intitulată Magic Beach Stage. Ultra Korea a atras peste 110.000 de fani de peste tot pe toată perioada desfășurării acestuia.

Figura nr.

Sursa:

Cea de-a cincea ediție a Ultra Korea s-a extins la trei zile și a avut loc în perioada 10-12 iunie 2016 la stadionul olimpic din Seul, Coreea. Ediția cu numărul cinci a avut în compunere patru scene – Main Stage, Live Stage, Underground Stage, and the Magic Beach Stage. Acesta a atras o mulțime record de peste 150.000 de persoane, ceea ce a fost oficial cel mai mare festival de muzică electronică care a avut loc vreodată în Coreea de Sud.

Figura nr.

Sursa:

Pentru a sărbători revenirea festivalului Ultra Korea în 2017, o vânzare privată specială a avut loc la 23 august 2016, iar biletele alocate au fost vândute toate în acea zi. Biletele au continuat să se vândă și să se vândă pe tot parcursul anului. La data de 1 februarie 2017, au fost anunțate datele oficiale ale celei de-a 6-a ediții a Ultra Korea (10-11 iunie 2017). Evenimentul se va desfășura simultan cu Ultra Singapore, făcând-o a doua oară când Ultra Worldwide a organizat o serie de evenimente în aceeași zi și primul festival de 2 zile care face acest lucru.

Figura nr.

Sursa:

Pentru cea de-a șaptea ediție a Ultra Korea, festivalul se întoarce la un eveniment de trei zile, care are loc în perioada 8-10 iunie 2018. Ultra Korea a strâns un număr record de participanți, peste 180.000, din peste 60 de țări. Evenimentul a avut loc la Olympic Park în Seul. (ultrakorea.com)

Figura nr. 6. Harta festivalului Ultra Korea 2018

Sursa: https://twitter.com/umfkorea

Figura nr. 7. Afișe publicitare în care sunt anunțați artiștii – Ultra Korea 2018

Sursa: https://twitter.com/umfkorea

În cea de-a opta ediție a Ultra Korea, festivalul se va desfășura pe o perioada de trei zile, și va avea loc în intervalul 7-9 iunie 2019, de această dată la Everland Speedway (AMG Speedway), Yongin.

Figura nr. 8. Harta festivalului Ultra Korea 2019

Sursa: https://twitter.com/umfkorea

Figura nr. 9. Afișe publicitare în care sunt anunțați artiștii – Ultra Korea 2019

Sursa: https://twitter.com/umfkorea

Festivalul Ultra Korea era în trecut promovat și prin intermediul cluburilor de noapte din Coreea de Sud, prin organizarea unor after party-uri, dar din cauza unor probleme legale apărute în multe dintre cluburile din Seul, se pare că în 2019 nu a mai fost anunțat niciun eveniment de acest fel. În ciuda acestui fapt, Ultra nu duce însă lipsa de promovare, în mediul online regăsindu-se anunțuri privind acest eveniment pe cele mai intens utilizate rețele de socializare (Facebook, Instagram, Twitter), artiștii invitați promovând de asemenea evenimentul tot pe rețelele de socializare, dar și în mediul offline, prin afișele publicitare, bannere, etc.

Din punct de vedere al promovării orașelor în care au loc, ambele evenimente au strategii diferite, astfel Ultra alegând să atragă turiști prin prezentarea unor peisaje și obiective turistice în filmulețele în care se rezumă evenimentele anterioare (aftermovie), iar Untold alegând să popularizeze obiectivele turistice și orașul în sine prin dedicarea unei secțiuni din aplicația pentru smartphone celor care intenționează să afle mai multe informații.

Figura nr. 10. Secțiune din aplicația Untold dedicată cunoașterii Clujului

Sursa: Aplicația Untold pentru smartphone

Organizarea unor asemenea evenimente pot avea diferite efecte sociale, economice etc. asupra comunității. Spre exemplu, în Cluj-Napoca s-a impus privatizarea spațiului public, evenimentul desfășurându-se în Parcul Central, astfel accesul în parc fiind restricționat. Această măsură nu a fost văzută cu ochi buni de către locuitorii Clujului, acest parc reprezentând un loc de recreere pentru aceștia. De asemenea, zgomotul produs în urma desfășurării evenimentului i-a nemulțumit pe cei care locuiau în proximitatea parcului, aceștia creând o petiție pentru mutarea festivalului în afara orașului. Alte nemulțumiri au fost legate de aglomerația din oraș, în timpul festivalului, populația orașului și numărul de autoturisme dublându-se, iar acest lucru cauzând ambuteiaje.(adevarul.ro) Poluarea joacă și ea un rol important în decizia locuitorilor, turiștii lăsând de multe ori în urma lor deșeuri. Spațiul verde din parc are de suferit, gazonul fiind distrus de cele zeci și sute de mii de turiști veniți la acest festival, creând astfel pagube mari, mai ales având în vedere faptul că vegetația se reface într-un ritm foarte lent. Creșterea prețurilor se încadrează tot în rândul nemulțumirilor locuitorilor.

Printre efectele pozitive ale evenimentului se numără creșterea simțului de comunitate, acesta contribuind la crearea și consolidarea relațiilor interumane, dar și îmbunătățirea imaginii comunității, împreuna cu îmbunătățirea identității comunitare, a calității vieții în comunitate, recunoașterea pozitiva a comunității și creșterea mândriei acesteia.(Alina Maria Pavelea, 2017) Evenimentele influențează foarte mult felul în care turiștii privesc comunitatea, aceasta devenind mult mai atractivă pentru aceștia. Ideile și imaginea comunității se schimbă astfel în mod pozitiv, acest lucru aducând de asemenea investiții și crearea unor noi locuri de muncă și ajutând la creșterea economiei și la creșterea calității vieții.

Conform cercetărilor făcute de Alina Maria Pavelea, prin aplicarea unor chestionare locuitorilor Clujului, aceasta a concluzionat că încă există probleme pe care autoritățile, în ciuda eforturilor, nu le-au putut preveni, cum ar fi creșterea congestionării traficului și scăderea locurilor de parcare. Cu toate acestea, oamenii au semnalat și existența unor beneficii generate de acest eveniment, cum ar fi promovarea municipiului ca destinație turistica (participanții la festival având intrarea gratuită sau redusă la unele obiective turistice din zona, astfel fiind promovate și alte forme de turism din zona). Punând în balanță impacturile negative cu cele pozitive, Alina Maria Pavelea concluzionează că impactul social resimțit de cei care au participat la acest studiu este în general unul pozitiv.

Metodologie

Pentru a putea determina impactul pe care îl are festivalul Untold asupra comunității, am apelat la metoda anchetei, prin intermediul chestionarului aplicat via Internet. Chestionarul este compus din 14 afirmații legate de eveniment, respondenții fiind rugați să aprecieze în ce măsură sunt de acord cu acestea, pe o scară de la 1 la 5, unu reprezentând “deloc”, iar 5 reprezentând “în foarte mare măsură”. În ultima parte a chestionarului le sunt adresate 2 întrebări referitoare la restricționarea accesului în Parcul Central și la mutarea festivalului în afara orașului.

Analiza și interpretarea datelor

Au fost aplicate 136 de chestionare unor diferite persoane, cu vârstele cuprinse între 17 și 65 de ani, dintre acestea 58 fiind de sex masculin (42,6%) și 78 de sex feminin (57,4%). 44,9% au participat la măcar o ediție a evenimentului, iar 55,1% nu au participat niciodată la festival. 75,7% dintre respondenți doresc să participe la următoarele ediții, în timp ce restul de 24,3% nu doresc acest lucru.

Figura nr. 11. Graficul vârstelor respondenților

Figura nr. 12. Graficul sexelor respondenților

Figura nr. 13. Procentul participanților la festival dintre respondenți

Figura nr. 14. Dorința respondenților de participare la edițiile viitoare ale festivalului

La întrebarea dacă aceștia consideră că evenimentul ar trebui mutat în afara orașului 69,9% au bifat “nu”, iar 30,1% au bifat “da”, iar la întrebarea dacă sunt de acord cu restricționarea accesului în Parcul Central în timpul festivalului, 64% au răspuns afirmativ, iar 36% dintre aceștia negativ.

Figura nr. 15. Procentul respondenților care consideră că evenimentul ar trebui mutat

Figura nr. 16. Procentul respondenților care sunt de acord cu restricționarea accesului în parc

În ceea ce privește cele 14 afirmații, media răspunsurilor este următoarea:

Prețurile unor bunuri și servicii cresc pe durata desfășurării festivalului. 4,08

Festivalul ajută la dezvoltarea economică a orașului. 4,14

Festivalul cauzează congestionarea traficului. 3,92

Prin intermediul festivalului, Clujul este promovat ca destinație turistică. 4,53

Poluarea fonică crește considerabil, afectând astfel comunitatea. 3,22

Festivalul îmbunătățește imaginea comunității. 4,20

Numărul locurilor de parcare scade considerabil pe durata festivalului. 3,96

Festivalul ajută la creșterea oportunităților pentru afacerile locale. 4,21

Comunitatea este supraîncărcată pe durata de desfășurare a festivalului. 3,59

Prin intermediul festivalului se creează noi locuri de muncă. 3,83

Mijloacele de transport în comun sunt supraaglomerate pe durata festivalului. 3,69

Încasările provenite de pe urma turiștilor care participă la festival contribuie la stimularea economiei.

4,24

Festivalul duce la poluarea mediului. 3,00

Calitatea vieții în comunitate crește datorită festivalului. 3,74

Având în vedere rezultatele obținute, se poate observa că respondenții consideră că impactul festivalului asupra comunității este unul în cea mai mare parte pozitiv, cel mai mare impact negativ fiind creșterea preturilor bunurilor și serviciilor, iar cel mai mare impact pozitiv fiind promovarea Clujului ca destinație turistică. Scăderea numărului locurilor de parcare și congestionarea traficului sunt de asemenea destul de importante conform răspunsurilor respondenților. Cu toate acestea, afirmațiile conform cărora festivalul stimulează economia, ajută la creșterea oportunităților pentru afacerile locale, îmbunătățește imaginea comunității și ajută la dezvoltarea economiei orașului au obținut punctaje mai mari decât oricare dintre afirmațiile conform cărora festivalul ar avea un impact negativ asupra comunității, precum supraaglomerarea mijloacelor de transport în comun, poluarea fonică și supraîncărcarea comunității. Poluarea mediului este cea cu punctajul cel mai mic dintre toate cele 14 afirmații propuse, având un scorul de 3 pe o scară de la 1 la 5, acest lucru sugerând că respondenții consideră că festivalul are o influență negativă medie asupra mediului. Autoritățile locale încearcă în fiecare an să reducă impactul negativ pe care îl are festivalul Untold asupra comunității, redirijând traficul, restricționând accesul în anumite zone. De asemenea, echipaje de pompieri, politie și jandarmerie sunt prezente în permanență în apropierea și în interiorul festivalului, iar cel puțin 4 puncte de prim ajutor sunt plasate în interiorul festivalului precum și un spital de campanie SMURD, pentru a preîntâmpina apariția oricărui eveniment neplăcut. Pentru a mari siguranța, un elicopter al M.A.I. survolează zona atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte.

Figura nr.

Figura nr.

Figura nr.

Figura nr.

Figura nr.

Figura nr.

Figura nr.

Figura nr.

Figura nr.

Figura nr.

Figura nr.

Figura nr.

Figura nr.

Figura nr.

Concluzii

În concluzie, evenimentele muzicale au un rol foarte important în promovarea turismului, prin promovarea țărilor și orașelor în care au loc acestea ca destinații turistice, stimularea economiei, creșterea oportunităților pentru afacerile locale, îmbunătățirea imaginii comunității, dezvoltarea economiei orașului și crearea unor noi locuri de muncă. Acest lucru duce și la creșterea calității vieții în comunitate. Pe de altă parte, desfășurarea unui eveniment muzical în interiorul unui oraș poate duce la creșterea nivelului de zgomot, congestionarea traficului, reducerea numărului locurilor de parcare, supraaglomerarea mijloacelor de transport în comun, creșterea preturilor unor bunuri și servicii și supraîncărcarea comunității. Cu toate acestea, putem concluziona că impactul pozitiv pe care îl au evenimentele muzicale este unul mult mai mare decât cel negativ, acestea aducând nenumărate beneficii comunității.

Bibliografie:

Donald Getz, Stephen J. Page, Progress and prospects for event tourism research, Tourism Management, 2016

Donald Getz, Event tourism: Definition, evolution, and research, Progress in Tourism Management, 2008

Jennifer Laing, Festival and event tourism research: Current and future perspectives, Tourism Management Perspectives, 2018

FreyaHiggins-Desbiolles, Event tourism and event imposition: A critical case study from Kangaroo Island, South Australia, Tourism Management, 2018

Chibir Elena, Event Tourism in Russian Region: Opportunity for Small-scale Business Growth, Procedia Economics and Finance, 2015

Alethea Sellars, The influence of dance music on the UK youth tourism market, Tourism Management, 1998

Marcello M.Mariani, The “Pink Night” festival revisited: Meta-events and the role of destination partnerships in staging event tourism, Annals of Tourism Research, 2017

Robyn Stokes, Tourism strategy making: Insights to the events tourism domain, Tourism Management, 2008

SimonHudson, The effects of social media on emotions, brand relationship quality, and word of mouth: An empirical study of music festival attendees, Tourism Management, 2015

Vanja Pavluković, Tanja Armenski, Juan Miguel Alcántara-Pilar, Social impacts of music festivals: Does culture impact locals' attitude toward events in Serbia and Hungary?, Tourism Management, 2017

IvanaRihova, Music Festivals and Regional Development in Australia, Tourism Management, 2013

Tania MariaTangit, Silverina AnabelleKibat. AkmalAdanan, Lessons in Managing Visitors Experience: The Case of Future Music Festival Asia (FMFA) 2014 in Malaysia, Procedia Economics and Finance, 2016

Sarah Tanford Ph.D., Shinyong Jung M.S., Festival attributes and perceptions: A meta-analysis of relationships with satisfaction and loyalty, Tourism Management, 2017

Kim Werner, Geoff Dickson, Kenneth F.Hyde, Mega-events and increased collaborative capacity of tourism destinations: The case of the 2011 Rugby World Cup, Journal of Destination Marketing & Management, 2016