SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR [302870]

[anonimizat]: [anonimizat], ABSOLVENT: [anonimizat]. UNIV. DR. [anonimizat], 2018

CUPRINS

Lista tabelelor și a figurilor

INTRODUCERE

Programul de activități educative extrașcolare și extracurriculare intitulat Școala

Altfel se desfășoară în școli începând cu anul școlar 2011-2012. Acest program este o [anonimizat]-i [anonimizat] „altfel”. [anonimizat], [anonimizat]. Elevii pot să își exprime opiniile cu privire la conținuturile și mijloacele de realizare a acestor activități. [anonimizat] a participa, indiferent de rezultatele sale școlare.

[anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], afectivă a elevilor.

[anonimizat] a elevilor, [anonimizat] a elevilor deoarece cu ajutorul acesteia se formează o punte între cunoștințele predate și punerea lor în practică. [anonimizat].

[anonimizat], cât și pentru părinți. [anonimizat]. Există o [anonimizat], [anonimizat]-comunitate.

În lucrarea de față prezentăm datele obținute în urma unei cercetări realizate la o [anonimizat], [anonimizat], a profesorilor, a [anonimizat], importanța, [anonimizat].

[anonimizat]: [anonimizat] „Școala altfel”, importanța activităților extrașcolare și extracurriculare; „Școala altfel”- o [anonimizat]ramului în cercetările din țara noastră, știri la nivel național și județean despre acesta; „Școala altfel”- context de învățare pentru elevi, ce cuprinde prezentarea rezultatelor cercetării, iar ultimul capitol cuprinde concluziile.

CAPITOLUL 1. PREZENTARE GENERALĂ

Scurt istoric al programului „Școala altfel”

Programul Școala altfel este un program național care a fost introdus în curriculum școlar începând cu anul școlar 2011-2012. Potrivit ordinului MECTS nr.4292/ 24.05.2011, săptămâna 2-6 aprilie 2012, din semestrul al doilea, a fost săptămână dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare. Aceasta se desfășura înainte de vacanța de primăvară.

În anul școlar următor, 2012-2013, numele programului a suferit o modificare, iar acesta s-a intitulat programul Să știi mai multe, să fii mai bun!

Conform Anexei la ordinul MECTS nr. 5635/31.08.2012, scopul acestui program era „implicarea tuturor copiilor preșcolari/elevilor și a cadrelor didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor preșcolari/elevilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul național, și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.” Participarea la program era obligatorie pentru toți preșcolarii/elevii, pentru toate cadrele didactice cu excepția celor care participau la etapa națională a olimpiadelor și concursurilor școlare, deoarece aceasta se suprapunea cu data aleasă pentru desfășurarea programului Să știi mai multe, să fii mai bun! ; absențele erau înregistrate în catalog.

La fel ca și prevederea din actuala metodologie a programului, și prevederea din această metodologie susținea ca propunerile pentru activități să fie colectate de la elevi, cadre didactice, părinți, comunitate. Consilierul educativ din unitatea de învățământ centraliza propunerile agreate, în vederea includerii acestora în Calendarul Activităților Educative al unității de învățământ.

În anul școlar 2013-2014, denumirea programului s-a modifcat din nou, acesta numindu-se „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”

Cele două metodologii prezentate, recomandau elaborarea unor proiecte ( care puteau fi organizate în parteneriat cu alte unități de învățământ, cu organizații neguvernamentale, cu palatele și cluburile copiilor etc.) la nivelul grupelor de preșcolari/claselor, al grupurilor de clase sau al unității de învățământ, care să urmărească și să permită realizarea unor obiective educaționale prin activități care, în programul normal din perioada cursurilor, nu se puteau derula. De asemenea, cele două metodologii cuprind și tipuri de activități ce pot fi desfășurate în cadrul programului (activități culturale, sportive, educație pentru sănătate etc.) și formele în care se pot organiza activitățile ( teatru,dans, vizite, competiții etc.).

În anul școlar 2016- 2017, perioada alocată programului Școala Altfel se modifica. Programul pentru învățământul preșcolar și primar: putea fi desfășurat după cum urmează:

21 noiembrie 2016 – 2 decembrie 2016

27 februarie 2017 – 31 martie 2017

15 mai 2017 – 9 iunie 2017

Intervalul dorit se alegea la decizia unității de învățământ.

În anul școlar următor, 2017-2018, intervalul destinat desfășurării programului s-a mărit. Potrivit OMEN 3382/ 24.02.2017, programul Școala Altfel se putea desfășura in perioada 2 octombrie 2017 – 31 mai 2018. Această modificare a perioadei destinate desfășurării programului s-a datorat aglomerației create la diverse instituții, obiective turistice etc.

Ce este programul „Școala altfel”?

Pentru a afla ce este programul Școala altfel și cum este organizat, a fost consultată Anexa la ordinul Ministerului Educației Naționale Și Cercetării Științifice privind structura anului școlar, nr. 5034/29.08.2016

În continuare prezentăm prevederile identificate ca urmare a consultării Anexei la O.M.E.N.C.Ș. nr. 5034/29.08.2016 ce cuprinde metodologia de organizare programului Școala altfel:

Art. 1. : „Școala altfel” are o durată de 5 zile lucrătoare consecutive, iar în perioada alocată programului nu se organizează cursuri conform orarului, se va realiza un orar special pentru fiecare dintre zile; participarea la program este obligatorie atât pentru toți elevii, cât și pentru toate cadrele didactice din unitatea de învățământ.

Art. 2. : „Școala altfel” este un program național menit să contribuie la dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul copiilor preșcolari/elevilor.

Art. 4. : Obiectivele și activitățile educative proiectate pentru acest program vor răspunde intereselor copiilor preșcolari/elevilor și vor veni în completarea experiențelor de învățare pe discipline.

Art. 7. : În derularea activităților se vor valorifica resursele locale. Această abordare contribuie la dezvoltarea creativității, abilităților de rezolvare a problemelor și a colaborării dintre cadre didactice, elevi, părinți și comunitate.

Pentru realizarea activităților, cadrele didactice, elevii, părinții și partenerii unităților de învățământ se vor asigura de existența resurselor necesare sau vor utiliza resurse extrabugetare.

Echipa de coordonare va asigura supravegherea și securitatea elevilor pe parcursul defășurării activităților.

Art. 11 : Activitățile educative se pot realiza în incinta școlii sau în afara acesteia, dar nu sunt permise deplasări ale elevilor pe durata întregului program.

Art. 17. : Echipa de coordonare a programului (formată din director/director adjunct, membri ai Consiliului Profesoral (cel puțin 1 membru din comisia pentru întocmirea orarului), reprezentanți ai Consiliului Elevilor, reprezentanți ai Comitetului de Părinți, consilierul educativ și/sau coordonatorul de proiecte, consilierul școlar/mediatorul școlar, în colaborare cu educatorii/învățătorii/diriginții, va investiga, colecta și centraliza preocupările preșcolarilor/elevilor, va întocmi orarul, va analiza rezultatele Programului național „Școala altfel”.

Art. 19. : Propunerile de activități pot fi înaintate și de către elevi, părinți sau parteneri ai unității de învățământ, respectând calendarul și forma de prezentare agreate la nivelul unității de învățământ. Activitățile propuse de elevi, părinți sau parteneri ai unității de învățământ se vor desfășura în prezența și sub supravegherea cel puțin a unui cadru didactic.

Art. 20: Elevii își vor autoevalua implicarea în activități și vor reflecta asupra învățării în scris sau oral; iar învățătorul va evalua comportamentele elevilor prin observare atât pe parcursul programului cât și după încheierea acestuia. Modul de colectare și centralizare a feedback-ului și a reflecțiilor este la alegerea cadrelor didactice.

Conform Anexei la O.M.E.N.C.Ș. nr. 5034/29.08.2016 cuprinzând metodologia programului Școala altfel, proiectarea activităților din cadrul programului național se va realiza în patru etape:

a) investigarea intereselor copiilor preșcolari/elevilor;

b) alcătuirea ofertei „Școala altfel” care cuprinde o gamă cât mai variată de activități

din care preșcolarii/elevii pot să aleagă;

c) înscrierea copiilor preșcolari/elevilor la activitățile Programului național „Școala altfel” (colectarea opțiunilor copiilor preșcolari/elevilor privind activitățile la care vor să

participe dintre cele prezentate în oferta „Școala altfel”);

d) elaborarea detaliată a programului, pe baza opțiunilor individuale ale copiilor preșcolari/elevilor.

În partea de final a metodologiei, unitățile de învățământ sunt încurajate să promoveze activitatea și rezultatele programului în rândul părinților și publicului larg și sunt încurajate să participe la competiția „Școala altfel” desfășurată la nivel județean. Pentru a participa la competiția organizată la nivel județean, unitatea de învățământ va încărca, pe site-ul inspectoratului școlar, dosarul celei mai bune activități selectate, la rubrica dedicată competiției din cadrul Programului național „Școala altfel”. Criteriile și modul de evaluare vor fi stabilite de fiecare inspectorat și comunicate unităților de învățământ din subordine și publicului larg în timp util. Aceste activități pot fi premiate cu sprijinul autorităților administrației publice locale, al partenerilor educaționali, din resurse proprii etc.

Programul Național de activități extracurriculare și extrașcolare își propune să implice atât elevii din învățământul preuniversitar, cât și cadrele didactice și părinții elevilor într-o suită de activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor și tinerilor, punând în valoare talentele și capacitățile lor în diferite domenii, stimulând participarea lor

la acțiuni variate, în contexte nonformale.

Specificul activităților extracurriculare, extrașcolare și importanța acestora

Educația nonformală valorifică activitatea de educație/instruire organizată în afara sistemului de învățământ dar și în interiorul acestuia sub îndrumarea unor cadre didactice specializate în proiectarea unor acțiuni educaționale.

Educația nonformală a primit de-a lungul timpului o serie de definiții, dintre care reținem că ea constituie „ansamblul acțiunilor pedagogice proiectate și realizate într-un cadru instituționalizat extradidactic sau/și extrașcolar” (Cristea, 1998).

Educația nonformală se poate realiza atât în cadrul școlii (activități extracurriculare), cât și în afara acesteia (activități extrașcolare), având rolul să valorifice conceptul de dezvoltare globală.

Activitățile extracurriculare sunt activități care se desfășoară suplimentar față de disciplinele din planul cadru de învățământ și din curriculum la decizia școlii.

În lucrarea, Tratat de pedagogie școlară (Nicola, 2003), sunt caracterizate activitățile extradidactice ca fiind acele activități ce se desfășoară sub îndrumarea profesorului, dar nu sunt prevăzute în documentele școlare.

Activitățile extracurriculare au rol complementar față de activitățile didactice, ajutând la lărgirea și aprofundarea cunoștințelor acumulate în procesul de învățământ. Formele de organizare sunt mult mai flexibile și au un caracter recreativ. Elevii pot participa la aceste activități în funcție de preferințe, interese, preocupări.

Activitatea extracurriculară este o componentă a educației nonformale. Educația nonformală are ca scop să valorifice conceptul de educație globală, să ajute la dezvoltarea integrală a personalității. Activitățile extracurriculare oferă condiții pentru formarea conștiinței și conduitei cooperante. Ele oferă elevilor posibilitatea de îmbogățire a experiențelor pe plan social, le oferă posibilitatea de a se exprima liber.

Activitățile extracurriculare vizează de regulă acele activități cu rol complementar orelor clasice de predare-învățare. Aria lor e dificil de delimitat. Pot fi excursii și vizite la muzee, cinematografe, teatre, operă, balet, pot fi excursii și vizite la instituții publice sau alte obiective de interes comunitar, pot fi vizite la alte școli, pot fi activități artistice, de hobby, cluburi tematice și echipe sportive, activități legate de protecția mediului. (Ionescu, Popescu, 2012)

Activitățile extrașcolare reprezintă activitățile educative organizate pentru elevi în afara unității de învățământ și în afara orarului. Se pot realiza și în instituții specializate în instruirea nonformală (centre, cluburi ale elevilor, tabere pentru elevi). Conținutul activităților extrașcolare nu este fixat de programa școlară, ci este elaborat împreună cu elevii, conform intereselor și dorințelor lor. În funcție de vârsta copilului, ei pot aprecia anumite activități, se pot implica în ele sau pot refuza să se implice deorece li se pare că nu este pe placul lor sau este prea greu.

Activitatea extrașcolară permite folosirea eficientă și plăcută a timpului liber al elevilor, dezvoltarea capacităților de a lucra în grup și de a coopera în rezolvarea unor sarcini, dezvoltarea voinței și formarea trăsăturilor pozitive de caracter.

Scopul activităților extrașcolare este de a implica elevii în activități cât mai variate, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, evidențierea aptitudinilor, talentelor personale.

Activitățile extracurriculare au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalității tânărului, asupra performanțelor școlare și asupra integrării sociale în general.

Participarea la activități extracurriculare structurate organizate de școli, spre deosebire de participarea la activități nestructurate se asociază cu rezultate pozitive în ceea ce privește dezvoltarea elevilor performanță și rezultate școlare mai bune; abandon școlar mai scăzut; o stare psihologică mai bună, nivel de stimă de sine mai bun.

În lucrarea Activități extrașcolare în ruralul românesc. Dezvoltarea de competențe cheie la copii și tineri. Ionescu, Popescu (2012) se face referire la un studiu realizat de Eccles și Barber (1999) despre participarea la activitățile extracurriculare. Aceștia indică un impact diferit al activităților extracurriculare, în funcție de tipul lor:

– participarea în toate tipurile de activități extracurriculare corelează cu creșterea rezultatelor școlare;

– participarea la activități sportive, administrativ-școlare și cluburi școlare înregistrează o probabilitate mai mare ca elevii să se înscrie la facultate până la vârsta de 21

de ani;

– participarea la activități prosociale corelează cu o rată mai mică de delincvență în rândul elevilor participanți.

Indiferent de tipul activităților extracurriculare urmate, efectul acestora pare să fie unul pozitiv.

Punctul de plecare în alegerea acestor activități este întotdeauna ceea ce își dorește copilul, activitățile spre care manifestă interes, pe care le face cu plăcere, se simte în largul său. Participarea la activități extracurriculare îi ajută pe elevi să se înțeleagă pe ei înșiși prin observarea și interpretarea propriului comportament din timpul participării la aceste activități.

Astfel de activități dezvoltă relații de prietenie și de întrajutorare, atitudinea corectă față de colectiv și față de scopurile urmărite, de regulile stabilite, elevii devenind mai responsabili. Primirea de aprecieri, încurajări de la ceilalți îmbunătățește percepția elevilor asupra abilităților lor, fapt care a crescut nivelul de devotament al acestora față de activitatea respectivă.

Aceste activități pot contribui la creșterea încrederii în sine, la creșterea creativității, la dezvoltarea unor opinii, inițiative. A experimenta și a cunoște liber îi poate permite copilului să simtă ceea ce este potrivit pentru el.

Mediul rural se confruntă cu dezavantaje numeroase, comparativ cu mediul urban, din punct de vedere al calității educației din învățământul primar. Printre dezavantaje se numără: deficit de copii (19 elevi la cadru didactic în urban comparativ cu 15 în rural în învățământul primar și 10 elevi la un cadru didactic în învățământul gimnazial), diferențe de participare școlară (rata abandonului școlar în învățământul primar este de 1,3% în urban, comparativ cu 1,5% în rural și în învățământul gimnazial este de 1,6% în mediul urban și 2,2% în cel rural; durata de frecventare a învățământului primar și gimnazial în urban e mai mare comparativ cu cea în rural în medie cu 0,4 ani la nivel primar (3,8 față de 3,4) și cu 0,7 ani mai mare la nivel gimnazial (3,9 față de 3,2 ani). Aceste dezavantaje influnțează realizarea activităților extracurriculare în mediul rural, acestea fiind mai puține ca număr mai sărace ca tipuri și în general să nu conducă la aceleași rezultate ca în urban. (Ionescu, Popescu, 2012)

CAPITOLUL 2. „ȘCOALA ALTFEL – O CERCETARE LA NIVEL NAȚIONAL”

2.1 Abordarea programului Școala altfel în cercetările din România

Acest program de activități extrașcolare și extracurriculare a fost abordat și în alte cercetări din România cum ar fi: Școala altfel: Să mai multe, să fii mai bun! Evaluarea Programului Național de activități extracurriculare și extrașcolare 2012-2013 elaborată de Institutul de Științe ale Educației și Școala altfel Ghid de implementare 2016 elaborat de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, realizat cu sprijinul fundației Noi Orizonturi.

Școala altfel: Să mai multe, să fii mai bun! Evaluarea Programului Național de activități extracurriculare și extrașcolare 2012-2013 este un studiu desfășurat în perioada martie- decembrie 2013, care a urmărit analiza modului de desfășurare a programului Școala Atfel, identificarea opiniilor participanților la program cu privire la oportunitatea, funcționarea identificarea unor sugestii pentru ameliorarea programului, măsura în care acest program își atinge scopurile. Culegerea de date s-a realizat prin: analiza documentelor și anchetă prin chestionar, interviu semistructurat și discuții focalizate de grup implicând elevi, cadre didactice, părinți. Această cercetare a vizat școli din diferite județe ale țării și au fost chestionați elevi din ciclul primar, gimnazial, liceal.

În urma analizei datelor, s-a constatat faptul că majoritatea considerau ca acest program este o inițiativă bună deoarece oferă un climat relaxat și prietenos de învățare, elevii sunt impicați în activități ce le pun în evidență înclinațiile, programul răspunde la nevoile de socializare ale elevilor.

Activitățile culturale și sportive au fost cele mai des întâlnite în programul elevilor. Elevilor le-au plăcut aceste activități, dar conform datelor analizate, această preferință scade odată cu nivelul de școlaritate. Elevii din mediul rural apreciază mai mult competițiile, pe cand cei din mediul urban apreciază vizitele în alte școli, intituții publice. Referitor la implicarea părinților, conform acestei cerecetări, gradul de implicare al părinților scade odată cu creșterea vârstei copiilor. Cadrele didactice chestionate consideră ca beneficiile acestui program sunt: posibilitatea elevilor de a-și exprima interesele și preocupările, ameliorarea relațiilor și comunicării dintre elev-profesor, iar pentru elevi și părinți principalul: diversificarea activităților de învățare și stimularea intereselor elevilor pentru anumite domenii.

Principalii parteneri ai școlilor în săptămâna dedicată Programului Școala altfel au fost părinții (în mediul rural) și instituțiile culturale și educative (în mediul urban).

Printre provocările întâmpinate în proiectarea și desfășurarea programului se regăsesc: dificultatea școlilor din mediul rural de a găsi parteneri și de a avea acces la diferite instituții, asigurarea resurselor financiare, implicarea părinților.

Cadrele didactice au avut de ales, dintre denumirile avute pe parcursul acelor ani, e denumirea cea mai potrvită pentru programul de activiăți extrașcolare și extracurriculare. Ponderea cea mai mare a avut-o denumirea inițială – Școala altfel, considerată ca fiind ”un titlu scurt si sugestiv”.

Multe cadre didactice au semnalat nevoia diminuării birocrației asociate activităților pe care le organizează, a raportărilor amănunțite, necesitatea unei mai bune colaborări cu partenerii, a mai bunei raportări al opțiunile elevilor și diversificării activităților. Eșantionul de subiecți susțin continuarea programului.

Școala altfel Ghid de implementare 2016 a fost elaborat la cererea cadrelor didactice și directorilor. Rolul acestui ghid este de a sprijini echipa de coordonare a programului național „Școala altfel” și cadrele didactice în implementarea programului „Școala altfel”. A fost scris în conformitate cu metodologia de organizare a programului Școala altfel, dar respectarea recomandărilor acestui ghid nu este obligatorie.

Acest ghid conține răspunsuri la diferite întrebări, recomandări cu privire la planificarea programului Școala altfel, organizarea programului, monitorizarea programului, valorificarea rezultatelor și diferite modele ale intrumentelor de lucru folosite.

Conform cercetării Școala altfel: Să mai multe, să fii mai bun! Evaluarea Programului Național de activități extracurriculare și extrașcolare 2012-2013, cadrele didactice afirmau nevoia diminuării birocrației specifice acestui program. Ghidul vine în ajutorul cadrelor didactice, cu modele ale intrumentelor de lucru, găsind și câteva soluții: „În vederea preîntâmpinării confuziilor, menționăm că singurele instrumente obligatorii sunt calendarul, orarul și raportul programului „Școala altfel”. Pentru a reduce eforturile birocratice, păstrați și includeți aceste documente în raportul anual al unității de învățământ.” De asemenea, sunt stabilite clar sarcinile fiecărui participant la acest program (profesori, elevi, părinți) și sunt stabiliți pașii ce trebuie urmați în organizarea programului începând de la stabilirea perioadei de desfășurare.

În partea de final a ghidului sunt enumerate câteva soluții care ajută la motivarea cadrelor didactice, elevilor, părinților, partenerilor să contribuie la organizarea programului Școala Altfel, cum ar fi: toți cei implicați trebuie să aibă acces la toate informațiile necesare, identificarea problemelor pe care cadrele didactice le întâmpină în lucrul cu elevii și valorificarea programului Școala Altfel pentru a progresa în rezolvarea acestor probleme, identificarea rezultatelor pozitive, dificultăților și soluțiilor de îmbunătățire, marcarea finalului programului „Școala altfel” cu un moment de mulțumire și celebrare.

2.2 Școala altfel reflectată în știri locale și naționale

În fiecare an, pentru săptămâna dedicată programlui Școala Altfel, cadrele didactice caută diverse activități care să răspundă intereselor elevilor. Printe activitățile cel mai des întâlnite în cadrul acestei săptămâni se găsesc vizitele la instituțiile publice, muzee, vizite la alte școli. De asemenea, reprezentanți ai unor instituții pot veni la unitățile de învățământ pentru a le oferi elevilor informații.

Mass-media a manifestat interes pentru programul Școala Altfel și a reflectat în știri diferite activități desfășurate în cadrul acesui program. De exemplu, anul acesta, la Școala Gimnazială Octavian Goga din municipiul Baia Mare au ajuns polițiștii maramureșeni de prevenire, ordine publică și rutieri. Polițiștii nu au fost singuri, ci însoțiți de câinii de urmă ai Grupei Canine,  care au făcut câteva exerciții demonstrative de urmărire și prindere a infractorului. Copiii au fost încântați de autospeciala din dotarea poliției rutiere, aceștia pornind sirenele. Elevii avut activități de informare pe teme de educație rutieră, siguranța în mediul online și importanța adoptării unui comportament civilizat. Aceste tipuri de activități îi ajută pe elevi să cunoască mai bine activitățile pe care le desfășoară poliția. (sursa: http://jurnalmm.ro Maramureș:  „Școala altfel” alături de polițiști, 23.04.2018)

În cadrul acestei săptămâni elevii au avut ocazia să ajungă în locuri în care până acum nu au avut acces. De expemplu în Alba, peste 600 de copii au trecut pragul subunitățile ISU Alba, în săptămâna Școala Altfel din acest an școlar. Acolo copiii au aflat despre tehnica de intervenție folosită de către pompieri pe timpul situațiior de urgență. Au observat interiorul unei ambulanțe SMURD și le-a fost explicat rolul echipamentelor din ambulanță. (sursa: Ziarul Unirea: Peste 600 de copii au trecut pragul subunităților ISU Alba, în săptămâna ”Școala Altfel”, 30.03.2018)

Alți elevi, din București, au ajuns la bancă, având parte de altfel experiențe. Reprezentanții OTP Bank, le-au prezentat elevilor o scurtă istorie a banilor, povestea apariției primelor monede și bancnote, dar i-au implicat și în procese actuale – număratul banilor cu mașini performante sau depunere cash la ATM. Elevii află astfel despre valoarea banilor, despre economisire, despre card și bancomat, cunoștințe folositoare pentru viața de zi cu zi. (sursa: http://www.bankingnews.ro , O altfel de experienta: pentru o zi, elevii au schimbat banca de clasa cu OTP Bank)

Aceste experiențe sunt benefice pentru copii, ei au ocazia să afle ce presupun anumite meserii, cum arată spațiul în care se desfășoară activitatea lor, care sunt echipamentele folosite și care este rolul lor, îi ajută pe aceștia să-și canalizeze pasiunile către cariera potrivită.

În fiecare an, instituțiile și organizațiile din diferite localități/orașe se pregătesc pentru programul Școala Altfel organizând diferite activități, ateliere.

De exemplu, încă de la începutul anului, în județul Sibiu erau anunțate propunerile pentru diferite activități: „Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Cpt. Dumitru Croitoru” al județului Sibiu se pregătește pentru a primi vizita tuturor elevilor și preșcolarilor din cadrul unităților de învățământ din județ. În cadrul programului “Școala Altfel”, elevii și preșcolarii vor participa la ateliere organizate tematic și adaptate fiecărei categorii de vârstă: sesiuni de informare preventivă, ateliere care vizează însușirea noțiunilor de bază în acordarea primului-ajutor medical, dar și ateliere de prezentare a tehnicii de intervenție și accesoriilor din dotare…. în perioada 26-30 martie și 16-29 aprilie la sediile ISU SIBIU, prin intermediul atelierelor organizate, ne dorim să prezentăm, într-un mod atractiv, specificul instituției, misiunile salvatorilor sibieni, dar și sfaturi utile, care aplicate corect, pot salva vieți.” Știrea conține, de asemenea, și modul în care se puteau face înscrierile la aceste ateliere. (sursa: Ziarul Tribuna: ISU Sibiu se pregătește pentru "Școala Altfel”, 20.03.2018)

Și Aeroportul Internațional Sibiu a derulat programul „Școala altfel la aeroport”. Aeroportul a fost gazda a peste 300 de elevi care au fost dornici să cunoască cum se desfășoară activitatea într-un aeroport, elevii învățând astfel despre călătoria cu avionul, despre pașii ce trebuie realizați pentru îmbarcare, despre avioane. O parte dintre elevi, în cadrul acestei activități, au văzut pentru prima dată un avion de aproape. Cunoștințele și experiențele asimilate le vor fi folositoare în viața cotidiană, sunt lucruri cu care se vor întâlni pe parcurs și este important ca elevii să știe cum să se comporte în aceste situații. (sursa: Ziarul Mesagerul de Sibiu: Școala altfel la Aeroportul Internațional Sibiu, 7.05.2018)

Vizite ale elevilor, în cadrul săptămânii Școala altfel, a primit și Grădina zoologică.

Grădina Zoologică din Sibiu a fost locul de popas pentru o mulțime de copii , copiii asistând aici la momentul hrănirii animalelor, au făcut turul grădinii, iar drumul până la ieșirea din oraș l-au făcut cu mijloacele de transport în comun, tocmai pentru a experimenta și această variantă de deplasare.

În Sibiu, numărul de vizitatori ai muzeelor a crescut considerabil. În cadrul acestei săptămâni de activități extrașcolare și extracurriculare cele mai vizitate muzee sunt: Muzeul Astra, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul Brukenthal, Muzeul de Etnografie Universală.

Și filmul este prezent în săptămâna Școala altfel, fie că se desfășoară în spațiul școlii, fie că se desfășoară la cinematograf. EducaTIFF este cel mai longeviv proiect de educație cinematografică pentru elevii din România. Se desfășoară proiecții de filme educative, selectate pe diferite grupe de vârstă.

În fiecare an, cadrele didactice în parteneriat cu diferite instituții, caută să aleagă pentru saptămâna dedicată programului Școala altfel activități care corespund nevoilor elevilor.

CAPITOLUL 3. „ȘCOALA ALTFEL” – CONTEXT DE ÎNVĂȚARE PENTRU ELEVI

În acest capitol prezentăm componenta practic- aplicativă a lucrării, ce include descrierea demersurilor investigative.

Acestă cercetare este o cercetare aplicativă, iar obiectivele acesteia sunt:

Identificarea intereselor elevilor și valorificarea acestora în proiectarea și realizarea programului de activități „Școala Altfel”

Examinarea impactului informativ-formativ și educativ al activităților desfășurate în cadrul programului „Școala Altfel”

Colectarea și analiza opiniilor elevilor și cadrelor didactice cu privire la activitățile desfășurate în cadrul programului „Școala Altfel”;

Metodele și instrumentele de cercetare folosite sunt: metoda anchetei (pe bază de chestionar ), interviul de grup (pe baza unei grile de întrebări). Locul de desfășurare a cercetării îl reprezintă Școala Gimnazială Cîrța și împrejurimile acesteia. Cecetarea s-a desfășurat în perioada martie- aprilie 2018. Eșantionul de subiecți a fost constituit din elevii claselor primare ai Școlii Gimnaziale Cîrța și șase cadre didactice pentru învățământ primar.

Investigarea intereselor de cunoaștere a elevilor și părinților

Pentru investigarea intereselor elevilor și părinților s-a folosit metoda interviul de grup. Interviul s-a realizat în primă fază cu elevii, iar apoi cu părinții în cadrul unei ședințe comune. Interviurile s-au realizat pe baza unei grile de întrebări care a fost adaptată în funcție de răspunsurile primite. (Anexa 1, Anexa 2)

Interviul pentru elevi a fost realizat de către fiecare învățător împreună cu clasa lui și au participat în total 55 de elevi (toți cei prezenți), începând de la clasa pregătitoare până la clasa a IV-a.

Ca și activități desfășurate în timpul liber, elevii au menționat: jocuri, jocuri de masă, fotbal, plimbări, lectură.

Activitățile propuse de elevi au fost: competiții sportive , jocuri de fotbal, volei, handbal, concursuri gen "FactorX", "Elevii au talent", ateliere de gastronomie, drumeții în natură, picnic.

Activitățile sportive au fost propuse, în general, de către băieți. Aceștia dorind să participe la mai multe competiții sportive în aer liber, mai ales după lunga perioadă în care orele de sport au fost desfășurate în sală.

Elev clasa a III-a: „Aș dori să facem o competiție de fotbal cu toate clasele sau alte concursuri sportive între clase.”

Activitățile de gastronomie, ieșirea la picnic au fost propuse de către fete.

Elevă clasa I: „Ar fi frumos să mergem la un picnic. Fiecare să aducă câte ceva de acasă și să mergem la picnic.”

Elevă clasa a II-a: „Mi-ar placea să gătim ceva împreună.”

Deoarece ceea ce elevii vizionează la televizor are un puternic impact asupra lor, aceștia au dorit să se realizeze în cadrul programului și concursuri ce se realizează în anumite emisiuni TV .

Elev clasa a IV-a: „Să facem un concurs în care să ne arătăm talentele, așa cum este la Românii au talent.”

La interviul de grup organizat cu părinții au participat doar 50 % din părinții tuturor elevilor prezenți la interviu.

Pentru activitățile desfășurate în timpul liber, părinții au menționat aceleași activități ca și elevii. Printre activitățile propuse de părinți s-au regăsit: excursii, proiecte, jocuri sportive.

Părinte 1: „S-ar putea organiza o excursie în alt județ, pentru a vizita mai multe obiective turistice”.

Părinte 2: „Să se realizeze proiecte pe grupe cu anumite teme.”

Părinte 3: „Să se desfășoare mai multe activități sportive, jocuri sportive”

Având la bază dorințele elevilor și ale părinților, după o consultare cu toate cadrele didactice responsabile, s-a elaborat următorul program de activități:

„Ne jucăm, despre echilibru învățăm” (activitate în atelierul de joc și învățare)

Alimentația sănătoasă

„Școala Cîrța unește Europa”

„ Căutătorii de comori”

Jocuri sportive

Activități realizate în cadrul săptămânii Școala altfel

„Ne jucăm, despre echilibru învățăm” (activitate în atelierul de joc și învățare)

Acest atelier permite participanților să își dezvolte creativitatea, să își găsească singuri soluții. Munca în atelierele de joc și învățare ca proces educațional se bazează pe ideea de învățare prin explorare. Punctul de început al învățării îl reprezintă experiența proprie a copiilor, momentul de întâlnire cu un anumit fenomen și întrebările ce apar după această întâlnire. Elevilor le este permisă alegerea temelor, partenerilor, metodelor și materialului. Acest mod de lucru le oferă elevilor apreciere și siguranță, ei putând să își aleagă singuri propria cale de învățare.

Imaginea 1. Atelierul de joc și învățare

Scopul activității: Însușirea unor cunoștințe referitoare la tema echilibru, explorând individual materialele pregătite, posibilitățile nelimitate în a construi echilibrul, lucrul în echipă, dar și jocul.

Materiale didactice: Jocuri-echilibru, bețe, furculițe și linguri din lemn, cuburi, pahare, foi, creioane

Forme de organizare: pe grupe, individual.

Forme de evaluare: observarea sistematică a comportamentelor elevilor

Participanți: 2 grupe- Grupa 1: clasele pregătitoare, I, a II-a (40 elevi); Grupa 2: clasele a III-a și a IV-a (30 elevi)

Descrierea activității:

Sunt realizate câteva stații care vor avea ca și temă echilibru. Elevii vor putea observa în tăcere stațiile, fără să atingă obiectele, apoi fiecare putând să-și aleagă ce stații dorește să parcurgă, câte stații vrea să exploreze și cât timp își alocă pentru fiecare stație pe care dorește să o exploreze, dar vor avea stabilit timpul pe care îl petrec în atelier (două ore). Elevii nu primesc nicio informație teoretică referitoare la temă, nicio sarcină de urmat, vor descoperi singuri ce este echilibrul. Ei trebuie să își găsească singuri modul de rezolvare.

Stația 1 – Echilibrul cu ajutorul lingurilor și furculițelor, paharelor

Copiii vor avea la dispoziție linguri și furculițe, cu ajutorul cărora vor putea să facă o construcție, sprijinită de anumite obiecte, care să-și mențină echilibrul.

Imaginea 2. Activitatea elevilor la stația 1

Stația 2- Lumânarea și echilibrul

Va fi așezată o lumânare, străpunsă la jumătate de un băț, acesta fiind sprijinit de două cutii pentru a putea fi așezat în poziție orizontală, lumânarea fiind și ea în poziție orizontală. Se va vedea ca lumânarea a fost aprinsă la un capăt și la celălalt nu . Presupunere: Copiii vor observa acest lucru și vor da foc acelui capăt. Vor vedea că lumânarea nu mai stă în poziție orizontală, ci se va înclina, ei vor fi tentați să descopere care este cauza și vor încerca șă aprindă celălalt capăt. Apoi explorând, vor descoperi care este cauza.

Imaginea 3. Activitatea elevilor la stația 2 Imaginea 4. Activitatea elevilor la stația 2

Stația 3- Echilibru în desen

La o masă va fi așezat un paravan, prin care copiii nu vor putea să vadă, vor fi așezate, de asemenea, foi albe și creioane. Un copil se va așeza într-o parte, iar altul în cealaltă parte. Vor avea de realizat un desen, spunându-și unul celuilalt cum să-l realizeze și lucrând deodată. De exemplu: Copil 1- desenăm un soare în partea dreaptă sus; Copil 2- desenăm o casă în partea stângă jos. La sfârșit, ei trebuie să aibă elementele situate în același loc.

Imaginea 5. Activitatea elevilor la stația 3

Stația 4 -Turnul colorat

Copiii vor avea de realizat un turn înalt din cuburi de diferite culori, mărimi care să își mențină echilibrul.

Imaginea 6. Activitatea elevilor la stația 4 Imaginea 7. Activitatea elevilor la stația 4

Stația 5 – Echilibrul cu ajutorul bețelor

Copiii vor avea la dispoziție bețe cu ajutorul cărora vor putea să facă o construcție, sprijinită de anumite obiecte, care să-și mențină echilibrul.

Imaginea 8. Activitatea elevilor la stația 5 Imaginea 9. Activitatea elevilor la stația 5

Stația 6- Jocuri de masă cu tema echilibrul

Jocul 1 – TORRETA

Acest joc conține piese de lemn de diferite culori, mărimi, greutate pe care sunt desenate puncte (1-5) și două zaruri: unul cu culori și altul cu puncte (1-5). Jucătorii vor arunca prima dată zarul cu puncte și vor alege piesa indicată de puncte, apoi vor arunca zarul cu culori și vor alege piesa indicată de culoare. Fiecare jucător își va așeza piesele una peste alta în funcție de ordinea indicată de zar. Se va câștiga când va fi folosită ultima piesă de cel care o să aibă turnul cel mai înalt.

Jocul 2- WOODEN TOWER

Se va realiza un turn din toate piesele. Participanții vor lua pe rând câte o piesă din turn și o vor așeza deasupra turnului. Dacă turnul se va dărâma, atunci concurentul va pierde jocul.

Imaginea 10. Activitatea elevilor la stația 6

Stația 7- Turnul din paie

Elevii vor avea la dispoziție paie de băut, agrafe de birou și plastilină cu ajutorul căror vor avea de construit un turn înalt care să își mențină echilibru.

Imaginea 10. Activitatea elevilor la stația 7 Imaginea 11. Activitatea elevilor la stația 7

Rezultatele obsrvate:

Au fost prezenți: Grupa 1: 28 elevi Grupa 2: 23 elevi. Elevii au avut ocazia să se exprime exact așa cum au simțit într-un context deschis de învățare (curioși, emoționați, comunicativi, impresionați, bucuroși), să-și dezvolte abilități de lucru în echipă (comunicare, colaborare, inițiativă, negociere, toleranță, flexibilitate, încredere reciprocă).

Etapa de explorare a fost foarte bine primită de către toți copii. Au apreciat demersul interactiv, au valorificat toate stațiile de lucru, au pus cunoștințe în practică exersând capacitatea de analiză și au făcut noi descoperiri. A fost interesant modul în care au reacționat la provocări, fiind puși în situația să testeze validitatea unor idei pe care le aveau deja.

Pentru a exemplifica reacțiile copiilor, prezentăm câteva extrase din ceea ce au comunicat:

C. K. : „Mi-au plăcut mult activitățile din atelierul de joc și învățare, dar cel mai mult mi-a plăcut că eu și cu Alesia am făcut cel mai înalt turn din paie.”

H. T. : „A fost frumos la atelier, mi-a plăcut că am învățat jucându-mă.”

H. Ș: „Cel mai mult mi-a plăcut că ne puteam alege noi la ce activități vrem să participăm.”

Alimentația sănătoasă

Obiceiurile alimentare se formează în copilărie, iar activițățile propuse vor accentua importanța nutriției corecte. Prin activități diverse, elevii vor conștientiza obiceiurile alimentare sănătoase.

Scopul activității: Conștientizarea rolului alimentației sănătoase la copii.

Obiective:

O1. identificarea alimentelor sănătoase (legume, fructe etc.) de către elevi

O2. ilustrarea avantajelor alimentației sănătoase de către elevi

O3. identificarea alimentelor (imagini și produse) și aranjarea lor în piramida alimentelor.

O4. folosirea produselor puse la dispoziție în realizarea practică a unui meniu ( Salată de fructe, ciorbă de legume).

Materiale didactice: laptop, videoproiector, imagini alimente, planșă piramida alimentelor, alimentele necesare preparării ciorbei și salatei de fructe, farfurii, tacâmuri.

Forme de organizare: frontal, individual.

Forme de evaluare: observarea sistematică a comportamentelor elevilor, analiza acțiunilor și răspunsurilor.

Participanți: 2 grupe- Grupa 1: clasele pregătitoare, I, a II-a (40 elevi); Grupa 2: clasele a III-a și a IV-a (30 elevi)

Locul desfășurării activităților: Atelierul de gastronomie

Desfășurarea activității:

Activitatea începe prin realizarea unor dicuții despre alimente, alimentație, sănătate, despre importața fructelor și legumelor, se realizează o discuție pe baza piramidei alimentelor, iar apoi împreună cu un părinte bucătar se va realiza o ciorbă de legume și o salată de fructe. Copiii vor spăla legumele și fructele, le vor pregăti, vor pregăti masa.

Rezultatele observate:

Au fost prezenți: Grupa 1: 28 elevi Grupa 2: 23 elevi

Activitatea a adus mult entuziasm elevilor. Aceștia au învățat cu ajutorul piramidei alimentelor despre alimentele care pot fi consumate în cantitate mai mare și alimentele cărora trebuie să le limităm consumul, au identificat avantajele alimentației sănătoase. După aceste discuții elevii au plecat către atelierul de gastronomie, unde au fost împărțiți pe grupe, iar fiecare grupă a primit câte o sarcină ( cei mai mici au spălat fructele și legumele, iar cei mai mari le-au curățat, apoi împreună au pregătit masa așezând farfuriile și tacâmurile). Aceștia nu au învățat doar despre alimentație, ci și despre modul în care se așază tacâmurile, farfuriile, paharele la masă, despre modul în care ne comportăm la masă. Au luat masa împreună, au muncit împreună și au ajutat la realizarea acesteia și s-au bucurat împreună.

Pentru a exemplifica reacțiile copiilor și părinților, prezentăm câteva extrase din ceea ce au comunicat:

G. M. : „A fost foarte frumos să luăm masa împreună.”

I. S. (părinte): „ A fost o activitate plăcută pentru elevi, au discutat despre faptul că fructele și legumele sunt sănătoase și este necesar să le consume, ceea ce au și făcut. ”

B. R (părinte): „ Am fost uimită de faptul că fiul meu a mâncat legumele din ciorbă. El nu le mănâncă acasă, dar aici discutând despre importanța lor, fiind împreună cu colegii și văzându-i pe ei ca le mănâncă, a încercat și el.”

Imaginea 12. Imaginea 13.

Activitatea elevilor în atelierul de gastronomie

Imaginea 14. Imaginea 15.

Activitatea elevilor în atelierul de gastronomie

„Școala Cîrța unește Europa”

S-a pornit de la ideea că toată lumea trebuie să participe, să fie educativ, dar și totul să fie pregătit cu plăcere. Obiceiurile noastre, școala noastră, civilizația noastră, toate sunt parte integrantă din civilizația europeană, nu suntem izolați și nimic nu trebuie să ne fie străin. Trebuie și să respectăm cultura altor popoare pentru contribuția lor la viața noastră de astăzi.

Scopul activității: Îmbogățirea cunoștințelor elevilor referitoare la diferite țări din Europa Obiective:

O1. Cautarea unor informații referitoare la țara aleasă de fiecare clasă

O2. Pregătirea unor materiale: obiecte, costume, mâncare specifice țării alese.

Materiale didactice: imagini, stație audio, cărți, reviste, mâncare.

Forme de organizare: Frontal, pe grupe, individual

Forme de evaluare: Prezentarea proiectelor și acordarea de premii.

Participanți: 70 elevi

Locul desfășurării activităților: Sala de sport/ Curtea școlii

Desfășurarea activității:

Elevii vor fi împărțiți pe grupe, fiecare clasă va fi o grupă și va reprezenta o țară la alegere. Vor căuta informații referitoare la țara aleasă și vor realiza un proiect care va fi prezentat tuturor. În realizarea proiectului ei pot include: căutarea unor informații despre acea țară și realizarea unui poster, pregătirea împreună cu părinții/învățătorul a unor rețete specifice acelei țări și aducerea acestora pentru degustare, învățarea unui dans specific acelei țări, aducerea unor obiecte specifice acelei țări și prezentarea acestora (mulți elevi au avut părinții plecați prin diferite țări, de unde au venit cu alte experiențe de viață).

Rezultatele observate:

Elevii au fost împărțiți astfel: clasa pregătitoare -GERMANIA, Clasa I – România, clasa a II – a Belgia, clasa a III – a Olanda, clasa a IV-a – Italia.

Rezultatul imediat a fost bucuria unei călătorii în Europa, o călătorie inedită, care dincolo de date, informații, a avut culoare, miros, savoare, muzică, poezie. Elevii au aflat date interesante, au ascultat cântece cunoscute, dar în altă limbă, au răsfoit cărți, reviste.

Au gustat la propriu din bucate specifice ( brânză olandeză și franțuzească, ștrudel nemțesc, mititei românești, pizza italiană, bomboane belgiene.)

A fost o activitate în care a fost vizibil parteneriatul școala-familie. S-a muncit împreună și a fost bucurie. Momentul culminant a fost degustarea bunătăților pregătite de părinți. Bucuria a fost dublată și de cadourile minunate oferite de firma germană HAPE.

Pentru a exemplifica reacțiile copiilor și părinților, prezentăm câteva extrase din ceea ce au comunicat:

C. I. : "A fost cea mai frumoasă activitate, am dansat în saboți de lemn, am cântat în limba olandeză și am mâncat multe bunătăți."

S. M. (părinte):"Am fost impresionată de felul cum copiii împărțiți pe grupe au lucrat pentru proiecte. Au desenat, căutat pe internet, la bibliotecă, fără note dar cu bucurie."

Imagini din timpul activității

4. " Căutătorii de comori"

S-a ales această activitate pentru elevi, ca ei să poată redescoperi frumusețea locului în care trăiesc. Toți au avut fișe cu imagini pe care trebuie să le descopere în limita a câtorva străzi, fișe ce trebuie să fie completate cu numărul casei sau cu descrierea locului.

Scopul activității: Dezvoltarea spiritului de observație, observarea elementelor de arhitectură, lucrul în echipă, dar și spiritul de competiție, educație rutieră, orientare în spațiu, comunicare interpersonală.

Obiective:

O1. respectarea regulilor de circulație

O2. identificarea caselor/monumentelor/propietăților cu ajutorul imaginilor primite

O3. Identificarea numărului casei și descrierea ei.

Materiale didactice: Fișa imagini, premii.

Forme de organizare: pe grupe.

Forme de evaluare: observarea sistematică a comportamentelor elevilor, analiza acțiunilor și răspunsurilor.

Participanți: 70 elevi

Locul desfășurării activităților: teritoriul localității Cîrța

Desfășurarea activității:

Elevii sunt împărțiți pe grupe, fiecare clasă va fi o grupă.Toate grupele primesc fișe cu imagini (Anexa 3) cu o parte din cladire/casă pe care trebuie să le descopere în limita a câtorva străzi, fișe ce trebuie completate cu numărul casei sau descriind locul. În imagini sunt strecurate și diverse capcane pentru a imprima activității un grad sporit de dificultate. De exemplu, elevii pot primi o imagine cu o parte din poarta unei case. Ei trebuie sa identifice numărul casei, să o descrie.

Banca Nr. 93 Nr. 93

Fosta grădiniță germană

Manastirea Cisterciană Primăria

Manastirea Cisterciană Fosta grădiniță germană

Biserica Ortodoxă Nr. 229

Nr. 206 Nr. 206

Casa parohială nr. 90 Nr. 86

Nr. 206 Școala Gimnazială Cîrța

Rezultate observate:

Rezultatele au fost spectaculoase. Au reușit să descopere mare parte din imagini, cei mici s-au confruntat cu scrierea cifrelor, cu descoperirea formelor, a locurilor, au fost nevoiți să respecte regulile de circulație, au descoperit locuri prin care nu au fost, au apreciat frumusețea unor detalii ale caselor sau monumentelor din localitate. Pe parcurs au întrebat locutorii despre vechimea caselor, a monumentelor, despre proprietari, au purtat dialog cu primarul, cu preoții celor două biserici, au aflat informații ce le erau total necunoscute, crescând astfel interesul pentru arhitectură și istorie. Dar dincolo de toate am observat bucuria ce a însoțit activitatea, seriozitatea, colegialitatea. Părinții au fost încântați să-și vadă copii lucrând cu seriozitate la o astfel de activitate.

Părinții privind activitatea copiilor

C. C. : " Nu mi-am văzut niciodată băiatul atât de concentrat să găsească detaliile de pe foile primite de la școală"

M. G. : " Fetița mea avea emoții că nu se descurcă, dar a venit acasă fericită că a câștigat un loc 3.”

M. R. : " Nu credeam că mă descurc cu o activitate pe care nu am mai făcut-o, dar mi-a plăcut atât de mult că am câștigat locul I. Nu e ușor să descoperi lucruri pe lângă care treci mereu. Parcă devin invizibile. "

Ș. D. (profesor Educație fizică și sport): "Cadru didactic fiind credeam că este o joacă, dar a fost destul de dificil să găsesc toate detaliile cerute de concurs. Abia aștept anul viitor cu o tematică diferită…avem de unde în Cîrța."

Cristin Magheru (primar) : „Ca primar m-am bucurat să văd elevii interesați de clădiri, de instituțiile și monumentele din localitatea noastră.

Căutarea indiciilor

În fața primăriei

Jocuri sportive

Jocul atrage deopotrivă pe cei mici și pe cei mari.

Scopul activității: Dezvoltarea interesului pentru sport în timpul liber prin antrenarea elevilor în activități sportive diferite de cele de la orele de educație fizică

Obiective:

O1. Dezvoltarea simțului ritmic

O2. Dezvoltarea spiritului de echipă și fair-play

O3. Participarea activă la jocurile propuse.

Materiale didactice: mingi, saci, cerc, sfoară, linguri, ou, bancă, cauciucuri

Forme de organizare: pe grupe, frontal

Forme de evaluare: observarea sistematică a comportamentelor elevilor, analiza acțiunilor și răspunsurilor.

Participanți: 70 elevi

Locul desfășurării activităților: curtea școlii

Jocurile desfășurate:

Înainte de începerea jocurilor se vor realiza câteva exerciții de încălzire pe muzică.

Fuga în sac

Elevii vor fi împărțiți în echipe. Primul concurent din fiecare echipă va intra până la brâu într-un sac, ținându-se de marginile acestuia. La semnalul conducătorului se va deplasa prin sărituri repetate pe o distanță de 10-15 m, va ocoli un fanion și se va întoarce la locul de plecare. Va ieși din sac și îl va preda următorului concurent care va proceda la fel, până la parcurgerea traseului de toți membrii echipei. Va câștiga echipa care obține cel mai bun timp.

Trasul frânghiei

Pentru desfășurarea jocului este necesară o frânghie groasă de 10-12 m. Mijlocul frânghiei se marchează. Semnul de pe mijlocul frânghiei va corespunde cu semnul făcut pe pământ, care va avea de o parte și de alta un spațiu de siguranță de un metru lățime.

Jucătorii împărțiți în două echipe a câte 8-10 persoane

Fuga cu oul în lingură

Sistemul de desfășurare este la fel cu cel de la ”Fuga în sac”, cu următoarele recomandări: primul concurent va avea o lingură în care va fi așezat un ou fiert. Lingura cu oul se va ține în gură. La semnalul conducătorului de joc, concurentul cu mâinile pe lângă corp, pleacă în mers rapid pe o distanță de 10 m, ocolește un fanion, se reîntoarce și predă ștafeta următorului, care va proceda la fel , până ce toți membrii echipei termină traseul. Pentru respectarea normelor de igienă, fiecare copil va avea lingura proprie.

Traseu aplicativ

Acest traseu aplicativ este realizat în curtea școlii. Va începe cu mers în echilibru pe băncuță, săritură peste cauciucuri, alergare cu ocolirea obstacolelor. Se va face un concurs între clase, primul concurent va realiza acest traseu apoi va preda ștafeta următorului coleg.

Rezultatele observate:

Toți elevii au așteptat cu nerăbdare să participe la activitățile sportive. Au respectat regulile, au fost atenți , au lucrat în echipă încurajându-se unii pe alții și a fost prezent spiritul fair-play.

Pentru a exemplifica reacțiile copiilor și părinților, prezentăm câteva extrase din ceea ce au comunicat:

D. V. : ”Mi-au plăcut foarte mult activitățile sportive, m-am simțit ca la Exatlon România.”

B. A. : ”Ne-am jucat și ne-am distrat împreună, a fost plăcut.”

Imagini din timpul activităților

Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor cu privire la activitățile desfășurate în cadrul programului „Școala Altfel”

Unul dintre obiectivele cercetării a fost colectarea opiniilor cu privire la activitățile desfășurate în cadrul programului „Școala Altfel”.

Culegerea, organizarea și prelucrarea datelor culese prin aplicarea chestionarelor (Anexa 4- Chestionar pentru elevi , Anexa 5- Chestionar pentru profesori ), au generat o imagine globală a activităților desfășurate în cadrul programului, reflectată atât în percepția copiilor, cât și a cadrelor didactice.

Au fost analizate răspunsuri colectate prin chestionar. Răspunsuri (chestionare completate) au venit din partea unui număr de 32 elevi (clasele primare) și 6 cadre didactice pentru învățămnt primar. În cele ce urmează prezentăm și analizăm datele cercetării, obținute ca urmare a aplicării chestionarelor pentru elevi.

Tabel 1. Datele obținute ca urmare a aplicării chestionarelor pentru elevi

După realizarea programului, 84, 38 % dintre elevi consideră că activitățile au răspuns așteptărilor lor într-o foarte mare măsură, 12,50 % consideră că au răspuns așteptărilor într-o mare măsură, iar 3,12 % într-o oarecare măsură. Elevii au relaționat eficient cu colegii și cu profesorii pe parcursul activităților, acest lucru îl afirmă peste 90% dintre elevii chestionați. A fost creat un mediu plăcut, iar 81, 5 % dintre elevi au participat cu plăcere la activități. Aceste activități au fost benefice și pentru autocunoaștere, 75 % dintre elevi consideră ca au descoperit lucruri noi despre ei într-o foarte mare măsură.

Figura 1. Preferințele elevilor în raport cu activitățile desfășurate în cadrul programului Școala Altfel

Cea mai apreciată activitate de către elevi a fost ”Căutătorii de comori”, aceștia motivând alegerea prin faptul că fost o activitate distractivă, au lucrat în echipă, au avut de căutat indicii, au fost ca niște detectivi. Pe de altă parte, cele mai puțin apreciate activități au fost activitățile sportive și activitatea ”Școala Cîrța unește Europa”. O parte dintre elevi au declarat faptul că nu au reușit să scoată un rezultat bun la timp și execuție pe parcursul desfășurării activităților sportive și de aceea au ales-o pe aceasta ca și activitatea mai puțin plăcută.

Elevii Școlii Gimnaziale Cîrța au declarat că nu s-au confrutat cu dificultăți pe parcursul desfășurării programului, iar printre lucrurile noi învățate pe parcursul săptămânii s-au enumerat: lucrul în echipă și încurajarea colegilor de echipă, informații referitoare la alimentație, învățare prin joc.

Pe de altă parte, și rezultatele chestionarelor aplicate cadrelor didactice au fost favorabile. În continuare prezentăm și analizăm datele cercetării, obținute ca urmare a aplicării chestionarelor pentru profesori.

Tabel 2. Datele obținute ca urmare a aplicării chestionarelor pentru profesori

Toate cadrele didactice chestionate au răspuns că activitățile implementate au în acord cu interesele elevilor, iar activitățile și-au atins obiectivele într-o foarte mare măsură. 83,33% dintre cadrele didactice consideră că elevii au învățat lucruri noi într-o foarte mare măsură. Toate cadrele didactice au răspuns că într-o foarte mare măsură elevii și-au exersat abilitățile de comunicare, autocunoaștere și că au reușit să îi cunoască mai bine pe elevi în urma desfășurării acestor activități. Din punctul de vedere al cadrelor didactice, au beneficiat de sprijinul părinților într-o foarte mare măsură în proporție de 66, 67 %, iar în mare măsură de 33, 33 %.

Cadrele didactice de la Școala Gimnazială Cîrța susțin că nu s-au confruntat cu dificultăți în pregătirea și desfășurarea programului Școala Altfel.

Figura 2. Preferințele cadrelor didactice în raport cu activitățile desfășurate în cadrul programului Școala Altfel

Din punctul de vedere al cadrelor didactice, activitatea care s-a desfășurat cel mai bine a fost ”Căutătorii de comori” ( 50 % dintre cadre didactice ) deoarece a fost o activitate prin care elevii au redescoperit frumusețea locului în care trăiesc și a ajutat la dezvoltarea spiritului de observație, observarea elementelor de arhitectură, lucrul în echipă, dar și spiritul de competiție, educație rutieră, orientare în spațiu, comunicare interpersonală.

Printre propunerile de activități pentru anul școlar viitor se numără: excursii, drumeții, agricultură, ecologizare.

CAPITOLUL 4. CONCLUZII

Relevanța programului educațional Școala altfel este susținută de elevi, profesori, părinți, reprezentanți ai unor instituții. Majoritatea acestora consideră că a fost o inițiativă bună, contribuind la diversificarea activităților de învățare, la implicarea elevilor în noi activități care le pot pune în evidență înclinațiile sau le pot răspunde intereselor de cunoaștere.

Au fost identificate interesele de cunoaștere ale elevilor folosind interviul de grup și apoi alcătuit programul de activități. Oferirea posibilității elevilor să aleagă individual activitățile la care doresc să participe, îi încurajează să reflecteze asupra propriilor interese, să-și personalizeze traseul de învățare și să-și asume responsabilitatea propriilor decizii.

Acest program a oferit elevilor șansa de a-și dezvolta abilitățile de relaționare, de a empatiza cu persoane din diferite culturi, de a-și dezvolta creativitatea, de a lucra în echipă cu fair-play.

Activitățile implementate au fost în acord cu interesele elevilor, aceștia implicându-se cu seriozitate și plăcere, ducând la îmbunătățirea relațiilor elev-elev; profesor- elev. Toate cele șase cadre didactice implicate consideră că activitățile programului au răspuns nevoilor de socializare ale elevilor. Programul a oferit un mediu relaxat și prietenos de învățare (fără presiunea notelor).

Opiniile elevilor și ale cadrelor didactice au fost colectate prin metoda anchetei cu ajutorul chestionarului iar din rezultatele analizei chestionarelor s-a observat ca efectele acestor activități au fost pozitive.

Cea mai apreciată activitate atât de cadrele didactice, cât și de elevi, a fost ”Căutătorii de comori”. Activitatea a fost deosebit de complexă, elevii au avut fișe cu imagini pe care au trebuit să le descopere în limita a câtorva străzi, fișe care au trebuit să fie completate cu numărul casei. Această activitate a contribuit la dezvoltarea spiritului de observație, orientare în spațiu, comunicare . S-a format o legătură între copii, spiritul de competiție nu a alterat cu nimic bucuria de a participa, de a da indicații celor mai mici, de a surprinde câte lucruri neștiute se află la câțiva pași de locul unde trăiesc și învață.

Principalii parteneri ai școlii în săptămâna dedicată programului Școala altfel au fost părinții și firma germană Hape. Părinții au luat parte la activități și au ajutat la realizarea acestora. Pe parcursul desfășurării activităților s-a evidențiat colaborarea școală- familie- comunitate.

Prin realizarea activităților extracurriculare, elevii se află într-un context de învățare, altul decât cel obișnuit, acumulând noi cunoștințe, deprinderi , totodată simțindu-se bine, relaxați. Ei își dezvoltă abilitățile socio-emoționale, descoperă lucruri noi despre ei și despre ceilalți.

Anexa 1

Investigarea intereselor de cunoaștere a elevilor referitoare la programul „Școala Altfel”

Întrucât urmează să desfășurăm programul Școala Altfel, am dori să cunoaștem interesele voastre cu privire la ceea ce v-ați dori să aflați, să descopiriți, să învățați în cadrul acestui program.

Pentru realizarea acestui interviu vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări:

Ce vă doriți să aflați nou în cadrul programului „Școala Altfel”?

Ce pasiuni aveți?

Ce vă place să faceți în timpul liber?

La ce activități ai vrea să participi în săptămâna „Școala altfel”?

Ce ai vrea să înveți din aceste activități?

Anexa 2

Investigarea intereselor părinților referitoare la programul „Școala Altfel”

Întrucât urmează să desfășurăm programul Școala Altfel, am dori să cunoaștem interesele dvs. cu privire la ceea ce v-ați dori să afle, să descopere copilul dvs. în cadrul acestui program.

Pentru realizarea acestui interviu vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări:

Ce doriți să afle nou copilul dvs. în cadrul programului „Școala Altfel”?

Ce pasiuni are copilul dvs.? Ce îi place să facă în timpul liber?

La ce activități ați vrea să participe copilul dvs. în săptămâna „Școala altfel”?

Ce ați vrea să învețe copilul dvs. din aceste activități?

Cum doriți să vă implicați în organizarea programului „Școala altfel” astfel încât să se îndeplinească dorințele voastre?

Anexa 3

CĂUTĂTORII DE COMORI

STIMAȚI ELEVI,

COMUNA ÎN CARE LOCUIM ASCUNDE NEBĂNUITE COMORI. DACĂ LE DESCOPERIȚI ÎNSEAMNĂ CĂ DRUMURILE VOASTRE PRIN CÎRȚA AU FOST FĂCUTE ȘI CU SPIRIT DE OBSERVAȚIE. ADEVĂRATELE COMORI SUNT ÎNTOTDEAUNA APROAPE DE NOI, NE BUCURĂ VIAȚA, ȘI DE CELE MAI MULTE ORI NE AMINTESC DE ÎNAINTAȘII NOSTRI.

CE TREBUIE SĂ FACEȚI? VĂ PLIMBAȚI PE CÂTEVA STRĂZI INDICATE DE PROFESORI ȘI NOTAȚI ÎN DREPTUL IMAGINILOR NUMĂRUL CASEI UNDE SE AFLĂ IMAGINEA, SAU DACĂ NU ARE UN NUMĂR SCRIEȚI LOCUL EXACT UNDE SE AFLĂ. VĂ TREBUIE DOAR SPIRIT DE OBSERVAȚIE. CONCURSUL ESTE INDIVIDUAL, IAR UNELE IMAGINI SUNT CAPCANE. OBSERVAȚI ÎN LINIȘTE…. COLEGII NU TREBUIE SĂ OBSERVE CÂND DESCOPERIȚI LOCUL.

Anexa 4

Chestionar pentru elevi

Programul „Școala Altfel”

Dragi elevi, vă invităm să răspundeți sincer la întrebările de mai jos cu privire la desfășurarea programului Școala Altfel.

Citește cu atenție enunțurile de mai jos și încercuiește un număr de la 1 la 5 ( unde 1 = într-o foarte mică măsură, iar 5 = într-o foarte mare măsură) care să exprime opinia ta.

Ce ai învățat ca urmare a participării la activitățile din cadrul programului Scoala Altfel?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Te-ai confruntat cu dificultăți în desfășurarea programului Școala Altfel?

Nu

Da

Dacă da, care au fost acestea?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Numește activitatea care ți-a plăcut cel mai mult.

………………………………………………………………………………………………………………..

De ce ți-a plăcut?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Numește activitatea care ți-a plăcut mai puțin.

………………………………………………………………………………………………………………..

De ce nu ți-a plăcut?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Cum te-ai simțit pe parcursul activităților? Colorează imaginea corespunzătoare.

Anexa 5

Chestionar pentru profesori

Programul „Școala Altfel”

Stimate profesor, vă invităm să ne sprijiniți în completarea acestui chestionar, în vederea realizarii unei cercetări cu privire la modul de valorificare al programului Școala Altfel. Precizăm că răspunsurile vor fi anonime si vor fi folosite doar în scopul cercetării. Vă mulțumim!

Vă rugăm să citiți cu atenție enunțurile de mai jos și să încercuiți un

număr de la 1 la 5 ( unde 1 = într-o foarte mică măsură, iar 5 = într-o foarte mare măsură) care să exprime opinia dvs.

V-ați confruntat cu dificultăți în pregătirea și desfășurarea programului Școala Altfel?

Nu

Da

Dacă da, care au fost acestea?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Activitatea care s-a desfășurat cel mai bine a fost:

…………………………………………………………………………………………………………….

Argumentați-vă răspunsul.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Activitatea care v-a mulțumit mai puțin a fost:

………………………………………………………………………………………………………………..

Argumentați-vă răspunsul.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Ce alte activități ați dori să realizați cu elevii în anii următori?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Bibliografie

Anexă la ordinul Ministerului Educației Naționale Și Cercetării Științifice privind structura anului școlar, nr. 5034/29.08.2016

Anexă la ordinul Ministerului Educației Naționale nr. 3818/2013 privind structura anului școlar 2013-2014

Anexă la ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului Și Sportului nr. 5635/31.08.2012 privind structura anului școlar 2012-2013

Institutul de Științe ale Educației (2013). Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun! Evaluarea programului național de activități extracurriculare și extrașcolare 2012-2013

Ministrul Educației, Cercetării, Tineretului Și Sportului, Ordin privind structura anului școlar 2011-2012, Nr. 4292/24.05.2011

Ministrul Educației, Cercetării, Tineretului Și Sportului, Ordin privind structura anului școlar 2012-2013, Nr. 5635/31.08.2012

Ministerul Educației Naționale, Ordin privind structura anului școlar 2013-2014, Nr. 3818/03.06.2013

Ministerul Educației Naționale, Ordin privind structura anului școlar 2014-2015, Nr. 3637/19.06.2014

Ministerul Educației Naționale Și Cercetării Științifice, Ordin privind structura anului școlar 2016-2017, Nr. 4577/20.07.2016

Ministerul Educației Naționale , Ordin privind structura anului școlar 2017-2018, Nr. 3382/24.02.2017

Ministerul Educației Naționale Și Cercetării Științifice, Școala altfel. Ghid de implementare 2016

Ionescu, D., Popescu, R. (2012). Activități extrașcolare în ruralul românesc. Dezvoltarea de competențe cheie la copii și tineri. București: Editura Universitară

Nicola, I. (2003). Tratat de pedagogie școlară. Editura: Aramis

Cristea. S, Dicționar de termeni pedagogici. București: Editura Didactică și Pedagogică

O altfel de experienta: pentru o zi, elevii au schimbat banca de clasa cu OTP Bank

Peste 600 de copii au trecut pragul subunităților ISU Alba, în săptămâna ”Școala Altfel”. Atracția principală, ”o tură” cu ambulanța SMURD

Școala Altfel la Aeroportul Internațional Sibiu

http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/isu-sibiu-se-pregateste-pentru-scoala-altfel-133625.html

http://www.monitorulcj.ro/educatie/62853-educatiff-isi-incepe-al-10-lea-de-an-existenta-cu-%E2%80%9Escoala-altfel%E2%80%9D#sthash.Tl2edhS0.dpbs

MARAMURES:  „ŞCOALA ALTFEL” ALĂTURI DE POLIŢIŞTI