Titularul proiectului [302823]
STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA CORPURILOR DE APĂ PENTRU „AHE A [anonimizat]”. TREAPTA CHE CÂINENI ȘI CHE LOTRIOARA.
IULIE 2020
REVIZIA 1-2
STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA CORPURILOR DE APĂ PENTRU “AHE A [anonimizat]”. TREAPTA CHE CÂINENI ȘI CHE LOTRIOARA
Revizia 1 – 2
Iulie 2020
Cuprins
Date generale
Titularul proiectului
Societatea de Producere a Energiei Electrice – S.P.E.E.H. HIDROELECTRICA – S.A.
Beneficiarul proiectului
Beneficiarul proiectului este Societatea de Producere a Energiei Electrice – S.P.E.E.H. HIDROELECTRICA – S.A. BUCUREȘTI, Sucursala Hidrocentrale SEBEȘ – U.H.E. SIBIU.
Proiectantul general
Proiectul tehnic pentru amenajarea hidroenergetica a [anonimizat] a fost întocmit de Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice – S.C. I.S.P.H. Project Development S.A. București.
Proiectantul de specialitate
Proiectantul de specialitate pentru amenajarea hidroenergetica a [anonimizat] a fost întocmit de Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice – S.C.
I.S.P.H. S.A. București.
Elaboratorul studiului de evaluare a impactului asupra corpului de apă
Elaboratorul studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă este Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice – S.C. I.S.P.H. Project Development S.A. București, [anonimizat], nr. 293, sector 3, tel: +40 (0) 21314 72 70, CUI: 5348295, cod CAEN: 7112 cu certificatul de atestare nr. 63 (vezi Anexa 0.1).
Date despre proiect
Denumirea completă a proiectului
Amenajarea hidroenergetică a [anonimizat]. Treapta CHE Câineni și Treapta CHE Lotrioara.
Localizarea proiectului
CHE CÂINENI
Amplasamentul Câineni este situat în albia minoră a Oltului, [anonimizat], în județul Sibiu.
[anonimizat].
Tab.1. Corpul de apă pe care este amplasat CHE Câineni
Tab.2. Corpurile de apă intersectate de CHE Câineni
CHE LOTRIOARA
Amplasamentul Lotrioara este situat în albia minoră a Oltului, la cca. 600 m amonte de confluența pârâului Lotrioara cu râul Olt. Retenția se dezvoltă într-o [anonimizat], iar la malul drept platforma DN7 a cărei cote este cu cca.3 m [anonimizat].
Amenajarea Lotrioara se află în județul Sibiu.
[anonimizat].
Tab.3. Corpul de apă pe care este amplasat CHE Lotrioara
Tab.4. Corpurile de apă intersectate de CHE Lotrioara
Tab. 5. Corpuri de apă subterane intersectate
Fig. 1 Localizarea treptelor/acumulărilor CHE Câineni și CHE Lotrioara
Descrierea lucrărilor propuse și indicarea/asocierea acestora cu corpul de apă
CHE CÂINENI
Stadiul fizic al lucrărilor la CHE Câineni este aproximativ de 25%, astfel: Incinta de execuție a NH – este realizată în întregime într-o meandră a r. Olt;
Barajul deversor – s-a betonat infrastructura 100% – cotă 338,00 mdMB (mai puțin o fâșie de 4,00 m lățime, [anonimizat] 3.3);
Disipatorul de energie – s-a betonat 100%; Rizberma – s-a betonat 100%;
Zidurile laterale aval – s-au betonat 30% (sunt betonate două tronsoane aval); Centrala hidroelectrică:
Pile aval – sunt betonate până la cota -1,15
Zona camere spirale – sunt betonate până la cota +3,30
Zona prizei – este betonata până sub tavanul prizei, cote +3,90~+7,95 Zona pile intermediare si pila centrala până la cota +7,95, respectiv +7,55 Culei mal stang si mal drept – sunt betonate până la cota +9,65
Bazinul de linistire este gata, mai putin zidul mal drept, care este betonat Canalul de fugă – este excavat în proporție de 40%, pereat în întregime pe malul drept și este realizată debușarea pârâului Uria în canalul de fugă, pe malul drept;
DMS – nu este atacat, pe această zonă fiind realizată devierea r. Olt;
DMD – este executat ecranul de etanșare pe cca. 650,00 m și grindă de reazem pereu; Organizare tehnologică și socială – 100%.
Echipamentele mecanice se află în diferite stadii de execuție și montaj, astfel: turbinele se află în custodie la UCM Reșița, în diferite stadii de execuție;
elementele de batardou aspirator sunt achiziționate și se află în custodie la Energomontaj Porțile de Fier Slatina;
sunt montate piesele înglobate zona aspiratori și camera spirală – căptușeala conului tubului de aspirație și gura de vizitare cameră spirală pentru T1 și T2;
celelalte echipamente nu sunt contractate.
Echipamentele electrice se află în diferite stadii de execuție:
generatoarele se află în custodie la UCM Reșița, în diferite stadii de execuție; celelalte echipamente nu sunt contractate.
Barajul deversor este de tip mobil și este situat la malul stâng. Barajul are 4 câmpuri deversoare poziționate astfel: deschiderea 1 lângă centrala, deschiderile 2 și 3 în continuare, și deschiderea 4 la malul stâng. Barajul este echipat cu stavile segment cu clapetă de 16 m x 9 m.
Barajul deversor are cota coronamentului la 350,50 mdMB, iar cota pragului deversor este 338,00 mdMB.
Racordul biefurilor – trecerea de la regimul rapid de curgere a debitelor mari prin baraj la regimul lent de pe canalul de fugă și de ape mari se realizează în cea mai mare proporție în disipatorul de tip bazin în două trepte prin salt hidraulic apropiat pe zona rizbermei. Eficiența disipatorului este sporită de dinții intermediari și de pragul aval șicant. Rizberma tip este alcătuită din blocuri de beton (legate prin armătură).
Etanșarea frontului baraj – centrală – ziduri de racord amonte mal stâng și mal drept se realizează cu ecran tip Kelly, încastrat 1,00 m în roca de bază.
Barajul este dotat cu:
două stavile segment cu clapetă SSC 16,0 x (7 + 2) mp, încălzite – câmpurile 1 și 4;
două stavile segment cu clapetă SSC 16,0 x (7 + 2) mp, neîncălzite – câmpurile 2 și 3;
Date caracteristice ale barajului deversor:
-cotă superioară prag deversor 338,00 mdMB
Centrala hidroelectrică Câineni este de tip baraj situată în front, aliniată cu barajul deversor, pe malul drept al râului Olt.
Clădirea centralei are dimensiuni ce satisface dispoziția echipamentelor hidromecanice, precum și asigurarea funcțiunilor complexe ale nodului hidrotehnic
Centrala este alcatuită din:
Corpul propriu-zis al centralei
Blocul de montaj
Bazinul de linistire
Platforme exterioare si statia de transformare de 110 kV
Centrala este echipată cu două agregate cu turbină tip Kaplan verticală cu camera spirală din beton, cu următoarele caracteristici:
Pentru evitarea pătrunderii plutitorilor în circuitul hidraulic al fiecărei turbine, priza centralei este echipată cu grătare verticale mobile (câte două pe turbină) care pot fi curățate cu o mașină de curățat.
Protecția turbinelor în caz de avarie se va face prin vanele plane cu închidere rapidă iar izolarea circuitelor hidraulice pentru efectuarea operațiilor de revizie – reparații se va face prin lansarea batardourilor amonte și aval.
Manevrarea grătarelor și batardourilor amonte se va face cu ajutorul mașinii de curățat dotată cu cârlig de ridicare iar manevrarea batardourilor aval se va face cu macaraua portal prevăzută pe coronamentul aval.
Manevrarea vanelor la revizii sau reparații se va face cu o automacara care va avea acces pe coronamentul prizei.
În incinta sălii mașinilor, operațiunile de montare – demontare a echipamentelor se vor efectua cu un pod rulant cu deschiderea de 14 m și capacitatea de 200 tf.
Lacul de acumulare se dezvoltă în zona inundabilă de o parte și alta a albiei minore a râului Olt și are formă de șenal. Lacul este delimitat pe malul drept de digul de apărare al CF și pe malul stâng de un dig de racord cu versantul.
Cota coronamentului digurilor s-a stabilit funcție de condiția de val și din condiția de evacuare a debitelor de verificare corespunzătoare clasei a III-a de importanță (Q0. 5%+Q = 3350 mc/s).
Digul mal stâng realizează racordul cu versantul și este de tipul dig din materiale locale, cu secțiunea transversală de formă trapezoidală având lățimea la coronament de 4,00 m și o lungime de cca 150 m. Paramentul amonte (paramentul udat) are panta de 1:2,5 și este protejat cu mască de etanșare (pereu din beton armat). Paramentul aval (paramentul uscat) are panta de 1:2 și este înierbat.
Digul mal drept realizează închiderea la malul drept, acolo unde se află și calea ferată, va face parte integrantă din digul de protecție al acesteia, realizată parțial în lacul de acumulare. Digul va avea o lungime de cca. 2,00 km și o secțiune transversală identică cu cea de pe malul stâng.
Canalul de fugă și ape mari realizează racordul biefurilor între lacul de acumulare Câineni și cel de la Robești. Traseul canalului s-a ales astfel încât să se folosească, pe cât posibil, albia naturală și ținând cont de tendința de curgere natural al râului.
Canalul de fugă și de ape mari, cu lungimea de 1662,30 m, are secțiunea transversală trapezoidală, cu lățimea la bază de 90,00 m. Panta canalului de fugă este de 0,18 ‰, iar cota radierului regularizării este de 333,50 mdMB, imediat în aval de nodul hidrotehnic.
Incinta de execuție pentru realizarea nodului hidrotehnic Câineni a fost necesară devierea apelor spre malul stâng al râului Olt. Aceasta s-a realizat în două faze:
faza I – s-a executat un dig–batardou din materiale locale, etanșat în profunzime cu ecran tip Kelly pentru realizarea epuizării apelor în incinta de execuție, pe tot conturul acesteia.
faza II – s-a închis breșa din digul frontal mal stâng.
Fig. 2. Amenajarea CHE Câineni văzută din satelit
Fig. 3. Vedere nod hidrotehnic din aval
Organizare de șantier
Fig. 4. Centrala – zona prizei si camere spirale -vedere din aval
Organizarea de șantier este situată pe malul drept al râului Olt în lungul rambleului CF Rm. Vâlcea – Sibiu, aval de nodul hidrotehnic. Suprafața totală a organizării de șantier este de 3930,00 mp.
În conformitate cu ”Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor” aprobat prin HGR Nr. 766/1997, construcțiile organizării de șantier se încadrează în categoria ”D”- importanță redusă.
Pentru desfășurarea normală a activității de execuție a uvrajelor componente ale complexului hidrotehnic Câineni, este necesară prevederea unor lucrări de organizare tehnologică, astfel încât lucrările de bază să se desfășoare conform graficului de execuție.
Actualmente, există suportul tehnic de organizare de șantier, necesar pentru continuarea realizărilor lucrărilor definitive rămase de executat și anume:
platformele tehnologice ale antreprenorului și monteorului;
platforme sociale pentru personalul direct productiv și administrativ al acestora.
rețeaua de drumuri de organizare de șantier, racordată la arterele de circulație auto, precum și la CF din zonă – care vor trebui reabilitate.
În afara lucrărilor deja existente mai sunt necesare următoarele lucrări:
Amenajare platforma pe care urmează a se amplasa construcțiile și utilitățile de organizare de șantier, pentru care s-au prevăzut următoarele lucrările:
curățirea terenului de vegetație (iarbă, arbuști, arbori);
înlăturarea și transportul în depozit a terenului vegetal în vederea reutilizării la amenajarea spațiilor verzi;
lucrări de terasamente: săpături-umpluturi compactate pe amplasament, pentru aducerea la cotă a platformei.
Sediu șantier este o construcție parter cu dimensiunile în plan de 5 x 12 mp, alcătuite din asamblarea a patru containere cu funcțiuni stabilite conform planurilor de arhitectură. Containerele vor fi amplasate pe o platformă betonată de 20 cm grosime,
slab armată cu plase sudate. Sediul șantierului este poziționat într-o incintă existentă, împrejmuită cu un gard metalic cu porți care vor fi reabilitate. În incintă sunt prevăzute spații de parcare pentru autoturisme. Sunt asigurate utilități de apă de la puțul de apă și canalizare la bazinul vidanjabil care se va realiza în vecinătate.
Laboratorul destinat prelevării de probe și analize preliminare se va amenaja într-un container 2,45 x 6 mp racordat la utilității.
Vestiar cu grup sanitar – pentru echiparea și dezechiparea muncitorilor s-au prevăzut vestiare și grup sanitar, grupate într-o construcție parter alcătuită din 4 containere 2,45 x 6 mp, prevăzute cu racorduri la utilitățile necesare: apă, canalizare, energie electrică.
Gospodărie de cofraje, armături (confecții metalice) magazie de materiale, platforme depozitare, platforme de lucru.
Se vor trata unitar aceste funcțiuni întrucât o parte din operațiile specifice se vor desfășura în interior, într-o clădire parter cu dimensiunile în plan de 10,0 x 32,0 mp, cu Hutil = 4,00 m, a cărei structură de rezistență și închideri care va fi demontată.
Compartimentarea funcțională se va face cu pereți ușori din stâlpi, rigle metalice și tablă cutată, conform detaliilor din planuri. Construcția se va monta pe o placă din beton de 25 cm grosime armată cu plasa sudate. La exterior sunt prevăzute:
platforme de lucru balastate;
platforme de depozitare balastate;
pista pentru întins și fasonat armături, din beton simplu de 20 cm grosime;
birou (magazie) șef echipă din containere;
wc-uri ecologice.
Coloana auto și utilaje:
Atelier mecanic-clădire parter cu dimensiunile pe plan de 8,0×12,0 m cu Hutil = 4,0 m, constituit din 2 travei din structuri de 12 m deschidere, provenite din dezafectarea unei platforme tehnologice. Construcția se va monta pe o platforma din beton armat cu plase sudate.
Stație de carburanți mobilă de tip ”MICROSTA” SM14, montată pe o placă de beton armat cu plase sudate.
Birou șef coloană auto și utilaje-container de 2,45 x 6 mp pe placă de beton.
Vestiare containere 2,45 x 6,00 m pe placă de beton.
WC-uri ecologice.
Platforme balastate pentru auto și utilaje.
Rețele canalizare, bazin vidanjabil, wc-uri ecologice. Apele uzate menajere vor fi colectate și evacuate într-un bazin vidanjabil etanș (fosă septică vidanjabilă) ce se va realiza din beton armat, prevăzut cu guri de vizitare și golire. Pe platformele de beton sunt prevăzute wc-uri ecologice.
Rețele de apă + puț de apă. Pentru a asigura racordul de apă pentru grupurile sanitare s-a prevăzut un puț săpat, ce se va realiza din elemente prefabricate tubulare, dotat cu pompă într-o cabină adecvată. Puțul va fi împrejmuit în vederea asigurării spațiului (zonei) de siguranță conform reglementărilor în vigoare.
I. Platforme, drumuri, împrejmuiri, porți, cabină poartă:
platforme betonate (25 cm grosime);
drumuri în incintă-balastate-25 cm grosime;
împrejmuiri și porți din plase sudate bordurate pe stâlpi metalici în fundații de beton simplu;
cabina poartă-container de 2,45 x 3 mp;
bariere metalice.
Pentru asigurarea funcționalității obiectivelor din vechea organizare de șantier, prin operații fie de întreținere, reparații, eventuale remedieri-rentabilitări, transport muncitori, la cap. 5 –
organizare de șantier, se prevede forfetar, o valoare de cca. 5%, în limita prevăzută în centralizatorul financiar al obiectelor (Formularul C2) pentru valoarea C+I+M (rezultată la lucrările de rest de executat de la 01.01.2010, până la PIF), limita în care se vor deconta și lucrările de demolare-dezafectare a obiectivelor existente pe platformele tehnologice și sociale de OS.
La terminarea lucrărilor vor fi necesare lucrări de demontare și demolare a tuturor construcțiilor și instalațiilor de pe platforma tehnologică, precum și a baracamentelor și anexelor de pe platforma socială. Dezafectarea acestora se face în ordinea inversă montajului, evitând lucrul suprapus pe verticală. La dezafectarea se vor respecta:
instrucțiunile din proiectul tip al construcției respective de organizarea de șantier;
normativul NP – 035/99 care conține reguli generale și procedee tehnologice privind demontarea, sau demolarea parțială, sau totală a ansamblurilor, subansamblurilor și elementelor componente ale construcțiilor.
Materialele, construcțiilor și instalațiilor din dezafectare vor fi evacuate din amplasament, prin încărcare în mijloace auto, transport și depozitare adecvată în scopul postutilizării lor, sau haldarea celor neutilizabile.
De asemenea sunt prevăzute lucrările pentru redarea în circuit a terenurilor ocupate temporar de platformele de organizare de șantier tehnologică și socială, dezafectate anterior și care se referă la:
demolarea elementelor de beton din fundații și a platformelor betonate, rămase ca urmare a dezafectării obiectivelor de OS;
evacuarea materialelor demolate din amplasament prin încărcare în mijloace auto, transport și haldare;
nivelarea suprafeței de teren în vederea acoperirii cu pământ vegetal;
procurarea și transportul pământului vegetal;
împrăștierea pământului vegetal pe suprafața terenului în vederea redării.
Protecția mediului
În vederea realizării investiției “Amenajarea Hidroenergetica a râului Olt, sector Cornetu – Avrig” (inclusiv lucrărilor aferente CHE Câineni), ARPM Sibiu a emis Acordul de mediu SB 10 / 27.05.2005 pentru PATZ.
În condițiile respectării prevederilor acestuia, acordul își menține valabilitatea până la finalizarea investiției, investiție începută de altfel parțial încă din anul 1989.
Trebuie menționat faptul că prin ord. MMDD 1964/2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România”) a fost instituit regim de arie naturală protejată sub indicativul ROSCI00132 Oltul mijlociu – Cibin – Hârtibaciu pentru o zonă situată în lungul Oltului, în care este inclusă și suprafața de teren pe care se vor realiza uvrajele investiției.
Având în vedere prevederile legale în vigoare, este posibil ca autoritatea competentă de protecție a mediului să solicite beneficiarului informarea custodelui /administratorului acestei arii naturale protejate în legătură cu desfășurarea lucrărilor la investiția care face obiectul prezentei documentații.
În vederea diminuării / eliminării impactului asupra diferiților factori de mediu, pe perioada execuției lucrărilor, executantul va aplica o serie de măsuri dintre care menționăm cele referitoare la:
funcționarea utilajelor și a mijloacelor de transport
este necesară o bună întreținere a utilajelor și mijloacelor de transport pentru a nu fi posibile pierderi accidentale de carburanți în apă (în cazul utilajelor care participă la operațiunile de extragere a balastului) sau pe drumurile de acces;
executantul are obligația de-a avea în dotare materiale absorbante pentru a asigura o intervenție rapidă în caz de poluare accidentală a apelei și/sau solului provocată de utilajele/mijloacele de transport;
limitarea emisiilor de noxe, printr-o permanentă verificare și întreținere a parcului auto;
* depozitul de carburanți / stația PECO
se va acorda o atenție deosebită în timpul manevrelor specifice într-un astfel de obiectiv;
managementul deșeurilor
colectarea și valorificarea deșeurilor recuperabile (cauciucuri, ulei ars provenit de la mijloacele de transport auto, fier vechi, diverse ambalaje, etc);
vidanjarea periodică a foselor septice din organizarea tehnologică;
colectarea și depozitarea gunoiului menajer în amplasamente ce vor fi stabilite de comun acord cu autoritățile locale, competente de mediu, precum și cu custodele /administratorul ariei naturale protejate;
alte lucrări specifice
– curățirea de vegetație a chiuvetei lacului înaintea primei umpleri (tăierea masei lemnoase, extragerea rădăcinilor);
extragerea solului fertil din cuveta lacului în vederea utilizării acestuia pe unele terenuri învecinate unde va fi cazul;
păstrarea pe cât posibil în imediata apropiere a lacului a unor brațe moarte în care să se păstreze ori să se refugieze speciile de plante și animale acvatice și palustre;
dezafectarea tuturor componentelor organizărilor tehnologice și refacerea cadrului natural existent anterior demarării lucrărilor;
aplicarea unor măsuri de eliminare a braconajului;
instruirea personalului în vederea execuție lucrărilor într-o arie naturală protejată;
anunțarea autorității competente de protecție a mediului în orice situație în care se constată apariția unor fenomene de poluare a apei;
aplicarea celorlalte măsuri menționate în studiul de impact și în acordul de mediu;
Dacă va fi cazul, se vor aplica și alte măsuri solicitate fie de autoritatea competentă de protecție a mediului, fie de custodele ariei naturale protejate.
Terenuri Provizorii:
Organizare șantier – 1500 mp Incinta – 44000 mp Definitive:
Lac acumulare – 105 ha Nod hidrotehnic – 43000 mp
Tab.6. Asocierea lucrărilor propuse cu corpul de apă
CHE LOTRIOARA
Stadiul fizic al lucrărilor la CHE Lotrioara, realizat aprox. 2% din total si este format din:
Incinta de execuție a NH – este realizată în întregime pe malul stâng, în vecinătatea căii ferate
Barajul deversor – au fost betonate primele lamele ale radierului de la cele două câmpuri deversoare amplasate la malul stâng (deschiderile 3 și 4) și pila separatoare (pe mijlocul barajului deversor)
Organizare tehnologică și socială – platformă betonată si pod acces incinta. Echipamentele electro-mecanice nu sunt contractate, achiziționate sau montate.
Conform Decret, lacul Lotrioara are următorii parametrii:
-Nivel normal de retenție NNR=360,00 mdMB
-Nivel maxim static Nmax=360,25 mdMB
-Nivel minim Nmin=358,00 mdMB
-Volum brut la NNR 7,219 mil mc
-Volum brut la Nmax 7,625 mil mc
-Volum brut la Nmin 3,732 mil mc
-Volum util 3,487 mil mc
-Suprafața ocupată la NNR 190,45 ha
Barajul deversor Lotrioara are următoarele carateristici:
-cotă prag 350,00 mdMB
-NNR 358,00 mdMB
-cotă coronament 362,50 mdMB
-cotă fundare amonte 342,50 mdMB
-cotă radier regularizare aval 345,00 mdMB
-înălțime baraj 21,00 m
-lungime la coronament 82,00 m
-lungime amonte-aval 34,00 m
-lungime disipator 24,00 m
-cota terenului natural 350,00 mdMB
În cadrul studiul de fezabilitate din 2002 s-a propus ca fezabilă următoarea variantă pentru amenajarea Lotrioara:
scăderea NNR în lacul de acumulare cu 2 m față de varianta aprobată, respectiv la cota 358,00 mdMB, față de 360,00 mdMB conform Decret;
lucrări de protecție a căii ferate pe lungimea de 5140,00 m;
protecția DN7 pe 13370 m. Înainte de reluarea lucrărilor proiectul inițial va fi revizuit*, având în vedere noile condiți din teren, condițiile impuse de proprietarul drumului, cât și de legislația specifică în vigoare.
cele 4 deschideri ale barajului vor fi echipate cu stavile de 16 m x 8 m, față de 16 x 10 m conform Decret;
debitul instalat în centrală este conform Decret, dar ceilalți parametrii pot fi modificați.
Înainte de reluarea lucrărilor pentru partea de protectii DN7, proiectul va fi revizuit*(daca este cazul), având în vedere noile condiții din teren, conditiile impuse de proprietarul drumului, cat si de legislatia specifica in vigoare.
*Protecția de drum DN7, aflată amonte și aval de viitorul nod hidrotehnic Lotrioara, executată în ultimii ani de către direcția de drumuri (CNAIR nu a solicitat niciun aviz de la Hidroelectrica) nu a ținut cont de viitorul lac de acumulare Lotrioara, deoarece:
protecția de drum are prevăzută la partea inferioară (spre râu) barbacane pentru descărcarea a apelor pluviale din spatele zidului, barbacane care se află poziționate mult sub cota viitorului nivel normal de retenție al acumulării Lotrioara 358,00 mdMB;
gurile de descărcare a torenților de pe versantul drept se află, de asemenea, sub cota viitorului nivel normal de retenție;
de-a lungul drumului național, la baza versantului, nu se poate realiza o rigolă de descărcare a torenților, deoarece versantul este protejat cu plase și orice excavație la baza lui poate produce o alunecare a cestuia;
drumul a fost lățit cu încă o bandă de circulație, micșorând astfel secțiunea transversală a nodului pe această zonă.
Pentru CHE Lotrioara varianta initiala optimizată si analizata in SEICA, are următoarele caracteristici:
-NNR în lacul de acumulare redus cu 2 m față de varianta aprobată, respectiv la cota 358,00 mdMB, față de 360,00 mdMB conform Decret;
– Protecții CF
Pentru NNR=358,00 sunt prevăzute lucrări de protecție a căii ferate pe lungimea de 5140 m, între km 356+160 și km 361+300, fără a mai fi necesară mutarea căii ferate.
Lucrările de protecție a CF includ următoarele: terasamente, protecția taluzelor cu pereu, realizarea a 16 podețe noi și instalațiile aferente.
Protecție DN7
Pentru NNR=358,00 este necesară protecția DN7 pe 8400 m, între km 241+500 și km 249+900 și supraînălțarea DN7 pe două tronsoane, între km 241+500-km 245+370 și km 247+800-km 249+900, în lungime totală de 4970 m.
Lucrările de protecție a DN7 includ următoarele: terasamente, sistem rutier, drenuri longitudinale, șanțuri pereate, parapete metalice, podețe noi, canal cabluri Tc, protecția taluzelor cu pereu, poduri, semnalizări, drumul de acces la blocul de montaj.
-Cele 4 deschideri ale barajului vor fi echipate cu stavile de 16 m x 8 m, față de 16 x 10 m conform Decret;
-Coronamentul barajului ca și al centralei coboară la 362,50 mdMB, respectiv cu 1,50 m față de cota inițială;
-Debitul instalat în centrală este conform Decret, dar ceilalți parametrii s-au modificat.
Barajul deversor Lotrioara
Barajul deversor Lotrioara este din punct de vedere constructiv similar barajului Câineni.
De asemenea, din condiții de execuție, pila nr.2 este în același timp și pilă centrală de deviere a apelor.
Aceste caracteristici specifice ale barajului Lotrioara sunt determinate de condițiile severe de amplasare într-o zonă de defileu foarte îngustă.
Digurile
Pentru amplasamentul Lotrioara digurile de închidere au lungimi foarte mici de cca. 20-25 m și se racordează la lucrările de protecție ale CF de la malul stîng și ale DN7 de la malul drept (vezi paragraful următor).
Canalul de fugă Lotrioara
Traseul canalului urmărește albia Oltului de la limita regularizării aval. Lungimea canalului este de 2164 m, iar secțiunea canalului este trapezoidală.
Organizare de șantier
Organizarea de șantier este situată pe malul stâng al râului Olt în lungul rambleului CF Rm. Vâlcea – Sibiu, amonte de nodul hidrotehnic. Suprafața totală a organizării de șantier este de 3000,00 mp.
În conformitate cu ”Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor” aprobat prin HGR Nr. 766/1997, construcțiile organizării de șantier se încadrează în categoria ”D”- importanță redusă.
Pentru desfășurarea normală a activității de execuție a uvrajelor componente ale complexului hidrotehnic Lotrioara, este necesară prevederea unor lucrări de organizare tehnologică, astfel încât lucrările de bază să se desfășoare conform graficului de execuție.
În afara lucrărilor deja existente mai sunt necesare următoarele lucrări:
Amenajare platformă pe care urmează a se amplasa construcțiile și utilitățile de organizare de șantier, pentru care s-au prevăzut următoarele lucrările:
curățirea terenului de vegetație (iarbă, arbuști, arbori);
înlăturarea și transportul în depozit a terenului vegetal în vederea reutilizării la amenajarea spațiilor verzi;
lucrări de terasamente: săpături-umpluturi compactate pe amplasament, pentru aducerea la cotă a platformei.
Sediu șantier este o construcție parter cu dimensiunile în plan de 5 x 12 mp, alcătuite dijn asamblarea a patru containere cu funcțiuni stabilite conform planurilor de arhitectură. Containerele vor fi amplasate pe o platformă betonată de 20 cm grosime, slab armată cu plase sudate. Sediul șantierului este poziționat într-o incintă existentă, împrejmuită cu un gard metalic cu porți care vor fi reabilitate. În incintă sunt prevăzute spații de parcare pentru autoturisme. Sunt asigurate utilități de apă de la puțul de apă și canalizare la bazinul vidanjabil care se va realiza în vecinătate.
Laboratorul destinat prelevării de probe și analize preliminare se va amenaja într-un container 2,45 x 6 mp racordat la utilității.
Vestiar cu grup sanitar – pentru echiparea și dezechiparea muncitorilor s-au prevăzut vestiare și grup sanitar, grupate într-o construcție parter alcătuită din 4 containere 2,45 x 6 mp, prevăzute cu racorduri la utilitățile necesare: apă, canalizare, energie electrică.
Gospodărie de cofraje, armături (confecții metalice) magazie de materiale, platforme depozitare, platforme de lucru.
Se vor trata unitar aceste funcțiuni întrucât o parte din operațiile specifice se vor desfășura în interior, într-o clădire parter cu dimensiunile în plan de 10,0 x 32,0 mp, cu Hutil = 4,00 m, a cărei structură de rezistență și închideri care va fi demontată.
Compartimentarea funcțională se va face cu pereți ușori din stâlpi, rigle metalice și tablă cutată, conform detaliilor din planuri. Construcția se va monta pe o placă din beton de 25 cm grosime armată cu plasa sudate. La exterior sunt prevăzute:
platforme de lucru balastate;
platforme de depozitare balastate;
pista pentru întins și fasonat armături, din beton simplu de 20 cm grosime;
birou (magazie) șef echipă din containere;
wc-uri ecologice.
Coloana auto și utilaje:
Atelier mecanic-clădire parter cu dimensiunile pe plan de 8,0×12,0 m cu Hutil = 4,0 m, constituit din 2 travei din structuri de 12 m deschidere, provenite din dezafectarea unei pltforme tehnologice. Construcția se va monta pe o platforma din beton armat cu plase sudate.
Stație de carburanți mobilă de tip ”MICROSTA” SM14, montată pe o placă de beton armat cu plase sudate.
Birou șef coloană auto și utilaje-container de 2,45 x 6 mp pe placă de beton.
Vestiare containere 2,45 x 6,00 m pe placă de beton.
WC-uri ecologice.
Platforme balastate pentru auto și utilaje.
Rețele canalizare, bazin vidanjabil, wc-uri ecologice. Apele uzate menajere vor fi colectate și evacuate într-un bazin vidanjabil etanș (fosă septică vidanjabilă) ce se va realiza din beton armat, prevăzut cu guri de vizitare și golire. Pe platformele de beton sunt prevăzute wc-uri ecologice.
Rețele de apă + puț de apă. Pentru a asigura racordul de apă pentru grupurile sanitare s- a prevăzut un puț săpat, ce se va realiza din elemente prefabricate tubulare, dotat cu pompă într-o cabină adecvată. Puțul va fi împrejmuit în vederea asigurării spațiului (zonei) de siguranță conform reglementărilor în vigoare.
Platforme, drumuri, împrejmuiri, porți, cabină poartă:
platforme betonate (25 cm grosime);
drumuri în incintă-balastate-25 cm grosime;
împrejmuiri și porți din plase sudate bordurate pe stâlpi metalici în fundații de beton simplu;
cabina poartă-container de 2,45 x 3 mp;
bariere metalice.
Organizare de șantier, se prevede forfetar, o valoare de cca. 5%, în limita prevăzută în centralizatorul financiar al obiectelor (Formularul C2) pentru valoarea C+I+M (rezultată la lucrările de rest de executat de la 01.01.2010, până la PIF), limita în care se vor deconta și lucrările de demolare-dezafectare a obiectivelor existente pe platformele tehnologice și sociale de OS.
La terminarea lucrărilor vor fi necesare lucrări de demontare și demolare a tuturor construcțiilor și instalațiilor de pe platforma tehnologică, precum și a baracamentelor și anexelor de pe platforma socială. Dezafectarea acestora se face în ordinea inversă montajului, evitând lucrul suprapus pe verticală. La dezafectarea se vor respecta:
instrucțiunile din proiectul tip al construcției respective de organizarea de șantier;
normativul NP – 035/99 care conține reguli generale și procedee tehnologice privind demontarea, sau demolarea parțială, sau totală a ansamblurilor, subansamblurilor și elementelor componente ale construcțiilor.
Materialele, construcțiilor și instalațiilor din dezafectare vor fi evacuate din amplasament, prin încărcare în mijloace auto, transport și depozitare adecvată în scopul postutilizării lor, sau haldarea celor neutilizabile.
De asemenea sunt prevăzute lucrările pentru redarea în circuit a terenurilor ocupate temporar de platformele de organizare de șantier tehnologică și socială, dezafectate anterior și care se referă la:
-demolarea elementelor de beton din fundații și a platformelor betonate, rămase ca urmare a dezafectării obiectivelor de OS;
-evacuarea materialelor demolate din amplasament prin încărcare în mijloace auto, transport și haldare;
-nivelarea suprafeței de teren în vederea acoperirii cu pământ vegetal;
-procurarea și transportul pămâtului vegetal;
-împrăștierea pămâtului vegetal pe suprafața terenului în vederea redării.
Protecția mediului
În vederea realizării investiției “Amenajarea Hidroenergetica a râului Olt, sector Cornetu – Avrig” (inclusiv lucrărilor aferente CHE Lotrioara), ARPM Sibiu a emis Acordul de mediu SB 10 / 27.05.2005 pentru PATZ.
În condițiile respectării prevederilor acestuia, acordul își menține valabilitatea până la finalizarea investiției, investiție începută de altfel parțial încă din anul 1989.
Trebuie menționat faptul că prin ord. MMDD 1964/2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România”) a fost instituit regim de arie naturală protejată sub indicativul ROSCI00132 Oltul mijlociu – Cibin – Hârtibaciu pentru o zonă situată în lungul Oltului, în care este inclusă și suprafața de teren pe care se vor realiza uvrajele investiției.
Având în vedere prevederile legale în vigoare, este posibil ca autoritatea competentă de protecție a mediului să solicite beneficiarului informarea custodelui /administratorului acestei arii naturale protejate în legătură cu desfășurarea lucrărilor la investiția care face obiectul prezentei documentații.
În vederea diminuării/eliminării impactului asupra diferiților factori de mediu, pe perioada execuției lucrărilor,executantul va aplica o serie de măsuri dintre care menționăm cele referitoare la:
funcționarea utilajelor și a mijloacelor de transport
este necesară o bună întreținere a utilajelor și mijloacelor de transport pentru a nu fi posibile pierderi accidentale de carburanți în apă (în cazul utilajelor care participă la operațiunile de extragere a balastului) sau pe drumurile de acces;
executantul are obligația de-a avea în dotare materiale absorbante pentru a asigura o intervenție rapidă în caz de poluare accidentală a apei și/sau solului provocată de utilajele / mijloacele de transport;
limitarea emisiilor de noxe, printr-o permanentă verificare și întreținere a parcului auto;
depozitul de carburanți / stația PECO
se va acorda o atenție deosebită în timpul manevrelor specifice într-un astfel de obiectiv;
managementul deșeurilor
colectarea și valorificarea deșeurilor recuperabile (cauciucuri, ulei ars provenit de la mijloacele de transport auto, fier vechi, diverse ambalaje, etc);
vidanjarea periodică a foselor septice din organizarea tehnologică;
colectarea și depozitarea gunoiului menajer în amplasamente ce vor fi stabilite de comun acord cu autoritățile locale, competente de mediu, precum și cu custodele /administratorul ariei naturale protejate;
alte lucrări specifice
curățirea de vegetație a chiuvetei lacului înaintea primei umpleri (tăierea masei lemnoase, extragerea rădăcinilor);
extragerea solului fertil din cuveta lacului în vederea utilizării acestuia pe unele terenuri învecinate unde va fi cazul;
păstrarea pe cât posibil în imediata apropiere a lacului a unor brațe moarte în care să se păstreze ori să se refugieze speciile de plante și animale acvatice și palustre;
dezafectarea tuturor componentelor organizărilor tehnologice și refacerea cadrului natural existent anterior demarării lucrărilor;
aplicarea unor măsuri de eliminare a braconajului;
instruirea personalului în vederea execuție lucrărilor într-o arie naturală protejată;
anunțarea autorității competente de protecție a mediului în orice situație în care se constată apariția unor fenomene de poluare a apei;
aplicarea celorlalte măsuri menționate în studiul de impact și în acordul de mediu;
Dacă va fi cazul, se vor aplica și alte măsuri solicitate fie de autoritatea competentă de protecție a mediului, fie de custodele ariei naturale protejate.
Terenuri Provizorii:
Organizare șantier – 2500 mp Incinta – 35000 mp Definitive:
Lac acumulare – 190 ha
Nod hidrotehnic – 40.000 mp
De asemenea, din condiții de execuție, pila nr.2 este în același timp și pilă centrală de deviere a apelor.
Aceste caracteristici sunt specifice barajului Lotrioara și sunt determinate de condițiile severe de amplasare într-o zonă de defileu foarte îngustă.
Fig. 5 Amenajararea CHE Lotrioara văzute din satelit
Centrala Lotrioara este din punct de vedere constructiv similară celot cinci centrale pe pe acest râu și este echipată cu două agregate cu turbină tip Kaplan vertical cu camera spirală din beton, cu următoarele caracteristici:
Tab.7. Asocierea lucrărilor propuse cu corpul de apă
4. Lista zonelor protejate aferente fiecărui corp de apă pe care se va amplasa proiectul
Zonele protejate prevăzute pentru corpurile de apă de suprafață în cadrul Planurilor de management al spatiului hidrografic Olt, sunt prezentate în tabelul urmator pentru fiecare corp de apă intersectat.
Tab. 8. Zone protejate asociate corpurilor de apă din apropierea CHE Câineni
Fig. 8. Zonele protejate din apropierea CHE Câineni Tab. 9. Zone protejate asociate corpurilor de apă din apropierea CHE Lotrioara
Fig. 9. Zonele protejate din apropierea CHE Lotrioara
C. Domeniul de aplicare
Identificarea corpului de apă (cod, denumire) potențial a fi afectat de proiect
CHE CÂINENI
Corpuri de apă de suprafață
CHE Câineni este situate pe corpul de apă RORW8.1_B8 și intersectează 4 corpuri de apă de suprafață, situate în bazinul hidrografic Olt. Un tabel al corpurilor de apă intersectate este prezentat mai jos.
Tab. 10. Locațiile punctelor de intersecție ale CHE Câineni cu corpurile de apă
Fig. 10. Intersecții ale CHE Câineni cu corpurile de apă.
Corpuri de apă subterane
CHE Câineni nu se suprapune cu niciun corp de apă subterană.
CHE LOTRIOARA
Corpuri de apă de suprafață
CHE Lotrioara este situate pe corpul de apă RORW8.1_B8 și intersectează 5 corpuri de apă de suprafață, situate în bazinul hidrografic Olt. Un tabel al corpurilor de apă intersectate este prezentat mai jos.
Tab. 11. Locațiile punctelor de intersecție ale CHE Lotrioara cu corpurile de apă
Fig. 12. Intersecții ale CHE Lotrioara cu corpurile de apă.
Corpuri de apă subterane
CHE Lotrioara se suprapune cu următoarele corpuri de apă subterană.
Tab. 12. Corpurile de apă subteranp suprapuse cu CHE Lotrioara
Corpul de apă, de tip poros permeabil, este localizat în depozitele aluvial-proluviale, de vârsta cuaternară, ale luncii și teraselor râului Olt și ale afluenților acestuia. În lunca Oltului depozitele aluvionare sunt constituite din pietrișuri și bolovănișuri în masa de nisipuri medii și grosiere. Local apar nisipuri fine, argiloase prăfoase. Grosimea acestor depozite este, în general, cuprinsă între 3-10 m, cele mai mari valori întâlnindu-se in zona Viștea de Jos și Turnu Roșu, până la 12 m. Stratul acvifer freatic se dezvoltă, de regulă, imediat sub solul vegetal, sau sub o serie de depozite argiloase nisipoase prăfoase, cu grosimi de aproximativ 1 m. Nivelul hidrostatic se găsește la adâncimi de la sub 1 m pana la maxim 5 m, valori mai mari, de peste 10 m, întâlnindu-se în sectorul Voila – Turnu-Roșu. Debitele specifice au valori de la sub 1 l/s/m pana la 13 l/s/m, coeficienții de filtrație variază între 10-100 m/zi, iar transmisivitățile intre 100-1000 m2 /zi. In terasele Oltului, dezvoltate pe malul stang, depozitele sunt constituite din bolovănișuri și pietrișuri în masa de nisipuri de granulometrie diferită și local cu liant argilos, în care se intercalează uneori strate lenticulare argiloase prăfoase, separând unul sau mai multe orizonturi acvifere. Acoperișul stratului acvifer este constituit, în general dintr-un pământ nisipos, care uneori poate lipsi. Grosimea este de aproximativ 40 m în terasa medie și depășește 85m în terasa superioara. Nivelul hidrostatic se află la adâncimi relativ mari, depășind frecvent 10 m. Debitele specifice au valori de la 1l/s/m pana la 10l/s/m, întâlnindu-se și valori 10-20l/s/m. Coeficienții de filtrație variază între 100 si 200m/zi, iar transmisivitățile ajung până la 800m2/zi. Oltul și afluenții săi drenează corpul de apă freatic, direcțiile de curgere fiind îndreptate către râu. Alimentarea corpului de apă se face din precipitații, valoarea infiltrației eficace fiind cuprinse între 31,5-157,5 mm/an.
Fig. 13.Corpurile de apă identificate în zona CHE Lotrioara
Indicarea lungimii/suprafeței corpului de apă identificat
Corpuri de apă de suprafață
Lungimile corpurilor de apă de suprafață din zona CHE Câineni și CHE Lotrioara:
Tab. 13. Lungimea corpurilor de apă de suprafață din zona CHE Câineni și CHE Lotrioara
Corpuri de apă subterane
Corpurile de apă subterană prezintă suprafețe relativ mari, de nivelul sutelor de mii de hectare. Toate suprafețele corpurilor de apă subterană sunt prezentate în tabelul următor.
Tab. 14. Suprafețele corpurilor de apă subterana din zona CHE Lotrioara
Indicarea categoriei, tipologiei și stării corpului de apă identificat
OLT -aval acumulare Racoviță amonte acumulare Robesti- RORW8.1_B8
Elemente Biologice
Din punct de vedere al elementelor biologice, valorile obținute pentru indicatorii macrovertebrate (bună) și fitobentos (forte bună), încadrează acest corp de apă în starea bună.
Elemente fizico-chimice generale
Valorile obținute pentru indicatorii ce definesc confițiile de oxigenare, nutrienții, condițiile de salinitate și starea acidifierii încadrează corpul de apă în starea moderată, elementele determinate fiind: N-NO2, N-NH4.
Poluanți specifici
În urma analizei indicarorilor: cupru, zinc, arsen, crom și detergenți anionici activi, s-au obținut valori ce încadrează corpul de apă în stare foarte bună.
Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate încadreazp corpul de apă în starea ecologică bună.
Starea chimică evaluată în urma monitorizării indicatorilor: naftalină, cadmiu, antracen și fluoranten este bună.
CHE CÂINENI
Corpuri de apă de suprafață
Tabelul următor prezintă într-un mod sintetic categoria, tipologia, starea/potențialul ecologic/ă și starea chimică pentru corpurile de apă intersectate de CHE Câineni.
Tab. 15. Categoria, tipologia și starea/potențialul corpurilor de apă intersectate de CHE Câineni
RW = Râu natural; S = Stare; B = Bun/ă;
Corpuri de apă de suprafață
Tab. 16. Rezultatele evaluării stării chimice a corpurilor de apă de suprafață
CHE LOTRIOARA
Corpuri de apă de suprafață
Tabelul următor prezintă într-un mod sintetic categoria, tipologia, starea/potențialul ecologic/ă și starea chimică pentru corpurile de apă intersectate de CHE Lotrioara.
Tab. 17. Categoria, tipologia și starea/potențialul corpurilor de apă intersectate de CHE Lotrioara
RW = Râu natural; S = Stare; B = Bun/ă; M = Moderat/ă
Corpuri de apă subterane
Starea cantitativă a corpurilor de apă subterane din zona CHE Lotrioara a fost evaluată Bună în cazul corpurilor de apă din bazinul hidrografic Olt.
Tab. 18. Starea cantitativă și chimică a corpurilor de apă din zona CHE Lotrioara
Corpul de apă subterană ROOT07 Depresiunea Făgăraș este de tip freatic, poros permeabil. Este localizat în depozitele aluvial – proluviale de vârstă cuaternară ale luncii și teraselor râului Olt (în principal pe partea stângă) și ale afluenților acestuia. Nivelul hidrostatic se găsește la adâncimi de la sub 1 m până la maxim 5 m, valori mai mari de peste 10 m, întâlnindu-se în sectorul Voila – Turnu-Roșu. Debitele specifice au valori de la sub 1 l/s/m până la 13 l/s/m, coeficienții de filtrație variază între 10-100 m/zi, iar transmisivitățile între 100-1000 m2/zi.
Conform Planului de Management al Spațiului Hidrografic Olt, corpul de apă subterană ROOT07 Depresiunea Făgăraș se încadrează din punct de vedere al stării chimice în starea bună.
Suprafața acestui corp de apă este ocupată în mare proporție de terenuri agricole, posibil cultivate. Principalele surse de poluare ale acestui corp de apă sunt considerate a fi industria și agricultura. Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT07 Monitorizarea calității apelor freatice s-a efectuat în anul 2012 printr-un număr de 18 foraje din care 1 foraj de poluare și 2 de captare apă . Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4), cloruri (Cl-), sulfați (SO4²-), plumb (Pb²+), cadmiu (Cd²+), azotiți (NO²-), ortofosfati (PO4²-), azotați (NO₃-) si pesticide. S-au înregistrat depășiri ale valorilor de prag si ale standardelor de calitate pentru: Amoniu la forajul Avrig F2 (21.9895 mg/l); Azotati la forajul Comana de Jos F1 (148.877 mg/l); Ortofosfati in 3 puncte de monitorizare, respectiv 16.66% din totalul forajelor monitorizate: Foraj Indicativ PO4 mg/l RACOVITA ORD. II F1 0.74 RUPEA F1 0.7156 HOGHIZ F2 0.514 Prin urmare corpul de apă, ROOT07 se află în stare chimică bună. Prezentarea altor indicatori monitorizați 53 În anul 2012, pentru corpul de apă ROOT07, au mai fost monitorizați o serie de parametri fizico-chimici, după cum urmează: Regim termic si acidifiere: temperatura, pH; Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat; Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, duritate totală, reziduu fix, bicarbonați, sodiu, potasiu, calciu, magneziu; Metale (concentrația formei dizolvate): As, Hg, Fe, Mn.
Tab. 19. Rezultatele evaluării stării chimice a corpurilor de apă de suprafață
Tab. 20. Rezultatele evaluării stării chimice a corpurilor de apă de subterană
Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă identicate
CHE CÂINENI
Tab. 21 . Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă identificate
CHE LOTRIOARA
Tab. 22. Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă identificate
Menționarea măsurilor și a termenelor de implementare pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat
Pentru elaborarea prezentului studiu, pe baza datelor și informațiilor existente la nivel național și internațional, a fost alcătuită schema de mai jos. Aceasta a fost realizată pentru facilitarea procesului de analiză și evaluare a potențialelor impacturi asupra stării / potențialului corpurilor de apă.
Fig. 14.. Metodologia de evaluare a impacturilor asupra corpurilor de apă
Stabilirea corpurilor de apă potențial afectate de proiect și identificarea potențialelor efecte
Stabilirea corpurilor de apă potențial afectate de proiect s-a realizat prin analiza spațială a componentelor proiectului și a modificărilor propuse de acesta, în raport cu dispunerea spațială a corpurilor de apă desemnate la nivel național de către Administrația Națională „Apele Române”.
Metodologia propusă în cadrul prezentului raport propune o diferențiere între conceptul de
„efect” și cel de „impact”. Efectele se referă la modificările cauzate elementelor de calitate, ca o consecință directă a cauzelor (modificărilor) generate de proiect (atât în etapa de construcție cât și în cea de operare). Impacturile se referă la probabilitatea de modificare sau de împiedicare a îmbunătățirii Stării/Potențialului corpului de apă afectat.
Pentru identificarea efectelor generate de componentele proiectului asupra elementelor de calitate, pentru fiecare corp de apă potențial afectat de proiect au fost analizate mecanismele cauză – efect, în conformitate cu prevederile conținutului cadru al Studiului de evaluare a impactului investiției asupra corpurilor de apă, elaborat de ANAR.
Identificarea efectelor a presupus parcurgerea următorilor pași:
Analiza tuturor investițiilor (intervențiilor) propuse în cadrul proiectului;
Identificarea tuturor activităților ce rezultă din construcția și operarea obectivului;
Identificarea tuturor modificărilor (efectelor) ce pot avea loc la nivelul elementelor de
calitate ale corpurilor de apă, ca urmare a realizării și operării intervențiilor.
Interes pentru evaluare prezintă acele efecte care pot fi cuantificate și care au un risc ridicat de a afecta starea elementelor de calitate.
Cuantificarea și evaluarea semnificației impacturilor asupra stării corpurilor de apă
Conform prevederilor DCA, evaluarea stării ecologice a unui corp de apă se realizează prin compararea caracteristicilor elementelor de calitate, cu cele corespunzătoare unei stări neperturbate a corpului de apă.
Conform prevederilor europene, deteriorarea stării ecologice a unui corp de apă este generată de deteriorarea stării oricărui element de calitate component. Astfel, pentru analiza probabilității de deteriorare a stării corpului de apă este necesară o analiză la nivel de element individual de calitate.
Evaluarea semnificației impactului s-a bazat pe analiza extinderii spațiale a efectelor identificate și pe magnitudinea propunerilor proiectului. Probabilitatea de deteriorare a elementelor de calitate ca urmare a implementării proiectului a fost analizată în raport cu valori prag asociate fiecărui element de calitate, în conformitate cu prevederile anexelor Planului Național de Management
Actualizat aferent Porțiunii Naționale a Bazinului Hidrografic Internațional al Fluviului Dunărea (PNMBHD).
Datele utilizate în cadrul prezentului studiu, referitoare la lungimile și suprafețele corpurilor de apă au fost furnizate de către ANAR.
Pentru analiza potențialelor modificări asupra elementelor de calitate au fost utilizate următoarele metode:
Ape de suprafață – starea ecologică
Râuri naturale și artificiale
Elemente hidromorfologice
Regim hidrologic: cantitatea și dinamica debitului
Conform prevederilor Anexei nr. V a Directivei Cadru Apă (DCA), analiza cantității și dinamicii debitului se bazează în principal pe investigarea condițiilor adecvate pentru a permite existența unor comunități biologice (specifice tipului de corp de apă) similare cu cele existente în starea nemodificată a corpului de apă.
Pentru analiza magnitudinii potențialelor impacturi asupra cantității și dinamicii debitului, pentru corpurile de apă pentru care au fost identificate mecanisme cauză – efect posibile pentru acest element de calitate, a fost analizată lungimea potențial afectată, în raport cu lungimea totală a corpului de apă.
Regim hidrologic: conectivitatea cu apele subterane
Analiza menținerii conectivității cu apele subterane se bazează pe investigarea menținerii legăturii hidraulice dintre râu și acviferul freatic, în prezența modificărilor propuse de proiect. Pentru cuantificarea efectelor asupra acestui element de calitate a fost analizată lungimea lucrărilor hidrotehnice propuse ce au potențialul de a afecta conectivitatea, în raport cu lungimea totală a corpului de apă.
Conectivitate longitudinală
Analiza conectivității longitudinale se bazează pe identificarea probabilității apariției unor diferențe între cotele apei amonte – aval de un obstacol. Analiza conectivității longitudinale ia în calcul și componenta ihtiologică, valorile limită ale obstacolelor fiind stabilite în funcție de caracteristicile biologice ale speciilor de pești.
Analiza din cadrul prezentului studiu a implicat raportarea lungimilor râului din amontele unei potențiale bariere la lungimea totală a corpului de apă.
Conectivitate laterală
Analiza conectivității laterale se bazează, conform prevederilor PNMBHD, pe analiza măsurii în care este menținută conectivitatea cursului de apă cu zona ripariană/inundabilă (capacitatea zonei inundabile de a prelua inundații). În evaluarea conectivității laterale au fost analizate și alte lucrări hidrotehnice existente (ex: îndiguiri) ce au potențialul de a afecta conectivitatea corpului de apă cu zona ripariană/inundabilă.
Condiții morfologice: adâncimea și lățimea râului
Evaluarea adâncimii și lățimii medii se bazează pe o set mare de date (conform PNMHD, un șir de date din anii care reprezintă ultimul ciclu de planificare al DCA – 6 ani pentru regimul de curgere influențat și 6 ani corespunzători regimului natural).
În cadrul prezentului studiu, potențialele efecte asupra adâncimii și lățimii râului au fost analizate din punct de vedere spațial, fiind investigate lungimile potențial afectate ale corpurilor de apă.
Condiții morfologice: compoziția granulometrică a patului albiei (substratul albiei) Evaluarea compoziției granulometrice a patului albiei se realizează similar celei corespunzătoare adâncimii și lățimii râului. Analiza asupra acestui element de calitate se bazează pe investigarea diferențelor în compoziția granulometrică dintre regimul de curgere alterat și condițiile naturale ale râului. În cadrul prezentului studiu a fost analizată spațial lungimea sectoarelor potențial afectate ale corpurilor de apă.
Condiții morfologice: structura zonei ripariene
Analiza structurii zonei ripariene s-a bazat pe datele privind zonele ripariene disponibile pe site-ul Agenției Europene de Mediu (EEA)3. Datele au fost procesate pentru a fi asociate fiecărui corp de apă de suprafață potențial afectat. În cazul corpurilor de apă pentru care datele EEA nu prevedeau o zonă ripariană (ex: afluenții de dimensiuni mici ai Oltului: Lotrioara, Vad, Curpan, Valea lui Vlad, Sebeș, Cibin, Strâmba, Megieș. Rîndibou) zona ripariană a fost estimată spațial și utilizarea unor lățimi corespunzătoare tipologiei fiecărui corp de apă.
Elemente biologice
Fitobentos
Analiza fitobentosului se bazează pe investigarea apariției unor potențiale diferențe în compoziția comunităților de alge bentice ca urmare a implementării proiectului. Elementul de calitate fitobentos este utilizat exclusiv în cazul tipologiilor asociate râurilor naturale de munte, fiind irelevant pentru corpurile de apă situate în zona de podiș sau câmpie. Analiza din prezentul studiu a implicat o estimare a extinderii spațiale a zonelor unde există riscul de pierdere sau alterare a habitatelor optime pentru fitobentos.
Nevertebrate bentice
Similar elementului de calitate fitobentos, analiza nevertebratelor bentice se bazează pe potențialele diferențe între comunitățile de nevertebrate bentice ca urmare a realizării proiectului. În cadrul prezentului studiu, pentru elementul de calitate nevertebrate bentice analiza s-a bazat pe identificarea și cuantificarea spațială a zonelor unde există riscul afectării microhabitatelor favorabile ale nevertebratelor bentice. Comunitatea de zoobentos va fi afectata pe toata lungimea unde ecosistemul se transforma din ecosistem fluvial în ecosistem lacustru (curgerea este încetinită semnificativ, la fel este cazul afluenților, dar pe sectoarele de vărsare). Lungimi aproximative posibil afectate: Câineni/Lotrioara 6 km, Lotrioara/Racoviță 9km.
Faună piscicolă
Evaluarea realizată în cadrul prezentului studiu asupra faunei piscicole se bazează pe datele ihtiologice colectate în teren și pe analiza magnitudinii efectelor generate ca urmarea a implementării CHE Caineni si CHE Lotrioara. Cuantificarea efectelor a implicat analiza lucrărilor propuse în cadrul proiectului, precum și analiza zonelor unde există riscul modificărilor condițiilor de microhabitat optim al peștilor.
Elemente fizico – chimice
Condiții termice
Analiza condițiilor termice se bazează pe identificarea și localizarea oricăror lucrări asociate proiectului ce au potențialul de a implica descărcări de ape poluate termic.
Salinitate
Analiza modificărilor în salinitate a implicat investigarea extinderii spațiale a potențialelor efecte generate de proiect.
Acidifiere (pH)
Analiza modificărilor în pH a implicat investigarea extinderii spațiale a potențialelor efecte generate de proiect.
Condiții de oxigenare
Analiza modificărilor în condițiile de oxigenare a implicat investigarea extinderii spațiale a potențialelor efecte generate de proiect.
Prezența poluanților specifici sintetici sau nesintetici
Pentru analiza prezenței poluanților specifici sintetici sau nesintetici este necesară analiza tuturor componentelor proiectului, însă în special a modului de gospodărire a apelor și a programelor de întreținere în cadrul perioadei de operare. Cuantificarea efectelor asupra acestui element de calitate s-a realizat prin investigarea extinderii spațiale a modificărilor apărute în urma construcției și operării CHE Lotrioara.
Lacuri de acumulare – Viitoarele lacuri de acumulare Câineni și Lotrioara
Elemente hidromorfologice
Regimul hidrologic: Variația nivelului apei din lacul de acumulare
Analiza variațiilor nivelului apei în lac a implicat investigarea intervențiilor propuse de proiect și estimarea oricăror modificări în nivelurile lacurilor de acumulare potențial afectate.
Regimul hidrologic: Variația volumului apei din lac
Analiza variațiilor volumului apei în lac a implicat investigarea intervențiilor propuse de proiect și estimarea oricăror modificări în volumele lacurilor de acumulare potențial afectate.
Regimul hidrologic: Timpul de retenție al lacului
Analiza timpului de retenție al lacului a implicat investigarea intervențiilor propuse de proiect și estimarea oricăror modificări asupra acestui element de calitate ca urmare a realizării CHE Lotrioara.
Ape de suprafață – starea chimică
Evaluarea riscului pentru starea chimică a apelor de suprafață s-a bazat pe analiza intervențiilor proiectului și a potențialului acestuia de a elibera substanțe chimice din categoria substanțelor prioritare sau prioritar periculoaseîn corpurile de apă.
Ape subterane – starea cantitativă
Analiza stării cantitative a apelor subterane a fost realizată prin analiza intervențiilor proiectului ce au potențialul de a conduce la o diminuare a nivelului apei subterane în corpul de apă.
Cuantificarea potențialelor efecte asupra stării cantitative a apelor subterane s-a realizat prin raportarea suprafețelor potențial afectate la suprafața corpurilor de apă subterane.
Ape subterane – starea calitativă
Similar analizei prezenței poluanților sau substanțelor prioritare și prioritar periculoase în corpurile de apă se suprafață, analiza stării calitative a apelor subterane se bazează pe probabilitatea de pătrundere în stratele acvifere a unor substanțe poluante, ca urmare a implementării proiectului.
Cuantificarea potențialelor efecte asupra stării calitative a apelor subterane s-a realizat prin raportarea suprafețelor potențial afectate la suprafața fiecărui corp de apă subteran.
Mecanisme cauză-efect de evaluare a respectării cerințelor Legii Apelor, cât și în faza de exploatare a acestuia
Râuri naturale, puternic modificate și artificiale a Planului Național de Management actualzat aferent porțiunii naționale a bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea, în care este prezentată metodologia de evaluare a stării ecologice a acestor tipuri de corpuri de apă, în prezentul studiu pentru corpurile de apă artificiale au fost utilizate aceleași tabele de identificare a mecanismelor cauză – efect ce au fost prezentate în conținutul cadru al SEICA pentru râuri.
CHE CÂINENI
Corpuri de apă de suprafață
Tabelul 1a.1 OLT -aval acumulare Racoviță -amonte acumulare Robești (RORW8.1_B8) – Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii Apelor
CHE LOTRIOARA
Corpuri de apă de suprafață
Tabelul 1a.1 OLT -aval acumulare Racoviță -amonte acumulare Robești (RORW8.1_B8) – Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii Apelor
Corpuri de apă subterane
Tabelul 1e.1 ROOT 07 – Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii Apelor – proiectul propus cumulat cu proiectele autorizate/în curs de autorizare/avizate/în curs de avizare/ planificate pe corpurile de apă identificate la pct. C1 (Ape subterane)
Mecanisme cauză-efect de evaluare a respectării cerințelor Legii Apelor, cât și în faza de exploatare a acestuia – proiectul propus cumulat cu proiectele autorizate/în curs de autorizare/planificate
CHE CÂINENI
Corpuri de apă de suprafață
Tabelul 2a.1 OLT -aval acumulare Racoviță -amonte acumulare Robești (RORW8.1_B8) – Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii Apelor – proiectul propus cumulat cu proiectele autorizate/în curs de autorizare/avizate/în curs de avizare/ planificate pe corpurile de apă identificate la pct. C1 (Râuri) – CHE Racoviță. CHE Lotrioara. CHE Câineni, CHE Robești
CHE LOTRIOARA
Corpuri de apă de suprafață
Tabelul 2a.1 OLT -aval acumulare Racoviță -amonte acumulare Robești (RORW8.1_B8) – Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii Apelor – proiectul propus cumulat cu proiectele autorizate/în curs de autorizare/avizate/în curs de avizare/ planificate pe corpurile de apă identificate la pct. C1 (Râuri) – CHE Racoviță. CHE Lotrioara. CHE Câineni, CHE Robești
Corpuri de apă subterane
Tabelul 2e.1 ROOT 07 – Mecanisme cauză – efect de evaluare a respectării cerințelor Legii Apelor – proiectul propus cumulat cu proiectele autorizate/în curs de autorizare/avizate/în curs de avizare/ planificate pe corpurile de apă identificate la pct. C1 (Ape subterane) – CHE Racoviță. CHE Lotrioara. CHE Câineni, CHE Robești
D.Analiza impactului proiectului asupra corpului de apă și zonelor
protejate și analiza impactului cumulat
Definirea domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor
CHE CÂINENI
Corpuri de apă de suprafață
Tabelul 3a.1 Râul Olt – Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor OLT -aval acumulare Racoviță -amonte acumulare Robești (RORW8.1_B8)
*Dacă fluctuațiile de nivel ale apei sunt de dimensiuni mari și rapide, nivelul de mortalitate pentru Unio crassus poate fi influențat, indivizii vor rămâne pe mal și nu vor reuși să ajungă în zona cu apă.
CHE LOTRIOARA
Corpuri de apă de suprafață
Tabelul 3a.1 Râul Olt – Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor OLT -aval acumulare Racoviță -amonte acumulare Robești (RORW8.1_B8)
*Dacă fluctuațiile de nivel ale apei sunt de dimensiuni mari și rapide, nivelul de mortalitate pentru Unio crassus poate fi influențat, indivizii vor rămâne pe mal și nu vor reuși să ajungă în zona cu apă.
Corpuri de apă subterane
Tabelul 3e. ROOT 07 – Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor
Definirea domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor
– Impact cumulat
Evaluarea impactului cumulat al proiectului propus cu proiectele autorizate/în curs de autorizare/avizate/în curs de avizare/planificate asupra corpurilor de apă.
Corpuri de apă de suprafață
Tabelul 4a. Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor – Impact cumulat OLT -aval acumulare Racoviță -amonte acumulare Robești (RORW8.1_B8)- CHE Racoviță. CHE Lotrioara. CHE Câineni, CHE Robești
*Dacă fluctuațiile de nivel ale apei sunt de dimensiuni mari și rapide, nivelul de mortalitate
pentru Unio crassus poate fi influențat, indivizii vor rămâne pe mal și nu vor reuși să ajungă în zona cu apă.
Corpuri de apă subterane
Tabelul 4e. Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor – Impact cumulat (ROOT 07) – CHE Racoviță. CHE Lotrioara. CHE Câineni, CHE Robești.
Formularea concluziilor.
Analiza și evaluarea impactului investiției
Identificarea efectelor generate de proiect
Efectul principal este întreruperea conectivității corpului de apă, cu modificarea tipului de ecosistem amonte de baraj (din lotic în lacustru) și cu reducerea și potențialul de fluctuare al debitului aval de baraj. Prin construcția barajului se realizează ridicarea nivelului apei și inundarea zonelor limitrofe albiei. Prin crearea lacului de acumulare transportul aluviunilor, târâte sau în suspensie, se oprește începând de la coada lacului.
Au fost analizate formele de impact potential semnificativ, datorat atât perioadei de construcție, cât și perioadei de funcționare a proiectului. Evaluarea a ținut cont de criteriile recomandate pentru cuantificarea amplorii prognozate a impactului, avându-se în vedere efectele sale asupra corpurilor de apă:
directe și indirecte;
pe termen scurt și lung;
reversibile sau ireversibile;
izolate, interactive și cumulative;
pozitive sau negative.
De asemenea, au fost propuse măsurile de prevenire, reducere sau eliminare a oricărui impact negativ prevăzut de proiect și (acolo unde se consideră necesar) măsuri suplimentare, astfel încât impactul să fie cât mai redus.
Efectelele produse asupra mediului sunt numeroase și profunde, atât benefice cât și negative și afectează toate componentele mediului (relief, climă, vegetație, faună).
Efectele pozitive sunt cele cu referire la domeniul socio-economic prin: producerea de energie electrică, asigurarea cu apă a utilizatorilor casnici și industriali, creșterea zonelor irigate, regularizarea debitelor/atenuarea inundațiilor, creșterea calității apei, modificarea peisajului (lucrări începute), barajele au rol de barieră împotriva poluării accidentale, creșterea turismului în zonă, asigurarea de locuri de muncă.
Efectele negative vor fi resimtite în componenetele mediului prin modificarea regimului natural de curgere, modificarea albiilor, modificarea ecosistemelor. De asemenea vor fi modificate morfologia zonei, profilul longitudinal cât și regimul de curgere al apei.
Analiza riscurilor de deteriorare a stării sau de împiedicare a îmbunătățirii stării corpurilor de apă
impactul e minim la nivelul comunității de fitoplancton
modificare structurii comunității de fitobentosul, prin înlocuirea speciilor tipice de apă curgătoare cu cele de apă stătătoare, adaptate la nivel de oxigen dizolvat mai redus în sectorul amonte de baraj
modificarea structurii taxonomice a comunității de fitobentos, cu crește a ponderii grupelor care preferă habitatele stagnante + reducere numerică a comunității – amonte de baraj
afectarea întregii comunități de zoobentos dacă se ajunge la situația unui debit de scurgere puternic diminuat – aval de baraj
structura comunității se modifică amonte de baraj, fiind favorizate speciile care preferă habitate largi, cu curgere lentă și vegetație acvatică mai bogată în defavoarea celorlalte specii
afectarea întregii comunități de pești dacă se ajunge la situația unui debit de scurgere puternic diminuat aval de baraj.
Evaluarea impactului cumulat
Întreruperea conectivității corpului de apă poate genera efecte cumulative asupra calității apei și asupra ecosistemelor acvatice, acestea sunt date de condiții cum sunt valorile temperaturii, luminii și ceilalti factorii care afectează evaporarea și oxidarea, afectate de cresterea nivelului apei. Acestea sunt sub nivelul de concentrație și/sau durată de expunere care ar putea să afecteze ecosistemele acvatice, păsările sau alte specii de animale terestre, astfel:
Sigure pentru flora acvatică care are capacitatea de a face față noilor condiții.
În cazul peștilor, urmare a faptului că trăiesc în râul Olt deja impactat, structura comunităților de pești se va modifica în concordanță cu noile condiții din habitat. Impactul construcției barajului și a întreruperii conectivității corpului de apă va afecta structura comunității în special amonte de baraj, fiind favorizate speciile care preferă habitate largi, cu curgere lentă și vegetație acvatică mai bogată în defavoarea celorlalte specii.
Analizând impactul având în vedere și construcțiile similare, din amonte (vezi CHE Racoviță) și avalul (CHE Robești, s-a constat că nu va exista o dispariție completă nici măcar în cazul celor mai sensibile specii. Din studiul periodic al capturilor realizate de pescari, rezultă că acestea vor continua să fie prezente pe cursurile de apă afectate, structura populațiilor acestora fiind modificată la noile condiții din ecosistem.
Valorile efectelor asupra ariilor protejate induse de realizarea obiectivelor din cadrul “AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig”, au un impact negativ moderat, ceea ce indică lipsa unui impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice la aceasta data. Urmare a faptului că traiesc într-un râu (Olt) care a suferit un impact major, comunitatea este deja structurată în conformitate cu condițiile de mediu modificate.
Modificarea morfologiei zonei, profilul longitudinal și regimul de curgere al apei prin realizarea amenajărilor, va conduce la crearea biefurilor conjugate, iar efectul cumulat a fost determinat având în vedere si amenajările similare existente în amonte și aval, cu influența deja existentă asupra corpului de apă.
Fig. 15. Schema Impactului cumulativ asupra corpurilor de apă raportat la CHE Câineni
Fig. 16. Schema Impactului cumulativ asupra corpurilor de apă raportat la CHE Lotrioara
Identificarea și stabilirea de măsuri suplimentare
recomandă asigurarea în limita posibilităților tehnice a unui debit suficient în sectorul din aval de baraj în așa fel încât nivelul apei să permită funcționarea ecosistemului în condiții similare cu momentul actual. Acesta va fi asigurat prin regimul de exploatare, avand în vedere că amenajările au biefuri conjugate.
evitarea evacuărilor frecvente de debite ridicate din lacul de acumulare format, care ar modifica brusc și semnificativ nivelul malurilor în zona de aval,
construcția de brațe laterale ale râului pe care să se păstreze un regim de curgere relativ constant (în măsura posibilităților),
asigurarea unui debit de scurgere consistent și constant, fără fluctuații bruște, în aval de baraj.
construcția unui pasaj de trecere al faunei acvatice, care să favorizeze speciile prezente în zonă (construcția trebuie să aibă pantă cât mai redusă, o lățime semnificativă și să fie construită pe model serpentină, fără praguri de dimensiuni mari) dacă amplasamentul permite, în măsura posibilităților tehnico-economice și având în vedere concluziile avizatorului,
utilizarea unor turbine adaptate în conformitate cu evoluțiile de ultimă oră din acest sector și cu cele mai bune practici ale momentului, însa utilizarea acestor turbine adaptate nu oferă deocamdată garanția sigura că niciun pește nu va fi omorât sau că turbina nu mai reprezintă un obstacol în calea migrației,
suprafețele cu vegetație afectate în timpul execuției, vor fi refăcute astfel încât să nu existe spații afectate, altele decat cele prevazute în proiect,
Măsurile de restaurare ecologică nu sunt neapărat legate de o evaluare a impactului asupra mediului și sunt concepute să aibă o contribuție pozitivă netă la îmbunătățirea stării ecologice a unui râu deja degradat, în conformitate cu obiectivele DCA și ale directivelor privind natura.
Măsurile de atenuare sunt legate direct de efectele probabile și fac parte din proiect sau sunt introduse de autoritate drept condiție pentru autorizarea unui proiect.
Pe baza principiului precauției, acestea sunt concepute să elimine efectele negative probabile, să le prevină sau să le reducă pâna la un nivel la care nu vor mai afecta integritatea sitului. În momentul adoptării deciziei de autorizare a realizării proiectului, măsurile de atenuare din cadrul acestuia trebuie să elimine orice îndoială rezonabilă din punct de vedere științific în raport cu lipsa efectelor negative asupra integrității sitului vizat.
Măsurile compensatorii au rolul de a compensa orice daună care ar putea fi produsă de proiect. Ele pot fi luate în considerare, în baza articolului 6 alineatul (4), doar dacă planul sau proiectul a fost acceptat ca fiind necesar din motive cruciale de interes public major și doar dacă nu există alte soluții alternative.
Evaluarea impactului rezidual
Impactul rezidual rămas în urma aplicării măsurilor de reducere a impactului proiectului, se va manifesta prin efecte asupra morfologiei, hidrologiei, a elementelor fizico-chimice și biologice asupra corpului de apă.
La aceasta dată, amplasarea în zonă nu afectează în mod semnificativ flora sau fauna, impactul fiind în mare parte consumat odata cu demararea lucrărilor, iar impactul asupra mediului datorită activității umane poate fi dupa finalizarea lucrarilor, în limite specifice pentru acest tip de lucrări.
Conform directivelor europene, daca totuși există încă un efect rezidual semnificativ asupra sitului chiar și după introducerea măsurilor de atenuare, trebuie analizate soluții alternative. Dacă nu există astfel de alternative, planul sau proiectul poate fi totuși aprobat în cazuri excepționale, cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute in DH, la articolul 6 alineatul (4) și a adoptării de măsuri adecvate care să compenseze efectele negative semnificative rămase, astfel încât rețeaua Natura 2000 să fie nu compromisă.
Efectul benefic al producerii de energie electrică prin metode nepoluante nu poate fi contestat, deoarece aceasta metoda asigură producerea de energie eliminând emisiile poluante specifice altor metode.
Identificarea și stabilirea de măsuri suplimentare
Corpuri de apă de suprafață
Tabelul 3a.1 Râul Olt – Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor OLT -aval acumulare Racoviță -amonte acumulare Robești (RORW8.1_B8)
*Dacă fluctuațiile de nivel ale apei sunt de dimensiuni mari și rapide, nivelul de mortalitate pentru Unio crassus poate fi influențat, indivizii vor rămâne pe mal și nu vor reuși să ajungă în zona cu apă.
Corpuri de apă de suprafață
Tabelul 4a. Tabel de definire a domeniului de aplicare a evaluării respectării cerințelor Legii Apelor – Impact cumulat OLT -aval acumulare Racoviță -amonte acumulare Robești (RORW8.1_B8) – CHE Racoviță. CHE Lotrioara. CHE Câineni, CHE Robești
*Dacă fluctuațiile de nivel ale apei sunt de dimensiuni mari și rapide, nivelul de mortalitate pentru Unio crassus poate fi influențat, indivizii vor rămâne pe mal și nu vor reuși să ajungă în zona cu apă.
E. Analiza aplicării articolului 2^7 din Legea apelor nr. 107/1996 cu
modificările și completările ulterioare
CHE CÂINENI
Obiectivul de invesții CHE Câineni, se încadrează în prevederile art. 2^7 alin. (1) și alin.
(2) punctul c), din Legea Apelor nr. 107/1996, astfel:
Obiectivul de investiții “Amenajarea Hidroenergetică Câineni" face parte din categoria lucrărilor de interes național pentru realizarea, dezvoltarea și producerea de energie electrică și este situat în județul Vâlcea, asigurând folosința complexă a debitelor afluenților Lotrioara, Vad, Curpan, Valea lui Vlad pe sectorul CHE Lotrioara-CHE Câineni, situat pe teritoriul administrativ al localității Câineni, jud. Vâlcea.
Parametri tehnici ai obiectivului de investiții conform Avizului nr. 16/2003, emis de Consiliul Tehnico-economic al Hidroelectrica SA privind amenajarea obiectivului de investiții – schema optimizată sunt:
CHE LOTRIOARA
Obiectivul de invesții CHE Lotrioara, se încadrează în prevederile art. 2^7 alin. (1) și alin.
(2) punctul c), din Legea Apelor nr. 107/1996, astfel:
Obiectivul de investiții “Amenajarea Hidroenergetică Lotrioara" face parte din categoria lucrărilor de interes național pentru realizarea, dezvoltarea și producerea de energie electrică și este situat în județul Vâlcea, asigurând folosința complexă a debitelor afluenților Sebeș, Cibin, Strâmba, Megieș, Randibou pe sectorul CHE Racoviță-CHE Lotrioara, situat pe teritoriul administrativ al localității Boița, jud. Sibiu.
Parametri tehnici ai obiectivului de investiții conform Avizului nr. 16/2003, emis de Consiliul Tehnico-economic al Hidroelectrica SA privind amenajarea obiectivului de investiții – schema optimizată sunt:
Finalizarea obiectivului de investițiilor este necesară și oportună din perspectiva contribuției directe la realizarea obiectivelor naționale, regionale și locale în domeniul politicilor de energie și mediu, în acord cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, corespunzător Strategiei de valorificare a resurselor regenerabile de energie în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1535/2003.
ENERGETICA ȘI ECONOMIA AMENAJĂRII
CHE Lotrioara și CHE Câineni fac parte din obiectivul de investiții „AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu – Avrig”. Această investiție a fost aprobată prin Decretul nr. 24 / 1989 și a început să se deruleze din anul 1989.
Amenajarea Cornetu – Avrig se dezvoltă pe o lungime de cca. 55 km, în zona de defileu a râului Olt, în scopul valorificării potențialului hidroenergetic dat de căderea de 63,5 m, între cotele 373,5 mdMB și 310,0 mdMB.
Investiția energetică este în curs de execuție și se compune din cinci trepte de cădere, concepute ca amenajări cu lacuri proprii, cu biefuri conjugate. Treptele din cadrul investiției sunt următoarele:
● CHE Racovița situată în aval de CHE Avrig, în functiune din anul 2019;
● CHE Lotrioara situată în aval de CHE Racovița, în prezent lucrările sunt întrerupte;
● CHE Câineni situată în aval de CHE Lotrioara, în prezent lucrările sunt întrerupte;
● CHE Robești situată în aval de CHE Câineni, în functiune din anul 2012;
● CHE Cornetu situată în aval de CHE Robesti, în funcțiune din anul 2002.
Schemele de amenajare pentru cele cele două obiective au fost descrise anterior.
Calculele de gospodărire a apelor au ținut seama de:
– folosințele consumatoare de apă din bazinul hidrografic Olt;
– dinamica de dezvoltare a folosințelor;
– modificările de hidrograf datorate derivațiilor spre amenajarea Lotru;
– volumele utile ale lacurilor existente;
– probabilitățile normate de satisfacere a folosințelor (irigații, alimentări cu apă, etc. ).
Hidrografele debitelor medii disponibile au rezultat prin scăderea din hidrografele debitelor naturale a debitelor derivate spre amenajarea Lotru și a consumurilor din amonte de secțiunile respective.
În tabelul următor se prezintă debitele disponibile în secțiunile studiate:
Parametrii energetici
Schema de amenajare analizate în cadrul soluțiilor constructive și a indicatorilor energetici sunt:
Realizarea amenajărilor corespunzător soluției optimizate (cu coborârea cotei NNR cu 2 m la Lotrioara și cu 1 m la Câineni).
Caracteristicile constructive ale amenajărilor pentru varianta analizata sunt prezentate în tabelele de mai jos:
Evaluarea producției de energie a celor două amenajări s-a făcut pe baza următoarelor elemente:
• Debitele medii lunare și anuale disponibile în amplasamentele barajelor Lotrioara și Câineni pe o perioadă de 67 ani;
• Curba de durată și utilizare a debitelor medii zilnice pe râul Olt la stațiunea hidrometrică Sebeș Olt;
• Curbele de capacitate ale acumulărilor Lotrioara și Câineni ;
• Pierderile de cădere datorate remuului și pierderile locale de sarcină;
• Randamentul mediu al turbinelor este de 0,895;
• Randamentul mediu al generatoarelor de 0,97;
• Coeficientul de disponibilitate al grupurilor de 0,98 (corespunde unei perioade pentru revizii/reparații de o săptămână/an);
Principalele caracteristici ale amenajării și parametrii energetici rezultați pentru cele două variante analizate sunt prezentați în tabelul de mai jos.
Prin realizarea obiectivului hidroenergetic se poate moderniza infrastructura de drumuri, retele electrice si spatii de cazare si/sau comerciale, cu perspectiva finalizarii unor zone turistice.
Amenajarea hidroenergetica are implicații semnificative si în domeniile referitoare la: piata muncii, protecția împotriva inundațiilor cauzate de viituri, protecția unor habitate naturale, asigurarea alimentării cu apă a populației sau pentru alte folosințe, regularizarea râul Olt în zona lucrărilor.
Având în vedere necesitatea valorificarii apei prin intermediul funcțiilor pe care le are, efectele sunt cu siguranță în proporție mare pozitive pentru societate, raportat la impactul produs asupra corpurilor de apa la aceasta data.
Proiectul îndeplineste și respectă cerințele articolului 2^9 din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, privind aplicarea art 2^7, alin.2, pct c).
Finalizarea obiectivului de investițiilor este necesară și oportună din perspectiva contribuției directe la realizarea obiectivelor naționale, regionale și locale în domeniul politicilor de energie și mediu, în acord cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, corespunzător Strategiei de valorificare a resurselor regenerabile de energie în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1535/2003.
Energia hidroelectrică joacă un rol esențial în punerea în aplicare a Directivei privind energia din surse regenerabile și în procesul de îndeplinire a obiectivelor energetice ale UE pentru perioada 2020-2030.
Potrivit legislației europene, în conformitate cu articolul 4 alineatul (7) din DCA, în anumite condiții autoritățile pot aproba derogări pentru noi modificări și pentru activități de dezvoltare umană durabilă care duc la deteriorarea stării corpului de apa sau care împiedică obținerea stării ecologice bune sau a potențialului ecologic bun sau a stării bune a unei ape subterane. Printre acestea se numară și proiectele de amenajări hidroenergetice.
Cu alte cuvinte, dacă proiectul nu compromite obiectivele DCA, dar afectează integritatea unui sit Natura 2000, atunci acesta nu poate fi aprobat în baza DCA decât dacă se acceptă și derogarea prevazută la articolul 6 alineatul (4) din Directiva privind habitatele.
Articolul 6 alineatul (4) prevede excepții de la norma generală de la articolul 6 alineatul (3).
Procedura nu este automată; este la latitudinea autorului propunerii de proiect sau plan să decidă dacă dorește să solicite excepția sau nu. Articolul 6 alineatul (4) stabilește condițiile care trebuie îndeplinite în astfel de cazuri și pașii care trebuie urmați pentru ca autoritatea națională competentă să poată autoriza un plan sau un proiect care a fost evaluat ca având efecte negative asupra integrității unui sit în temeiul articolului 6 alineatul (3).
Articolul 6 alineatul (4) impune autorităților competente să asigure îndeplinirea următoarelor condiții înainte de a lua o decizie cu privire la autorizarea unui plan sau a unui proiect care poate avea un efect negativ asupra unui sit:
• Alternativa înaintată spre aprobare este cea mai puțin nocivă pentru habitate, specii și integritatea unui sit Natura 2000, și nu există nicio alternativă fezabilă care nu ar afecta integritatea sitului.
• Există motive cruciale de interes public major pentru autorizarea planului sau a proiectului.
• Au fost adoptate toate măsurile compensatorii necesare pentru a asigura protecția coerenței generale a rețelei Natura 2000.
Diagrama conditiilor prevazute la articolul 6 alineatul (4)
Curtea Europeană a clarificat că irigațiile și furnizarea apei potabile pot constitui un interes public deosebit care poate justifica un proiect de deviere a apei în absența soluțiilor alternative (din considerente legate de sănătatea umană sau de consecințele benefice de primă importanță pentru mediu). De asemenea, s-a remarcat că, de fapt, construirea unei hidrocentrale poate reprezenta un interes public deosebit.
F. Programul de monitorizare a impactului proiectului asupra corpurilor
de apă identificate
Se vor respecta prevederile Ordonanței de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatic, iar potrivit căreia la Art. 32. pct. 1, este menționat: “Autoritatea competentă pentru protecția mediului stabilește sistemul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale și speciilor de floră și faună sălbatică de interes comunitar”.
Totodată, conformarea cu articolul 11 din Directiva privind habitatele, conform căruia, statele membre se vor angaja să supravegheze stadiul de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de interes comunitar. Stadiul de conservare a tuturor speciilor și habitatelor de importanță la nivelul UE este evaluat în mod regulat în cadrul rapoartelor privind progresele înregistrate pe 6 ani, prezentate de statele membre Comisiei în conformitate cu articolul17 din Directiva privind habitatele și cu articolul 12 din Directiva privind păsările. Obiectivul este de a determina stadiul de conservare al fiecărei specii sau tip de habitat în întreaga lor arie de extindere naturală în cadrul UE.
Va fi asigurată o cooperare constructivă cu autoritățile responsabile cu conservarea naturii, pentru monitorizarea în siturile Natura 2000, conform unui model de monitorizare participativă care să implice toate părțile interesate încă de la început: ce să se monitorizeze, cum, când, unde, de către cine.
Buna comunicare dintre operatorii centralelor hidroelectrice și autoritățile și/sau organismele însărcinate cu realizarea planurilor de management este esențială și poate conduce la includerea unor măsuri care pot fi benefice atât pentru obiectivele de conservare, cât și pentru exploatarea instalațiilor hidroelectrice.
În vederea reducerii incertitudinii, se pot iniția acțiuni specifice, incluzând, de exemplu:
Stabilirea unei baze de referință solide privind starea/potențialul actual (aceasta fiind esențială pentru estimarea efectelor) prin utilizarea metodelor sensibile și monitorizarea proiectelor, dar și printr-un sistem de clasificare sensibil (a se vedea Ghidurile SCI privind monitorizarea și evaluarea stării corpurilor de apă de suprafață și subterană). În cazul în care un element calitativ depășește foarte puțin o valoare-limită care delimitează două clase de stare, deteriorarea cauzată de un proiect propus poate fi mai probabilă și/sau mai dificil de stabilit;
Monitorizarea suplimentară, în scopul îmbunătățirii bazei de referință privind starea/ potențialul actual al unui corp de apă. Aceasta poate constitui o problemă în special pentru corpurile de apă la care stare a fost evaluată pe baza grupării sau atunci când lipsesc informații de încredere asupra anumitor elemente de calitate;
Monitorizarea măsurilor de atenuare sau de compensare va fi importantă (dacă este cazul) pentru a asigura eficacitatea cu privire la obiectivul acestora (respectiv, lipsa efectelor negative asupra integrității sitului sau menținerea coerenței în cadrul rețelei).
ANEXE
STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA CORPURILOR DE APĂ PENTRU „AHE A RÂULUI OLT DEFILEU PE SECTORUL CORNETU-AVRIG”. TREAPTA CHE CÂINENI ȘI CHE LOTRIOARA.
ANEXE – STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA CORPURILOR DE APĂ PENTRU „AHE A RÂULUI OLT DEFILEU PE SECTORUL CORNETU-AVRIG”. TREAPTA CHE CÂINENI ȘI CHE LOTRIOARA.
ANEXA 0.1.- Certificatul de atestare
ANEXA 1.- Adresă Administrația Bazinală Olt
ANEXA 2 – ANALIZA VEGETAȚIEI FITOBENTONICE ȘI A COMUNITĂȚILOR FITOPLANTONICE DIN CORPURILE DE APĂ DIN ZONA CHE CÂINENI ȘI CHE LOTRIOARA
Metodologie
Analiza vegetației fitobentonice și a comunităților fitoplanctonice din zona CHE Câineni și CHE Lotrioara s- a bazat pe investigații în teren în zona de interes, precum și pe analiza literaturii de specialitate existente.
Pentru analizarea comunităților fitoplanctonice probele au fost prelevate în recipiente etanș de 200 ml, probele fiind etichetate și fixate în teren în formaldehidă 4%, fiind ulterior analizate la microscop optic (100X).
Metoda de investigare a presupus prelevarea de probe de pe pietre și alte obiecte solide situate pe cât posibil la adâncime suficient de mare încât să fie acoperite de apă timp de 3-4 săptămâni înainte de momentul recoltării, etichetarea și fixarea în teren în formaldehidă 4%, pentru a opri diviziunile celulare ce ar putea continua în probele vii după prelevare, îndepărtarea conținutului anorganic și organic al materialului colectat, mărind vizibilitatea caracteristicilor morfologice ale frustulei în vederea examinării microscopice ulterioare, urmată de realizarea preparatelor microscopice fixate în faza a doua a prelucrării preparatelor în laborator.
În scopul obținerii unor preparate fixe cu o claritate mai bună, s-a optat pentru metoda de oxidare bazată pe utilizarea peroxidului de hidrogen (H2O2) și a acidului clorhidric (HCl): tratare cu H2O2 și HCl (se pipetează o parte (3 ml) probă omogenizată, la care se adaugă 3 părți (9 ml) soluție H2O2 30% și 1/3 parte (1 ml) soluție HCl 1N), urmată de încălzire sub nișă în baie de nisip la 80-90șC timp de câteva ore, până se evaporă la volumul inițial al probei. După înlăturarea conținutului organic, peste materialul prelucrat s-a adaugat apă distilată și se lasă la sedimentat 24 de ore, după care s-a decantat supernatantul, având grijă să nu se piardă sedimentul alb alcătuit din frustulele diatomeelor, procedeu repetat de cel puțin trei ori. Preparatele microscopice fixe s-au realizat punându-se 1-2 picături din proba spălată pe o lamelă, după care s-au fixat permanent cu Naphrax pe plita electrică, examinarea fiind realizată cu ajutorul unui microscop, folosind obiectivul cu imersie (100X).
Prelevarea și fixarea probelor de fitobentos
Rezultate
CHE CÂINENI
Harta de mai jos prezintă locația sectoarelor investigate pentru analiza comunităților de vegetație fitobentonică și a celor de fitoplancton aferente zonei de interes (CHE Câineni).
Pe baza probelor colectate în timpul investigațiilor în teren a fost alcătuită o listă de specii de vegetație fitobentonică și fitoplancton pentru corpul de apă de suprafață implicat în realizarea amenajării hidroenergetice, lista conținând 62 de specii, care definesc o comunitate relativ specifică pentru un corp de apă de tipul celui analizat (râu de dimensiuni mari, cu curgere relativ lentă).
Tabelul următor detaliază speciile de vegetație fitobentonică și fitoplancton identificate în cadrul corpului de apă în urma analizei celor trei probe colectate.
CHE LOTRIOARA
Prelevarea și fixarea probelor de fitobentos
Harta de mai jos prezintă locația sectoarelor investigate pentru analiza comunităților de vegetație fitobentonică și a celor de fitoplancton aferente zonei de interes (CHE Lotrioara).
Pe baza probelor colectate în timpul investigațiilor în teren a fost alcătuită o listă de specii de vegetație fitobentonică și fitoplancton pentru corpul de apă de suprafață implicat în realizarea amenajării hidroenergetice,
lista conținând 60 de specii, care definesc o comunitate relativ specifică pentru un corp de apă de tipul celui analizat (râu de dimensiuni mari, cu curgere relativ lentă).
Tabelul următor detaliază speciile de vegetație fitobentonică și fitoplancton identificate în cadrul corpului de apă în urma analizei celor trei probe colectate.
Analiza impactului
În ceea ce privește impactul lucrărilor hidrotehnice asupra corpului de apă, acesta va fi centrat la nivelul compoziției comunității și nu la nivel de abundență sau densitate a indivizilor din cadrul comunității.
Astfel, speciile de fitoplancton și cele de fitobentos sunt caracteristice pentru tipul de curs de apă existent la momentul actual, respectiv curs de apă de dimensiuni mari, cu curgere relativ lentă. La momentul finalizării lucrărilor, corpul de apă va fi fragmentat, întrerupându-se conectivitatea între aval și amonte datorită construcției barajului. Pentru comunitatea din aval de baraj impactul va fi minim, cu toate că se va înregistra o diminuare a scurgerii, cel mai probabil comunitatea de fitoplancton și fitobentos nu va înregistra modificări la nivelul compoziției, iar modificările la nivel de densitate și abundență vor fi în cel mai rău caz minore.
În ceea ce privește zona din amonte de baraj, ecosistemul va fi semnificativ modificat, fiind transformat din ecosistem lotic în ecosistem lacustru, fiind de așteptat ca, cel puțin la nivelul comunităților din fotobentos să apară modificări de structură, în sensul înlocuirii speciilor tipice de apă curgătoare cu specii care se dezvoltă cu predilecție în ape stătătoare. Cu toate acestea, comunitatea de fitobentos nu este periclitată de construcția barajului, modificarea structurii comunității fiind naturală în condițiile modificării tipului de ecosistem.
Concluzii și recomandări
La nivelul comunității de fitoplancton și fitobentos aferentă zonei de construcție a barajului aferent CHE Câineni au fost identificate 62 de specii, iar în zona aferentă CHE Lotrioara au fost identificate 60 de specii, majoritatea specifice pentru tipul de ecosistem analizat, râu mare cu curgere relativ lentă.
Impactul construcției barajului și a întreruperii conectivității corpului de apă va fi minim la nivelul comunității de fitoplancton și va fi localizat la nivelul structurii comunității în ceea ce privește fitobentosul, prin înlocuirea speciilor tipice de apă curgătoare cu cele de apă stătătoare, adaptate la nivel de oxigen dizolvat mai redus. Succesiunea este naturală în condițiile modificării semnificative a ecosistemului. Această înlocuire va avea loc doar în zona amonte de baraj, comunitatea din aval de baraj rămânând, cel mai probabil, neschimbată.
Dat fiind că nu există modalitate tehnică de atenuare a impactului în ceea ce privește comunitatea de fitobentos din amonte de baraj, se pot recomanda măsuri pentru a reduce la minim impactul asupra comunității din aval de baraj. În acest sens, se recomandă asigurarea cu strictețe a unui debit suficient în sectorul din aval de baraj în așa fel încât nivelul apei să permită funcționarea ecosistemului în condiții similare cu momentul actual.
De asemenea, se recomandă evitarea evacuărilor frecvente de debite ridicate din lacul de acumulare format, care ar modifica brusc și semnificativ nivelul malurilor în zona de aval, afectând comunitatea de fitobentos.
ANEXA 3 – ANALIZA MACROFITELOR ACVATICE DIN CORPURILE DE APĂ DIN ZONA CHE CÂINENI ȘI CHE LOTRIOARA
Metodologie
Analiza macrofitelor acvatice din zona CHE Câineni și CHE Lotrioara s-a bazat pe investigații în teren în zona de interes, precum și pe analiza literaturii de specialitate existente.
Pentru analizarea macrofitelor acvatice metoda folosită a fost cea transectului vizual, efectuat pe malul apei în contra direcției de curgere, pe o distanță de circa 500 de metri. Datorită densității reduse a vegetației acvatice în sectorul analizat, în cadrul transectului nu au fost alese puncte reprezentative, conform metodologiei, ci au fost identificate la nivel de prezență/absență toate speciile de macrofite acvatice observate în cadrul transectului.
Rezultate
CHE CÂINENI
Harta de mai jos prezintă locația sectoarelor investigate pentru analiza macrofitelor acvatice aferente zonei de interes (CHE Câineni).
Pe baza probelor colectate în timpul investigațiilor în teren a fost alcătuită o listă de specii de macrofite acvatice pentru corpul de apă de suprafață implicat în realizarea amenajării hidroenergetice, lista conținând 10 de specii, care definesc o comunitate relativ specifică pentru un corp de apă de tipul celui analizat (râu de dimensiuni mari, cu curgere relativ lentă).
Tabelul următor detaliază speciile de macrofite acvatice identificate în cadrul corpului de apă în urma analizei celor trei probe colectate.
CHE LOTRIOARA
Potamogeton crispus
Harta de mai jos prezintă locația sectoarelor investigate pentru analiza macrofitelor acvatice aferente zonei de interes (CHE Lotrioara).
Pe baza probelor colectate în timpul investigațiilor în teren a fost alcătuită o listă de specii de macrofite acvatice pentru corpul de apă de suprafață implicat în realizarea amenajării hidroenergetice, lista conținând 13 de specii, care definesc o comunitate relativ specifică pentru un corp de apă de tipul celui analizat (râu de dimensiuni mari, cu curgere relativ lentă).
Tabelul următor detaliază speciile de macrofite acvatice identificate în cadrul corpului de apă în urma analizei celor trei probe colectate.
Analiza impactului
Construcția barajulelor aferente CHE Câineni și CHE Lotrioara vor conduce la modificarea regimului de curgere al corpului de apă în sectorul din amonte de baraje, cu creșterea nivelului apei, și la scăderea nivelului în sectorul din aval, ambele sectoare fiind afectate de modificarea liniei malurilor.
În ceea pe privește hidrofitele, acestea vor beneficia de condiții mai bune în sectorul din amonte, prin creșterea suprafeței ocupată de apă și scăderea semnificativă a vitezei de curgere, fapt ce va conduce cel mai probabil la dezvoltarea numerică a acestora.
Amfifitele și helofitele vor fi afectate de modificarea poziției malurilor în ambele sectoare, efectul fiind reducerea numerică a comunității pe termen scurt, urmată de stabilizarea, cel mai probabil, a aceleiași comunități cu cea din momentul actual pe noua linie de mal formată după finalizarea construcției.
Concluzii și recomandări
La nivelul comunității de macrofite acvatice aferentă zonei de construcție a barajului aferent CHE Câineni au fost identificate 10 specii și 13 specii zonei aferente CHE Lotrioara edificând o comunitate de macrofite caracteristică pentru tipul de ecosistem analizat, râu mare cu curgere relativ lentă.
Impactul construcției barajului și a întreruperii conectivității corpului de apă va afecta structura comunității în special amonte de baraj, fiind favorizate speciile de hidrofite, care preferă habitatele stagnante. În ambele sectoare reconfigurarea malurilor va avea ca efect reducerea comunității de amfifite și helofite, care vor reveni și vor coloniza noile maluri formate, cel mai probabil în aceeași structură a comunității cu cea actuală.
În contextul construcției barajului nu se pot propune măsuri de atenuare a impactului, dat fiind că acesta este relativ redus ca intensitate la nivelul grupului.
Cu toate acestea, fluctuații majore ale nivelului apelor, urmate inevitabil de modificarea liniei malurilor, în special în zona din aval de baraj, pot afecta momentan comunitatea de amfifite și helofite, drept pentru care evitarea de astfel de fluctuații este recomandată.
ANEXA 4 – ANALIZA COMUNITĂȚILOR ZOOBENTONICE DIN CORPURILE DE APĂ DIN ZONA CHE CÂINENI ȘI CHE LOTRIOARA
Metodologie
Analiza comunităților zoobentonice din zona CHE Câineni și CHE Lotrioara s-a bazat pe investigații în teren în zona de interes, precum și pe analiza studiilor si a literaturii de specialitate existente.
Probele cantitative de bentos au fost prelevate cu bentometrul de tip Surber cu suprafața utilă de 887 cm2 și fileu cu ochiurile de 250 µm și, pentru comunitățile aflate la adâncime mai mare a apei, cu draga târâtoare dotată cu fileu cu ochiurile de 250 µm. Din fiecare stație au fost prelevate cinci probe, astfel încât să se surprindă diversitatea microhabitatelor specifice.
Probele de bentos au fost conservate în soluție de formaldehidă 4% tamponată cu bicarbonat de sodiu. Materialul biologic a fost triat la lupa binocular (Zeiss, 65X), au fost numărați indivizii aparținând fiecărui grup sistematic. După analiză materialul a fost conservat în alcool 70%.
Rezultate
CHE CÂINENI
Harta de mai jos prezintă locația sectoarelor investigate pentru analiza comunităților din zoobentos aferente zonei de interes (CHE Câineni).
Pe baza probelor colectate în timpul investigațiilor în teren a fost alcătuită o listă de structuri taxonomice de zoobentos pentru corpul de apă de suprafață implicat în realizarea amenajării hidroenergetice, lista conținând 8 taxoni, care definesc o comunitate relativ specifică pentru un corp de apă de tipul celui analizat (râu de dimensiuni mari, cu curgere relativ lentă), indicând o calitate ecologică proastă a corpului de apă.
Tabelul următor detaliază speciile din comunitatea zoobentonică identificate în cadrul corpului de apă în urma analizei probelor colectate.
CHE LOTRIOARA
Harta de mai jos prezintă locația sectoarelor investigate pentru analiza comunităților din zoobentos aferente zonei de interes (CHE Lotrioara).
Pe baza probelor colectate în timpul investigațiilor în teren a fost alcătuită o listă de structuri taxonomice de zoobentos pentru corpul de apă de suprafață implicat în realizarea amenajării hidroenergetice, lista conținând 12 taxoni, care definesc o comunitate relativ specifică pentru un corp de apă de tipul celui analizat (râu de dimensiuni mari, cu curgere relativ lentă), indicând o calitate ecologică proastă a corpului de apă.
Tabelul următor detaliază speciile din comunitatea zoobentonică identificate în cadrul corpului de apă în urma analizei probelor colectate.
Analiza impactului
Construcția barajelor aferente CHE Câineni și CHE Lotrioara vor conduce la modificarea regimului de curgere al corpului de apă în sectorul din amonte de baraj, cu efecte asupra comunității din sectorul respectiv. Sectorul amonte de baraj va fi transformat din ecosistem lotic în ecosistem lacustru, conducând la reducerea numerică a comunității zoobentonice și la modificarea structurii acesteia, prin creșterea aportului taxonilor care preferă habitatele stagnante.
Analiza comunității din zona vizată arată dominanță a grupelor taxonomice Oligochaeta și Chironomidae, indicatori de încărcare cu substanță organică a corpului de apă, fapt ce conduce concluzia existenței unei calități proaste a corpului de apă.
Din acest punct de vedere, construcția barajului, chiar dacă va conduce la schimbări de densitate și compoziție a comunității de nevertebrate bentonice, nu va genera schimbări calitative la nivelul corpului de apă, putându-se concluziona că impactul construcției la nivelul calității corpului de apă este minim.
Pentru comunitatea din aval de baraj impactul va fi minim dacă nu se va înregistra o diminuare semnificativă a scurgerii, structura comunității rămânând în mare neschimbată.
În cazul în care debitul va fi puternic diminuat se poate estima o scădere drastică a populațiilor, cu mențiunea că, similar cu situația din amonte de baraj, aceasta nu va determina o modificare semnificativă la nivelul calității ecologice a corpului de apă.
Concluzii și recomandări
La nivelul comunității zoobentonice aferentă zonei de construcție a barajului aferent CHE Câineni au fost identificați 8 taxoni, iar pentru CHE Lotrioara au fost identificați 12 taxoni, indicând existența unei comunități caracteristice pentru tipul de ecosistem analizat, râu mare cu curgere relativ lentă.
Structura comunității și raporturile între grupele taxonomice indică o calitate proastă a corpului de apă.
Impactul construcției barajului și a întreruperii conectivității corpului de apă va afecta structura comunității în special amonte de baraj, fiind favorizate grupele taxonomice care preferă habitatele stagnante și reducându-se numeric comunitatea de nevertebrate bentonice, dar și aval de baraj, unde întreaga comunitate poate fi afectată dacă se ajunge la situația unui debit de scurgere puternic diminuat.
În contextul construcției barajului, la nivel de măsuri de atenuare a impactului se recomandă, în măsura posibilităților, construcția de brațe laterale ale râului pe care să se păstreze un regim de curgere relativ constant, ecosisteme în care structura comunității de nevertebrate bentonice să poată fi menținută la parametrii din situația actuală.
ANEXA 5 – ANALIZA COMUNITĂȚII DE PEȘTI DIN CORPURILE DE APĂ DIN ZONA CHE CÂINENI ȘI CHE LOTRIOARA
Metodologie
Analiza comunității piscicole din zona CHE Câineni și CHE Lotrioara s-a bazat pe informații din investigații în teren prezente si anterioare în zona de interes, pe analiza studiilor specifice existente, precum si a literaturii de specialitate.
În plus, datorită condițiilor meteorologice din perioada studiului, au fost investigate la momentul realizării prezentului studiu habitatele și microhabitatele prezente în zona de interes, pentru a confirma eventuale modificări ale habitatului care ar putea conduce la dispariția unor specii din zonă.
La momentul colectării datelor din investigațiile anterioare, metodele folosite au fost investigarea periodică/ciclică a capturilor pescarilor locali sau colectarea indivizilor din zona de mal cu ajutorul minciogului. Indivizii capturați cu ajutorul minciogului au fost eliberați la momentul capturării, după identificarea la nivel de specie.
Rezultate
CHE CÂINENI
Harta de mai jos prezintă locația sectoarelor investigate pentru analiza comunității de pești aferente zonei de interes (CHE Câineni).
Pe baza informațiilor rezultate din colectări / studii anterioare si recente, analizei habitatului și a literaturii de specialitate, a fost alcătuită o listă de specii de pești pentru corpul de apă de suprafață implicat în realizarea amenajării hidroenergetice, lista conținând 10 specii, dintre care 4 specii din anexa II a Directivei Habitate și Specii, care definesc o comunitate relativ specifică pentru un corp de apă de tipul celui analizat (râu de dimensiuni mari, cu curgere relativ lentă).
Tabelul următor detaliază speciile de pești identificate în cadrul corpului de apă în urma analizei.
CHE LOTRIOARA
Harta de mai jos prezintă locația sectoarelor investigate pentru analiza comunității de pești aferente zonei de interes (CHE Lotrioara).
Pe baza informațiilor rezultate din analiza literaturii de specialitate, a celor din colectări anterioare și a analizei habitatului a fost alcătuită o listă de specii de pești pentru corpul de apă de suprafață implicat în realizarea amenajării hidroenergetice, lista conținând 12 specii, dintre care 5 specii din anexa II a Directivei Habitate și Specii, care definesc o comunitate relativ specifică pentru un corp de apă de tipul celui analizat (râu de dimensiuni mari, cu curgere relativ lentă).
Tabelul următor detaliază speciile de pești identificate în cadrul corpului de apă în urma analizei.
Analiza impactului
În ceea ce privește impactul lucrărilor hidrotehnice asupra corpului de apă, acesta va conduce la modificări la nivelul compoziției comunității și la favorizarea creșterii în dimensiune a indivizilor unora dintre specii. Nu poate fi estimat impactul la nivel de densitate a indivizilor din cadrul comunității, dar este de așteptat ca acesta să nu fie semnificativ.
Astfel, comunitatea de pești este caracteristică pentru cursul de apă existent la momentul actual (respectiv curs de apă de dimensiuni mari, cu curgere relativ lentă). Fragmentarea corpului de apă cu întreruperea conectivitatății aval- amonte în urma construcției barajelor va avea impact asupra comunității, atât în amonte, cât și în aval.
Realizarea lacului de acumulare va favoriza speciile care preferă habitate cu curgere lentă și vegetație mai abundentă (Esox lucius, Leuciscus cephalus și Gobio gobio), pentru CHE Câineni (Esox lucius, Leuciscus cephalus, Gobio gobio, Silurus glanis și Pseudorasbora parva) pentru CHE Lotrioara, fapt care poate conduce la creșterea efectivelor speciilor respective și la creștere în dimensiune a exemplarelor. Celelalte șapte specii vor fi influențate negativ datorită modificării habitatului, putându-se înregistra scăderi numerice la nivelul populațiilor.
Pentru comunitatea din aval de baraj impactul va fi minim dacă nu se va înregistra o diminuare semnificativă a scurgerii, structura comunității rămânând în mare neschimbată. În cazul în care debitul va fi puternic diminuat se poate estima o scădere a populațiilor, cu precădere la speciile nectonice, primele care sunt afectate de debitele de scurgere.
Concluzii și recomandări
La nivelul comunității de pești aferentă zonei de construcție a barajului aferent CHE Câineni au fost identificate 10 specii, iar pentru CHE Lotrioara au fost identificate 12 specii, majoritatea caracteristice pentru tipul de ecosistem analizat, râu mare cu curgere relativ lentă.
Impactul construcției barajului și a întreruperii conectivității corpului de apă va afecta structura comunității în special amonte de baraj, fiind favorizate speciile care preferă habitate largi, cu curgere lentă și vegetație acvatică mai bogată în defavoarea celorlalte specii, dar și aval de baraj, unde întreaga comunitate va fi afectată de un debit de scurgere puternic diminuat.
Ca măsuri de reducere a impactului asupra comunităților de pești se recomandă asigurarea în limita posibilităților tehnice a unui debit de scurgere relativ constant, neafectat de fluctuații bruște, în aval de baraj.
De asemenea, dacă amplasamentul permite și dacă este posibil din punct de vedere tehnic, construcția unei scări de pești în dreptul barajului, scară de pești care să favorizeze speciile prezente în zonă (construcția trebuie dimensionata astfel încât să aibă pantă cât mai redusă, o lățime semnificativă și să fie construită pe model serpentină, fără praguri de dimensiuni mari).
COLECTIV ELABORARE
Lector univ. dr. Horea OLOSUTEAN
Lector univ. dr. Oana DANCI
Au fost utilizate Studii si informatii stiintifice realizate de :
Conf. univ. dr. Doru BANADUC Conf. univ. dr. Angela BANADUC
BIBLIOGRAFIE
Administrația Națională “Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Olt, 2016, Planul de management actualizat al Bazinului Hidrografic Olt, Ciclul al II-lea, 2016 – 2021
Adresa Administrația Bazinală Olt, nr.499/15.01.2020
Anexa III la Ghidul General Procedura Pentru Aplicarea Art. 4.7 Al Directivei 2000/60.EC-Directiva Cadru Apa
Beu M, Platon V., 2014, Evaluare Strategica De Mediu, Raport De Mediu Pentru Programul Operational Regional 2014-2020, SEA/Raport de mediu/POR 2014-2020
Cismaș C., Bănăduc D., Curtean-Bănăduc A., 2018, Diversion of fishing pressure on the economically important species Barbus barbus (Linnaeus, 1758) to protect the community interest congeneric Barbus meridionalis Risso 1826, based on a decision- support management system, Transylv. Rev. Syst. Ecol. Res – The Wetlands Diversity, Vol. 20.2, pp. 63-74.
Curtean–Bănăduc A., Cismaș C. I., Bănăduc D., 2019, Management elements for Alburninae species, Alburnus alburnus (Linnaeus, 1758) and Alburnoides bipunctatus (Bloch, 1782) based on a decision-support system study case, Transylv. Rev. Syst. Ecol. Res – The Wetlands Diversity, Vol. 21.2, pp. 81-92.
Curtean-Bănăduc A., Ioana-Cristina Cismaș, Bănăduc D., 2016, Bitterling populations in the Sighișoara-Târnava Mare Natura 2000 Site – a support system for management decisions, Management of Sustainable Development, Vol. 8.1, pp. 5-13
Curtean-Bănăduc A., Cismaș I-C, Bănăduc D, 2016, Support elements for Cobitis taenia Linnaeus, 1758 management decisions system for RO-SCI0132 (Transylvania, Romania), Acta Oecologica Carpatica, Vol.IX, pp. 177-188
Curtean- Bănăduc A., Cismaș C., Bănăduc D., 2015, Sabanejewia aurata populations management decisions support system for ROSCI0132 (Olt River basin), Transylv. Rev. Syst. Ecol. Res – The Wetlands Diversity, Vol. 17.1, pp. 153-162
Curtean-Bănăduc A., Cismaș I., Bănăduc D., 2015, Pelecus cultratus (Linnaeus, 1758) on site management decisions support system – a Carpathian Natura 2000 site study case, Romanian Journal of Biology – Zoology, Vol. 60, No. 1, pp. 27 – 38
Ghid privind cerintele pentru productia de energie hidroelectrica in contextul legislatiei UE privind natura. Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2018.
Nistorescu M., Ilinca C., Tibirnac M, Berchi M, Cosmoiu D, Nagy A, 2016, Ghid de bune practici in vederea planificarii si implementarii investitiilor din sectorul microhidrocentrale, București
Ordonata de urgență nr. 57/2007, privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.
Pacioglu O., Satmari A., Petrovici M., Pirvu M., Cimpean M., Battes K. P., Curtean- Banaduc A., Parvulescu L., 2019, Fflash-floods influence macroinvertebrate
communities distribution in lotic ecosystems, Transylv. Rev. Syst. Ecol. Res – The Wetlands Diversity, Vol. 21.1, pp. 45 – 56.
Voicu R., Bănăduc D., Kay E., Schneider-Binder E. and Curtean-Bănăduc A., Improvement of lateral connectivity in a sector of river Hârtibaciu (Olt/Danube Basin), 2017, Transylv. Rev. Syst. Ecol. Res – The Wetlands Diversity, Vol. 19.2, pp. 53-68
Voicu R., Heron L., Bănăduc A. and Bănăduc D., 2016, Proposal to achieve floodplain connectivity in Alțâna sector on Hârtibaciu River (Transylvania, Romania), Transylv. Rev. Syst. Ecol. Res – The Wetlands Diversity, Vol. 18.2, pp. 69-80
https://www.arcgis.com/apps/MapJournal/index.html?appid=c67ea63eda9a44ad93f1 eccaa2382a77, accesat în data de 15.01.2020
http://www.rowater.ro/daolt/Documente%20Consultarea%20Publicului/Plan%20de% 20Management%20Bazinal%2022%20Decembrie%202009/Capitole%20Plan%20Ma nagement%20Bazinal/Cap%204-Ape%20subterane.pdf, accesat în data de 15.01.2020
http://www.rowater.ro/daolt/sgavalcea/default.aspx, accesat în data de 15.01.2020
https://raurileromaniei.ro/harta/, accesat în data de 16.01.2020
http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSPA0098#2, accesat în data de 16.01.2020
http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0304, accesat în data de 16.01.2020
http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0122, accesat în data de 16.01.2020
http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=ROSCI0132, accesat în data de 16.01.2020
http://www.rowater.ro/daolt/Documente%20Repository/SINTEZA%20PCA%20BH%2 0OLT.pdf, accesat în data de 14.01.2020
https://circabc.europa.eu/webdav/CircaBC/env/wfd/Library/framework_directive/impl ementation_documents_1/2012- 2014%20WFD%20public%20information%20and%20consultation%20documents/RO
/Olt/Anexa%206.1.a_ABA%20Olt.pdf, accesat în data de 11.01.2020
http://apele-romane.ro/ro/page/harti-de-hazard-si-risc, accesat în data de 14.01.2020
http://www.rowater.ro/daolt/Plan%20Management/2.PLANUL%20DE%20MANAGE MENT%20ACTUALIZAT%20AL%20BAZINULUI%20HIDROGRAFIC%20OLT%202 016-2021/Planul%20de%20Management%20al%20B.H.Olt_Text_actualizat.pdf, accesat în data de 14.01.2020
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Titularul proiectului [302823] (ID: 302823)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.