Disertatie 14.06.2017 [302770]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE

ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA: PROTECȚIA AGROECOSISTEMELOR ȘI EXPERTIZĂ FITOSANITARĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Îndrumător Științific:

Șef lucr.univ.dr. Emilia CIOCOIU

Absolvent: [anonimizat]2017-

SPECIALIZAREA:[anonimizat]:

Șef lucr.univ.dr. Emilia CIOCOIU

Semnătura ……………………………………..

Absolvent: [anonimizat]2017-

CUPRINS

INTRODUCERE

Lucrarea prezentată mai jos se axează pe realizarea unui studiu de fezabilitate pentru înființarea unui depozit de legume la cele mai importante plante de cultură dintr-o exploatație agricolă aflată în județul Dâmbovița. [anonimizat], dar și echipamentele din dotarea depozitului.

[anonimizat] a [anonimizat] o evoluție de la simpli țărani ulterior la specialiști sau evoluând de la muncă manuală la o [anonimizat], de la terenuri destul de parcelate și agriculturi cu suprafețe mici la adevărate ferme cu suprafețe mari și o [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat] o [anonimizat] o diferența uriașă între ce a fost și ce a devenit astăzi agricultură.

[anonimizat], mai mult sau mai puțin agresive.

[anonimizat] o dinioara, adică cea manuală și agricultură cea performantă. [anonimizat].

Stiudiul realizat la o [anonimizat], a scos la suprafață nevoia de înființare a unui depozit de legume. Principalele culturi se realizează fără ajutorul irigațiilor.

[anonimizat] a [anonimizat] o scurtă prezentare a mediului rural.

[anonimizat]. [anonimizat], descrierea construcției și a echipamentelor achiziționate și tehnologia de păstrare și condiționare a tuberculilor de cartof și a verzei.

Capitolul V se încheie cu concluziile și recomandările proiectului.

CAPITOLUL I

STADIUL ACTUAL AL CUNOASTERII IN DOMENIUL

TEMEI ABORDATE

1.1. Caracteristicile generale ale agriculturii și mediului rural românesc

Agricultura ca principală ramură de activitate a omului are o [anonimizat]:

1. Principala funcție a agriculturii este cea alimentară. Inventarea agriculturii de către om constituie baza materială de existență a omenirii. Niciodată natura singură n-ar fi putut pune la dispoziția omenirii actualele mijloace alimentare.

2. Funcția alimentară a agriculturii este favorizată de folosirea completă a condițiilor natural – economice de pe teritoriul țării. Agricultura, prin marea diversitate a ramurilor și culturilor sale, cu cerințe diferențiate față de condițiile de producție, sol, temperatură, precipitații etc., este singura ramură a producției materiale care poate valorifica economic darurile naturale cu care a fost înzestrată România.

3. Agricultura este o importantă sursă de materii prime pentru industria prelucrătoare, determinând gradul de dezvoltare a acesteia, care este condiționată de volumul de materii prime primite din agricultură. Întreaga industrie alimentară și o parte a industriei ușoare – a lânii, a cânepei, a inului, a pielăriei etc. – sunt în dependență directă de agricultură, căreia îi revine o importantă funcție social – economică de a le aproviziona cu materie primă.

4. Agricultura este o importantă piață de desfacere pentru produsele industriale, contribuind la dezvoltarea întregii industrii naționale. Aceasta se referă la cumpărarea de mijloace de producție de către agricultură, la cumpărarea de bunuri de consum cu folosință îndelungată și la cumpărarea de bunuri de consum alimentare și nealimentare.

5. În condițiile asigurării unui consum agricol intern civilizat, agricultura, prin surplusurile sale de produse, poate constitui o însemnată sursă de export, astfel că, prin aportul valutar, contribuie la echilibrarea balanței de plăti externe ale țării.

6. Prin natura ei, agricultura este o ramură antipoluantă. Alături de plantele care cresc liber în natură, activitatea plantelor verzi din agricultură, prin procesul de asimilație clorofiliană, contribuie la micșorarea poluării multiple provocată de dezvoltarea industrială.

7. Agricultura poate deveni în România de azi, un factor de micșorare a șomajului industrial, prin migrația oraș – sat. Rezultă că agricultura are un rol hotărâtor pentru progresul rapid al întregii economii naționale, de ea depinzând însăși dezvoltarea industriei și ridicarea nivelului de trai al populației. Din totalul celor 165 de țări pentru care statistica O.N.U. ne oferă date privind contribuția agriculturii la formarea produsului intern brut, în aproape jumătate (80 de state), agricultura produce peste 20 % din produsul intern brut, în circa un sfert din numărul de state, agriculturii îi revine peste o treime din produsul intern brut, iar într-un număr de 18 state, agricultura este o ramură principală a economiei naționale, revenindu-i cea mai mare pondere în formarea produsului intern brut. Este de subliniat faptul că, atenția acordată la un moment dat dezvoltării mai accentuate a agriculturii nu este o problemă de conjunctură, ci o problema politică de cea mai mare importantă și permanentă. Astăzi este clar pentru oricine că o lume înfometată nu este o lume posibilă, pentru că o lume în care crește sărăcia nu poate fi o lume pacifică. Desigur că perioadele de criză alimentară mondială accentuează necesitatea dezvoltării mai accelerate agriculturii, însă problema permanentă este determinată de însuși mersul istoric al omenirii spre progres și civilizație.

Agricultura a fost și rămâne principala – poate chiar unica – sursă de alimente pentru omenire în continuă creștere, mai ales în condițiile exploziei demografice din țările mai sărace. Incidența acesteia cu criză alimentară mondială nu face altceva decât să sporească eforturile tuturor statelor lumii în dezvoltarea mai accelerate a agriculturii, pentru a lichida marile decalaje de consum alimentar și pentru a asigura condiții omenești de trăi tuturor locuitoriilor Terei. Cu toate progresele de până acum după ultimele aprecieri ale FAO, chiar în cele mai bune perioade agricole, circa 1 miliard de persoane suferă de foame și malnutriție cronică. Paralel cu creșterea dificultăților alimentare în țările sărace, țările bogate, cu venituri mai mari, reclamă aprovizionări alimentare abundente, pentru a satisfice normele de consum alimentar în creștere și de calitate superioară.

Decalajul este evidențiat în cazul următoarei comparații: în timp ce în S.U.A. și Germania consumul anual de cereale, pe cap de locuitor, depășește 800 de kilograme, din care cea mai mare purte este convertită în proteină animală, în țările din Asia de Sud, consumul s-a stabilit la numai 200 de kg, aproape în exclusivitate sub formă de proteină vcgetala – respectiv orez. În asemenea condiții, în țările sărace, unde 80 % din veniturile populației se cheltuiesc pentru hrană, creșterea fantastică a prețurilor la produsele agroalimentare este însoțită de noi restricții de consum, de noi suferințe fizice pentru masele largi ale populației.

Creșterea producției agricole în țările sărace, prin programe de dezvoltare rurală, pentru a se lichida foametea și sărăcia, constituie unul din primele imperative ale momentului pe plan mondial. Desigur că în acest domeniu inițiativa trebuie să aparțină țărilor respective, prin reorientarea priorităților de dezvoltare, prin acordarea unui loc mai mare dezvoltării rurale. Pentru a stimula dezvoltarea rurală sunt necesare însă reforme administrative și instituționale, bazate pe educație, cooperare și participare a tuturor sectoarelor economiei, atât în domeniul bunurilor alimentare, cât și în cel al producerii mijloacelor de producție pentru dezvoltarea agriculturii.

CAPITOLUL II

MATERIAL ȘI METODĂ

2. 1. Obiective

Principalele obiective urmărite în cadrul proiectului au fost:

Identificarea celei mai profitabile recolte din cele cultivate în comună Lungulețu.

Fluxurile tehnologice propuse vor conduce la diversificarea produselor prin clase de calitate și ambalate în cantități și forme diferite ce vor satisface un segment de piață cât mai mare.

recepționarea materiei prime (legume), depozitarea, condiționarea la temperatură controlată în funcție de temperatură de păstrare a fiecărui produs, sortarea produselor pe diferite clase de calitate, precum și ambalarea produselor în funcție de cerințele pieței.

desfășurarea activității de depozitare legume în spații cu temperatură controlată într-o locație care se pretează pentru creșterea capacității de depozitare a legumelor și fructelor;

Oportunitatea și necesitatea investiției este determinată și de amplasarea investiției într-o zonă un potențial agricol ridicat, într-un ,,bazin legumicol": recunoscut ce permite reducerea distanțelor de transport pentru colectarea legumelor (în special cartof și varză), precum și asigurarea unei piețe de aprovizionare locale și a unei piețe de desfacere în imediata apropriere în mari centre comerciale.

2. 2. Modul de efectuare a studiului și de obținere a informațiilor

Studiul s-a efectuat în comună Lungulețu, județul Dâmbovița. Realizarea investiției va permite recepționarea materiei prime (legume), depozitarea, condiționarea la temperatura controlată în funcție de temperatură de păstrare a fiecărui produs, sortarea produselor pe diferite clase de calitate, precum și ambalarea produselor în funcție de cerințele pieței. Beneficiarul mi-a oferit ca material informativ tot ce ține de sortimentul de culturi, producții obținute, dar și cheltuielile la hectar ale culturilor.

Pentru celelalte informați despre prezentarea zonei și cunoașterea domeniului în temă abordată, informațiile au fost procesate din anumite cărți de specialitete dar și din pagini web.

CAPITOLUL III

PREZENTAREA ZONEI ÎN CARE S-A EFECTUAT STUDIUL

3.1. Prezentarea cadrului natural

Așezare geografică

Localitatea Lungulețu este situată în partea de sud est a județului Dâmbovița, pe valea raului Dâmbovița. Se afla la o depărtare de 40 Km de Bucuresli și 72 Km de Pitești, fiind străbătută de șoseaua Bucuresti-Pitesti.

Județul Dâmbovița are o suprafață de 4.054 km2 (1 ,7 % din suprafața țării). Este situat în partea central-sudica a țării, suprapunându-se bazinelor hidrografice ale râurilor lalomita și Dâmbovița.

Se invecineazala vest cu județul Argeș, la est cu județul Prahova, la sud-est cu județul llfov, la sud cu județele Giurgiu și releorman și la nord cu județul Brașov.

Clima temperat continentala este mai umedă și răcoroasă în zonele înalte, iar în zonele joase cu precipitații mai reduse sitemperaturi mai ridicate.

Resursele naturale cuprind o gamă importantă de bogații constituite în principal din zacăminte de țiței, gaze naturale, cărbune, sulf, ape sulfuroase, marne,călcare, gresie.

Economia județului este complexă, predominanta filnd industria care prezintă un grad ridicat de diversificare. lndustria prelucrătoare deține ponderea predominanta (80%) în producția industrială a județului cu activități preponderente în industria metalurgică (4OYo), industria de mașini și echipamente, fabricarea materialelor de construcție și a altor produse din minerale nemetalice, industria de mașini și aparate electrice, industria chimică, industria textilă și de confecții, industria alimentară. lndustria extractiva se concretizează în exploatarea de țiței, gaze naturale, cărbune și agregate minerale pentru construcții.

Județul Dâmbovița produce energie electrică pe cărbune (Electrocentrala Doicești) și hidro (Complexul de micro hidrocentrale de la Dobrești și Scropoasa).

Producția agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente : cultura vegetală și creșterea animalelor.

– Din suprafața totală a județului, terenul agricol reprezintă 61,o/o iar 29,8% păduri și terenuri cu vegetație forestieră.

– Din totalul suprafeței agricole 70,1 % sunt terenuri arabile,17,7% pășuni, 8,2o/o fânețe, 4,0% livezi și vii.

ln domeniul vegetal ponderea cea mai mare o deține cultura cerealelor, cartofilor și legumelor.

ln județul Dâmbovița își desfășoară activitatea 3 stațiuni de cercetare științifică în domeniile pomicultura, piscicultura și creșterea ovinelor.

Județul Dâmbovița are cea de-a treia densitate de rețele de drumuri din România cu 43,0 km la 100 de km2. Densitatea rețelei de caiferate este de 4,2km la 100 km2, situându-se sub media națională de 4,8 km la 100 km2.

Regiunea Sud Muntenia este situată în partea de Sud-Est a României, învecinându-se la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind data de granița naturală – fluviul Dunărea, iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest. Prezența în Sudul regiunii a fluviului Dunărea îi conferă acesteia posibilitatea de a avea comunicații cu cele opt tari riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre – Marea Neagră de a avea ieșire la Marea Neagră și deci acces la Portul Constantă – principala poarta maritimă a țării.

Regiunea Sud are o suprafață de 34.453 km2 (14.45 % din suprafața României),

corespunzătoare județelor Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și

Teleorman, 16 municipii, 32 de orașe și 519 de comune cu 2.019 de sate

Existența în centrul regiunii, dar nefăcând parte din aceasta, a capitalei țării, București, parte componentă a Regiunii Bucuresti-llfov, constituie, prin infrastructura socială și instituționala, un real avantaj.

Regiunea cuprinde trei forme majore de relief: munte 9,5%, deal 19,8 %, câmpie și lunca 70,7%. Dacă pentru cele patru județe din Sud (lalomita, Călărași, Giurgiu și Teleorman), formă caracteristică de relief este câmpia, celelalte treijudete din Nord (Argeș, Dâmbovița și Prahova) cuprind atât câmpia, cât și dealurile și munții, în această zonă găsindu-se cele mai mari altitudini mutoase ale țării: vârfurile Moldoveanu (2.544 m) și Negoiu (2.535 m) din Masivul Făgăraș și vârful Omu (2.505 m) din Masivul Bucegi.

Rețeaua hidrografică bogată a regiunii este dominată de fluviul Dunărea în care se varsăprincipalele râuri ale regiunii (Olt, Argeș, Dâmbovița, lalomita și Prahova), fiind completată de o serie de lacuri naturale și antropice cu folosință complexă.

Regiunea dispune de resurse bogate și importante de apă (3,4o/o din suprafața regiunii), care, prin utilizarea în diferite domenii, au un rol deosebit în dezvoltarea economică a acesteia.

Populația totală a celor șapte județe componente era, în 2005, de 3.342.042 locuitori, reprezentând 15,4o/o din populația României. Ponderea populației ocupate era, în 2005, de 35,7% din populația regiunii, sub media pe țara (38,8%), valorile cele mai ridicate înregistrându-se în Argeș (39%) și Teleorman (37,7o/o),în celelalte județe valorile fiind cuprinse între 31 și 37%.

ln 2004, Regiunea Sud înregistra o valoare a PIB de 2447 euro/locuitor, situată sub media pe țara (2932,8 euro/locuitor), la nivel județean, cele mai mari valori înregistrându-se în județele Argeș – 3071 euro/locuitor și Prahova – 2696,9 euro/locuitor, iar cea mai redusă în Călărași – 1748,2 euro/locuitor. Trăsătura esențială a Regiunii Sud este reprezentată de împărțirea acesteia în două sub-arii cu caracteristici geografice și socio-economice diferite.

CAPITOLUL IV

PREZENTAREA TEMEI LUATE ÎN LUCRU

4.1. Scurt istoric

Societatea comercială a luat ființă în anul 2012, având sediul social în com. Lungulețu, județul Dâmbovița.

Societatea desfășoară activități de comerț intracomunitar al fructelor și legumelor, comerț cu ridicată al insecticidelor și pesticidelor. Societatea înregistrează profit încă din primul an de activitate datorită unui management eficient.

Prin implementarea prezenței investiții societatea își va diversifica activitatea prin construirea unei unități de depozitare moderne, echipată cu instalații de recepție, cântărire, depozitare, sortare și ambalare.

4.2. Descrierea proiectului

"Înființarea unui depozit de legume în comună Lungulețu, județul Dâmbovița,,

Societatea își propune dezvoltarea unui nou tip de activitate în cadrul acesteia, prin crearea unei capacități moderne de recepție și depozitare a legumelor, capacitate ce urmează a fi dotată cu echipamente pentru recepția, condiționarea, depozitarea și transportul legumelor, având ca efect obținerea unor produse cu valoare adăugată mare.

Implementarea proiectului asigura îndeplinirea obiectivelor proiectului din cadrul programului PNDR, acesta răspunzând obiectivului general prin contribuția la îmbunătățirea performanței generale a întreprinderilor din domeniul depozitarii, sortarii, păstrării și marketingului sectorului de legume fructe creându-se un segment de piață pentru acestea, ajutând producătorii la valorificarea produselor, în special în perioada sezonului când este abundența de produse.

lnvestitia aduce sectorului un plus de tehnologie, contribuind la ridicarea nivelului tehnic în domeniul depozitarii și marketingului legumelor.

Realizarea unei unități de depozitare moderne, echipată cu instalații de recepție, cântărire, depozitare, sortare și ambalare, crează premisele apariției în peisajul economiei județului Dâmbovița a unei intreprineri competitive, cu bune performante atât în domeniul depozitarii și marketingului produselor agricole. Prin gradul înalt de mecanizare a operațiunilor de preluare, încărcare-descărcare, investiția va asigura o eficientizare a utilizării factorului uman, prin creșterea productivității muncii.

lmplementarea proiectului ce va beneficia de sprijin comunitar, va contribui la eficientizarea activității, la îmbunătățirea performanței generale a întreprinderii și la atingerea unor obiective specifice, astfel:

lntroducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee pentru obținerea de noi produse agricole competitive

Realizarea investiției va permite recepționarea materiei prime (legume), depozitarea, condiționarea la temperatura controlată în funcție de temperatură de păstrare a fiecărui produs, sortarea produselor pe diferite clase de calitate, precum și ambalarea produselor în funcție de cerințele pieței.

Fluxurile tehnologice propuse vor conduce la diversificarea produselor prin clase de calitate și ambalate în cantități și forme diferite ce vor satisface un segment de piață cât mai mare.

Această capacitate de depozitare surmontează handicapul pe care îl au cei mai mulți producători de legume, care, din lipsa unor capacități corespunzătoare de procesare și depozitare a legumelor sunt obligați să le vândă imediat la un preț necompetitiv. Posibilitățile multiple de curățare, condiționare, menținere la un nivel optim a condițiilor din depozit, sortare și ambalare oferă sistemului posibilitatea obținerii și păstrării în condiții optime a unor produse cu valoare adăugată mare, ce pot fi vândute direct super-marketurilor, procesatorilor fără a mai suporta operațiuni pregătitoare înaintea procesării propiu-zise.

4.3. Adaptarea întreprinderii la noile standarde comunitare atât în etapa de procesare cât și în cea de distribuție produselor obținute

Prin crearea unei capacltati de depozitare modeme și complexe, societatea va conduce la o mai bună integrare a producătorilor din zona comunei Lungulețu în lanțul producție+ depozitare+desfacere, la creșterea și stabilizarea veniturilor acestora și implicit la creșterea competitivității în zonă. Prin proiect se vor asigura fluxuri de producție conforme cu cerințele de igiena și protective a consumatorilor, construcțiile se vor dota corespunzător cerințelor de mediu și sănătate publică. filtru sanitar, bazin vidanjabil, sisteme de alimentare cu apă și canalizare care să asigure igiena spațiilor de depozitare, sortare, ambalare legume, vestiare pe sexe, precum și a spațiilor dești nate personal u I ui direct productiv.

Proiectul propus respecta toate standardele comunitare din domeniu iar pentru monitorizarea calității produselor se va asigura un riguros control vizual pentru depistarea legumelor cu un grad ridicat de perisabilitate.

4.4. Îmbunatățirea veniturilor întreprinderilor sprijinite prin creșterea valorii adăugate a produselor agricole

Valoarea adăugată a produselor este materializata prin creșterea duratei de păstrare, sortare – ambalare pe clase de calitate, menținerea calității de prospețime prin asigurarea

atmosferei controlate.

Filiera produselor agroalimentare – legume de la agricultor (zona de producție a acestora) la masa consumatorului adauga un plus de valoare acestora.

Prelungirea duratei de păstrare a legumelor, creșterea calității produselor, oferirea de legume pieței pe clase de calitate și în perioade de extrasezon va conduce la imbuntatirea performanței generale a întreprinderii.

Din punct de vedere tehnic, crearea unei capacități de 2000 tone, pentru depozitare legume, în special cartofi și varza în condiții de atmosfera controlată, va permite:

a) menținerea calității legumelor depozitate;

b) prelungirea duratei de depozitare și valorificarea în extrasezon la prețuri superioare;

Depozitarea cartofilor și a verzei este o afacere profitabilă și are următoarele avantaje:

– acestea se întrebuințează pe larg în alimentație și industrie;

– se bucura de cerere sporită pe piața locală și pe piețele vecine;

– se păstrează bine în depozite specializate și poate fi comercializata la prețuri avantajoase pe tot parcursul anului;

– este o cultură rentabilă ce permite obținerea profitului pentru agricultorii din zonă, realizându-se astfel premisele existenței materiei prime în imediata apropriere a depozitului;

Una din măsurile pentru îmbunătățirea competitivității sectorului de legumefructe este introducerea standadelor de comercializare penfir a îmbunătăți transparenta pieței, pentru a motiva producătorii să obțină produse de calitate superioar:a la un preț mai bun. Standardele au rolul de a bară calea produselor care nu întrunesc condițiile de calitate, de a accede pe piață. De asemenea, prin clasificarea produselor pe calități, acestea se pot adresa diferitelor categorii de consumatori, în funcție de posibilitățile financiare ale fiecăruia.

Prin tehnologia de păstrare cu atmosfera controlată produsele își mențin proprietățile de gust, culoare, consistentă, prospețime, aspect și sănătate, fiind deci îmbunătățită prezentarea din punct de vederea calitativ și comercial. Așadar, se vor asigura condițiile de păstrare a legumelor astfel încât la apariția lor pe piața acestea să se prezinte în condiții de prospețime.

Studiile de piață, precum experienta specialiștilor din domeniu , arala ca valorificarea superioară din punct de vedere economic a producției se poate face după 4-8 luni de la recoltarea atiat a cartofilor, cât și verzei.

Având în vedere caracterul de ,,bazin legumicol" al zonei de implementare al proiectului (Lungulețu), în special pentru legumele cartof și varza, realizarea obiectivului creaza premise favorabile pentru realizarea unei rețele locale de colectare/ recepționare, depozitare, sortare și ambalare a legumelor beneficiind de avantajele situării în atât în ,,bazinul legumicol" (pentru aprovizionarea cu materie primă). Terenul pe care se amplasează depozitul de legume are acces direct la DN7, acest fapt conferindu-i solicitantului o piață de desfacere în imediata apropiere, către orașele București, Târgoviște, Pitești, la prețuri rezonabile datorită cheltuielilor mici cu transportul legumelor.

Totodată, rcdizarca unor produse agricole cu o valoare adăugată mare, cu calitate net superioară ce poate satisface atât cerințele pentru industrializare dar și pentru schimburile intracomunitare, creează Wemizele valorificării superioare a materiilor prime agricole.

Aceste moduri de valorificare superioară va determina creșteri substanțiale ale veniturilor realizate de către societate, asigurând creșterea viabilității economice a acesteia.

4.5. lntroducerea de tehnologii și procedee pentru obținerea de noi produse, care să satisfacă diferitele cerințe ale conumatorilor

Realizarea investiției va permite recepționarea materiei prime (legume), depozitarea, condiționarea la temperatura controlată în funcție de temperatură de păstrare a fiecărui produs, sortarea produselor pe diferite clase de calitate, precum și ambalarea produselor în funcție de cerințele pieței.

Fluxurile tehnologice propuse vor conduce la diversificarea produselor prin clase de calitate și ambalate în cantități și forme diferite ce vor satisface un segment de piață cât mai mare.

Această capacitate de depozitare surmontează handicapul pe care îl au cei mai mulți producători de legume, care, din lipsa unor capacități corespunzătoare de procesare și depozitare a legumelor sunt obligați să le vândă imediat la un preț necompetitiv. Posibilitățile multiple de curățare, condiționare, menținere la un nivel optim a condițiilor din depozit, sortare și ambalare oferă sistemului posibilitatea obținerii și păstrării în condiții optime a unor produse cu valoare adăugată mare, ce pot fi vândute direct super-marketurilor, procesatorilor fără a mai suporta operați uni pregătitoare înaintea procesării propiu-zise.

4.6. Creșterea viabilității economice

Realizarea unor produse agricole cu o valoare adăugată mare, cu calitate net superioară ce poate satisface atât cerințele pentru industrializare dar și pentru schimburile intracomunitare, qeeaza premizele valorificării superioare a materiilor prime agroalimentare – legume. Acest mod de valorificare superioară va determina creșteri substanțiale ale veniturilor realizate de către societate, asigurând creșterea viabilității economice a acesteia.

Încadrarea în limitele indicatorilor impuse de către APDRP demonstrează îndeplinirea obiectivului de crestera a viabilității economice a întreprinderii.

4.7. Obiective de mediu:

Reducerea emisiilor poluante

Prin implementarea proiectului se reduce considerabil volumul transportului de legume ale producătorilor locali la distanțe mari și în cantități mici, cu efecte benefice asupra emisiilor poluante în aer.

Pentru cantitatea de legume colectata din zona de implementare a proiedului, producătorii individuali nu vor mai efectua transporturi către piața de desfacere, în cantități mici de până în 1000 kg.

Amplasarea investiției într-o zonă cu un potențial agricol ridicat, într-un ,,bazin legumicol": recunoscut permite reducerea distanțelor de transport pentru colectarea legumelor (în special cartof și varză), livrările vor fi efectuate cu mijloace de tr:ansport de capacitate mare, 10-20 tone.

Capacitatea depozitului va fi de aproximativ 2.000 to, putându-se asigura managementul de depozitare a legumelor achiziționate de la terți și în perioadele în care în depozit se creează disponibilitate pentru depozitarea altor cantități prin vânzarea sau scoaterea din depozit a unor cantități de produse în vederea valorificării.

Legumele ce vor fi utilizate în fluxul tehnologic vor fi achiziționate de la terți, producători agricoli autorizați, apoi vor fi depozitate la temperatura controlată în funcție de temperatură de păstrare a fiecărui produs, sortate pe diferite clase de calitate, ambalate în funcție de cerințele pieței, urmând ca apoi să fie livrate către piața de consum.

Fluxurile tehnologice propuse vor conduce la diversificarea produselor prin clase de calitate și ambalate în cantități și forme diferite ce vor satisface un segment de piață cât mai mare.

Fundamentarea necesității și oportunității investiției

Crearea și dezvoltarea unui sistem de colectare și depozilare devine o necessitate imediată în vederea obținerii de produse corespunzătoare din punct de vedere cantitativ și calitativ solicitărilor pieței în conformitate și cu concluziile Planului Național de Dezvoltare Rurală, îmbunătățirea marketingului reprezentând o premisă a creșterii competitivității și în consecință.

Comună Lungulețu – amplasamentul investiției este o zonă în care produsele sunt disponibile și cantitatea acestora excede capacității de depozitare existente, evitându-se astfel cheltuieli suplimentare de transport și creșterea emisiilor de gaze.

România este al treilea cultivator de cartofi din Europa, ca suprafață, după Germania și Polonia, și pe locul 6, ca producție, după Germania, Polonia, Olanda, Franta și Marea Britanie, având în anul 2009 un randament de 54,1% din randamentul mediu al Uniunii Europene.

Producția medie a fost de aproape 15 tone la hectar în anul 2006, și de 12 tone în 2007. În anul 2009, producția României a fost de 15,9 tone la hectar.

Producția de cartofi a României se cifrează anual între trei și patru milioane de tone, cantitate suficientă pentru asigurarea consumului intern – de circa două milioane de tone anual – dar și pentru sămânță (circa un milion de tone), procesare gifuraje (circa 40.000 de tone).

Românii consuma anual, în medie, 92,2kglcarlofi pe locuitor, situându-se pe locul patru în UE. Pe primele locuri se situează Portugalia cu 126,9 kg/locuitor/an, lrlanda – 118,7 kg/locuitor/an și Marea Britanie cu 112,4 kg/locuitor/an.

În România se raportează anual o suprafață cultivată cu cartofi în jurul valorii de 240.000 hectare, existând un număr de aproximativ 200 de exploatații cu suprafața de peste 10 hectare, majoritatea fiind producători mici care dețin suprafețe de la 0,10 până la 10 hectare. ln România se cultivă în prezent peste 100 soiuri de cartof de mare performanță, majoritatea provenind din

Uniunea Europeană (Olanda, Germania, Franța, Danemarca, Scoția) 9i doar câteva cu soiuri romanești. Zonele cele mai prielnice pentru cultura cartofului sunt județele Bragov, Covasna, Harghita, Neamț, Suceava, Botogani, zonă închisă pentru cartoful de sămânță, iar pentru cartoful timpuriu anumite zone din județul Dâmbovița (Lungulețu, Brezoaiele), Teleorman (Peretu), Olt și Constantă.Importurile de cartofi în 2011 au totalizat 89.635 tone, în valoare de 23,4 milioane de euro, reprezentând doar 2o/o din totalul producției, în timp ce în 2010 au fost de64.704 tone în valoare de 11,646 milioane euro.

Producția de varză la hectar a fost de 21.428 kg/ha în anul 2008 și de 22.883 kg/ha în anul 2009.

Localitatea Lungulețu se afla situată în partea de sud est a judetulului Dâmbovița, pe valea râului Dâmbovița, rău ce traversează localilatea. Se găsește la o depărtare de 40 km de București și 72 km de Pitești și este străbătută de vechea sosea Bucuresti-Pitesti (DN7). Se învecinează cu localitățile. Poenita, Slobozia Moară, Răcari, Ghergani, Contești, Serdanu, Potlogi.

Locuitorii acestei localități sunt recunoscuți ca agricultori. De regulă, cultiva doua recolte pe an în cultura succesivă. Sunt faimoși în cultivarea cartofilor timpurii, dar și a verzei de toamnă. Mare parte din oameni dețin tractoare și utilaje agricole, iar produ- sele agricole (Cartofi și varză) se vând în toată țara. Mi gama de legume produse s-a diversificat. Cultivarea pământului se face mecanizat (plantat, erbicidat, recoltat).

Cele 4.000 de hectare din comună Lungulețu sunt acoperite în fiecare primăvară cu cartofi, în timp ce toamna aceleași terenuri sunt pline de vază. Aici fermierii spun că produc până la 50 de tone de cartofi/hectar și aproximativ 30-40 de tone de vazalhectar. ln total, recolta producătorilor de la Lungulețu reprezintă 5% din producția de cartofi de 3,6 milioane de tone a Romanieisi aproape 10o/o din recolta totală de 0,9 milioane de tone de varză.

Realizarea investiției propuse de societate este oportună, având în vedere și următoarele aspecte:

– desfășurarea activității de depozitare legume în spații cu temperatura controlată într-o locație care se pteteaza pentru creșterea capacității de depozitare a legumelor și fructelor;

– deținerea în proprietate a unui teren pe care poate fi construit un depozit legume cu temperatura controlată;

– surplusul de cerere la nivelul Uniunii Europene de cartofi și varza în extrasezon, cu tendința de creștere în ultimii ani;

– posibilitatea realizării unei filiere de aprovizionare cu cartofi și varza, ambalarea acestora și asigurarea marketingului și a managementului necesar în vederea obținerii de produse competitive;

– existența de forță de muncă disponibilă locală și crearea a 20 de locuri de muncă într-o zonă cu rata ridicată de șomaj;

– lipsă pe plan local a unor unități cu specific de producție similar în condițiile în care zonă Lungulețu este recunoscută la nivel național pentru productille de cartofi și varză.

lnvestitia propusă este eligibila în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, putând obține finanțare prin FEADR – Măsura 123: Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere, respectiv un sprinjin financiar nerambursabil în procent de 50% din costurile eligibile aferente. Posibilitatea accesării fondurilor europene pentru implementarea unui astfel de proiect reprezentant o altă oportunitate pentru societate.

Realizarea investiției propusă prin proiect este necesară și în vederea dezvoltării unor alte tipuri de activități în cadrul societății, respectiv cea de depozitare a legumelor, care să conducă la creșterea valorii adăugate a produselor agricole obținute, dar și la îmbunatățirii veniturilor prin asigurarea managementului de depozitare către terți.

Oportunitatea și necesitatea investiției este determinată și de amplasarea investiției într-o zonă un potențial agricol ridicat, într-un ,,bazin legumicol": recunoscut ce permite reducerea distanțelor de transport pentru colectarea legumelor (în specral cartof și vaza), precum și asigurarea unei piața de aprovizionare locale și a unei piețe de desfacere în imediata apropriere în mari centre comerciale.

Așadar realizarea investiției va asigura beneficiarului o continuitate a activității, în condițiile în care mișcările de stocuri de cartofi și vază se reduc după câteva luni de la recoltare, iar prețurile se mișcă foarte repede în sens ascendent.

4.8. Piața de aprovizionare/desfacere, concurență și strategia de piață ce va fi aplicată pentru valorificarea produselor/serviciilor obținute prin implementarea proiectului

lnvestitia propusă este motlvata de:

cerere internă bună pentru aceste produse în extrasezon;

existența unui excedent de cartofi și varza pe piața locală – costuri de aprovizionare mici;

un preț competitiv pe aceast tip de piață;

obținerea unor produse de o calitate superioară, care îndeplinesc standardele în vigoare ca urmare a sortarii, depozitarii și ambalării legumelor cu ajutorul unor unități de stocare de o calitate suprioara;

performanta ridicată a obiectivului de investiții;

perspectivele deosebite privind extinderea activității firmei.

Comună Lungulețu din județul Dâmbovița este cunoscută ca unul dintre cele mai mari centre pentru producția de cartofi și varza din țară. Aici în fiecare an fermierii scot din pământ 200.000 de tone de cartofi, care acopera5o/o din producția internă, în timp ce recolta de 100.000 de tone de varză reprezintă 10% din totalul pe țara.

Aria de aprovizionare este reprezentată de zona Lungulețu, județul Dâmbovița și dacă va fi cazul a județelor limitrofe. Politica de aprovizionare are la baza următoarele considerente:

– Distanță relativ redusă între furnizori și spațiile de depozitare;

– Prețuri atractive oferite producătorilor individuali;

– Termene de plată și termene de livrare pentru produsele utilizate de solicitant în relația cu furnizorii.

Construirea depozitului va permite societății să concentreze oferta de legume din zona de amplasare a investiției, neexistând spații de depozitare și să asigure o livrare ritmică, în cantități suficiente, în special pe rețelele de supermarket-uri.

Romanii consuma anual, în medie, 92,2kglcartofi pe locuitor, situându-se pe locul patru în UE. Pe primele locuri se situează Portugalia cu 126,9 kg/locuitor/an, lrlanda – 118,2 kg/locuitorian și Marea Britanie cu 112,4 kg/locuitor/an.

Prin politica de prețuri, SC Help Plant Sud-Est SRL urmărește maximizarea profitului.

Pentru aceasta se ia în calcul prețul de cost și de achiziție al legumelor, costul depozitarii, caracterul sezonier al afacerii, costul imobilizărilor financiare în stocuri și termenul de încasare.

Ținta este obținerea unei marje a prețului de cel puțin 10%, peste pragul de rentabilitate, ușor de realizat având în vedere prelungirea duratei de depozitare, condițiile de păstrare și livrările din extrasezon.

În același timp, mecanismul de fixare a prețurilor presupune cunoașterea particularităților acestei piețe a produselor agricole, din care amintim:

– sezonalitatea producției – ln funcție de ciclurile de producie, schimburile cu produse agricole sunt neuniforme în timpul anului. Sezonalitatea impune și o mai mare elasticitate a politicii de preț, în vederea recuperării eventualelor costuri suplimentare generate de obținerea anumitor produse agricole. De asemenea, sezonalitatea impune o serie de restricții în ce privește logistică, în sensul conceperii unor canale de distribuție cât mai scurte;

– zonalitatea producției – exercită o influență deosebită asupra derulării tranzacțiilor cu produse agricole. Se impune o organizare cât mai eficientă a deplasării produselor din

zonele producătoare către zonele care concentrează cererea;

– perisabilitatea produselor agricole – Determinate în principal, de procentul ridicat de umiditate din conținutul produselor agricole, dar și de continuarea unor procese biologice în interiorul produsului, chiar și după recoltare.

Pentru societate, politica de distribuție are o importanță deosebită, deoarece eficienta activității este condiționată de organizarea și desfășurarea acestei distribuții în bune condiții.

Printre particularitățile de care se ține cont în cadrul politicii de distribuție se disting următoarele elemente:

– valoarea alimentare a produselor agroalimentare este foarte diferită, fiind determinate de compoziția acestora;

– rezistența la pastrarevariaza de la un produs la altul;

– ritmul de achiziție a produselor agricole nu este uniform tot timpul anului desfășurându-se în perioada de recoltare a caftofului și a verzei;

– efectuarea unor tratamente speciale în vederea unei valorificări superioare după recoltare a legumelor;

– calitatea se apreciază atât prin prisma formei, mărimii, culorii, gustului etc. legumelor, cât și în funcție de caracteristicile fizico-chimice;

– beneficiarii legumelor pot fi unități industriale, comerciale sau agricole și consumatorii;

– prețurile pentru același sortiment și calitate sunt diferite, în conformitate cu destinația produsului.

Se optează pentru distribuția directă către vânzătorii cu amănuntul, fără intermediari.

Așa cum s-a menționat, sunt vizate marile rețele de supermarket-uri.

Societatea va reuși prin seriozitate și calitate să-și asigure portofoliul de clienți la nivelul producției depozitate și să încheie parteneriate pe termen lung cu aceștia.

Promovarea se va face prin inițierea de contacte directe, crearea unei pagini web a societății și a unei sigle proprii ce va fi aplicată pe ambalaj.

Comenzile și programarea livrărilor vor fi efectuate atât telefonic cât și prin utilizarea site-ului propriu, care va avea o astfel de facilitate.

Recepția la livrare va fi făcută în conformitate cu clauzele contractuale din contractele încheiate cu clienții.

5. Date tehnice ale investiției

5.1. Zona și amplasamentul investiției, suprafață și situația juridică ale terenului care urmează să fie ocupat (definitive și/său temporar) de lucrare

Terenul în suprafața totală de 4 606 mp.,se afla în proprietatea societății, conform contractului de vânzare-cumpărare nr 1491 11.01.2013.

Teritoriul vizat are următoarele vecinătăți :

o N – pe o lungime de 24,0 ml : DN 7

o S – pe o lungime de 22,24 ml : HL226

o V – pe o lungime de 176,53 ml : proprietate Matei A. Radu

o E – pe o lungime de 188,96 ml : proprietate Tarascu llie

5.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) – dacă investiția o impune

Terenul pe care se afla amplasat depozitul de legume aparține structural terasei aluvionare joase din structura bazinului hidrografic al răului Dâmbovița și este situat într-un areal plan și quasiorizontal cu înclinare generală de max. 10 o/o la SV, determinată de considerente morfogeostructurale ale dezvoltării stratului de pietriș, respectiv de tendința generală de migrare spre V a -albiei minore a raului Dâmbovița..

Stratul portant – este stratul de pietriș și nisip din constituția terasei aluvionare joase,

alcatuit preponderant din particule de roci magmatice în principal si secundar din roci

sedimentare și metamorfice, cu contur rotunjit.

Apele subterane sunt cantonate la nivelul pietrișurilor și nisipurilor structurii terasei

aluvionare joase de vârsta pleistocen șup. și sunt direct condiționate de regimul hidrologic al apelor raului Dâmbovița. La data efectuării studiului nivelul apelor subterane era situat la peste 2,0 m adâncime față de cota teren natural.

Clima este temperată, specifică zonei dealurilor subcarpatice.

ln conformitate cu prevederile normativelor în vigoare construcția se încadrează în următoarea zonare.

-zona de vânt caracterizată printr-o presiune dinamică de bază de 0,40 kN/mp, conform NP-082-2004.

-zona de zăpadă caracterizată cu o intensitate normată a încărcării date de zăpadă de 2,00 kNim2 conform CR 1-1-3-2005-incarcari cu zăpadă.

5.3. Caracteristicile principale ale construcțiilor

5.3.1 Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfășurată, numărul de niveluri și înălțimea acestora, volumul construit

Construcția depozitului are următoarele caracteristici tehnice:

Regim înălțime . – parter pentru depozit propriu zis

– P+1 pentru zona de birouri

Construcția este formată din două corpuri alăturate, despărțite de un rost de tasare de 50 mm.

5.3.2 Pentru rețele: lungimi, lățimi, diametre, materiale, condiții de pozare etc.

lnstalații de încălzire centrală

Zona de birouri logistica vor fi prevăzute cu câte o centrală temica electrică de 24 kw pe fiecare nivel, care vor asigura agentul termic pentru încălzirea spațiului cât și prepararea apei calde menajere. Pentru obținerea condițiilor termice de confort termic în interiorul imobilului, pentru spațiile de birouri s-a proiectat o instalație de încălzire cu radiatoare din oțel montate la parapet alimentate de la o sursă de preparare agent termic centralizat cu apă, 70150oC. Distribuția de agent termic se realizează prin țeava din polipropilena reticulată cu inserție de aluminiu.

Zona de depozit va avea aferenta vestiarelor un spațiu în care se va găsi gospodăria de apă, cabina puțului și centrala termică va funcționa cu energie electrică de 28 kw, fiind

conectată la un sistem de stocare cu boilere electrice pentru prepararea apei calde în amestec necesară consumului vestiarelor.

Distribuția agentului termic se va face cu ajutorul conductelor de PP-R cu inserție de fibra de sticlă pentru instalațiile interioare. Conductele se vor poza prin tavanul fals sau prin pereți.

Țevile de legare a radiatoarelor se vor poza între peretele exterior și peretele de rigips din zona birourilor.

Se vor prevedea armaturi: de trecere, de închidere și reglaj, de golire, de reținere, de siguranță, de echilibrare hidraulică. Acestea se vor monta în pozițiile indicate, cerute prin desenele proiectului. Armăturile prevăzute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect:

până la presiuni de 10 bar se vor utiliza robinete de trecere cu sfera, cu mufe filetate

pentru asamblarea cu țevi de oțel (de la 3/8" până la1-112") sau cu flanșe.

pentru Pn < 16 bar STAS 1601 (din fontă).

pentru diametre peste 1-112" se vor utiliza armaturi cu flanșe din fonta cu sertar până.

Se vor monta armaturi de golire în toate punctele cerute prin proiect.

Robinetele de golire vor fi drepte cu cep, STAS 1602, corp din alamă pentru turnat și mufa filetată pentru racordarea la țevi de oțel la un capăt și racord olandez pentru racordul piesei port furtun la celalat capăt.

Se vor monta armaturi de reținere (clapete de sens) cu ventil și scaun, mufe filetate pentru țevi de oțel, corp din alamă AmT1, Pn10, dn < 1 112". cu clapeta și flanșe de racordare, corp din fonta, Pn 1 0, > 2" la conductă de refulare a pompelor.

Se vor monta armaturi de siguranță, la aparatele pentru expansiunea agentului termic.

lnstalația tehnolooica de climatizare :

Pentru a asigura parametrii necesari realizării microclimatului interior în celulele de depozitare pe toată perioada anului s-a propus utilizarea de echipamente de climatizare

adecvate temperaturilor necesare în incintele celulelor de depozitare cu tubulatura de ventilații aferente.

Temperatura asigurată în spațiile clădirii s-a stabilit conform normelor în vigoare (SR

1907t2-1997).

Caracteristici instalație frigorifică:

Zona de depozitare va fi prevăzută cu 5 (cinci) echipamente frigorifice și 5 (cinci) echipamente de ventilație.

Zona de ambalare și de predare primire va fi prevăzută cu un echipament frigorific.

Pentru clădirea P+1, răcirea pe timpul verii se va face cu echipamente de aer conditonat

de tip split cu puteri calorifice de 9000 BTU, 12000 BTU și 24000 BTU ce vorfi amplasate în incintele în care sunt birouri și sala de luart masă.

Evacuarea aerului viciat se va face prin grupurile sanitare și prin tubulaturile de evacuare special prevăzute pentru realizarea suprapresiuni sau depresiunii în încăperi.

Pentru zonele de vestiare sunt folosite ventilatoare de evacuare centrifugale în line, racordate la valvele de extracție .

lnstalații sanitare:

Alimentarea cu apă:

Alimentarea cu apă potabilă se face prin intermediul unui puț forat la 80 m adâncime,a cărui acabina este amplasată depozit.

Distribuția apei se va face cu ajutorul conductelor de PEHD pentru rețelele exterioare și PP-R cu inserție de fibră de sticlă pentru instalațiile interioare. Conductele se vor poza prin Tavanul fals sau prin pereți.

Debitele de apă necesare, calculate conf. STAS 1343/1-95 sunt:

Apa menajeră:

Birouri logistica – 10 persoane – 10llzi

Hala – 20 persoane – 20 llzi

Obiectele sanitare :

– obiecte sanitare din porțelan sanitar (lavoare, vase WC);

– obiecte sanitare din material plastic și fibră de sticlă (cazi de dus, sifoane de

pardoseală, guri de scurgere apa pluvială );

– tezentor îngropat pentru vas WC, din polietilena, complet echipat;

– obiecte sanitare din inox (spălătoare comune, chiuvete,spălătoare cu picurator);

– accesorii și stelaje de montaj.

lnstalația de canalizare .

Apele uzate menajere provenite de la obiectele sanitare montate în diversele spații ale clădirii, sunt colectate și evacuate prin curgere liberă prin intermediul a două cămine de PVC nou proiectate, aceste cămine aparțin unei rețele exterioare de canalizare care se va racorda la o fosă septică.

Pentru canalizare se folosesc țevi PP pt diametre de la 32 mm la 1 1Omm și din PVC de 160 mm pentru colectorul general ce are o lungime de 140 m.

Pentru instalațiile de canalizare menajeră vor utiliza:

– țevi din polipropilena pentru presiuni nominale 2,5 – 4;

– piese speciale pentru instalații de canalizare din polipropilena, pentru etanșare

cu garnituri de cauciuc, ambele cu caracteristici și dimensiuni conform anexă

3,A1 din "Normativ pentru proiectarea executarea și exploatarea instalațiilor

tehnico-sanitare și tehnologice cu țevi din polipropilena" ind. N.P. 003-96;

Alimentarea cu enerqie electrică :

Alimentarea cu energie electrică se va face dintr-un post trafo 2010,4 Kv, 630 KVA

alimentat din instalațiile electroenergetice ale furnizorului de energie electrică. Cea mai

apropiată sursă de racordare este la aprox 600 m de teren.

Soluția de alimentare cu energie electrică va fi dată de către furnizorul de energie

electrică în funcție de rezervă din sistem.

Distribuția se va face dintr-un tablou general ce este amplasat în zona de primire –

livrare marfa și alte 5 tablouri secundare de distribuție, din care unul este dedicat

echipamentelor tehnologice (frigorifice, utilaj de ambalat, andocare, ventilația celulelor)

lluminatul exterior se face cu lămpi de halogen de 1000 W, poziționate pe fațadele

exterioare ale clădirii, perimetral, la 6 m înălțime.

Toate cablurile electrice de joasă tensiune trebuie să fie conform SR CEI 60227-1..6/1g96-g7 ;

SR CEI 189-111993 și trebuie să fie folosite în aplicații corespunzătoare, definite în 17-2002 și PE 107-95.

Cablurile electrice trebuie să aibă capete terminale în forme aprobate, cum ar fi papuci presați, piese din cupru cositorit, presetupe etc.

Fiecare conductor de cablu trebuie să fie identificat prin culoarea izolației codificată după SR CEl44611993 ; STAS 9638/1974. Invelisulexterior al cabluluitrebuie să fie de culoare neagră.

Cablurile electrice trebuie izolate și înfășurate pe tamburi astfel încât să fie protejate împotriva loviturilor în timpul transportului. Tamburii de cablu electric trebuie prevăzute cu etichete care să conțină caracteristicile cablului,precum tensiunea, lungimea, secțiunea conductoarelor, numărul de fire, greutatea.

Corpurile de iluminat pentru iluminatul extern trebuie să fie realizate și omologate conform CEI 598-1 și SR EN 60598-1-2-311994.

Sistemul de priză de pământ și toate conductoarele de protecție trebuie să fie corespunzător alese și instalate pentru a satisface prevederile din SR CEI 60364-4-41t1996, STAS 12604181, 1260414189, 1260415190, BS CP 1013 pentru siguranță și funcționarea corespunzătoare a echipamentelor asociate instalațiilor și cuprinde centura de legare la pământ din interior și priză de pământ de la exterior.

Instalația de paratrăsnet pentru întreg compelxul este de tip lntarit îl, și constă din cinci dispozitive de protecție active tip PDA Prevectron S 3.40 sau similar montate pe terasa halei de depozitare pe o tijă de susținere de 5 m înălțime Raza de protecție a fiecaturi dispozitiv de paratrăsnet este de 65 m . Acest paratrăsnet protejează întrega clădire .

5.4. Structura construcției

Construcția s-a proiectat cu o suprastructură sistemul unor cadre principale alcătuite din stâlpi și rezistentă și/sau sudură.

Construcția este proiectată din două tronsoan ea având o deschidere de 18,0 m interax pe lungimea a2de travei a câte 4,0 m interax și 19 traveia câte 5.0 m.

Dimensiunile clădirii vor fi (interax) de 18.0 x 105.5 m și o înălțime la streașina de 7.80 m.

lnfrastructura s-a proiectat în sistemul unor fundații izolate de tip bloc din beton armat și cuzinet armat, fiind calculate la o presiune convențională de 180kPa, la adâncime de cca. 1,70m.

lntre axele 2-2' între zona de P+1 și hala depozit este prevăzut cu un rost de dilatare constructiv de 50 mm.

Pardoseli/planșee:

. hala: beton armat finisaj cuarț, elicopterizat, 20 cm grosime;

. birouri : table cutata + beton armat elicopterizat 14 cm grosime

Pereții exteriori:

. hala: sunt realizați cu panouri termoizolante poliuretan tip sandwich, de 8 cm

grosime.

. P+1 . sunt realizați cu panouri termoizolante poliuretan tip sandwich, de 8 cm

grosime și perete tip cotina din aluminiu și geam termopan

Pereții interiori.

. hala: sunt realizați cu panouri termoizolante poliuretan tip sandwich, de 4 și 6 cm

grosime.

. birouri: gipscarton și sticla + aluminiu

lnvelitoare : cu panouri termoizolante poliuretan tip sandwich, de 12 cm grosime

lmprejmuirea se va executa până la înălțimea de 2.50 m din gard transparent – panouri plasa finisaj galva, bordurate cu un soclu opac de 50 cm. Gardul se va executa cu fundație din beton armat.

Cota t0.00 de călcare a parterului este cu 17 cm mai sus decât cota terenului amenajat

(platforme exterioare).

Finisaje interioare:

Se vor realiza finisaje durabile și de calitate, conform celor indicate în proiect.

. Pardoseala din beton armat : finisata cu cuarț la depozite și pe zonele cu birouri, grupuri sanitare, vestiare, pardoseala va fifinisata cu plăci de gresie.

. Pereți compartlmentare în zona depozitului fiind din panouri sandwich de 6 cm grosime, vor avea ca finisaj exterior tabla cutată RAL 9002 fixate mecanic

. Pereții și tavanele de la birouri vor fi atât din structura și placare cu gipscarton,

cât și cu sticla și aluminiu.

. Pereți și tavane la birouri vor fi finisate cu zugrăveala simplă; pe zonele cu grupuri sanitare la birouri, pereții vor avea și porțiuni placate cu faianță conform detaliilor din proiectul tehnic.

. Ușile interioare de la depozit și vestiar vor fi atât metalice, tip REVER, vopsite în

câmp electrostatic, cât și de tip secțional, comandate electric , pt celulelele de depozitare.

. Ușile interioare de la zona de P+1 vor fi din MDF.

Finisaje exterioare:

Se vor realiza finisaje durabile și de calitate, conform celor indicate în proiect.

Pereții exteriori sunt din panouri sandwich cu poliuretan fixate mecanic și vor

avea ca finisaj interior/exterior tabla cutată RAL 9002/9002 .

Tâmplăria uși culisante/secționale industriale și uși personal, tâmplărie

aluminiu cu geam termopan

. La zona de andocare se va folosi tabla cutată flxata mecanic pe structură metalică, vopsită în câmp electrostatic RAL 9006.

. Ușile exterioare de la depozit vor fi industriale de tip secțional, cu panouri termoizolante, comandate electric.

. ln zona andocării, se vor prevedea burdufuri de cauciuc gonflabile pentru etanșare în jurul cabinei camionului ce descărca și încarcă marfa

. Anveloparea completă a clădirii se va etanșă și ornamenta cu accesorii de tablă

de 05. mm gros., de diferite tipologii, vopsite în câmp electrostatic RAL 9002

Acoperișul și învelitoarea:

Acoperișul construcției va fi tip șarpanta din metal, iar învelitoarea va fi din panouri termoizolante tip sandwich pentru acoperiș, de 12 cm grosime ML 9006, fixate mecanic,

Pantele acoperișului (10%) vor fi realizate astfel încât zăpadă să cadă în terenul propriu.

Apele pluviale vor fi preluate printr-un sistem de jgheaburi și burlane, asigurându-se evacuarea lor în rețeaua de rigole.

Accesul la acoperiș se va realiza cu ajutorul unei scări metalice verticale cu protecție.

5.5. Principalele utilaje de dotare ale construcțiilor (centrale termice, hidrofoare, ascensoare etc.)

P+1 :

o Centrale termice electrice de 25-32 kw – câte una pe fiecare nivel, amplasate în

grupul sanitar

o Boiler electric 10 l- 20 lpentru apa caldă menajera – câte unul în fiecare grup

sanitar la fiecare nivel

o Aer condiționat tip split – în birouri și sala de luat masa

Depozit:

Gospodăria de apă :

. Centrala termică electrică de 25 -32 kw – energia termică pentru vestiarul

personalului muncitor

o Boiler electric minim 400 I – apa caldă menajera pentru vestiar personal muncitor

. Vas de expansiune

o Pompe circulație, clapeti sens,supape, robineți, distribuitoare

o Cabină put forat dotat cu o pompă cu 8-10 trepte

o Vas tampon apă potabilă de 400 l- 600 l, dotat cu filtru tip,,Y"

. Hidrofor 4 bar-6 bar

5.6. lnstalații aferente construcțiilor

Obiectivul este configurat cu următoarele rețele .

o Rețea forța – îngropată de la postul trafo la clădire și aparent distribuită în interiorul clădirii. Distribuția se va face din tabloul general poziționat în zona de primire-livrare. Postultrafo de 630 kVA, este poziționat în curte în zona din spate, pe zona de spațiu verde.

o lnstalatia de prize și iluminat este distribulta aparent în depozit și prin pereți și plafonul fals în zona P+1.

lnstalația de curenți slabi, este prevăzută cu 10 camere video (patru exterioare) și detectori de fum în fiecare incintă.

Rețeaua de apă este distribuită aparent de la cabina puțului și hidrofor, pozata în interior, pe pereții exteriori.

Rețeaua de canalizare are un canal colector poziționat subteran ce duce ape uzate într-o fosă septică din beton, etanșă, poziționată în zona spațiului verde, lângă platforma de beton. Fosa se va vidanja de către o societate specializată.

5.7. Situația existentă a utilităților și analiza acestora

Prin proiectul de investiții sunt prevăzute următoarele cheltuieli pentru racordarea la utilități:

Branșament electri și post trafo de la reteau existenta la aprox. 600 m de teren, pe baza soluției tehnice a distribuitorului de energie din zonă

Alimentarea cu apă se va face cu put forat la 80 m adâncime și hidrofor.

Canalizarea se va face cu fosa septică vidanjabila

5.8. Achiziții echipament tehnologic

Caracteristici tehnice echipamente tehnologice:

Echipament ventilații :

– Ventilator 54000 m3/h , la 300 Pa

– Clapete de admisie/recirculare aer acționate cu motoare electrice

– Clapeta evacuare acționată electric

– Tubulatura distribuție aer

– Tablou electric cu automatizare

Echipament frigorific :

– lnstalatie frigorifica cu compresor frigorific;

– Putere frigorifică: 27L10'C temperature vaporizare;

– Agent refrigerant ecologic: R404A;

Alimentare electrică: 380/3/50 V lphl{z;

Compresor semiermetic;

Vaporizator: 2buc

Rezistența electrică de degivrare inclusă.

Valva termostatică cu egalizare externă;

Ventil solenoid;

Filtru deshidrator;

Vizor lichid;

Presostat dual înalta/joasă presiune;

Presostat controlul condensării.

Tablou electric de comandă. Unitatea logică inclusă în tabloul electric de comandă și forța permite setarea temperaturii dorite din grad în grad, vizualizarea permanentă a

temperaturii de lucru și a modului de funcționare (frig, pauză, degivrare) programarea degivrării zilnică și necesară funcție de modul de încărcare al camerei, dotată cu două sonde de temperatură, alarmare/control al releelor auxiliare pentru: compresor, ventilator, vaporizator și degivrare.

Utilaj spălare , sortare și ambalare legume:

Fig 1.- Bunker recepție cu elevator, inclusiv răsturnător de boxe legume

Fig 1.1- Sortator

– Benzi de transport reversibile acționate electric

Fig. 1.3- Mașina de spălat legume

Fig. 1.4- Unitate de periat

– Uscător cu valțuri

– Benzicolectoare

– Masa de inspecție cu banda de evacuareresturi

Fig. 1.5- Cântar electronic

– Sistem de cuplare cântar/mașină de raschel

Fig. 1.6- Mașina automată de ambalat în saci raschel din bobină, cusuți

– Unitate de imprimat etichete autoadezive din hârtie termosensibilă

– Mașina automată de amalat Vertbag

– Banda elevatoare cu masa rotativă

– Compresor de aer cu șurub

Productivitate :

Saci de 5.0 kg – 20-24 saci/minut

Saci de 10.0115.0 kg – 12-15 saci/minut

Saci de 25.0 kg – 8-10 saci/minut

Fig. 1.7- Cartofi ambalati

Burduf de etanșare zona andocare:

– Burduf cu 2 prelate laterale și una frontală, material: țesătura suport elastică din două straturi, din fibre monofil poliester, fetele din PVC 3 mm grosime, greu inflamabil

– benzi de coliziune din oțel elastic, în prelatele laterale fabricația prelatei prin sudura în microunde culoarea prelatei : negru grafit RAL 9011 cu sistem mecanic elastic de de formare revenire

Lățimea prelatei laterale (SP) 600 mm; lățimea prelateifrontale (KP) 900 mm.

Dimensiuni exterioare Lățime(B) 3500 x înălțime(H) 3500 xadincime(T) 500 mm

Platforma andocare:

– Platforma executată din oțel, modelfoarfeca , pentru montaj în rama

– sarcina dinamică 6KN.

– unghiul de ridicare max 12,5o/o (aprox7o)

– Pedestal cu orientare la 601120 grade față de hala

– dimensiuni de gabarit exterior (pentru pregătire rama) 82225xL2485 x H1050 mm

– platforma acționată electrohidraulic cu 2 cilindri principali, plus un cilindru pentru placă rabatabila

– alimentare electrică 380V, 1,11(/V, inclus panou de comandă cu întrerupător Emergency

– suprafața platformei – de trafic: oțel striat , finisaj : vopsit sRAL 5002

– dimensiuni 82200 x L2500 x H1050 mm, cu placa rabatabila 405 mm lățime

5.9. Descrierea fluxului tehnologic

Condiționarea presupune un ansamblu de operații care au drept scop aducerea

produselor la caracteristicile prevăzute de standarde, proprii unei anumite direcții de valorificare.

Prin condiționare se realizează o calitate unică și omogena la loturile de produse destinate livrării.

Principalele operații de condiționare ale legumelor se derulează din momentul recoltării și până în momentul ambalării în vederea comercializării: îndepărtarea pământului aderent, fasonare și tăierea frunzelor sau rădăcinilor, presortare/sortare, calibrare, spalare-zvantare, legare în legături sau snopi, periat, Iustruire, ceruire, tratare. Ele pot fi obligatorii, facultative sau pot lipsi din flux.

Un flux tehnologic modern se poate organiza doar în condițiile eficienței folosirii unor dotări și utilaje moderne, ceea ce presupune un volum de produse suficient de mare. Personalul calificat, manipularea paletizată pe platforma betonată de depozitare, eventualele aggregate frigorifice pentru preracire sau stocare frigorifică de scurtă durată, permit o productivitate ridicată și asigură calitatea obligatorie pentru efectuarea exportului. O parte a produselor, prea mature sau nesolicitate la export, pot fi condiționate pentru consumul intern imediat și oferite la o calitate competitivă.

TEHNOLOGIA DE PĂSTRARE ȘI CONDIȚIONARE A TUBERCULILOR DE CARTOF

Cartofii sunt considerați plante legumicole, datorită specificului tehnologiilor de cultură și a modului de valorificare.

Condiții de calitate. La păstrare se introduc numai tuberculi care aparțin soiurilor târzii.

Cartofii pentru consum alimentar se valorifica în 3 clase de calitate: calitatea l, a ll a, și a lll a.

Tuberculii din calitățile ll și a ll a trebuie să fie sănătoși cu pielita suberificata, curați, turgescenți, zvântați, fără lovituri mecanice, neîncolțiți, neinverziti, neatacati de boli și dăunători.

De obicei se păstrează tuberculi mijlocii ca mărime (80-120 g)

Ca orice cultură agricolă și cultura cartofului este dependentă în foarte mare măsură de condițiile climatice ale anului respectiv. lar la cartof, mai mult ca la oricare altă cultură, condițiile de climă și în special cele extreme (seceta excesivă, umiditatea sau temperatura) au influenta nu numai asupra perioadei de vegetație ci, în mare măsură, după recoltare, asupra perioadei de păstrare.

Temperaturile recomandate pentru păstrarea cartofilor, în funcție de destinația producției, sunt:

– cartof de sămânță: 2 – 4" C

– cartof pentru consum proaspăt: 5 – 6'C

– cartof pentru chips: 7 – 1O'C

– cartof pentru prăjit: 6 – 8' C

– cartof pentru amidon: 7'C

Fluxul tehnologic cuprinde următoarele operații: recoltarea, presortarea la locul de producție, transportul, recepția cantitativă și calitativa, presortarea, tratarea cu inhibitori de încolțire, depozitarea, păstrarea, condiționarea în vederea valorificării, preambalarea și valorificarea.

Recoltarea, se face la momentul optim când tuberculii au ajuns la maturitatea deplină,

au peridermul complet format, 2 I 3 din vreji s-au uscat iar, restul s-au îngălbenit. Prin tăiere tuberculii trebuie să aibă aspect zvântat iar, stolonul trebuie să fie lipsit de turgescenta. Înainte de recoltare se pot face tratamente chimice pentru distrugerea vrejilor, folosind preparatul REGLONE, în cantitate de 2-3 l/ha sau pe cale mecanică cu mașina de tocat vreji. Prin această lucrare se grăbește maturarea tuberculilor. Tuberculii se pot recolta, când vremea este frumoasă, iar temperaturile sunt mai mari de 70 C. Recoltarea se face mecanizat cu combină, semimecanizat cu mașinile de scos cartofi și manual. Recoltarea poate fi organizată în fl ux continuu de recoltare-transport-depozitare.

Presortarea permite înlăturarea resturilor vegetale și a pământului aderent, precum și a tuberculilor depreciați. Presortarea se execută manual, semimecanizat sau mecanizat, la locul de producție sau la un punct intermediar de presortare.

Transportul se realizează în funcție de distanța cu mijloace auto și pe calea ferată.

Cartofii pot fi transportați în vrac, lazi-paleta sau saci.

Descărcarea cartofilor se face direct în depozite în buncăre cu capacitatea de 5 – 30 t.

Presortarea la locul de depozitare se face în scopul îndepărtării tuberculilor vătămați în timpul transportului. Totodată se poate face și operația de calibrare. Dimensiunile optime ale tuberculilor în vederea păstrării sunt de 50-80 mm diametru.

Tratarea cu inhibitori de încolțire se justifica doar pentru anumite soiuri care germinează mai ușor în depozite, sau în vederea asigurării unei perioade maxime de păstrare, în condiții în care temperatura de păstrare este oscilanlafavorizand apariția colților. Se utilizează inhibitori autorizați pe plan european care împiedică creșterea ochilor cum ar fi: KEIM STOP pulbere care se administrează prin pudrare, 1 kg/t; LUXAN, ANTISPROUT, SOLENID., etc. Pentru efectuarea tratamentelor se folosesc generatoare care pulverizează substanțele respective în circuitul de ventilare, după care se oprește ventilația timp de 48 de ore. Aceste tratamente nu se aplică tuberculilor păstrați ca material săditor. Tuberculii de cartof se păstrează în depozite specializate cu ventilație mecanică, depozite frigorifice și în șanțuri și silozuri.

Păstrarea cartofului în depozite cu ventilație mecanică

ln aceste depozite, tuberculii se păstrează în vrac cu înălțimea de 4 m.

ln timpul păstrării cartofilor, ventilația trebuie dirijată în așa fel încât să se respecte

perioade de păstrare în care aceasta este diferită ca durată. Aceste perioade sunt:

perioada de zvântare, începe imediat după închiderea celulei, ventilația având rolul de a usca tuberculii care au fost umezi la introducerea în celulă. Durează 3 – 5 zile, în care se ventilează continuu cu aer din afară la temperatura de 15 – 200 C și o umiditate relativă de 75 – 85o/o. ln cazul când aerul exterior este umed se face ventilație în circuit închis.

Perioada de vindecare a rănilor, durează aproximativ 10 – 1 5 zile. Se face pentru a asigura condiții optime pentru vindecarea rănilor prin formarea peridermului de rana și suberificarea cojii. Se utilizează aet la temperatura de 15 – 20 grade C și o umiditate relativă de 85%. Noaptea, se recomandă ventilarea cu amestec de aer din interior și exterior.

Perioada de răcire consta în scăderea temperaturii tuberculilor până la valoarea temperaturii de păstrare. Durata acestei perioade este de 30 -60 de zile, iar timpul zilnic de ventilație este de 8 – 12 ore din 24 în mai multe reprize. Durata acestei perioade este variabilă în funcție de condițiile climatice din mediul exterior.

Perioada de păstrare propriu-zisă cu durată între 3 și 6 luni urmărește menținerea regimului de păstrare la valorile optime și pe cât posibil constante.

Ventilația se face cu aer răcit a cărui temperatura trebuie să fie mai scăzută cu 1 –

2 grade C decât cea a tuberculilor. Temperatura optimă de păstrare este de 3 – 5 grade C.

– Perioada de preîncălzire se face înainte cu două săptămâni de scoaterea tuberculilor din celule, timp în care se ridică temperatura acestora la nivelul de 7 – 10 grade C.

Scoaterea cartofilor din celule se face mecanizat cu ajutorul benzilor rulante, aceștia fiind conduși în sala de condiționare, unde se face sortarea, calibrarea și ambalarea lor.

Calibrarea se face mecanizat cu diferite tipuri de mașini.

Păstrarea tuberculilor în depozite frigorifice

Conform acestei tehnologii tuberculii de cartofi se depozitează în ambalaje cum ar fi lăzile paleta, lăzile de tip P paletizate și pentru intervale scurte de timp saci de plasa sau de iută. Lăzile paleta se stivuiesc pe 6-8 nivele, spațiile dintre palete fiind orientate paralel cu direcția de refulare a aerului răcit. Lăzile de tip P se paletizeazain sistem țesut, 5 orizontalx 4 rânduri. Saci se așează pe palete cu montanți după sistemul țesut sau întrepătruns. Păstrarea în vrac se poate face numai în celulele frigorifice cu ventilație prin pardoseală, grosimea vracului fiind de 4 – 5,5 m. Umplerea celulelor se face în timp cât mai scurt respectându-se distanțele caracteristice sistemului de stivuire.

Ventilația în depozit trebuie să respecte perioadele de păstrare (zvântarea, cicatrizarea rănilor și preracirea). Păstrarea durează 7 – 8 luni, temperatura de păstrare fiind de 3 – 5 grade C la o umiditate relativă de 80 – 85%.

Păstrarea tuberculilor de cartofi destinați industrializării

Tuberculii de cartof pentru prelucrare industrială aparțin unor soiuri care corespund

calitativ acestor întrebuințări cum ar fi: Câți, Colină, Muncel, Mureșan, Nicola, Desir6e, Eba, etc. ln timpul depozitarii, problema principală este evitarea acumulării glucidelor hidrosolubile la temperaturi coborâte. Cartofii pentru industrializare se pastteaza în celule de capacitate mare, iar păstrarea se face în vrac. Temperatura de păstrare este de 2-60C și u.r. 85-90%.

Ordinea de prelucrare se stabilește în funcție de starea de păstrare, având prioritate tuberculii cu capacitate de păstrare mai mică.

TEHNOLOGIA DE PĂSTRARE ȘI CONDIȚIONARE A LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI

Din această grupa fac parte varza albă, vatza roșie, conopida și gulia. lmportanta lor alimentară rezultă din diferitele moduri de folosire în alimentație. Se pot consuma ca atare sau divers prelucrate prin murare, congelare, deshidratare sau acidifiere artificială.

Tehnologia de păstrare și condiționare a verzei căpățâni

Din această grupă, fac parte vatza albă, varza roșie și varza de Bruxelles.

Fluxul tehnologic de valorificare în stare proaspătă cuprinde următoarele aspecte:

Recoltarea se face manual, prin mai multe treceri la soiurile timpurii și prin 1-2 trecerii la cele de toamnă. Căpățânile bine formate, se taie neted cu cotor de 1 cm de la cocean, cu 1-2 frunze de protecție și se pun în ambalaje de lemn sau lăzi paleta. Pentru culturi uniforme și omogene, pe suprafețe mari se poate practica și recoltarea mecanizată sau semimecanizata, cazin care producția se livrează pentru industrializare sau consum imediat.

Manipularea și transportul se fac în ambalajele de recoltare, care pot servi și pentru depozitare, iar producția pentru consum imediat și industrializare se poate transporta și în saci sau vrac. Pe distanțe mici și medii se utilizează pentru transport mijloace auto cu prelată iar pentru transport pe distanțe mari se recomandă transport în vrac pe cale ferată.

Condiționarea verzei cu prinde: presortarea, sortarea și calibrarea.

Presortarea se efectuează concomitent cu recoltarea eșalonată. Se aleg căpățânile

întregi, cu aspect proaspăt, necrapate, curate zvântate cu cotorul sănătos și frunzele de protecție bine prinse. Condiționarea din toamnă poate fi definitivă la varza pentru consum imediat. Pentru păstrare se execută manual sau semimecanizat sortarea și calibrarea. Se realizează astfel curățarea de frunzele rănite și gruparea căpățânilor pe clase de calitate.

La calitatea I se acceptă ușoare defecte sau vătămări care nu provoacă deprecieri, iar greutatea minimă pentru vatza albă este de 0,5-0,6 kg la soiurile timpurii, 1 kg/bucata la soiurile de vară și 2 kg/ bucata la soiurile de toamnă. Pentru vatza roșie, soiurile timpurii vor avea cel puțin 0,6 kg/buc., iar cele tazii 1 kg/buc.

Păstrarea verzei de căpățâna se face în spații frigorifice, spații ventilate mecanic, spații improvizate și silozuri de suprafață. Păstrarea modernă se efectuează în depozite frigorifice, care limitează pierderile și deprecierile, asigurând menținerea calității timp de 4 luni. Umplerea celulelor se face în maximum 1-2 zile, capacitatea optimă a celulelor de păstrare fiind de 250 t, cu loturi cât mai omogene. Ambalajele de păstrare sunt lăzi de tip P sau lăzi paleta stivuite pe înălțimea de 6 m, astfel încât să permită o bună circulație a aerului. Condițiile de păstrare sunt: temperatura-1 + O0 C și u.r.85-90%. ln vestul Europei temperatura de păstrare este aceeași dar umiditatea relativă ajunge la 95o/o prelungindu-se durata de păstrare până la 5 luni.

Păstrarea în atmosfera controlată cu 2-3o/o Oz și 3-5% COz la -1 * ooC și u.r. 95% face posibilă păstrarea până la 6 luni.

Păstrarea în spații cu ventilație mecanică se face în spațiile cu refularea aerului prin pardoseală. ln acest caz varza se depozitează în vrac, în grămezi cu lățimea de 1,5 – 2m,

înălțimea de 1,5 m și lungime variabilă ce poate ajunge la 4 m. Grămezile de vază se așează pe grătare de lemn care permit accesul aerului din pardoseală în stratul de produs. Lntre grămezi se lasa culoare de acces cu lățimea de 1 m. Temperatura de păstrare este de 0 grade C.

Sistarea păstrării și livrarea se execută pe măsură cererii și implică acomodarea căpățânilor cu temperatura de livrare, prin intermediul culoarului tehnologic sau al sălilor de sortare în scopul evitării apariției condensului.

În vederea valorificării, căpățânile se condiționează prin îndepărtarea frunzelor exterioare îngălbenite, împrospătarea tăieturii de la cotor, Se elimină căpățânile crăpate.

Livrarea și desfacerea se face în vrac, sau în ambalaje de transport. Livrarea la export se face în saci de culoare verde sau lăzi.

CAPITOLUL IV

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Prin implementarea proiectului se reduce considerabil volumul transportului de legume ale producătorilor locali la distanțe mari și în cantități mici, cu efecte benefice asupra emisiilor poluante în aer.

Creșterea viabilității economice

Realizarea unor produse agricole cu o valoare adăugată mare, cu calitate net superioară ce poate satisface atât cerințele pentru industrializare dar și pentru schimburile intracomunitare, qeeaza premizele valorificării superioare a materiilor prime agroalimentare – legume. Acest mod de valorificare superioară va determina creșteri substanțiale ale veniturilor realizate de către societate, asigurând creșterea viabilității economice a acesteia.

Realizarea investiției va permite recepționarea materiei prime (legume), depozitarea, condiționarea la temperatura controlată în funcție de temperatură de păstrare a fiecărui produs, sortarea produselor pe diferite clase de calitate, precum și ambalarea produselor în funcție de cerințele pieței.

Fluxurile tehnologice propuse vor conduce la diversificarea produselor prin clase de calitate și ambalate în cantități și forme diferite ce vor satisface un segment de piață cât mai mare.

Din punct de vedere tehnic, crearea unei capacități de 2000 tone, pentru depozitare legume, în special cartofi și varza în condiții de atmosfera controlată, va permite:

a) menținerea calității legumelor depozitate;

b) prelungirea duratei de depozitare și valorificarea în extrasezon la prețuri superioare;

Depozitarea cartofilor și a verzei este o afacere profitabilă și are următoarele avantaje:

– acestea se întrebuințează pe larg în alimentație și industrie;

– se bucura de cerere sporită pe piața locală și pe piețele vecine;

– se păstrează bine în depozite specializate și poate fi comercializata la prețuri avantajoase pe tot parcursul anului;

– este o cultură rentabilă ce permite obținerea profitului pentru agricultorii din zonă, realizându-se astfel premisele existenței materiei prime în imediata apropriere a depozitului;

Una din măsurile pentru îmbunătățirea competitivității sectorului de legumefructe este introducerea standadelor de comercializare penfir a îmbunătăți transparenta pieței, pentru a motiva producătorii să obțină produse de calitate superioar:a la un preț mai bun. Standardele au rolul de a bară calea produselor care nu întrunesc condițiile de calitate, de a accede pe piață. De asemenea, prin clasificarea produselor pe calități, acestea se pot adresa diferitelor categorii de consumatori, în funcție de posibilitățile financiare ale fiecăruia.

Prin tehnologia de păstrare cu atmosfera controlată produsele își mențin proprietățile de gust,

culoare, consistentă, prospețime, aspect și sănătate, fiind deci îmbunătățită prezentarea din punct de vederea calitativ și comercial. Așadar, se vor asigura condițiile de păstrare a legumelor astfel încât la apariția lor pe piața acestea să se prezinte în condiții de prospețime.

Studiile de piață, precum experienta specialiștilor din domeniu , arala ca valorificarea superioară din punct de vedere economic a producției se poate face după 4-8 luni de la recoltarea atiat a cartofilor, cât și verzei.

Având în vedere caracterul de ,,bazin legumicol" al zonei de implementare al proiectului (Lungulețu), în special pentru legumele cartof și varza, realizarea obiectivului qeaza premise favorabile pentru realizarea unei rețele locale de colectare/ recepționare, depozitare, sortare și ambalare a legumelor beneficiind de avantajele situării în atât în ,,bazinul legumicol" (pentru aprovizionarea cu materie primă).

Recomandări

În ceea ce privește recomandările pentru viitor, pot preciza anumite aspecte care sunt de urmat.

În primul rând, se pot accesa mai multe fonduri europene pentru o dezvoltare și mai rapidă a societății.

Se poate avea în vedere diversificarea sortimentului de culturi agricole.

BIBLIOGRAFIE

Oancea Ioan, 2012. Tehnologii agricole performante. Editura Ceres, Ediția -IV-, București.

Pascu Ioana, 1980. Județele Patriei, Editura Sport-Turism, București.

Roman Gh.V., Axinte, M. Borcean, I., Muntean, L. S., 2006. Fitotehnie. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași

Roman Gh.V., MATEI MARCEL DUDA, FLORIN IMBREA, GHEORGHE MATEI, ADRIAN VASILE TIMAR, 2012. Condiționarea și păstrarea produselor agricole, Editura Universală, București

http://www.afir.info/

https://www.google.ro/