Modalități de realizare a educației pentru sănătate în învățământul preșcolar [302737]

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Modalități de realizare a [anonimizat]: [anonimizat], 2019

Motto:

”Sănătatea este un cuvânt mare. [anonimizat] , ci și perspectiva unui om”

James H. West

Introducere

Populația țării noastre se confruntă cu diverse probleme de sănătate. [anonimizat]. [anonimizat] – lui Research Romania Team (Studiu Predator) arată faptul că țara noastră ocupă locul al doilea în Europa cu cele mai multe cazuri de obezitate infantilă și că peste 11% din populația țării noastre prezintă cazuri de diabet. Specialiștii susțin că una din cauzele apariției acestor boli de la vârste fragede se poate datora faptului că în România nu se pune accent foarte mult pe o educație corespunzătoare unui stil de viață sănătos.

[anonimizat] – se formarea sa ca viitor individ integrat în societate. Astfel, [anonimizat] a [anonimizat]. Putem face acest lucru prin promovarea și adoptarea în rândul preșcolarilor a [anonimizat], sport, consumul regulat de apă și controlul medical periodic.

[anonimizat], punând astfel bazele pentru un stil de viață sănătos.

Am ales ca temă pentru lucrarea mea „Modalitățile de realizare a educației pentru sănătate în învățământul preșcolar” [anonimizat], [anonimizat].

Într – o [anonimizat] a activităților pe care le desfășoară. [anonimizat] a menține antrenat copilul în activitate. [anonimizat], iar unele activități pot fi considerate neinteresante. De aceea modalitățile de realizare a [anonimizat], să declanșeze interes în mintea copilului pentru a – l determina să adopte treptat un stil de viață sănătos.Scopul lucrării de față este acela de a găsi cât mai multe modalități concrete de realizare a [anonimizat] a cadrelor didactice.

Capitolul I – Importanța unui stil de viață sănătos în contextul lumii contemporane

Oamenii din ziua de astăzi sunt într-o [anonimizat], iar acest lucru le afecteaza treptat sanatatea. Chiar dacă a [anonimizat]. Acest lucru se reflectă în tot ceea ce facem și ne influențează sănătatea fizică și psihică. [anonimizat], sportul, controlul medical periodic sunt câteva din obiceiurile ce corespund unui stil de viață sănătos. Iar modul în care alegem să ne organizăm și să ne desfășurăm activitățile zilnice influențează starea de sănătate pe care o avem.

Puțini oameni însă înțeleg cu adevărat ce trebuie să facă pentru a avea grijă de sănătatea lor. Datorită serviciului, a problemelor și a stresului oamenii uită de propria sănătate și de a celor din jur, adoptând un stil de viață haotic, dezorganizat, nesănătos. Iar televiziunea și internetul le influențează uneori alegerile într-o modalitate negativă, prin promovarea alimentației nesănătoasă, a comportamentelor dăunătoare organismului, prin informații incorecte etc. Este necesar să ne formăm capacități ce permit organizarea rațională a vieții, adoptând comportamente nutriționale, igienice, motrice și sportive corecte, prin exemple concrete, discuții, evaluarea propriului comportament. Însă pentru aceasta, trebuie mai întâi să înțelegem ce este cu adevărat sănătatea.

În anul 1967, Organizația Mondială a Sănătății a propus următoarea definiție a sănătății: „Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social, și nu doar absența bolilor sau a infirmităților”. În timp, s-a discutat despre sănătate ca o reuniune a trei mari dimensiuni: biologică, psihologică și socială. Astfel, vorbind de dimensiunea biologică, sănătatea reprezintă „starea bună a unui organism în care funcționarea tuturor organelor se face în mod normal și regulat.” Aceasta se referă la activitatea fizică, alimentație și igienă personală corespunzătoare oricărui om.

Privind prin prisma dimensiunii psihologice, sănătatea psihică poate fi definită ca „un rezultat al modului de viață pe care fiecare om îl are, al modului în care reușește să își găsească un echilibru între minte – corp – suflet.”

Cea de-a treia dimensiune, cea socială, definește sănătatea ca o „satisfacere a nevoii de a avea prieteni, de a aparține și a fi acceptat într-un grup social”. Aceasta se dezvoltă încă din copilărie și sporeste partea emoțională și spirituală a individului.

Astfel, pentru a ne adapta ritmului alert al societății si pentru a face față provocărilor lumii contemporane trebuie să avem o stare bună a organismului, să avem echilibru între minte – corp – suflet și să aparținem într-un grup social.

I.1 „Noile educații” și problematica lumii contemporane

Lumea contemporană se află într- o continuă transformare și schimbare. Indiferent că ne referim la progresul social, economic sau cultural, educația trebuie să țină cont de schimbările și provocările ce apar pe aceste planuri.

Definind educația din punct de vedere, aceasta este „o activitate socială complexă care se realizează printr-un lanț nesfârșit de acțiuni, exercitate în mod conștient, sistematic și organizat, unde în fiecare moment un subiect acționează asupra unui obiect în vederea transformării acestuia din urmă într-o personalitate activă și creatoare, corespunzătoare atât condițiilor istorico- sociale prezente și de perspectivă, cât și potențialului său biopsihic individual”.

Așadar, educația trebuie să fie într- o continuă transformare, în încercarea de a ține pasul cu schimbările survenite pentru a reuși să formeze persoane capabile să se adapteze societății de mâine. Astfel, s-a discutat despre problematica lumii contemporane (expresie introdusă pentru prima oară de Aurelio Peccei, președintele Clubului de la Roma), care are mai multe caracteristici :

universalitate – toate țările de pe glob sunt implicate

globalitate – afectează toate sectoarele vieții, având o evoluție rapidă și imprevizibilă;

complexitate – soluțiile găsite trebuie să acopere o gama cât mai largă de alte probleme, luând în considerare conexiunile cu acestea

prioritară – necesită răspunsuri rapide ce implică uneori și eforturi financiare.

În încercarea de a se adapta și de a răspunde la problematica lumii contemporane, au fost introduse niște măsuri specifice, denumite „noile educații”. Acestea au o alta structură, cu obiective și conținuturi noi, pentru a răspunde la evoluția realității ce ne înconjoară. Noile educații au fost definite și constituite prin programele și recomandările UNESCO. „Tipurile educației se află în permanentă restructurare în funcție de cerința societății, iar ansamblul lor formează un sistem (noile educații).”

„Noile educații” cuprind mai multe domenii. Lista acestora se poate modifica, în funcție de schimbările și prioritățile din societatea actuală. Putem însă să le enumerăm pe cele mai importante: educația pentru pace și cooperare, educația ecologică, educatia pentru participare și democrație, educația demografică, educația pentru schimbare și dezvoltare, educația pentru comunicare și pentru mass- media, educația nutrițională, educația economică și casnică modernă, educația pentru timpul liber, educația privind drepturile fundamentale ale omului, educația pentru o nouă ordine internațională, educația comunitară, educația relativă la mediu, educația antreprenorială, educația pentru sănătate, educația interculturală, educația pentu tehnologie și progres etc.

Prin obiectivele și scopurile propuse în cadrul noilor educații se adaptează întregul proces de învățământ, răspunzând astfel la problematica lumii contemporane. Metodologia de aplicare și valorificare a noilor educații vizează atât dimensiunile cât și formele educației. Se pune accent astfel pe interdisciplinaritate, pe noi strategii didactice ce ușurează și aprofundează noile educații în învățământ.

Aceste educații pot fi incluse în procesul de învățământ prin următoarele patru modalități :

introducerea de noi discipline centrate pe un anumit tip de educație;

introducerea unui demers transdisciplinar;

crearea de module cu caracter interdisciplinar în cadrul disciplinelor tradiționale;

infuziunea cu mesaje ce țin de noile conținuturi în discipline tradiționale (tehnica „approche infusionnelle")

În țara noastră se utilizează din ce în ce mai mult cea de-a treia modalitate, tehnica „approche infusionnelle", deoarece aduce elemente noi în cadrul conținuturilor trdiționale. Este o modalitate prin care nu se modifică programa sau programul elevilor, ci se îmbogățește cu noi conținuturi în cadrul celor deja existente. De asemenea, se pune mare accent pe desfășurarea acestor educații și în cadrul activităților cu caracter nonformal (extracurriculare) ce completează partea formală a educației.

După cum este menționat în literatura de specialitate, noile educații sunt valorificate și se includ în cele cinci dimensiuni ale educației (intelectuală, morală, fizică, estetică și tehnologică) pentru a completa întregul proces de formare a personalității umane.

I.2 Educația pentru sănătate în contextul lumii actuale

Sănătatea, cu toate dimensiunile acesteia (emoțională, intelectuală, fizică, socială și spirituală) este un subiect din ce în ce mai important în viața oamenilor și a societății în ansamblu și reprezintă totodată o necesitate.

Pentru a îmbunătăți starea de sănătate sunt implicați mai mulți factori morali, tehnici, economici, sociali, culturali, ereditari, ecologici. Fiind într-o continuă schimbare, lumea trebuie să facă față unor noi provocări și oportunități pentru a promova sănătatea.

A promova sănătatea reprezintă de fapt o tactică de combinare a responsabilității sociale cu alegerea personală a oamenilor. Are ca scop asigurarea unei stări de sănătate mai bune atât prin activități educaționale, sanitare, fizice cât și prin politici sau alte măsuri legislative.

Organismul uman este complex și de-a lungul vieții poate trece prin mai multe provocări. Acesta se poate adapta și lupta pentru a reveni singur la normalitate, însă de cele mai multe ori sunt necesare diferite intervenții și schimbări în stilul de viață adoptat. “Un stil de viață sănătos este cel mai important factor care influențează sănătatea. Acesta se referă la modul în care trăim – atitudini, obiceiuri și comportamente. Acesta se poate forma prin educație, exemple pozitive, informare corectă”.

Din păcate însă, în ultima perioadă s-a remarcat apariția a tot mai multor probleme de sănătate, constatându- se deteriorarea sănătății umane.

De aceea, ca o componentă a “Noilor Educații” și ca un răspuns la deteriorarea stării de sănătate, a fost introdusă ramura “Educație pentru sănătate”. Aceasta are ca scop “formarea și cultivarea capacității de organizare rațională a vieții în condițiile rezolvării unor probleme specifice (comportament adecvat din punct de vedere nutrițional, igienic, sportiv, autodidact, etc.)” . Este necesar dezvoltarea unui comportament adecvat pentru consolidarea sănătății, dezvoltarea armonioasă a organismului pentru adaptarea la mediul natural, cultural și social de care aparținem. Formarea unui individ trebuie să înceapă de la o vârstă cât mai fragedă pentru a-și putea adapta mai ușor comportamentul și însușirile asimilate.

Educația pentru sănătate are trei laturi,:

latura motivațională (importanța adoptării unui comportament sănătos);

latura cognitivă ( asimilarea și însușirea diferitelor cunoștințe referitoare la sănătate);

latura comportamental volițională (punerea în practică a cunoștințelor acumulate).

Cel mai ușor este să aplicăm toate aceste trei laturi în cadrul procesului de învățământ, deoarece școala reprezintă cel mai propice mediu pentru a învăța un comportament adecvat. În cadrul programelor, fără a supraîncărca programul copiilor, se pot desfășura activități prin care se demonstrează cât de importantă este sănătatea pentru om. Și acest lucru se poate învăța încă din perioada preșcolarității. Preșcolarii pot fi mai ușor de convins decât adulții de faptul că este necesar un stil de viață sănătos și astfel comportamentele sănătoase se pot construi o dată cu dezvoltarea personalității. Apoi, cu ajutorul părinților și a specialiștilor pot învăța cât este de ușor să adopți un stil de viață sănătos, și treptat, să pună în aplicare ceea ce au învățat. Acest lucru este posibil prin diverse activități formale sau nonformale ce se pot desfășura în unitățile de învățământ. Dintre acestea reamintim: discuții, întâlniri cu specialiști, exemple oferite de cei din jur, evaluarea propriului comportament, programe în parteneriat cu diferite instituții pe teme ce țin de sănătate, informări, prezentări atractive.

În România, educația pentru sănătate a fost deja introdusă în programa școlară, prin diverse metode, începând cu anul școlar 2003-2004 când a fost inițiat pentru prima dată Programul Național ”Educația pentru sănătate în școala românească” . Bucurându-se de un mare succes, integrarea educației pentru sănătate în cadrul învățământului românesc a continuat, având în vedere și faptul că starea de sănătate a românilor începea să se deterioreze vizibil.

Astfel, conform unui studiu INS intitulat „Starea de sănătate a populației” din anul 2015, „una din patru persoane din România suferă de cel puțin o boală cronică sau de o problemă de sănătate de lungă durată”. Același studiu precizează că „4,6% din copiii români sub 15 ani sunt afectați de boli cronice”.

Un alt studiu arată faptul că „România ocupă locul 3 în lume la obezitatea infantilă, un procent de 40% dintre copiii români sunt supraponderali (cu 18% mai mare in ultimii 10 ani)”

Conform Institutului de sănătate publică din România „aproximativ 3,000 de copii suferă de diabet zaharat (60% dintre ei având vârsta între 6 si 18 ani), iar numărul celor diagnosticați cu diabet zaharat de tip II este în continuă creștere”

Aceste studii au tras un semnal de alarmă în rândul populației țării noastre , punându-se astfel din ce în ce mai mult accent pe integrarea acestui domeniu al noilor educații (educația pentru sănătate) în învățământul românesc.

Capitolul II – Particularitățile specifice educației pentru sănătate în perioada preșcolarității

În cadrul Convenției asupra Drepturilor Copilului adoptată în data de 20 noiembrie 1989 de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, s-au reglementat unele drepturi ale copiilor în vederea dezvoltării normale ale acestora. Unul din aceste drepturi se referă la sănătate, și anume “Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge și de a beneficia de serviciile medicale și de recuperare necesare pentru asigurarea realizării efective a acestui drept.” Această convenție a fost asumată și în România prin adoptarea Legii nr 18/1990.

Pornind de la acest drept al copiilor, sistemul de învățământ trebuie să se adapteze. Astfel, procesul de învățământ trebuie să țină cont de particularitățilr psiho fizice ale copiilor. De aceea este necesar să se țină cont de aspectele dezvoltării copiilor pe etape de vârstă.

Discutând despre schimbările din perioada 3 – 6/7 ani, putem spune că acestea apar pe toate planurile. În perioada preșcolarității, copilul se dezvoltă în înălțime (de la 90 centimetri până la aproximativ 117 centimetri) și în greutate (de la 12 kilograme până la aproximativ 22 kilograme). Copilul devine din ce în ce mai activ și asimilează mai ușor tot ceea ce este în jurul său, punându- se astfel bazele cunoașterii, comunicării și personalității. Tot în această perioadă se dezvoltă musculatura și structura osoasă, prin mișcare formându-se deprinderi și îmbogățindu-se unele conduite. Volumul creierului se modifică de la 350 grame la 1200 grame. Manifestările comportamentale suferă și ele schimbări. Dacă la începutul perioadei sunt exprimate prin stări afective confuze și chiar contradictorii, acestea se dezvoltă și se formează trăsături de personalitate.

Educația pentru sănătate facilitează schimbări de comportament în vederea atingerii unor obiective ce favorizează sănătatea.

Așa cum preciza și Voiculescu, „educația preșcolară nu se reduce la pregătirea intelectuală, ci reprezintă mai cu seamă educația simțurilor, a comportării civilizate, a stăpânirii de sine, a voinței, a creativității și autonomiei personale a atitudinilor pozitive față de semeni și mediul ambient.” . Copilul trebuie privit ca un tot, și încurajat să se dezvolte în întregime. De aceea este necesar să educăm copilului și această latură, a sănătății.

În cadrul activităților de educație pentru sănătate se urmărește influențarea pozitivă a comportamentelor sănătoase, dezvoltarea de atitudini pozitive în ceea ce privește sănătatea, vizând transmiterea și însușirea acelor informații referitoare la sănătate.

Datorită acestor dezvoltări prin care trece copilul la vârsta preșcolarității, putem spune că această perioadă este cea propice pentru a introduce în viața acestuia educația pentru sănătate, acestea putând deveni mai ușor rutine.

II.1 Formarea comportamentelor sănătoase în perioada preșcolarității

Educația pentru sănătate contribuie la dezvoltarea și formarea personalității, alături de celelalte domenii. Perioada preșcolarității este cea în care se pun bazele formării individului de mâine. De aceea, aceasta este perioada corespunzătoare în care copilul poate învăța comportamente adecvate în ceea ce privește igiena, alimentația, mișcarea. De asemenea, este vârsta la care se poate ușor învăța ce înseamnă și cum se poate adopta un stil de viață sănătos și echilibrat. Pornind de la educarea unui stil de viață sănătos încă de la vârste fragede, acesta poate fi adoptat mai ușor la maturitate. De aceea e bine pentru copii să înțeleagă de la vârste fragede că sănătatea nu înseamnă doar absența bolii, ci un mod de viață echilibrat, o comportare civilizată și o igienă corespunzătoare.

Orice instituție de învățământ crează condițiile necesare formării deprinderilor și comportamentelor sănătoase și transformarea treptată a acestora în rutine. Mergând pe această idee, în anul școlar 2003- 2004 a fost introdus în țara noastră de către MedC programul național „Educația pentru sănătate în școala românească” . Acesta încerca să acopere întrega sferă de acțiune a sănătății prin: „promovarea sănătății și a stării de bine, prin dezvoltarea personală a copiilor și prin prevenirea unor comportamente de risc pentru sănătate”. A fost pentru prima dată când s-a încercat introducerea educației pentru sănătate în cadrul sistemului de învățământ românesc.

În urma desfășurării acestui program s-a constat o creștere a interesului pentru adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos, integrându-se treptat activități din această categorie și în cadrul grădinițelor. Astfel, prin ordinul 3851_2010 s-au aprobat “Reperele fundamentale în Învățarea și Dezvoltarea Timpurie a copilului de la naștere la 7 ani”. Acestea se împart pe domenii de dezvoltare, primele două ocupând un rol important în dezvoltarea armonioasă a copilului. Acestea sunt: dezvoltarea fizicã, sãnãtatea și igiena personalã și dezvoltarea socio-emoționalã.

În cadrul primului domeniu de dezvoltare se face referire atât la dezvoltarea fizică a copilului (dezvoltarea motricității fine, grosiere, senzorio – motorie), cât și la dezvoltarea sănătății și igienei personale (promovarea sănătății și nutriției, promovarea îngrijirii și igienei personale, promovarea practicilor privind securitatea personală)

În cadrul celui de-al doilea domeniu se face referire atât la dezvoltarea socială (abilități de interacțiune cu adulții și cu copiii de vârstă apropiată, acceptarea și respectarea diversității, dezvoltarea comportamentului prosocial) cât și la cea emoțională (dezvoltarea conceptului de sine, a autocontrolului emoțional și a expresivității emoționale) a copiilor.

Prin scrisoarea metodică pentru învățământul preșcolar 2014- 2015 au fost detaliate aceste domenii și subdomenii pentru a aprecia mai ușor progresul preșcolarilor.

În societatea actuală, copilul este centrat în mijlocul educației. Se urmărește deyvoltarea sa ca un întreg, urmărindu-se adatarea mai ușoară la cerințele actuale a societății. De aceea, în una din cărțile sale, Gheorghe Tomșa precizează că, conform noului curriculum din 2008, „educația preșcolară urmărește atingerea mai multor obiective”, printre care și obiectivele psihomotorii și de educație armonioasă. Acestea urmăresc sănătatea fizică și psihică a copiilor preșcolari.

II.2 Caracteristicile conținuturilor educației pentru sănătate la vârsta preșcolară

Curriculum pentru învățământul preșcolar, intrat în vigoare de la 01.09. 2008 este structurat în jurul a șase mari teme de studiu (Cine sunt, suntem?, Când, cum și de ce se întâmplă?, Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?, Cine și cum planifică/ organizează o activitate?, Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?, Ce și cum vreau să fiu?).

Domeniile specifice curriculumului pentru învățământ preșcolar sunt următoarele: domeniul limbă și comunicare, domeniul om și societate, domeniul știință, domeniul estetic și creativ, domeniul psihomotric.

Pedagogul Adina Glava susținea, în urma analizei de conținut a categoriei de activitate „Educație pentru societate” faptul că preșcolarii trebuie să acumuleze „cunoștințe referitoare la cunoașterea normelor de comportament necesare integrării în viața socială: reguli de conviețuire în grup, de comportare civilizată, cunoașterea normelor de securitate personală, reguli de igienă personală, reguli privind protecția vieții proprii și a celor din jur, a mediului înconjurător”.

Educația pentru sănătate este inclusă în cadrul domeniului om și societate. Având în vedere faptul că sănătatea reprezintă de fapt o bună funcționare fizică, psihică și socială a individului pentru menținerea acesteia trebuie acționat pe toate cele trei planuri ale acesteia.

Scopul educației pentru sănătate ca parte component a “noilor educații” este acela de a “forma și cultiva capacității de organizare rațională a vieții în condițiile rezolvării unor probleme specifice (comportament adecvat din punct de vedere nutrițional, igienic, sportiv, autodidact)” .

Menționăm în cele ce urmează obiectivele cadru și de referință ale educației pentru sănătate în grădinița de copii.

Obiectivele cadru ale educației pentru sănătate:

Cunoașterea organismului uman, a etapelor de creștere și dezvoltare a acestuia

Cultivarea interesului pentru sănătate și cunoașterea unor noțiunilor elementare despre sănătate, boală

Dezvoltarea deprinderilor igienico- sanitare necesare dezvoltării corespunzătoare corpului uman

Stimularea interesului pentru mișcare, a deprinderilor motrice de bază și aplicativ – utilitare în vederea menținerii unui organism sănătos

Educarea normelor de comportare în societate, de interrelaționare pozitivă, dezvoltând comportamente prosociale, proactive

Formarea unor atitudinii de protejare și ocrotire a mediului apropiat înconjurător.

Obiectivele de referință ale educației pentru sănătate:

Să identifice părțile principale ale corpului uman și rolul organelor de simț

Să dobândească comportamente igienico – sanitare corespunzătoare

Să diferențieze comportamentele sănătoase de comportamentele de risc

Să cunoască importanța obiectelor de uz personal, identificându – le

Să cunoască și să aplice reguli de igienă personală, de igienă a alimentelor

Să recunoască importanța mișcării, muncii și odihnei pentru un organism sănătos

Să fie capabil să execute deprinderile motrice de bază și aplicativ – utilitare, utilizându – le în diferite contexte, pentru a răspunde la diferiți stimuli (situații)

Să cunoască și să respecte norme de comportare civilizată precum și reguli de securitate comportându – se adecvat în diferite contexte

Să-și adapteze comportamentul propriu la cerințele grupului în care trăiește, manifestând stări afective pozitive (prietenie, toleranță, armonie, autocontrol).

Să aplice norme de comportare civilizată specifice protecției și ocrotirii mediului înconjurător

Pentru a atinge aceste obiective este necesar ca activitățile desfășurate cu preșcolarii să se proiecteze pe următoarele conținuturi:

Corpul uman (principalele organe, rolul organelor de simț, igienă personală, obiecte de toaletă, obiecte de îmbrăcăminte, modalități de menținerii a sănătății organismului)

Alimentație ( igiena alimentelor, alimente benefice pentru organism, alimente dăunătoare organismului, importanța apei pentru organismul uman, consumul zilnic de fructe și legume)

Muncă, odihnă, mișcare (importanța odihnirii organismului, dozarea corespunzătoare a timpului, beneficiile mișcării)

Sănătatea mediului înconjurător (îngrijirea și curățarea locului în care trăim)

Plante medicinale benefice sănătății organismului (identificarea și utilizarea unor plante medicinale cu efect benefic pentru sănătate)

Consultul medical periodic (importanța consultului periodic, a consultului efectuat de medicii specialiști)

Pornind de la aceste conținuturi și ținând cont de obiectivele specifice educației pentru sănătate, cadrul didactic trebuie să găsească cele mai potrivite strategii didactice pentru a atrage preșcolarii și pentru a- i forma în adoptarea unui stil de viață sănătos.

Capitolul III – Modalități de realizare a educației pentru sănătate în cadrul programului din învățământ preșcolar

În cadrul Curriculumului pentru Învățământul Preșcolar educația pentru sănătate este inclusă în cadrul Domeniului Om și Societate, însă apar câteva elemente ale acesteia și în cadrul celorlalte domenii.

Educația pentru sănătate se află în strânsă legătură cu alte noi educații, cum ar fi:

Educația ecologică, pentru a igieniza și îngriji mediul în care trăim

Educația pentru pace și cooperare, pentru a se forma atitudini prosociale corespunzătoare

Educația nutrițională, pentru a învăța un comportament nutrițional variat și sănătos

Educația pentru timpul liber, pentru a educa petrecerea timpului liber într-un mod adecvat.

Din păcate însă, activitățile desfășurate în cadrul acestor domenii sunt insuficiente pentru a implementa un stil de viață sănătos copiilor preșcolari. Chiar dacă activitățile desfășurate de educatoare sunt interesante și atractive pentru preșcolari, acestea pot fi cu ușurință uitate. Este necesar ca zilnic să se repete unele acțiuni pentru a putea deveni în timp rutine. Pentru ca acet lucru să fie un succes, trebuie să se implice mai mulți factori, familia ocupând unul din rolurile principale. Aceasta este un adevărat stâlp în educarea și menținerea comportamentelor și deprinderilor adecvate unui stil de viață sănătos. Astfel, educația pentru sănătate va ocupa un rol important în viață, adoptându- se treptat stilul corespuzător.

Educația pentru sănătate ca parte componentă a „Noilor educații” poate fi cuprinsă în curriculum obligatoriu, în curriculum la decizia școlii (opționale) sau în cadrul unor activități nonformale.

Astfel, pe lângă activitățile desfășurate în cadul programului instructiv- educativ (în cadrul cărora se utilizează diverse metode și procedee pentru a atrage interesul preșcolarilor) se pot implementa diverse opționale legate de sănătate, proiecte sau programe educaționale, activități educative și extracurriculare, acțiuni desfășurate în parteneriat cu familia sau cu alte instituții.

III.1. Modalități de integrare a educației pentru sănătate în procesul instructiv – educativ din grădiniță

Educația pentru sănătate poate fi integrată în cadrul procesului instructiv – educativ prin mai multe modalități, în funcție de creativitatea și tactul pedagogic de care dă dovadă cadrul didactic. „Un copil învață mult prin intermediul situațiilor de joc variate și stimulatoare.” . Așadar, trebuie să avem în vedere ca jocul să fie principala activitate a preșcolarilor, deoarece doar așa se pot dezvolta corespunzător.

„În copilăria mică și mijlocie jocul constituie tipul fundamental de activitate, adică forma de activitate care susține în cel mai înalt grad dezvoltarea psihică, prin antrenarea psihomotorie, senzorială, intelectuală și afectivă.”

Câteva dintre cele mai cunoscute modalități de realizare a educației pentru sănătate în cadrul învățământului preșcolar ar fi următoarele:

Prin integrarea activităților de educație pentru sănătate din cadrul curriculum nucleu:

Activități din cadrul domeniului om și societate (educație pentru sănătate)- DOS:

Jocul didactic reprezintă o îmbinare între ludic și asimilarea de cunostinte cu scopul de a realiza sarcina didactică propusă.

Observația este o „modalitate organizată de relaționare directă cu realitatea, fiind o metodă intuitivă. Se dezvoltă deprinderi și capacității de analiză, de abstractizare, de investigare, de sinteză, de generalizare, exersându – se spiritul de observație, a dorinței de cunoaștere, a curiozității.”

Activități din cadrul domeniului om și societate (activități practice)- DOS:

Colajul reprezintă un procedeu de lipire pe o suprafață limitată a unor elemente date, obținând un efect de ansamblu estetic.

Activitatea practic – gospodărească este o modalitate prin care preșcolarii învață practic unele deprinderi de bază, gospodărești cum ar fi ordinea, curățenia, nutriția, dezvoltându– se deprinderi și capacități ce ajută la formarea viitorului adult.

Activități din cadrul domeniului știință (cunoașterea mediului)- DS:

Lectura după imagini este o activitate ce presupune observarea dirijată a materialului intuitiv (acesta trebuie să fie legat de aspecte ale realități) și dezvoltarea capacităților de receptare- exprimare a mesajelor.

Povestirea reprezintă o activitate prin care se stimulează imaginația și se exersează capacitatea de comunicare.

Experimentul constă în „provocarea intenționată a unui fenomen pentru studierea acestuia și reprezintă o formă de cercetare prin care preșcolarii pot observa și descoperi mai ușor aspecte din viața cotidiană.”

Activități din cadrul domeniului știință (activități matematice)- DS:

Jocul exercițiu reprezintă, de fapt, un antrenament prin care se exersează deprinderi, analizatori, limbajul, atenția.

Jocul logic reprezintă o modalitate de comparare, clasificare, descriere a obiectelor după un criteriu dat și apoi explicarea acțiunile făcute

Activități din cadrul domeniului estetic și creativ (educație muzicală)- DEC:

Învățarea unor cântece este cea mai ușoară cale prin care preșcolarii își pot forma sau dezvolta comportamente, capacități, deprinderi specifice unui stil de viață sănătos.

Audiția reprezintă o modalitate de formare de deprinderi și capacități cu ajutorul muzicii (deprinderea de a asculta, capacitatea de a se concentra la un stimul auditiv). Se dezvoltă astfel capacitatea intelectuală, memoria voluntară, îmbogățindu- se experiența copiilor.

Jocul muzical este o “modalitate de dezvoltare a simțului ritmic și melodic, a auzului muzical si a vocii copiilor, a interesului pentru muzică, executând și improvizând diferite mișcări în funcție de ritmul muzicii.”

Activități din cadrul domeniului estetic și creativ (educație artistico- plastică)-DEC:

Desenul este o modalitate de exprimare a sentimentelor, a gândurilor, a percepțiilor și are ca scop dezvoltarea gustului pentru frumos, pentru artă, dezvoltând astfel o personalitate complexă.

Pictura este o modalitate prin care se însușesc noi deprinderi de lucru, capacități de exprimare, se stimulează expresivitatea și creativitatea preșcolarilor, realizându – se corespondențe între elemente de limbaj plastic și mediul înconjurător.

Modelajul reprezintă un important mijloc de realizare a activităților artistico – plastice, ce contribuie la dezvoltarea unor deprinderi, la dezvoltarea psihică a copilului, exersând atenția, operații ale gândirii, spiritul de observație, imaginația.

Activități din cadrul domeniului limbă și comunicare (educarea limbajului)- DLC:

Memorizarea este a activitate ce constă în înregistrarea și reținerea unor informații din lumea înconjurătoare și are ca scop dezvoltarea gândirii logice, a atenției și a puterii de concentrare, a auzului fonematic al copiilor.

Convorbirea este o activitate complexă de evaluare a limbajului cu scopul exersării unor deprinderi de comportare civilizată în colectiv, formându – se diverse calități morale (politețe, stăpânire de sine, curaj, cooperare, prietenie)

Povestirea creată este o activitate ce contribuie la dezvoltarea gândirii și a imaginației, la dezvoltarea unui limbaj corect, fluent, expresiv.

Activități din cadrul domeniului psiho – motric (educație fizică)- DPM:

Traseul aplicativ reprezintă o consolidare a acțiunilor motrice învățate și este format din una sau două deprinderi utilitar- aplicative combinate cu exerciții de alergare și săritură.

Gimnastica ritmică este, de fapt, un procedu tehnic ce aparține următoarelor grupe: balansări de brațe și trunchi, variații de pași, învârtiri, sărituri, exerciții cu mânuirea obiectelor portative.

Activități liber- alese (ALA):

Joc de rol este o „metodă prin care se stimulează funcții, relații, activități, urmărindu- se astfel formarea rapidă și corectă a convingerilor, atitudinilor, comportamentelor la preșcolari.”

Jocul senzorial reprezintă o modalitate de antrenare a analizatorilor, având ca scop deyvoltarea văzului, auzului, simțul tactil, mirosului și a simțului orientării.

Jocul de constructie reprezintă manipularea unor materiale de construcție (cuburi, rotodiscuri, material din natură și lego), dezvoltând astfel unele deprinderi motrice și creativitatea preșcolarilor.

Jocul de masă constituie un material important care pregătește copiii în însușirea citit- scrisului, reușind prin intermediul ilustrațiilor să recunoască, să denumească, să clasifice să ordoneze diferite obiecte.

Jocul de mișcare este legat de dinamismul caracteristic preșcolarilor și are ca scop exersarea unor deprinderi motrice, colaborarea și interacțiunea dintre preșcolari.

Șezătorile sunt reuniuni cu caracter cultural- educativ și reprezintă un mijloc complex de educație, familiarizând copiii cu elemente de folclor, dezvoltând dragostea pentru tradițiile populare, gustul pentru frumos, pentru armonie, cultivând răbdarea, stăpânirea de sine, spiritul de echipă.

Concursurile sunt o modalitate de evaluare și de consolidare a cunoștințelor, a informațiilor cunoscute de preșcolari dintr – un anumit domeniu.

Serbările reprezintă modalități de realizare a activităților din grădiniță. Acestea imbină înclinațiile artistice (prin recitarea poeziilor și interpretarea cântecelor) și motrice (prin executarea unor mișcări de dans), stimulând atenția și memoria preșcolarilor.

Activități de dezvoltare personală (ADP):

Teatru de păpuși este o modalitate prin care se pot însuși cunoștințe sau comportamente corespunzătoare, respectând normele de comportare civilizată.

Gimnastica de înviorare, este o modalitate de îmbinare a unor exerciții motrice simple având ca scop antrenarea tuturor mușchilor.

Alte activități:

Monitorizarea comportamentelor preșcolarilor se poate desfășura sub forma unei competiții, având un scop precis și bine stabilit.

Studiile de caz sunt modalități prin care se pot observa, înțelege, interpreta, soluționa o situație reală dată, în cazul preșcolarilor desfășurându- se în colaborare cu părinții.

Prin activități desfășurate în cadrul curriculumului la decizia grădiniței:

Opționalele sunt noi discipline ce aprofundează subiecte ce au un rol important în viața copilului în urma identificării interesului acestora.

Prin implementarea unor acțiuni la nivel de instituție:

Proiecte educaționale constă într- un set de activități planificate, controlate, care urmăresc realizarea unui scop bine definit, într- un cadru și o perioadă de timp bine definite.

Programe educaționale sunt „un set de activități sau de proiecte orientate spre un obiectiv în care resursele umane, materiale și financiare sunt coerent organizate pentru a produce servicii sau schimbări ale mediului ca răspuns la anumite nevoi”

Parteneriatele presupun implicarea unor instituții în desfășurarea unor activităților specifice și participarea activă a acestora la realizarea unor acțiuni comune bazate pe schimbul de propuneri și idei.

Campaniile sunt acțiuni de promovare a unui concept, a unei noțiuni importante ce are ca scop promovarea unui anumit subiect.

Prin desfășurarea unor activități educative, extracurriculare:

Vizitele, mai ales cele desfășurate în cabinete medicale, pot familiariza preșcolarii cu locurile special amenajate, iar aceștia pot observa direct ceea ce se întâmplă în aceste cabinete.

Excursiile, drumețiile, plimbările reprezintă o modalitate deosebită prin care preșcolarii pot observa independent sau dirijat deprinderi, capacități, comportamente specifice sănătății.

Toate acestea desfășurate în cadrul perioadei preșcolarității pot avea un real suces în adoptarea unui stil de viață sănătos. Astfel, treptat, copiii pot fi îndreptați în dezvoltarea unor deprinderi corespunzătoare și modelați adecvat pentru un individ de mâine mai pregătit pentru a înfrunta schimbările din jur.

III. 2. Exemple concrete de realizare a educației educației pentru sănătate în cadrul activităților instructiv – educative din grădiniță

În cadrul procesului instructiv- educativ se pot desfășura diverse activități în care să se regăsească elemente ale educației pentru sănătate. Am exemplificat în cele ce urmează câteva dintre cele mai cunoscute modalități de realizare a educației pentru sănătate în cadrul activităților instructiv – educative din grădiniță.

Activități de educație pentru sănătate din cadrul curriculumului nucleu:

DOS- educație pentru sănătate – „Roata curățeniei”- joc didactic

Scop: Consolidarea cunoștințelor despre obiecte de igienă personală, reguli de îngrijire a corpului, exersând deprinderi formate.

Descriere: Se va atinge cu bagheta un copil. Acesta va ieși în față și se va învârti roata curățeniei. Se va opri în dreptul unui obiect de igienă personală. Se va numi obiectul, ce se poate face cu el și se va imita acțiunea desfășurată. Se va aplauda răspunsul corect.

DOS- activități practice – „Fructe sănătoase”- confecționare

Scop: Dezvoltarea cunoștințelor despre importanța consumului de fructe realizând lucrarea practică propusă.

Descriere: Se va discuta despre importanța consumului de fructe proaspete. Se vor explica tehnicile de lucru și se vor confecționa fructele din materialele puse la dispoziție. În momentul în care se va amenaja expoziția, se va discuta despre cum se pot consuma fructele și regulile de igienă aferente.

DS- cunoașterea mediului- „Mediul curat înseamnă sănătate”-lectură după imagini

Scop: Formarea cunoștințelor despre mediul înconjurător repetând reguli de ecologizare și îngrijire a acestuia

Descriere: Se prezintă pe rând imaginile și se adresează întrebări ajutătoare, începând din planul apropiat spre cel depărtat. Se va scoate în evidență importanța îngrijirii și menținerii unui mediu sănătos.

DS- activități matematice– „Cu alimente sănătoase ne jucăm”- joc exercițiu

Scop: Consolidarea cunoștințelor referitoare la alimentația sănătoasă exersând capacități matematice de grupare după criterii date.

Descriere: Pe o măsuță se vor așeza jetoane reprezentând diverse alimente. Se va alege un jeton, se va denumi alimentul de pe el și se va grupa după culoare. Când se vor așeza toate jetoanele, se vor ordona elementele mulțimilor în ordine crescătoare, se vor număra fructele și se va aseza cifra corespunzătoare sub fiecare mulțime.

DEC- educație muzicală- „Părțile corpului”- învățare cântec

Scop: Formarea deprinderii de a intona corect, expresiv și mogen cântecul, antrenând cunoștințe despre părțile componente ale corpul omenesc.

Descriere: Se va asculta prima dată cântecul, se vor recunoaște părțile corpului prezentate în el și se vor indica. Se vor învăța versurile cântecului, arătându- le treptat în timp ce cântă.

DEC- educație artistico- plastică- „O zi din viață Cumințicăi”- pictură în contur

Scop: Formarea unor deprinderi artistico- plastice exersând cunoștințe referitoare la muncă, odihnă, mișcare

Descriere: Se vor recunoaște acțiunile prezentate în imagini (fata care muncește, care se odihnește, care face sport). Se vor purta discuții referitoare la importanța muncii, odihnirii și mișcării pentru o viață sănătoasă. Se vor picta imaginile în culorile preferate de copii.

DLC- educarea limbajului– „Pisicuța”- memorizare

Scop: Formarea limbajului oral corect din punct de vedere gramatical exersând cunoștințe referitoare la corpul omenesc

Descriere: Se vor discuta regulile de îngrijire a corpului omenesc, se vor mima acțiunile enumerate. Se va memora poezia pe tablouri, imitând aciunile specificate în aceasta.

DPM- educație fizică- „Prin pădure la plimbare”- traseu aplicativ

Scop: Formarea deprinderilor de executare corectă a exercițiilor care compun complexul de dezvoltare fizică

Descriere: În timpul plimbării imaginare prin pădure, preșcolarii se vor adapta situațiilor care apar treptat. Astfel, se va sări peste obstacole, se va alerga printre acestea și se va arunca la țintă. Se vor face exerciții de respirație, menționându- se importanța mișcării pentru sănătate.

ALA1- Centrul „Joc de rol”- „Copilul politicos la magazin”- joc de rol

Descriere: Cu ajutorul materialelor puse la dispoziție ( casă de marcat, bani, produse de jucărie), se va desfășura jocul de rol insistându- se pe cunoașterea și respectarea normelor de comportare civilizată într-un magazin.

ADP- „La plimbare prin grădină”- gimnastica de înviorare

Descriere: Se va realiza o plimbare printre florile din grădină (mers normal). Se va saluta cerul, pământul, vântul: (capul pe spate și brațele deschise în sus, brațele în jos și capul aplecat, imitarea vântului prin mișcarea brațelor). Se văd păsărelele ce își întind aripile și apoi îți iau zborul (îndoiri și întinderi ale membrelor superioare, brațele lateral, imită zborul păsărelelor). Se plimbă ca piticii și apoi intră pe mica portiță (mers ghemuit, mers aplecat cu mâinile pe genunchi). Se culeg câteva flori pe care le mirosim (îndoiri ale genunchilor și întinderi, exercițiu de respirație). Se va sări peste o piatră ce este pe cărare și se va ieși grăbit din grădina cu flori (săritură într-un picior, mers normal, alergare ușoară). Se miroase buchetul de flori cules (exercițiu de respirație).

Monitorizarea unor comportamente ale preșcolarilor –„Săptămâna legumelor”

Descriere: Această monitorizare se va realiza în parteneriat cu familia. Se va realiza un tabel pentru fiecare copil în parte. Se va înregistra în acesta numărul de legume pe care copilul le-a consumat în fiecare zi timp de o săptămână. La sfârșitul săptămânii, copilul care a consumat cele mai multe legume va fi recompensat.

Activități din cadrul curriculumului la decizia grădiniței:

Opționale

Descriere: Se va utiliza un opțional (de exemplu ” Sănătate de la toate”, organizat la nivelul mai multor arii curriculare) în cadrul căruia în fiecare săptămână, timp de o oră se vor desfășura diferite teme prin care preșcolarii pot înțelege mai ușor ce înseamnă de fapt, sănătatea.

Acțiuni implemenate la nivel de instituție:

Parteneriate educaționale

Descriere: Se pot încheia parteneriate educaționale cu diferite instituții ce pot ajuta aprofundarea cunoștințelor din anumite domenii, cum ar fi cele încheiate cu cabinete stomatologice, oftalmologice, nutriționale, cluburi sportive.

Campanii

Descriere: Se pot desfășura campanii le nivel instituțional, cum ar fi campania „Noi bem apă, nu suc!”, „Fructe sănătoase”, urmate de recompensarea preșcolarilor pentru retultatele obținute.

Activități educative, extracurriculare:

Vizite

Descriere: Se pot realiza vizite la cabinete medicale, unde preșcolarii se pot familiariza cu locuri special amenajate și ustensile diferite folosite la îngrijirea sănătății

Drumeții

Descriere: Se pot face drumeții pentru a recunoaște și observa plantele medicinale, pentru a le aduna și a întocmi ierbare.

Toate aceste acțiuni desfășurate în cadrul activităților din grădinițe pot influența pozitiv dezvoltarea copiilor

Capitolul IV – Demersuri investigative în învățământul preșcolar cu privire la educația pentru sănătate

Problematica lumii contemporane a adus în cadrul educației noi obiective și conținuturi ce aduce capacitatea de a contribui la construirea viitorului individ, capabil să se adapteze mai ușor la schimbările ce intervin în mediul din jur și implicit la crearea unei societăți mai bune.

Una din cele mai importante problematici este sănătatea, care este un lucru de preț pe care orice om și-l dorește. Iar un stil de viață sănătos înseamnă îmbinarea mai multor factori, cum ar fi: alimentația echilibrată, practicarea exercițiului fizic, sănătatea corpului uman, respectarea orelor de odihnă și de muncă, cunoașterea și aplicarea normelor de igienă și de comportare civilizată. Acestea îi dau copilului în timp siguranță, încredere, chiar independență.

Preșcolarii trebuie să înțeleagă încă de mici că sănătatea reprezintă un mod de viață echilibrat, formându- și preferințele alimentare și un program echilibrat de odihnă și de muncă, dezvoltând abilități motrice corespunzătoare și atitudini sănătoase, aplicând norme de igienă și de comportare civilizată. Acestea sunt comportamente ce trebuie promovate deoarece îi ajută să crească și să se dezvolte frumos, armonios și să rămână sănătoși pe tot parcursul vieții. Copiii își pot forma astfel un stil de viață sănătos, dezvoltând comportamentele bune și sănătoase.

Este esențial ca preșcolarii să trăiască experiențe plăcute de timpuriu pentru a învăța cum să trăiască sănătos, deoarece așa se pun bazele obișnuințelor ce vor fi consolidate pe parcursul vieții lor și implicit a stilului de viață ce va fi treptat adoptat.

Această temă a fost aleasă din dorința de a aduce un plus de cunoștințe referitoare la educația pentru sănătate pentru a forma o conduită corectă și responsabilă față de sănătatea noastră și a celor din jur.

IV.1. Studiul 1: Modalitățile de realizare a educației pentru sănătate în învățământul preșcolar prin instituirea unui proiect educațional de educație pentru sănătate (cercetare formativ – ameliorativă)

IV.1.1. Metodologia cercetării

Scopul cercetării: Investigarea impactului unor modalități de realizare a educației pentru sănătate ca parte componentă a “noilor educații” în rândul preșcolarilor.

Obiectivele cercetării:

Identificarea unor modalități de realizare a educației pentru sănătate eficiente în cadrul unui proiect educațional

Influența derulării proiectului educațional asupra performanțelor preșcolarilor

Ipoteza cercetării: Dacă se desfășoară la grupă un proiect educațional ce vizează diverse modalități de realizare a educației pentru sănătate, atunci preșcolarii vor adopta mai ușor un stil de viață sănătos și echilibrat.

Ipoteze de lucru:

Există o relație strânsă între modalitățile de realizare a educației pentru sănătate în grădiniță și progresul înregistrat de preșcolari.

Există diverse modalități de realizare a educației pentru sănătate ce au un impact mare și deosebit în rândul preșcolarilor.

Există o strânsă legătură între activitățile sanitare desfășurate în grădință și continuitatea acestora în viața de zi cu zi a preșcolarilor.

Descrierea eșantionului:

Grupa experimentală: grupa mică „Ursuleții”, de la GPP „Albinuța” Suceava cu un colectiv de 28 preșcolari dintre care 10 băieți și 18 fete, cu vârste cuprinse între 3- 4 ani.

Grupa martor: grupa mică ”Fluturașii” de la GPN „Piticot”, cu un colectiv de 27 preșcolari dintre care 12 băieți și 15 fete, cu vârste cuprinse între 3- 4 ani.

Ambele grupe sunt destul de echilibrate în ceea ce privește numărul de fete și cel de băieți. În ceea ce privețte vârsta copiilor, grupele sunt omogene. Prezența a fost de 85-90 % zilnic, absențele fiind doar din motive obiective (probleme de sănătate).

Desfășurarea cercetării:

Faza de evaluare inițială: 03 – 07 octombrie 2016

Faza de lucru: 10 octombrie 2016– 09 iunie 2017

Faza de evaluare finală: 12 iunie – 16 iunie 2017

Metode de colectare a datelor:

Aplicarea unor teste, observări directe, convorbiri, studierea documentelor școlare

IV.1.2. Desfășurarea propriu- zisă a cercetării

Faza de evaluare inițială

Prima etapă a cercetării a avut un rol constatator. Aceasta s-a desfășurat prin aplicarea unui test (Anexa 1), prin observarea directă a preșcolarilor, prin convorbiri, interviuri și prin studierea documentelor școlare (fișă de progres, observatorul grupei, evaluarea inițială a preșcolarilor)

Testul aplicat vizează:

Recunoașterea obiectelor de igienă personal: pasta de dinti, pieptene

Recunoașterea unor organe de simț : nas

Recunoașterea stării de bine,de sănătate

S-a interpretat apoi testul dat și s-au completat diverse documente școlare (fișe de progres, Observatorul grupei, fișe de consemnare)

Faza de lucru

Această etapă a fost de intervenție ameliorativă cu valori formative. S-au derulat activități specifice educației pentru sănătate în cadrul proiectului educațional județean ”Sport, apă mâncare sănătoasă- cheia pentru o viață frumoasă” desfășurat în cadrul Programului județean de adaptare a educației timpurii la problematica lumii contemporane ”Noile educații” (Anexa 2).

În cadrul acestei etape s-au desfășurat activități de educație pentru sănătate menite să ajute copiii să dobândească noi cunoștințe și deprinderi referitoare la adoptarea unui stil de viață sănătos, pentru o dezvoltare armonioasă.

Scopul proiectului educațional desfășurat a fost formarea unei atitudini pozitive față de sănătate, și adoptarea unui stil de viață sănătos prin dezvoltarea corectă a comportamentelor sănătoase și dezvoltarea armonioasă a preșcolarilor prin derularea unor activități specifice educației pentru sănătate.

Astfel, s-au implementat pe tot parcursul desfășurării proiectului următoarele activități: un program de mișcare zilnică susținută zilnică (dans, activități sportive, gimnastică), consumul zilnic de apă, legume, fructe și un mic dejun sănătos, activități de monitorizare a comportamentului zilnic/săptămânal în care au fost implicați și părinții.

Lunar, au fost desfășurate diferite activități de educație pentru sănătate:

Luna octombrie: ”Ziua Alimentației sănătoase”(16.10) – împărțirea unor flayere – s-a mediatizat în rândul copiilor și părinților importanța unei alimentații sănătoase.(anexa 3.a)

Luna noiembrie: “Noi bem apă, nu suc!” – săptămâna fără sucuri – campanie la nivel de unitate. Această activitate s-a desfășurat cu scopul adoptării de către preșcolari a unui stil de viață sănătos prin consumul zilnic de apă în detrimentul băuturilor dulci .(anexa 3.b)

Luna decembrie: „Stil de viață sănătos” – concurs de desene, afișe și reclame. Activitatea a avut drept scop organizarea unei expoziții – concurs cu lucrări artistico – plastice ale copiilor în vederea promovării în rândul preșcolarilor și a părinților acestora a unui stil de viață sănătos .(anexa 3.c)

Luna ianuarie: „ABC-ul sănătății” – confecționare carte. S-a confecționat o carte a sănătății prin care preșcolarii au putut invăța ce este sănătatea și cum se poate menține aceasta.. (anexa 3.d)

Luna februarie: ”Mâncăm sănătos, creștem frumos” – confecționare măști. S-au confecționat măști din siluete de fructe și legume, exprimând importanța consumului de fructe pentru un stil de viață sănătos.(anexa 3.e)

Luna martie: ”Mic dejun delicios” -realizarea unor sandvișuri împreună cu părinții. Împreună cu părinții, copiii au realizat sandvișuri în vederea implemenării în rândul preșcolarilor a consumului regulat al micului dejun sănătos.(anexa 3.f)

Luna aprilie: ”Sănătatea e de preț!” -vizită cabinet medical. În cadrul acestei activități preșcolarii s-au familiarizat cu un cabinet medical în vederea menținerii sănătății organismului prin consultul medical periodic.(anexa 3.g)

Luna mai: ”Crosul sănătății” – activități sportive. Prin desfășurarea acestei activități s-a urmărit stimularea interesului pentru mișcare, ca modalitate de menținere a sănătății, educând totodată sociabilitatea, colaborarea și spiritul de echipă.(anexa 3.h)

Luna iunie: ”Joacă și mișcare” -activități sportive, distractive. S-a urmărit implicarea copiilor în diverse jocuri sportive, distractive în aer liber .(anexa 3.i)

În luna februarie, în perioada evaluării sumative, au fost aplicate la ambele grupe teste de evaluare (anexa 4). Pe lângă acesta, a fost implementat în rândul copiilor un program zilnic de 30 minute de mișcare (dans, gimnastică de înviorare), consumul zilnic de apă și fructe ca desert, un mic dejun sănătos precum și sărbătorirea zilelor de naștere ale copiilor cu fructe în loc de dulciuri.

Faza de evaluare finală

Această etapă a cercetării a coincis cu perioada de evaluare finală. În cadrul acestei etape au fost aplicate utilizate diferite instrumente de evaluare cum ar fi: probe orale, scrise (fișe de lucru), au fost studiate portofoliile copiilor, s-au înregistrat datele obținute în „Observatorul grupei” și în fișele de progres ale copiilor și s-au centralizat datele obținute.

Pentru ca datele observate să fie relevante, am aplicat atât la grupa experiment cât și la grupa martor un test de evaluare (anexa 5)

Testul aplicat vizează:

Recunoașterea alimentelor dăunătoare organismului (2pct)

Recunoașterea obiectelor de igienă personală(1,5 pct)

Recunoașterea masinilor pentru situații de urgență .(2 pct)

Recunoașterea comportamentelor nesănătoase (1,5 pct)

Recunoașterea comportamentelor corespunzătoare (2 pct)

IV.1.3. Prezentarea rezultatelor cercetării

Măsurarea, prelucrarea matematică și prezentarea datelor cercetării

Faza de evaluare inițială

Prima etapă a cercetării s-a desfășurat prin aplicarea testului, prin observarea directă a preșcolarilor, prin convorbiri, interviuri și prin studierea documentelor școlare (fișă de progres, observatorul grupei, evaluarea inițială a preșcolarilor)

Interpretarea testului aplicat:

Recunoașterea obiectelor de igienă personal: pasta de dinti, pieptene

Grupa experiment: 8 copii au încercuit pasta de dinți și pieptenele, 9 copii au încercuit doar pasta, 5 copii au încercuit doar pieptenele, 6 copii au încercuit alte obiecte

Grupa martor: 10 copii au încercuit pasta de dinți și pieptenele, 7 copii au încercuit doar pasta, 7 copii au încercuit doar pieptenele, 3 copii au încercuit alte obiecte

Recunoașterea unor organe de simț : nas

Grupa experiment: 20 copii au recunoscut nasul , 8 copii au indicat alte organe de simț

Grupa martor: 13 copii au recunoscut nasul , 14 copii au indicat alte organe de simț

Recunoașterea stării de bine,de sănătate

Grupa experiment: 15 copii au indicat copilul care e vesel, 13 copii au indicat copilul care stă în pat

Grupa martor: 18 copii au indicat copilul care e vesel, 9 copii au indicat copilul care stă în pat

Tabel . Rezultatele obținute la fiecare probă din cadrul primului test

Figură Digrama cu rezultatele obținute la fiecare probă din cadrul primului test

Însumând rezultatele obținute de copii, putem întocmi următorul tabel:

Tabel . Rezultatele obținute la primul test

Figură . Digrama comparativă referitoare la rezultatele primului test

După cum se poate observa, la prima probă de recunoaștere a obiectelor de igienă personală cei mai mulți copii au dat un răspuns parțial corect (50%) . La celelalte două probe, mai mulți copii au raspuns corect (P2 – 71,42%, P3 – 53,57%).

În urma observării directe a copiilor și după studierea documentelor școlare întocmite, s-a constatat faptul că unii copii nu aplică reguli de igienă personală (nu se spală pe mâini înainte de masă, nu pun mâna la gură când strănută sau tușesc), nu cunosc importanța unei alimentații sănătoase și nu recunosc alimentele ce pot menține sănătatea, o parte din copii recunosc organe de simț, părți ale corpului uman și unele obiecte de uz personal.

Faza de lucru

În această etapă s-au desfășurat activitățile cadrul proiectului educațional județean ”Sport, apă mâncare sănătoasă- cheia pentru o viață frumoasă” desfășurat în cadrul Programului județean de adaptare a educației timpurii la problematica lumii contemporane ”Noile educații”. Conform calendarului s-au desfășurat următoarele activități:

Luna octombrie: ”Ziua Alimentației sănătoase”(16.10) – împărțirea unor flayere

Luna noiembrie: “Noi bem apă, nu suc!” – săptămâna fără sucuri – campanie la nivel de unitate

Luna decembrie: „Stil de viață sănătos” – concurs de desene, afișe și reclame. Luna ianuarie: „ABC-ul sănătății” – confecționare carte

Luna februarie: ”Mâncăm sănătos, creștem frumos” – confecționare măști.

În urma studierii documentelor întocmite, constatat următoarele : copiii au recunoscut alimentele care mențin sănătatea (harbuz, măr, morcov) (20 copii), au făcut bulinuță lângă sticla cu apă (25 copii) și au tăiat cu o linie imaginea în care copilul se uită la televizor (24 copii).

Tabel . Rezultatele obținute la al doilea test

Figură . Digrama cu rezultatele obținute la testul sumativ

Pe lângă testul dat preșcolarilor, a fost implementat un program zilnic de 30 minute de mișcare (dans, gimnastică de înviorare), consumul zilnic de apă și fructe ca desert, un mic dejun sănătos precum și sărbătorirea zilelor de naștere ale copiilor cu fructe în loc de dulciuri.

Tabel . Evoluția copiilor în primul semestru

Figură . Digrama cu evoluția copiilor în primul semestru

Se observă o îmbunătățire a rezultatelor obținute în primul semestru de desfășurare a proiectului educațional desfășurat în ceea ce privește importanța sănătății, mișcării, consumului de alimente ce pot menține sănătatea. Astfel, dacă la primul test aplicat au răspuns corect 51,18% din preșcolari, la cel sumativ răspunsurile corecte date de aceștia au fost de 82.13%. Numărul copiilor care au răspuns parțial corect a scăzut de la 50% la 17,85%, iar dacă la primul test au existat copii care au avut răspunsuri greșite (32,13%), la cel de-al doilea nu au mai existat astfel de cazuri (0%).

Evoluția preșcolarilor pe parcursul acestui semestru este vizibilă.

Faza de evaluare finală

În această etapă s-au desfășurat activitățile din cel de-al doilea semestru din proiectul educațional județean ”Sport, apă mâncare sănătoasă- cheia pentru o viață frumoasă” Conform calendarului s-au desfășurat următoarele activități:

Luna martie: ”Mic dejun delicios” -realizarea unor sandvișuri cu părinții.

Luna aprilie: ”Sănătatea e de preț!” -vizită cabinet medical.

Luna mai: ”Crosul sănătății” – activități sportive.

Luna iunie: ”Joacă și mișcare” -activități sportive, distractive

Și în acest semestru s-a continuat cu implementarea programului zilnic de 30 minute de mișcare (dans, gimnastică de înviorare), consumul zilnic de apă și fructe ca desert, un mic dejun sănătos precum și sărbătorirea zilelor de naștere cu fructe în loc de dulciuri.

Pentru ca datele observate să fie relevante, am aplicat atât la grupa experiment cât și la grupa martor un test de evaluare (anexa 5)

Interpretarea testului aplicat:

Recunoașterea alimentelor dăunătoare organismului (2pct)

Grupa experimentală: 28 copii punctaj maxim

Grupa martor: 27 copii punctaj maxim

Recunoașterea obiectelor de igienă personală(1,5 pct)

Grupa experimentală: 28 copii punctaj maxim

Grupa martor: 27 copii punctaj maxim

Recunoașterea masinilor pentru situații de urgență .(2 pct)

Grupa experimentală: 25 copii punctaj maxim

Grupa martor: 18 copii punctaj maxim

Recunoașterea comportamentelor nesănătoase (1,5 pct)

Grupa experimentală: 27 copii punctaj maxim

Grupa martor: 16 copii punctaj maxim

Recunoașterea comportamentelor corespunzătoare (2 pct)

Grupa experimentală: 23 copii punctaj maxim

Grupa martor: 15 copii punctaj maxim

Tabel .Rezultatele obținute la probele testului final

Tabel . Rezultatele cumulative obținute la testul final

Figură . Digrama comparativă referitoare la rezultatele testului final

Tabel . Tabel comparativ cu rezultatele inițiale și finale

Figură . Digrama rezultatelor finale

Așa cum se poate observa și în reprezentările grafice de mai sus, grupa experimentală a avut rezultate mai bune la finalul perioadei de cercetare față de grupa martor. Putem afirma faptul că proiecul educațional desfășurat (ce a implicat mai multe ramuri ale educației pentru sănătate precum și o diversitate de modalități de realizare a activităților din cadrul acestuia) a avut un impact deosebit în ceea ce privește progresul înregistrat de preșcolari. De asemenea, cu sprijinul (sau cu implicarea) părinților în diverse activități s-a putut realiza o continuitate a educației pentru sănătate și în afara grădinței.

IV. 2. Studiul 2: Practicile cadrelor didactice din învățământul preșcolar referitoare la activitățile instructiv – educative de educație pentru sănătate desfășurate la grupă(anchetă pe bază de chestionar)

Perioada: 1 sept. 2017- 10 iunie 2018

Eșantion: 45 cadre didactice din învățământul preșcolar din județul Suceava.

Scopul cercetării: investigarea practicilor cadrelor didactice din învățământul preșcolar referitoare la activitățile instructiv – educative de educație pentru sănătate desfășurate la grupă

Ipoteza generală:

În învățământul românesc se constată, la scară generală, un interes scăzut față de activitățile de educație pentru sănătate desfășurate la grupă

Ipoteze de lucru:

Există o relație statistică semnificativă între interesul cadrelor didactice pentru activitățile de educație pentru sănătate și mediul în care acestea lucrează;

Există o relație statistică semnificativă pozitivă între modul de desfășurare a activităților de educație pentru sănătate și interesul pe care cadrele didactice îl acordă activităților din afara programei(activități educative, extracurriculare, din cadrul curriculumului la decizia grădiniței);

Obiectivele cercetării:

O1- identificarea modalităților de realizare a activităților de educație pentru sănătate practicate de cadrele didactice pe parcursul unui an școlar

O2- evidențierea atitudinii cadrelor didactice care poate ajuta la creșterea performanțelor școlare ale copiilor din mediul rural;

O3-identificarea unor modalități de realizare a activităților de educație pentru sănătate inedite și eficiente care pot duce la performanțe școlare deosebite ale copiilor

Variabilele cercetării:

Pentru realizarea studiului s-au evidențiat mai multe variabile:

Variabila dependentă: performațe școlare.

Variabila independentă: cadre didactice (profesionalismul).

Variabila mediatoare: strategiile didactice.

Prelucrarea, analiza și interpretarea rezultatelor cercetării:

Prelucrarea datelor a fost realizată prin intermediul statisticii descriptive (analiză de frecvențe) și prin evidențierea unor relații semnificative între variabilele cercetării.

Date generale:

Experiența în învățământul preșcolar

Subiecții au avut de notat varsta si numărul anilor de vechime la catedră. La cercetare au participat cadre didactice cu vârsta cuprinsă între 20 și 63 ani, cu o vechime cuprinsă între 1 și 48 ani.

Table . Media experientei cadrelor didactice chestionate

Diagrama .Graficul minim si maxim al varstei si vechimii

Mediul în care lucrează cadrele didactice participante la studiu.

Subiecții au avut de încercuit:

Mediul în care lucrează: 1 – urban; 2 – rural.

Nivelul grupei la care lucrează: 1 – nivelul I (grupa mică/ mijlocie), 2 – nivelul II (grupa mare)

Ultimul grad didactic obținut: 1- definitivat, 2- gradul II, 3 – gradul I

Din numărul total de subiecți, 26 (58,70%) lucrează în mediul rural, 19 (41,30%) lucrează în mediul rural.

Table Media experientei cadrelor didactice chestionate

Diagrama . Mediul în care lucrează cadrele didactice chestionate

Din numărul total de subiecți, 20 (45,65%) lucrează la grupa mare, 15 (32,61%) lucrează la grupa mică și 10 (21,74%) la grupa mijlocie.

Table . Grupele la care lucrează cadrele didactice

Diagrama . Repartizarea pe grupe a cadrelor didactice

Din numărul total de subiecți, 3 (6,66%) sunt debutanți(fără grade), 8 (17,78%) au definitivatul în învățământ, 9 (20,00%) au gradul II, 25 (55,56%) au gradul didactic I.

Table . Împărțirea pe grade a cadrelor didactice

Diagrama . Reprezentarea grafică a gradelor cadrelor didactice chestionate

Cadrele didactice au avut de precizat numărul aproximativ al activităților de educație pentru sănătate desfășurate lunar în acest an școlar la grupă precum și numărul activităților desfășurate pe domenii experențiale.

Table . Activități de educație pentru sănătate desfășurate în acest an

Diagrama . Reprezentarea grafică a activităților de educație pentru sănătate

Cadrele didactice au avut de precizat în cadrul căror activități au desfășurat lecții de educație pentru sănătate.

Table . Totalul activităților desfășurate

Diagrama . Reprezentarea grafică a activităților desfășurate

Cadrele didactice care au participat la chestionar au desfășurate activități de educație pentru sănătate în cadrul vizitelor (34- 75,55%), în cadrul campaniilor (23- 51,11%), în cadrul proiectelor educaționale (19- 42,22%), în cadrul parteneriatelor (14- 31,11%), în cadrul opționalelor (12- 26,67%), în cadrul excursiilor, drumețiilor, plimbărilor (5- 11,11%), dar și în cadrul programelor educaționale (2- 4,45%).

Subiecții au avut de încercuit mijloacele de realizare utilizate în acest an în cadrul activităților de educație pentru sănătate: joc didactic, observație, colaj, lectura după imagini, povestire, joc exercițiu, învățare cântec, desen, pictură, modelaj, memorizare, convorbire, joc de rol, joc de masă.

Table . Mijloace utilizate de cadrele didactice chestionate la grupă

Diagrama . Reprezentarea grafică a mijloacelor utilizate de cadrele didactice

Dintre subiecții chestionați, mijloacele utilizate de aceștia în acest an școlar la grupă au fost: joc didactic (11- 24,44%), observație (32- 71,11%), colaj (3- 6,67%), lectura după imagini (14- 31,11%), povestire (22- 48,89%), joc exercițiu (2- 4,44%), învățare cântec (10- 22,23%), desen (3- 6,67%), pictură (4- 8,89%), modelaj (4- 8,89%), memorizare (28- 62,23%), convorbire (38- 84,45%), joc de rol (12- 26,67%), joc de masă (1- 2.23%).

Subiecții au avut de completat alte mijloacele de realizare utilizate în acest an în cadrul activităților de educație pentru sănătate

Table . Alte mijloace utilizate de subiecți

Diagrama . Reprezentarea grafică a altor mijloace utilizate de subiecți

Din totalul persoanelor care au fost chestionate, 38 (84,45%) nu au dat răspuns la întrebare, 2 (4,45%) au dat ca exemplu activitatea practică, 1 (2,22%) concursul, 1 (2,22%) joc de miscare, 1 (2,22%) joc imitativ și 1 (2,22%) jocuri libere

Așadar, în urma investigării practicilor celor 45 de cadre didactice din învățământul preșcolar s-au putut constata următarele:

Se desfăoară la grupă un număr scăzut de activități de educație pentru sănătate

Cadrele didactice din mediul urban desfășoară mai multe activități de educație pentru sănătate față de cele care lucrează în mediul rural

Cadrele didactice care desfășoară activități de educație pentru sănătate în cadrul activităților educative, extracurriculare, din cadrul curriculumului la decizia grădiniței, proiecte etc încearcă să le realizeze într-o manieră mai deosebită, care să fie atractive pentru copii.

Concluzii

Sănătatea trebuie să ocupe un rol important în viața oamenilor. Începută de timpuriu, aceasta va avea un impact pozitiv în viața viitorilor adulți. Implicându-i în diverse activități de educație pentru sănătate realizate într-o manieră deosebită și atractivă, preșcolarii pot forma deprinderi și comportamente sănătoase de la vârste fragede. Introducerea în programul preșcolarilor atât la grupă cât și în cadrul familiei a unor activități interesante și atractive ce vizează educația pentru sănătate, se observă o influență pozitivă asupra performanțelor copiilor. Antrenând copiii în activitățile unui proiect educațional ce a implicat mai multe ramuri ale educației pentru sănătate precum și o diversitate de modalități de realizare a activităților din cadrul acestuia) a avut un impact deosebit în ceea ce privește progresul înregistrat de preșcolari. De asemenea, cu sprijinul (sau cu implicarea) părinților în diverse activități s-a putut realiza o continuitate a educației pentru sănătate și în afara grădinței, dezvoltându-se astfel un stil de viață sănătos și echilibrat.

Din păcate însă, multe cadre didactice din învățământul preșcolar desfășoară la grupă un număr scăzut de activități de educație pentru sănătate. Iar atunci când aceste activități sunt desfășurate, ele se bazează mai mult pe observație, memorizare sau convorbire. Activitățile de educație pentru sănătate în cadrul activităților educative, extracurriculare, din cadrul curriculumului la decizia grădiniței, proiectelor, campaniilor etc mai deosebite sunt realizate doar sub formă de vizite.

De aceea se consideră absolut necesar inițierea anuală la nivel de unitate a unui proiect educațional prin care să se caute modalități de realizare a activităților de educație pentru sănătate mai deosebite și mai atractive pentru preșcolari.

Referințe bibliografice

Apostol Stănică Liliana – „Educația pentru sănătate în contextul noilor educații. Dimensiuni și strategii” în Revista Științifică a Universității de stat din Moldova, nr 9/2008

Brănișteanu Rodica – ”Noile educații – un răspuns la problemele lumii contemporane”, în Revista învățământului preșcolar, anul V, nr 6-2006, Ed George Tofan Suceava

Cucoș Constantin –“Pedagogie”, Editura Polirom, Iași, 1996 (preluat din Văideanu)

Colceriu, Laura – “Metodica predării activității instructiv- educative în grădinițe”, 2010

Dragomir Petrică – “Educație psihomotorie și didactica educației psihomotorii”, 2007

Glava Adina, Glava Cătălin – „Introducere în Pedagogie Preșcolară” Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002

Marian D. Ilie – „Elemente de pedagogie generală, teoria curriculum-ului și teoria instruirii”, Editura Mirton, Timișoara, 2005

Nichita Alice, Mitroi Mihaela – “Educație pentru sănătate- îndrumător”, Editura Aramis, 2008

Schulman Kolumbus Elinor – Titlul original(engleză):„ls it tomorrow yet? handbook educators of the very young”, traducere și adaptare: Magdalena Dumitrana – „DIDACTICĂ PREȘCOLARĂ”, Editura V&I Integral, București, l998 

Tomșa Gheorghe (coordinator) – „Psihopedagogie preșcolară și școlară” – Ministerul Educației și Cercetării

Vintilă Mona (prof.univ.dr.) – „Stimularea adoptării unui comportament alimentar sănătos începând de la grădiniță – o abordare sistemică”, Universitatea de Vest din Timisoara, Catedra de Psihologie

Voiculescu Elisabeta – “Pedagogie Preșcolară”, Editura „Aramis”, 2003

Reviste, referate, ghiduri

Anton-Păduraru Dana (doctor) – „Obezitatea la copil”

Găișteanu Mihaela (Doctor psiholog) – “ Psihologia copilului”

Goman Claudia – ”Rolul proiectelor educative extracurriculare în formarea personalității elevului”, referat

Șărămăt Maria – „Rolul și importanța șezătorilor în viața copiilor”, referat

„Ghid de intervenție pentru alimentația sănătoasă și activitate fizică în grădinițe și școli”, Grant norvegian 2009 – 2014

Studiu INS – „Starea de sănătate a populației” , 2015

Scrisoare metodică pentru învățământul preșcolar , 2014- 2015

Curriculum pentru învățământul preșcolar, 2008

Site-uri:

www.researchromania.ro

www.wikipedia.org

https://dexonline.ro

http://www.consiliere-psihologica.ro

http://www.portalulfamiliei.ro/

http://gov.ro

www.insse.ro

https://copilariefericita.files.wordpress.com

https://www.edu.ro

https://www.crisana.ro

https://www.moodle.ro

Acasa

Lista figurilor, tabelelor din text

Studiul I

Tabel 1. Rezultatele obținute la fiecare probă din cadrul primului test 34

Tabel 2. Rezultatele obținute la primul test 35

Tabel 3. Rezultatele obținute la al doilea test 36

Tabel 4. Evoluția copiilor în primul semestru 37

Tabel 5.Rezultatele obținute la probele testului final 39

Tabel 6. Rezultatele cumulative obținute la testul final 39

Tabel 7. Tabel comparativ cu rezultatele inițiale și finale 40

Figură 1 Digrama cu rezultatele obținute la fiecare probă din cadrul primului test 35

Figură 2. Digrama comparativă referitoare la rezultatele primului test 35

Figură 3. Digrama cu rezultatele obținute la testul sumativ 37

Figură 4. Digrama cu evoluția copiilor în primul semestru 37

Figură 5. Digrama comparativă referitoare la rezultatele testului final 39

Figură 6. Digrama rezultatelor finale 40

Studiul II:

Table 1. Media experientei cadrelor didactice chestionate 42

Table 2 Media experientei cadrelor didactice chestionate 43

Table 3. Grupele la care lucrează cadrele didactice 43

Table 4. Împărțirea pe grade a cadrelor didactice 44

Table 5. Activități de educație pentru sănătate desfășurate în acest an 44

Table 6. Totalul activităților desfășurate 45

Table 7. Mijloace utilizate de cadrele didactice chestionate la grupă 46

Table 8. Alte mijloace utilizate de subiecți 47

Diagrama 1.Graficul minim si maxim al varstei si vechimii 42

Diagrama 2. Mediul în care lucrează cadrele didactice chestionate 43

Diagrama 3. Repartizarea pe grupe a cadrelor didactice 43

Diagrama 4. Reprezentarea grafică a gradelor cadrelor didactice chestionate 44

Diagrama 5. Reprezentarea grafică a activităților de educație pentru sănătate 44

Diagrama 6. Reprezentarea grafică a activităților desfășurate 45

Diagrama 7. Reprezentarea grafică a mijloacelor utilizate de cadrele didactice 46

Diagrama 8. Reprezentarea grafică a altor mijloace utilizate de subiecți 47

Anexe

Anexa 1

Fișă de lucru

Încercuiște obiectele care te ajută să fii curat!

Desenează o bulină lângă organul care te ajută să miroși florile.

Desenează un rotund lângă copilul care ți se pare sănătos.

Anexa 2 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN SUCEAVA

Grădinița cu Program Prelungit „AȘCHIUȚĂ” Suceava

-Grădinița cu Program Prelungit nr 6 „ALBINUȚA”-

PROIECT EDUCAȚIONAL

Coordonatorul proiectului:

Prof. ANDREEA HOLCA

PROGRAMUL JUDEȚEAN DE ADAPTARE A EDUCAȚIEI TIMPURII LA PROBLEMATICA LUMII CONTEMPORANE ”NOILE EDUCAȚII”

A.Denumirea proiectului

1.Titlul proiectului: ”Sport, apă, mâncare sănătoasă – cheia pentru o viață frumoasă”

2.Domeniul: Educație pentru sănătate

3.Tipul proiectului: județean

B.Aplicant:

1. Unitatea de învățământ: G.P.P. nr 6 ,,ALBINUȚA” Suceava, Str. OITUZ, nr. 15, tel. 0230214247

2. Experiența în domeniu: În unitate au fost desfășurate diverse proiecte și activități legate de educația pentru sănătate a preșcolarilor. Toate acțiunile întreprinse au fost popularizate și s-au bucurat de un mare succes atât în rândul copiilor cât și în rândul părinților. În urma desfășurării acestor activități a crescut interesul copiilor pentru sport și alimentație sănătoasă, aceștia manifestându-și activ entuziasmul.

3. Coordonator proiect : Prof. Holca Andreea

4. Echipa de proiect:

prof. Holca Andreea – coordonator

prof Ailioaie Paula

prof. Wierzbinschi Iuliana

prof. Maghiar Irina

5. Echipa de implementare a proiectului:

prof Ailioaie Paula, prof. Camilar Elena, inst. Duda Lucica, prof. Holca Andreea, ed. Iordan Rodica, prof. Maghiar Irina, prof. Wierzbinschi Iuliana

C.Parteneri:

– părinți

– asistent medical Geanina Filimon

– doctori din cadrul unității medicale ”SigMedical” Suceava

– Monitorul de Suceava – presa locală

D. Contextul:

Argument: Sănătatea este un lucru de preț pe care orice om și-l dorește. Are la bază un stil de viață sănătos ce îmbină mai mulți factori: alimentația echilibrată, practicarea exercițiului fizic.Copiii trebuie să înțeleagă încă de mici că sănătatea nu înseamnă numai absența bolii, ci si un mod de viață echilibrat. Ei își formează preferințele legate de gusturi, își dezvoltă abilitățile fizice de bază și atitudinile alimentare și de mișcare încă de la vârste fragede. Astfel se constituie baza obișnuințelor pe care și le vor consolida pe parcursul vieții lor, a stilului de viață pe care îl vor adopta.

Este esențial ca preșcolarii să trăiască experiențe plăcute și educative de timpuriu în legătură cu alimentația sănătoasă, cu activitățile fizice, pentru a învăța cum să trăiască sănătos . Consumul de fructe și legume, micul dejun zilnic, consumul de apa și mișcarea fizică, acestea sunt comportamentele ce trebuie promovate deoarece îi ajută să crească și să se dezvolte frumos, armonios și să rămână sănătoși pe parcursul vieții. Cu ajutorul cadrelor didactice, a specialiștilor în domeniu și a părinților, copiii vor afla acest lucru și își vor forma un stil de viață sănătos, dezvoltând comportamentele bune și sănătoase.

Această temă a fost aleasă din dorința de a aduce un plus de cunoștințe referitoare la educația pentru sănătate pentru a forma o conduită corectă și responsabilă față de sănătate. A învăța copilul, de la cea mai fragedă vârstă, să se obișnuiască cu un regim rațional de alimentație, cu consumul de apa și cu mișcarea fizică înseamnă a pune bazele trainice formării unui stil de viață sănătos.

Puncte tari

Copiii, prin practicarea acestor activități, dobândesc noi cunoștințe și își însușesc deprinderi referitoare la adoptarea unui stil de viață sănătos, ajutând la dezvoltarea armonioasă a copilului

Se încurajează implicarea preșcolarilor în activități fizice, minim 60 de minute în fiecare zi.

Se promovează în rândul preșcolarilor, consumul zilnic al micului dejun și a cinci porții de fructe și legume

Se încurajează în rândul preșcolarilor consumul de apă potabilă

Oportunități

Proiectul oferă șansa unei bune cooperări cu partenerii educaționali;

Proiectul oferă șansa dezvoltării unui stil de viață sănătos în rândul persoanelor implicate în proiect;

Premierea copiilor motivează participarea activă la astfel de proiecte;

Proiectul oferă șansa mediatizării activităților care se desfășoară în unitatea de învățământ;

E. Descrierea proiectului

1. Scop: Adoptarea de către preșcolari a unui stil de viață sănătos prin dezvoltarea corectă a comportamentelor de nutriție sănătoasă și activitate fizică.

2. Obiective:

Privind copiii preșcolari:

-formarea unor deprinderi de alimentațe rațională, prin consumul zilnic de legume și fructe și al micului dejun în rândul copiilor.

-consumul zilnic de apă în detrimentul băuturilor dulci,

-identificarea rolului educației fizice în dezvoltarea armonioasă și sănătoasă a organismului

-cunoașterea importanței consumului de alimente sănătoase,

-respectarea programul zilnic al activităților fizice prin mișcarea zilnică susținuta (60 de minute, zilnic), pentru menținerea sănătății

Privind cadrele didactice:

-crearea condițiilor necesare pentru a reda copiilor importanța unui stil de viață sănătos prin comportamente corecte de nutriție sănătoasă și activitate fizică.

-familiarizarea cadrelor didactice cu metode noi de stimulare a copilului pentru desfășurarea unor activități cu caracter sanitar în vederea însușirii unor cunoștințe din domeniul respectiv ;

-responsabilitatea cadrelor didactice de a construi un mediu educațional care să motiveze copilul în adoptarea unui stil de viață sănătos

Privind părinții copiilor:

-Creșterea implicării părinților în activitatea proiectului grădiniței având ca scop adoptarea unui stil de viață sănătos prin nutriție sănătoasă și activitate fizică.,

-Sensibilizarea părinților și ai altor factori educaționali din cadrul comunității privind necesitatea formării și dezvoltării conștiinței în privința unui stil de viață sănătos.

3. Grup țintă:

Preșcolarii de la Grădinița cu Program Prelungit nr 6 ”Albinuța” Suceava

4. Durata:

-un an școlar

5.Conținutul proiectului

Regulament Proiectul se va desfășura respectând calendarul activităților. În cadrul acestora vor fi implicați parteneri, părinți și copii. Se vor acorda diplome copiilor și se vor realiza expoziții cu lucrări și fotografii.

Criterii de evaluare

Aprecierea rezultatelor se vor face prin diplome, medalii, mediatizare.

Standarde

-identifică principii care stau la baza unei bune colaborări

-respectă și adoptă normele specifice unui stil de viață sănătos

Indicatori : Respectarea normelor specifice unui stil de viață sănătos și adoptarea lor conform vârstei.

6. Calendarul activităților

7. Activități cu caracter permanent

implementarea programului de mișcare zilnică susținută

consumul zilnic de apă în detrimentul băuturilor dulci

consumul zilnic de legume și fructe

consumul zilnic al micul dejun în rândul copiilor

activități de monitorizare a comportamentului zilnic/săptămânal

8. Metode, tehnici de lucru, forme de organizare

Metode și tehnici de lucru:: exercițiul, explicația, conversația, demonstrația, problematizarea, concursul, jocul de rol, expoziții, colaj, concursuri, observația, brainstorming-ul, descrierea, povestirea

Forme de organizare frontal, individual, pe grupe

9.Rezultate preconizate

pliante, fotografii, diplome, afișe

10. Resurse:

A.Umane:

-proprii

-cadrele didactice din unitate

-preșcolari

-parteneriale

– părinți

– asistent medical Geanina Filimon

– doctori din cadrul unității medicale ”SigMedical” Suceava

– Monitorul de Suceava – presa locală

B.Materiale:

*diverse materiale specifice activităților desfășurate,

*aparat de fotografiat, aparatură audio-vizuală

*calculator, panouri pentru expoziție

C.Financiare:

-Extrabugetare:-donații, sponsorizări,contribuții personale, alte surse

11. Acorduri/ Protocoale parteneriale:

Cu majoritatea partenerilor educaționali s-au încheiat protocoale de parteneriat și s-a colaborat cu succes. Cu restul partenerilor se vor încheia în luna octombrie.

F.Evaluare

Evaluarea se realizează prin redactarea unui afiș ce promovează un stil de viață sănătos ce va fi oferit fiecărui participant la acest proiect. Se va realiza, de asemenea, o expoziție cu fotografii din cadrul activităților desfășurate în cadrul proiectului, iar copiii vor primi diplome de participare la acest proiect.

G.Sustenabilitatea proiectului

Ca urmare a bunei colaborări dintre grădiniță – familie , majoritatea copiilor care au participat la acest proiect continuă activitățile de acest tip acasă și în societate, susținând stilul de viață sănătos.

Bibliografie:

-Programa activităților instructiv – educative în grădinițele de copii,Ed. Integral, București, 2000

-Totul despre sănătate, Ed ASS, București, 2000

-Activități opționale în grădiniță, Ed ASS, București

– http://www.initiativeinsanatate.ms.ro/ghid-de-interventie-pentru-alimentatie-sanatoasa-si-activitate-fizica-in-gradinite-si-scoli

Anexa 3.a Fotografii din cadrul Proiectului educațional

Activitatea: ”Ziua Alimentației sănătoase”
– împărțirea unor flayere –

Anexa 3.b Activitatea: “Noi bem apă, nu suc”

-campanie la nivelul unității-

Anexa 3.c Activitatea: ”Stil de viață sănătos”

-concurs de afișe, desene-

Anexa 3.d Activitatea: ”ABC-ul sănătății”

– confecționare carte

Anexa 3.e Activitatea: ”Mâncăm sănătos, creștem frumos”

– confecționare măști

Anexa 3. f Activitatea: ”Mic dejun delicios”

-realizarea unor sandvisuri împreună cu părinții –

Anexa 3.g Activitatea: ”Sănătatea e de preț!”

– vizită cabinet medical

Anexa 3.h Activitatea: “Crosul sănătății”

– activitate sportivă –

Anexa 3.i Activitatea: “Joacă și mișcare”

– activitate sportivă, distractivă –

Anexa 4

Fișă de lucru

1. Ỉncercuiește ce trebuie sǎ mǎnânci pentru a fi sǎnǎtos !

2. Fă o bulinuță lângă sticluța care te ajută să fii sănătos!

3. Taie cu o linie imaginea ce reprezintă o activitate prin care copilul nu se dezvoltă sănătos!

Anexa 5 Evaluare

Taie cu o linie alimentul care nu este sănătos! ( 2pct)

Încercuiește obiectele care te ajută să fii curat.(1,5 pct)

Fă o bulină în căsuța de lângă mașina care vine în ajutorul oamenilor bolnavi.(2 pct)

Taie cu o linie imaginea care dăunează sănătății. (1,5 pct)

Colorează imaginea care îți arată un comportament corect! (2pct)

Evaluare finală – Barem de corectare

2pct

1,5 pct

2 pct

1,5 pct

2pct

1 pct oficiu

Index:

CA (comportament atins) – 8-10p

CD (comportament în dezvoltare)– 5-7 p

NS (necesită sprijin)– 1-4 p

Anexa 6 Practicile cadrelor didactice din învățământul preșcolar referitoare la activitățile de educație pentru sănătate desfășurate la grupă

– CHESTIONAR –

Vârsta……………. Numărul anilor de vechime la catedră…………………………….

Încercuiți:

Mediul în care lucrați: 1 – urban; 2 – rural.

Nivelul grupei la care lucrați: 1 – nivelul I (grupa mică/ mijlocie), 2 – nivelul II (grupa mare)

Ultimul grad didactic obținut: 1- definitivat, 2- gradul II, 3 – gradul I

Precizați:

Numărul aproximativ al activităților de educație pentru sănătate desfășurat lunar în acest an școlar la grupa dumneavoastră……………………………………

Numărul activităților de educație pentru sănătate desfășurate în cadrul domeniilor experențiale în acest an școlar la grupa dumneavoastră…………………….

În timpul acestui an școlar ați susținut activități de educație pentru sănătate în cadrul……

Încercuiți mijloacele de realizare utilizate în acest an în cadrul activităților de educație pentru sănătate:

1.joc didactic, 2.observație, 3.colaj, 4.lectura după imagini, 5.povestire, 6.joc exercițiu, 7.învățare cântec, 8.desen, 9.pictură, 10.modelaj, 11. memorizare, 12.convorbire, 13.joc de rol, 14.joc de masă.

Precizați alte mijloacele de realizare utilizate în acest an în cadrul activităților de educație pentru sănătate:

………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………..