REPARTIȚIA ȘI ACCESIBILITATEA ȘCOLILOR ȘI LICEELOR DIN BUCUREȘTI STUDIU GEOGRAFIC [302684]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Prof./Conf./Lector univ. dr. SUDITU BOGDAN

ABSOLVENT: [anonimizat]

2016

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Domeniu: Geografie

Programul de studii : Licență

LUCRARE DE LICENȚĂ

REPARTIȚIA ȘI ACCESIBILITATEA ȘCOLILOR ȘI LICEELOR DIN BUCUREȘTI STUDIU GEOGRAFIC

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Prof./Conf./Lector univ. dr. SUDITU BOGDAN

ABSOLVENT: [anonimizat]

2016

Lista hărților :

Harta 1 – Repartiția spațială a școlilor și liceelor în cadrul Municipiului București………………………14

Harta 2 – Harta rețelei de metrou din Municipiul București………………………………………………………19

Harta 3 – Harta rețelei de R.A.T.B din Municipiul București…………………………………………………….20

Harta 4 – Harta Accesibilității școlilor și liceelor în cadrul Municipiului București…………………….22

Harta 5 – Serviciile educaționale școlare în cartierul Străulești………………………………………………….37

Harta 6 – Serviciile educaționale școlare în cartierul Bucureștii Noi………………………………………….38

Harta 7 – Serviciile educaționale școlare în cartierul Dămăroaia……………………………………………….45

Harta 8 – Serviciile educaționale școlare si liceale în cartierul Dămăroaia………………………………….48

Lista figurilor :

Fig.1– Diagrama distribuției școlilor publice și private pe sectoare administrative………………..24

Fig. 2 – [anonimizat] (2011)………………………………………………………………………………………………………………….25

Fig. 3 [anonimizat] (2011)……………………..26

Fig. 4 – Diagrama distribuției liceelor publice si private în cadrul Municipiului București………….28

Fig.5 – Localizarea Colegiului Tehnic de Aeronautica “Henri Coanda” in cadrul

Municipiului Bucuresti…………………………………………………………………………………………………………29

Fig. 6 – Localizarea Colegiului National I.L.Caragiale in cadrul Municipiului Bucuresti…………….30

Fig. 7 – Diagrama evoluției elevilor înscriși în învățământul școlar (primar și gimnazial)

și liceal……………………………………….………………………………………………………31

Fig. 8 – Diagrama evoluției populației școlare în funcție de forma de învățământ

(publică și privată)………………………………………………………………………………………………………………32

Fig. 9 – Diagrama evoluției populației liceale în funcție de forma de învățământ

(publică și privată)………………………………………………………………………………………………………………33

Fig. 10 – Diagrama evoluției cadrelor didactice în învățământul școlar și liceal…………………………35

Fig. 11 – Timpul de mers pe jos de la stațiile de transport în comun…………………………………………..39

Fig. 12– Școala Gimnazială Nr. 181………………………………………………………………………………………40

Fig. 13– Localizare Școala Gimnazială Nr. 181………………………………………………………………………41

Fig. 14 – Localizare Școala Gimnazială Nr. 192……………………………………………………………………..42

Fig. 15 – Școala Gimnazială Nr. 192……………………………………………………………………………………..42

Fig. 16 – Localizare Școala Gimnazială Nr. 179……………………………………………………………………..43

Fig. 17 – Școala Gimnazială Nr. 179……………………………………………………………………………………..43

Fig. 18– Localizare Școala Gimnazială Nicolae………………………………………………………………………46

Fig. 19 – Școala Gimnazială Nicolae Grigorescu…………………………………………………………………….46

Fig. 20– Liceul Tehnic Media……………………………………………………………………………………………….46

Fig. 21– Localizare Liceul Tehnic Media……………………………………………………………………………….46

Fig. 22– Liceul Dimitrie Paciurea………………………………………………………………………………………….47

Fig. 23 – Școala Gimnazială Nr.178………………………………………………………………………………………49

Fig. 24 – Liceul Teoretic C-tin Brâncoveanu…………………………………………………………………………..49

Fig. 25 – Localizare Liceul Teoretic C-tin Brâncoveanu…………………………………………………………..49

Fig. 26 – Anunț cumpărare viză de flotant……………………………………………………………………………..51

Lista tabelelor :

Tabel 1 . Distribuția populației stabile și gospodăriile populației din Municipiul București, pe sectoare administrative…………………………………………………………………………………………………………23

Tabel 2 – Distribuția populației stabile din cadrul cartierelor…………………………………………………….38

Tabel 3 – Topul unităților de învățământ………………………………………………………………………………..50

Introducere

Lucrarea de față evidențiază repartiția și accesibilitatea rețelei școlare actuale din cadrul Municipiului București, formată din unitățile de învățământ primare, gimnaziale și liceale, punând în lumină amplasarea lor față de zonele rezidențiale colective și individuale de pe teritoriul celor șase sectoare administrative.

Această lucrare este organizată în 3 capitole care cuprind o serie de aspecte legate de infrastructura educațională a Municipiului București, cum ar fi: repartiția unităților de învățământ preuniversitar inferior și superior, legislația privind rețeaua școlară și amplasarea școlilor și liceelor în cadrul unui areal, accesibilitatea unităților de învățământ față de rețeaua de transport, evoluția elevilor înscriși în învățământ pe parcursul a 10 ani și evoluția cadrelor didactice în funcție de forma de învățământ și o analiză de detaliu pe un areal de studiu bine definit.

În primul capitol este vorba despre „Repartiția spațială a școlilor și liceelor în cadrul Municipiului București” care depinde de mai mulți factori : densitatea populației, tipuri de clădiri (colective sau individuale) aflate în proximitatea școlilor sau liceelor, distantă față de arterele principale de circulație, accesibilitatea față de rețeaua de transport, etc. Sistemul educațional trebuie distribuit uniform astfel încât toți cetățenii să beneficieze de aceste servicii, cum ar fi în cadrul Bucureștiului, unde rețeaua școlară este distribuită aproape uniform dând posibilitatea că toți elevii să participe la procesul de educare și dezvoltare.

În capitolul II este evidențiată disparitatea socio-economică a accesibilității față de unitățile de învățământ primare, gimnaziale și liceale. Accesibilitatea este un element important în ceea ce privește analiza geografică, aceasta fiind o expresie directă a mobilității care este în general legată de rețeaua de transport. Bucureștiul se caracterizează ca fiind un oraș accesibil mai ales în zonele centrale, rețeaua de transport fiind foarte densă, acoperind toată suprafață acestui oraș, însă probleme de accesibilitate se regăsesc în zonele periferice unde liniile de transport în comun sunt mai puțin numeroase iar intervalul de timp în care circulă acestea este destul de mare.

Capitolul al III-lea se bazează pe o analiză complexă privind atât repartiția cât și accesibilitatea unităților de învățământ școlare și liceale în cadrul cartierelor Străulești, Bucureștii Noi, Dămăroaia și Pajura. În acest capitol am descoperit problemele actuale legate de rețeaua școlară din cadrul zonei de studiu, fiind legată în mare parte de rețeaua de transport în comun. Acest capitol cuprinde cauzele alegerii unei unități de învățământ și metodele la care recurg părinții pentru a-și da copiii la școlile preferate din cadrul Municipiului București.

În cuprinsul acestei lucrări am dorit să demonstrez faptul că repartiția și accesibilitatea sunt într-o strânsă legătură de care depinde infrastructura educațională.

Metodologia cercetării

În prezent infrastructura educațională oferă posibilitatea tuturor copiilor de a participa la serviciile educaționale, aceste servicii fiind foarte importante în dezvoltarea și formarea personalității. Învățământul din București a cunoscut mai multe etape pe parcursul evoluției sale, fiind îmbunătățită în permanență, însă în momentul de față putem spune că unitățile de învățământ sunt distribuite uniform iar accesibilitatea față de acestea este corespunzătoare.

Pentru efectuarea studiului de față am consultat mai multe lucrări cu privire la elementele definitorii ale sistemului de învățământ și caracteristicile acestuia, pentru a-mi forma o imagine cât mai clară și mai corectă cu privire la serviciile educaționale. În prima faza, am consultat legile și normele legale îndeplinite de toate unitățile de învățământ privind amplasarea și funcționarea acestora în cadrul unui areal. Din Legea Educației Naționale și din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar am selectat date cu privire la circumscripția școlară, criteriile care trebuiesc îndeplinite și modul de funcționare a unităților de învățământ preuniversitar inferior și preuniversitar superior și criteriul pe baza căruia se realizează admiterea în liceu. Pentru a expune modul de amplasare, dar și utilizarea și valorificarea unităților de învățământ școlare și liceale am selectat datele oferite de Regulamentul General de Urbanism.

Motivele alegerii acestei teme sunt următoarele :

Nu au mai fost făcute studii cu privire la repartiția și accesibilitatea școlilor și liceelor în cadrul Municipiului București și am dorit ca acest studiu să ajute la îmbunătățirea serviciilor educaționale din capitală;

Părinții elevilor trebuiesc informați cu privire la alegerea unității de învățământ, iar acest studiu îi va ajuta să obțină o imagine clară privind infrastructura educațională când vor vrea să ia o decizie cu privire la viitorul copiiilor lor.

Scopul și obiectivele lucrării

Scopul acestei lucrări este de a realiza o imagine detaliată care evidențiază aspectele legate de distribuția și amplasarea școlilor primare, gimnaziale dar și a liceelor în cadrul Municipiului București, la nivelul celor șase sectoare administrative și de a expune problemele cu care se confruntă cartierele care se află în zone periferice ale orașului cu privire la accesibilitatea față de serviciile educaționale. Studiul s-a axat pe discrepanța dintre cartierele centrale și cele periferice dar și pe dinamica și răspândirea populației tinere la nivelul acestui oraș.

Obiectivele lucrării au fost următoarele :

Cercetarea cadrului legislativ și normele legale cu privire la regulile de amplasare și funcționare a serviciilor educaționale;

Analizarea repartiției și accesibilității unităților de învățământ preuniversitar inferior și superior la nivelul sectoarelor administrative;

Cauzele disparității socio-spațiale cu privire la accesibilitatea față de unitățile de învățământ în cadrul Municipiului București;

Examinarea evoluției populației școlare și liceale pe parcursul a 10 ani , dar și evoluția cadrelor didactice la nivelul Bucureștiului;

Analiză de detaliu cu privire la distribuția, amplasarea, funcționarea și accesibilitatea unităților de învățământ dar și problemele legate de aceste aspecte în cadrul cartierelor : Străulești, Bucureștii Noi, Dămăroaia și Pajura.

Metode de cercetare utilizate pentru realizarea studiului

Pentru a analiza cât mai corect studiul de față am folosit numeroase metode de cercetarea, ajutându-mă să evidențiez aspectele legate de distribuția spațială și accesibilitatea unităților de învățământ preuniversitare, astfel am utilizat următoarele metode :

Metoda analizei a fost folosită în această lucrare pentru a cerceta infrastructura educațională din punct de vedere spațial, social, economic care stau la baza funcționării serviciilor educaționale.

Analiza documentelor – am consultat numeroase articole cu privire la alegerea tipurilor de unități de învățământ, dar și legislația educațională și regulile de amplasare și funcționare a școlilor și liceelor din cadrul Municipiului București pentru a exprima cât mai corect analiza studiului.

Ancheta prin interviu – pentru a obține informații oficiale și pentru a înțelege mai clar disparitatea dinamicii populației la nivelul fiecărei școli, dar și dacă au fost îndeplinite cerințele legale de funcționare a unităților de învățământ, am utilizat în acest studiu interviul personal luat doamnei directoare M.A. a Școlii Gimnaziale Nr.13.

Metoda sintezei – această metodă stă la baza metodei analizei, în urma căreia datele au fost selecționate și sintetizate astfel încât să fie pus în evidență doar esențialul și anume modul de compunere a elementelor sistemului educațional.

Metoda comparativă a fost folosită pentru a evidenția relația și diferența dintre unitățile de învățământ la nivelul cartierelor Străulești, Bucureștii Noi, Dămăroaia și Pajura.

Colectarea datelor statistice – pentru evidențierea repartiției școlilor și liceelor din cadrul Municipiului București am folosit datele furnizate de site-ul oficial al Inspectoratului Școlar din Municipiul București (ISMB) iar pentru a arată evoluția populației școlare și a cadrelor didactice am folosit datele furnizate de Institutului Național de Statistică. Aceste date au fost prelucrate și centralizate în tabele, apoi au fost folosite pentru realizarea hărților și graficelor din lucrare.

Metoda informațional- geografică – Sistemul de informații geografice (GIS) este un sistem proiectat pentru a captura, stoca, manipula, analiza, gestiona, reprezenta toate tipurile de date spațiale și geografice. Acest sistem este util în analizarea și evaluarea performanțelor diferitelor servicii și identificarea zonelor defavorizate în ceea ce privește distribuția serviciilor. (Wikipedia, the free encyclopedia, 2015) Acest program a fost folosit pentru digitizarea școlilor și liceelor din Municipiul București, având la baza ortofotoplanurile care cuprind toată suprafață orașului cu o rezoluție de 0.5 m și scară de 1:5000. Digitizarea unităților de învățământ s-a realizat conform adreselor școlilor și liceele,date oferite de Inspectoratului Școlar din Municipiul București.

Limite ale cercetării

Problemele apărute în ceea ce privesc limitele cercetării au fost legate de faptul că nu au mai fost făcute studii cu privire la repartiția și accesibilitatea școlilor și liceelor în cadrul Municipiului București, iar datele cu privire la densitatea populației școlare la nivelul fiecărei unități de învățământ nu sunt făcute publice

Istoricul cercetării

Până în prezent nu au fost realizate studii cu privire la repartiția și accesibilitatea serviciilor educaționale la nivelul Municipiului București dar nici la nivel național, acesta fiind primul studiu cu privire la distribuția și accesibilitatea unităților de învățământ. Pe plan internațional, au fost făcute astfel de studii cu privire la distribuția și accesibilitatea serviciilor educaționale, punând în lumină problemele locale legate de aceste aspecte.

Capitolul I – Repartiția spațială a școlilor și liceelor în București

Repartiția spațială a școlilor și liceelor în cadrul Municipiului București

Distribuția este un termen folosit în multe domenii, însă adesea se folosește în geografie pentru analizarea diferitelor specii de animale,plante sau fenomene, pentru explicarea anumitor aspecte demografice și economice, sau pentru observarea așezărilor antropice. Acest termen se referă la modul în care sunt așezate sau repartizate anumite aspecte din cadrul natural sau antropic, pe o suprafață întinsă, fiind reprezentate și explicate de geografi cu ajutorul hărților.

(http://nationalgeographic.org)

Repartiția teritorială a unităților de învățământ în cadrul Municipiului București, depinde de mai mulți factori cum ar fi : densitatea populației, tipuri de clădiri (colective sau individuale) aflate în proximitatea școlilor sau liceelor, distanța față de arterele principale de circulație, accesibilitatea față de rețeaua de transport, etc.

Serviciul educațional este cel mai important dintre serviciile publice, întrucât trebuie furnizat tuturor membrilor ai unei localități, deoarece acesta este cel care asigură construcția viitorului elevilor. (Shquair, 2009)

Sistemul de informații geografice (GIS) este un sistem proiectat pentru a captura, stoca, manipula, analiza, gestiona, reprezenta toate tipurile de date spațiale și geografice. Acest sistem este util în analizarea și evaluarea performanțelor diferitelor servicii și identificarea zonelor defavorizate în ceea ce privește distribuția serviciilor. (Wikipedia, the free encyclopedia, 2015)

În această lucrare voi analiza repartiția spațială a școlilor primare și gimnaziale și a liceelor din cadrul Municipiului București, la nivelul celor șase sectoare administrative, pentru a evidenția felul în care sunt amplasate acestea și gradul de ocupare a ariei studiate. Bucureștiul are cele mai multe unități de învățământ primare și gimnaziale, dar și unități de învățământ liceale, comparativ cu celelalte orașe ale țării, având un număr de 158 școli primare și gimnaziale publice și 46 private, unitățile de învățământ preuniversitar superior fiind reprezentate de un număr de 120 unități, dintre care 102 fiind licee publice și doar 18 sunt licee private, potrivit Inspectoratul Școlar al Municipiului București.

Pentru reprezentarea cât mai precisă a repartiției școlilor și liceelor din București, am realizat o hartă, folosind datele oferite de “Inspectoratul Școlar al Municipiului București”, utilizând programul ArcGis, având la baza ortofotoplanuri cu rezoluția de 0.5 m și scară 1:5000.

Datele preluate de pe site-ul oficial al “Inspectoratului Școlar al Municipiului București”, au fost centralizate într-un tabel (anexă – tabelele 1și 2 ), în funcție de unitățile de învățământ( școli primare, școli gimnaziale și licee), adresa acestora și forma unităților de învățământ ( public și privat).

Digitizarea unităților de învățământ a fost realizată conform adreselor din tabel, fiind reprezentate pe hartă prin puncte. Pentru a se putea observa mai bine repartiția școlilor și liceelor, am digitizat zonele rezidențiale de tip colectiv și individual, reprezentate pe hartă prin poligoane, zonele verzi urbane reprezentate tot prin poligon și rețeaua stradală reprezentată prin linie.

După cum se poate observa în harta 1 , școlile primare și gimnaziale publice sunt repartizate aproape uniform în cadrul Bucureștiului, neexistând o diferență mare între unitățile administrative ale acestuia. Conform “Metodologiei de înscriere a copiilor în învățământul primar, Capitolul I, Art. 4”, înscrierea elevilor în învățământul primar public ține cont de criteriul geografic, adică distanța de la locuința elevului la școala la care este circumscris, astfel toți copiii trebuie să beneficieze de serviciile educaționale, dat fiind și faptul că aceștia asigură viitorul țării. Circumscripția școlară reprezintă “totalitatea străzilor aflate în proximitatea sa și arondate unității respective”, conform Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar. În general, cele mai multe unități de învățământ primare și gimnaziale, sunt răspândite în zonele rezidențiale de tip colectiv, deoarece aici este o densitate a populației mult mai mare decât în zonele rezidențiale de tip individual, existând astfel și cereri mai multe cu privire la înscrierea viitorilor elevi în cadrul sistemului educațional.

Școlile primare și gimnaziale private nu sunt repartizate uniform în cadrul teritoriului, acestea construindu-se într-un număr mai mic față de cele publice, cele mai multe fiind distribuite în sectorul 1 al capitalei, un număr de 11 școli private. De obicei, unitățile de învățământ primare și gimnaziale private, sunt întâlnite în zonele rezidențiale prestigioase ale Bucureștiului, cum ar fi cartierele : Băneasa, Dorobanți, Primăverii, Cotroceni unde există populație cu un venit financiar favorabil, care permit părinților să plătească taxele școlare destul de mari. Sectorul 2 dispune de un număr de 6 școli private, însă se poate observa că cele mai multe școli sunt distribuite în zona centrală a orașului, pe arterele importante de circulație. În sectorul 3 sunt construite 10 școli private, acestea fiind situate în cartiere precum Vitan și Titan. Cele mai puține școli private sunt construite în sectorul 4, aici fiind repartizate neuniform pe raza ariei acestui sector. În sectoarele 5 și 6 , sunt construite 14 unități de învățământ primar și gimnazial private, cele mai multe fiind localizate în cartierul Drumul Taberei .

În cazul liceelor publice dar și private, putem spune că majoritatea au fost construite în apropierea bulevardelor importante ale capitalei, după cum se poate observa și în harta 1, pentru a fi accesibile pentru toți elevii. Înscrierea elevilor în învățământul preuniversitar superior, ține cont de media acestora și de alegerea unității de învățământ dorită. Există și cazuri cum ar fi liceele vechi care au fost construite în apropierea fabricilor, de obicei la periferia orașului, deoarece elevii trebuiau să facă practică, angajându-se ulterior după terminarea studiilor. În București sunt construite 120 de licee , dintre care 102 sunt licee publice și doar 18 sunt licee private.

Pe aria sectorului 1, sunt construite cele mai multe unități de învățământ liceale, adică 27 licee publice și 5 licee private, fiind repartizate majoritatea în centrul orașului, urmat de sectorul 2 cu un număr de 23 de licee publice și 4 licee private. În sectoarele 4 și 5, nu sunt construite licee private, însă întâlnim licee publice situate atât înspre centrul capitalei , cât și la periferie. Cele mai multe licee care aparțin de sectorul 6, sunt construite în apropierea Bulevardului Iuliu Maniu, o arteră de transport foarte circulată.

Conform hărții “Repartiției școlilor și liceelor în cadrul Municipiului București”, putem observa că distribuția unităților de învățământ preuniversitare publice este favorabilă pentru populația orașului, astfel încât toți cetățenii să dispună de serviciile educaționale. Școlile și liceele publice au fost construite în număr mai numeros în zonele centrale ale capitalei, fiind mai puține în zonele periferice, această disparitate datorându-se extinderii urbane a orașului, iar unitățile de învățământ preuniversitare private au fost construite cu precădere în cartierele de prestigiu și mai puțin în cartierele rău famate.

Norme legislative privind înscrierea în învățământul preuniversitar, rețeaua școlară și reguli de amplasare a unităților de învățământ

1.2.1. Înscrierea în învățământul preuniversitar

Sistemul național de învățământ preuniversitar, este format din învățământul general obligatoriu, care cuprinde învățământul primar (clasa pregătitoare-IV), învățământul gimnazial (clasele V-VIII) și primii 2 ani din învățământul secundar superior (clasele a IX- a și a X-a), conform Legii Educației Naționale nr 1/2011,Titlul II, Capitolul I, Art 16.

Cea mai importantă etapă în dezvoltarea și formarea gândirii copiilor, este reprezentată de învățământul primar, o treaptă a sistemului național de învățământ preuniversitar, care conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011, Art.2 (1), este obligatorie. Înscrierea copiilor în învățământul primar obligatoriu, se face pe baza criteriului geografic, adică fiecare gospodărie este arondată unei unități de învățământ aflată în apropierea sa , purtând numele de “Școală de circumscripție”. Alegerea unității de învățământ de către părinți, este o sarcină importantă , mai ales când vine vorba de dezvoltarea intelectuală a viitorilor elevi, însă conform Legea Educației Naționale nr. 1/2011, Capitolul III,Art.9 , copiii vor fi înmatriculați în școala de circumscripție ,iar în cazul în care mai rămân locuri libere, se pot înmatricula și alți copiii care aparțin de alte circumscripții școlare, inclusiv din alte localități.

Înscrierea în învățământul secundar superior , se face pe baza mediei de admitere în care nota obținută la Evaluarea Naționale are o pondere de 75% diferența de 25% fiind dată de media aritmetică a celor 4 ani din învățământul gimnazial, elevii fiind repartizați cu ajutorul unui sistem automat în unitățile de învățământ liceale.

Rețeaua școlară

Rețeaua școlară este reprezentată de totalitatea unităților de învățământ acreditate sau în curs de acreditare, publice sau private , care este organizată de către autoritățile administrației publice locale, conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011, Capitolul III,Art 61.

“Pentru a asigura o calitate mai bună a educației și pentru gestionarea resurselor, unitățile de învățământ și autoritățile administrative publice locale pot decide fondarea unor consorții școlare. Consortiile școlară asigură :

Mobilitatea personalului între unitățile de învățământ membre ale acordului;

Utilizarea în comun a resurselor;

O lărgire a oportunităților de învățare și rezultate mai bune ale elevilor. “

Legea Educației Naționale nr. 1/2011, Capitolul III,Art 62

Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011, Capitolul III,Art 63 , clasele unităților de învățământ preuniversitar sunt organizate astfel :

Învățământ primar – clasa trebuie să cuprindă în medie 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 elevi și nu mai mult de 25 elevi;

Învățământul gimnazial – clasa trebuie să cuprindă în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 12 elevi și nu mai mult de 30 de elevi;

Învățământul liceal – clasa trebuie să cuprindă în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 15 elevi și nu mai mult de 30 de elevi.

1.2.3. Reguli de amplasare a unităților de învățământ preuniversitare

Amplasarea unităților de învățământ preuniversitare primare, gimnaziale sau liceale , se realizează după anumite norme ale “Regulamentului general de urbanism”, în funcție de numeroase criterii cum ar fi : amplasarea unităților de învățământ în cadrul localității, procentul de ocupare a terenului, orientarea clădirilor față de punctele cardinale, amplasarea clădirilor față de accesele carosabile.

Amplasarea unităților de învățământ primare, gimnaziale sau liceale se face în cadrul unui cartier de locuit cu o distanță maximă de parcurs de 1000m , conform Hotărârii nr.525 din 27/06/1996 pentru aprobarea “Regulamentului general de urbanism”, Anexa Nr. 1 (1.6).

“Din punct de vedere al procentului ocupării terenului, acesta se calculează în funcție de zona în care urmează să se construiască unitatea de învățământ și de condițiile de amplasare în cadrul terenului. Construcțiile de învățământ trebuie să conțină următoarele :

Zona ocupată de construcție;

Zona curții de recreație, în general asfaltată;

Zona terenurilor și instalațiilor sportive;

Zona verde, inclusiv grădina de flori.”

În ceea ce privește orientarea unităților de învățământ în funcție de punctele cardinale, orientarea sălilor de clasă trebuie să fie către sud, sud-est sau sud-vest ; bibliotecile și laboratoarele trebuie să fie orientare către nord , iar terenurile de sport trebuie să aibă latura lungă orientate către nord-sud.

Unitățile de învățământ se construiesc astfel încât să nu afecteze fluența circulației și se va lua în considerare faptul că trebuie să aibă legătură cu rețeaua de circulație majoră și cu mijloacele de transport, iar parcările vor fi prevăzute cu 3-4 locuri de parcare la 12 cadre didactice.

Capitolul II – Disparități socio-spațiale de accesibilitate a școlilor și liceelor în cadrul Municipiului București

2.1. Accesibilitatea școlilor și liceelor în cadrul Municipiului București

Accesibilitatea este un element important în ceea ce privește analiza geografică, aceasta fiind o expresie directă a mobilității, fiind legată de rețeaua de transport, însă acest termen are foarte multe semnificații. Sistemele de transport care sunt bine dezvoltate, oferă un nivel ridicat de accesibilitate față de locația dorită, iar capacitatea și dispunerea infrastructurii de transport reprezintă elemente cheie în determinarea accesibilității. (Rodrigue, 2013)

În cazul de față, accesibilitatea se poate caracteriza din mai multe puncte de vedere cum ar fi : accesibilitatea raportată la cadrul spațial, cadrul social sau economic. Din punct de vedere spațial, accesibilitatea pune în evidență timpul de parcurgere a traseului de către elev și ușurința sau dificultatea cu care acesta parcurge drumul, folosind atât mijloacele de transport in comun cât și deplasarea la pas. În ceea ce privește accesibilitatea socială, aceasta pune în evidență zonele inaccesibile ale orașului, în general zonele periferice unde rețeaua de transport nu este densă. Accesibilitatea economică pune în lumină costurile suportate de către elevi în ceea ce privește transportul în comun dar și costurile privind îmbunătățirea infrastructurii rutiere datorată volumului mare de mașini atât personale cât și publice.

Infrastructura educațională are un aspect important și trebuie să fie accesibilă tuturor cetățenilor dintr-o anumită regiune. O locație este definită că fiind accesibilă, în cazul în care timpul de deplasare la destinație a grupului țintă, cu ajutorul rețelei de transport sau deplasarea la pas , este relativ scurt . În acest caz, se dorește ca infrastructura educațională, să fie accesibilă de toți elevii, aceștia beneficiind de aceste facilități. Orice oraș trebuie să aibă o rețea școlară ușor accesibilă, dar acest lucru depinde de repartiția unităților de învățământ pe acel teritoriu, în funcție de densitatea populației stabile.

Pentru analizarea cât mai corectă a accesibilității școlilor și liceelor, am realizat o hartă care conține atât unitățile de învățământ cât și rețeaua de transporturi a Municipiului București, cu ajutorul programului ArcGis. Pentru digitizarea unităților de învățământ, am folosit datele oferite de “Inspectoratul Școlar al Municipiului București”, care au fost centralizate într-un tabel (anexă – tabelele 1și 2), iar pentru digitizarea rețelei de transporturi am folosit datele oferite de “RATB” și “Metrorex”.

Legenda hărții este împărțită în două subdiviziuni, unitățile de învățământ fiind reprezentate prin puncte, respectiv rețeaua de transport fiind reprezentată prin linii.

Municipiul București are cea mai bogată infrastructură educațională comparativ cu celelalte orașe din țară, înglobând 204 școli primare și gimnaziale, dintre care 158 sunt publice iar 46 sunt private și de un număr de 120 de licee, dintre care 102 sunt publice iar 18 sunt private. Acest lucru se datorează faptului că este un puternic punct economic, industrial și comercial beneficiind de o infrastructură a transporturilor bine dezvoltată dat fiind și faptul că densitatea populației este mare.

Capitala dispune de cea mai mare rețea de transport în comun din țară, situându-se printre primele rețele de transport și din Europa. Această rețea este formată din sistemul de suprafață care cuprinde : tramvaie, troleibuze și autobuze și sistemul de metrou, fiind rețea subterană.

Cea mai rapidă și mai utilizată rețea de transport este reprezentată de rețeaua subterană administrată de Metrorex, având o lungime totală de 77.4 km, fiind compusă din patru magistrale : M1, M2, M3 și M4. (www.metrorex.ro)

“Sistemul de transport în comun de suprafață este administrat de RATB și Regia Autonomă, fiind cea mai densă rețea de transport din România situându-se pe locul 4 în Europa. Această rețea este alcătuită din 110 linii de autobuz, 15 linii de troleibuz și 24 linii de tramvai, care acoperă toată aria capitalei.” (www.ratb.ro)

Totuși rețeaua de transport în comun de suprafață nu oferă posibilitatea cetățenilor de a circula pe mai multe linii cu o singură călătorie plătită, aceștia fiind obligați ca de fiecare dată când schimbă ruta să plătească altă taxă, iar mijloacele de transport nu se deplasează direct către destinația călătorului, astfel majoritatea persoanelor preferă să folosească autovehiculele personale pentru a se deplasa într-un timp cât mai scurt la destinația aleasă.

Conform hărții accesibilității școlilor și liceelor în cadrul Municipiului București, putem observa că toate unitățile de învățământ au acces la rețeaua de transport în comun de suprafață sau subterană, oferind elevilor posibilitatea de a ajunge relativ repede la destinația aleasă.

În general, unitățile de învățământ care se află în apropiere de centrul capitalei, sunt ușor accesibile deoarece atât liniile de transport în comun de suprafață cât și liniile de metrou sunt mai dense, întrucât zonele periferice trebuiesc legate de centru, formându-se astfel o rețea de tip “pânză de păianjen”. În zonele periferice ale orașului, sunt mai puține linii de transport și acest fapt duce la o accesibilitate mai redusă, datorată faptului că în timp orașul a beneficiat de o extindere urbană care a dus la acest dezechilibru din punct de vedere al rețelei de transport în comun.

În zonele periferice, unitățile de învățământ nu sunt atât de accesibile din cauza faptului că sunt mai puține linii de transport, iar intervalul orar în care trec autobuzele este mult mai mare, față de intervalul orar al autobuzelor dinspre centrul orașului. De exemplu, “Școala Gimnazială nr. 13”, care se află în cartierul Străulești, este mai puțin accesibilă față de alte școli, deoarece în această zona sunt doar două linii de transport în comun, una fiind preorășenească neavând stații în acest cartier, iar cealaltă linie de transport circulă la un interval orar de 30 de minute. Elevii care merg la această școală nu beneficiază de rețeaua de transport, putând ajunge la destinația dorită, doar la pas sau doar în cazul în care părinții își duc copiii la școală cu autovehiculele personale. Aceste cazuri se întâlnesc în toate sectoarele, la periferiile capitalei.

În zonele centrale sau pe arterele importante de circulație există multe linii de transport în comun, acestea beneficiind de troleibuze, autobuze, tramvaie și metrou, dând posibilitatea cetățenilor să ajungă într-un timp cât mai scurt la destinația dorită. Un exemplu îl reprezintă “Școala Gimnazială Sfinții Voievozi” , care este amplasată în apropierea Gării de Nord, fiind foarte accesibilă, datorită faptului că în această zona sunt șapte linii de autobuz, patru de linii de troleibuze, trei linii de tramvai și o stație de metrou.

În cazul liceelor, acestea au fost construite în general astfel încât să fie accesibile pentru toți elevii, deoarece aceștia vin din toate colțurile orașului, dat fiind faptului că admiterea în cadrul acestor unități de învățământ se face pe baza mediei celor patru ani de studiu în școala gimnazială și media tezelor naționale cu subiect unic, oferindu-le posibilitatea alegerii unui liceu în cadrul căruia să beneficieze de serviciile educaționale.

Un factor care defavorizează accesibilitatea față de unitățile de învățământ, este acela că rețeaua de transport în comun permite călătorilor să circule din cartierele periferice spre cartierele centrale și înapoi, însă nu să traverseze tot orașul cu o singură linie de transport.

Datorită faptului că orașul s-a dezvoltat pe parcursul a mai multor ani, luând mai multe cartiere în componența sa, s-a format o rețea de transport în comun dispersată în părțile periferice și omogenă în părțile centrale.

Unitățile de învățământ primare, gimnaziale și liceale din București, permit elevilor să beneficieze de serviciile educaționale, fiind accesibile din toate punctele de vedere, existând și câteva mici excepții de obicei în zonele periferice ale unităților adrministrative ale orașului, unde durata de deplasare între locuință și școală sau liceu este mai mare.

2.2 Distribuția școlilor și liceelor în cadrul Municipiului București

Municipiul București este cel mai dezvoltat oraș din punct de vedere economic dar și educațional și are cea mai mare populație la nivel național. Pentru a evidenția mai bine studiul de față, am analizat componentele cele mai importante ale infrastructurii educaționale cum ar fi : distribuția școlilor publice/private și liceelor publice/private la nivelul celor șase sectoare administrative, evoluția elevilor înscriși în învățământul școlar și liceal, evoluția populației școlare și liceale în funcție de forma de învățământ și evoluția cadrelor didactice în învățământul școlar și liceal.

În urma rezultatelor recensământului din anul 2011, populația Municipiului București a fost de aproximativ 1678.0 mii persoane, fiind situat pe primul loc în ierarhia județelor, din punct de vedere al mărimii populației stabile. (Comisia Municipiului București pentru recensământul populației și al locuințelor, 2012)

Tabel 1 . Distribuția populației stabile și gospodăriile populației din Municipiul București, pe sectoare administrative

Sursa :

De-a lungul timpului s-au construit numeroase școli și licee pe teritoriul Municipiului București, repartizate în diferite cartiere și sectoare ale acestuia.

Conform datelor oferite de ISMB (Inspectoratul Școlar al Municipiului București), Bucureștiul dispune de un număr de 204 școli primare și gimnaziale, dintre care 158 sunt publice iar 46 sunt private și de un număr de 120 de licee, dintre care 102 sunt publice iar 18 sunt private.

În următoarele diagrame am folosind datele furnizate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București , pentru a observă mai bine, care sunt sectoarele care dispun de cele mai multe școli și licee, publice sau private.

2.2.1 Distribuția școlilor publice si private în cadrul Municipiului București pe sectoare administrative

Graficul din figura 1 a fost realizat cu datele oferite de Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) și are rolul de a evidenția repartiția școlilor publice și private în cadrul Municipiului București pe sectoare administrative.

Pe baza diagramei (figura 1) care reflectă “Distribuția școlilor publice și private pe sectoare administrative” putem observa că în cadrul sectorului 3 sunt construite cele mai multe unități de învățământ primar și gimnazial , adică 29 de școli publice și 10 școli private, urmând că sectorul 1 să dispună de 26 școli publice și 11 școli private, iar sectorul 2 dispunând de un număr de 29 școli publice și 6 școli private. Disparitatea distribuției unităților școlare primare și gimnaziale, se datoarează faptului că în unele sectoare populația este mai densă datorită spațiilor de locuit , cum ar fi cartierele unde sunt construite mai multe blocuri, iar acest fapt duce la o cerere mai mare privind înscrierea copiilor în învățământ.

“Zonele rezidențiale cu densitate ridicată sunt reprezentate de modelul de locuire colectiv, unde densitatea populației este mai ridicată, modalitate prin care un număr mare de locuitori este concentrat pe o suprafață relativ mică. Acest tip de clădiri sunt reprezentate de blocuri, acestea fiind construite pe verticală, într-un spațiu restrâns, totodată, modelul de locuire colectiv, beneficiază de accesul mai rapid la serviciile de transport în comun și la unitățile publice, fiind plasate în centrul urban și mai puțin la periferie.” (Maria Patroescu, 2012)

“Zonele rezidențiale cu populație medie sunt reprezentate în special de cartierele cu case individuale aflate în general la periferiile orașelor. Acest tip de model de locuire, oferă posibilitatea unor moduri diferite de locuire, în cadrul acestora populația variind în funcție de toate tipurile de clase sociale, statut professional sau stil de viață. “(Maria Patroescu, 2012)

După cum putem observa în tabelul 1 care exprimă distribuția populației stabile și gospodăriile populației din Municipiul București, pe sectoare administrative, sectorul 3 dispune de cel mai mare număr al populației (342541 persoane) și cel mai mare număr de gospodării (152940 gospodării), urmat de sectorul 2 cu un număr de 304523 persoane și 126630 gospodării. În privința sectorului 1 , acesta are o populație mai mică față de sectoarele 2 și 3 , însă are o suprafață mult mai mare și cuprinde cartiere importante cum ar fi Băneasa, Aviatorilor, Aviației, Gara de Nord, Primăverii, Victoriei, ș.a.m.d.

Din câte putem observa în fig.1, în cadrul sectoarelor 4, 5 și 6 sunt construite mai puține unități de învățământ primar și gimnazial , însă nu este o diferență destul de mare. În sectorul 4 au fost construite 23 de școli publice și 5 școli private, iar în sectorul 5 au fost construite 24 de școli publice și 7 școli private. Conform tabelului 1 , numărul populației stabile, al sectoarelor 4 și 5 , este mai mic comparativ cu primele 3 sectoare , însă în cadrul acestor sectoare se află cartiere cu oameni de etnie rromă, iar rată de înscriere în învățământul primar este mai mică. În sectorul 6, populația stabilă este reprezentată de un număr de 3334222 persoane și un număr de 133386 de gospodării, și dispune de un număr de 25 școli publice și 7 școli private.

Existența disparității spațiale a unităților de învățământ primare și gimnaziale publice , se datoarează faptului că acestea se construiesc în număr mai numeros, în cartierele de blocuri deoarece aici populația este mai densă, iar cererile înscrierilor viitorilor elevi în învățământul primar sunt mai mari, deoarece în cadrul fiecărei școli sunt arondate un număr de străzi conform Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar. În cartierele rezidențiale de tip unifamiliar, unitățile de învățământ primare și gimnaziale publice , sunt construite în număr mai mic deoarece populația este mai puțin numeroasă și datorită faptului că acestea se întâlnesc în general la periferia orașului.

2.2.2. Distribuția liceelor publice și private în cadrul Municipiului București

Graficului din figura 4 care exprimă „Distribuția liceelor publice și private în cadrul Municipiului București”, realizat cu ajutorul datelor furnizate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB), are rolul de a evidenția numărul de licee repartizate la nivelul fiecărui sector administrativ.

Conform diagramei care reflectă “Distribuția liceelor publice și private în cadrul Municipiului București” , putem observa că sectorul 1 dispune de cele mai multe licee, comparativ cu celelalte sectoare, cu un număr de 27 licee publice și 5 licee private.

Sectorul 1 beneficiază de prezența multor companii dar și de zonele rezidențiale de renume care au atras populația tanără. În sectorul 2 sunt construite 23 licee publice și 4 licee private, urmat de sectorul 3 care dispune de 14 licee publice și 5 licee private și sectorul 6 în cadrul căruia sunt construite 14 licee publice și 4 licee private. Conform figurii 8, sectorul 4 dispune doar de 15 licee publice, iar sectorul 5 de doar 9 licee publice, aceste două sectoare fiind cele mai sărace din punct de vedere al distribuției unităților de învățământ liceale, față de celelalte 4 sectoare.

Disparitatea distribuției unităților de învățământ liceale, se datorează faptului că, în trecut, unele licee, în special cele cu filiera tehnologică, care se aflau la periferia orașului, erau construite în apropierea fabricilor, deoarece elevii trebuiau să facă practică în cadrul acestora.

Un exemplu este Colegiul Tehnic de aeronautică “Henri Coandă”, localizat în partea de nord-est a capitalei, lângă întreprinderea de avioane din “Băneasa”.

“ Acest liceu a apărut din nevoia de muncitori în fabrica constructoare de avioane, de pe platforma Băneasa. În urma Congresului educației și învățământului, din anul 1980, s-a stabilit că 30% din orele de învățământ în licee să fie destinate activităților practice și 70% din orele de învățământ să fie destinate părții teoretice, însă în planul de învățământ erau ore care se desfășurau în uzine și altele în atelierele școlare, fiind alocate circa 50% din orele totale.” (Eugenia Mihalcea, 2009 – http://jurnalul.ro)

Cele mai multe licee, au fost construite în centrul Bucureștiului, pe arterele principale de circulație, pentru a fi accesibile tuturor elevilor din diferite colțuri ale orașului, deoarece criteriul admiterii în liceu se realizează pe baza mediei absolvirii unităților de învățământ obligatoriu, iar elevii pot alege liceul în funcție de medie.

Repartizarea elevilor în unitățile de învățământ liceale se realizează conform “Metodologiei de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2011-2012”, aprobată prin OMECTS 4802/31.08.2010. Înscrierea în învățământul liceal preuniversitar de stat se realizează fără examen, pe baza mediei de admitere, fiind calculate media aritmetică între media notelor obținute la Evaluarea Națională, care reprezintă 75% și media aritmetică a notelor obținute în clasele V-VIII, care reprezintă 25%.” (Inspectoratul școlar al Municipiului București, 2016)

În mod normal înscrierea elevilor în învățământul liceal ar trebui să se realizeze conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011, Titlul I, Capitolul V, Secțiunea 2, art.76, astfel :

În cazul în care numărul candidaților înscriși la un anumit liceu, nu depășește numărul de locuri, media de admitere se calculează în felul următor :

Portofoliul educațional care este format din media anilor de gimnaziu, reprezentând 40%;

Media probelor scrise la Evaluarea Națională, reprezentând 60%.

În cazul în care numărul candidaților înscriși la un anumit liceu, depășește numărul de locuri, atunci media se calculează în următorul fel :

Portofoliul educațional care este format din media anilor de gimnaziu, reprezentând 20%;

Media probelor scrise la Evaluarea Națională, reprezentând 30%;

Nota obținută la examenul de admitere , reprezentând 50% .”

Colegiul Național I.L.Caragiale este unul din liceele de prestigiu din București, fiind foarte populat de elevii din toate sectoarele administrative ale orașului.Acesta este localizat pe Calea Dorobanți, fiind o zonă foarte circulată și ușor accesibilă din punct de vedere al transporturilor R.A.T.B. dar și Metrorex, care oferă posibilitatea elevilor de a ajunge într-un timp cât mai scurt la acesta.

2.2.3. Evoluția elevilor înscriși în învățământul școlar (primar și gimnazial) și liceal

Cu ajutorul datelor oferite de Institutul Național de Statistică București, am realizat un grafic (fig. 11) pentru a arată evoluția elevilor înscriși în învățământul școlar (primar și gimnazial) și liceal, într-un interval de timp de 10 ani (2004-2014).

Conform graficului din figura 7, putem observa că numărul elevilor înscriși în învățământul școlar începe să scadă începând cu anul 2005 până în anul 2010. Faptul că, pe perioada celor 5 ani, numărul înscrierilor în învățământul primar și gimnazial a scăzut se datorează faptului că populația tânăra a Bucureștiului a stagnat. Din anul 2011 se observă o ușoară creștere, valoarea maximă atingandu-se în anul 2014 (134.315 mii elevi), dat fiind și faptul că în anul 2012, se introduce clasa 0 în cadrul unităților de învățământ primar.

Valoarea elevilor înscriși în învățământul liceal este mai mică față de valoarea elevilor înscriși în învățământul primar și gimnazial, datorită faptului că mulți elevi abandonează școală după terminarea învățământului preuniversitar inferior, în special populația de etnie roma, însă în învățământul preuniversitar superior, intră doar populația ultimei clase din unitățile preuniversitare, respectiv clasa a VIII-a . Începând cu anul 2006 se observă o ușoară descreștere a evoluției, rămânând pe linia valorii de 40.000 până în anul 2014.

2.2.4. Evoluția populației școlare în funcție de forma de învățământ (publică și privată)

Folosind datele oferite de Institutul Național de Statistică București (ISMB), am realizat un grafic(fig .12) pentru a ilustra evoluția populației școlare în funcție de formă de învățământ ( publică sau de stat).

După cum se poate observa în graficul din figura 8, începând cu anul 2004, populația proprietăților școlare publice a început să scadă până în anul 2009, “deoarece apare fenomenul de imbratranire a populației, numărul populației tinere fiind mai mic, iar numărul de nașteri, după anul 2002, a început să scadă”. (Comisia Municipiului București pentru recensământul populației și al locuințelor, 2012)

Începând cu anul 2010, populația școlară a unităților de învățământ publice a început din nou să crească până în anul 2014 când atinge punctul maxim, adică 131.086 elevi.

Populația școlară a unităților de învățământ private , nu este atât de numeroasă în comparatie cu populația școlară a unităților de învățământ publice, deoarece învățământul privat se plătește , iar taxele sunt destul de costisitoare. În general , părinții cu un venit financiar mediu, nu își permit să plătească taxele școlare și de aceea majoritatea își dau copiii la școli publice. Se observă o ușoară creștere începând cu anul 2004, până în anul 2014, când populația atinge punctual maxim de creștere, adică 3.229 elevi.

2.2.5. Evoluția populației liceale în funcție de forma de învățământ (publică și privată)

Conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică București (ISMB), am realizat un grafic (fig. 9) pentru a arată evoluția populației liceale în funcție de formă de învățământ ( publică sau de stat).

Analizând graficul din fig. 9, putem observa o descreștere bruscă a evoluției populației liceale publice începând cu anul 2004 când valoarea populației era de 52.107 elevi, până în anul 2010 când valoarea ajunge la 37.257 elevi, apoi rămânând constantă până în anul 2014 . Această evoluție negativă se datoarează faptului că densitatea populației tinere din capitală a scăzut, dar și datorită faptului că existau liceele profesionale sau școlile de arte și meserii ( SAM ) care reduceau din populația liceală. Aceste școli au fost desființate în anul 2009 și reintroduse în anul 2012, în urmă eșecurilor Testărilor Naționale.

Populația liceală a unităților de învățământ private, este într-o continuă creștere începând din anul 2005 când valoarea era de doar 586 de elevi , atingând în anul 2010 cea mai mare valoare ( 3.699 elevi). Din anul 2011 populația unităților de învățământ liceale private, scade încet până în anul 2010 când ajunge la valoarea de 2.452 elevi . Copiii înscriși la astfel de licee, au parte de o educație mai bună, deoarece cadrele didactice se dedică mult mai mult datorită faptului că elevii sunt mai conștiincioși și mai puțini într-o clasa. În liceele private sunt înscriși în general, copiii ai căror părinți dispun de o situație financiară foarte bună și care își permit să plătească taxele școlare foarte mari.

2.2.6. Evoluția cadrelor didactice în învățământul școlar și liceal

Cu ajutorul datelor preluate de pe site-ul oficial al Institutului Național de Statistică București (ISMB), am realizat un grafic (fig. 10) pentru a demonstra evoluția cadrelor didactice în învățământul preuniversitar, adică primar, gimnazial și liceal.

Conform graficului din fig.14, se poate observa că evoluția cadrelor didactice în învățământul primar și gimnazial oscilează între 7.916 profesori ( 2004 ) și 7.695 profesori (2009). Începând cu anul 2010 se observă o ușoară descreștere până în anul 2012 când populația cadrelor didactice începe din nou să crească.

În cazul unităților de învățământ liceale, se observă o ușoară descreștere continuă din anul 2004 când populația cadrelor didactice era reprezentată de un număr de 6.963 , până în anul 2014 când atinge valoarea de 5.037 cadre didactice.

Evoluția cadrelor didactice este strâns legată de evoluția elevilor, deoarece fiecărui cadru didactic îi sunt alocați un număr de elevi, maxim 30 de elevi în învățământul liceal și minim 12 elevi în cadrul învățământului primar.

Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011, Capitolul III,Art 63 , clasele unităților de învățământ preuniversitar sunt organizate astfel :

– Învățământ primar – clasa trebuie să cuprindă în medie 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 elevi și nu mai mult de 25 elevi;

– Învățământul gimnazial – clasa trebuie să cuprindă în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 12 elevi și nu mai mult de 30 de elevi;

– Învățământul liceal – clasa trebuie să cuprindă în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 15 elevi și nu mai mult de 30 de elevi.

Capitolul III – Școli și licee ca spații publice de proximitate

Consider că alegerea instituției de învățământ , este o decizie importantă, luată de părinți deoarece aceștia vor să-și echipeze copilul cu cât mai multe cunoștințe și abilități cât mai diverse și pentru a le asigura un viitor cât mai bun. De aceea sunt numeroase criterii în a lua decizia alegerii unei școli, cum ar fi : dotările instituției, cadrele didactice, profilul școlii sau rezultatele obținute de către elevii din anii anteriori, accesibilitatea față de unitatea de învățământ, locația în care se află școală sau liceul.

Sistemul de învățământ obligatoriu, poate fi văzut că etapă de dezvoltarea a autonomiei copilului, dar și că prelungire a copilăriei, deoarece tinerii sunt dependenți de părinți din punct de vedere financiar. Dezvoltarea intelectuală a copiilor depinde doar de ei, de felul în care aleg să trăiască și de capacitatea lor de a acumula informații, participând la anumite reguli, practici, comportamente. Școală ajută tinerii să își dezvolte capacitatea de interactionare și de comunicare cu celelalte persoane, îi ajută să învețe să lucreze în echipa cu colegii, să utilizeze un vocabular activ și bogat. Conform lui James Coleman, școala este perioada de timp în care tinerii se despart de mediul familial și încep să își dezvolte capacitatea de gândire. (Institutul de științe ale educației – Cultura și învățarea)

Întotdeauna, instituțiile de învățământ depind de numărul efectiv de intrări reprezentat de elevi în cadrul acestora, dar și elevii depind de unitățile de învățământ deoarece educația îi ajută pentru formarea viitorului lor, astfel :

“- Elevii sunt beneficiari ai procesului educațional, dar și agenți primari ai învățării, valorificând instruirea formală, informală și nonformală în propria dezvoltare.

– Apropierea școlii de elevi se poate realiza prin identificarea și valorificarea unor elemente specific culturii lor în școală.

– Motivația pentru învățare este influențată de introducerea unor elemente specifice culturii elevilor în procesul educațional.”

3.1. Zona de studiu

Pentru a evidenția cât mai clar studiul privind “Repartiția și accesibilitatea școlilor și liceelor din București”, am realizat o analiză detaliată asupra repartiției și accesibilității unităților de învățământ preuniversitar inferior și preuniversitar superior din cadrul cartierelor Străulești, Bucureștii Noi, Dămăroaia și Pajura. Scopul alegerii acestor patru cartiere este acela de a reflecta într-o imagine mai clară faptul că aceste areale aflate în zona periferică a capitalei, sunt în continuă dezvoltare economică și socială, fapt ce reiese din contruirea ansamblurilor rezidențiale și apariția serviciilor publice și private, care atrag tot mai mult o parte din populația tânăra.

Cartierele Străulești, Bucureștii Noi, Dămăroaia și Pajura sunt cartiere ce fac parte din cadrul Municipiului București, situate în zona de nord a capitalei, în sectorul 1, fiind cartiere periferice ale acestuia în continuă dezvoltare economică și culturală. Cele patru cartiere oferă o imagine cu caracter omogen, dat fiind faptul că acestea sunt strâns legate între ele. Aceste cartiere au făcut parte din comuna Băneasa până în anul 1950, mai apoi au fost preluate în cadrul teritoriului administrativ al Municipiului București datorită procesului de extindere urbană a capitalei. Odată cu înglobarea acestor cartiere în cadrul Bucureștiului, aspectul zonei s-a schimbat, dominând ansamblurile de locuințe colective îmbinate cu locuințele de tip individual ,în cartierele Pajura și Bucureștii Noi, iar cartierele Dămăroaia și Străulești au fost reprezentate doar de locuințele de tip unifamiliar până de curând. Pe parcursul timpului aceste cartiere au creat relații de interdependență funcțională datorită punctelor comerciale situate de-a lungul bulevardelor principale. Populația acestor cartiere după cum se poate observa în tabelul x, este de 50333 locuitori, însă cea mai mare densitate a populației se concentrează în cartierul Bucureștii Noi, dat fiind și faptul că este cel mai mare ca și suprafață, întâlnindu-se în cadrul acestuia atât locuințe de tip colectiv cât și locuințe de tip individual. Urmează cartierul Pajura care chiar dacă are o suprafață foarte mică, densitatea populației este destul de ridicată deoarece în asamblul acestuia se întâlnesc doar ansambluri de locuințe colective, iar în cartierele Dămăroaia și Străulești populația este mai puțin numeroasă față de celelalte două cartiere datorită faptului că în aceste zone se întâlnesc zone rezidențiale de tip unifamiliar. (Plan Integrat de Dezvoltare Urbană Bucureștii Noi, Pajura, Chitila, Dămăroaia – Primăria Sectorului1)

Tabel 2 – Distribuția populației stabile din cadrul cartierelor

(Sursa:http://www.2012sector1.ro)

Aceste patru areale de studiu dispun de rețea de transport în comun de suprafață dar și subterană de-a lungul axelor principale rutiere, fiind accesibile pentru toți cetățenii, însă cea mai inaccesibilă arteră de circulație este în cartierul Străulești. Conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbană Bucureștii Noi, Pajura, Chitila, Dămăroaia – Primăria Sectorului 1, distribuția rutelor de transport în comun de suprafață și a stațiilor este favorabilă deoarece la orice punct din zonele rezidențiale din aceste cartiere se poate ajunge în maxim 10-15 minute de mers pe jos de la o stație de transport în comun dupa cum se poate observa si in figura 11. Rețeaua subterană de transport este reprezentată de două stații de metrou în această zona și anume de stația Jiului și Bazilescu. În prezent se lucrează la alte două stații de metrou și anume Laromet și Străulești, iar din cauza această este închis jumătate din bulevardul principal Bucureștii Noi care face legătură între cele patru areale de studiu, blocând traficul din cauza faptului că drumul este deviat pe străduțele adiacente, însă la finalizarea lucrărilor aceste cartiere vor fi mult mai accesibile. Din punct de vedere al accesibilității față de infrastructură educațională a acestor cartiere, acestea se află în apropierea arterelor principale de circulație și în interiorul zonelor rezidențiale oferind posibilitatea celor din apropierea unităților de învățământ să ajungă într-un timp cât mai scurt la destinație, însă accesibilitatea nu este favorabilă pentru zonele periferice ale cartierului, timpul parcurs fiind unul de durata mai lungă. Cele mai multe unități de învățământ sunt localizate în cartierul Bucureștii Noi, datorită faptului că acesta are o suprafață mai mare față de celelalte cartiere, dar și o populație mai densă. În general unitățile de învățământ preuniversitar inferior, sunt construite în funcție de numărul de locuitori din zona respectivă, datorită circumscripției școlare.

3.2. Analiză de detaliu privind repartiția și accesibilitatea în cadrul cartierelor: Străulești, Bucureștii Noi, Dămăroaia și Pajura

3.2.1. Cartierul Străulești

În cadrul capitalei, cartierul Străulești este localizat în partea de nord-vest a acesteia, la ieșirea către comuna Mogoșoaia. Acest cartier este în prezent în continuă creștere economică, desfășurându-se activități în special pe plan imobiliar, predominând populația tânăra. Cartierul Străulești, chiar dacă este un cartier de periferie, în ultimii ani s-au făcut investiții majore în această zona, atât în infrastructură cât și din punct de vedere al dezvoltării acestuia. În prezent se lucrează la linia de metrou “Străulești” unde va fi și depoul Metrorex, dând posibilitatea populației de a ajunge mai ușor în partea centrală a Bucureștiului, dar și celor din centrul capitalei de a ajunge mai ușor în această zona, atunci când lucrările vor fi finalizate. Această zona s-a dezvoltat foarte mult în ultimul timp, construindu-se foarte multe complexe rezidențiale și puncte de interes public. Din punct de vedere educațional, acest cartier beneficiază de o singură unitate de învățământ, mai exact “Școala Gimnazială Nr.13”, aflată în centrul cartierului, dând posibilitatea de a fi accesibilă pentru toți cetățenii ai acestui cartier, de a ajunge într-un timp cât mai scurt la această.

“Școala Gimnazială Nr. 13, nu este una din școlile de renume din București, aici fiind înscriși doar copiii care au locuința pe străzile arondate acestei școli, cei ai căror părinți au un venit financiar modest și care nu își pot permite să își transfere copiii la alte școli și puțini din afară capitalei, mai exact cei veniți din comună Mogoșoaia.” (Interviu Doamna Directoare M.A.)

Din punct de vedere al repartiției în cadrul cartierului, această școală este accesibilă pentru toți elevii și părinții acestora, deoarece unitatea de învățământ se află în mijlocul Straulestiului, iar timpul de deplasare la pas parcurs de o persoană de la locuința până la unitatea de învățământ este de circa 15 min, iar în cazul persoanelor care se deplasează cu autovehiculul personal, timpul de deplasare este și mai scurt. Pentru persoanele din afară cartierului, este mai puțin accesibilă din punct de vedere al rețelei de RATB, deoarece în acest cartier există o singură linie de transport în comun, iar intervalul orar la care trec autobuzele este de aproximativ 30 de minute.

3.2.2. Cartierul Bucureștii Noi

Cartierul Bucureștii Noi este situat în partea de nord a capitalei, aparținând de sectorul 1. Această zona este una intens circulată datorită faptului că Bulevardul Bucureștii Noi concentrează aproape toate punctele de interes public, fiind într-o perioadă de dezvoltare economică datorită construcțiilor rezidențiale și centrelor comerciale care se dezvoltă în această zona. (Plan Integrat de Dezvoltare Urbană Bucureștii Noi, Pajura, Chitila, Dămăroaia – Primăria Sectorului 1)

În această zonă sunt întâlnite trei unități de învățământ preuniversitar inferior și anume “Școala Gimnazială Nr. 181”, “Școala Gimnazială Nr.179” și “Școala Gimnazială Nr. 192”, dat fiind faptul că această zonă are o suprafață mult mai extinsă și o densitate mai mare a populației față de celelalte trei cartiere.

“Școala Gimnazială Nr. 181” este situată într-o zona liniștită, unde sunt întâlnite tipurile de locuințe individuale, departe de bulevardele principale. Acestei unități de învățământ îi sunt arondate 38 de străzi care fac parte din cartierul Bucureștii Noi, însă este accesibilă doar pentru elevii care locuiesc în apropierea școlii, aceștia putând ajunge pe jos la această școală. Dat fiind faptul că cel mai apropiat bulevard este Bucureștii Noi, care se află la 10 minute de mers pe jos față de această, unitatea de învățământ nu este accesibilă pentru elevii care locuiesc de exemplu pe străzile Balotă sau Echipajului care ar trebui să se deplaseze pe jos, timpul de parcurgere al traseului fiind foarte lung sau doar dacă părinții îi conduc la școală cu autovehiculele personale, atunci traseul ar fi parcurs în mai puțin timp, deoarece în această zona se desfășoară lucrări pentru rețeaua de metrou, fiind închis jumătate din bulevardul principal.

În acest cartier mai întâlnim și “Școala Gimnazială Nr. 192”, care este situată în centrul acestei zone, fiind foarte aglomerată în permanență dat fiind faptul că este amplasată lângă “Piață 16 Februarie” și parcul “Bazilescu”. Acestei școli îi sunt arondate 27 de străzi, fiind o unitate de învățământ destul de populată, aflându-se în această zona atât tipuri de locuința colective cât și individuale. Elevii acestei unități de învățământ sunt atât din zona cât și din afară acestui cartier, venind din cartierele apropiate acesteia, cum ar fi Străulești, Dămăroaia, Pajura și Chitila, datorită faptului că este una din cele mai bune școli din această zona de periferie. Din punct de vedere al accesibilității, această școală are în proximitatea să atât linii de transport în comun de suprafață : o linie de tramvai și una de troleibuz care nu mai funcționează momentan datorită faptului că șoseaua principala este închisă parțial din cauza lucrărilor de metrou ,trei linii de autobuz care circulă la un interval de timp destul de scurt și stația de metrou “Bazilescu” care se află la cinci minute de mers pe jos. Copiii care locuiesc pe străzile din apropierea școlii, ajung într-un timp destul de scurt la destinație, putând merge pe jos circa 10-15 minute, însă cei care vin din cartierele apropiate parcurg un timp mai lung , cum ar fi copiii care vin din cartierul Străulești care pot ajunge doar cu ajutorul transportului în comun în circa 40 de minute, sau doar dacă părinții îi însoțesc cu mașinile personale timpul fiind parcurs în circa 20 de minute.

“Școala Gimnazială Nr. 179”, este cea mai căutată unitate de învățământ din această zonă fiind și școală de protocol , clasată pe locul 9 în topul școlilor din București conform Ministerului Educației Naționale. Această școală gimnazială este localizată în apropierea “Parcului Bazilescu” și “Bisericii Bazilescu”, având ieșire la Bulevardul Bucureștii Noi . Conform datelor oferite de Inspectoratul școlar al Municipiului București, acestei școli îi sunt arondate 29 de străzi fiind reprezentate predominant de tipurile de clădiri individuale și mai puțin de cele colective. Foarte mulți părinți aleg să își dea copiii la această școală , fiind una de renume, chiar dacă copiii lor nu sunt circumscriși la această unitate de învățământ și chiar dacă locuiesc la 40-50 de minute distanță de această. La această școală sunt înscriși copii atât din cartierele apropiate cum ar fi Străulești, Chitila, Dămăroaia, Pajura, Chibrit cât și din afară Bucureștiului (Comuna Chitila, Comuna Mogoșoaia, Orașul Buftea ). Această școală este accesibilă pentru toți elevii, însă cei care vin din afară circumscripției parcurg un drum destul de lung dat fiind faptul că jumătate din bulevardul principal este închis datorită lucrărilor pentru metrou, fiind accesibilă doar în cazul în care aceștia sunt aduși de părinți la școală cu mașinile personale. După finalizarea lucrărilor, această zona o să fie foarte accesibilă pentru toți cetățenii datorită faptului că în această zona sunt multe linii de transport în comun dar și subteran cum ar fi : o linie de tramvai, o linie de troleibuz, trei linii de autobuz și o stație de metrou.

3.2.3. Cartierul Dămăroaia

Cartierul Dămăroaia este localizat în partea de nord a capitalei, având un caracter preponderent rezidențial, întâlnindu-se foarte multe puncte de interes public, fiind în continuă dezvoltare economică. Acest cartier este destul de populat, având în componentă să zone rezidențiale de tip individual, iar pe arterele principale de circulație fiind întâlnite clădiri de birouri și diferite companii care atrag populația tânăra. În componentă să sunt întâlnite trei instituții de învățământ, una fiind unitate de învățământ preuniversitar inferior și anume “Școală Gimnazială Nicolae Grigorescu” și celelalte două fiind unități de învățământ preuniversitar superior : “Colegiul Tehnic Media” și “Liceul Dimitrie Paciurea”.

“Școala Gimnazială Nicolae Grigorescu” este singura școală din această zona, având arondate 50 de străzi conform datelor oferite de Inspectoratul școlar al Municipiului București , ceea ce demonstrează că această unitate de învățământ este foarte aglomerată. Această școală este amplasată lângă o arteră principala de circulație și anume stradă Piatră Morii, dând posibilitatea tuturor elevilor de a ajunge într-un timp scurt cu ajutorul mijloacelor de transport care traversează zona. În această zona circulă linia de tramvai nr.24 și linia de autobuz nr.331 care leagă acest cartier de centrul orașului.

“Colegiul Tehnic Media” este localizat în partea de nord a capitalei, în cartierul Dămăroaia. Acest liceu a fost și este predestinat elevilor care doresc să se specializeze în industria thenicilor poligrafice și cinematografice, având trei filiere : vocațională, tehnologică și teoretică. (http://colegiultehnicmedia.ro/ ) Media de admitere a acestui liceu este aproape de notă 7, fiind o notă foarte bună având în vedere că este Colegiu Tehnic, de aceea foarte mulți elevi aleg să se înscrie în cadrul acestuia. Colegiul este amplasat pe stradă Jiului, această zona fiind traversată de trei linii de autobuz care leagă zona de periferie de zona centrală Bucureștiului, fiind accesibilă pentru elevii din toate colțurile orașului.

Liceul "Dimitrie Paciurea" este unul dintre puținele licee care este destinat elevilor ce vor să învețe artele plastice, fiind localizat în nordul capitalei, mai exact în cartierul Dămăroaia, pe stradă Baicului, fiind amplasată în cadrul "Combinatului Fondului Plastic" cu care liceul colaborează. Acest liceu nu se numără printre liceele de top ale Bucureștiului, însă oferă posibilitatea elevilor de a învață tehnică artelor.(http://arte-decorative.ro/) Această unitate de învățământ este situată în apropierea unei artere principale de circulație și anume Bulevardul Poligrafiei, unde circulă trei linii de transport în comun care dau posibilitatea de a fi accesibilă pentru toți elevii acesteia. Dat fiind faptul că liceul "Dimitrie Paciurea" a fost construit în curtea "Combinatului Fondului Plastic", această unitate de învățământ formă elevi pentru că mai apoi aceștia să lucreze în fabrică alăturată,deoarece există nevoie de muncitori, însă pe timpul anilor de școală, elevii făceau practică în cadrul atelierelor fabricii pentru a capătă experiență.

3.2.4. Cartierul Pajura

Cartierul Pajura este situat în partea nordică a capitalei, fiind format preponderent din locuințe de tip colectiv, însumând o populație cu densitate mare. Acest cartier se învecinează cu cartierele Bucureștii Noi și Dămăroaia, însă conexiunile dntre cartiere sunt limitate datorită zonelor industriale. Cea mai circulată arteră rutieră este Stradă Pajurei, unde circulă două linii de troleibuz, iar funcțiile active comerciale ale acestui cartier se află de-a lungul axei principale. În acest cartier se întâlnesc două unități de învățământ : “Școală Gimnazială Nr. 178” și Liceul Teoretic “Constantin Brâncoveanu”.

“Școala Gimnazială Nr. 178” este o școală de prestigiu, aflată în Cartierul Pajura, mai exact pe strada Dridu, având arondate doar 16 străzi conform datelor preluate de la Inspectoratul școlar al Municipiului București, însă dat fiind faptul că în această zonă predomină tipurile de locuințe colective și fiind singura unitate de învățământ preuniversitar inferior, această școală este foarte populată. În ceea ce privește accesibilitatea față de această unitate de învățământ, din punct de vedere al rețelei de transport în comun această zona este circulată de două linii de troleibuz și două linii de autobuz, fiind foarte ușor de ajuns și datorită faptului că în proximitatea sa sunt strada Dridu și strada Jiului care sunt artere principale foarte circulate.

Liceul Teoretic “Constantin Brâncoveanu” este reprezentativ pentru această zonă, deoarece este singurul tip de liceu cu aspect teoretic, având elevi veniți din toate zonele capitalei. Acesta se situează pe artera principală de circulație a cartierului Pajura și anume pe strada Pajurei, fiind circulată de două linii de troleibuz, iar la cinci minute de mers pe jos se află și stația de metrou “Jiului” . Din punct de vedere al transportului în comun, atât cel de suprafață cât și cel subteran, această școală este accesibilă atât pentru locuitorii acestui cartier cât și pentru persoanele venite din alte zone ale Bucureștiului.

3.3. Repartiția elevilor în funcție de circumscripția școlară

În România, principalul criteriu privind repartizarea viitorilor elevi în școlile primare publice, este cel geografic, adică distanță față de școală.

Părinții au dreptul să aleagă o școală mai bună pentru copiii lor doar în cazul în care aleg o școală privată. În ceea ce privește alegerea unei școli publice, această selecție urmărește un proces automatizat prin care copiii sunt repartizați la o școală din apropierea zonei de locuit, acesta fiind primul criteriu de repartizare, urmând apoi criterii obiective cum ar fi : preferințe ale familiei, opțiunile comunității, recomandări ale specialiștilor privind aptitudinile copiilor sau în funcție de criteriile fiecărei școli în parte.

Tabel 3 – Topul unităților de învățământ

http://bucuresti.comisarul.ro

Acesta este un top cu școlile cele mai bune din București, pe sectoare, în funcție de media mediilor de absolvire a claselor V-VIII .

Părinții pot cere înscrierea copiilor în clasa pregătitoare la școală de circumscripție și vor fi înmatriculați conform metodologiei. Doar în cazul în care rămân locuri libere într-o școală, se pot înscrie, ulterior înmatricula, copii care provin din alte circumscripții școlare. Numărul locurilor libere la clasa pregătitoare este stabilit în funcție de diferența între numărul de locuri alocate pentru clasa pregătitoare și numărul de copii din circumscripție care trebuie înscriși la acel nivel de clasa.

Părinții consideră că alegerea școlilor publice de top, oferă un viitor mai bun copiilor deoarecere sunt diferențe în calitatea serviciilor educaționale. În general părinții găsesc foarte multe metode pentru a-și înscrie copiii la școlile dorite. În general acești părinți sunt reprezentanții clasei de mijloc, deoarece cei cu mai puține resurse financiare nu au suficiente informații, iar cei cu resurse financiare mari își permit să aleagă învățământul privat. (www.soros.ro)

Cea mai utilizată metodă de înscriere a viitorilor elevi de către părinți , în școlile dorite, este cumpărarea vizei de flotant. Primul lucru la care apelează părinții, este căutarea unor rude sau prieteni care locuiesc în circumscripția școlii pe care o consideră potrivită pentru copiii lor, pentru mutarea în acte în domiciliul acestora.

„Eu am înscris fetiță la Școală nr. 11 "Ion Heliade Rădulescu". Deocamdată online. Urmează să mă duc să duc actele zilele următoare, după ce îmi iese și viza de flotant. Stăm în Sectorul 3, dar am preferat să schimb domiciliul să fiu sigură că este îndeplinit un criteriu pentru înscriere, care spune că au prioritate copiii cu domiciliu în circumscripție. Norocul nostru este că avem niște prieteni care stau la o stradă de școală. Ne-am interesat și școală Nr.11 asta este una dintre cele mai bune”, a spus a declarat o mămică care a dorit să rămână anonimă. (www.gândul.info)

Însă sunt și părinți care nu au cunoștințe în apropierea școlilor dorite, iar aceștia cumpără vize de flotant de la necunoscuți , de pe diferite site-uri online.

Criteriile alegerii unei școli sunt diferite : rezultatele pe care elevii acelei școli le obțin la testele naționale, apropierea de locul de muncă al părinților sau de domiciliul bunicilor, sau când apare și situația în care părintele caută o școală mai apropiată de casă, deoarece unii copii sunt arondați la școli mai depărtate de casă deoarece așa a fost atribuită circumscripția respectivă.

Bineînțeles, aceste metode au un impact negativ deoarece există riscul suprapopulării unor școli unde apar clase cu un număr foarte mare de elevi, resursă umană insuficientă și spațiu insuficient raportat la numărul de elevi, toate acestea ducând la apariția unui dezechilibru și totodată la scăderea performanței școlilor respective.

Concluzii

În prezenta lucrare am evidențiat trăsăturile și caracterele rețelei școlare din punct de vedere al repartiției și accesibilității în cadrul Municipiului București, gradul de disparitate în ceea ce privește distribuția spațială a unităților de învățământ și cauzele acestui fapt, evoluția elevilor înscriși în învățământul primar, gimnazial și liceal dar și evoluția cadrelor didactice, diferența de nivel social și economic care pune în evidență alegerea unei instituții educaționale adecvată copiilor și distribuția rețelei de transport care este un factor important în ceea ce privește repartiția unităților școlare și liceale.

În cazul de față, cele mai defavorizate zone în ceea ce privește numărul de unități de învățământ dar și în ceea ce privește rețeaua de transport, sunt cartierele periferice ale orașului care nu beneficiază de o accesibilitate adecvată față de școlile și liceele din alte zone ale capitalei. Acest fapt se datorează extinderii urbane care în timp a căpătat o imagine neuniformă în ceea ce privește rețeaua de transport în comun sau serviciile educaționale.

În momentul de față, serviciile educaționale publice la nivelul acestui oraș sunt gratuite și obligatorii, însă există costuri “ascunse” ale acestora deoarece părinții sunt obligați să plătească “fondul clasei” și “fondul școlii” și uniformele școlare în cazul unităților de învățământ care cer ținută obligatorie, cumpărarea unor culegeri care se presupune că îi ajută pe elevi să intealeaga mai bine exercițiul și bineînțeles plătirea unei taxe privind rețeaua de transport în comun care nu este întotdeauna decontată de statul român.

Serviciile educaționale sunt în continuă dezvoltare fiind una dintre cele mai importante ramuri ale societății, oferind copiilor ocazia de a se dezvolta intelectual, personal și de a-și construi un viitor mai bun.

Bibliografie

Pătroescu M., Iojă C., Rozylowicz L, Vânău G., Niță.M., Pătroescu I., Iojă A.,2012.Evaluarea integrată a stării mediului în spațiile rezidențiale , București : Editura Academiei Române Mihalcea E.,2009. Liceele școleau muncitori pentru fabricile țării

Cuciureanu M. CS II.Cultura elevilor și învățarea , Institutul de științe ale educației

Rodrigue, D.J.P.,2013. Transportation and Accessibility

Legea Educației Naționale nr. 1/5 ianuarie/2011, actualizată la data 13/ianuarie/2016

Metodologie de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2016-2017, anexa nr.2 la ordinul MENCS 2016 privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2016-2017

Metodologia de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2011-2012 aprobată prin OMECTS 4802/31.08.2010

Inspectoratul școlar al Municipiului București, 2016

Ordin nr. 5.115/2014, privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar , Ministerul Educației Naționale

Hotărâre nr.525/1996 , pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicat în M.O. nr. 856/27.2002

Comisia Municipiului București pentru recensământul populatiei și al locuințelor, 2012. Re-censământul Populației și Locuințelor, 2011. p. 5.

Primăria Sectorului1. Plan Integrat de Dezvoltare Urbană Bucureștii Noi, Pajura, Chitila, Dămăroaia, Sector 1,București

www.ismb.edu.ro

www.statistici.insse.ro/shop/?lang=en

http://nationalgeographic.org

www.metrorex.ro

www.ratb.ro

https://www.google.ro/maps

http://jurnalul.ro

http://www.2012sector1.ro

www.scoala181.ro

www.maps.google.com

www.tahoma-bautrupp.ro

www.scoalapictornicolaegrigorescu.ro

http://colegiultehnicmedia.ro/

www.media-bucurestilive.ro

http://arte-decorative.ro/

www.presaonline.ro

www.looms.ro

www.liceulbrancoveanu.home.ro

http://bucuresti.comisarul.ro

www.soros.ro

www.gândul.info

www.micapublicitate.ro

www.edu.ro

Anexă

Tabel 1 – Unitățile de învățământ școlare

Sursa : www.ismb.edu.ro

Tabel 2 – Unitățile de învățământ liceale

Sursa : www.ismb.edu.ro

Tabel 3 – Distribuția școlilor publice și private pe sectoare administrative

Sursa : www.ismb.edu.ro

Tabel 4 – Distribuția liceelor publice si private în cadrul Municipiului București

Sursa : www.ismb.edu.ro

Tabel 5 – Evoluția elevilor înscriși în învățământul școlar (primar și gimnazial) și liceal

Sursa : http://statistici.insse.ro (Institutul Național de Statistică București)

Tabel 6 – Evoluția populației școlare în funcție de formă de învățământ (publică și privată)

Sursa : http://statistici.insse.ro (Institutul Național de Statistică București)

Tabel 7 – Evoluția populației liceale în funcție de forma de învățământ (publică și privată)

Sursa : http://statistici.insse.ro (Institutul Național de Statistică București

Tabel 8 – Evoluția cadrelor didactice în învățământul școlar și liceal

Sursa : http://statistici.insse.ro (Institutul Național de Statistică București)