MANIFESTAREA POTENȚIALULUI PRODUCTIV LA HIBRIDUL DE PORUMB P 9911 ÎN CONDIȚIILE LOCALITĂȚII DĂENI, JUDEȚUL TULCEA [302674]

UNIVERSITATEA ,,OVIDIUS’’ [anonimizat]:

CONF. UNIV. DR. ING. LILIANA PANAITESCU

ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA ,,OVIDIUS’’ [anonimizat] P 9911 [anonimizat]:

CONF. UNIV. DR. ING. LILIANA PANAITESCU

ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

CUPRINS

Capitolul I. Studiul cercetărilor privind cultura de porumb

1.1. Importanța culturii de porumb…………………………………………………………

1.2. Suprafețe de porumb cultivate la nivel global și în România……………………

1.3. Dinamica producțiilor de porumb la nivel global și în România……………….

Capitolul II. Biologia și ecologia porumbului

2.1. Particularitățile biologice ale porumbului……………………………………………

2.1.1. Rădăcina………………………………………………………………………………

2.1.2. Tulpina porumbului………………………………………………………………..

2.1.3. Frunzele………………………………………………………………………………

2.1.4. Inflorescențele……………………………………………………………………….

2.1.5. Fructul………………………………………………………………………………..

2.2. Cerințe față de climă și sol……………………………………………………………..

Capitolul III. Descrierea cadrului natural

3.1. Amplasarea geografică și delimitarea perimetrului de studiu……………………

3.2. [anonimizat]……………………………………………………………….

3.2.1. Relieful comunei Dăeni…………………………………………………………….

3.2.2. Condițiile climatice din comuna Dăeni………………………………………….

3.2.3. Solul și materialul parental………………………………………………………..

3.2.4. Rețeaua hidrografică………………………………………………………………..

3.2.5. Vegetația și fauna specifică comunei Dăeni……………………………………

Capitolul IV. Studii proprii privind cultura porumbului

4.1. Obiectivele cercetării……………………………………………………………………..

4.2. Descrierea fermei în care s-a realizat experimentul………………………………..

4.3. Materialul biologic utilizat în cadrul studiului………………………………………

4.4. Tehnologia de cultivare a [anonimizat]………

Capitolul V. [anonimizat]

5.1. Rezultate obținute privind greutatea tulpinii………………………………………….

5.2. Rezultate obținute privind greutatea boabelor………………………………………..

5.3. Rezultate obținute privind greutatea ciocălăului………………………………………

5.4. Rezultate obținute privind greutatea știuletelui………………………………………..

5.5. Rezultate obținute privind greutatea plantelor de porumb…………………………..

5.6. Rezultate privind înălțimea plantelor de porumb………………………………………

Concluzii………………………………………………………………………………………………..

Bibliografie……………………………………………………………………………………………..

CAPITOLUL I

STADIUL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA DE PORUMB

1.1. Importanța culturii de porumb

Conform datelor istorice existente, porumbul este originar din America, acesta fiind cultivat din timpuri străvechi de către populația autohtonă, cu aproximativ 2500-3000 î.e.n.

Producția de porumb este atribuită preponderent (75-80%) în hrana animalelor, fie sub formă măcinată, fie în compoziția unor furaje concentrate, în alimentația omului utilizându-se doar aproximativ 15% din întreaga recoltă de porumb obținută la nivel global.

De asemenea, în hrana animalelor este folosită și planta întreagă de porumb sub formă de masă verde, recoltată până la apariția inflorescențelor sau după recoltarea știuleților ca atare sau însilozate în amestec cu melasă, masă verde sau furaje suculente. Tulpinile de porumb pot fi folosite în industria celulozei, iar din pănușile de porumb se obțin diferite împletituri.

Fig. 1.1. Diverse împletituri din pănuși de porumb

(www.stiriagricole.ro, accesat la 15 octombrie 2017)

În alimentația omului, porumbul se utilizează sub diferite forme: mămăligă, pâine în amestec cu făina de grâu, turtă, floricele, fiert.

Porumbul constituie o importantă materie primă și pentru industrie, fiind procesat pe cale uscată, umedă sau pe cale fermentativă. Prin prelucrarea uscată a boabelor se pot obține următoarele produse: griș de porumb, făină de porumb, ulei de porumb, ingrediente furajere. În urma prelucrării umede a boabelor, se obțin amidon, dextrine, produse dulci, ulei de porumb, produse furajere (tărâțe, făină de gluten). În industriile fermentative, porumbul constituie materia primă pentru obținerea berii, distilatelor alcoolice și produselor chimice (acetonă, acid citric, acid lactic).

Gh. Roman consemnează în lucrarea sa de Fitotehnie importanța porumbului în industria farmaceutică, acesta fiind utilizat pentru obținerea a 85 antibiotice, microorganisme pentru obținerea enzimelor, precum și pentru industria cosmetică (Roman, 2006).

Deoarece cultura de porumb valorifică eficient energia solară, precum și celelalte resurse naturale, un domeniu nou de utilizare a acestuia este bioenergia. Boabele de porumb sunt utilizate pentru obținerea de bioetanol, iar biomasa obținută este utilizată la producerea de biogaz.

Capacitatea mare de producție, rezistența la secetă, la boli și dăunători, mecanizarea totală, întrebuințarea unei cantități mici de sămânță la unitatea de suprafață sunt doar câteva dintre particularitățile care sporesc importanța porumbului.

Multiplele întrebuințări fac din porumb una din plantele de cultură de importanță economică principală, atât pe plan mondial cât și național.

1.2. Suprafețe cultivate cu porumb la nivel global și în România

Datorită utilizărilor diverse și producțiilor ridicate, porumbul este cultivat pe suprafețe din ce în ce mai mari. El ocupă locul doi între plantele cultivate pe glob, după grâu, suprafețele din ultimii ani depășind 180 mil. de ha (conform FAO).

Fig.1.2. Suprafețele cultivate cu primele trei plante clasate în lume în perioada 2000-2016

(faostat.org, accesat la 23.11.2017)

În tabelul 1.1 este redată dinamica suprafețelor cu porumb pe glob. Pe continente, cele mai mari suprafețe cultivate cu porumb se găsesc în America, urmată apoi de Asia, Africa și Europa.

Tabel 1.1

Dinamica suprafețelor cultivate cu porumb pe glob

(faostat.org, accesat la 23.11.2017)

Statele mari producătoare, și în același timp mari exportatoare de porumb din lume sunt: China, Statele Unite ale Americii, Brazilia, India, Mexic, Nigeria, Ucraina, România situându-se pe poziția 11 cu o suprafață cultivată în anul 2016 de 2578523 ( vezi tabelul 1.2.).

Tabelul 1.2

Țările mari cultivatoare de porumb în lume (după suprafața cultivată) în anul 2016

(faostat.org, accesat la 23.11.2017)

1.3. Dinamica producțiilor de porumb în lume și în România

În ceea ce privește producția medie obținută pe hectar, cea mai ridicată valoare a fost înregistrată tot în America (8812,2 kg/ha porumb boabe). Deși în Oceania porumbul este cultivat pe suprafețe restrânse, recoltele obținute sunt mari, clasându-se pe locul al doilea cu o producție medie pe hectar de 8173,9 kg/ha. Pe locul al treilea se situează Europa cu o producție la hectar de 6616,3, urmată de Asia și Africa (tabelul 1.3.)

Tabel 1.3

Producția medie de porumb pe glob

(faostat.org, accesat la 23.11.2017)

Țara noastră prezintă o importanță deosebită între țările cultivatoare de porumb. În anul 2016 s-a cultivat pe 2 578 523 ha, 2 598 633 ha în anul 2015 și 2 722 180 ha în 2012, obținându-se un randament mediu de 4167,4 kg/ha în 2016, 4787 kg/ha în 2014 și 4494,1 kg/ha în 2013 (faostat.org).

Fig. 1.3. Evoluția suprafețelor și producțiilor medii la hectar obținute la porumb

în România în perioada 2000-2016

(faostat.org, accesat la 23.11.2017)

CAPITOLUL II

BIOLOGIA ȘI ECOLOGIA PORUMBULUI

2.1. Particularitățile biologice ale porumbului

2.1.1. Rădăcina

Sistemul radicular al porumbului este foarte dezvoltat, fasciculat cu numeroase ramificații, reprezentat în funcție de durata activității de rădăcini provizorii și rădăcini permanente.

Sistemul radicular temporar, ce asigură necesarul de apă și hrană al plantei în primele 2-3 săptămâni, este format dintr-o singură rădăcină embrionară și ,,3-7 rădăcini seminale care pornesc din mezocotilul embrionului’’ (Liliana Panaitescu, 2016). Apoi, această funcție este preluată de sistemul radicular permanent.

Fig 2.1. Rădăcină de porumb (original) Fig. 2.2. Sistemul radicular (original)

În Studiul monografic dedicat culturii de porumb, Traian Săvulescu notează că ,,numărul de noduri subterane variază, în funcție de perioada de vegetație, între 6-10. Din fiecare nod se formează 8-16 și chiar 20 de rădăcini adventive permanente.’’ (Traian Săvulescu, 1957)

Sistemul radicular al porumbului poate pătrunde în sol până la adâncimea de 2,5 m, iar lateral până la 60-75 cm, astfel încât o singură plantă poate explora aproximativ 6 m3 de sol (Gh. Bâlteanu, 1989).

2.1.2 Tulpina porumbului

Tulpina porumbului, cunoscută în popor sub denumirea de cocean, strujan sau tuleu, este formată din noduri și 7-15 (21) internoduri pline cu măduvă. În general, forma acesteia este cilindrică, dar internodurile, în dreptul cărora se află știuleții, ,,au un jgheab longitudinal pe jumătatea inferioară, care este mai pronunțat în cazurile când știuletele este scurt-pedunculat și gros’’ (N. Zamfirescu, 1965).

Fig. 2.3. Tulpină de porumb (original)

Lungimea tulpinii este corelată cu perioada de vegetație, crescând odată cu aceasta. În urma cercetărilor efectuate, Gh.V. Roman a constatat că în condiții de secetă lungimea internodurilor este mai mică, determinând reducerea taliei plantelor (Gh.V.Roman, 2006).

De asemenea, cercetătorii au demonstrat că ,,după răsărit tulpina crește mult mai încet decât rădăcina, dar înainte de înspicare dacă are condiții bune crește foarte repede cu 10-12 cm pe zi’’ (A. Taindel, V. Vrînceanu, 1960).

În ameliorarea porumbului se urmărește reducerea taliei, dar nu prin reducerea numărului de internoduri, ci a lungimii acestora, în felul acesta, numărul de frunze rămânând neschimbat, dar se poate mări densitatea lanului, ceea ce conduce la obținerea unor sporuri de recoltă de 11-26% (Ecaterina Feher apud Gh. Bîlteanu, V. Bârnaure, 1979).

2.1.3. Frunzele

Frunzele sunt dispuse altern, pe două rânduri, pornesc câte una de la fiecare nod și sunt formate din teacă și limb.

Tecile frunzelor pornesc din nodul tulpinii și îmbracă internodul pe o lungime variabilă în raport cu etajul frunzei, sunt despicate până la bază, dar prezintă marginile suprapuse. Culoarea frecventă a acestora este verde, însă se pot întâlni și teci de culoare roz sau violet.

Limbul este lanceolat, lung de 50-80 cm și lat de 5-12 cm (conform Gh. Roman, 2006), fața inferioară a acestuia fiind glabră și netedă, iar cea superioară acoperită cu peri scurți și deși. Pe fața superioară a limbului sunt dispuse celule buliforme care în condiții de secetă pierd apa și determină răsucirea limbului foliar, reducându-se astfel pierderile de apă prin transpirație.

Fig. 2.4. Frunză de porumb (original)

2.1.4. Inflorescențele

Porumbul este o plantă unisexuat-monoică, pe aceeași tulpină regăsindu-se atât flori mascule, cât și flori femele.

Florile mascule sunt grupate într-o inflorescență terminală, formând un panicul lung de 15-40 cm, iar florile femele sunt grupate în inflorescențe de tip spadice (spic cu rahis mult îngroșat), protejate de frunze modificate (pănuși) situate la subsoara frunzelor.

Stigmatul, partea florii pe care cad grăunciorii de polen aduși de vânt, este acoperit pe toată suprafața cu papile, fiind capabil să recepționeze pe toată lungimea grăunciorii de polen. La înflorire stigmatele se alungesc ieșind afară dintre pănuși sub forma unui smoc, numit popular ,,mătasea’’ porumbului.

La porumb se produce fenomenul de protandrie, polenul putând apărea cu 5-7 zile înaintea maturării ovulelor. În condiții de secetă, decalajul poate să depășească chiar 10 zile, determinând creșterea procentului de plante sterile.

Polenizarea este alogamă anemofilă, grăunciorii de polen putând fi purtați de vânt până la 1 km distanță.

Figura 2.5. Inflorescența masculă la porumb (original)

Figura 2.6. Inflorescența femelă la porumb (original)

2.1.5. Fructul

Fructul sau bobul este o cariopsă, a cărei formă, mărime și culoare diferă foarte mult de la o varietate la alta și de la un soi la altul, servind drept criterii de clasificație a speciei și de recunoaștere a soiurilor.

N. Zamfirescu realizează o descriere a fructului din punctul de vedere al morfologiei acestuia, astfel: ,,bobul este format din partea coronară (superioară) bombată, plată sau concavă, cu suprafața netedă sau zbârcită și lucioasă, partea bazală (inferioară) terminată cu un vârf ascuțit prin care se prinde de rahis. Suprafața acesteia poate fi netedă sau ușor zbârcită și de regulă mată’’(N. Zamfirescu, 1965).

Fig. 2.7. Fructul porumbului (original)

2.2. Cerințe față de climă și sol

În acest subcapitol, voi prezenta principalele cerințe ale porumbului față de temperatură, umiditate și sol, necesare obținerii unei producții ridicate atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.

Cerințele termice ale porumbului sunt ridicate, pentru germinație fiind necesară o temperatură minimă de 8-10oC (Panaitescu, 2016).

Căldura este un factor determinant în prima fază de vegetație, de la răsărit la apariția frunzei a treia, sub 4-5oC creșterea plantelor încetând. Pentru o dezvoltare normală, temperatura medie a lunii mai trebuie să fie peste 13oC. (N. Zamfirescu, 1965).

De la apariția paniculului până la apariția stigmatelor și deci până la fecundare, timp de 7-14 zile, este favorabilă temperatura medie de 20-23oC, pe când la înflorire, temperatura trebuie să fie cuprinsă între 18-24oC (Gh.V. Roman, 2006).

Pentru întreaga perioadă de vegetație, considerată de la răsărit la maturitatea deplină, porumbul are nevoie de o cantitate de căldură, exprimată în sumă de grade, între 1700 și 3700oC (Gh. Bîlteanu, 1979).

Dispunând de un sistem radicular foarte puternic, ca și de posibilitatea de a-și reduce suprafața de transpirație pe timp de secetă prin răsucirea frunzelor, în prima parte a perioadei de vegetație, porumbul rezistă foarte bine la secetă. În această perioadă, necesarul de apă poate fi satisfăcut în mare măsură prin umiditatea acumulată din precipitațiile căzute în sezonul de iarnă, dacă au fost luate măsuri pentru păstrarea ei în sol (N. Zamfirescu, 1965).

Din momentul formării tulpinii, cerințele porumbului față de apă devin tot mai mari. Perioada critică pentru apă durează aproximativ 50 de zile, apariția paniculului reprezentând punctul culminant.

În fazele următoare, de la debutul formării boabelor până la coacerea deplină a acestora, cerințele față de apă scad treptat. Totuși, seceta accentuată din această fază de vegetație însoțită de temperatură ridicată, încetinește sau chiar sistează depunerea amidonului în boabe, având efecte negative asupra culturii, de la șiștăvire până la coacere prematură.

Fig. 2.8. Efectele secetei asupra dezvoltării porumbului

(www.revistafermierului.ro, accesat la 03.02.2018)

Față de sol, porumbul nu este o plantă pretențioasă, cultivându-se pe toate tipurile și categoriile de sol, datorită sistemului său radicular bine dezvoltat și a capacității ridicate de absorție a apei și substanțelor nutritive.

Însă, cele mai ridicate producții se obțin pe soluri profunde, fertile, structurate, cu textură lutoasă, luto-nisipoasă, neutre, slab acide sau slab alcaline. Rezultate la fel de bune se obțin la porumb pe cernoziomuri care asigură aprovizionarea permanentă a plantelor cu apă (Gh.V. Roman, 2006).

CAPITOLUL III

DESCRIEREA CADRULUI NATURAL

3.1. Amplasarea geografică și delimitarea perimetrului de studiu

Comuna Dăeni este situată în Sud-Estul României, în regiunea Dobrogea, respectiv în partea de Sud-Vest a județului Tulcea, pe malul drept al Dunării – brațul Măcin. Se află la 40 km de extremitatea sudică a Munților Măcin, la 40 km de orașul Babadag, la 80 km de municipiul Tulcea și la 100 km de municipiul Constanța.

Comuna este delimitată de următoarele unități administrativ-teritoriale:

la Nord: Comuna Ostrov și Comuna Topolog;

la Sud: Județul Constanța și Comuna Casimcea;

la Est: Sat Făgărașu Nou, Comuna Topolog și Comuna Casimcea;

la Vest: Dunărea – Brațul Măcin.

Figura 3.1. Poziționarea pe hartă a Comunei Dăeni

(http://www.comuna-daeni.ro/?p=Localizare, accesat la 27. 10. 2017)

Accesul în localitate se poate realiza pe cale rutieră și pe apă. Legătura rutieră este asigurată de următoarele drumuri: DJ 222 F pe ruta Măcin – Hârșova și DJ DJ 222 G pe ruta Dăeni – DN 22 A. Pe apă, Brațul Măcin al Dunării asigură legătura cu Brăila – 70 km sau cu Hârșova – 25 km. Până în 1981 a circulat zilnic cursa de călători Piatra (sat învecinat cu Dăeni) – Brăila.

3.2. Condiții fizico-geografice

Sub genericul ,,Condiții fizico-geografice’’ sunt prezentate aspecte referitoare la relief, climă, material parental și sol, rețea hidrografică, vegetație și faună.

3.2.1. Relieful comunei Dăeni

Comuna Dăeni se situează în vestul Podișului Dobrogei Centrale, în subdiviziunea numită Podișul Dăeni-Hârșova sau Gârliciu. Relieful masiv și ușor vălurit pe șisturi verzi, cu altitudinii medii cuprinse între 100 și 180 m, este mult estompat de mantia de loess acoperitoare. Printre arealele cele mai reprezentative din acest punct de vedere putem menționa Dealul Moșului, Movila Stârbu, Movila de la Boldan, Dealul Curboaia, Movila lui Târcă, Dealul Serteasca.

Figura 3.2. Movila de la Boldan (original)

Relieful loessoid evoluează rapid, în special în porțiunile de flanc de vale, odată cu cu precipitațiile sub formă de averse. Văile reprezintă un element de seamă al morfologiei Podișului Dobrogei Centrale. Ele au vârstă cuaternară și sunt tributare Dunării.

Figura 3.3. Aspect de vale în comuna Dăeni (original)

3.2.2. Condițiile climatice din comuna Dăeni

Clima județului Tulcea este continental excesivă, cu precipitații reduse, veri călduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatură. Apropierea de zona continentală a Rusiei aduce aer rece, rezultând un vânt numit Crivăț. Vânturile de vară sunt calde și uscate.

Dominante sunt fenomenele de uscăciune și secetă, cu frecvență și intensitate dintre cele mai mari din țară, la acestea concurând temperaturi excesive din partea central-continentală cu maxime de peste 35oC, precipitații reduse, evapotranspirație potențială mare (circa 700 mm/anual), frecvența suhoveiurilor, viteza mare a vântului.

Temperatura medie anuală oscilează între 10 – 11o C, iar precipitațiile medii anuale între 350 – 400 mm/an.

Figura 3.4. Harta temperaturilor medii anuale din România

(www.meteoromania.ro, accesat la 23.10.2017)

3.2.3. Solul și materialul parental

Predominante în comuna Dăeni sunt kastanoziomurile și cernoziomurile, soluri cu o largă răspândire ce acoperă aproape toate arealele cu altitudini mai joase. Materialul parental pe care se formează acesta este reprezentat de loess, depozite loessoide sau luturi.

Rezervele de azot și de humus sunt mici. Refacerea rezervelor de humus se poate realiza prin administrarea îngrășămintelor organice sau prin încorporarea în sol a îngrășămintelor verzi. Refacerea rezervelor de azot se poate realiza și prin cultivarea plantelor leguminoase (mazăre, lucernă, spacetă) sau tratarea semințelor de leguminoase cu biopreparate care conțin bacterii fixatoare de azot.

Fig. 3.5. Kastanoziom slab humifer (original)

Fig. 3.6. Profil de sol – kastanoziom (original)

3.2.4. Rețeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică este reprezentată, în principal, de fluviul Dunărea, comuna fiind amplasată pe malul drept al Dunării. Teritoriul estic al comunei este brăzdat de Valea Stânei și Valea Plutașu, văi formate de cursul natural al unui pârâu care izvorăște de pe teritoriul comunei Topolog și se varsă în final în Dunăre. De pe teritoriul comunei Casimcea izvorăsc mai multe pârâiașe care se unesc în cursul lor pe teritoriul Dăeni formând Valea Târcă cu vărsare în Dunăre. Pe brațul Măcin al Dunării se întâlnesc numeroase insule, dintre care cele mai cunoscute sunt: Pastramă, Tifănari, Chiciul lui Topoleanu, Prund.

Apele sunt utilizate pe plan local pentru piscicultură, irigații, alimentarea cu apă potabilă.

Fig. 3.7. Brațul Măcin în comuna Dăeni (original)

3.2.5. Vegetația și fauna specifică comunei Dăeni

Flora comunei este specifică regiunii dobrogene – stepa, cu ierburi perene, în special graminee și pâlcuri de arbuști. De-a lungul brațului Măcin întâlnim păduri de salcie și plop. Pe insule, printre sălcii și plopi se pot observa liane, rugi de mure și desișuri de cătină de baltă.

Fig. 3.8. Vegetația de-a lungul brațului Măcin (original)

Vegetația de pajiște este mult degradată, cauza fiind, în special, pășunatul excesiv. Una dintre cele mai răspândite asociații ierboase este cea cu bărboasă (Botriochloa ischaemum), în cadrul căreia apar și alte specii ca: măturica (Centaurea diffusa), volbura (Convulvulus lineatus). Pe izlazuri cu ravene se întâlnesc pajiști cu ciulei.

Dunărea și bălțile adiacente adăpostesc pești, păsări și mamifere de baltă (gâște sălbatice, rațe sălbatice, berze, egrete, lepede etc.).

În zona colinelor și a câmpiei se întâlnesc: iepuri de câmp, rozătoare de stepă, vulpi, bursuci, dihori, broaște țestoase, șerpi, șopârle, păsări răpitoare (uliu, bufniță, șomn etc.), privighetori, ciocănitoare, lăstuni și multe altele.

În această zonă, broasca țestoasă dobrogeană este considerată monument al naturii.

În ultima perioadă, a fost sesizată din ce în ce mai des prezența șacalului auriu, o specie reapărută din cauza schimbărilor globale.

Figura 3.9. Broasca țestoasă dobrogeană

CAPITOLUL IV

STUDII PROPRII PRIVIND CULTURA PORUMBULUI

4.1. Obiectivele cercetării

Lucrarea de față reprezintă un model de tehnologie de cultivare a porumbului, practicat în zona Dobrogei, oferind soluții practice, atât pentru obținerea unui optim tehnologic, cât și pentru obținerea optimului economic.

Scopul principal al cercetărilor efectuate a fost studiul influenței particularităților fitotehnice și biologice ale porumbului, a factorilor climatici (în special temperatura și precipitațiile) și a tehnologiei de cultură asupra nivelului producției de porumb boabe în comuna Dăeni, județul Tulcea.

În cadrul tehnologiei de cultivare voi include rotația, lucrările solului, sămânța și semănatul, lucrările de îngrijire, combaterea bolilor și dăunătorilor, recoltarea, aspecte esențiale cunoașterii oricărui fermier.

4.2. Descrierea fermei în care s-a realizat studiul

Ferma a luat naștere în anul 2000, punctul de plecare al acesteia fiind o suprafață de 15 ha de suprafață arabilă și un tractor U650. De-a lungul timpului, au fost achiziționate și celelalte utilaje necesare executării lucrărilor agricole, în același timp extinzându-se și suprafața de lucru. În anul 2013, forma administrativ-economică a fermei a devenit PFA, cu numele Rusu Nicolae Agro Persoană Fizică Autorizată, reprezentatul legal al acesteia fiind Rusu Nicolae.

În anul 2017 a fost accesat un program de finanțare europeană, de modernizare a activității agricole desfășurate, prin extinderea parcului de mașini și utilaje agricole, care să permită respectarea perioadelor optime de executare a lucrărilor tehnologice, îmbunătățirea calității acestora, reducerea cheltuielilor de exploatare și implicit un randament crescut de exploatare: tractor Case Puma 150, grapă cu discuri Vaderstad, plug reversibil, încărcător frontal cu cupă. În prezent, suprafața exploatată este de 90 ha, în viitor,urmărindu-se extinderea fermei.

Profilul fermei este exclusiv vegetal, având ca obiect de activitate cultivarea cerealelor (grâu, orz, porumb), plantelor leguminoase (mazăre, soia, lucernă) și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase (rapiță, floarea soarelui).

Imaginile următoare ilustrează câteva din utilajele care aparțin societății.

Fig. 4.1. Tractor Case Puma 150 (original)

Fig. 4.2. Tractor U650 (original) Fig. 4.3. Tractor U650 (original)

Fig. 4.4 Plug reversibil (original)

Fig. 4.5 Grapă cu discuri Vaderstad (original)

Fig. 4.6. Semănătoare SUP 29 DK (original)

4.3. Materialul biologic utilizat în cadrul studiului

Am ales pentru cultivare hibridul semitardiv Pionner P9911, încadrat în clasa de maturitate convențională FAO 410. Acest hibrid face parte din grupa Aquamax și este recomandat pentru zonele de câmpie și de deal din sudul, vestul și estul țării. Are o foarte bună toleranță la secetă, o excelentă capacitate de producție, pierde apa rapid la maturitate, planta putând fi recoltată după 126-132 de zile.

Hibridul prezintă următoarele caracteristici: inserție medie a știuletului, plantă înaltă cu sistem radicular foarte dezvoltat, știulete lung și compact, bob dentat (Conform Catalogului Oficial Pioneer, 2017).

Fig. 4.7. Sămânță P9911 Aqua Max (original)

4.4. Cercetări privind tehnologia de cultivare a porumbului în comuna Dăeni, județul Tulcea

În urma cercetărilor efectuate privind rotația culturilor, specialiștii au demonstrat că deși porumbul nu este foarte pretențios față de planta premergătoare, suportând mai mulți ani monocultura, cele mai mari producții s-au obținut când acesta s-a aflat în asolament cu o altă plantă.

În cadrul experimentului propus în lucrarea de față, planta premergătoare cultivării porumbului a fost rapița. Am optat pentru acest asolament, deoarece rapița este o plantă ce eliberează terenul devreme, lasă solul curat de buruieni, asigurând condiții bune pentru pregătirea terenului și acumularea apei necesare răsăririi. Deoarece aparține altei familii botanice (Brassicaceae), rapița nu are boli și dăunători comuni culturii de porumb, eliminându-se astfel pericolul unei infestări.

Fig. 4.8. Planta premergătoare – rapița (original)

Rapița a părăsit terenul devreme, pe 27 iunie, și imediat după eliberarea acestuia am executat lucrarea de bază a solului, arătura. Am optat pentru efectuarea unei arături adânci, de 27 cm, utilizând un plug românesc PP3 în agregat cu grapa stelată. Rolul acesteia din urmă este foarte important în vederea pregătirii patului germinativ: mărunțirea și nivelarea solul, precum și prevenirea pierderilor de apă.

Porumbul este o plantă ce necesită un sol afânat, curat de buruieni, profund și suficient aprovizionat cu apă, arătura adâncă satisfăcând aceste cerințe. Prin întoarcerile brazdei se îngroapă în adâncime resturile organice de miriște, buruienile și se aduce la suprafață sol din adâncime, structurat, cu însușiri favorabile. În solul afânat prin arătură, se acumulează o cantitate mai mare de apă, are loc o aerisire mai bună și rădăcinile plantelor pătrund mai ușor și la o adâncime mai mare în sol.

Calitatea arăturilor determină caracterele patului germinativ, răsărirea și densitatea plantelor care se vor reflecta mai târziu în nivelul recoltelor.

Fig. 4.9. Terenul eliberat de planta premergătoare (original)

Fig. 4.10. Arătura după rapiță (original)

Însă, o dată cu executarea arăturii, sunt aduse la suprafața solului noi rezerve de semințe de buruieni, care încolțesc, consumând astfel rezerva de apă din sol. De aceea, la mijlocul lunii septembrie, am intervenit pentru combaterea costreiului (Sorghum halepense) și cornuților (Xanthium strumarium), administrând o doză de 3 litri/hectar de erbicid total pe bază de glifosat –Roundup. Simptomele care au apărut la buruieni după aplicarea erbicidului au fost ofilirea, îngălbenirea, brunificarea, iar în final, distrugerea completă.

Pentru a menține solul curat de buruieni și pentru păstrarea rezervei de apă în sol, pe 29 noiembrie am intervenit, executând o lucrare cu grapa cu discuri 3.2. De asemenea, această lucrare contribuie și la nivelarea solului.

La venirea primăverii, am demarat lucrările pentru pregătirea patului germinativ. Pregătirea patului germinativ se realizează print-un număr redus de lucrări, evitându-se astfel pierderile mari de apă prin evaporare.

Astfel, în preziua semănatului, am administrat 250 kg de azotat de amoniu/ha și 250 kg/ha de NPK 18:46:0, apoi le-am încorporat în sol cu grapa cu discuri. Prin această intervenție, pe lângă faptul că se distrug buruienile răsărite sau în curs de răsărire, se face și o bună mobilizare, mărunțire și nivelare a solului, evitându-se în același timp tasarea accentuată a acestuia. Calitatea patului germinativ este asigurată de reglarea corectă a agregatelor de lucru și evitarea executării când solul este prea umed.

Fig. 4.11. Pregătirea patului germinativ (original)

Fig. 4.12. Starea solului înainte de semănat (original)

Utilizarea unei semințe cu însușiri seminale superioare joacă un rol decisiv în cultura porumbului.

Sămânța destinată semănatului provine din culturi certificate, aparține unui soi zonat, fiind adaptată perfect la condițiile de mediu din sud-estul României. Puritatea de 99,9%, germinația de 98% și MMB (masa a 1000 de boabe) de 369,82 asigură răsărirea și dezvoltarea uniformă a plantelor, contribuind la obținerea densității dorite la recoltare. Așadar, hibridul se remarcă printr-o excelentă capacitate de producție.

Fig. 4.13. Certificat de calitate sămânță P9911 (original)

Împotriva atacului agenților patogeni din sol precum fuzarioza (Fusarium spp.) și căderea plăntuțelor (Pythium spp.), sămânța a fost tratată cu Maxim XL 035 FS, fungicid pe bază de fludioxonil 25 g/l și metalaxil-M 10g/l, destinat special tratării semințelor. Doza administrată a fost de 1,0 l/t, pentru tratamentul unei tone de semințe de porumb recomandându-se utilizarea unui volum de soluție de 8 litri, prin amestecul a 1 litru de Maxim XL 035 FS și 7 litri de apă.

De asemenea, înainte de semănat, sămânța a fost tratată cu MIDASH 600 FS, insecticid sistemic, formulat ca suspensie concentrată pe bază de imidacloprid 600 g/l. Acesta este omologat pentru combaterea eficientă a următorilor dăunători: viermele sârmă (Agriotes spp.), gărgărița frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticolis), viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera). După tratament, produsul pătrunde rapid în bob și de aici în plantele ce se formează. Efectul se manifestă prin atacarea sistemului nervos, provocând paralizie și în final moartea insectelor.

Fig. 4.14. Midash 600 FS (original)

Epoca optimă de semănat începe atunci când, în sol, la adâncimea de semănat se realizează temperatura de 8-90C, la ora 8 dimineața, iar timpul este în încălzire. Așadar, am semănat hibridul Pioneer P 9911 Aqua Max la data de 12 aprilie, utilizând semănătoarea de precizie tip SPC 8 (cu distribuția pe roată 10, distribuția la disc 22, iar discul cu 14 găuri) cu sistem de fetilizare.

Concomitent cu semănatul am administrat și o cantitate de 135 kg/ha de îngrășăminte chimice granulate NPK 16:16:16. Fertilizarea ,,starter’’, concomitent cu semănatul, asigură o creștere mai viguroasă și uniformă a plantelor încă de la începutul vegetației. Azotul are un rol însemnat în creșterea vegetativă a plantelor și acumularea substanțelor proteice. Fosforul creează condiții favorabile fructificării, iar potasiul crește rezistența la rupere, secetă și agenți patogeni.

Deoarece la ieșirea din iarnă, solul avea un deficit de umiditate, sămânța a fost introdusă la o adâncime mai mare, de 7-8 cm. La stabilirea adâncimii optime, un rol important l-a avut și textura mijlocie a solului. Semănatul a fost realizat la o distanță între rânduri de 70 cm.

Având în vedere că există posibilitatea de aprovizionare cu apă prin irigații, am optat pentru semănatul porumbului la o densitate de 65 000 de plante/ hectar. Aplicând formula de calcul – densitatea (6,5 plante/m2 ) x MMB (369,82 g) / sămânță utilă (Su) x 100, unde Su= puritate (99,9%) x germinație (98%) – am stabilit norma de sămânță la hectar, introducând o cantitate de 24 kg/ha.

Fig. 4.15. Sămânța tratată cu Midash 600 FS (original)

Fig. 4.16. Fertilizare la semănat (original)

În partea ce urmează, voi prezenta lucrările de îngrijire efectuate, evidențiind și principalele faze de dezvoltare ale porumbului. Am realizat lucrările de întreținere în scopul combaterii buruienilor, bolilor și dăunătorilor, încercând în aceleași timp să mențin rezerva de apă la valori cât mai ridicate pentru a asigura necesarul hidric răsăririi și dezvoltării plantelor.

Deoarece în perioada imediat următoare semănatului, condițiile climatice au fost favorabile germinării și răsăririi plantelor, înregistrându-se temperaturi de 16-17oC, plantele de porumb au răsărit relativ repede, după aproximativ 9 zile, de la data semănatului și până la răsărire suma temperaturilor înregistrate fiind de 149oC.

F Fig. 4.17. Plantă răsărită (original) Fig. 4.18. Examinarea răsăririi (original)

După aproximativ 10 zile de la răsărire, în momentul formării primelor două frunze, am observat un atac puternic al dăunătorilor (Tanymecus dilaticollis) care apar de obicei la sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii mai, simultan cu primele faze de dezvoltare ale porumbului. Pentru combaterea acestora, pe data de 1 mai, am intervenit, adminstrând 150 ml/ha de ACTARA 25 WG, insecticid sistemic, ce acționează prin contact și ingestie. La aplicarea tratamentului, am utilizat mașina de erbicidat tractată (MET), cu o capacitate a rezervorului de 600 litri și cu o lățime de lucru de 12 metri.

Fig. 4.19. Pregătire soluție pentru aplicarea tratamentului (original)

Fig. 4.20 Tratament împotriva dăunătorilor (original)

La data de 8 mai, după aproximativ 15 zile de la răsărire și la o săptămână de la aplicarea insecticidului, am constatat că dăunătorii fuseseră distruși în totalitate, planta de porumb s-a dezvoltat, având patru frunze formate complet, însă am remarcat primele semne ale apariției buruienilor în cultură.

Deoarece o combatere eficientă a buruienilor nu se poate realiza fără aplicarea erbicidelor, pe 10 mai am acționat, administrând un tratament cu Buctril Universal, erbicid postemergent pe bază de bromoxinil 280 g/l și acid 2,4-D (ester) 280 g/l, omologat pentru distrugerea buruienilor dicotiledonate anuale și perene. Doza aplicată a fost de 900 ml/ha. Am optat pentru utilizarea acestui concentrat, deoarece acționează rapid împotriva buruienilor, penetrându-le în mai puțin de o oră. În această situație, și riscul de spălare din cauza precipitațiilor este foarte scăzut. De asemenea, erbicidul prezintă o selectivitate foarte bună, fiind compatibil pentru distrugerea tuturor buruienilor dicotiledonate prezente în cultura de porumb înființată de mine, atât anuale (Amaranthus retroflexus, Xantium spp., Sonchus asper), cât și perene (Cirsium arvense).

Fig. 4.21. Porumbul în 4 frunze (original)

Fig. 4.22. Pregătiri pentru erbicidat (original)

Pe 15 mai, când porumbul avea deja cinci-șase frunze complet formate, am aplicat un alt tratament, de această dată utilizând un erbicid gramicid selectiv pe bază de nicosulfuron 40 g/l și anume Bandera 40 D. Acest erbicid este folosit postemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale și perene, eu utilizându-l pentru distrugerea buruienilor Sorghum halepense și Setaria viridis. În vederea realizării acestui obiectiv, am administrat o doză de 1,3 l/ha.

Fig. 4.23. Plante dicotiledonate distruse (original)

Fig.4.24. Aplicare erbicid Bandera 40 D Fig. 4.25. Porumb în 6 frunze

(original) (original)

Deoarece, pe de o parte, Pioneer P 9911 Aqua Max este un hibrid semitardiv, iar pe de altă parte, planta a avut condiții optime necesare dezvoltării, la data de 20 mai, la aproximativ o lună de la răsărire, se remarcă prezența a șapte-opt funze complet formate, înregistrându-se o înălțime medie de aproximativ 80 cm.

Fig. 4.26 Porumbul la 20 mai Fig. 4.27. Porumbul în 7-8 frunze

(original) (original)

La 27 mai, planta avea deja 10 frunze formate complet. Deoarece au trecut aproximativ două săptămâni de la ultima aplicare de erbicid, iar buruienile au început să reapară, am intervenit, executând o prașă mecanică, la adâncimea de aproximativ 8 cm, utilizând cultivatorul-prășitor cu 8 rânduri. Din punctul meu de vedere, prășitul este o lucrare de întreținere extrem de importantă, deoarece contribuie atât la afânarea solului, cât și la distrugerea buruienilor.

Fig. 4.27. Porumbul în 10 frunze (original)

În următoarele faze se remarcă o creștere rapidă a tulpinii, o dezvoltare intensă a masei foliare, cât și a sistemului radicular ce asigură valorificarea apei din sol. Astfel, la data de 3 iunie, planta avea 12 frunze formate complet, iar la 12 iunie erau dezvoltate 13-14 frunze.

Fig. 4.28. Porumbul în 14 frunze complet formate (original)

După apariția paniculului și a stigmatelor, se realizează polenizarea. Paniculul s-a dezvoltat primul, în jurul dății de 20 iunie, fiind urmat de formarea stigmatelor pe 26 iunie, această situație demonstrând fenomenul de protandrie. Pe 18 iunie au avut loc averse de ploaie, înregistrându-se o cantitate totală de precipitații de 40 litri/m2. Efectul acestora a fost benefic, planta având cerințe foarte ridicate față de apă în această perioadă.

Fig. 4.29. Apariția paniculului și a stigmatelor (original)

Fig. 4.30. Faza de polenizare (original)

De asemenea, s-a mai înregistrat o cantitate de 35 litri/m2 de precipitații la începutul umplerii boabelor, pe 7-8 iulie. După coacerea în lapte, când are loc depunerea rapidă a substanțelor în bob, urmează coacerea în lapte ceară ce corespunde din punct de vedere calendaristic datei de 5 august. Ajungerea la maturitate a porumbului este marcată în prima fază de uscarea frunzelor bazale, în timp ce boabele se întăresc, încheindu-se procesul de depunere a substanțelor de rezervă. Aceste simptome corespund fazei de coacere în pârgă-ceară, înregistrată la data de 17 august. După parcurgerea acestor etape, porumbul atinge maturitatea fiziologică, continuându-se uscarea boabelor, a frunzelor și a pănușilor.

Fig. 4.31. Coacerea în lapte-ceară (original)

Fig. 4.32. Coacerea în pârgă-ceară (original)

La data de 3 octombrie, am recoltat în boabe, mecanic, utilizând combina Fendt 5225 E, ce are culegătorul pe 6 rânduri și este prevăzută cu tocător pentru resturile vegetale. Acestea rămân pe teren, iar la următoarea lucrare sunt încorporate în sol, contribuind la îngrășarea organică a acestuia. Producția medie obținută la hectar a fost de aproximativ 10 680 kg/ha. Procentajul de corpuri străine este de 1%, iar umiditatea 16%.

Fig. 4.33. Recoltarea porumbului (original)

Fig. 4.34. Aspecte de la recoltat (original)

Fig. 4.35. Înălțimea plantelor recoltate (original)

CAPITOLUL V

STUDII PRIVIND STRUCTURA RECOLTEI LA CULTURA DE PORUMB CULTIVAT ÎN COMUNA DĂENI, JUDEȚUL TULCEA

5.1. Rezultate obținute privind greutatea tulpinii

Tabel 5.1

Greutatea tulpinii la hibridul de porumb P 9911 cultivat la comuna Dăeni în anul 2017

Analizând rezultatele de mai sus, putem observa că greutatea tulpinii la hibridul P 9911 Aqua Max cultivat în comuna Dăeni, județul Tulcea în anul agricol 2017, a variat între 44 g și 50 g, cu o medie de 46,93.

5.2. Rezultate obținute privind greutatea boabelor

Tabel 5.2

Greutatea boabelor la hibridul de porumb P 9911 cultivat la comuna Dăeni în anul 2017

Analizând rezultatele de mai sus, putem observa că greutatea boabelor la hibridul P 9911 Aqua Max cultivat în comuna Dăeni, județul Tulcea în anul agricol 2017, a variat între 157 g și 180 g, cu o medie de 168,2.

5.3. Rezultate obținute privind greutatea ciocălăului

Tabel 5.3.

Greutatea ciocălăului la hibridul de porumb P 9911 cultivat la comuna Dăeni în anul 2017

Analizând rezultatele de mai sus, putem observa că greutatea ciocălăului la hibridul P 9911 Aqua Max cultivat în comuna Dăeni, județul Tulcea în anul agricol 2017, a variat între 27 g și 35 g, cu o medie de 30,3 g.

5.4. Rezultate obținute privind greutatea știuletelui

Tabel 5.4

Greutatea știuletelui la hibridul de porumb P 9911 cultivat la comuna Dăeni în anul 2017

Analizând rezultatele de mai sus, putem observa că greutatea știuletelui la hibridul P 9911 Aqua Max cultivat în comuna Dăeni, județul Tulcea în anul agricol 2017, a variat între 184 g și 215 g, cu o medie de 198,4 g.

5.5. Rezultate obținute privind greutatea plantelor de porumb

Tabel 5.5

Greutatea plantelor de porumb la hibridul de porumb P 9911 cultivat la comuna Dăeni în anul 2017

Analizând rezultatele de mai sus, putem observa că greutatea plantei la hibridul P 9911 Aqua Max cultivat în comuna Dăeni, județul Tulcea în anul agricol 2017, a variat între 232 g și 265 g, cu o medie de 245,3 g.

5.6. Rezultate obținute privind înălțimea plantelor de porumb

Tabel 5.6

Înălțimea plantelor de porumb la hibridul de porumb P 9911 cultivat la comuna Dăeni în anul 2017

Analizând rezultatele de mai sus, putem observa că înălțimea plantei la hibridul P 9911 Aqua Max cultivat în comuna Dăeni, județul Tulcea în anul agricol 2017, a variat între 273 g și 278 g, cu o medie de 275,4 g.

CONCLUZII

Lucrarea de față reprezintă un model de tehnologie de cultivare a porumbului, practicat în zona Dobrogei, oferind soluții practice, atât pentru obținerea unui optim tehnologic, cât și pentru obținerea optimului economic.

Scopul principal al cercetărilor efectuate a fost studiul influenței particularităților fitotehnice și biologice ale porumbului, a factorilor climatici (în special temperatura și precipitațiile) și a tehnologiei de cultură asupra nivelului producției de porumb boabe în comuna Dăeni, județul Tulcea.

În cadrul tehnologiei de cultivare voi include rotația, lucrările solului, sămânța și semănatul, lucrările de îngrijire, combaterea bolilor și dăunătorilor, recoltarea, aspecte esențiale cunoașterii oricărui fermier.

Studiul a fost realizat în Comuna Dăeni, județul Tulcea, în cadrul fermei Rusu Nicolae Agro PFA. Profilul acesteia este exclusiv vegetal, având ca obiect de activitate cultivarea cerealelor (grâu, orz, porumb), plantelor leguminoase (mazăre, soia, lucernă) și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase (rapiță, floarea soarelui).

Am ales pentru cultivare hibridul semitardiv Pionner P9911, încadrat în clasa de maturitate convențională FAO 410. Acest hibrid face parte din grupa Aquamax și este recomandat pentru zonele de câmpie și de deal din sudul, vestul și estul țării.

Planta premergătoare culturii de porumb a fost rapița. Aceasta a părăsit terenul devreme, pe 27 iunie, și imediat după eliberarea acestuia am executat lucrarea de bază a solului, arătura. Am optat pentru efectuarea unei arături adânci, de 27 cm, utilizând un plug românesc PP3 în agregat cu grapa stelată.

Însă, o dată cu executarea arăturii, sunt aduse la suprafața solului noi rezerve de semințe de buruieni, care încolțesc, consumând astfel rezerva de apă din sol. De aceea, la mijlocul lunii septembrie, am intervenit pentru combaterea costreiului (Sorghum halepense) și cornuților (Xanthium strumarium), administrând o doză de 3 litri/hectar de erbicid total pe bază de glifosat –Roundup. Pentru a menține solul curat de buruieni și pentru păstrarea rezervei de apă în sol, pe 29 noiembrie am intervenit din nou, executând o lucrare cu grapa cu discuri 3.2. De asemenea, această lucrare a contribuit și la nivelarea solului.

Odată cu venirea primăverii, am demarat lucrările pentru pregătirea patului germinativ. Astfel, în preziua semănatului, am administrat 250 kg de azotat de amoniu/ha și 250 kg/ha de NPK 18:46:0, apoi le-am încorporat în sol cu grapa cu discuri.

Sămânța destinată semănatului provine din culturi certificate, aparține unui soi zonat, fiind adaptată perfect la condițiile de mediu din sud-estul României. Puritatea de 99,9%, germinația de 98% și MMB de 369,82 asigură răsărirea și dezvoltarea uniformă a plantelor, contribuind la obținerea densității dorite la recoltare.

Împotriva atacului agenților patogeni din sol precum fuzarioza (Fusarium spp.) și căderea plăntuțelor (Pythium spp.), sămânța a fost tratată cu Maxim XL 035 FS, fungicid pe bază de fludioxonil 25 g/l și metalaxil-M 10g/l. De asemenea, pentru rezistența împotriva dăunătorilor, sămânța a fost tratată cu Midash 600 FS, insecticid sistemic, formulat ca suspensie concentrată pe bază de imidacloprid 600 g/l.

Am semănat hibridul Pioneer P 9911 Aqua Max la data de 12 aprilie, când în sol la adâncimea de semănat, s-a realizat temperatura de 8-90C, utilizând semănătoarea de precizie tip SPC 8. Concomitent cu semănatul am administrat și o cantitate de 135 kg/ha de îngrășăminte chimice granulate NPK 16:16:16, fertilizarea ,,starter’’, asigurând o creștere mai viguroasă și uniformă a plantelor încă de la începutul vegetației.

Sămânța a fost introdusă la o adâncime de 7-8 cm, semănatul fiind realizat la o distanță între rânduri de 70 cm. Având în vedere că există posibilitatea de aprovizionare cu apă prin irigații, am optat pentru semănatul porumbului la o densitate de 65 000 de plante/ hectar. Aplicând formula de calcul – densitatea (6,5 plante/m2 ) x MMB (369,82 g) / sămânță utilă (Su) x 100, unde Su= puritate (99,9%) x germinație (98%) – am stabilit norma de sămânță la hectar, introducând o cantitate de 24 kg/ha.

În ceea ce privește lucrările de întreținere, acestea au fost făcute în scopul combaterii buruienilor, bolilor și dăunătorilor, încercându-se în aceleași timp menținerea rezervei de apă la valori cât mai ridicate pentru asigurarea necesarul hidric dezvoltării plantelor.

Pe data de 1 mai, după aproximativ 10 zile de la răsărire, observând un atac puternic de Tanymecus dilaticollis, am adminstrat 150 ml/ha de ACTARA 25 WG, insecticid sistemic.

La data de 8 mai, după aproximativ 15 zile de la răsărire și la o săptămână de la aplicarea insecticidului, am constatat că dăunătorii fuseseră distruși în totalitate, planta de porumb s-a dezvoltat, având patru frunze formate complet, însă am remarcat primele semne ale apariției buruienilor în cultură. Pe 10 mai am acționat, administrând un tratament cu Buctril Universal, erbicid postemergent pe bază de bromoxinil 280 g/l și acid 2,4-D (ester) 280 g/l, omologat pentru distrugerea buruienilor dicotiledonate anuale și perene. Doza aplicată a fost de 900 ml/ha.

Pe 15 mai, când porumbul avea deja cinci-șase frunze complet formate, am aplicat un alt tratament, de această dată utilizând un erbicid gramicid selectiv pe bază de nicosulfuron 40 g/l și anume Bandera 40 D. Acest erbicid este folosit postemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale și perene, eu utilizându-l pentru distrugerea buruienilor Sorghum halepense și Setaria viridis. În vederea realizării acestui obiectiv, am administrat o doză de 1,3 l/ha.

În data de 27 mai am efectuat o prașă mecanică la adâncimea de aproximativ 8 cm, utilizând cultivatorul-prășitor cu 8 rânduri.

Urmărind evoluția dezvoltării plantelor, am observat că la data de 3 iunie, aceastea aveau 12 frunze formate complet, iar la 12 iunie erau dezvoltate 13-14 frunze. Coacerea în lapte ceară s-a realizat la 5 august, iar coacerea în pârgă-ceară a fost înregistrată la data de 17 august. După parcurgerea acestor etape, porumbul atinge maturitatea fiziologică, continuându-se uscarea boabelor, a frunzelor și a pănușilor.

La data de 3 octombrie, am recoltat în boabe, mecanic, utilizând combina Fendt 5225 E, ce are culegătorul pe 6 rânduri și este prevăzută cu tocător pentru resturile vegetale.

În continuare voi însemna concluziile la care am ajuns în urma analizării structurii recoltei și înălțimii plantelor.

Greutatea tulpinii la hibridul P 9911 Aqua Max cultivat în comuna Dăeni, județul Tulcea în anul agricol 2017, a variat între 44 g și 50 g, cu o medie de 46,93, greutatea boabelor a variat între 157 g și 180 g, cu o medie de 168,2, greutatea ciocălăului a variat între 27 g și 35 g, cu o medie de 30,3 g, iar greutatea știuletelui a variat între 184 g și 215 g, cu o medie de 198,4 g. În ceea ce privește greutatea întregii plante, s-au înregistrat valori între 232 g și 265 g, cu o medie de 245,3 g. Plantele au avut înălțimea cuprinsă între 273 g și 278 g, cu o medie de 275,4 g.

În concluzie, potențialul productiv al hibridului de porumb P 9911 Aqua Max în condițiile comunei Dăeni, județul Tulcea, este foarte ridicat, înregistrându-se o producție medie de 10 680 kg/ha. În urma realizării analizelor, procentajul de corpuri străine a înregistrat valoarea de 1%, iar umiditatea 16%.

BIBLIOGRAFIE

1. Axinte,M., Borcean, I., Roman, Gh. V., Muntean, L.S., Fitotehnie, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași, 2006.

2. Berca, Mihai, Managementul integrat al buruienilor, Editura Ceres, București, 2004.

3. Bîlteanu, Gheorghe și colab., Fitotehnica, București, Editura Ceres, 1972.

4. Bîlteanu, Gheorghe, Plantele de cultură. Hrană și materii prime, Editura Albatros, București, 1979.

5. Budoi, Gheorghe, Agrofitotehnie, Editura didactică și pedagogică, București, 1981.

6. David, Gh., Borcean, A., Tehnologia plantelor de câmp, Editura Eurobit, Timișoara, 2003.

7. David, Gh., Borcean, A., Cereale și leguminoase pentru boabe, Editura Eurobit, Timișoara, 2011.

8. Dumbravă, Marin, Tehnologia culturii plantelor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004.

9. Enciu, Mihail și colab., Tehnologia de cultivare a porumbului în sud-estul țării, Editura Ceres, București, 1983.

10. Feher, Ecaterina, Borcean, Ioan, Fitotehnie, Partea I, Editura Universitaria, Craiova, 2003.

11. Lungu, Marius Laurențiu, Resursele climatice din Dobrogea, Editura Universitară, București, 2010.

12. Miron, Liliana, Agrochimie. Caiet de studiu individual IFR, Ovidius University Press, Constanța, 2011.

13. Mleșniță, Vasile, Tehnologia culturilor de câmp, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980.

14. Moise, Irina, Pedologie. Taxonomia solurilor României, Editura Universitară, București, 2009.

15. Muntean, Leon Sorin, Fitotehnie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995.

16. Muntean, Leon Sorin, Mic tratat de fitotehnie, Editura Ceres, București, 1995.

17. Mureșan, T. și colab., Cultura porumbului, Editura Ceres, București, 1973.

18. Oancea, Ioan, Tehnologicii agricole performante, Editura Ceres, București, 2012.

19. Panaitescu, Liliana, Fitotehnie: cereale și leguminoase pentru boabe, Editura Eurobit, Timișoara, 2011.

20. Panaitescu, Liliana, Fitotehnie. Cereale, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2016.

21. Petcu, Gh. și colab., Ghid tehnologic pentru grâu, porumb, floarea-soarelui, Editura Domino, Târgoviște, 2008.

22. Posea, Grigore și colab., Geografia României. Câmpia Română, Dunărea, Podișul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre și Platforma Continentală, volumul V, Editura Academiei Române, București, 2005.

23. Roman, Gheorghe Valentin și colab., Fitotehnie. Cereale și leguminoase pentru boabe, volumul I, Editura Universitară, București, 2011.

24. Săvulescu, Traian, Porumbul. Studiu monografic, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1957.

25. Simionescu, Violeta, Agrotehnică, Editura Cartea Universitară, București, 2007.

26. Sin, Gheorghe, Managementul tehnologic al culturilor de câmp, Editura Ceres, București, 2005.

27. Skolka, Marius, Entomologie. Dăunători agricoli, Ovidius University Press, Constanța, 2003.

28. Ștefan, Marin, Fitotehnie, volumul I, Editura Universitaria, Craiova, 2004.

29. Taindel, A, Vrânceanu, V., Fitotehnia, Editura Agro-silvică, București, 1962.

30. Trandafirescu, Marioara, Fitopatologie generală. Caiet de studiu individual, IFR, Editura Ovidius University Press, Constanța, 2011.

31. Zamfirescu, Nicolae, Bazele biologice ale producției vegetale, Editura Ceres, București, 1997.

32. Zamfirescu, Nicolae și colab., Fitotehnie, volumul I, ediția a II-a, Editura Agro-silvică, București, 1964.

33. *** bayercropscience.ro.

34. *** comuna-daeni.ro.

35. *** faostat.org.

36. *** istis.ro.

37. *** meteoromania.ro.

38. *** pionner.com.

39. *** syngenta.ro.