REAMENAJAREA ȘI REINTRODUCEREA FUNCȚIONALĂ A UNEI STAȚIUNI ABANDONATE [302577]

[anonimizat]: PLANIFICARE TERITORIALĂ

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

LECTOR UNIV. DR. CLAUDIU AURELIAN FILIMON

ABSOLVENT: [anonimizat]

2020

[anonimizat]: PLANIFICARE TERITORIALĂ

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

REAMENAJAREA ȘI REINTRODUCEREA FUNCȚIONALĂ A UNEI STAȚIUNI ABANDONATE

STUDIU DE CAZ: STAȚIUNEA TINCA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

LECTOR UNIV. DR. CLAUDIU AURELIAN FILIMON

ABSOLVENT: [anonimizat]

2020CUPRINS

Introducere

Capitolul 1. Caracteristicile arealului de studiu

Amplasare geografică …………………………………………………………..

Căi de acces ………………………………………………………………………

Infrastructura specifică …………………………………………………………

Trăsături hidrografice și climatice……………………………………………..

Capitolul 2. Băile Tinca. Istoricul apariției și dezvoltării stațiunii

Capitolul 3. Băile Tinca. Produsul turistic oferit de areal

Capitolul 4. Posibilități de revigorare turistică

5. Concluzii

6. [anonimizat], și aș dori ca prin aceasta să îmi pot dezvolta imaginația.

[anonimizat].

Lucrarea de față cuprinde un număr de 33 [anonimizat] o listă de referințe bibliografice. [anonimizat], [anonimizat], trăsături hidrografice și climatice. În cel de al doilea capitol se pune accent pe istoricul apariției și dezvoltării stațiunii de care dispune comuna. [anonimizat] o [anonimizat], oportunități și amenințări. Cel de al patrulea capitol prezintă o analiză asupra capitolelor anterioare prin identificarea a ceea ce avem în teritoriu și dacă resursele respective sunt valorificate sau nu și alte metode de revigorare turistică.

[anonimizat] a [anonimizat].

Capitolul 1.

Caracteristicile arealului de studiu

Amplasare geografică

Tinca este o comună în județul Bihor care este amplasată în partea de vest a României, respectiv în sectorul sudic al județului Bihor (Fig.1). [anonimizat] 1% din suprafață. (Fig.2)

Fig. 1 Așezarea comuei Tinca la nivelul României Fig. 2 Așezare comuna Tinca la nivelul

(sursa: prelucrare date ArcGis desktop) județului Bihor (sursa: prelucrare date ArcGis

desktop)

[anonimizat], [anonimizat] (Fig.3).

Fig. 3 Comunele vecine care înconjoară Comuna Tinca

(sursa: prelucrare date ArcGis desktop)

[anonimizat], Gurbediu, Râpa și Tinca (reședința) (Fig4).

Fig. 4 Satele din cadrul comunei Tinca (sursa: prelucrare date arcgis online)

[anonimizat]. (Fig.5).

Fig. 5 Amplasarea stațiunii Tinca în cadul comunei

(sursa: prelucrare date arcgis online)

Din punct de vedere al amplasării față de centrele urbane mai importante, se află la o distanță de aproximativ 39 km de municipiul Oradea și la aproximativ 40 km de Beiuș (Fig.6).

Fig. 6 Distanța față de principalele centre urbane

(sursa: prelucrare date ArcGis desktop)

1.2. Căi de acces

Axa rutieră principală care străbate comuna este drumul județean DJ795. Aceasta strabatând comunele învecinate (Salonta, Tulca, Holod) . (Fig. 7). Fiind una din arterele rutiere care face legătura cu centrele urbane importante din Câmpia de Vest și Depresiunea Transilvaniei. Astfel, prezența acestei axe rutiere principale în cadrul comunei duce la o mai bună conectivitate cu orașul Oradea prin intersectarea cu drumul european E79 înspre E și cu Salonta prin intersectarea cu drumul european E671 înspre V. Comuna mai este străbătută de DJ 792A care face legatura cu DJ 793 la S și drumul european E671 la N, cu ieșire la Leș.

În stațiunea Tinca se poate ajunge cu trenul, fie pe linia Holod- Tinca-Ciumegiu, fie pe linia Timisoara-Oradea, cu coborare în gara Salonta și apoi cu mijloace auto până la stațiune.

Ceea ce privește calitatea drumurilor acestea sunt asfaltate și se pot circula pe ele în condiții de siguranță, drumurile comunale fiind asfaltate în totalitate.

În momentul de față se investește în îmbunătățirea infrastructurii rutiere de bază în comună, prin modernizarea străzilor de interes local. Suma alocată investiției fiind de 4,523,317 lei prin progmamul de investiții PNDR. (sursa: https://www.guvernarepsd.ro/bihor/investitii-in-derulare-pndr-bihor/)

Fig. 7 Axele rutiere în cadrul comunei Tinca

(sursa: prelucrare date ArcGis desktop)

1.3. Infrastructura specifică

Stațiunea dispune de trei izvoare cu ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, carbogazoase. Baza de tratament dispune de vane cu apă minerală pentru cura externă și instalații moderne de electro-termoterapie, masaj, kinetoterapie, pentru diversele tratamente.

Pentru cura internă, în stațiune sunt amplasate trei buvete cu apă minerală, dar de la această sondă mai este dirijată o conductă în afara stațiunii, cu mai multe puncte de alimentare pentru consumul populației locale și al turiștilor ocazionali.

Statiunea dispune de baza de tratament moderna, restaurant si cazare la Hotelul Parc (Fig. 8) care oferă acum 34 de camere cu câte două locuri, la trei stele, cu mobilier de bună calitate, televiziune prin cablu, telefon și frigider. (sursa: https://www.bailetinca.ro/despre-noi/)

Fig. 8 Stațiunea Băile Tinca

(sursa: https://www.bailetinca.ro/features/galerie-foto-video/ )

Trăsături hidrografice și climatice

Un rol important în peisajul geografic îl joacă rețeau hidrografică. Prezența acesteia a dus la apariția și dezvoltarea comunităților umane care, beneficiind de pe urma acesteia s-au dezvoltat de-al lungul timpului. Cea mai importantă arteră hidrografică din cadrul comunei o reprezintă Crișul Negru fiind o rețelea hidrografică permanentă. Crișul Negru străbate parte sudică a comunei.

Râul a influiențat și formarea stațiunii Băile Tinca, ea fiind poziționată pe malul stâng al râului, având astfel acces direct la sursa de apă dată de Crișul Negru.

Factorii terapeutici naturali sunt: apele minerale bicarbonatate, magneziene, carbogazoase, calcice, sodice, cu o mineralizare totală de 3,0-7,3 g/l. (Teodoreanu, Gaceu, 2013)

Clima și vremea sunt elemente resimțite la nivelul mental al individului (Cocean, 1997: Cocean., 2005) și poate fi în măsură să favorizeze sau să contravină, să inhibe activitățile turistice (Cocean, 1997: Cocean. 2005; Gaceu, 2003).

Clima comunei Tinca este influențată de poziționarea sa în direcția de deplasare a vânturilor de vest care sunt umede, astfel încât arealul este dominat de un climat temperat continenal de tranziție în care verile sunt calde, iar iernile sunt cu temperaturi ușor scăzute. Pentru temperatura medie anuală iau în calcul datele de la stația meteo Holod. În perioada 1972 și 2002, temperatura medie anuală a fost de 10,3 ° C; pentru sezonul de iarnă temperatura medie anuală înregistrată a fost de 0,3 ° C și 19,7 ° C pentru sezonul de vară (Gaceu, 2009).

Vara, datorită temperaturilor ridicate, stațiunea are un potențial turistic mai ridicat, fiind poziționată lângă râu.

Capitolul 2.

Băile Tinca. Istoricul apariției și dezvoltării stațiunii

În urma dezvoltării localității, după anul 1800, Tinca a fost ridicată la rangul de oraș. În anul 1853, localitatea a devenit centru de plasă, iar în 1855 – târg de câmpie. Construirea liniei ferate Ciumeghiu-Holod, dată în folosință în anul 1899, a accentuat dezvoltarea economică a comunei.

Fig. 9 Panou de informare

Băile Tinca sunt renumite încă din secolul al XIX-lea, pentru apele minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, hipotone, sodice, slab carbogazoase. (Clujul Medical 2011 Vol. 84 – nr. 1 pag 123).

Zăcământul Tinca a fost descoperit in anul 1884, prin sonda existentă si astazi ("Sonda Veche"), cu adancimea de circa 270 m. Opt decenii mai târziu, în 1968, Băile Tinca devin stațiune balneoclimaterică permanentă. (sursa: https://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/baile-tinca-si-apa-miracol-pentru-sanatate-743921)

Istoria băilor se întinde mult în timp, fiind funcționale din anii 1884 când apar primele constructii si bazine. (https://www.bailetinca.ro/despre-noi/)

În vârstă de 75 de ani, Alexandru Hodiș este azi proprietarul stațiunii Băile Tinca. Pe o suprafață de 17 hectare, într-o zonă plină de păduri și cu aer curat, situată pe malul Crișului Negru, americanul român a renovat cele două hoteluri mai mici, baza de tratament, restaurantul, a amenajat parcurile. Secțiile de electroterapie și termoterapie sunt dotate cu aparatură medicală performantă.

Capitolul 3.

Baile Tinca. Produsul turistic oferit de areal

Produsul turistic reprezintă un ansamblu de elemente materiale și servicii care sunt menite să satisfacă nevoile unui persoane (turist) aflat între momentul sosirii și plecării dintr-o destinație turistică. Este important să menționăm că produsul turistic este constituit atât din bunuri materiale cât și din servicii. (https://www.academia.edu/10572964/Produsul_Turistic)

Pentru a nu avea parte de disfuncționalități este important ca serviciile prestate de o anumită unitate turistică să fie foarte bine puse la punct pentru a preîntâmpina eventualele neprăceri create turistilor. În ultimele decenii stațiunile balneoclimatice sunt foarte căutate de către persoane, fiind printre primele destinații alese de către turiști.

În cazul nostru, Stațiunea Balneoclimaterică Băile Tinca, la fel ca toate stațiunile belneoclimaterice, deține cel mai important produs turistic și anume apa termală și apele minerale. (Fig. 10, 11, 12)

Fig. 10 Cele trei buvete cu apă mineral

Fig. 11 Cele trei buvete cu apă mineral

Fig. 12 Sonda nr 1

De la apele termale și minerale pornesc celelalte servicii fără de care nu s-ar putea realiza produsul turistic. Stațiunea dispune de ape minerale și termominerale, bicarbonate, calcice, magneziene, carbogazoase și alcaline. Datorită suprafețelor deosebit de întinse în păduri, aerul are încarcătură foarte bogată în ioni pozitivi.

În categoria apelor clorurate sodice intră cele care au o concentrație de NaCl de peste 1 g la litru, respectiv 393 mg sodiu/l si 607 mg clor/l, a căror origine este legată de depozitele de sare. În funcție de concentrația acestora apele minerale clorosodice pot fi: hipertone, când concentrația cloruri de sodiu depășește 14g/l. Acestea sunt apele mărilor și lacurilor sărate sau cele provinite din depozite de sare subterană sau de suprafață (ocne) sau hipotone, izotone sau ușor hipertone provin din izvoare minerale și sunt de obicei mixte conținând și alte substanțe și gaze ca: bocarbonat, sulfat, CO2, H2S, etc. Acestea sunt utilizate pentru inhalații, pulverizări și în cura internă. Apele clorosodice sunt utilizate în terapie în funcție de concentrația acestora, în cure externe și interne, inhalații, pulverizări, gargarisme.

Cura internă sau crenoterapia, utilizează apele hipotone, izotone, a căror concentrație nu depășește 10-14 g/l. Sunt indicate în special pentru afecțiunile digestive (gastroduodenale, intestinale și hepatobiliare), dar și pentru diabetul zaharat. Acțiunea lor farmacodinamică se exercită asupra mucoasei gastrice, stimulând secreția gastrică și motilitatea intestinală, precum și secreția peristaltică intestinală. Ingestia acestor ape minerale activează enzimele digestive având un efect deosebit asupra amilazei pancreatointestinale și dizolvarea mucusului inflamator. Apele clorurate modifică motilitatea gastrointestinală prin actiunea cumulată a clorurilor, bicarbonatului de sodiu și a hidrogenului sulfurat. Bicarbonatul de sodiu conținut în proporție variabilă în aceste ape clorurate intervine în cresterea motilitatii gastrointestinale pe cale reflexă, datorită stimulării nervului vag, nerv ce accelerează contractilitatea peretilor tubului digestiv. De asemenea, hidrogenul sulfurat, prezent în concentratii reduse în apa minerală, potențează actiunea nervului vag. Datorita acestor proprietati, cura hidrominerală clorurată este indicata în constipații.

În cura externă, apele clorurate sodice actionează asupra pielii prin efectul cumulat al excitanților chimici (clor, sodiu, calciu, magneziu, sulfati, iod, brom etc), termici (temperatura apei) și mecanici. Curele externe sunt recomandate pentru: afecțiuni ale aparatului locomotor poststraumatice, reumatisme degenerative, abarticulare, neurologice periferice și centrale , afecțiuni ginecologice cronice , dereglări funcționale endocrine cu hipofuncție. (https://www.bailetinca.ro/despre-noi/)

Așa cum am menționat și mai sus, apa termală reprezintă principalul produs turistic în Stațiunea Balneoclimaterică Băile Tinca, care a dus la formarea acesteia și care în prezent deține un anslamblu de utilități de tratare benefice pentru refacerea unor afecțiuni. Stațiunea este vizitată atât de locuitorii din cadrul comunei, români din județele limitrofe cât și de turști din străinătate (Germania, Ungaria, Austria etc.) atrași de zonă de saloanele pentru masaj, de tratamentul balnear și de spațiile pentru recreere.

În cadrul stațiunii putem regăsi o bază de tratament (Fig. 13 ), cazare în regim hotelier (Fig. 14) , restaurant (Fig.15 ), terasă (Fig. 16) , parcare auto (Fig. 17) , parc (Fig. 18), piscină (Fig.19 ), salină și saună uscată (Fig. 20).

Fig.13 Baza de tratament Stațiunea Băile Tinca

Fig. 14 Baza de cazare a Stațiunii Băile Tinca – Hotel Parc

Fig. 15 Restaurantul din incinta stațiunii Fig. 16 Terasa restaurantului din incinta stațiunii

Fig. 17 Parcarea auto din incinta stațiunii

Fig. 18 Parcul din incinta stațiunii Băile Tinca

Fig. 19 Piscina stațiunii

Fig. 20 Intrarea spre salina și sauna din incinta stațiunii Băile Tinca

În ceea ce privește calitatea drumurilor spre Stațiunea Balneoclimaterică Băile Tinca, cum am explicat și mai sus, stațiunea este ușor de accesat, drumurile fiind asfaltate (Fig. 21, 22).

Fig. 21 Șosea spre Stațiunea Băile Tinca

Fig. 22 Drum spre Stațiunea Băile Tinca

Programele de refacere în cadrul stațiunii sunt:

Kinetoterapie

Fizioterapia

Masaj teraputic

Terapie cu ultrasunete

Electroterapie

Magneto diaflux

Băi balcanice

Împachetări parafină

Drenaj venolimfatic

Nămol mineralizat

Terapie laser

În momentul actual, Stațiunea Balneoclimaterică Băile Tinca este în renovare și este închisă pentru public.

Pentru o mai bună perspectivă a turismului balnear al Băilor Tinca, realizarea unei analize SWOT este esențiala în analiza strategică.

Așa dar, în cadrul stațiunii avem următoarele:

Puncte tari:

– existența și posibilitatea valorificării izvoarelor minerale naturale, pentru tratamentul diverselor boli, dar și pentru dezvoltarea turismului de wellness;

– menținerea profiului traditional;

– existența serviciilor de cazare balneară în hotel de 3 stele, în concordanță cu veniturile turiștilor, care reprezintă, deocamdată, ponderea majoritară în structura cererii totale pentru turism balnear;

– existența serviciilor de restaurant în cadrul stațiunii (Restaurant “Parc”);

– posibilitatea combinării turismului balnear cu cel curativ și recreeativ cu ajutorul parcului aflat în incinta stațiunii;

Puncte slabe:

-locurile de parcare din incinta stațiunii sunt în număr foarte mic

– gradul ridicat de degradare a infrastructurii turistice (uzura fizică și

morală a structurilor de primire și alimentație)

-distanța destul de mare între orașele mari și stațiune

-nu există promovare turistică a stațiunii având în vedere concurența cu stațiunea Băile Felix

-mijloacele de transport în comun sunt destul de greu accesibile pentru turiștii din afara localității;

-dezvoltarea insuficientă sau inexistența activităților de agrement și divertisment;

Oportunități:

– schimbarea atitudinii și mentalității consumatorilor din întreaga lume față de sănătate, în general, și față de turismul de sănătate, în special;

– posibilitatea accesării diferitelor fonduri în vederea realizării de investiții cu impact direct asupra fluxului turistic;

– apă termală;

-creare de locuri de muncă

Amenințări:

– numărul din ce în ce mai mare al medicilor care aleg să-și practice

meseria în străinătate

– dezvoltarea, tot mai accentuată și în tot mai multe țări, a turismului

medical și în paralel cu cel de wellness.

Capitolul 4.

Posibilități de revigorare turistică

Stațiunea Balneoclimaterică Băile Tinca, este o stațiune destul de sărăcăcioasă, căreia îi lipsesc anumite atracții turistice și după cum se poate vedea, arealul are probleme cu infrastructura iar de aici rezultă această imagine sărăcăcioasă a arealului. (Fig. 23 )

Fig. 23 Stațiunea Băile Tinca (sursa: Google Maps)

Obiectivele acestui plan de revigorare turistică a stațiunii Băile Tinca, sunt atât obiective de ordin general, cât și obiective de detaliu. (Fig. 24)

Primul obiectiv este crearea unui loc estetic și funcțional în care să vină cetățenii comunei (în primul rând) să își petreacă timpul liber.

Înfrumusețarea pe cât posibil a arealului.

Utilizarea eficientă a spațiului.

Gestionarea responsabilă a resursei de apă termală.

Protecția mediului. Toate lucrările și schimbările pe care acest proiect de amenajare le aduce, este important să nu dăuneze mediului înconjurător.

Modernizare și îmbunătățirea elementelor de infrastructură.

Promovarea stațiunii în mass-media – prin implementarea planului de amenajare, stațiunea va putea fi promovată cu argumente veridice și în mass-media.

Dezvoltarea piscinii deja existente

Construirea unui mini aqua park

Mărirea parcării auto

Punerea la dispoziție un loc de joacă pentru copii

Fig. 24 Master planul Stațiunii Băile Tinca

(sursa: Google Maps)

Planificarea implica identificarea nevoilor clientului, de la structura si flux comercial, la documentatie si expertiza tehnica.

Turismul balnear este una dintre cele mai importante resurse turistice a României, având în vedere că o treime din izvoarele minerale ale Europei se regăsesc pe teritoriul țării noastre. Strategia nu abordează turismul balnear doar din punct de vedere al turismului medical, ci și din punct de vedere al turismului de wellness, care atrage din ce în ce mai mulți turiști la nivel mondial. Este important ca turismul balnear să își regăsească gloria de altădată și să atragă din ce în ce mai mulți turiști în țara noastră, fie că vorbim despre turiști care vor să își vindece diverse afecțiuni, fie că vorbim de cei care vor să se relaxeze.

În capătul stațiunii, se află o porțiune cu un potențial de recreere foarte ridicat. Acea porțiune este de fapt un drum printre copaci (Fig. 25, 26), care duce și are vedere la Râul Crișul Negru. ( Fig. 27)

Fig. 25 Scările spre Râu

Fig.26 Scările spre râu

Fig. 27 Priveliștea spre Râul Crișul Negru

Consider că dacă s-ar contura mai tare această zonă și s-ar adăuga anumite atracții pe traseu, aceasta ar avea un succes mai mare în atragerea turiștilor de pretutindeni. (Fig. 28) Cum ar fi:

Amenajarea potecii de acces spre acea zonă;

Eliberarea zonei de unii copaci și arbuști care acoperă priveliștea;

Asfaltarea zonei;

Montarea de bănci pentru turiștii care doresc să se recreeze având vedere la râu;

Punerea la dispoziție a balustradelor de protecție pentru a evita orice eveniment neplacut în special pentru copii.

Fig. 28 Master plan 2

Toate aceste modificări, aduc și o serie de puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări:

Puncte tari:

– Arealul fiind amplasat lângă malul Crișului Negru îi dă un plus de atractivitate;

– Atragerea a mult mai multor turiști de pretutindeni;

Puncte slabe:

– Imaginea în viziunea localnicilor
– Costul proiectului

Oportunități:

– Arealul este foarte mare astfel se vor putea realiza multe unitați în cadrul lui

– Creare de locuri de muncă

– Interes internațional crescut pentru turismul cultural, balnear ( inclusiv tratamentul de preventive – de tip wellness/spa) și turism rural;

Amenințări:

– concurența celorlalte bazine private din orașele din apropiere și a stațiunii Băile Felix;

– Urbanizarea populației rurale implicand pierderea autenticitatii si specificul local.

5. Concluzii

Ca într-o concluzie finală privind munca mea de analiză teritorială asupra comunei Tinca și a Stațiunii Balneoclimaterice Băile Tinca, din punct de vedere al reamenajării , am observant următoarele aspecte:

6. Bibliografie

Teodoreanu, Elena, Gaceu, O. (2013), Turismul balneoclimatic în România, Editura Universitatii din Oradea, Oradea

Gaceu, O., Trif Olga, Vlaicu M. (2009), The touristical potential, landscaping and advertising posibilities of Băile Tinca Spa , GeoJournal of Tourism and Geosites, Oradea, year II, no. 2, vol. 4, Oradea, p: 186-202.

Pompei Cocean (2002), Geografia turismului, Presa Universitara Clujeana

Munteanu, L., si alti (1979), Ghidul statiunilor balneoclimatice din România, Editura Sport-Turism, București

Petrea, Rodica, Pâle, Luminița (2002), Tinca – aspecte geomorfologice cu implicatii în amenajare, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Seria Geographia, Tom XLVII, nr. 1, Cluj-Napoca.

https://www.guvernarepsd.ro/bihor/investitii-in-derulare-pndr-bihor/

Despre noi

https://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/baile-tinca-si-apa-miracol-pentru-sanatate-743921

https://www.academia.edu/10572964/Produsul_Turistic