Îndrumător stiințific: Prof. univ. dr. Matei Elena Absolvent: Casapu Tudor București 2016 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Facultatea de Geografie… [302575]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrumător stiințific: Prof. univ. dr. Matei Elena

Absolvent: [anonimizat]

2016

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Specializarea: Știința mediului

Orașul Sinaia

Studiu de ecologie urbană

Îndrumător științific: Prof. univ. dr. Matei Elena

Student: [anonimizat]

2016

[anonimizat]-l [anonimizat]. Curiozitatea m-a împins la acest studiu din perspectiva cercetătorului din domeniul ecologiei.

[anonimizat], funcția și productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populații, biocenoze) și a sistemelor mixte (ecosisteme).

[anonimizat] – abordarea sistemică. [anonimizat]. [anonimizat], instrumente de cercetare complexe și variate. [anonimizat].

În prezentarea orașului Sinaia am ales abordarea sistemică pentru a [anonimizat]: [anonimizat] (localizare, geologie, relief, sol, climă, temperatură, hidrologie, vegetație, faună), populația ([anonimizat], [anonimizat], densitatea populatiei), [anonimizat], starea componentelor urbane ([anonimizat], turism, agreement, spațiile pentru transport și industriale). Totodată, am folosit și abordarea istorică deoarece orice proces ecologic trebuie privit ca un rezultat al unui proces îndelungat de evoluție.

Partea de cercetare pe teren a [anonimizat]: fotografii, grafice, diagrame ce ajută la înțelegerea fenomenului cercetat.

Abordarea, structurarea și metodele adoptate au reprezentat astfel elemente teoretice esențiale în securizarea obiectivității științifice a rezultatelor.

[anonimizat], această caracteristică devine o [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat].

CAPITOLUL 1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ A [anonimizat], înființată în anul 1852 prin unirea cătunului de la Schitul Lespezi (Comarnic) [anonimizat], Bușteni, între Prahova (Azuga) [anonimizat] (Primăria Sinaia, 2016).

Primul nucleu al orașului s-a dezvoltat în jurul Mănăstirii Sinaia (1695), dezvoltându-se după aceea către Castelul Peleș și gara Sinaia. Numele orașului Sinaia datează din anul 1880, când a [anonimizat] a regelui Carol I. (Matei, Ielenicz, 2009)

[anonimizat], România, și se află la o altitudine cuprinsă între 798 și 1055 m, [anonimizat], de-a [anonimizat] înconjurat de poalele împădurite ale munților Furnica, Zgarbura, Culmea Izvorului și Colții lui Babeș (Primăria Sinaia, 2016).

Din suprafața totală de 8873 ha (760 ha intravilan și 8113 ha extravilan), 68,2% o reprezintă potențialul forestier, restul fiind pășuni și fânețe, suprafețe construite, drumuri, căi ferate sau suprafețe neproductive (Primăria Sinaia, 2016).

Așezarea orașului de-a lungul drumului European E60 permite accesul la marile orașe (București, aflat la 123 km, Ploiești și Brașov). Totodată, aici trece principala cale ferată care conectează capitala de nordul și nord-estul țării.

Fig. 1.1. Localizarea orașului Sinaia în cadrul României

CAPITOLUL 2. METODOLOGIA DE CERCETARE

2.1. Istoricul cercetărilor

Sinaia, ca oraș turistic, a constituit un subiect pentru cercetare în numeroase studii ce aparțin unor domenii variate. Din bogata literatură de specialitate, pentru prezenta lucrare consemnez, în ordine cronologică mai întâi o lucrare din domeniul turismului din anul 1924, când Mihai Haret publică lucrarea „Castelul Peleș: monografie istorică, geografică, turistică, pitorească și descriptivă a castelelor regale din Sinaia cu împrejurimile lor” în care sunt date istorice privind Castelul Peleș dar și importanța sa din punct de vedere al turismului. Mai târziu, în anul 1937, Constantin Manloache publică „Cercetari cantitative asupra macrofaunei frunzarului de larix (Valea Zgarburei-Sinaia) și stejar (Căscioare-Vlașca), iar în 1939 apare o altă lucrare de factură ecologică scrisă de către Alexandru Grosu denumită “Contributiuni sistematice, ecologice si biologice asupra gasteropodelor din regiunea Sinaia (Masivele Bucegi si Garbova)”. În perioada comunistă, în 1984, se evidențiază Gheorghe Niculescu prin publicarea lucrării „Valea Prahovei” în care sunt precizate aspecte geografice și de turism. Anumite aspecte ale economiei orașului Sinaia se intâlnesc în lucrarea lăutorilor Ioan Popovici și Maria Mihail “România Geografie Economică”, carte apărută în anul 1980.

Dupa anul 1990, numărul studiilor s-a intensificat. Astfel, în anul 1997, Nicolae Popescu publică studiul geografic „Munții Bucegi. Sinaia. Munții Baiului”, iar o amplă analiză este efectuată în lucrarea de doctorat, autor Oprea Răzvan, 2004, "Bazinul montan al Prahovei”. Studiul potențialului natural și al impactului antropic asupra peisajului", publicată la Editura Universitară, București, din care a fost culeasă o serie de informații pentru acest studiu legate de elementelor reliefului. Pentru datele cu privire la bazinul hidrografic al Prahovei, unde se află și orașul Sinaia, precum și datele meteorologice înregistrate la stația meteo cota 1500, s-a consultat și citat teza de doctorat, aparută în anul 2010, scrisă de Adrian Stefan Nedelcu și intitulată Valea Prahovei și sistemul sau fluviatil: studiu de geografie fizică cu privire specială asupra hidrografiei.

În vederea documentării au fost incluse în prezentul studiu o serie de cărți ce abordează întreaga Românie sau aspecte teoretice necesare în argumentarea unor fenomene de demografie, calitatea vieții, ecologie cum sunt:

Erdeli, George, Liliaa, Dumitrache, 2001, Geografia Populației, Editura Corint;

Ileana Georgeta Pătru, Liliana Zaharia, Răzvan Oprea, 2006, Geografia fizică a României– Climă, ape, vegetație, soluri, Editura Universitară;

Nae, Mirela, 2006, Geografia calității vieții urbane: metode de analiză, Editura Universitară, București;

Matei Elena, Braghina Cristian, Bogdan Elena, Preda Mihaela, 2013, Dezvoltarea durabilă a orașelor mici din România între potențial și cerințele comunităților, Editura Universitară, București.

2.2. Observațiile de teren

Pentru realizarea acestui studiu a fost necesară deplasarea pe teren, în următoarele zile:

10.10.2015 – pentru analiza calității străzilor și orașelor;

15.11.2015 – obținerea datelor de la Primăria Sinaia;

16.11.2015 – identificarea și fotografierea zonelor cu probleme de mediu;

04.02.2016 – obținerea raportului de mediu de la Primăria Sinaia;

28.04.2016 – fotografierea zonelor cu probleme de mediu;

29.04.2016 – analiza calității străzilor și clădirilor pe Bulevardul Republicii si Bulevardul Carol I prin metoda scorului de peisaj, scor care a avut 5 valori de evaluare: foarte bună, bună, satisfăcătoare, nesatisfăcătoare și foarte nesatisfăcătoare;

01.04.2016 – măsurători de zgomot;

02.04.2016 – măsurători de zgomot;

În perioada 28.03.2016 – 03.04.2016 s-a efectuat completarea celor 100 chestionare.

2.3. Aplicarea anchetei de teren

În vederea culegerii de date primare s-a utilizat metoda anchetei, instrumentul chestionarului. Eșantionul ales a fost aleatoriu, aplicat “față în față”. Persoanele abordate au fost în cea mai mare parte de acord cu completarea chestionarului, iar timpul de completare al chestionarului a fost scurt pentru toate persoanele intervievate, cu scopul de a mări rata de acceptabilitate.

Răspunsurile au fost complete, în functie de zona în care locuia persoana respectivă și a experiențelor trăite de aceasta pe parcursul timpului.

Chestionarul este realizat într-o ordine logică și coerentă a ideilor, atingând exact punctele esențiale din care ne putem da seama de calitatea vieții în cadrul orașului Sinaia.

2.4. Prelucrarea datelor

Pentru interpretarea datelor statistice privind dinamica populației, structura populației pe genuri, vârste, etc. s-au folosit date preluate de la Institutul Național de Statistică, Tempo Online.

Datele meteorologice au fost procurate de la ANM, cu ajutorul lui Dumitrescu A, Bîrsan MV (2015) utilizând programul ROCADA: a gridded daily climatic dataset over Romania (1961–2013) for nine meteorological variables.

2.4.1. Prelucrarea prin metode statistice

Pentru prelucrarea datelor statistice s-a folosit programul Excel 2010, în care s-au introdus datele în tabele. Ulterior, pe baza tabelelor s-au realizat următoarele tipuri de grafice:

Column – pentru datele privind bilantul populatiei;

Pie – pentru datele privind percepția populației asupra calității vieții în orașul Sinaia și pentru date privind statistica populației;

Line – pentru datele climatice și statistica populației;

Bar – pentru realizarea piramidei vârstelor si a dinamicii populatiei;

2.4.2. Prelucrarea datelor prin metode geografice

Geografic, datele au fost prelucrate cu ajutorul programului ArcGis 10.2.1. Cu ajutorul programului ArcGis s-au creat următoarele hărți: Harta bazinului hidrografic din zona Sinaia, Harta utilizării terenurilor, Harta solurilor din zona Sinaia și Harta geologică din zona Sinaia.

Elementele utilizate pentru hărțile menționate anterior au fost extrase din Corine Land Cover 2006.

S-a folosit programul CorelDrawx7 pentru harta zonării funcționale și harta stării clădirilor. Ca bază de hartă s-a folosit o captură luată de pe Google Maps. Această hartă a fost utilizată și pentru marcarea zonelor în care s-au efectuat măsurători de zgomot.

CAPITOLUL 3. CADRUL NATURAL – SUPORT PENTRU DEZVOLTAREA ORAȘULUI

3.1. Elemente de geologie și litologie

Orașul Sinaia este rezultat al inserării activităților umane într-un spațiu ce se suprapune peste Masivul Bucegi, Munții Baiului, între care se inserează valea Prahovei.

Masivul Bucegilor face parte din pânza Leaota–Bucegi–Piatra Mare, încălecată dinspre vest de pânza getică în lungul faliei Iezer-Păpușa care, la rândul ei, se suprapune peste flișul carpatic spre est (Oprea, 2004). Încă din jurasicul terminal au avut loc mișcări predominant ruptuale ce au determinat apariția unor horsturi și grabene care au favorizat dislocări și au furnizat materialul care se depunea în zonele mai joase.

Relieful structural și tectonic este amplu reprezentat în Bucegi și este impus de structura monoclinală. Cuestele tectono-erozive (cu amplitudine altimetrică de aproximativ 1000 m) sunt legate de continua ridicare a Bucegilor de la exondare până în prezent și de acțiunea de eroziune (Michalevich Velcea, 1961), exercitată de văile care au fragmentat flancul prahovean al sinclinalului Bucegilor, în abrupturi cu fațete trapezoidale și triunghiulare (Oprea, 2004).

Conglomeratele și gresiile de Bucegi au conservat cel mai variat și spectaculos relief petrografic, pe abruptul prahovean al Bucegilor, inclusiv în orașul Sinaia. Procesele crio-nivale și fluvio-torențiale au avut un rol esential în diferențierea formelor de amănunt (Oprea, 2004). Un rol important în morfologia conglomeratelor de Bucegi îl au intercalațiile de gresii, a căror duritate mai mare și grad de permeabilitate mai scăzut determină apariția unei morfologii de amănunt dictate de eroziunea diferențială: sfincși, babe, Piatra Arsă etc. și forme de tipul polițelor structurale (bârne) în cadrul abruptului Bucegilor (Oprea, 2004). Relieful carstic este puțin dezvoltat și apare, în primul rând, în Bucegi legat de calcar (în general de dimensiuni nu foarte mari) inclus în masa conglomeratelor. Acesta se poate urmări la altitudinea de 1400-1600 m, începând din Valea Izvorul Dorului, Valea Peleșului, cariera Piatra Arsă, Valea Urlătoarei și Valea Jepilor (Oprea, 2004).

Elementelor cristaline care apar ca olistolite în masa flișului le este caracteristică degradarea accentuată, rezultat al desprinderii rocilor pe planuri șistuozitate (rezultând grohotișuri formate din material în plăci de diferite dimensiuni) și al alterării rocilor clorito-sericitoase (Oprea, 2004).

Fig. 3.1. Harta geologică – Zona Sinaia

Depozitele cuaternare se întâlnesc în albia râului Prahova și Izvorul Dorului, fiind alcătuite din pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase. Depozitele cretacice predomină pe întreaga suprafață analizată. În partea de vest, pe Masivul Bucegi predomină marne, conglomerate, călcare și fliș, iar în partea estică, flișul gros-calcaros și marnele sunt prezente. Intruziuni jurasice apar în partea vestică și centrală, caracterizate de calcare.

3.2. Caracteristicile reliefului

Caracteristicile sitului orașului Sinaia sunt date de Munții Bucegi, ce reprezintă forma majoră de relief peste care se situează cea mai mare parte a vetrei orasului, respectiv vestul acestei, atingând înălțimi de peste 2000 m pe Platoul Bucegilor. În partea estică se inserează Munții Gârbova (Munții Baiului) cu înălțimi de 1700-1900 m. Intre cele două masive s-a configurat valea râului Prahova, care a format un bazin depresionar Sinaia-Bușteni (Oprea, 2009).

Aranjamentul tectonic al pânzei Leaota–Bucegi–Piatra Mare este rezultatul tectonogenezei austrice, reprezentativă pentru unitatea central-est carpatică în ansamblu, dar și mișcările preaustrice și postaustrice au avut un rol în stabilirea arhitecturii acestei unități (Oprea, 2004). Caracteristic acestor masive sunt conglomeratele sedimento-detritice, alcătuite din fragmente rotunjite de roci și minerale, cimentate între ele prin siliciu, calcit, argilă, etc. (Primăria Sinaia, 2016).

Dintre numeroasele vârfuri ce domină peisajul, remarcăm: Vânturișul (1942 m), Vârfu cu Dor (2030 m), Furnica (2103 m), Piatra Arsă (2044 m), Jepii Mari (2071 m) sau Jepii Mici (2173 m). Precum Mecetul Turcesc, Sfânta Ana, Piatra Arsă, unele stânci sunt blocuri imense de calcar, apărute sub această formă datorită eroziunii (Primăria Sinaia, 2016). O particularitate a reliefului o prezintă eroziunile (glaciare, fluviatile și eoliene) care au generat diferite forme de relief ca Babele și Sfinxul. Văile formează o rețea densă și complicată. Adâncimea lor s-a produs în mod diferit în masa conglomeratică și în cea a flișului cretacic de pe poalele abruptului datorită durității diferite a rocilor și a etajării morfodinamice (Oprea, 2009).

Orice suprafață de teren expusă acțiunii agenților externi prezintă un anumit potențial morfodinamic, în strânsă legătură cu o serie de aspecte regionale sau strict locale, care implică existența unor factori morfogenetici diferiți (Oprea, 2004).

Procesele de modelare actuale ale reliefului întâlnite în arealul studiat: deplasarile gravitationale, spalarea in suprafata, alunecarile de teren, siroirea etc.

3.2.1. Deplasarile gravitationale

Deplasarea are caracter de rostogolire pe terenurile cu înclinări între 24°-25° și de cădere liberă pe versanții cu înclinări ce nu depășesc 45°C. Grohotișurile încep să se echilibreze în lungul versanților la pante mai mici de 30°-35° (Oprea, 2004).

3.2.2. Alunecările de teren

Alunecările de teren sunt specifice Stratelor de Sinaia. Caracterul lent și de lungă durată al precipitațiilor de toamnă, mai ales când apar după perioade de secetă din timpul verii, creează condiții favorabile pentru producerea alunecărilor de teren. Panta limită la care începe procesul de alunecare de teren este de 7°, iar cea de intensificare a acestui proces este de 15° (Oprea, 2004).

3.2.3. Spălarea de suprafață

Spălarea de suprafață este un proces mai puțin vizibil, însă foarte extins, și care contribuie lent, dar sigur, la denudarea terenurilor, ca urmare a cantității mari de precipitații ce cad în bazinul montan al Prahovei. Ploile torențiale produc efecte deosebite și cad pe suprafețe cu soluri bătătorite, destructurate și lipsite parțial sau total de covorul protector vegetal. Perioada critică în care apar cele mai numeroase ploi abundente și cu nuclee torențiale este cea cuprinsă între mai și august (Oprea, 2004).

3.2.4. Șiroirea

Șiroirea este un proces care se manifestă în general pe versanții cu înclinări de peste 7°, despăduriți sau cu pădure rară. La fel ca și pentru spălarea în suprafață, perioada critică este cuprinsă între lunile mai și august. Fenomenele generate sunt șanțuri și ravene cu lungimi de zeci până la sute de metri, lățimi până la 3 metri și adâncimi în general sub 2 metri (Oprea, 2004).

3.2.5. Procesele fluviatile

Procesele fluviatile se manifestă permanent în albia minoră a principalelor cursuri de apă, dar intensitatea lor diferă de la un sezon la altul, în funcție de factorii climatici. Primăvara, topirea zăpezilor, ploile, absența unei evapotranspirații intense, slaba reținere a apei din precipitații de către vegetație determină scurgerile cele mai abundente, de regulă în lunile aprilie și mai. Debitele mari din timpul verii sunt generate de ploile torențiale, care cad de obicei la începutul verii – iunie-iulie (Oprea, 2004).

3.2.6. Prăbușirile, surpările și rostogolirile

Prăbușirile sunt răspunzătoare de deplasarea produselor de dezagregare în partea inferioară sau la baza versanților abrupți lipsiți de vegetație în urma manifestării directe a forței gravitaționale. Deplasarea are caracter de rostogolire pe terenurile cu înclinări între 25°-45° și de cădere liberă pe versanții cu înclinări ce depășesc 45°. Grohotișurile încep să se echilibreze în lungul versanților la pante mai mici de 30°-35° (Oprea, 2004). Pe parcursul timpului, toate fenomenele de modelare ale reliefului au contribuit la remodelarea așezărilor urbane, a planurilor de amenajare teritorială și a proiectelor urbanistice, acestea fiind la rândul lor caracterizate de factorii climatici variabili.

3.2.7. Relieful sculptural

În Munții Bucegi, clima și-a pus puternic amprenta asupra reliefului, influențând apariția unor forme mai puțin întâlnite în alte masive (Babele, Sfinxul, Ciupercile). Vântul, asociat cu apa precipitațiilor, a acționat asupra rocilor, modelându-le, transformându-le, mai repede sau mai încet, prin procesele de deflație și coroziune. Efectele acestor procese se văd peste tot în Bucegi, stâncile culmilor Gutan, Țigănești, Bucșoiu, Caraiman, Coștila, Furnica având numeroasele “fețe” șlefuite de vânt.

3. 3. Clima

Clima reprezintă componența cea mai dinamică a mediului natural, jucând un rol important în determinarea genezei și variațiilor cantitative și temporale ale reurselor de apă, precum și în evoluția proceselor și fenomenelor hidrologice (Nedelcu, 2010). Orașul Sinaia se află într-o zonă etajată cu un climat temperat-continental moderat de tranziție. Clima orașului este influențată de poziția pe care o are stațiunea în cadrul Culoarului Prahovean, formând topoclimate.

Expunerea versanților față de circulația generală a atmosferei determină distribuția neuniformă a cantității de umezeală, de precipitații și a nebulozității.Versanții expuși spre vest și nord-vest, perpendicular pe circulația dominantă a atmosferei, beneficiază de o umezeală mai mare (cu 2-4 %), precipitații mai bogate (cu aproximativ 100mm mai mult pentru aceeași altitudine), nebulozitate mai ridicată (cu 0,4 -1,0 zecimi) etc., în comparație cu versanții estici și sud-estici (Geografia României, vol. I, 1983) (Oprea, 2004). Interacțiunea factorilor climatologici sunt reprezentați de – radiația solară (factorii radiativi), suprafața activă subiacentă (factorii fizico-geografici) și circulația generală a maselor de aer (factorii dinamici) care generează un număr mare de tipuri și subtipuri distincte de climă (Nedelcu, 2010).

3.3.1. Circulația generală a maselor de aer

Circulația maselor de aer constituie cauza principală a variațiilor neperiodice ale vremii, conducând la redistribuirea căldurii și umezelii pe glob, imprimând climei un caracter dinamic (Oprea si Zaharia, 2006). Masele de aer temperat-oceanice, antrenate la periferia estică a Anticilonului Azoric, umede și relativ reci, au o frecvență mai mare în perioada de vară și în lunile de tranziție – mai și septembrie. Acestea pătrund în teritoriul Văii Prahovei dinspre vest și nord-vest, fiind resimțite în mod accentuat în sectorul montan prin generarea de ploi abundente în sezonul cald și ninsori în sezonul rece (Nedelcu, 2010). Masele de aer temperat-continentale pătrund dinspre nord-est și est și sunt antrenate de extremitatea vestică a anticiclonului siberian, generând temperaturi foarte scăzute iarna și încălziri importante și secete în sezonul cald (Nedelcu, 2010). Masele de aer arctice, caracterizate de temperaturi foarte scăzute și umiditate redusă, pătrund dinspre nord-vest și determină formarea gerurilor puternice din timpul iernii. Masele de aer tropical-maritime pătrund dinspre sud-vest și sudul Văii Prahovei și sunt caracterizate de umezeală ridicată, care se deplasează odată cu ciclonii mediteraneeni, provocând o instabilitate accentuată a vremii, cu precipitații mari și încălziri accentuate (Nedelcu, 2010). Masele de aer tropical-continentale pătrund dinspre sud și sud-est și determină încălziri semificative chiar și în zonele cu altitudini ridicate în anotimpul cald, când au o frecvență mai mare (Nedelcu, 2010).

3.3.2. Temperatura aerului

Repartiția valorilor temperaturii medii anuale indică influența generală a diferenței de latitudine, a desfășurării reliefului în altitudine, dar și a factorilor locali și regionali (Oprea, 2006). Diversitatea condițiilor fizico-geografice imprimă o distribuție spațială neuniformă a temperaturii aerului pe teritoriul Văii Prahovei, constituindu-se astfel o zonalitate. Valoarea maximă absolută a atins 32°C în zilele de 10 și 20 august 1945 și 17 august 1952, iar minima absolută a atins -27°C în ziua de 11 februarie 1929. Temperaturile medii anotimpuale ale aerului (stația meteo 1510m) – primăvara (2,8°C); vara (11,6°C); toamna (4,8°C); iarna (-4,6°C) (Nedelcu, 2010). Temperatură medie anuală, care a fost înregistrată la stația meteorologică ce funcționează la Sinaia din anul 1888, este de 6,1°C cu medii cuprinse între -3,9°C (ianuarie), -3,1°C (februarie) și 15,7°C (iulie). Cele mai ridicate medii anuale au fost de 7°C în 1923 și 1934, iar cele mai mici au fost de 4,6°C în 1933 (Nedelcu, 2010).

În ultimii 100 de ani, cele mai ridicate medii lunare au oscilat între 1,2°C (ianuarie 1936) și 18,8°C (iulie 1936), iar cele mai mici între 10,3°C (ianuarie 1913) și 12,7°C (august 1940). Primul îngheț apare, de regulă, după 1 octombrie, iar ultimul la sfârșitul lunii aprilie; durata medie, fără îngheț, este de aproximativ 148 zile (Primăria Sinaia, 2016).

Fig. 3.2. Evoluția temperaturii multianuale înregistrate la stația meteo cota 1500

(Sursa: ANM, Rocada, 2016)

Fig. 3.3. Precipitațiile medii multianuale înregistrate la stația meteo cota 1500

(Sursa: ANM, Rocada, 2016)

3.4. Hidrografia

3.4.1. Ape de suprafață

Principalul curs de apă care străbate Sinaia este răul Prahova, ale cărui izvoare se găsesc la sud-vest de orașul Predeal. Între localitățile Bușteni și Sinaia, în albia râului Prahova, debușează mai multe pârâie, unele venind dinspre Bucegi: Valea Cerbului, Valea Albă, Valea Jepilor, Valea Urlătoarea, Valea Babei, Valea Peleșului, Valea Căsăriei, Valea Iancului, Valea Zgarbura, Valea Izvorul Dorului și Valea Largă. Până la altitudinea de 1200 m, aceste pârâie sunt temporare, după care devin permanente, cu un debit ce oscilează în funcție de precipitații.

Fig. 3.4. Bazinul hidrografic al raului Prahova– zona Sinaia

Cea mai importantă categorie a resurselor de apă de suprafață o reprezintă apele curgătoare (râurile și pârâurile). Acestea prezintă unele particularități hidro-geografice (repartiție teritorială neuniformă, variabilitate temporală a scurgerii, turbiditatea sporită și cantitate apreciabilă de aluviuni transportate), ce pot constitui factori condiționali și limitative în utilizarea lor pentru dezvoltarea numeroaselor probleme cauzate de necesitățile practice ale regiunii (Nedelcu, 2010).

Regimul hidrologic al râurilor este determinat de trei factori majori:

Situarea geografică a țării în regiunea de clima temperat-continentală în care sunt diferențe între cele patru anotimpuri;

Prezența Carpaților, care impune zonalitatea verticală a factorilor fizico-geografici;

Vecinătatea Mării Negre cu influențe climatice specifice (Oprea si Zaharia, 2006).

Ca urmare a acțiunii celor trei factori, în regimul anual de scurgere a apei râurilor pot fi distinse patru perioade caracteristice, corespunzătoare celor patru anotimpuri (Oprea si Zaharia, 2006).

În perioada de iarnă, râurile tranzitează, în general, debite de apă reduse și moderate ca urmare a temperaturilor scăzute ce cauzează fenomene de înghet (Oprea si Zaharia, 2006).

În perioada de primăvară, precipitațiile cumulate cu apa rezultată din topirea zăpezilor determină scurgeri lichide bogate. Specifice în acest anotimp sunt viiturile (Oprea și Zaharia, 2006).

Perioada de vară este caracterizată, în special în lunile iulie-august, prin cantități mai reduse de precipitații. Ploile cu un caracter torențial și local pot provoca viituri scurte de vară. În zona montantă, scurgerea este bogată în luna iunie datorită precipitațiilor mai abundente și topirii întârziate a zăpezilor de la mari altitudini (Oprea si Zaharia, 2006).

Perioada de toamnă se caracterizează în prima parte printr-un grad redus de umiditate. În lunile octombrie și noiembrie, ploile de lungă durată determină producerea viiturilor (Oprea și Zaharia, 2006).

Succesiunea și amploarea fazelor și fenomenelor din fiecare din cele patru anotimpuri formează regimul hidrologic al râurilor, care se analizează fie pe durată unui an calendaristic, fie pe un an hidrologic (Oprea și Zaharia, 2006).

3.4.2. Ape subterane

Apele freatice sunt cantonate îndeosebi în depozite cuaternare, dar și în formațiuni precuaternare situate la suprafața terestră (Oprea, 2006). În zona localității Sinaia se află și o bogată rețea de ape subterane, atât în partea de vest, cât și în cea estică. În partea de est, apele subterane se găsesc cantonate în structuri acvifere, roci poroase, permeabile (conglomeratele de Bucegi). Acestea acumulează apa din precipitații, dând naștere la izvoare mai mari sau mai mici, ce formează torenți tumultuoși. În partea vestică, apele subterane, aflate în rocile marno-calcaroase puternic fisurate, circulă sub forma unor șuvoaie ascunse, făcându-și apariția la suprafață prin izvoare ce pot fi întâlnite la poalele Gârbovei și care dau naștere mai multor torenți sau pâraie – Cumpătu, Valea Rea, Valea Canelui, Gagu, Valea lui Bogdan. Debitul Prahovei crește treptat de la 0.59 mc/s (Azuga) la 5,13 mc/s (confluența cu Izvorul Dorului) ca urmare a contribuției pâraielor Tufa, Cumpătu, Valea Rea, Valea Câinelui, Peleș, Căsaria, Valea Iancului, Zgarbura și Izvorul Dorului care se varsă în perimetrul stațiunii. Este un debit relativ constant, el mărindu-se numai când cad ploi abundente sau când zăpezile se topesc brusc, de obicei toamna și primăvara. Iarna, datorită zăpezii și înghețului de lungă durată, regimul de scurgere al pâraielor menționate este diminuat într-o bună măsură, la acestea adaugandu-se și o slabă alimentare din izvoare (Primăria Sinaia, 2016).

3.5. Componentele pedo-fito- faunistice

3.5.1. Componente pedologice

Solurile s-au format sub acțiunea sinergică a factorilor naturali de solificare-relief, rocă, climă, vegetație, apă, ce au acționat diferit, determinând o diversitate a lor. Pe teritoriul localității Sinaia, corespunzător versantului estic al Bucegilor (800-1650 m), în zona etajului mijlociu al pădurilor de amestec (brad, molid, fag) se găsesc soluri brune de pădure și argiloiluviale. Pe partea de sud a orașului, în Valea Izvorului, pe versantul muntelui Furnica, se întâlnesc amestecuri de fag, brad și molid ce formează soluri brun-acide, alcătuite din conglomerate, roci și dezagregate. În etajele pădurilor de conifere, solurile brune podzolice sunt pe alocuri asociate cu soluri brune. Pe sub pădurile de fag se dezvoltă soluri limitrofe (humico-calcaroase).

Fig. 3.5. Harta solurilor în regiunea Sinaia

3.5.2. Componente fitologice

Pe teritoriul țării noastre, răspândirea vegetației este guvernată de o serie de legi geografice globale care pot avea caracter regional (etajare) sau local (intrazonalitate). Un rol important îl deține lanțul Carpaților care, prin rolul de barieră orografică în calea maselor de aer influențează distribuția precipitațiilor (Oprea și Zaharia, 2006).

În orașul Sinaia și în împrejurimile sale, covorul vegetal este deosebit de variat, aflându-se în concordanță cu condițiile fizico-geografice specifice acestei extremități a Carpaților Meridionali. În etajele montan inferior și montan mijlociu se întâlnesc mai frecvent fagul (Fagus silvatica), bradul (Aibes alba), molidul (Picea abie), zada (Larix decidua), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), ulmul de munte (Ulmus glabra), frasinul (Fraxinus), plopul tremurător (Populus tremula) și mesteacănul (Betula pendula). Există și monumente ale naturii cum sunt zada (Larix) și zâmbrul (Pinus cembra) – relict galciar rar în România. (Primăria Sinaia; Oprea, Zaharia, 2006). Etajului montan superior îi sunt caracteristice numai pădurile de molid pure (Picea abies) prezente la peste 1500 m în Valea lui Carp, Valea Peleșului și Valea Izvorului. Etajul subalpin cuprinde laricea (Larix decidua) și molidul (Picea abie) sub formă de pâlcuri. Tot aici mai apar jneapănul (Pinus mugo) și arinul de munte (Alnus virdis). În etajul montan întâlnim rar alunul (Corylus avellana) și liliacul sălbatic (Syringa vulgaris). Dintre plantele ierboase, cele mai frecvente sunt – captalanul (Petasites hybridus), feriga (Dryopteris filix-mas), fragul (Fragaria vesca), ghiocelul (Galanthus), pedicuță (Lycopodium clavatum), pelinul (Artemisia absinthium), podbalul, sovârful, sunătoarea, trei frați pătati, zburătoarea, ș.a. (Primăria Sinaia, 2016).

În pădurile și poienile din preajma Sinaiei se întâlnesc mai multe varietăți de ciuperci, unele dintre ele comestibile – mănătarca sau hribul (Boletus edulis), iutarul, buretele șerpesc, creasta cocoșului, zbârciogul, urechea babei, buretele cu perucă, ciuperca albă de pădure, păstravul de fag, ghebele și râșcovul. Pajiștile și tufișurile alpine acoperă cele mai mari înălțimi ale munților, care se remarcă printr-un covor vegetal adaptat la vânt, uscăciune și temperaturi mai scăzute. În această zonă întâlnim pernițele de iarbă roșioară și tufișurile de ochiul găinii (Primăria Sinaia, 2016).

De la un anotimp la altul, pădurile din zona Sinaiei au un aspect deosebit – primăvara domină o culoare verde-deschis; vara verde-intens; toamna, de pe la jumătatea lunii septembrie până aproape de căderea brumei, verdele constant al brazilor se armonizează cu coloritul arămiu al foioaselor până în clipa în care acestea își scutură frunzele (Primăria Sinaia, 2016).

3.5.3. Componentele faunistice

Dintre animalele sălbatice refugiate în locuri ferite din împrejurimile Sinaiei, câteva sunt de interes cinegetic: cerbul (Cervus elaphus), ursul (Ursus arctos), căprioara (Capreolus capreolus), capra neagră (Rupicapra rupicapra), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), râsul (Lynx). Acestora li se adaugă veverița (Sciurus), iepurele (Lepus Oryctolagus) și diferiți șoareci de pădure. În apele din zonă se găsește păstrăvul (Salmo trutta fario) (Primăria Sinaia, 2016).

Dintre păsări pot fi menționate mierla (Turdus merula), gaița (Garrulus glandarius), pupăza (Upupa epops), coțofana (Pica pica), ciuful de pădure (Asio otus), vulturul pleșuv (Gyps fulvus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), privighetoarea (Luscinia megarhynchos), ciocănitoarea (Picidae) și cucul (Cuculus canorus) (Primăria Sinaia, 2016).

3.6. Ariile protejate

Județul Prahova cuprinde habitate naturale specifice mai ales regiunilor biogeografice alpine și continentale, ce necesită declararea ca arii speciale de conservare. Acestea constituie argumente pentru selectarea în Situri de Importanță Comunitară și introducerea în Rețeaua Europeană NATURA 2000 a 8-10% din teritoriul județului (Primăria Sinaia, 2016).

Pe teritoriul județului Prahova există șase arii protejate cu statut legal, declarate prin Legea 5/2000, ce ocupă o suprafață de 5003 ha, din care, în orașul Sinaia:

Abruptul Praovean Bucegi, cu o suprafața de 3478 hă, pe raza orașelor Sinaia și Bușteni (Parc Natural Bucegi);

Locul fosilifer Plaiul Hoților (6 ha) – Orașul Sinaia (Parc Natural Bucegi);

Munții Colții lui Barbes (1513 ha) – Orașul sinaia (Parc Natural Bucegi) (Primăria Sinaia, 2016).

Pe raza orașului Sinaia se află și o parte din Parcul Natural Bucegi. Scopul declarat al Parcului Natural Bucegi este acela de a proteja și conserva ansamblurile peisagistice, în care interacțiunea activităților umane cu natura pe parcursul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și culturală. Cea mai mare parte a domeniului schiabil al orașului Sinaia se află în Parcul Natural Bucegi.

Munții Bucegi sunt declarați Sit de Importanță Comunitară, ca parte integrată a rețelei ecologice europene Natura 2000, conform Ordinului Ministrului Mediului 776/2007 (Primăria Sinaia, 2016). Din punct de vedere administrativ, Situl Munții Bucegi este situat pe teritoriul județean Prahova, Brașov și Dâmbovița. Pe teritoriul județului Prahova, Parcul Natural Bucegi ocupă o suprafață de circa 8322 ha. Pe teritoriul județului Prahova el este divizat astfel: Azuga (28%), Bușteni (64%), Comarnic (18%), Sinaia (50%). El include teritoriul Rezervația Naturală Bucegi, Rezervația Naturală Colții lui Barbes și Rezervația Geologică "Punctul Fosilifer Plaiul Hoților" (Primăria Sinaia, 2016).

Obiective de management ale Parcului Natural Bucegi referitoare la biodiversitate și peisaj:

Finalizarea invetarierii faunei și florei, elaborarea hârtiilor speciilor și habitatelor rare, endemice și vulnerabile;

Dezvoltarea de programme de monitorizare permanență;

Cartarea și monitorizarea vegetației de-a lungul văilor și cursurilor de apă;

Identificarea locurilor de pe traseele turistice erodate și refacerea terenului în locurile afectate;

Reglementarea exploatărilor;

Eliminarea surselor de poluare (deșeuri aruncate necorespunzător);

Conștientizarea localnicilor despre importantă și valoarea produselor naturale.

CAPITOLUL 4. CARACTERISTICILE DEMOGRAFICE ALE POPULATIEI CA EFECT SI FACTOR MODELATOR AL CONDITIILOR ECOLOGICE DIN ORASUL SINAIA

Populația reprezintă totalitatea indivizilor care trăiesc pe un anumit teritoriu sau areal geografic, considerați în ansamblu, indiferent de caracteristicile sau particularitățile acestora legate de rasă, etnie, gen sau vârstă (Erdeli, 2001).

Numărul total al populației unei țări sau regiuni este determinat de rezultatul a două componente:

Mișcarea naturală, respectiv evoluția în timp a nașterilor și deceselor;

Relieful și clima au o influență importantă asupra distribuției spațiale a populației.

4.1. Evoluția numărului de locuitori

Conform INS, în anul 2015, populația orașului Sinaia este de 11.622 și în continuă scădere din anul 1994. Acest lucru este datorat în principal factorilor sociali, economici și politici.

Fig 4.1. Evoluția totală a numărului de locuitori

Sursa: Prelucrare dupa datele INS, Seria Tempo online, 2016

Graficul corespunde unui comportament demografic de criză ca reacție la impactul economic și social în care societatea se află. Printre factorii socio-economici, alături de cei politici, se regăsesc: rata ridicată a nivelului mortalității (odată cu accentuarea procesului de îmbătrânire a populației), sporul natural negativ și migrația externă în căutarea unui trai mai decent. Emigrația accelerează efectele regresării puternice a natalității.

4.2. Dinamica populației

4.2.1 Bilanțul natural al populației

Diferențele care există între nivelul natalității și cel al mortalității unei populații sunt redate de sporul natural sau rata creșterii naturale (Erdeli, 2001).

Sporul natural poate fi pozitiv, când numărul născuților este mai mare decât numărul decedaților, însă poate fi și negativ, dacă nivelul natalității este mai redus decât nivelul mortalității, iar în acest caz se utilizează termenul de declin demografic (Erdeli, 2001).

Fig. 4.2. Rata natalității populatiei

Sursa: Prelucrare dupa datele INS, Seria Tempo online, 2016

Faptul că rata natalității s-a diminuat de la o maximă de peste 7% în anul 1999 la 4% în anul 2014 reprezintă o consecință directă a condițiilor economice și sociale.

Fig. 4.3. Rata mortalității populației

Sursa: Prelucrare dupa datele INS, Seria Tempo online, 2016

Mortalitatea este a doua componentă a mișcării naturale a populației. Atingând valori maxime de aproape 14% în anii 2001 și 2006, perioada cuprinsă între 2007-2011 a prezentat o stabilitate menținută până în 12% a deceselor. Însă, începând cu anul 2012, aceste valori au început să crească din nou, atingând 12%, dar au fost urmate rapid de o scădere bruscă în anul 2014 (în jur de 10%).

Natalitatea arată frecvența sau intensitatea nașterilor în interiorul unei populații.Aceasta se măsoară prin “rata natalității”, indicator calculat prin raportarea numărului total de născuți vii la populația medie. Factorii care permit explicarea acestor variații spațiale ale natalității sunt numeroși, legați între ei și uneori imposibil de separat. În ansamblu, aceștia sunt economici, politici, socio-culturali.

Fig. 4.4. Bilanțul natural al populației

Sursa: Prelucrare dupa datele INS, Seria Tempo online, 2016

4.2.2 Bilanțul migrator al populației

Mobilitatea populației reprezintă o componentă importantă a dinamicii populației, sporul migratoriu fiind complementar sporului natural.

Fig. 4.5. Bilanțul plecărilor definitive ale populației orașului Sinaia, în perioada 1992-2014

Sursa: Prelucrare după datele INS, Seria Tempo online, 2016

Fig. 4.6. Bilanțul sosirilor definitive ale populației orașului Sinaia, în perioada 1992-2014

Sursa: Prelucrare după datele INS, Seria Tempo online, 2016

Se observă o scădere a populației stabilite în orașul Sinaia, în special după 1994. Acest fapt se datorează reducerii majore a personalului fabricii MEFIN S.A., precum și a migrației populației în alte orașe mai puternic dezvoltate sau chiar alte țări.

Totodată, stabilirile de reședință sunt determinate de interesul economic al acestor persoane.

Fig. 4.7. Bilanțul migratoriu al populației

Sursa: Prelucrare după datele INS, Seria Tempo online, 2016

Analizând graficul de mai sus (fig.4.7.), se poate constata o schimbare a raportului între sosiți și plecați. Așadar, se observă că, în jurul anului 1997, numărul persoanelor care au venit în oraș a avut o evoluție ascendentă în raport cu numărul celor care au părăsit orașul. Însă, această evoluție este perturbată de apariția unei crize economice puternice în jurul anilor 2006-2007, odată cu includerea României în UE. Astfel, procentul emigranților a devenit mai mare (aprox. 18%) față de cel al imigranților (aprox. 14%). După anul 2014, acest raport prezintă o oarecare stabilizare-plecați (aprox. 17%) și sosiți (aprox. 15%).

4.2. 3. Bilanțul total

Bilanțul total ne arată diferențele dintre bilanțul natural și bilanțul migratoriu. În orașul Sinaia se observă o tendință de scădere al bilanțului total al populației, fapt ce este determinat în principal de bilanțul natural scăzut.

Fig. 4.8. Bilanțul total al populației

Sursa: Prelucrare după datele INS, Seria Tempo online, 2016

4.3. Structura populației

4.3.1. Structura pe grupe de vârstă și genuri

Structurarea pe grupele de vârstă este expresia divizării populației totale a unui stat în efective anuale, cincinale, decenale sau, cel mai adesea, în trei categorii semnificative, corespunzătoare populației tinere, adulte și vârstnice (Erdeli, 2001).

Fig 4.9. Evoluția numărului de locuitori pe genuri

Sursa: Prelucrare după datele INS, Seria Tempo online, 2016

Fig.4.10. Piramida vârstelor pe genuri 1992

Sursa: Prelucrare după datele INS, Seria Tempo online, 2016

Fig.4.11. Piramida (II) vârstelor pe geuri 2015

Sursa: Prelucrare după datele INS, Seria Tempo online, 2016

Conform Institutului Național de Statistică, comparând piramida vârstelor pe genuri din 1992 cu cea din 2015 se poate observa o tendință de îmbătrânire a populației și de scădere al numărului de nou născuți.

În anul 2015, piramida vârstelor și pe sexe pentru orașul Sinaia are o bază mai îngustă față de cea din 1992, ceea ce ilustrează că natalitatea este mică, cuplurile preferând să aibă mai puțini copii din cauza condițiilor modeste de trai, numărului redus de locuri de muncă, precum și din cauza salariilor mici. Un alt motiv îl poate reprezenta faptul că persoanele de sex feminin au tendința de a se axa mai mult pe formarea unei cariere decât a unei familii. Procentele cele mai ridicate le deține populația cu vârste cuprinse între 44-50 ani și 60-64 ani, predominant fiind sexul feminin. Segmentul populației cuprins între 16-24 ani este mai scăzut decât cel al adulților, acest lucru fiind cauzat de decizia tinerilor de a pleca în alte localități pentru a-și finaliza studiile.

Piramida are o formă relativ simetrică, populația feminină fiind aproximativ egală cu cea masculină, dar cu o ușoară predominare a celei de sex feminin (emigrarea populației masculine în alte țări). Fenomenul de îmbătrânire în orașul Sinaia, la nivelul anului 2015, este în relație cu emigrarea persoanelor tinere și cu diminuarea natalității.

4.3.2. Structura etnică

Grupele etnice sunt diferite subpopulații ai căror membri au caracteristici comune, cum ar fi originea națională, limba, religia sau rasa. La acestea se adaugă și obiceiurile și tradițiile, deci o moștenire culturală comună, precum și existența sau menținerea unei coeziuni de grup (Erdeli, 2001).

Fig. 6.12. Structura etnică a populației, anul 2011

Sursa: Prelucrare după datele INS, recensamant 2011

Conform ultimului recensământ din 2011, în orașul Sinaia predomină românii cu un procent de 93%, romii 1%, iar restul de 6% reprezintă alte etnii sau nu au fost declarate.

4.3.3. Structura confesională

Printre numeroasele elemente culturale ce diferențiază populațiile lumii contemporane, religia constituie un element de referință (Erdeli,2001).

Toate religiile au avut efecte demografice, în măsura în care au dictat reguli cu privire la mariaj, celibatare, avort sau controlul nașterilor. Totodată, au un impact și asupra economiei, în măsura în care au influențat regimul alimentar (Edeli, 2001).

.

Fig. 4.13. Structura confesională, anul 2011

Sursa: Prelucrare după datele INS, recensământ 2011

Religia care predomină la nivelul orașului Sinaia este cea ortodoxă, având un procent de 92%, iar cota de 8% este reprezentată de alte orientări religioase printre care româno-catolică, neoprotestantă, mozaică etc.

4.3.4. Structura profesională

Structura profesională se referă la participarea populației la o activitate economică. Gradul de participare și implicare a populației la o activitate economică cunoaște mari diferențieri spațiale, diferențieri determinate de nivelul general de dezvoltare economică, de factori demografici (natalitate, mortalitate, natalitate, migrații) sau factori politici sau sociali. (Erdeli, 2001).

La nivel național majoritatea populației active economic este cea activă, acesta fiind și cazul orașului Sinaia.

Numărul salariaților s-a modificat în funcție de domeniul de activitate, observându-se o scădere însemnată a populației din sectorul industrial și o orientare către turism și agrement, dar și în domeniul construcțiilor.

CAPITOLUL 5. FUNCȚIA TURISTICĂ A ORAȘULUI SINAIA ȘI ROLUL ACESTEIA ÎN ECOLOGIA ORAȘULUI

După 1989, odată cu scăderea capacității industriale, turismul a simțit o creștere majoră datorită creșterii capacității de cazare, a investițiilor în infrastructura națională și locală, a cadrului natural, bioclimatului, rezervațiilor naturale, dar și datorită așezării orașului de-a lungul drumului European E60 ce permite accesul din marile orașe (București, aflat la 123 km, Ploiești și Brașov). Totodată, pe aici trece principala cale ferată care conectează capitală de nordul și nord-estul țării.

A început să se dezvolte ca stațiune turistică în a două jumătate a secolului al XIX-lea când au fost construite drumul către Brașov (1847), calea ferată către București (1879) și cel mai important, Castelul Peleș (1873-1883) (Matei, Ielenicz si colab., 2009).Pe lângă acestea, au fost construite mai multe spații publice: hoteluri (Caraiman, Palace, etc.), Cazinoul Sinaia, resort-uri termale, parcul Dimitrie Ghica (1881), etc. (Matei, Ielenicz si colab., 2009).

După Primul Război Mondial, toate acestea au transformat Sinaia într-un important centru turistic, urmând că acesta să fie una dintre cele mai vizitate stațiuni turistice de pe Valea Prahovei. Turismul în Sinaia variază în comparație cu alte resort-uri din Carpați și, referitor la hobby-uri turiștilor, există diferite așteptări în acest domeniu. Sinaia deține un flux turistic important mai mare decât Poiana Brașov sau Predeal, având o capacitate superioară de a suporta numeroase cazări (în 2000 – 4520 locuri în 104 hoteluri, pensiuni, vile) față de celelalte resort-uri menționate. S-a înregistrat o 200 000 de turiști pe an (10-14% fiind turiști străini) și peste 600 000 valoare de aproximativ nopți petrecute aici (Matei, Ielenicz si colab., 2009).

5.1. Principalele atracții turistice

5.1.1.Rezervația Parcul Natural Bucegi

Parcul Natural Bucegi este una dintre cele 27 de arii protejate din România. Acesta cuprinde specii floristice, faunistice și habitate de o deosebită importanță. Odată cu promovarea și dezvoltarea turismului, exploatarea maximă a resurselor natural, dar și ca rezultat al procesului pe scară largă de distrugere a diversității biologice, cât și a influenței acesteia asupra factorilor de mediu a fost creat un cadru organizatoric adecvat măsurilor specifice de conservare și protecție prin înființarea Parcului Natural Bucegi, prin O.M. 7/27.01.1990 (bucegipark.ro). Această structură administrativă are o suprafață totală de 35.700 ha, din care rezervațiile integrale – 9.000 ha.

În urma investigațiilor efectuate reiese faptul că în Masivul Bucegi sunt cunoscute pană în prezent 3500 specii animale, de la rotifere până la taxoni superiori. Diversitatea formelor de relief, structura geologică, altitudinea ce se ridică la peste 2500 metri, oferă condiții deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe cât de bogată, pe atât de variată, cuprinzând toate grupele mari de plante. Printre aceste se regăsesc și floarea-de-colț (Leontopodium alpinum) (Fig. 5.1.) sau Iedera ala (Daphane balagayna) (Fig. 5.2).

Fig. 5.1. Leontopodium alpinum (Sursa: bucegipark.ro) Fig. 5.2. Daphane balagayna (Sursa: bucegipark.ro)

Habitate: Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) (Fig. 5.3.), păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) (Fig. 5.4.).

Fig. 5.3. Symphyto-Fagion (Sursa: bucegipark.ro) Fig. 5.4. Picea abies (Sursa: bucegipark.ro)

5.1.2.Castelul Peleș

Castelul Peleș a fost construit la inițiativa primului Rege al României, Carol I, în afara perimetrului comunei Podul Neagului, localitate cu o suprafață de 24 de km în anul 1874, an în care, din inițiativa suveranului, comuna primește numele de Sinaia. Un an mai târziu, în centrul localității sunt construite primele case boierești, iar în 1876 începe construirea căii ferate Ploiești – Predeal, care străbate și Sinaia (peleș.ro, Primaria Sinaia, 2016).

Fig. 5.5. Castelul Peleș (Sursa: peleș.ro) Fig. 5.6. Castelul Peleș (Sursa: peleș.ro)

Fostă reședință regală (1883 – 1947), naționalizată în 1948, muzeu din 1953 în 1975 și din 1990 până azi, proprietate din anul 2007 a Maiestății Sale, Regele Mihai I al României și instituție publică administrată de Statul român, sub egida Ministerului Culturii și Patrimoniului Național (peles.ro, Primaria Sinaia, 2016).

Fig. 5.7. Mănăstirea Sinaia (Sursa: Primăria Sinaia) Fig. 5.8. Centrul Internațional de Conferințe CASINO (Sursa:

personală)

Fig. 5.9. Casa memorială “George Enescu” (Sursa: Primăria Sinaia) Fig. 5.10. Parcul "Dimitrie Ghica"(Sursa: Primăria Sinaia)

Alte obiective: Stâncile Franz Josef, Stânca Sfânta Ana, Gara Sinaia și Gara Regală.

5.2. Domeniul schiabil

Sporturile de iarnă reprezintă oferta de bază a turismului, iar domeniului schiabil este dezvoltat.

Fig. 5.11. Pârtiile Sinaia (Sursa: Primăria Sinaia, 2016)

Există două telecabine între Sinaia și cota 1400 (2 338 m lungime, 7 minute durată transportului, o capacitate de 300 de persoane pe oră) și între cota 1400 și cota 2000 (1945 m lungime, 6 minute durata transportului, o capacitate de 300 de persoane pe oră).

Un telescaun care leagă cota 1400 de cota 2000 și două telegondole, una ce leagă Sinaia de cota 1400 și una inaugurată la sfârșitul anului 2015 care leagă cota 1400 de cota 2000.

Există trei telescaune: Valea Dorului-Vârfu cu Dor (454 m lungime, 3 minute durata transportului, o capacitate de 600 de persoane pe oră); Furnica-Vârfu cu Dor (380 m lungime, 3 minute durata transportului, o capacitate de 200 de persoane pe oră), Vârful cu Dor (350 m lungime, 3 minute durata transportului, o capacitate de 200 de persoane pe oră). (Matei si Ielenicz, 2009).

Tabelul 5.1. Domeniul schiabil Sinaia (Sursa:Mihai, 2009)

Principalele rute turistice sunt:

Sinaia – cota 1400 – Vârful cu Dor – Valea Dorului – Șaua Laptici – Padina (5 ½-6 ore;

Sinaia – Valea Dorului 3 ½-4 ore, rută accesibilă de-a lungul întregului an);

Vârful cu Dor – cota 2000 – Piatra Arsă – Babele – Vârfu Omu ( 5-6 ore; Vârful cu Dor –

Babele 2 ½-3 ore, rută dificilă între Șaua Sugarilor și Vârfu Omu);

Vârful cu Dor – Șaua Călugărului (½-¾ ore, acces interzis în timpul verii);

Vârful cu Dor – Valea Dorului – Blană – Zănoagă (2-2 ½ ore; rută accesibilă de-a lungul

întregului an);

Sinaia – Poiana Stânei – Piciorul Pietrei Arse – Piatra Arsă – hotelul Peștera (6-7 ore; Sinaia

Piatra Arsă 4-4 ½ ore; acces interzis în timpul iernii în zona Piciorul Pietrei Arse);

Sinaia – Piscul Câinelui (¾ ore, rută accesibilă de-a lungul întregului an). (Mihai, 2009).

5.3. Evoluția turiștilor și a structurilor de primire turistică

Pe parcursul anilor, în funcție de factori economici, sociali și politici fluxul turiștilor în orașul Sinaia a variat iar structurile de primire turistică de asemenea.

Fig. 5.12. Evoluția înnoptărilor în structuri de primire turistică în perioada 2001-2015

Sursa: Prelucrare după datele INS, Seria Tempo online, 2016

Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat. Sunt avute în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de clienți) (INS, 2016).

Se observă o creștere a numărului înnoptărilor în structurile de primire turistică din anul 2003 până în anul 2007. Acest lucru este datorat atât creșterii capacității de cazare, a modernizării hotelurilor existențe și a infrastructurii locale, cât și economiei prospere la nivel național. După 2007, se observă o scădere a numărului înnoptărilor. Cauza principală pentru această scădere este criza economică de la nivel global care a afectat și România.

După anul 2011, odată cu stabilizarea economiei pe plan mondial și național, numărul de înnoptări și de turiști este iar în creștere.

Cele mai mari fluxuri de turiști aleg hotelurile pentru opțiunea de cazare (80%, Tabelul 5.13).

Tabelul 5.13. Sosirile turiștilor în structuri de primire turistică

Sursa: Prelucrare după datele INS, Seria Tempo online, 2016

5.4. Inputul turismului în ecologia orașului

Turismul aduce în orașul Sinaia o serie de beneficii economice, investiții, locuri de muncă. Însă, prin fluxurile de turiști necontrolate, orașul este afectat de poluarea fonică, cu gaze și deșeuri. Turiștii, prin activitățile pe care le desfășoară, în special în perioadele de sezon (Crăciun, Paște, Revelion, weekend-uri), exercită o presiune ridicată asupra mediului, ducând astfel la posibile probleme și conflicte de mediu.

Mai mult, din dorința de afaceri rentabile, unele unități și facilități turistice aglomerează orașul, consumând din spațiu în detrimentul păstrării unui indice bun de vegetație.

În acest sens, turismul trebuie să fie conjugat eforturilor de a dezvolta durabil orașul, respectiv să aibă un impact cât mai redus asupra mediului și culturii locale, dar, totodată, să sprijine creșterea veniturilor, reducerea șomajului și conservarea ecosistemelor locale.

Dezvoltarea turismului durabil și ecologic trebuie pe lângă promovarea locală, națională și internațioală, adoptarea de politici și strategii specific să contribuie la sprijinirea integrității locului; stimularea calității nu a cantității; întocmirea unui plan local de acțiune pentru educarea civică și ecologică a populației.

CAPITOLUL 6. CARACTERISTICILE ECOLOGICE ALE SPATIULUI URBAN

6.1. Zonarea funcțională

De-a lungul evoluției, orice oraș se structurează ca formă de utilizare a intravilanului și extravilanului, modelându-se după cerințele comunitățți, evoluția tehnică și puterea financiară. Astfel că apar areale unde este predominantă o anumită activitate, care modelează teritoriul conform necesităților sale, areal care primește denumirea acesteia. În literatura de specialitate se numește proces de zare. Teoria și practica zonificării demonstrează necesitatea intervenției diferențiate la nivelul spațiului urban asupra unor componente caracterizate prin dinamism (spațiul rezidențial) sau prin mare stabilitate (trama stradală), potrivit funcțiilor și cerințelor sociale ale fiecărei așezări. În dinamica ecosistemelor umane acționează o serie de actori: planificatorii, arhitecții, constructorii, proprietarii, finațatorii, guvernul, speculanții, agenții de piață (imobiliari) și alte forțe (judecătorii). Sinaia este orașul cu cea mai mare suprafață împădurită din țară, raportată la suprafața totală a orașului.

Conform raportului de mediu, din datele statistice rezultă că orașul Sinaia are suprafața totală de 8873 hectare, din care:

760 hectare intravilan (8,5%);

8.113 hectare extravilan (91,43%);

Suprafața totală spații verzi: 98.635 mp, adică 9,8 ha iar suprafața spațiului verde în mp/locuitor este de 26,65 mp/cap de locuitor.

Structura suprafețelor de pe raza orașului este următoarea:

Pășuni –fanete = 2.283 ha (25,72 %);

Pădure = 6.190 ha (69,76 %);

Construită (inclusiv curțile) = 228 ha (2,5 %);

Drumuri-căi ferate = 54 ha (0,6 %);

Acvatice = 36 ha (0,4 %);

Neproductive = 82 ha (0,82 %); (Primăria Sinaia, 2016).

Zona rezidențială, marcată pe hartă cu portocaliu, cuprinde 172 ha.

În orașul Sinaia predomină zonă turistică ce cuprinde 208 ha, aceasta fiind principala funcție a orașului și sursă de venituri.

Zona transporturilor este alcătuită din:

Rețeaua de drumuri locale (total lungime: 80 km, drumuri europene: 7 km, drumuri naționale 11 km, drumuri orășenesti modernizate: 53 km);

Accesul se face prin D.N.1 (E60) spre București sau Brașov si D.N.71 spre Târgoviște;

Calea ferată cu acces la rute naționale și internationale (18,9 ha);

Transportul urban de călători (lungimea traseelor urbane: 7km, numărul traseelor urbane: 5, numărul traseelor interurbane: 1) (Primăria Sinaia, 2016).

Zona centrală mixtă se întinde pe o suprafață de 55 ha și cuprinde unități publice administrative, bănci, hoteluri și magazine, fiind cea mai frecventată zonă din întregul oraș.

Zonele industriale polarizează 22,7 ha și sunt reprezentate în majoritate de MEFIN S.A. Înființată în anul 1892 de către Emil Costinescu, aceasta a fost o fabrică de producție a cuielor, șuruburilor și piulițelor. În 1938 începe producția de armament și își dezvoltă baza materială. În 1948, în urma naționalizării, toate proprietățile private intră în proprietatea statului. În 1982 o nouă clădire cu o suprafață de 20.000 mp este construită pentru a crește capacitatea de producție și depozitare. După 1989, România începe tranziția spre o economie de piață. În 1995, Guvernul Român începe procesul de privatizare al MEFIN. Pe parcursul anilor a fost redus personalul și s-au închis numeroase secții, astfel funcția orașului Sinaia devenind turistică. În momentul de față, MEFIN S.A. nu prezintă un impact negativ asupra mediului datorită capacității sale de producție redusă. Singurul aspect neplăcut este cel vizual (Primăria Sinaia, 2016).

Fig.6.1. Zonarea functionala in orasul Sinaia

Prelucrare dupa PUG

În teritoriul administrativ, utilizarea terenurilor se suprapune peste funcția turistică deoarece au valoare estetică și peisagistică, multe dintre ele fiind rezervații naturale. Terenurile agricole au utilizare exclusiv pentru pășunat și sunt situate în extravilan, pe altitudinile mari ale celor două unități montane.

Fig. 6.2. Harta utilizării terenurilor – zona Sinaia

6. 2. Starea componentelor mediului în raport cu cerințele ecologice ale spațiului urban

6.2.1. Mediul aerian

Principalele surse de poluare ale mediului aerian în orașul Sinaia sunt traficul rutier și turiștii. Conform Primăriei Sinaia, din punct de vedere al traficului mediu zilnic anual, efectuat la nivelul orașului de Centrul de monitorizare al traficului Sinaia, pe DN1 ce tranzitează orașul, în perioadele menționate mai sus, numărul vehiculelor poate ajunge la un vârf de 27.000 – 30.000 vehicule/zi iar media fiind de 14.473 vehicule/zi (Primăria Sinaia, 2016).

În urma măsurătorilor efectuate pe teren, în data de 1 și 2 mai 2016 cu sonometrul “Testo 815” s-au obținut următoarele valori de zgomot:

Fig. 6.3.Valorile zgomotului înregistrate pe data de 1 mai 2016

Fig. 6.4.Valorile zgomotului înregistrate pe data de 2 mai 2016

S-au efectuat măsurători în data de 1 mai 2016 deoarece numărul turiștilor este foarte ridicat, iar acest lucru poate fi reprezentativ pentru impactul lor asupra calității mediului și a locuitorilor orașului Sinaia.

Fig. 6.5. Punctele în care s-au efectuat măsurători acustice (Sursa: Google Maps)

În urma măsurătorilor efectuate, se observă pe data de 1 mai valori mai mari ale sunetului față de 2 mai. Valorile de peste 80 db s-au înregistrat doar în prezența alarmelor, sirenelor, calaxoanelor sau vehiculelor vechi, de tonaj mare sau uzate.

Intensitatea cea mai mare a sunetului a fost la intrare și la ieșire din Sinaia, acolo unde DN1 se bifurcă în Bulevardul Republicii și Varianta Sinaia și unde se unește Bulevardul Ferdinad cu Varianta Sinaia. Rezultatele măsurătorilor diferă și în funcție de fluxul de mașini, care nu este regulat.

Măsuratorile s-au efectuat în aceleași locuri în cele 2 zile, pe trotuar, la distanță de 1-2 m de carosabil.

Intensitatea cu care un om vorbește este de 65 până la 70 decibeli și traficul generează sunete de până la 90 decibeli. Nivelul unei conversații discrete se încadrează între 20-50 decibeli, cel al unei străzi intens circulate între 65-70 decibeli, iar cel al unui tunet între 90-100 decibeli. La intensitatea de 140 decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umană și poate chiar afecta sistemul auditiv. Sinaia nu deține sectoare economice care să determine în mod direct poluarea fonică. Principala sursă generatoare de zgomot este traficul auto, mai ales în perioada weekend-ului, concediilor și sărbătorilor mari (Primăria Sinaia, 2016).

Conform raportului de mediu eliberat de Primăria Sinaia, pe parcursul unei zile se înregistrează trei maxime ale nivelului de zgomot, la orele 6-7, 12 și 18-19.

În momentul de față nivelul de zgomot admis pentru spațiile de locuit este de 50 decibeli ziua și seara 30 decibeli.Nivelurile medii anuale ale zgomotului diurn la limita locuințelor situate pe DN1, depășesc frecvent 70 db, maximele înregistrându-se constant în weekend. Climatul sonor al zonelor rezidențiale obișnuite, din cartiere, în care locuiește majoritatea populației urbane se situează sub limita maximă admisă (Primăria Sinaia, 2016).

În urmă măsurătorilor efectuate pe teren, se pot observa valori puțin mai ridicate în data de 1 mai comparativ cu data de 2 mai. Punctele cu valori ridicate se întâlnesc la intrarea pe

Bulevardul Republicii și pe Bulevardul Ferdinand, acolo unde DN1 se bifurcă și se unește.

Aceste valori sunt ridicate în aceste puncte deoarece, în special în sezon, se formează cozi de mașini. Un alt argument pentru valorile ridicate în aceste puncte sunt vehiculele de mare tonaj care nu au voie să circule prin centrul orașului Sinaia, pe Bulevardul Republicii, și sunt deviate pe Variantă.

Majoritatea clădirilor amplasate pe tronsonul analizat nu sunt afectate de zgomotul generat de trafic deoarece sunt bine izolate fonic și au termopane care reduc foarte mult numărul decibelilor.

Fig. 6.6.Testo 815, instrumentul de măsurat intensitatea sunetului

6.2.2. Calitatea solului

După 1990, activitățile turistice au cunoscut noi valențe, tendințele fiind adesea de încurajare a unui turism în masă neorganizat, pentru obținerea unor profituri materiale imediate cât mai mari. Astfel, în bazinul superior al Prahovei, turismul de masă a intrat în contradicție cu necesitatea protecției și conservării patrimoniului natural. Rezultatul acestei contradicții l-a reprezentat depășirea capacității de suport a mediului.

Totodată, cantitatea de deșeuri aruncate necorespunzător crește semnificativ în această perioadă, ducând astfel la accentuarea degradării mediului și al aspectului vizual.

Sursele principale de deșeuri întâlnite în orașul Sinaia:

Activitatea oamenilor în locuințe și în locuri publice generează deșeuri menajere;

Deșeuri municipale biodegradabile;

Deșeuri alimentare;

Ambalaje: hârtie, sticlă, plastic (generate atat de populatia locala cat si de turisti);

Deșeuri industriale;

Fig. 6.7. Deșeuri aruncate necorespunzător, zona centrală (Sursa: personală) Fig. 6.8. Deșeuri aruncate necorespunzător, zona centrală (Sursa: personală)

Fig. 6.9. Deșeuri aruncate necorespunzător, zona centrală (Sursa: personală) Fig 6.10. DN1 – Intrare în orașul Sinaia Decembrie 2015, (Sursa: personală)

Cantitatea de deșeuri variază și este influențată în mod direct de numărul turiștilor aflați în oraș si de perioada.

6.3. Starea ecologică a străzilor

Rolul străzilor din punct de vedere al carosabilului și al părții pietonale prezintă un rol important atât pentru suportul fluxului de turiști, dar și un rol estetic. Primul contact pe care îl au turiștii cu orașul Sinaia este infrastructura rutieră și clădirile de pe Bulevardul Carol I și Republicii, principalele căi de acces către zona centrală.

Pe tronsonul analizat, Bulevardele Carol I și Republicii, s-au analizat mai multe variabile pentru carosabil și partea pietonală.

S-au împărțit cele două bulevarde menționate anterior în 9 tronsoane a câte 200 m fiecare.După cum se poate observă în Fig. 6.11., tronsonul 1 analizat se află în vecinătatea Parcului Dimitrie Ghica, pe Bulevardul Carol I, iar tronsonul 9 se află la unirea Bulevardului Republicii cu Calea Prahovei (Varianta).

Fig. 6.11. Tronsoanele analizate pentru analiza stării ecologice a străzilor (Sursa: Google Maps)

Carosabilul prezintă o medie a variabilelor foarte bună, fapt datorat modernizării infrastructurii orașului din ultimii ani. S-au analizat cuvertura asfaltică, care nu prezintă gropi sau denivelări și are o stare excelentă, marcajele care sunt vizibile, bordurile care prezintă o stare bună, iar indicatoarele care sunt noi și vizibile.

În ceea ce privește partea pietonală, variabilele analizate diferă comparativ cu cele ale carosabilului. Cele mai mici medii se întâlnesc în tronsoanele 7, 8 și 9, unde pubele sunt foarte rare, acest lucru ducând la o prezență mai ridicată a deșeurilor pe aceste tronsoane.

Fig. 6.12. Matricea calității străzii (metoda scorului de peisaj) pentru Bulevardele Carol I si Republicii

DN1 se împarte în două: o parte spre centrul orașului Sinaia, prin Bulevardul Republicii urmat de Bulevardul Carol I și Varianta Sinaia care ocolește centrul orașului, pe la Gara Sinaia. Tronsonul ales este cel care trece prin centrul orașului, fiind intens tranzitat atât pe partea pietonală, cât și pe carosabil.

Variabilele care depășesc valori de 1 sunt cele ale pubelelor și spațiilor verzi. Au fost acordate punctaje de 1 și 2 nu pentru degradarea acestor elemente, ci pentru lipsa acestora comparativ cu celelalte tronsoane analizate.

Fig. 6.13. Bulevardul Republicii, Sinaia, mai 2016, (Sursa: personală)

Fig 6.14. Bulevardul Carol I, Sinaia, mai 2016, (Sursa: personală)

Fig. 6.15. Bulevardul Carol I (legătura cu Bulevardul Republicii) (Sursa: personală)

Cablurile și rețeaua de iluminat au primit calificative bune deoarece, conform ultimului proiect de modernizare, au fost amplasați 376 stâlpi noi iar cablurile de distribuție semnal tv, internet, telefonie au fost mutate subteran (Primăria Sinaia, 2016). Din punctul de vedere al carosabilului, mediile ce prezintă cele mai mici valori sunt cele ale cuverturii asfaltice deoarece nu prezintă gropi. În urma desfășurării proiectului de reabilitare a fost turnat un nou covor asfaltic pe Bulevardele Republicii, Carol I și Ferdinand, dar și pe străzile din vecinătate.

Conform rezultatelor, tronsonul Bd-ul Carol I pe distanța analizată are o medie totală de 0,69 astfel având cel mai bun calificativ, calitatea acestuia fiind “Foarte Bună”, iar acest lucru se poate observa și în pozele de mai sus (Fig. 6.12., 6.13., 6.14.) realizate în luna mai 2016. După modernizarea trotuarelor și a carosabilului, precum și a elementelor aferente lor (indicatoare, marcaje, spații verzi, etc.) se poate observa că acestea nu sunt deteriorate iar starea acestora este foarte bună, ținând cont de presiunea exercitată de turiști și de factorii climatici specifici regiunii.

În figura 6.15.(din 2015) și 6.16.(din 2012) se pot observa diferențele în urma modernizării infrastructurii, pozele fiind din același loc, pe Bulevardul Carol I.

Fig. 6.16. Bd. Carol I, (Octombrie 2015, Sursa: personală) Fig. 6.17. Bd.Carol I (Sursa: Google Maps – street view)

6.5. Starea clădirilor

Pentru analiza stării clădirilor s-a folosit metoda punctajelor, în funcție de mai multe variabile: fundație, pereți, acoperiș, ferestre, balcoane/terase, intrare, conducte și curti. Analiza a fost efectuată printr-o deplasare pe teren în data de 1 mai 2016 atunci când calificativele au fost acordate într-un tabel (Fig. 6.17.). După ce au fost acordate punctaje pentru fiecare variabila a fiecărei clădiri (ex. fundație, pereți, acoperiș, etc.) a fost calculată media aritmetică a tuturor variabilelor și s-a notat în secțiunea “Medii clădire” a tabelului.

După analiza pe teren a clădirilor de pe Bulevardul Republicii și Bulevardul Carol I, pe ambele părți ale acestora, datele au fost centralizate în Excel și au fost acordate culori în funcție de media clădirii. Ulterior, în programul CorelDrawx7 s-au creat poligoane pe cladiri, folosind baza de hartă (fig. 6.17.) de pe Google Maps.

În final, casele au fost numerotate de la 1-91 și au fost adăugate pe harta finală a stării clădirilor tabelele cu calificativele acordate (Fig. 6.19.).

Fig. 6.18. Starea clădirilor de pe Bulevardul Republicii și Bulevardul Carol I, Sinaia

Sursa: Google Maps

Se poate observa pe Fig. 617., în funcție de culorile acordate, o stare mai bună a clădirilor în zona centrală a orașului, pe Bulevardul Carol I comparativ cu cele de pe Bulevardul Republicii. Acest lucru este datorat de prezența clădirilor în zona centrală, unde mai multe au fost reabilitate (Primăria Sinaia, grădinița, școala, etc.), dar și datorită hotelurilor (exemplu: Hotel Bucegi, Hotel New Montana, Hotel Sinaia) care au fost bine întreținute pe parcursul anilor.

Frecvența clădirilor cu o stare foarte bună sau bună de pe Bulevardul Republicii este mai mică deoarece aici este o zonă rezidențială care se unește cu zona industrială, iar astfel clădirile cu o stare satisfăcătoare sunt mai des întâlnite.

Tronsonul vestic (C1->C47) are o medie totală de 1,15 (stare a clădirilor bună) iar partea vestică (C48-C91) o medie de 1,3 (starea clădirilor bună) astfel media totală a tronsonului analizat fiind de 1,23 și putem spune că starea generală a clădirilor de pe Bulevardul Republicii și Bulevardul Carol I este bună.

Fig.6.19.Hotel Bucegi, Sinaia (clădirea 8) (sursa: personală)

De exemplu, în Fig. 6.19. se poate observa Hotelul Bucegi, ce are media calificativelor acordate 0, adică “foarte bună”, fiind o clădire reprezentativă pentru cele din categoria “Stare foarte bună”. Acestuia i s-au acordat următoarele calificative:

În figura 6.20. este Hotelul Păltiniș, o clădire care a primit calificativul 3 (stare nesatisfăcătoare) deoarece pereții sunt degradați, murdari și neîngrijiți, tabla acoperișului prezintă numeroase zone ruginite, ferestrele din lemn au numeroase geamuri sparte, burlanul prezintă fisuri și zone de rugină, etc. Acesta este un exemplu de clădire cu o stare nesatisfăcătoare.

Fig. 6.20. Hotel Păltiniș, Sinaia, (clădirea 70) (Sursa: personală)

6.6. Conflicte potentiale de mediu

O situație conflictuală poate fi considerată conflict de mediu atunci când există cel puțin un actor care își exprimă îngrijorarea privind nerespectarea unor principii promovate prin politicile de mediu de către planul, proiectul sau activitatea desfășurată de celălalt actor. (Schmidz, 2002; Torre et al., 2014). Fiecare conflict de mediu este influențat de mediu, diversitatea actorilor implicați și modurile de gestiune (Ioja et al., 2015).

În cazul orașului Sinaia, un posibil conflict de mediu ar putea fi între populația locală și turiști. Turiștii, prin activitățile pe care le desfășoară și resursele pe care le exploatează pot afecta, mai mult sau mai puțin, populația locală.De exemplu, în perioadele de sezon, aceștia pot afecta populația locală prin zgomot, prin aruncarea necorespunzătoare a deșeurilor sau prin aglomerația cauzată de traficul intens, astfel ducând la un disconfort al locuitorilor orașului.

Un alt tip de posibil conflict de mediu ar putea fi între administrația Parcului Natural Bucegi și activitățile desfășurate de turiști. Administrația, care are rolul de a proteja, conserva, reabilita specii și habitate intră în conflict cu turiștii care nu țin cont de regulile și restricțiile Parcului Natural Bucegi.

Conflictul între investitori și autoritățile locale sau ONG-uri sunt de luat în calcul, deoarece în ultimii ani au fost defrișări în zonă în vederea construirii de noi hoteluri, restaurante sau case.

6.7. Soluții pentru îmbunătățirea metabolismului urban

Prin implementarea proiectului “Reabilitarea Infrastructurii Publice Urbane Oraș Sinaia” au fost reabilitate trotuarele și sistemul rutier din zona centrală a orașului, pe bulevardele Republicii, Carol I și Ferdinand, dar și străzile laterale care intersectează cele trei mari artere de circulație.

Din punct de vedere al fluidizării traficului, tot în cadrul acestui proiect au fost executate sensuri giratorii noi și refăcute cele vechi în Bulevardul Republicii cu Bulevardul Carol 1, strada Avram Iancu și Mihail Kogălniceanu, intersecția Bd-ul Carol I cu stradă Octavian Goga și intersecția Bulevardul Carol I cu strada Gării și au fost montate indicatoare rutiere pentru a crește siguranța circulației (Primăria Sinaia, 2016).

Au fost realizate noi locuri de parcare în zona centrală a orașului, pe toate cele trei bulevarde principale, cât și pe străzile adiacente, acolo unde lățimea trotuarelor și a carosabilului a permis fără a afecta spațiile verzi, astfel parcările neregulamentare care îngreunează traficul au fost reduse (Primăria Sinaia, 2016).

S-a extins rețeaua de apă și canalizare de pe Bulevardul Ferdinand și Bulevardul Republicii pentru a crește siguranța cu alimentare cu apă potabilă a cartierelor Izvor și Platou Izvor (Primăria Sinaia, 2016).

Mobilierul urban nou a fost schimbat, fiind amplasate cișmele orăsenesti, delimitatoare, coșuri de gunoi, bănci stradale, panouri de informații, ceasuri urbane, indicatoare stradale, jardiniere, parapet decorative, amenajări decorative, fântâni arteziene, stații de autobuz. Aceste elemente sunt benefice atât pentru populația locală, cât și pentru turiști (Primăria Sinaia, 2016).

Adoptarea de hotărâri privind aprobarea Regulamentului de Gospodărire a orașului, cu amenzi pentru încălcarea normelor în domeniul salubrității, întreținerii domeniului public, întreținerii terenurilor, clădirilor si instalațiilor aferente acestora.

Investiții în domeniul schiabil pentru un turism ecologic, durabil;

S-a renunțat la firmele de transport care dețineau mijloace de transport vechi, poluante si au

fost achiziționate autobuze și microbuze noi, EURO 4, diminuând astfel poluarea;

S-a interzis prin HCL 199/2007 circulația mijloacelor de transport care tranziționează orașul

deviind circulația acestora pe varianta ocolitoarea a orașului (Primaria Sinaia, 2016).

Fig. 6.21.Centrul Comercial Carpati (Sursa: Google Maps, 2012) Fig. 6.22. Centrul Comercial Carpati (Sursa: personală) 2015

Centrul Comercial Carpați este cel mai mare complex comercial din Sinaia, cuprinzând magazine variate, destinate tuturor categoriilor de consumatori. Se poate observă în Fig. 6.22. starea clădirii în anul 2012 înainte de modernizare, având pereții, geamurile și acoperișul degradate iar în Fig. 6.23. la sfârșitul anului 2015, după modernizarea acestuia.

Datorită amplasamentului central, diversității de magazine și în urma modernizării acestuia, Centrul Comercial Carpați reprezintă un pol de atracție comercială atât pentru turiști, cât și pentru populația locală.

În fiecare an, în Sinaia se organizează Campania de voluntariat “Verde crud-Sinaia”. Acest proiect are în vedere colectarea deșeurilor aruncate necorespunzător, ecologizarea malurilor, vopsirea diferitelor balustrade/garduri și locuri de joacă, curățarea rigolelor.

Această campanie ajută atât la conștientizarea populației locale și a turiștilor asupra aruncării corespunzătoare a deșeurilor și a protejării mediului înconjurător, cât și la reducerea unor cantități de deșeuri din zonele ce prezintă probleme.

Fig. 6.23. Poster campania „Verde Crud” (Sursa: Primăria Sinaia) Fig. 6.24. Programul campaniei „Verde Crud” (Sursa: Primăria Sinaia)

Fig. 6.25. Strângerea deșeurilor din cartierul Izvor (Sursa: Primăria Sinaia, 2016)

Fig. 6.26. Vopsirea balustradelor din orașul Sinaia (Sursa: Primăria Sinaia, 2016)

Fig. 6.27. Colectarea deșeurilor în orașul Sinaia (Sursa: Primăria Sinaia)

6.8. Managementul integrat al deșeurilor

În cazul activităților de colectare și transport al deșeurilor, dacă se respectă programul de colectare și transport stabilit prin caietul de sarcini, impactul este minim și poate fi controlat și eliminate. Prin implementarea unui sistem modern de management al deșeurilor în orașul Sinaia s-a atins atât creșterea gradului de utilizare a deșeurilor cât și colectarea și transportul la instalațiile județene de tratare și eliminare a deșeurilor. Trebuie menționat că activitatea de colectare și transport a deșeurilor este o activitate cu impact pozitiv asupra mediului și sănătății populației, activitate care asigură o calitate superioară vieții și a standardelor de viață din orașul Sinaia.

În plus, după 1990, activitățile turistice au cunoscut noi valențe, tendințele fiind adesea de încurajare a unui turism în masă neorganizat, pentru obținerea unor profituri materiale imediate cât mai mari. Astfel, în bazinul superior al Prahovei, turismul de masă a intrat în contradicție cu necesitatea protecției și conservării patrimoniului natural. Rezultatul acestei contradicții l-a reprezentat depășirea capacității de suport a mediului.

Din punctul de vedere al impactului negativ asupra mediului înconjurător, atât datorat poluării sub toate aspectele (deșeuri și reziduri menajere, noxe), cât și a defrișărilor cu urmări neplăcute asupra solului constituie (Primaria Sinaia, 2016).

Aceste soluții au fost implementate de autorități în ultimii ani și au dus la sporirea calității vieții orașului Sinaia. Odată cu modernizarea infrastructurii interesul turiștilor a crescut în orașul Sinaia, contribuind astfel la creșterea economiei locale.

CAPITOLUL 7. CALITATEA VIETII IN ORASUL SINAIA

Orașul că entitate geografică bine distinctă, nu poate fi disociat, într-o analiză științifică, de factorul uman, aflându-se întotdeauna într-o dinamică și transformare continuă (Nae, 2006).

Încercarea de a identifica calitatea vieții, ca variabilă spațială, implică nenumărate criterii particulare de măsurare (Nae, 2006). Determinarea criteriilor de referință a calității vieții se poate demara din perspectivă teoretică sociologică sau psihologică sau din cercetarea directă prin anchete și sondaje (Nae, 2006).

Imaginea care se formează prin percepție este rezultatul analizelor și funcțiilor de interacțiune și de integrare plurimodală, a operațiilor de analiză, comparare, ordonare și a experiențelor avute și se realizează activ într-un interval de timp, într-o formă simplă sau mai complexă (Matei, 2013, citând Schaub, Zenke, 2001).

Pentru a afla percepția populației orașului Sinaia asupra calității vieții, s-a aplicat un chestionar pe un eșantion de 100 persoane, 50 femei și 50 bărbați, cu vârsta de peste 18 ani.

Cum apreciați calitatea vieții în orașul Sinaia?

Fig. 7.1. Structura percepției privind calitatea vieții în orașul Sinaia

În figura 7.1. se observă o apreciere pozitivă asupra calității vieții în orașul Sinaia, care oscilează între "foarte bună" și "bună". Pe lângă cele 37 de persoane care consideră că Sinaia este un oraș cu o calitate excelentă a vieții, există alte 58 care au răspuns că este suficient de satisfăcătoare pentru traiul zilnic. Chiar dacă 5 dintre cele 100 de persoane intervievate apreciază calitatea vieții ca fiind modestă, oscilând între "nici bună, nici rea", majoritatea locuitorilor sunt mulțumiți.

Considerați orașul Sinaia un oraș poluat?

Fig. 7.2. Percepția populației legată de poluarea orașului Sinaia

Pe lângă cele 91 de indivizi persoane care au avut un răspuns categoric și susțin statutul orașului Sinaia ca fiind un oraș nepoluat, 8 persoane, care, posibil, nu au petrecut timp suficient și nu au explorat mai multe zone ale orașului, au un răspuns ezitant. Există însă o excepție de o singură persoană care a oferit un răspuns contrariu majorității, probabil bazându-se pe o experiență neplăcută.

Considerați că oferta mediului din orașul Sinaia are un anume impact asupra

sănătății dumneavoastră? Dacă da, pozitiv sau negativ?

Fig. 7.3. Percepția populației asupra impactului mediului asupra sănătății

Mediul are un impact pozitiv în majoritate asupra locuitorilor orașului Sinaia. Susținută de un procent de 97%, oferta mediului este benefică sănătății. Însă, 3 persoane din 100 consideră că are un impact negativ. Locația orașului Sinaia în zona muntoasă influențează gradul de poluare care este mult mai scăzut față de zona de câmpie în care zonele urbane sunt predispuse la mai multe aspecte negative.

Care considerați că sunt principalele probleme de mediu în orașul Sinaia?

Fig. 7.4. Percepția populației asupra principalelor probleme de mediu

Conform graficului, există două cauze principale care afectează orașul Sinaia. Într-un număr de 43 de persoane, acestea consideră că aruncarea necorespunzătoare a deșeurilor este o cauză principală, având în vedere mărirea numărului populației și, odată cu aceasta, lipsa spiritului civic, dar și creșterea cantității de deșeuri odată cu numărul de turiști sosiți. O a doua categorie învinovățește traficul auto (42%). Turismul devine o problemă de mediu în Sinaia în opinia a 13 persoane (13%), fiind în continuă creștere de-a lungul anilor și care prevestește o posibilă deteriorare a stilului de viață liniștit al locuitorilor. Pe lângă acestea, 2% dintre participanți susțin că industria este un impediment, procent scăzut din cauza lipsei de interes față de industrie la nivel național și local.

Cum apreciați calitatea aerului în orașul Sinaia?

Fig. 7.5. Percepția populației asupra calității aerului în orașul Sinaia

Majoritatea persoanelor consideră calitatea aerului ca fiind "bună" (58%), iar 37% dintre cei 100 nu ezită să conteste faptul că este "foarte bună". Zona în care orașul este localizat favorizează calitatea aerului. Însă, poluarea în urma creșterii traficului auto în zona orașului și turismul în plină dezvoltare îi determină pe 5 dintre aceștia să oscileze între răspunsuri, considerând-o "nici bună, nici rea", fără a fi afectați major de calitatea aerului curent.

Cum apreciați nivelul zgomotului în orașul Sinaia?

Fig. 7.6. Percepția populației asupra calității zgomotului în orașul Sinaia

Locația Configurarea tramei stradalei, managementul circulatiei si topografia sitului orașului Sinaia determină un nivel al zgomotului relativ scăzut. Părerile oscilează între "mediu" și "mic", astfel că 41% din persoane consideră că este scăzut, iar 39% că se află la medie. De asemenea, 18 dintre cei 100 intervievați susțin reputația orașului ca fiind o destinație potrivită pentru relaxare și eliberare de cotidian, nivelul zgomotului fiind foarte mic. Ținând cont însă de zonele orașului care sunt mai expuse și vizitate mai des de către turiști, cum ar fi centrul, 2% consideră că este "ridicat" din cauza numărului mare de automobile care circulă în special în timpul vacanțelor. Aceste răspunsuri variază și în funcție de locația domiciliului fiecărei persoane.

Cum apreciați calitatea solului (curățenia)?

Fig. 7.7. Percepția populației asupra calității curățenii în orașul Sinaia

Conform graficului, curățenia în orașul Sinaia este păstrată cu prudență. Numeroasele modificări la nivelul orașului prin asfaltare, modernizare și plasare a din ce în ce mai multe coșuri de gunoi pentru realizarea unui sistem de management integrat al deșeurilor îi determină pe cei intervievați să rezume calitatea solului în Sinaia ca fiind "foarte bună" (38%) și "bună" (56%). Există însă un număr restrains (6%) care consideră că este modestă, fără a putea fi caracterizată ca bună sau rea.

Cum apreciați calitatea apei în orașul Sinaia?

Fig. 7.8. Percepția populației asupra calității apei în orașul Sinaia

Privind calitatea apei în orașul Sinaia, pe de-o parte, 57% din persoane consideră că este "bună", iar 21% o caracterizează ca fiind "foarte bună", mai mult de jumătate oferind orașului o reputație pozitivă, fiind alimentat cu apă din râul Prahova. Pe de alta parte, pe lângă alte 19 persoane intervievate care au oferit un răspuns variind între "nici bună, nici rea", 3% îi însușește o valoare negativă, aceste răspunsuri fiind argumentate de apă calcaroasă sau de calitatea râului Prahova.

Cum apreciați calitatea clădirilor?

Fig. 7.9. Percepția populației asupra calității clădirilor în orașul Sinaia

Calitatea clădirilor în orașul Sinaia este considerată "bună" de marea majoritate a persoanelor care au participat la acest chestionar (74%). Există 13% din persoane care îi atribuie orașului o calitate foarte bună a clădirilor, fiind construite și modernizate în ultimii ani numeroase clădiri, în special în centrul orașului. Fiind un oraș în care locuiesc numeroase persoane vârstnice, casele acestora și-au păstrat condițiile inițiale fără modificări majore, ceea ce îi determină pe 12% dintre cei intervievați să afirme că au o stare "nici bună, nici rea". O persoană atrage atenția asupra existenței unor clădiri într-o stare avansată de degradare, chiar și părăsite, atribuind o calitate "rea" a clădirilor din orașul Sinaia.

Cum apreciați calitatea străzilor?

Fig. 7.10. Percepția populației asupra calității străzilor în orașul Sinaia

În orașul Sinaia, străzile prezintă o stare bună și foarte bună, fapt susținut de mai mult de 90% dintre persoanele intervievate, 59% considerând calitatea acestora că este "bună", iar 38% că este "foarte bună". Fiind încă în proces de modernizare, există însă câteva zone în care străzile nu au fost asfaltate complet, ceea ce îi determină pe 3 din cei 100 să ofere un răspuns care oscilează între "nici bună, nici rea".

Cum apreciați calitatea spațiilor verzi?

Fig. 7.11. Percepția populației asupra calității spațiilor verzi în orașul Sinaia

Zona în care este localizată Sinaia oferă numeroase spații verzi naturale, fără a fi nevoie de amenajarea majoră a acestora. Astfel, în orașul Sinaia, spațiile verzi sunt îngrijite și menținute la o calitate pe care 61% din persoane o consideră "bună", iar 32% o consideră "foarte bună". Există însă 7 indivizi dintre cei intervievați care ezită să acorde orașului o valoare mai ridicată, considerând că nu este "nici bună, nici rea".

Cum apreciați calitatea accesului la facilitățile de recreere?

Fig. 7.12. Percepția populației asupra calității accesului la facilitățile de recreere verzi

Conform graficului de mai sus, 52% de persoane consideră că accesul la facilitățile de recreere este de o calitate "bună", iar 35% de o calitate "foarte bună". Însă, răspunsurile pozitive sunt mai restrânse deoarece 13 % dintre cei chestionați susțin că nu este "nici bună, nici rea". Acest lucru poate fi cauzat de faptul că accesul la facilitățile de recreere este restrâns pentru unele dintre persoanele intervievate, fiind o distanță mai mare pentru unii locuitori pentru a le frecventa la fel de des, iar pe lângă deplasarea pe jos, este nevoie și de transport în comun.

Cum apreciați serviciile de salubrizare?

Fig. 7.13. Percepția populației asupra calității serviciilor de salubrizare în orașul Sinaia

Conform fig.7.13, în orașul Sinaia, serviciile de salubrizare sunt prestate corespunzător. Așadar, 62 de persoane consideră că dețin o calitate "bună", iar 22 "foarte bună". 16 dintre cei chestionați oscilează între bună și rea, posibil datorită unor experiențe neplăcute cu serviciile de salubrizare.

Cum apreciați calitatea siguranței în orașul Sinaia?

Fig. 7.14. Percepția populației asupra calității siguranței în orașul Sinaia

În orașul Sinaia, atât locuitorii săi, cât și turiștii, au un grad ridicat de siguranță. 53 dintre persoanele intervievate consideră că beneficiază de o siguranță "bună", fapt pentru care amplasarea de semne de circulație, punerea în funcțiune a tuturor trecerilor de pietoni, reabilitarea străzilor și a locuințelor aproape terminate pot explica tendința de ezitare de a alege valoarea maximă. Pentru restul de 47%, calitatea siguranței este "foarte bună", Sinaia fiind un oraș care oferă condiții de viață calitative. Totodată, în orașul Sinaia nu au fost cazuri de infracționalitate înregistrate pe parcursul anilor, ci doar câteva incidente izolate care au fost rezolvate ulterior.

Cum apreciați calitatea confortului în locuința dumneavoastră?

Fig. 7.15. Percepția populației asupra confortului în locuință în orașul Sinaia

Conform figurii 7.15., condițiile de locuire în orașul Sinaia sunt adecvate. Pentru mai mult de jumătate din cele 100 de persoane care au participat la chestionar, calitatea confortului este "foarte bună" (63%), fiind un oraș în care nivelul zgomotului și gradul de poluare sunt scăzute, iar calitatea apei, solului și aerului sunt ridicate. 32 de persoane consideră că este "bună", iar 5 oscilează între bună și rea, existând probabil condiții mai neplăcute de-a lungul timpului care le-au modificat opinia față de calitatea confortului în propriul imobil ca locuitor sau turist.

Care parte din oraș are probleme mai mari legate de calitatea mediului?

Printre răspunsurile date de persoanele intervievate, cele mai comune sunt:

Zona centrală a orașului;

Zona gării;

Cota 1400;

Bulevardele principale.

17. Cine considerați că va putea îmbunătăți calitatea mediului?

Fig.7.16. Percepția populației asupra îmbunătățirii calității mediului în orașul Sinaia

Părerile referitoare la cine va putea îmbunătăți calitatea mediului sunt variate, începând cu Primăria până la un răspuns care nu numește nicio instituție sau individ. 64 dintre persoanele intervievate consideră că primăria este răspunzătoare pentru mediul în care locuitorii orașului Sinaia locuiesc, având atribuții referitoare la bugetul local, la relația cu consiliul local sau legate de bugetul local. Totodată, cei 64% intervievați au observat că majoritatea proiectelor desfășurate în oraș au fost de către Primăria Sinaia. 13% susțin că prefectura județului poate îmbunătăți calitatea mediului, deținând o influență mai mare deoarece activează la nivelul județului. 19 persoane menționează că fiecare individ este răspunzător în mod direct de mediul în care trăiește, instituțiile neavând un contact permanent cu împrejurimile în care aceștia locuiesc, așadar, atribuțiile ar trebui să revină cetățenilor. Guvernul este alegerea pentru 3 persoane, exercitând conducerea generală a administrației publice și elaborând proiecte la nivelul statului. Însă, o persoană din cele 100 intervievate nu a oferit un răspuns concret.

Fig.7.17. Structura nivelurilor veniturilor populației esantionate din orașul Sinaia

Conform graficului de mai sus, majoritatea persoanelor au venituri cuprinse între 800-1600 RON, fiind în număr de 56. O a doua categorie este constituită de invidizi cu salarii de 1600-2400 RON, cu o stare materială mai bună, dar care nu acoperă numărul rămas, fiind doar 34. Pe lângă acestea, doar 10 persoane au venit peste 2400 RON, arătând că există posibilitatea unui trai mai bun.Veniturile diferă în funcție domeniul de activitate al persoanei respective, ce poate varia de la instituții publice (primărie, spital) la domeniul privat (hoteluri, magazine).

În general, sunteți mulțumit de calitatea vieții pe care o duceți?

Fig.7.18. Percepția populației asupra calității vieții personale

Majoritatea persoanelor sunt mulțumite de calitatea pe care o duc, fiind mai mult de jumătate din cei 100, anume 63. Există și o categorie care este pe deplin mulțumită de condiții, fiind în număr de 20, iar 17 se declar "nici mulțumiți, nici nemulțumiți", depinzând în cazul fiecărei persoane de traiul pe care și l-a format și condițiile care îi sunt oferite.

Cum credeți că veți trăi în următorii 5 ani?

Fig. 7.19. Percepția populației privind calitatea vieții în următorii 5 ani

Calitatea vieții în orașul Sinaia este în plină schimbare conform graficului de mai sus, iar mai mult de jumătate din cei chestionați consideră că vor avea un trai mai bun, 30% susțin că vor trăi "mult mai bine" în următorii 5 ani, iar 42% "mai bine". Pentru aceștia, modernizarea orașului reprezintă un factor major în viitorul apropiat, beneficiind de condiții de trai mai bune față de ceea ce li se oferă în prezent prin aplicarea numeroaselor proiecte de dezvoltare și reabilitare în Sinaia. Pentru 26 de persoane, opinia asupra locuirii în Sinaia suferă modificări minore, aceștia considerând că traiul va fi aproape la fel, fără a fi afectați în mod direct de noile implementări, ci fiind mulțumiți de ceea ce li s-a oferit până acum și de ceea ce li se va oferi pe viitor. În mod contrar, 2 dintre aceștia susțin că traiul lor se va înrăutăți, că vor trăi ceva mai prost față de prezent, fiind posibil ca numeroasele încercări de schimbare a împrejurimilor nu vor avea neapărat un impact pozitiv.

Din punctul de vedere al domiciliului, toate cele 100 persoane intervievate au domiciliul în orașul Sinaia. Dintre acestea, (76%) au vârste cuprinse între 20-60 ani, cuprinzând un număr mediu al persoanelor active, urmate de persoanele sub 20 ani (22%), iar persoanele cu vârstă de peste 61 ani reprezintă doar 2%.

Fig 7.20. Structura pe grupe a eșantionului intervievat

Interesul față de prezentul și viitorul orașului Sinaia se regăsește la indivizii adulți într-o mai mare măsură față de persoanele pensionate și cele tinere.

Fig 7.21. Structura pe niveluri educationale a esantionul intervievat

În ceea ce privește studiile persoanelor intervievate, predomină persoanele cu studii universitare (58%). O a două categorie este reprezentată de aproape jumătate din numărul persoanelor participante, anume 41%, care au urmat liceul. Pe lângă acestea, există o foarte mică pondere de 1% pentru cei cu studii gimnaziale.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI DE DEZVOLTARE ECOLOGICĂ

În urma procurării, prelucrării și sistematizării datelor cu privire la cadrul natural (relief, climă, hidrografie), structura populației, dar și a percepției locuitorilor asupra caracteristicilor ecologice ale mediului urban putem spune că tendința orașului Sinaia este de o continuă expansiune teritorială și dezvoltare durabilă și ecologică.

Din punct de vedere al funcției economice a orașului, acesta s-a dezvoltat odată cu apariția principalelor atracții turistice și a investițiilor în infrastructură și promovare după anul 1989. Astfel, Castelul Peleș, Mănăstirea Sinaia, domeniul schiabil dezvoltat, Parcul Natural Bucegi, precum și accesibilitatea turiștilor de a ajunge în oraș au dus la transformarea funcției orașului din funcție economico-industrială în funcție turistică. Acest fapt poate fi observat și după datele prelucrate de la Institutul Național de Statistică care ne arată o creștere continuă a numărului de turiști, înnoptări și unități de primire turistică, exceptând perioada de criză economică din anii 2007-2009 când s-au simțit scăderi atât în fluxul turistic, cât și în numărul de unități de primire turistică.

Industria orașului a fost bazată pe activitatea desfășurată de MEFIN S.A., înființată în 1892, care și-a extins suprafața și gama de producție pe parcursul anilor, iar după 1995, prin privatizare și reducere a personalului, capacitatea de producție a scăzut, industria turismului și cea a serviciilor devenind sectoarele importante economice ale orașului Sinaia.

Din punctul de vedere al zonării, în orașul Sinaia predomină zonele turistice, care se întâlnesc și în zonele rezidențiale și centrale mixte. Acest lucru este datorat funcției turistice a orașului, care a simțit o continuă dezvoltare după anul 1990. Totodată, numeroase case au fost transformate în unități de primire turistică datorită cererii tot mai mari de cazare rezultată din fluxul turistic.

Privind calitatea străzilor și clădirilor, în urma deplasărilor pe teren și a analizării componentelor acestora prin acordarea de calificative pentru fiecare variabilă, de pe Bulevardul Republicii și Bulevardul Carol I, a rezultat o medie totală a clădirilor de 1,23 (stare “bună”). În ceea ce privește calitatea străzilor, în urma împărțirii Bulevardului Republicii și Bulevardul Carol I în tronsoane egale, media generală a valorilor acordate este de 0,69 (“foarte bună”).

Calitatea bună a clădirilor este dată de prezența numeroaselor hoteluri ce au fost bine întreținute pe parcursul anilor (Hotel Internațional, Hotel Bucegi, Hotel New Montana, etc.) și de reabilitarea clădirilor publice (Primăria Sinaia, grădinița, școala). Clădirile ce au medii a calificativelor mai mici sunt cele din domeniul privat, predominant case, care au anumite elemente deteriorate (pereți, intrare, acoperiș, geamuri, etc.). Starea foarte bună a părții pietonale se datorează modernizării infrastructurii din ultimii ani pe cele trei bulevarde principale (Bulevardul Republicii, Bulevardul Carol I și Bulevardul Ferdinand). S-au acordat calificative mai mici tronsoanelor cărora le lipseau coșurile de gunoi și spațiile verzi. În același timp, carosabilul prezintă o stare foarte bună împreună cu toate elementele întâlnite pe acesta (marcaje, semne de circulație, covorul asfaltic, bordura, etc.).

Percepția populației a fost analizată cu ajutorul chestionarului, pe un eșantion de 100 oameni cu domiciliul în Sinaia. În urma prelucrării rezultatelor și centralizării acestora, s-a constatat că 58% din populație are o apreciere pozitivă asupra calității vieții în Sinaia, fapt ce este determinat în principal de factori economico-sociali. Majoritatea persoanelor intervievate consideră că orașul Sinaia nu este un oraș poluat, iar oferta mediului din oraș au un efect pozitiv asupra lor. În ceea ce privește percepția populației asupra principalelor probleme de mediu, părerile sunt împărțite între aruncarea necorespunzătoare a deșeurilor, traficul auto și turism.

În ceea ce privește curățenia, 56% din locuitorii orașului consideră că este “bună”, acest lucru fiind datorat sistemului de management integrat al deșeurilor implementat de primărie, precum și a campaniilor ecologice (“Verde Crud”). Opinia populației asupra calității străzilor și clădirilor este predominat “bună” și “foarte bună”, asemănându-se cu rezultatele obținute în urma evaluării personale ale acestora. Spațiile verzi sunt bine întreținute, iar accesul către acestea diferă în funcție de domiciliul persoanei intervievate, predominant fiind ușor accesibil, conform rezultatelor obținute în urma intervievării. Principalele probleme de mediu întâmpinate în orașul Sinaia din punctul de vedere al locuitorilor se întâlnesc în zona centrală a orașului (zgomot, deșeuri), zona gării (deșeuri aruncate necorespunzător, lipsa pubelelor) și pe bulevardele principale (trafic intens în weekend-uri și în perioadele sărbătorilor), iar în proporție de 64% susțin că primăria este responsabilă pentru combaterea acestor probleme. În prezent, 83% dintre cei intervievați sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de calitatea vieții pe care o duc, considerând că în următorii 5 ani condițiile de trai vor fi ceva mai bune (42%), mult mai bune (30%) și aproape la fel (26%).

În urmă sondajului efectuat, putem afirma că populația orașului Sinaia este mulțumită de condițiile actuale de trai datorită gradului de siguranță ridicat, veniturilor, infrastructurii, confortului locuinței, a calității aerului, apei și a serviciilor de salubrizare.

Toate aceste rezultate diferă în funcție de experiențele trăite, amplasarea domiciliului în cadrul orașului Sinaia (central sau periferic), nivelul de educație și de venituri.

Primăria orașului Sinaia organizează numeroase proiecte ce au rolul de a conserva și reabilita infrastructura, spațiile verzi, managementul integrat al deșeurilor precum și activități de recreere care deservesc locuitorilor și turiștilor.

Din punct de vedere al problemelor identificate, Primăria Sinaia ar trebui să asigure un număr mai mare de pubele în zonele în care lipsesc, reducându-se astfel cantitatea de deșeuri aruncată necorespunzător. Anumite străzi marginale nu prezintă pubele, iar cantitatea de deșeuri este ridicată. Totodată, clădirile ce prezintă un aspect neplăcut ar trebui reabilitate din fondurile europene pentru a reduce aspectul neplăcut al acestora, mai ales din zona centrală.

Nu în ultimul rând, ar trebui să se investească în campanii de informare și conștientizare a turiștilor privind conservarea ariilor protejate, aruncarea necorespunzătoare a deșeurilor și protejarea infrastructurii orașului.

ANEXA 1.CHESTIONAR PRIVIND CALITATEA VIEȚII LOCUITORILOR ORAȘULUI SINAIA

Cum apreciați calitatea vieții în orașul Sinaia?

Foarte bună

Bună

Nici bună, nici rea

Rea

Foarte rea

Considerați orașul Sinaia un oraș poluat?

Da

Nu

Nu știu

Considerați că oferta mediului din orașul Sinaia are un impact asupra sănătății dumneavoastră? Dacă da, pozitiv sau negativ?

Pozitiv

Negativ

Care considerați că sunt principalele probleme de mediu în orașul Sinaia?

Turismul

Traficul auto

Industria

Aruncarea necorespunzătoare a deșeurilor

Alte motive……………………………….

Cum apreciați calitatea aerului în orașul Sinaia?

Foarte bună

Bună

Nici bună, nici rea

Rea

Foarte rea

Cum apreciați nivelul zgomotului în orașul Sinaia?

Foarte ridicat

Ridicat

Mediu

Mic

Foarte mic

Cum apreciați calitatea solului (curățenia)?

Foarte bună

Bună

Nici bună, nici rea

Rea

Foarte rea

Cum apreciați calitatea apei în orașul Sinaia?

Foarte bună

Bună

Nici bună, nici rea

Rea

Foarte rea

Cum apreciați calitatea clădirilor?

Foarte bună

Bună

Nici bună, nici rea

Rea

Foarte rea

Cum apreciați calitatea străzilor?

Foarte bună

Bună

Nici bună, nici rea

Rea

Foarte rea

Cum apreciați calitatea spațiilor verzi?

Foarte bună

Bună

Nici bună, nici rea

Rea

Foarte rea

Cum apreciați calitatea accesului la facilitățile de recreere?

Foarte bună

Bună

Nici bună, nici rea

Rea

Foarte rea

Cum apreciați serviciile de salubrizare?

Foarte bună

Bună

Nici bună, nici rea

Rea

Foarte rea

Cum apreciați calitatea siguranței în orașul Sinaia?

Foarte bună

Bună

Nici bună, nici rea

Rea

Foarte rea

Cum apreciați calitatea confortului în locuința dumneavoastră?

Foarte bună

Bună

Nici bună, nici rea

Rea

Foarte rea

Care parte din oraș are probleme mai mari legate de calitatea mediului?

………………………………………………………………………..

Cine considerați că va putea îmbunătăți calitatea mediului?

Primaria

Guvernul

Prefectura județului

Fiecare individ

Nu știu

Venit:

< 800 RON

800 – 1600 RON

1600 – 2400 RON

> 2400 RON

În general, sunteți multumiți de calitatea vieții pe care o duceți?

Foarte mulțumit

Mulțumit

Nici mulțumit, nici nemulțumit

Nemulțumit

Foarte nemulțumit

Cum credeți că veți trăi în următorii 5 ani?

Mult mai bine

Ceva mai bine

Aproape la fel

Ceva mai prost

Mult mai prost

Nu răspund

Domiciliul:

Sinaia

Alt oraș

Mediul rural

Vârstă:

Sub 20 ani

20-60 ani

Peste 61 ani

Genul:

Masculin

Feminin

Educație:

Gimnaziu

Liceu

Facultate

Bibliografie

Dumitrescu, Alexandru, Birsan, Marius-Victor, (2015) ROCADA gridded daily climatic dataset, Nat Hazards (online);

Erdeli, George, Liliaa, Dumitrache, 2001, Geografia Populației, Editura Corint;

Ioja, Cristian, Nita, Mihai, Vanau, Gabriel, et. Al., 2015, Managementul conflictelor de Mediu, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti;

Lucrarea de doctorat, autor Oprea Răzvan, 2004, "Bazinul montan al Prahovei”.

Matei Elena, Braghina C., Bogdan Elena, Preda Mihaela, 2013, Dezvoltarea durabilă a orașelor mici din România între potențial și cerințele comunităților, Editura Universitară, București;

Matei, Elena, Ielenicz, M., Cianga N., Vert. C., 2009, Resorts of national interest in the Romanian Carpathians, Editura Universitară, București;

Nae, Mirela, 2006, Geografia calității vieții urbane: metode de analiză, Editura Universitară, București;

Nedelcu, Adrian, 2010, Valea Prahovei și sistemul său fluviatil – Studiu de geografie fizică cu privire specială asupra hidrografiei, Editura Universitară, București.

Oprea, Răzvan, 2005, Bazinul montan al Prahovei. Studiul potențialului natural și al impactului antropic asupra peisajului, Editura Universitară, București;

Pătru, Ileana Georgeta, Zaharia, Liliana, Oprea, Răzvan, 2006, Geografia fizică a României– Climă, ape, vegetație, soluri, Editura Universitară;

Fisa Localitatii orasului Sinaia (eliberat de Primaria Sinaia);

Planul Urbanistic General al orasului Sinaia (eliberat de Primaria Sinaia);

Raportul de Mediu al orasului Sinaia (eliberat de Primaria Sinaia);

www.insse.ro

www.bucegipark.ro

www.primaria-sinaia.ro

www.peles.ro

Google Maps

Google Earth