Hotel Carte (6.08.2019) 18.30 Var Fin [302558]

Capitolul 1

TABELE

1. GENERALITĂȚI:

Reprezintă o [anonimizat].

Permit stabilirea legăturilor (relațiilor) dintre diferite categorii de date și transferul informațiilor către baze de date sau fișiere.

Ca mod de prezentare se aseamănă cu Excel.

Metodele de realizare a unui tabel sunt:

[anonimizat];

[anonimizat];

Design – butonul Design View din rubrica Create;

SharePoint – butonul SharePoint Lists din rubrica Create;

Import – butonul Access din rubrica External Data;

Legare – butonul Access din rubrica External Data.

În funcție de metoda pe care o alegem, crearea unui tabel poate implica una sau mai multe operații:

Specificarea câmpurilor tabelului;

Determinarea tipului de date pentru fiecare câmp;

Determinarea dimensiunii câmpului;

Salvarea și denumirea tabelului.

2. MODURI DE REALIZARE A UNUI TABEL

a). Crearea unui tabel folosind un șablon

Etape:

Executăm clic pe butonul Create;

Executăm clic pe butonul Table Templates;

Executăm clic pe șablonul tabelului (Contacts – contacte, Tasks – sarcini, Issues – probleme, Events – [anonimizat]);

Pentru a modifica numele unui câmp executăm dublu clic pe numele acestuia și tastăm noul nume după care apăsăm tasta Enter;

Executăm clic pe Save pentru salvarea tabelei;

Executăm clic pe OK.

Contacts

b). Realizarea unui tabel prin introducerea datelor

Etapele de realizare a unei tabele sunt:

b1. Din panoul de navigație alegem Create după care clic pe Table.

b2. Se deschide o nouă tabelă în care introducem datele.

Operațiile în cadrul unui tabel sunt :

c). Lucrul cu un tabel în vederea Design

Etape:

1). Din rubrica Create alegem butonul Table Design.

sau selectăm tabelul pe care dorim să îl modificăm după care executăm clic pe butonul Design View.

2). Executăm clic într-o celulă din Field Name după care tastăm un nume câmpului.

3). Selectăm un tip de dată din Data Type cu ajutorul listei derulante.

4). Executăm clic într-o celulă din Description pentru a reliza o descriere asupra câmpului.

5). Pentru a insera un câmp executăm clic pe selectorul câmpului aflat sub locul unde dorim să inserăm după care alegem opțiunea Insert Rows.

6). Pentru a șterge un câmp executăm clic pe selectorul rândului pe care dorim să-l ștergem după care alegem opțiunea Delete Rows.

7). [anonimizat].

8). După terminare executăm clic pe butonul Close din fereastra Table (tabel).

PĂRȚILE COMPONENNETE ALE UNUI TABEL SUNT:

1). Field Name reprezintă numele câmpului și trebuie să respecte următoarele reguli:

trebuie să fie unic în interiorul tabelului;

poate avea până la 64 caractere;

[anonimizat];

este interzisă utilizarea caracterelor: punct (.), semnul exclamării (!) și parantezele drepte ([ ]).

2). Din celula Data Type (tipul sau natura) selectăm tipul de dată din lista derulantă

Text:

– Cel mai folosit tip de date prestabilit;

– Cuprinde caractere alfanumerice până la 255 având o lungime de 50.

Number:

– Se foloseste pentru date numerice;

– Sunt disponibile mai multe subtipuri de date

File size cuprinde:

Byte este tip de date întreg a cărui valoare este cuprinsă între 0 și 255;

Integer este tip de date întreg a cărui valoare este cuprinsă între -32768 și 32767;

Long Integer este tip de date întreg a cărui valoare este cuprinsă între 2.147.483.648 și 2.147.483.647;

Single este tip de date întreg a cărui valoare este cuprinsă între:

Pentru valori negative: -3,402823E38 și -1,401298E-45

Pentru valori pozitive: 1,401298E-45 și 3,402823E38;

Double este tip de date întreg a cărui valoare este cuprinsă între valorile:

-1,797693E308 și -4,940656E-324 pentru valori negative

1,797693E308 și 4,940656E-324 pentru valori pozitive

Replication ID reprezintă valori folosite la stabilirea de identificatori unici.

Caracterele ce se pot utiliza într-un format de afișare al unui câmp numeric:

. – separatorul zecimal este punctul;

, – separatorul miilor este virgula;

0 – sunt afișate cifre sau zero;

# – sunt afișate cifre sau spațiu;

$ – este afișat și caracterul $;

% – numărul este înmulțit cu 100 și alături este afișat caracterul procent;

E+, E-, e+, e – stabilește formate de afișare în format științific.

Auto Number:

Reprezintă numere întregi pozitive inserate automat de MS Access pentru fiecare înregistrare nou introdusă;

Se poate insera Increment cu 1 sau poate cu un număr general aleator;

În funcție de New Vailues avem : – Increment

– Random.

Memo:

– Caractere alfanumerice până la 64 de mii de bytes

– Se folosește pentru a oferi informații descriptive

– Nu poate fi cheie: – primară

– indexată

Etape de formatare a unui text din memo cu opțiuni de tip Rich Text:

afișăm tabelul în modul Design View;

mergem pe câmpul care are tipul Memo, iar din proprietăți alegem Rich Text din Text Format după care închidem tabelul și îl salvăm;

deschidem tabelul după care executăm clic pe oricare din butoanele de formatare (Bold-aldine, Italic-cursiv, Underline-subliniere, Font Color-culoare font, Font sau Font Size-dimensiune font).

Currency:

– Un tip numeric special cu 15 cifre și 4 zecimale;

– Avem: – precizie mare

– viteză mică.

Date/Time = Memorează date calendaristice, inclusiv ora în formate predefinite.

Formatele de date predefinite sunt:

General Date (dată în general);

Long Date (dată în formă lungă);

Medium Date (dată în formă medie);

Short Date (dată în formă scurtă);

Long Time (oră în formă lungă);

Medium Time (oră în formă medie);

Short Time (oră în formă scurtă).

Caracterele care se pot utilize într-un câmp de tip Date/Time:

: – separator pentru timp;

/ – separator pentru dată calendaristică;

d – ziua este afișată sub formă de valori de la 1 la 31;

dd – ziua este afișată sub formă de valori de la 01 la 31;

ddd – sunt afișate numai primele trei caractere din numele unei zile;

dddd – este afișat numele complet al unei zile;

w – ziua este afișată ca valoare din săptămână de la 1 la 7;

ww – este afișat numărul săptămânii în ani de la 1 la 53;

m – este afișat numărul lunii din an de la 1 la 12;

mm – este afișat numărul lunii din an de la 01 la 12;

mmm – este afișat numele complet al lunii;

y – numărul zilei din an;

yy – sunt afișate ultimele două caractere din an de la 01 la 99;

yyy – anul este afișat complet de la 100 la 9999;

q – data este afișată ca numărul trimestrului din an, de la 1 la 4;

h – ora este afișată prin numere de la 0 la 23;

hh – ora este afișată prin numere de la 00 la 23;

n – minutele sunt afișate prin numere de la 0 la 59;

nn – minutele sunt afișate prin numere de la 00 la 59;

s – secundele sunt afișate prin numere de la 0 la 59;

ss – secundele sunt afișate prin numere de la 00 la 59;

AM/PM sau am/pm sau A/P sau a/p – este afișat AM, am, A sau a pentru primele 12 ore ale zilei și PM, pm, P sau p pentru ultimele 12 ore din zi.

Ole Objects este tip de date care poate să includă imagini, documente Word, foi de calcul, etc.

Hyperlink este șir de caractere care poate memora o adresă Web ce va fi utilizată sub formă de hyperlink.

Lookup Wizard, câmpuri ale căror valori vor fi completate prin selecția dintr-o listă simplă de valori (List Box) sau dintr-o listă derulantă (Combo Box).

3). Description (descrierea sau comentarii) este o proprietate opțională, unde utilizatorul poate introduce sub formă de șiruri de caractere diverse informații cu privire la un câmp.

4). Proprietățile se împart în două categorii, adică:

A). Proprietăți din categoria General:

Field Size = limitează numărul de caractere sau cifre ce se pot memora într-un câmp de tipul Number sau Text;

Format = indică un anumit format pentru afișarea informațiilor în câmpul de tipul Number sau Date/Time;

Decimal places = stabilește numărul de zecimale la afișarea valorii într-un câmp de tipul Number sau Currency;

Input Mask (Masca de intrare) = controlează formatul de introducere a datelor în câmp. Spre deosebire de proprietatea Format care controlează modul de afișare pe ecran, masca de intrare controlează modul de intrare.

Caption (Eticheta sau Titlu) = indică denumirea sub care va apărea câmpul în Datasheet View

– dacă nu se completează, rămâne numele din structură;

– apare și în formulare și rapoarte.

Default Value = stabilește valoarea atribuită din oficiu pentru câmpul respectiv:

= Date ( )

= New ( )

Validation Rule = stabilește o restricție la nivelul câmpului.

Criteriul este format prin intermediul unei expresii Access.

Observație: Nu se folosește în cazul lui Autonumber.

Ce pot folosi în expresii:

– Operatori:

a. logici: AND, OR

b. matematici: +, -, *, /, MOD

c. comparare: <, >, < =, > =, =, < >

– Funcții.

1. Abs (CâmpNum) – calculează valoarea absolută (modulul);

2. Avg (CâmpNum) – calculează media aritmetică;

3. Sin (CâmpNum) – calculează valoarea sinusului;

4. Exp (CâmpNum) – calculează puterea numărului e;

5. Log (CâmpNum) – calculează logaritmul natural;

6. Sqr (CâmpNum) – calculează rădăcina pătrată;

7. Int (CămpNum) – calculează partea întreagă;

8. Rnd (i) sau Rnd () – returnează un număr aleator situat între 0 și 1;

9. Sum (CâmpNum) – calculează suma;

10. Max (CâmpNum) – calculează valoarea maximă;

11. Min (CâmpNum) – calculează valoarea minimă;

12. Var (CâmpNum) – calculează variația (dispersia);

13. Count (Câmp) – calculează numărul valorilor nenule.

14. Left (CâmpText, n) – extrage primele n caractere (din stânga);

15. Right (CâmpText, n) – extrage ultimele n caractere (din dreapta);

16. Len (CâmpTexi) – calculează lungimea expresiei.

17. LTrim (CâmpText) – lichidează toate spațiile de debut (din față);

18. RTrim (CâmpText) – lichidează toate spațiile (blancurile) de la sfârșit;

19. Trim (CâmpText) – lichidează toate spațiile de debut și de la sfârșit;

20. Mid (Câmp Text; n{;m}) – extrage primele m caractere, începând cu al n-lea. În cazul când m lipsește – extrage toate caracterele, începând cu al n-lea;

21. InStr ({n;}Text,CâmpText) – calculează locul, începând cu care valoarea Text se conține în întregime în CâmpText. Căutarea se face începând cu poziția 1 (sau n);

22. Date () – returnează data curentă;

23. Time () – returnează ora curentă;

24. Now () – returnează data și ora curentă;

25. Weekday (CâmpDate) – calculează ziua săptămânii care corespunde datei;

26. Year (CâmpDate) – extrage anul (cu 4 cifre).

– Constante

– Identificatori de câmp [ ]

Validation Text = reprezintă textul ce va fi afișat dacă nu este îndeplinită regula de validare.

Required = indică obligativitatea introducerii informației în câmpul respectiv.

Indexed = stabilește sau nu un index pe câmpul respectiv.

Avem 3 forme :

a). No = dacă nu apare un index;

b). Yes (Duplicates OK) = avem index și admite duplicate ;

c). Yes (No Duplicates) = avem index și nu admite duplicate.

Observație:

1). Creează și întreține automat un index pentru cheia primară.

2). Se pot defini și alți indecși care vor ușura operațiile de sortare și căutare pe câmpul respectiv, dar vor îngreuna operațiile de actualizare (adaugări, ștergeri, modificări).

Pentru vizualizarea și descrierea indecșilor, din meniul:

View = Indexed atunci când tabelul este Design View;

Text – Allow Zero Length = sunt acceptate șiruri de lungime zero.

Observație: Access nu permite câmpuri vide

INPUT MASK :

Stabilește un format de introducere a datelor pentru un anumit câmp.

Poate fi definită:

a). direct = dacă o știu;

b). Input Mask Wizard

– Pentru Text, Date/Time;

– Pentru Number, Currency.

Exemplu :

(040)-00\-00000## afișează : (040)- xx- xxxxx

B). Proprietăți din categoria Lookup:

Display Control avem:

Text Box;

List Box;

Combo Box.

Observație: Implicit Text Box

Pentru Creare:

Text Number:

List Box

Combo Box

Yes / No

Check Box

Combo Box

3). Operațiile care se pot realiza în cadrul unui tabel

a. Redenumirea unui tabel

În panoul Navigation (navigare) se execută clic pe butonul Tables din bara Object;

Executăm clic dreapta pe numele tabelului după care alegem opțiunea Rename (redenumire).

b. Anexarea de date la un tabel

În panoul Navigation executăm clic pe butonul Tables din bara Object după care selectăm tabelul de unde dorim să preluăm datele;

Executăm clic pe butonul Home;

Executăm clic pe butonul Copy;

Executăm clic pe butonul Paste;

Se tastează numele tabelului la cae dorim să anexăm datele;

Executăm clic pe opțiunea Append Data to Existing Table;

Executăm clic pe OK după care alegem opțiunea Yes.

c. Copierea unui tabel

În panoul Navigation executăm clic pe Tables din bara Object după care selectăm tabelul pe care dorim să-l selectăm;

Executăm clic pe butonul Home;

Executăm clic pe butonul Copy;

Executăm clic pe butonul Paste;

Executăm clic pe opțiunea Structure Only (numai structura) sau Structure Data (structură și date) pe care o dorim;

Executăm clic pe OK.

d. Gestionarea tabelelor legate

Executăm clic pe rubrica Database Tools, după care apăsăm pe butonul Linked Table Manager;

Selectăm sau deselectăm caseta de validare de lângă tabelul pe care dorim să îl validăm, după care executăm clic pe OK.

e. Lucrul cu memoria temporară

Inserarea elementelor din Office Clipboard:

Executăm clic pe butonul Home, după care alegem Clipboard Dialog Box Launcher;

Executăm clic acolo unde dorim să inserăm textul după care alegem pictograma de pe panoul de sarcini pentru a insera selecția respectvă. Dacă există mai multe selecții, le putem insera simultan cu ajutorul lui Paste All;

După terminare, executăm clic pe Done de pe panoul de sarcini.

Ștergerea elementelor din Office Clipboard:

Executăm clic pe butonul Home, după care alegem Clipboard Dialog Box Launcher;

Executăm clic pe săgeata listei elementului pe care dorim să-l lipim după care executăm clic pe Delete (ștergere).

Modificarea opțiunilor din Clipboard:

Executăm clic pe butonul Home, după care alegem Clipboard Dialog Box Launcher;

Executăm clic pe Options după care executăm clic pentru a selecta una din opțiunile:

Show Office Clipboard Automațically (afișează automat memoria Office Clipboard);

Show Office Clipboard When Ctrl+C Pressed Twice (afișează memoria Office Clipboard când se apasă de două ori combinația Ctrl+C);

Collect Without Showing Office Clipboard (colecția fără a afișa memoria Office Clipboard);

Show Office Clipboard Icon On Taskbar (afișează pictograma Office Clipboard pe bara cu sarcini);

Show Status Near Taskbar When Copying (afișează pictograma lângă bara cu sarcini la copiere).

La terminare executăm clic pe butonul Close de pe panoul de sarcini.

f. Editarea textelor

Selectarea și editarea textului a conținutului celulelor

Etape:

Se poate executa un cuvânt executând dublu click pe acesta;

Se poate selecta un rând astfel: poziționăm cursorul mouse-ului la începutul rândului iar cursorul mouse-ului devine în poziție orizontală după care apasăm butonul stâng al mouse-ului.

Introducerea și ștergerea textului și a conținutului

Etape:

Executăm clic pe câmpul asupra căruia dorim să realizăm modificarea dorită;

Pentru a insera un text, tastăm textul dorit;

Pentru a șterge un text, îl ștergem utlizând tasta Backspace sau Delete.

Mutarea sau copierea textului și a conținutului celulelor

Etape:

Selectăm textul pe care dorim să-l mutăm sau copiem;

Executăm click pe butonul Home;

Executăm clic în locul în care dorim să inserăm textul;

Executăm click pe butonul Paste.

g. Introducerea precisă a datelor cu AutoCorrect

Etapele pentru setarea opțiunilor AutoCorrect sunt:

Executăm clic pe butonul Office după care alegem Access Options;

Se deschide caseta Access Options, iar din panoul din stânga alegem Proofing după care executăm clic pe AutoCorrect Options;

Se deschide caseta AutoCorrrect în care bifăm (selectăm) caseta Replace text as you type pentru a activa AutoCorrect;

Caseta Show Auto Correct Options buttons este folosită pentru afișarea sau ascunderea butoanelor de opțiuni;

Selectăm casetele de validare cu opțiunile suplimentare pe care le dorim:

Correct two initial capital letters so that only the first letter is capitalized este folosită pentru a corecta două majuscule astfel încât numai prima să fie majusculă;

Capizalize first letter of sentence este folosită pentru a scrie întotdeauna cu majuscule primul cuvânt dintr-o propoziție;

Capitalize names of days este folosită pentru a scrie cu majuscule numele zilelor;

Correct accidental use of the Caps Lock key este folosită pentru a corecta utilizarea accidentală a tastei Caps Lock;

Executăm clic pe tasta OK.

h. Utilizarea etichetelor inteligente

Operațiile care se pot realiza în cadrul etichetelor sunt:

h1). Adăugarea;

h2). Utilizarea;

h3). Afișarea sau ascunderea.

h1. Etape pentru adăugarea etichetelor:

Se selectează locația unde se dorește adăugarea etichetei:

Pentru tabele sau interogari, se deschid în modul Design View după care se selectează câmpul la care dorim să adăugăm eticheta;

Pentru formulare sau rapoarte, se deshid în modul Design View, se adaugă sau se selectează o casetă cu text după care se execută clic pe butonul Property Sheet.

Se execută clic pe caseta Smart Tags din proprietăți și ne apare această caseta Smart Tags și selectăm casetele de validare;

Executăm clic pe OK.

h2. Etape pentru utilizarea etichetelor:

Se deschide tabelul, interogarea, formularul sau raportul cu eticheta inteligentă;

Se indică spre caseta cu triunghiul mov pentru afișa butonul Smart Tag;

Se execută clic pe butonul Smart Tag Options după care se execută clic pe săgeata cu listă;

Se execută clic pe opțiunea de eticheta dorită, opțiunile variază în funcție de tipul datelor;

h3. Etape pentru afișarea sau ascunderea etichetelor:

Se execută clic pe butonul Office după care executăm clic pe butonul Access Options.

Se deschide caseta Access Options, iar din partea stângă selectăm Advanced.

Din caseta care se deschide se selectează sau deselectează casetele de validare Show Smart Tags on Forms and Reports și Show Smart Tags on Datasheets;

Se execută clic pe OK.

i. Găsirea și înlocuirea textelor

Căutarea textului

Etape:

Se afișează tabelul în modul Datasheet;

Executăm click pe rubrica Home;

Executăm click pe butonul Find;

Se deschide caseta Find and Replace;

În dreptul lui Find What tastăm textul pe care dorim să-l căutăm;

Executăm click pe săgeata listei Look in pentru a specifca unde facem căutarea, în câmpul curent sau în întreg tabelul;

Executăm click pe săgeata listei Match și indicăm dacă dorim ca textul pe care dorim să-l tastăm să corespundă întregului câmp sau unei părți a acestuia;

Executăm click pe Find Next de atâtea ori cât este necesar pentru a vizualiza toate înregistrăile care conțin textul specificat.

Găsirea și înlocuirea textelor

Etape:

Se afișează tabelul în modul Datasheet;

Executăm click pe rubrica Home;

Executăm click pe butonul Find;

Se deschide caseta Find and Replace;

Executăm click pe butonul Replace (înlocuire);

În dreptul lui Find What îmi apare numele înregistrării pe care vreau să o înlocuiesc;

În dreptul lui Replace With introduc numele înregistrării cu care veau să o înlocuiesc;

Dacă executăm click pe Replace vom înlocui doar prima apariție, iar dacă executăm click pe Replace All vom înlocui toate aparițiile cu textul de înlocuit.

Realizarea cheii primare se poate face în două moduri:

1). Executăm clic într-o celulă din Data Type după care alegem butonul Primary Key;

2). Executăm clic dreapta într-o celulă din Data Type, apare o listă derulantă după care alegem butonul Primary Key.

4). Operațiile care se pot realiza asupra înregistrărilor

Pentru a efectua aceste operații este necesar ca tabela să fie deschisă în modul DataSheet View.

Prima înregistrare;

Înregistrarea anterioară;

Înregistrarea curentă;

Înregistrarea următoare;

Ultima înregistrare;

Înregistrare nouă (necompletată);

Îndicator de filtrare;

Casetă de căutare.

d. Modificarea înregistrărilor

Modificarea conținutui unei înregistrări se realizează plasând cursorul în câmpul respectiv și modificând datele.

Pentru înlocuirea automată a valorilor dintr-un câmp din mai multe înregistrări se utilizează caseta de dialog Find and Replace. Aceasta apare numai atunci când selectăm coloana corespunzătoare câmpului căutat, ne apare o listă derulantă din care alegem Find și ne apare caseta următoare:

e. Ordonarea înregistrărilor

Ordonarea înregistrărilor este o operație destul de importantă pentru utilizatori, dar ea vizează îndeosebi cererile informaționale ale utilizatorilor, motiv pentru care ele sunt realizate pentru obiectele tip Query (cereri de interogare).

f. Sortarea înregistrărilor

Microsoft Access 2007 sortează înregistrările în ordine crescătoare sau descrescătoare, fără a ține cont dacă sunt litere mari sau mici. Dacă se scrie câteva rânduri în codul Visual Basic for Applications (VBA), avem posibilitatea să sortăm textele în funcție de valorile character ASCII ale sale. Sortarea diferențiază literele mari de cele mici și detremină o ordonare în funcție de diferențierea majuscule sau minuscule.

Etape pentru realizarea sortării:

În vederea Datasheet afișăm tabelul, rezultatul interogării, formularul sau raportul în care dorim să sortăm înregistrările;

Pentru a sorta mai multe mai multe coloane, tragem cu mouse-ul capetele de coloană pentru a le rearanja stfel încât să fie adiacente;

Executăm clic pe selectorul coloanei dorite;

Executăm cic pe butonul Home, după care selectăm Sort Ascending sau Sort Descending;

Pentru a șterge toate sortările din tabelul current, se execută clic pe butonul Clear All Sorts.

g. Filtrarea

Etape de realizare:

Afișarea tabeului în modul Datasheet;

Se execută clic pe săgeata cu listă a câmpului pe care dorim să-l filtrăm;

Selectăm casetele de validare cu criteriile cărora trebuie să corespundă înregistrările pentru a fi incluse în tabel;

Pentru a folosi filter incorporate, indicăm spre Nume Colană Filters și apo selectăm o opțiune de filtrare precum Equals (egal), Begins With (începe cu) sau Contains (conține).

Capitolul 2

CREAREA RELAȚIILOR ÎNTRE TABELE

Etape:

1). Din meniul Database Tools se execută clic pe Relationships

2). Din caseta Show Table se selectează pe rând cu ajutorul butonului Add tabelele participante (sau dublu clic) după care se apasă butonul Close pentru a închide caseta Show Table.

3). Între cele 2 tabele se creează relația prin afișarea cheii primare din tabela principală peste cheia externă din tabela secundară.

Se afișează fereastra dialog Relationships în care se stabilesc:

Cheia primară din Tabela principală;

Cheia secundară din Tabela secundară, după care se apasă butonul Create

Observație: Relațiile dintre tabele sunt:

a). Unu la unu în care fiecare înregistrare dintr-un tabel corespunde unei singure înregistrări din al doilea tabel și invers.

b). Unu la mai mulți în care fiecare înregistrare dintr-un tabel corespunde uneia sau mai multor înregistrări din al doilea tabel, dar fiecare înregistrare din al doilea tabel corespunde unei singure înregistrări din primul table.

c). Mai mulți la mai mulți în care fiecare înregistrare dintr-un tabel corespunde mai multor înregistrări din al doilea tabel și invers.

4). După se pot defini tipuri de asociere, adica buton Join Type

5). Apare fereastra Join Properties cu trei tipuri de asocieri :

a) Inner Join

b) Left Outer Join

c) Right Outer Join

Include numai liniile în care câmpurile legate sunt în ambele tabele, tipul de asociere se referă la modul în care sunt regăsite informațiile din cele două tabele.

Rezolvarea unei interogări bazate pe două tabele corelate poate fi interceptat ca o tabelă în care fiecare linie este o combinație a unei linii din prima tabelă cu o linie din a-II-a tabelă.

DIFERENȚA dintre a, b, c:

A) Inner Join = este cea mai utilizată și este implicită. Înregistrările din cele două tabele sunt concatenate și adăugate rezolvării unei interogări și numai dacă valorile câmpurilor de legătură coincid.

B) Se includ toate înregistrările din tabela aflată în partea stângă a operatorului, iar din tabela asociată doar acele înregistrări care au corespondență la nivelul câmpului de legătură din tabela principală.

C) Se includ toate înregistrările aflate în partea dreaptă a operatorului și din tabela principală doar înregistrările care au corespondența la nivelul câmpului de legătură cu tabela secundară.

Observație: B) și C) sunt reprezentate printr-o săgeată, sensul săgeții este dinspre tabela care include toate înregistrările.

Să se realizeze relațiile dintre tabele.

Tabela Camere

Tabela Clienți

Tabela Date Hotel

Tabela Facturi

Tabela Restaurant

Tabela Rezervări

Tabela Service Room

Tabela Tip Tarife Camera

Tabela Tip Tratamente

Capitolul 3

INTEROGĂRI

(queries)

1) . GENERALITĂȚI

Definiție: Interogările sunt obiecte Access ce stabilesc modalități complexe de sortare și filtrare a datelor stocate în tabele.

Rol:

1). Regăsirea, extragerea și afișarea anumitor solicitații afișate (interogări de selecție);

2). Efectuarea unor calcule asupra datelor din tabele: TOOLS și cu câmpuri calculate;

3). Executarea unor modificari la nivelul:

– structurii tabelelor (SQL)

– informațiilor din tabele (acțiune)

4). Pot fi folosite ca bază pentru formulare și rapoarte.

Clasificare :

1). Select Query = interogări de selecție

2). Parameter Query = interogări parametrice

3). Crosstab Query = interogări de tip încrucișat

4). Action Query = interogări de tipul acțiune

a. Make Table

b. Delete

c. Update

d. Append

5). Auto Lookup Query = interogări de căutare și completare;

6). SQL Query.

Observație: Tipul de interogare poate fi recunoscut prin iconul înaintea numelui interogării.

Există două modalități de vizualizare a unei interogări:

– Design View

– SQL View

care corespund celor două modalități de scriere:

– în fereastra QBE

– în limbajul SQL

2). ETAPELE DE REALIZARE A UNEI INTEROGĂRI ÎN MODUL WIZARD

3). INTEROGĂRI DE SELECȚIE (Select Query)

CREAREA interogărilor de SELECȚIE fără WIZARD

În cazul criteriilor :

– Textul apare între ghilimele automat (“ “)

– Datele calendaristice apar între # (diez)

Numele câmpurilor apar între paranteze.

Pentru referirile ce implică valoarea Null se adaugă IS.

În cadrul criteriilor se definesc expresii ce folosesc preponderent:

– Operatori;

– Funcții;

– Constante.

Elementele puse la dispoziție de Microsoft Access pentru construirea unei expresii ce urmeazǎ sǎ fie introdusǎ în rândul Criteria sunt:

operatori matematici: +, -, /, *, ^ (ridicare la putere), Mod (are ca rezultat restul împărțirii la un numǎr întreg, exemplu: 7 Mod 2=1);

operatori de comparare: <, >, < > (diferit), =, <=, >= ;

operatori logici: and (și logic), or (sau logic), not (negație logicǎ) ;

operatori de identificare: ! și . – identificǎ un obiect în cadrul unei clase de obiecte;

IN(a;b;c): verificǎ dacǎ o valoare se aflǎ în mulțimea de valori enumeratǎ între paranteze;

BETWEEN valoare inferioară AND valoare superioarǎ – verificǎ dacǎ o valoare aparține sau nu intervalului mǎrginit de valoare inferioară și valoare superioarǎ;

LIKE – se folosește împreunǎ cu caracterul:

* – înlocuiește mai multe caractere;

? – înlocuiește un singur caracter;

# – înlocuiește o cifrǎ.

Observație: Valorile de tip text introduse în rândul Criteria sunt încadrate în mod automat de ghilimele.

Modificarea unei interogări în vederea Design:

În panoul Navigation executăm clic pe bara Queries pentru a afișa interogările disponibile, după care executăm clic pe interogarea pe care dorim să o modificăm;

Executăm clic pe butonul Design View, după care executăm dublu clic pe câmpul pe care dorim să-l includem în interogare;

În grila Design introducem toate criteriile de căutare în caseta Criteria;

Executăm clic pe săgeata cu lista din caseta Sort pentru a realiza o ordine de sortare după care executăm clic pe butonul Save.

Operații care se pot realiza asupra câmpurilor dintr-o interogare:

Adăugarea unui câmp la o interogare:

Se afișează interogarea în modul Design;

Executăm clic pe un nume de câmp pentru a-l plasa în următoarea coloană disponibilă din lista de proiectare.

Ștergerea unui câmp dintr-o interogare:

Se afișează interogarea în modul Design;

Selectăm câmpul pe care dorim să-l ștergem din interogare după care apăsăm tasta Delete sau din rubrica Design executăm clic pe butonul Delete Columns.

Adăugarea la o interogare a unui câmp dintr-un tabel:

Se afișează interogarea în modul Design;

Executăm clic pe rubrica Design după care alegem butonul Show Table;

Selectăm tabul care conține câmpurile pe care dorim să le includem în interogare după care executăm clic pe Add;

Repetăm acest pas pentru fiecare tabel pe care dorim să-l includem;

Executăm clic pe Close;

Executăm clic pe câmpul sau câmpurile pe care dorim să le includem în grila de proiectare.

Interogări de selecție ce operează asupra câmpurilor de tipul

DATĂ CALENDARISTICĂ

Valorile de tip dată calendaristică se vor introduce obligatoriu între caracterele #.

Funcțiile ce operează asupra acestui tip de date sunt :

Date ( ) – returneză data curentă;

Month ( ) – returnează luna curentă;

Year ( ) – returnează anul curent;

Day ( ) – returnează ziua curentă.

4). INTEROGĂRI DE CALCUL

Definiție: Permit definirea unor nivele de grupare (câmpuri) și efectuarea unor calcule aritmetice și statistice prin utilizarea unor funcții agregat.

Se pot defini și anumite criterii în zona criteria.

Etape:

1). Se afișează interogarea în modul Design;

2). Executăm clic pe rubrica Design, după care apăsăm pe butonul Totals;

3). Executăm clic pe caseta Total unde dorim să creăm un câmp calculat;

4). Executăm clic pe săgeta din listă, după care alegem funcția pe care dorim să o folosim, după care apăsăm pe butonul Run.

Din cele 12 opțiuni , 9 sunt funcții :

1). Sum 4). Max 7). First

2). Avg 5). StDev 8). Last

3). Min 6). Var 9). Count

și 3 clauze:

Group By

Expression

Where

Observație: Funcțiile agregat nu iau în considerare valorile nule ale câmpurilor.

Clauza GROUP BY = definește grupările asupra cărora se fac calculele.

Clauza EXPRESSION = creează un câmp calculat care include în expresia să o funcție calculată. De obicei, se creează un câmp calculat când e necesară utilizarea mai multor funcții în expresii.

Clauza WHERE = specifică un criteriu de selecție pentru un câmp care nu va fi folosit pentru gruparea înregistrărilor.

FIRST, LAST = au ca argument o expresie ce întoarce valori câmpuri desemnate de expresia din prima respectiv ultima înregistrare din setul returnat de interogare. Rezultatul aplicației lor este corectă numai dacă setul de înregistrări a fost înprealabil ordonat.

5). INTEROGAREA PARAMETRIZATĂ (Parameter Query)

Interogările parametrice nu sunt un tip special de interogări, o funcție parametru putând fi folosită pentru toate celelalte interogări și folosesc în mod repetat o interogare, efectuând modificări în criteriile de selecție.

Etape:

6). INTEROGĂRI CROSSTAB (CROSSTAB QUERY)

Definiție: Sintetizează (grupează) datele cu totul diferit față de o interogare de selecție simplă și afișează rezultatul sub forma foii de date (similar tabelelor pivot din Excel )

Este tot o interogare pentru calcule dar acestea sunt mai complexe.

Datele câmpurilor sunt grupate după cel puțin două câmpuri. (criterii)

Etape :

1). Executăm clic pe rubrica Create;

2). Executăm clic pe butonul Query Wizard după care executăm clic pe OK;

3). Executăm clic pe Crosstab Query Wizard după care executăm clic pe OK;

4). Din lista situată în partea de sus a casetei de dialog selectăm tabelul sau interogarea care participă la interogare;

5). Meniul Query selectez Crosstab Query sau din iconiță.

În Total Crosstab apoi :

Row Heading

Column Heading

Value

Row Heading = indică câmpurile ale caror valori vor fi copiate de linie;

Column Heading = indică câmpuri ale caror valori vor fi copiate de coloana;

Value = se doreste afișarea în Tabela Crosstab a unui câmp asupra căruia s-au efectuat calcule în zona Total.

Observație: Dacă e selectată Row Heading și Column Heading în zona Total se selectează Group By

7). INTEROGAREA ACȚIUNE (ACTION QUERY)

Definiție : E o interogare care determină modificarea mai multor înregistrări într-o singură operație.

Observație:

Aceasta interogare nu modifică structura tabelei ci numai informația acelei tabele.

Nu determină afișarea unor informații pe ecran.

Observație: Efectul interogării se vede în tabela respectivă și nu se deschide cu Open ci cu Design

Feluri :

Make Table = interogare de creare a unui table;

Delete = ștergere;

Append = adăugare;

Update = actualizare.

A ) Make Table (crearea unui table)

Definiție: Creează o tabelă folosind o parte sau toate datele dintr-un tabel sau din mai multe tabele.

B ) Delete (ștergere)

Definiție : Delete = șterge un grup de înregistrări dintr-unul sau mai multe tabele.

Observație: șterge înregistrările, nu câmpurile.

Se poate șterge :

Un grup de înregistrări dintr-un singur tabel.

Un grup de înregistrări din mai multe tabele aflate în relația 1-1 sau 1-m atunci când opțiunea Cascade Delete Related Fields nu a fost selectată.

C ) Append (adăugare)

Definiție : Adaugă un grup de înregistrări din unul sau mai multe tabele.

.

D ) Update (actualizare)

Definiție : Determină modificări globale asupra unui grup de înregistrări din unul sau mai multe tabele.

Capitolul 4

F O R M U L A R E

1). Definiție : Sunt ferestre primare folosite pentru :

vizualizarea datelor

crearea interfeței accesibile utilizatoruluui

Formularele sunt obiecte ale bazelor de date care sunt folosite pentru a interacționa cu datele, respectiv pentru a introduce, a edita sau a afișa date în tabele sau interogări. Prin formulare, este permis accesul selectiv la date și pot fi utilizate elemente de funcționalitate, precum butoanele și casetele, pentru a automatiza acțiunile efectuate frecvent.

2). Funcții :

Afișarea și editarea datelor este cea mai des întâlnită, permite afișarea datelor în forma dorită;

Controlul operațiilor realizate de aplicații;

Introducerea de date;

Afișarea de mesaje;

Formularele pot furniza informații privind:

modul în care aplicația poate fi utilizată sau

informații ce pot fi utilizate

5) Tipărirea informației.

Sursele de înregistrări pentru formulare pot fi tabelele și interogările.

Secțiunea Detail este fundalul formularului (elementul de bază al formularului), respectiv locul în care sunt afișate datele din înregistrări. Secțiunile Form Header și Form Footer afișează informații care vor apărea la tipărire, o singură dată, pe prima pagină, în partea de sus, respectiv de jos a formularului. Există și secțiunile similare, Page Header și Page Footer, care se tipăresc pe fiecare pagină.

În plus față de vizualizarea Layout, se pot realiza următoarele acțiuni:

Adăugarea unei varietăți mai mari de controale, ca de exemplu etichete, imagini, linii și dreptunghiuri;

Editarea surselor de control pentru casetele text direct în acestea, fără a utiliza foaia de proprietăți;

Redimensionarea secțiunilor formularului (Header, Detail și Footer);

Modificarea anumitor proprietăți ale formularului (cum ar fi Default View sau Allow Form View).

În această formă, formularul nu se execută, deci datele nu se văd. Există mai multe modalități de a crea un formular. Acestea sunt asociate unor butoane existente în fila Create, grupul Forms. Dintre acestea, vor fi prezentate doar câteva, considerate uzuale.

3). Etape de realizare a unui formular:

În panoul Navigation executăm clic pe Tables sau Queries din bara Object după care executăm clic pe tabelul sau interogarea pe care o utilizăm în formular;

Executăm clic pe rubrica Create;

Executăm clic pe unul din butoanele formular: Form (formular), Split Form (formular divizat), Multiple Items (articole multiple), Pivot Chart (diagrama pivot) sau Pivot Table, Blank Form (formular vid), More Forms (alte formulare);

Executăm clic pe butonul Save, tastăm un nume și apoi apăsăm pe OK.

4). Opțiuni pentru a crea un formular:

More Forms avem:

i). Form Wizard

Etape:

Executăm click pe rubrica Create;

Executăm click pe butonul Form Wizard;

Executăm click pe sageata cu listă pentru a selecta un tabel sau o interogare pe care se va baza formularul;

Selectăm o parte sau toate câmurile participante cu ajutorul butoanelor ( sau );

Executăm click pe Next pentru a continua;

Detrminăm dispunerea și poziția informațiilor în formular (Columnar-coloană, Tabular-tabel, Datasheet-foaie de calcul, Justified-aliniat);

Se specifică stilul formularului după care apăsăm butonul Next;

Se introduce un nume pentru formular;

Executăm click pe Finish.

ii). Datasheet

Etape:

În panoul navigare alegem Tables sau Queries din bara Object;

Executăm clic pe tabelul sau pe interogarea pe care dorim să o folosim în formular;

Executăm clic pe butonul More Forms din care alegem Datasheet;

Închidem folmularul și îl salvăm.

iii). Modal Dialog

Etape:

Executăm clic pe rubrica Create;

Executăm clic pe butonul More Forms din care alegem Modal Dialog;

Tragem cu mouse-ul câmpurile din listă care dorim să participe în formular;

Închidem folmularul și il salvăm.

iv). Pivot Table

Etape:

Executăm click pe rubrica Create;

Din caseta More Forms alegem Pivot Table;

Executăm click pe butonul Design, iar dacă este necesar executăm click pe butonul Field List;

Executăm click pe pictograma Expand (extindere) pentru a afișa elementele de tip câmp;

Exemplu:

Tragem elementele câmpurilor în caseta Drop … Fields Here pentru a crea o diagrama pivot;

Pentru a actualiza datele pivot executăm click pe butonul Refresh Pivot;

Executăm click pe butonul Save.

a. Crearea unui formular cu ajutorul lui Form

Etape:

1). Din obiectul Tables selectăm tabelul care dorim să participe la realizarea formularului;

2). Din rubrica Create alegem butonul Form și observăm că se realizază automat formularul având la bază tabelul selectat anterior;

b. Crearea unui formular cu ajutorul lui Form (formular divizat)

Tipul de formular scindat oferă două vizualizări simultane ale datelor din sursă de date

într-un formular afișat implicit în vizualizarea Layout, dar comutabilă;

într-o foaie de date.

Cele două panouri sunt sincronizate permanent unul cu celălalt, respective selectarea unui câmp dintr-o parte a formularului scindat selecteaz, același câmp din cealaltă parte. De asemenea, se pot edita datele în oricare dintre cele două părți.

Principalul avantaj este că se poate utiliza panoul foaie de date pentru a localiza rapid o înregistrare și apoi se poate utiliza panoul formular pentru a vizualiza sau edita înregistrarea.

Modalitatea de creare a formularului scindat este identic, cu cea de creare a formularului cu instrumentul Form, cu diferența că în loc de butonul Form, se apasă butonul Split Form.

Crearea unui formular existent într-un formular divizat

În panoul Navigation, executăm clic pe Forms;

Executăm dublu clic pe formularul pe care dorim să-l divizăm;

Se deschide formularul selectat în modul Design View;

5). Din caseta Property Sheet din Default View aleg Split Form;

6). Închidem formularul și îl salvăm.

c. Crearea unui formular cu ajutorul lui Multiple Items (elemente multiple)

Etape:

În panoul Navigation, executăm clic pe Tables sau Queries din bara Object;

Executăm clic pe tabelul sau interogarea care dorim să participe în formular;

Executăm clic pe butonul Multiple Items , iar formularul apare în vederea (modul) Layout;

Se reaizează formularul automat având la bază tabelul selectat anterior;

Pentrua a schimba proprietățile, executăm clic pe butonul Property Sheet din rubrica Arrange de sub Form Layout Tools;

6). Închidem formularul și îl salvăm.

d. Crearea unui formular cu ajutorul lui Pivot Chart

Etape:

Executăm clic pe rubrica Create;

Executăm clic pe butonul More Forms, după care alegem Pivot Table;

Executăm clic pe butonul Design care se află sub PivotChart Tools;

Dacă este necesar executăm clic pe butonul Field List pentru a afișa lista de câmpuri a diagramei;

Executăm clic pe pictograma Expand pentru a afișa elementele de tip câmp;

Tragem elementele câmpurilor în casetele Drop x Fields here pentru a crea o diagramă pivot;

Pentru a adăuga o legendă executăm clic pe butonul Legend;

Pentru a schimba tipul de diagramă executăm clic pe butonul Change Chart Type după care alegem tipul diagramei și apoi OK;

Pentru a actualiza datele pivot executăm clic pe butonul Refresh Pivot;

Executăm clic pe Save de pe bara de instrumente, tastăm un nume și alegem OK.

Crearea unui formular cu ajutorul lui Blank Form (formular vid)

Utilizarea instrumentului Blank Form (formular necompletat) permite crearea unui formular fără a respecta un șablon și poate fi o cale foarte rapidă dacă se dorește construirea formularului pe baza unui număr mic de câmpuri din sursele de date.

Etape:

Executăm clic pe rubrica Create;

Executăm clic pe Blank Form;

Tragem câmpurile din listă în formularul vid;

Închidem formularul și îl salvăm.

Access deschide un formular necompletat în vizualizarea Layout și afișează panoul Field List din care, prin dublu clic cu mouse-ul sau glisare, se adaugă câmpuri în formular.

În aceast, vizualizare (Layout), prin instrumentele din grupul Controls din fila Format se poate adăuga în formular o siglă, un titlu, numărul de pagini, data și ora.

Pentru a adăuga și alte tipuri de controale în formular, este necesar, comutarea în vizualizarea Design, în care grupul de instrumente Controls este mult mai complex

Afișarea/ascunderea elementelor de structură ale formularului (secțiunile Header și Footer, riglele și rețeaua grid) din vizualizarea Design se realizează prin butoanele grupului Show/Hide din fila Arrange.

f. Crearea unui formular cu ajutorul lui More Forms

f.1). Crearea unui formular cu ajutorul lui Form Wizard

Se poate defini modul în care se grupează și sortează datele și se pot utiliza câmpuri din mai multe tabele sau interogări, cu condiția ca relațiile dintre tabele și interogări să fie stabilite corect înainte.

f.2). Crearea unui formular cu ajutorul lui Datasheet (foaie de date)

Etape:

În panoul Navigation, executăm clic pe Tables sau Queries din bara Object;

Executăm clic pe tabelul sau interogarea care dorim să participe în formular, după care executăm clic pe butonul Create;

Executăm clic pe butonul More Forms, după care executăm clic pe Datasheet;

Executăm clic pe butonul Save, tastăm un nume și apoi apăsăm pe OK.

f.3). Crearea unui formular cu ajutorul lui Modal Dialog (formular de dialog)

f.4). Crearea unui formular cu ajutorul lui Pivot Tabel

Etape:

Executăm clic pe rubrica Create;

Executăm clic pe butonul Pivot Chart;

Executăm clic pe butonul Design de sub Pivot Table Tools;

Dacă este necesar executăm clic pe butonul Field List pentru a afișa lista de câmpuri a diagramei;

Executăm click pe pictograma Expand pentru a afișa elementele acelui câmp;

Tragem elementele câmpurilor în casetele Drop x fields here pentru a crea un tabel pivot;

Pentru a actualize datele pivot, se executa click pe butonul Refresh Pivot;

Executăm click pe butonul Save de pe bara cu instrumente pentru acces rapid, se tastează un nume și apoi executăm clic pe OK.

5). Operațiile care se pot realize în cadrul unui formular sunt:

Introducerea unei înregistrări în formular;

Editarea unei înregistrări;

Trecerea de la o vedere la alta.

Etape:

a).

În panoul Navigation din bara Object executăm clic pe Forms;

Executăm dublu clic pe formularul pe care dorim să-l deschidem;

Executăm clic pe butonul Form View sau Layout View;

Executăm clic pe butonul New Record;

Introducem datele corespunzătoare primului câmp.

b).

În panoul Navigation din bara Object executăm clic pe Forms;

Executăm dublu clic pe formularul pe care dorim să-l deschidem;

Executăm clic pe butonul Form View sau Layout View;

Executăm clic pe câmpul pe care dorim să-l editam pentru a plasa punctual de inserție și apoi edităm textul.

c).

Afișăm formularul pe care dorim să-l vedem;

Efectuăm una din cele doua operații:

Selectorul de vederi în care executăm clic pe unul din butoanele: Form View, Layout View sau Design View;

Butonul de vederi în care executăm clic pe rubrica Home după care executăm clic pe butonul View și alegem Form View, Layout View sau Design View.

6). Clasificare : 2 clase

1 ) formulare simple = au la bază un singur

tabel sau

interogare

2 ) formulare compuse = se bazează pe mai multe

tabele sau

interogări

Formulare compuse :

flat forms = formulare grupate;

hierarhied forms = formulare ierarhice;

synchronized forms = formulare sincronizate.

Flat forms – formulare ce afișează date din cel puțin două tabele care nu se află în relație (care se află în relație 1-1).

Hierarhied forms – Este un formular care conține mai multe formulare și se folosește în cazul în care relația de baza se află în relația 1-m.

Observație: Înainte de a începe proiectarea trebuie verificată corectitudinea relației între tabele.

Synchronized forms – Sunt formulare care conțin cel puțin un buton de comandă.

Rolul acelui buton este de a deschide un alt formular care este corelat cu afișarea formularuiui principal.

Este util în care relația este de tipul 1-m.

Proiectarea unui astfel de formular evită aglomerarea controalelor grafice din formularul principal.

Formularul se bazează pe obiectele deja existente.

Exemplu : un tabel → mai multe tabele

o interogare → mai multe interogări

Obiectul pe care se bazează formularul nu trebuie să conțină neapărat informații dar trebuie să fie definit ca structură.

7). Mod de vizualizare :

Form View;

Layout View;

Design View;

8). Parti principale :

Form Header (antet) este folosit, de regulă pentru a afișa titlul formularului;

Details (detaliu) conține toate controalele necesare afișării/editării înregistrărilor;

Form Footer (subsol) are aceleași caracteristici cu zona de antet și poate să conțină, spre exemplu, totalul general său diverse controale (butoane pentru adăugare, salvare, ștergere, etc).

9). Structura cutiei cu instrumente (toolbox)

La crearea unui formular, este mai eficient să se adauge și să se aranjeze mai întâi toate controalele legate. Apoi, se completează proiectul cu eventuale controale nelegate și calculate.

Nota: Pentru a afișa panoul Field List, necesar pentru a insera un control legat, există două posibilități:

fie se apasă butonul Add Existing Fields, din grupul Tools al filei Design;

fie se folosește combinația de taste Alt+F8.

Caracteristicile controlului, precum numele, sursă de date sau formatul, sunt accesibile din foaia de proprietăți. (Property Sheet). Pentru a afișa/ascunde foaia de proprietăți, indiferent de modul de vizualizare (Layout sau Design), se apasă tasta F4.

Alternativ:

dacă vizualizarea este Layout, se apasă, butonul Property Sheet din grupul Tools al filei Arrange;

dacă vizualizarea este Design, fie se apasă butonul Property Sheet din grupul Tools al filei Design, fie se execută un dublu-clic pe instrumentul Form Selector (pătrățelul negru situat în colțul din stânga sus al formularului, la intersecția celor două rigle) sau pe fundalul formularului.

Adăugarea de controale la formular

Controalele legate obișnute la adăugarea unor câmpuri din panoul Field List se creează automat. Se pot crea însă multe alte tipuri de controale în vizualizarea Design, utilizând instrumentele din grupul Controls al filei Design. O parte din acestea, de exemplu butoanele de comandă sau casetele cu listă, pot fi inserate prin folosirea unor experți care ghidează setările respective, cu condiția ca, în fila Design, grupul Controls, opțiunea (Use Control Wizards) să fie selectată.

În cazul în care controlul este de un tip care poate afișa date (de exemplu o casetă text sau o casetă de selectare), pentru ca acesta să afișeze date, trebuie introdus un nume de câmp sau o expresie în caseta de proprietăți Control Source.

Aspectul dispunerii controalelor în formular

Dispunerea controalelor în formulare se realizează prin elemente de ghidaj, care aliniază controalele orizontal și vertical, pentru a-i da formularului un aspect uniform.

Există două modalități de dispunere a controalelor, selectabile din grupul Control Layout al filei Arrange: tabelar (pe rânduri și coloane ca într-o foaie de calcul, cu etichete în partea de sus) și stivuit (vertical, cu o etichetă în stânga fiecărui control).

1). Select Objects (Indicator) = instrument folosit la proiectarea controalelor (selecție, redimensionare, etc);

2). Control Wizards (Asistenți) = activează/dezactivează procedeul de asistență pentru setarea controalelor (pentru Option Group, List box ,Combo box);

3). Label (Eticheta) este folosit pentru introducerea de texte fixe sau instrucțiuni;

4). Text Box (Caseta text) este un control utilizat pentru afișarea și editarea datelor.

Este format din :

Etichetă;

Numele câmpului.

5). Option Group = se creează o casetă dreptunghiulară de dimensiune variabilă în care se pot include butoane:

comutatoare;

de opțiune;

de validare.

6). Toggle Button (Butonul comutator), atunci când este selectat, comută starea ON cu starea OFF (sau Yes/No, sau True/False);

7). Option Button (Butonul de opțiune), atunci când este selectat , comută starea ON cu starea OFF (sau Yes/No, sau True/False);

8). Check Box (Caseta de validare), atunci când este selectat, comută starea ON cu starea OFF (sau Yes/No, sau True/False);

9). Combo Box (Casetă combinată), îmbină proprietățile unei casete text cu cele ale unei casete de tip listă. Caseta combinată este un control ce se folosește frecvent pentru actualizarea cheilor externe;

10). List Box (Caseta listă) permite selectarea unei valori dintr-o listă;

11). Command Button (Butonul de comandă) servește la declanșarea unor acțiuni.

12). Image (Imagine) permite afișarea conținutului unor fișiere grafice (.bmp, .gif, etc) pe fundalul formularului.

13). Unbound Object Frame (Obiect cadru nelegat) este un control ce va conține un obiect (graphic, multimedia, etc) importat dintr-o altă aplicație Wîndows (Word, Excel, etc) prin tehnologia OLE (Object Linking Embedding).

14). Bound Object Frame (Obiect cadru legat) conține un obiect stocat într-un cîmp OLE.

15). Page Break (Delimitator de pagină) împarte formularul în mai multe pagini care pot fi vizualizate cu ajutorul tastelor PageUp și PageDown.

16). Tab Control (Index) permite gruparea altor controale în mai multe pagini atunci când formularul conține un număr prea mare de controale.

17). Subform / Subreport = permite definirea unui subformular în cadrul formularului current.

18). Line (Linie) creează o linie care poate fi mutată și redimensionată.

19). Rectangle (Dreptunghi) creează un dreptunghi care poate fi mutat și redimensionat.

20). More Controls (Alte controale) permite introducerea altor controale.

Butoanele de navigare într-un formular

În modurile de vizualizare Form și Layout ale unui formular, în partea de jos a

formularului este afișat, bara cu cele cinci butoane de navigare

Acestea permit următoarele acțiuni:

– selectarea primei înregistrări ();

– selectarea înregistrării precedente ();

Clașificarea controalelor :

Rol:

Pentru editarea și afișarea datelor;

Pentru executarea unor acțiuni;

Pentru afișarea graficelor.

Sursă de date:

Controale legate;

Controale nelegate.

Structură:

Controale elementare;

Controale container (ex: grup de opțiuni).

Un control legat este acela a cărui sursă de date este un câmp dintr-un tabel sau dintr-o interogare. Valorile pot fi text, date calendaristice, numere, valori Yes/No, imagini sau diagrame.

Un control nelegat este acela care nu are o sursă de date și poate fi utilizat pentru a afișa informații, linii, dreptunghiuri și imagini. Spre exemplu, o etichetă care afișează, titlul unui formular este un control nelegat.

Un control calculat este acela a cărui sursă de date este o expresie. O expresie poate utiliza date dintr-un câmp din tabelul sau interogarea subadiacent, a formularului, sau date din alt control din formular.

Propoziție :

– formular

– secțiunii formularului

– controalelor

se obțin prin dublu clic pe selectorul acestora.

Proprietățile sunt grupate în 4 categorii :

FORMAT

DATA

EVENT

OTHER

1). Categoria Formt:

Format

Decimal Places

Caption

Visible

Left

Top

Width

Height

Back Style

Special Efect

Border Style

Border Color

Border Width

Fore Color

Font Name

Font Size

Picture

Text Align

2). Categoria Data:

Control Source

Input Mask

Default Value

Validațion Rule

Validațion Text

Enabled

Locked

3). Categoria Event:

BeforeUpdate

Change

Enter

Exit

Got Focus

Last Focus

4). Alte proprietăți:

Name

Status Bar Text

Tab Stop

Tab Index

Control Tip Text

Capitolul 5

SUBFORMULARE

Definirea unui subformular presupune includerea unui formular în cadrul altui formular, primul devenind subformular, iar al doilea formular principal.

Rolul subformularelor este de a actualiza mai multe tabele prin intermediul unei singure ferestre.

Avantajele oferite de utilizarea subformularelor sunt:

Posibilitatea actualizării mai multor tabele printr-un singur formular.

Sincronizarea automată a subformularului cu formularul principal

Etape de realizare a unui subformular:

CAPITOLUL 5

R A P O A R T E

Un raport (report) este o copie a datelor conținute în baza de date, afișată și tipărită într-un anumit format, în funcție de obiectivul dorit. La aceasta, se pot adăuga informații stocate odată cu proiectarea raportului, cum ar fi etichetele, titlurile și elementele grafice.

Ca și în cazul formularelor, înainte de a crea un raport, trebuie cunoscută sursă de înregistrări, respectiv tabelele sau interogările care conțin câmpurile cu datele care se doresc a fi afișate în raport.

1). Moduri de realizare a unui raport:

Report;

Labels;

Blnk Report;

Report Wizard;

Report Design.

a). Crearea unui raport cu ajutorul lui Report

b). Crearea unui raport cu ajutorul lui Labels (etichete pentru corespondență)

Etape:

În panoul Navigation executăm clic pe Tables după care executăm clic pe tabelul pe care dorim să-l folosim;

Executăm clic pe rubrica Create din care alegem Labels (eticheta);

Selectăm tipul de etichetă poștală după care alegem Next;

Executăm dublu clic pe numele câmpurilor din lista Available Fields pentru a le plasa în etichetele poștale după care alegem Next;

Introducem un nume pentru raportul realizat după care alegem dacă dorim să previzualizăm pagina înainte de tipărire sau dorim să modificăm structura etichetei;

Executăm clic pe Finish.

c). Crearea unui raport cu ajutorul lui Blank Report (raport vid)

Utilizarea instrumentului Blank Report (raport necompletat) permite crearea unui raport plecând de la zero și poate fi o cale foarte rapidă dacă se dorește construirea raportului pe baza unui număr mic de câmpuri din sursele de date.

Pentru crearea unui astfel de raport, în fila Create, grupul Reports, se apasă butonul Blank Report.

Access deschide raportul necompletat în vizualizarea Layout și afișează în dreapta, ca și în cazul unui formular necompletat, panoul Field List din care, prin dublu clic cu mouse-ul sau glisare, se adaugă câmpuri în raport.

Utilizând instrumente din grupul Controls al filei Format se poate adăuga o siglă, data și ora raportului. Mai multe controale pot fi adăugate după comutarea în vizualizarea Design, din grupul Controls al filei Design.

d). Crearea unui raport cu ajutorul lui Report Wizard

Dacă se dorește ca în raport afișarea câmpurilor să fie mai selectivă, se poate utiliza expertul Report Wizard.

Pentru crearea unui astfel de raport, în fila Create, grupul Reports, se selectează opțiunea Report Wizard. În continuare, se parcurg paginile și se răspunde la solicitările expertului privind:

identificarea câmpurilor care vor fi incluse în raport (pot fi câmpuri din mai multe tabele său interogări);

specificarea unui câmp de grupare;

specificarea unui câmp de sortare pentru fiecare grup;

totalizarea datelor numerice;

alegerea opțiunilor de structură și orientare în pagină;

specificarea unui nume pentru raport;

alegerea unei opțiuni de vizualizare a raportului dintre Preview the report (previzualizare înaintea imprimării) și Modify the reports design (proiectare).

Raportul generat poate fi oricând comutat în una din vizualizările: Report, Design, Layout și Print Preview.

e). Crearea unui raport cu ajutorul lui Report Design

Secțiunile unui raport

Un raport are aceleași cinci secțiuni ca și un formular, respectiv Report Header, Page Header, Detail, Page Footer și Report Footer. Pe lângă acestea, dacă s-au creat grupuri de înregistrări, mai există secțiunile Group Header și Group Footer. Secțiunile sunt vizibile doar în vizualizarea Design și determină modul în care Access calculează și afișează rezultatele.

Secțiunea Report Header (antetul de raport) se imprimă o singură dată, înainte de antetul paginii, la începutul raportului și, de aceea, se utilizează pentru a afișa informațiile care apar în mod normal pe o copertă (o siglă, un titlu, etc). Dacă se creează un control calculat care utilizează funcția agregată de tipul Sum în antetul raportului, suma se calculează pentru întreg raportul.

Secțiunea Page Header (antetul de pagină) se imprimă în partea de sus a fiecărei pagini și poate fi utilizată, spre exemplu, pentru a repeta titlul raportului pe fiecare pagină.

Secțiunea Detail formează corpul principal al raportului și se imprimă o dată pentru fiecare rând din sursă de înregistrări.

Secțiunea Page Footer (subsol de pagină) se imprimă la finalul fiecărei pagini și se utilizează, de regulă, pentru a imprima numerele de pagină sau informațiile pentru fiecare pagină.

Secțiunea Report Footer (subsol de raport) se imprimă o dată la finalul raportului și se utilizează, de regulă, pentru a imprima informații pentru întreg raportul, spre exemplu sume de raport.

Secțiunea Group Header (antetul de grup), care poartă numele respectivului câmp de grupare) se imprimă la începutul fiecărui grup de înregistrări și este utilizată pentru a imprima numele grupului. De exemplu, într-un raport grupat după produse, utilizați antetul grupului pentru a imprima numele produselor. Dacă se creează un control calculat care utilizează funcția agregată de tipul Sum în antetul grupului, suma se calculează pentru grupul curent.

Secțiunea Group Footer (subsolul de grup), se imprimă la finalul fiecărui grup de înregistrări și este utilizată pentru a pentru a imprima informații de rezumat referitoare la un grup.

Notă: Secțiunea Report Footer apare sub Page Footer în vizualizarea Design. Cu toate acestea, când raportul se imprimă sau este examinat, secțiunea Report Footer apare deasupra subsolului de pagină, după ultimul subsol de grup său linie de detaliu pe ultima pagină.

3). Utilizarea filtrelor într-un raport

În oricare din vizualizările Report sau Layout, pot fi aplicate filtre privind vizualizarea datelor.

Odată creat un filtru, se poate comuta între afișarea filtrată și nefiltrată făcând clic pe butonul Toggle Filter din grupul Sort & Filter al filei Home.

Pentru eliminarea unui filtru, se execută un clic cu butonul din dreapta al mouse-ului pe câmpul din care se dorește eliminarea filtrului și se selectează opțiunea Clear filter.

4). Imprimarea raportului

Înainte de imprimare, este recomandată stabilirea / verificarea setărilor de pagină, operație posibilă în vizualizarea Print Preview, care are asociată în Panglică fila Print Preview și grupurile sale de comenzi.

Pentru a afișa fila Print Preview, pe lângă modalitatea uzuală de comutare dintr-un tip de vizualizare în altul, există și următoarele două posibilități, fără ca raportul să fie deschis:

se execută un clic dreapta cu mouse-ul pe numele raportului din Panoul de navigare și se alege opțiunea Print Preview;

cu condiția ca raportul să fie selectat în Panoul de navigare, se execută un clic stânga cu mouse-ul pe butonul Microsoft Office, apoi se indică articolul Print și se selectează opțiunea Print Preview.

Tot în vizualizarea Print Preview, există posibilitatea de a mări / micșora factorul de vizualizare. Pentru aceasta, există următoarele variante:

clic-uri de mouse succesive pe conținutul raportului comută ciclic factorul de vizualizare între două valori: 100% și o valoare mai mică care corespunde opțiunii Fit to Window și depinde de spațiul diponibil;

folosirea butoanelor grupului Zoom și a meniurilor associate;

utilizarea butonului de panoramare și a slider-ului din bara de stare Access.

Pentru imprimarea propriu-zisă, dacă se dorește afișarea prealabilă a ferestrei de dialog Print pentru selectarea imprimantei și a opțiunilor de imprimare există variantele:

fie se apasă butonul Print din fila Print Preview;

fie, în Panoul de navigare, se execută un clic stânga cu mouse-ul pe butonul Microsoft Office, apoi se indică articolul Print și se selectează opțiunea Print.

Imprimarea poate fi realizată cu opțiunile curente de imprimare (fără afișarea prealabilă a ferestrei de dialog Print) chiar dacă raportul nu este deschis, dacă se execută un clic dreapta cu mouse-ul pe numele raportului din Panoul de navigare și se alege opțiunea Print.

5). Exportul rezultatelor unui raport

Indiferent de modul de vizualizare a unui raport, rezultatele acestuia pot fi exportate în alte formate, precum cele din grupul Office (ca de exemplu Word sau Excel) sau text (.txt).

Pentru aceasta:

dacă vizualizarea curentă este Report, Layout sau Design, se folosesc butoanele corespunzătoare formatului dorit din fila External Data, grupul Export;

dacă vizualizarea curentă este Print Preview, se folosesc butoanele corespunzătoare formatului dorit din grupul Data.

6). Operații care se pot realiza în cadrul unui raport:

a). Efectuarea de calcule

b). Gruparea și sortarea

c). Inserarea unui antet sau subsol

d). Modificarea configurării paginii

Etape:

În panoul Navigaton se execută clic pe tabelul, interogarea, formularul sau raportl pe care dorim să-l previzualizăm;

Se execută clic pe butonl Office, clic pe Print după care alegem Print Preview;

Pentru a modifica setările paginilor executăm clic pe Margins din care alegem , Wide sau Narrow;

Pentru a modifica setările paginilor executăm clic pe butonul Size după care se alege formatul de pagină dorit: Letter, Tabloid, Legal, A3, A4, A5, B4, etc;

Pentru a modifica orientarea paginii se execută clic pe butonul Landscape sau Portrait;

Pentru a modifica setarea coloanelor se execută clic pe butonul Columns;

Se execută clic pe butonul Prnt Preview.

e). Previzualizarea informațiilor

f). Tipărirea informațiilor

Capitolul 7

OPERAȚII CARE SE POT REALIZA ÎN CADRUL FORMULARELOR ȘI A RAPOARTELOR

Introducerea unui titlu

Introducerea numerelor de pagină

Introducerea datei și a orei

Introducerea unei imagini ca logo dintr-un fișier

Detecția erorilor

Operații care se pot realiza în cadrul erorilor:

Activarea erorilor;

Corectarea erorilor.

Formatarea

automată cu AutoFormat

folosind aplicația autoFormat Wizard

Formatarea folosind instrumente de formatare

Partajarea informațiilor între documente

8). Asocierea unei taste de acces la un control

Capitolul 8

REALIZAREA MACRO COMENZILOR

1). Crearea macrocomenzilor

Etape:

Executăm clic pe rubrica Create din care alegem butonul Macro;

Apăsând butonul Macro, se deschide o listă derulantă (conține: Macro, Module, Class Module) din care alegem butonul Macro;

Selectând butonul Macro se deschide caseta Macro1;

Se apasă butonul Macro Names;

Ne apare caseta Macro care conține:

Macro Name în care introducem numele macro-ului;

Action se selectează din lista derulantă operația pe care dorim să o folosim;

Arguments.

Se închide macroul și se salvează.

2). Operații:

a. Asocierea unei macrocomenzi cu un eveniment

Etape:

Se realizează un formular gol și se deschide acesta în modul Design;

În formularul creat se realizează un buton de comandă;

Se apasă butonul Property Sheet;

Executăm clic pe rubrica Event;

Se execută clic pe caseta evenimentului pe care se dorește a fi realizat după care se execută clic pe săgeata listei din care se execută clic pe macrocomanda pe care dorim să o realizăm;

Se execută clic pe butonul Close.

b.Crearea unei casete cu mesaj

Etape:

Se deschide macroul în modul Design, iar din caseta acțiune se alege MsgBox;

Se poate introduce:

Titlu (Title)

Mesaj (Message);

Se închide formularul și se salvează;

Macroul arată sub forma:

c. Asocierea unei macrocomenzi cu un buton

Etape:

Se deschide un formular vid în modul Design View;

Din rubrica Design executăm clic pe Command Button (butonul de comandă);

De butonul de comandă, din categorii alegem Miscellaneous iar ca acțiune selectăm Run Macro după care apăsăm butonul Next;

Se alege macrocomanda pe care dorim să o rulăm și apăsăm butonul Next;

Ne apare caseta Command Button Wizard în care trebuie să specificăm textul sau imagine acare va apărea pe buton, iar apoi executăm clic pe butonul Next pentru a continua;

Introducem un nume pentru butonul de comandă după care executăm clic pe butonul Finish;

Se salvează formularul sau raportul după care se testează butonul pentru verifica dacă macrocomanda funcționează la executarea unui clic pe buton.

d. Asocierea unei macrocomenzi la o bară cu instrumente

Etape:

Se execută clic pe butonul Office din care alegem opțiunea Access Options;

Se deschide caseta Access Options din care alegem Customize;

Executăm clic pe săgeata Choose commands from dupa care executăm clic pe Macros;

Executăm clic pe macrocomanda pe care dorim să o adăugăm după care apăsăm butonul Add;

Executăm clic pe butoanele cu săgeți Move Up și Move Down pentru a aranja comenzile în ordinea în care dorim să apară;

Executăm clic pe butonul Modificare după care tastăm un nume pentru buton și apăsăm butonul OK;

Executăm clic pe butonul OK.

PARTEA – 2

SQL (Structured Query Language)

INSTRUCȚIUNI PENTRU DEFINIREA DATELOR

Crearea tabelelor în sql

CREATE TABLE nume_tabel

(câmp1 tip_dată [NOT NULL],

câmp2 tip_dată [NOT NULL],

câmp3 tip_dată [NOT NULL]…)

Crează un tabel și definește structura unei înregistrări precum și tipurile de date asociate

câmpurilor.

Numele tabelului trebuie să fie unic în BD. (baza de date)

Clauza NOT NULL arată că în câmpul respectiv nu se memorează valori de tip NULL.

Adăugarea unui câmp la tabelul existent

ALTER TABLE nume_tabel

ADD nume_câmp tip_dată

OBS: Ștergerea unui câmp nu este posibilă.

Ștergerea completă a unui tabel din bd

DROP TABLE nume_tabel

Ex: Dacă avem tabela Aplicație (nume-T, prenume-T)

Atunci, avem: DROP TABLE Aplicatie

Ștergerea unei baze de date

DROP DATABASE nume_bd

Există însă o multitudine de restricții stabilite de administratorul sistemului privind această operație. Multe versiuni SQL nu includ această instrucțiune, iar stregerea se face cu ajutorul mouse-ului.

INSTRUCȚIUNI PENTRU SELECȚIA DATELOR

Cereri de interogări simple

Sintaxa instrucțiunii

SELECT [domeniu] listă_selecție

FROM nume_tabel_1, nume_tabel_2,…

[WHERE criteriu_selecție]

[ORDER BY câmpuri_criteriu [ASC|DESC]];

unde

Domeniu – specifică o opțiune de includere sau eliminare din rezultatul selecției, a înregistrărilor care conțin duplicate. Opțiunile posibile sunt:

ALL cere includerea tuturor înregistrărilor care îndeplinesc condițiile impuse. Cum instrucțiunile SELECT tabel și SELECT ALL tabel au același rezultat practic, calificativul ALL este rar folosit.

DISTINCT cere eliminarea înregistrărilor care conțin duplicate în câmpurile selectate, afișând numai o apariție a acesteia.

DISTINCTROW cere eliminarea înregistrărilor care conțin duplicate în ansamblul lor, nu numai în câmpurile selectate, afișând numai o apariție a acesteia.

Listă_selecție cuprinde câmpurile care dorim să apară în tabelul cu rezultatele interogării.

Similar cu Field … Show …din grila de proiectare QBE.

Clauza FROM specifică numele tabelului sau tabelelor pe care se face cererea de interogare. Pentru mai multe tabele, numele acestora se separă cu „,”. Pe lângă tabele, ca sursă de informații pot apare și interogãri deja create.

Clauza WHERE cere numai înregistrările care îndeplinesc criteriul de selecție specificat. Criteriul de selecție este o expresie care conține obligatoriu și un operator adecvat tipului de dată al câmpului respectiv. Clauza WHERE este opțională.

Clauza ORDER BY cere ordonarea în mod crescător (ASC) sau descrescător (DESC) a rezultatelor interogării. Ordonarea este opțională și se poate face după unul sau mai multe câmpuri_criteriu.

Cereri de interogare complexe

b.1). Funcțiile agregat

SELECT [domeniu] funcție_agregat(nume_câmp) AS alias [,listã_selecție]

FROM nume_tabel1, nume_tabel2,…

GROUP BY câmp_de_grupare

[HAVING criteriu_de_grupare]

[ORDER BY câmpuri_criteriu [ASC|DESC]];

Elementele noi de sintaxă:

AS alias asociază un pseudonim rezultatului funcției agregat

Clauza GROUP BY precizează câmpul sau câmpurile după care se face gruparea înregistrărilor. Echivalentul acestei clauze în macheta grafică QBE îl reprezintă rândul Total.

Clauza HAVING conține criteriul care va fi aplicat câmpului argument al funcției agregat. Spre deosebire de WHERE, care acționează înainte de gruparea înregistrărilor, HAVING acționează după definirea acesteia.

b.2). Asocierile (interogările JOIN)

Limbajul SQL oferă posibilitatea de a grupa și folosi date din tabele diferite. Operațiile de

asociere induse de clauza JOIN au ca rezultat producerea tuturor combinațiilor posibile, pentru

conținutul informațional al fiecărui tabel. Noile înregistrări care rezultă în urma joncțiunii sunt

disponibile pentru selecțiile următoare. La o asociere pot participa mai mult de 2 tabele.

Există mai multe categorii de joncțiuni:

CROSS (încrucișată) – rar folosită

ECHIVALENTĂ (echijoncțiune) – cea mai folosită – presupune folosirea clauzei WHERE asociată cu o egalitate dorită

NEECHIVALENTĂ (non echijoncțiune) – rar folosită – presupune folosirea clauzei WHERE asociată cu orice alt operator de comparare, în afară de „=”

Sintaxa instrucțiunii pentru joncțiunile echivalente și neechivlente este:

SELECT [domeniu] listă_selecție

FROM nume_tabel_1, nume_tabel_2,…

[WHERE criteriu_de_asociere]

[ORDER BY câmpuri_criteriu [ASC | DESC]];

După modul de asociere a înregistrărilor din tabele, joncțiunile pot fi:

interne sau INNER JOIN determină o asociere a înregistrărilor din tabele, astfel încât să rezulte un număr total de înregistrări egal cu produsul numărului de înregistrări din fiecare tabel

externe de stânga sau LEFT OUTER JOIN

externe de dreapta sau RIGHT OUTER JOIN

Echivalentul QBE al acestor categorii de joncțiuni este alegerea opțiunilor 1, 2, sau 3 din caseta Join Properties.

Sintaxa instrucțiunii:

SELECT [domeniu] listă_selecție

FROM nume_tabel_1

{INNER | LEFT OUTER | RIGHT OUTER} JOIN nume_tabel_2

ON criteriu_de_asociere

[{INNER | LEFT OUTER | RIGHT OUTER} JOIN nume_tabel_3

ON criteriu_de_asociere]…

[WHERE criteriu_selecție]

[ORDER BY câmpuri_criteriu [ASC | DESC]];

Semnificația elementelor noi:

JOIN specifică tabelul care va fi asociat (nume_tabel2, nume_tabel3) celui din clauza FROM

ON arată între ce câmpuri trebuie să existe relația pe care se bazează joncțiunea. Criteriul de asociere conține obligatoriu operatorul „=”.

b.3). Combinările (interogările UNION)

Când utilizatorul dorește să vadă rezultatele mai multor interogări SELECT în același timp, prin combinarea ieșirilor lor, se poate utiliza facilitatea UNION. De remarcat că nu există echivalent QBE pentru această instrucțiune.

Sintaxa generală pentru interogările UNION este:

SELECT listă_câmpuri FROM nume_tabel_1

UNION SELECT listă_câmpuri FROM nume_tabel_2

[GROUP BY câmp_de_grupare]

[HAVING criteriu_de_agregare]

[UNION SELECT listă_câmpuri FROM nume_tabel_3

[GROUP BY câmp_de_grupare]

[HAVING criteriu_de_agregare]]

[UNION …]

[ORDER BY câmpuri_criteriu [ASC | DESC]];

Există mai multe restricții pentru instrucțiunile care genereză interogările UNION, și anume:

Numărul câmpurilor din lista de câmpuri din fiecare instrucțiune SELECT și UNION SELECT trebuie să fie aceeași

Secvența de nume din fiecare listă de câmpuri trebuie să corespundă unor intrări identice

Este permisă utilizarea doar o dată a clauzei ORDER BY, după ultima instrucțiune UNION SELECT

3. INSTRUCȚIUNI PENTRU MANIPULAREA DATELOR

Cele mai importante sunt: CREATE, INSERT, UPDATE și DELETE.

a). INTEROGĂRILE DE ACȚIUNE tip CREATE duc la generarea unui nou tabel pornind de la structura și conținutul unor tabele deja existente.

Se folosește instrucțiunea SELECT … INTO

SELECT [domeniu] (câmp_1,camp_2…)

INTO tabel_nou

FROM tabel_sursă

[WHERE criteriu_de_adăugare];

b). INTEROGĂRILE DE ACȚIUNE tip INSERT sunt folosite pentru adăugarea de înregistrări dintr-un

tabel în altul. Există două forme ale instrucțiunii și anume:

b.1). INSERT … VALUES – adaugă o înregistrare într-un tabel

b.2). INSERT … SELECT – caz, este posibil să se copieze mai multe înregistrări dintr-un tabel în unul sau mai tabele

b.1). INSERT … VALUES

INSERT INTO nume_tabel (câmp1, câmp2…)

VALUES (valoare1, valoare2…);

b.2). INSERT … SELECT

INSERT INTO tabel_destinație (câmp_1, câmp_2…)

SELECT [domeniu] câmp_1, câmp_2…

FROM tabel_sursă

WHERE criteriu_de_adăugare;

c). INTEROGĂRILE DE ACȚIUNE tip DELETE șterg parțial sau total înregistrările dintr-un tabel.

DELETE FROM nume_tabel

[WHERE criteriu_de_ștergere];

d). INTEROGĂRILE DE ACȚIUNE tip UPDATE pot introduce înregistrări noi și pot modifica valorile câmpurilor din înregistrări existente.

UPDATE nume_tabel

SET nume_câmp_1=valoare1 [,nume_câmp_2 = valoare_2]…

[WHERE criteriu_de_actualizare];

4. CERERI DE INTEROGARE IMBRICATE

Sintaxa generală

SELECT lista_câmpuri

FROM tabel_1

WHERE tabel1.nume_câmp=

(SELECT nume_câmp

FROM tabel_2

WHERE criteriu_de_selecție);

RELAȚIILE DINTRE TABELE

BIBLIOGRAFIE

Baze de date, Fundamente teoretice și practice – Editura Infomega, 2002

Doina Fusaru, Marius Daniel Mareș, Gabriel Mihai – Visual Basic și Access, Editura Fundației România de Mâine, București, 2001

Florescu V., Stanciu V., Cozgarea G., Cozgarea A. – Baze de date, Editura Economică, 1999

Habracken J. – Access 2002 pentru începători, Editura Teora, București, 2002

John V. Petersen – Baze de date pentru începători, Editura All, București, 2003

Koller E., Roșculeț M. – Programare în Access 97, Editura Teora, București, 1999

Lungu I., Bordea C., Bădescu G., Ioniță C. – Baze de date: organizare, proiectare și implementare, Editura ALL, 1995

Năstase P., Mihai F., Cosăcescu L., Covrig L., Stanciu A. – Tehnologia bazelor de date Access, Editura Economică, 2000

Popa Gh., Berbec F., Ivancenco V., Sova A. – Baze de date Access, Editura Cison, 2000

Tâmbulea L. – Microsoft Access pentru programatori, Editura Promedia Plus, Cluj-Napoca, 2002