Program de studii: Management [302556]

Universitatea Transilvania din Brașov

Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor

Program de studii: Management

Planul de afaceri pentru dezvoltarea firmei

Conducător științific: Absolvent: [anonimizat]. Univ. Dr. [anonimizat], 2018

Introducere

Am ales această temă deoarece sunt din zona orașului Târgu Ocna. [anonimizat]. Am vazut în timp cum această salină s-a dezvoltat, [anonimizat], am văzut cum orașul începe să meargă în spre bine.

[anonimizat], [anonimizat], ce pot fi numărate pe deget. [anonimizat] a mai multor sate a [anonimizat].

[anonimizat].

[anonimizat], poate fi valorificată la maximum. Ar aduce un plus orașului prin potențialul de turiști. Odată dezvolată aceasta ar aduce mai mulți turiști în zonă și ar ajuta mult la dezvoltarea orașului.

Consider că această Salină se poate dezvolta pe partea de turism deoarece se pot aduce destule îmbunătățiri.

CAPITOUL I: DE LA SAERE LA EXPLOATARE ȘI TURISM

1.1 SAREA

Sarea este o [anonimizat]. În zăcământ sarea se găsește sub formă de strate masive. Compoziția ei chimică este de 60,64% clor și 39,36% sodiu (natriu), [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], gazul metan și sulfat natural de calciu.

În România zăcămintele de sare se găsesc sub formă de masive ( [anonimizat]). Dar se mai găsesc și sub forma unor strate (Ocna Dej), sub formă de stâlpi (Praid), [anonimizat].

România este una dintre cele mai bogate țări în resurse naturale de sare și tot odată ușor accesibile. [anonimizat] . Acest mineral a fost folosit nu doar pentru nevoile localnicilor ci și pentru nevoile altor comunități din diferite țări. S-au descoperit urme arheologice cu privire la exploatarea și exportarea sării încă din cele mai vechi timpuri.

[anonimizat], [anonimizat]. De asemenea sarea are proprietatea de a [anonimizat] a le altera calitățile.

[anonimizat], sarea. Cum ar fi de exemplu: [anonimizat], carbonat e sodiu, săpunurilor, glicemiei, etc.

[anonimizat], a stofelor, la colorarea țesăturilor. Ajută la curățarea și conservarea pieilor de animale.

Sarea reprezintă și un ingredient pentru producerea smalțurilor ceramice. Se mai folosește în electrotehnică la producerea lămpilor cu vapori de sodiu.

Iarna în special, o mare cantitate de sarea se folosește la topirea zăpezii și a gheții de pe drumuri.

Sarea pentru societate

Sarea are un rol destul de important în evoluția comunității umane. Acesteia i se conferă o mulțime de alte proprietăți în afara celei practice, și anume de a da gust mâncării. Încă din cele mai îndepărtate timpuri, sarea a fost văzută ca un simbol al sănătății, al avuției și chiar al ospitalității. În unele zone ale țării, oaspeții erau și încă mai sunt întâmpinații cu pâine și sare, aceasta este un simbol al ospitalității și al prieteniei.

În popor se crede că sarea ajută la aflarea viitorului. De exemplu este folosită în ,,meteorologie’’, pe data de 1 ianuarie se așează la geam 12 coji de ceapă umplute cu sare, acestea rezprezentând cele 12 luni ale anului. A doua zi, după cantitatea de apă aflată în coji se va afla care luni vor fi ploioase și care vor fi secetoase. De altfel se mai crede că dacă sarea se umezește ploia urmează să își facă apariția.

În seara dinaintea Sfântului Andrei, fetele necăsătorite, prepară o turtă sărată pe care o mănâncă înainte de culcare, și se spune că ele își vor visa alesul aducând apă să le potolească setea. Se mai spune și că se poate afla sexul unui nenăscut cu ajutorul sării. ,,Dacă pui sare pe capul unei femei îngreunate, fără știința ei, și dacă ea în urmă pune mâna pe nas, atunci are să nască băiat; iar dacă pune mâna la gură, are să nască fată’’.

1.2 EXPLOATAREA ZĂCĂMINTELOR DE SARE DIN ROMÂNIA

Zăcămintea de sare este una dintre cele mai mari bogății ale României. Aceasta a fost descoperită încă din perioada neolitică. Din această perioadă s-au găsit dovezi că sarea era extrasă din apă sărată, prin fierberea ei în vase de ceramică. Pentru început oamenii o foloseau doar la mâncare, ca și ingredient.

Când omul a început să se dezvolte și să practice agricultura, el a simțit nevoia de sare în alimentație. În istorie deplasarea unor comunități era strâns legată cu consumul de sare, deoarece după cum bine știm, sarea nu se găsește peste tot, ei fiind nevoiți să se deplaseze în locurile în care exista și unde putea fi extrasă ușor.

Deoarece în unele zone ale țării noastre, sarea apărea la suprafață, se crede că exploatarea ei a început încă de când exista Dacia, înainte de cucerirea ei de către romani. Aceste afirmații sunt susținute de descoperirea unor unelte, în diferite zone ale țării, ce erau folosite la extragerea sării de către daci. Exemple ale acestor unelte descoperite sunt : lopeți, săpăligi, cazmale, etc.

Pe lângă consumul intern, o mare parte era exportată în alte zone ale imperiului roman. Sarea era transportată pe uscat sau în cea mai mare parte naval, pe râurile: Mureș, Olt, Criș, Tisa, fluvial pe Dunăre și maritim prin portul Tomis.

Transportul de sare din interiorul țării s-a desfășurat pe cursurile apelor din perioada daco-romană până în secolul XIX, când s-a dezvoltat construcția căilor ferate. De atunci transportul mărfurilor se realiza pe calea ferată.

În cea mai mare parte exporturile de sare se făceau către țările din Peninsula Balcanică și în orașele din Europa.

Exploatarea subterană a sării a început în anul 1763 și continuă chiar și astăzi.

1.3. METODE DE EXPLOATARE

La nivel mondial sunt cunoscute 4 metode de exploatare a sării:

1. Exploatarea sării din zăcământ în saline sau la suprafață

2. Exploatarea sării în subteran prin dizolvare

3. Exploatarea sării prin pomparea saramurilor naturale

4. Exploatarea sării în urma evaporării apei mărilor și lacurilor în zonele lor marginale

În România, unde exploatarea sării era realizată încă de pe timpul romanilor, sunt cunoscute doar două forme de extracție: extragerea sării în saline și extragerea sării prin dizolvare.

1.3.1 Exploatarea sării în saline

Exploatarea în camere mari trapezoidale a reprezentat o metodă ,,modernă’’ , care constă în exploatarea în subteran, prin săparea de la punctul de acces și extracție a unor galerii de deschidere orizontale, de la care se sapă în jos, în camere mari de exploatare. Aceste camere pot ajunge la: 50-60 metri adâncime, 30-40 metri lățime și 100-150 metri lungime.

Aceste camere se realizează prin tăieri, care la rândul lor se fac cu ajutorul explozibililor și a mașinilor de havat. Sarea dislocată se evacuează prin puțuri oarbe. Acestea sunt poziționate la o extremitate a camerelor de exploatare, care se adâncesc odată cu exploatarea. În funcție de grosimea zăcământului și condițiile acestuia se pot face exploatări concomitente la nivele diferite, între camere lăsând pilieri ( stâlpi) de siguranță.

Metoda asigură o exploatare eficiență însă are dezavantajul pierderilor mari în pilieri care poate ajunge la 60% . Mecanizarea și transportul prin puțuri sunt limitate. Se poate realiza un slab control al tavanelor camerelor mari pe măsura adâncirii acestora. Metoda s-a folosit la Slanic Prahova, Ocna Mureș și se mai folosește parțial la Praid.

Exploatarea cu camere mici și pilieri pătrați: reprezintă o exploatare de mari dimensiuni, care permite accesul la diferite nivele, prin camere mici. Dimensiunile camerelor sunt: lățime 10-20metri și înălțime 7-10metri.

Metoda asigură o exploatare eficientă, cu transport și mecanizare de proporții mari, fără pierderi mari în pilieri, cu posibilități de control a tavernelor .

Această metodă permite transportul sării dislocate pe benzi, aceasta se folosește din ce în ce mai mult în ultima perioadă de timp. Se practică la Ocna Dejului, Slănic Prahova dar și la Ocnele Mari, Târgu Ocna, Praid unde este combinată cu alte metode.

1.3.2 Exploatarea sării prin dizolvare

Această metodă a apărut mai târziu în timp, are un randament mare ce este determinat de dezvoltarea tehnologiilor de forare și extracție. Are un cost și un consum de energie cu mult diferit de cel prin exploatarea clasică.

Prin metoda de dizolvare, la noi în țară, există două variante tehnice de extracție, care se folosesc la Târgu Ocna, Ocnele Mari și la Ocna Mureș.

Exploatarea cu două coloane mobile, una pentru exploatare, iar cealaltă pentru extracție și injecție intermediară a apei;

Exploatare cu coloana de exploatare cimentată.

Pe langă aceste avantaje, exploatarea prin dizolvare are și dezavantaje cum ar fi: un slab control al urmăririi formelor și dimensiunilor golurilor create, zăcământul se dizolvă diferit și are ca urmare controlul golurilor create și măsurarea lor, ce reprezintă cea mai mare problemă. Măsurarea cavernometrică se realizează cu ajutorul cavernometrului sonic.

1.4 TURISMUL

Conform definiției din dicționarul explicativ al limbii române, ,,turism’’semnifică totalitatea relațiilor și fenomenelor care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara locului de reședință (ca petrecerea vacanței sau concediului de odihnă, participarea la diferite manifestări,etc.). Turistul reprezentând persoana ce practică turismul.

,,Conform definiției date de Organizația Mondială a Turismului, turismul cuprinde activitățile persoanelor care călătoresc dpre sau stau în locuri situate în afara mediului lor obișnuit, pentru distracție, afaceri sau în alte scopuri.’’ Organizația sus menționată definește turistul ca fiind persoana care călătorește sau locuiește în locuri în afara zonei lui de reședință pentru o durată de cel puțin 24 de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere sau afaceri.

Primele forme de turism au fost reprezentate de pelerinaje. În Egiptul Antic, aceste pelerinaje erau la templele divinităților (pelerinajul musulmanilor la Mekka). Prima companie turistică oficială a fost înființată în anul 1758 Cox&Krings.

Tipuri de turism:

Turism pentru odihnă și relaxare

Acest tip de turism este cel mai cunoscut și practicat de către toți oamenii de pe globul pământesc măcar o dată în viață, scopul lui, după cum ne zice și titlul, este de relaxare.

Turismul de iarnă

Acesta are loc în special în zonele de munte, în stațiunile turistice de schi.

Ecoturismul

Acesta este cunoscut și sub numele de turism ecologic,și are loc în zonele fragile și sălbatice.

Turismul pentru păturile sărace

Prin acest tip de turism reprezintă o bună metodă de a îi ajuta pe cei săraci (cățărarea pe munți în Tanzania).

Turismul de recesiune

Acest tip de turism este recunoscut pentru prețuri mici (low-cost).

Turismul medical

Are loc în momentul în care, între țări, există o diferentă semnificativă de preț a unei proceduri, sau o diferență a regulamentelor.

Turismul educațional

Principalul motiv al practicării acestuia este de a cunoaște cultura țării vizitate.

Turismul ,,negru’’

Reprezintă vizitarea unor locuri unde s-au petrecut crime sau acte de genocid.

TURISMUL ÎN ROMÂNIA

În România, turismul colectiv, este atestat documentar de când a apărut turismul balnear, la Băile Felix, Băile Herculane, Olănești, Vatra Dornei, etc.

Atracțiile turistice din România sunt:

Stațiuni litoral : Mamaia, Costinești, Mangalia, Saturn, Neptun, Venus, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Plaja Corbu, Jupiter, Gura Portiței.

Castele și cetăți : Castelul Bran, Castelul Peleș,Cetatea Râșnov Castelul Corvinilor, Castelul Banffy, Castelul Sturza, Castelul Bethlen Haller, Cetatea Făgărașului, Castelul Cantacuzino, Castelul Țepeș, etc.

Orașe : Brașov, Sighișoara, Sibiu, Cluj-Napoca, București,

Mănăstiri: Sucevița, Moldovița, Voroneț, Putna, Agapia, Văratec, Neamț, Horezu, etc.

Biserici: Biserica Neagră, Biserica Trei Ierarhi Bisericile de lemn, etc.

Monumente de artă:

Trasfăgărașanul, Delta Dunării

Baraje : Vidra, Vidraru, Porțile de fier

Turim balnear :

Ape minerale și termominerale: stațiunile Tușnad, Vatra Dornei, Călimănești

Lacuri terapeutice: Lacul Sărat, Balta Albă, Lacul Amara

Nămoluri terapeutice: Techirghiol, Sovata, Ocnele Mari

Băi: Băile Felix, Băile Herculane, Borsec, Moneasa

Saline

CAPITOLUL II: TURISMUL ÎN SALINE

Pe teritoriul României de-a lungul timpului au existat mai multe saline.

Salinele Ocna Mureșului – este o veche unitate minieră din Ocna Mureșului, județul Alba, ce datează încă din epoca romană .

Salinele Războieni-Cetate – este localizată în județul Alba, sat Războieni- Cetate, comuna Ocna Mureșului, ce datează din epoca romană.

Salina Uioara – localizată în județul Alba, sat Uioara, datează din epoca romană.

Salina Unirea – localizată în județul Alba, sat Vereșmart-Vințu de sus, datează din epoca romană.

Salina Grozești – localizată în județul Bacău, sat Grozești ( Oituz- noua denumire a comunei), datează din epoca daco-romană.

Salina Târgu Ocna- localizată în județul Bacău, oraș Târgu Ocna, datează din epoca daco-romană.

Salina Trotușul – județul Bacău, sat Trotuș, comuna Târgu Trotuș, datare: epoca medievală.

Salina Arpaș- județul Bistrița-Năsăud, sat Arpaș, localitate dispărută, datare : epoca romană.

Salina Bața- județul Bistrița-Năsăud, sat Bața, datare : epoca romană.

Salina Beclean- județu Bistrița-Năsăud, comuna Beclean, datare: epoca romană.

Salina Ciceu- județul Bistrița-Năsăut, sat Ciceu, localitate dispărută, comuna Ciucei-Ghiurești, datare: epoca romană.

Salina Cristur- județul Bistrița-Năsăud, sat Cristur, comuna Cristur-Sieni, datare: epoca romană.

Salina Domnești – județul Bistrița-Năsăud, sat Domnești, comuna Mărișelu, datare: epoca romană.

Salina Ilișua – județul Bistrița-Năsăud, sat Ilișua, comuna Uriu, datare: epoca romană.

Salina Mănăștur – județul Bistrița-Năsăud, sat Mănăștur, comuna Petru Rareș, datare: epoca romană.

Salina Reteag- județul Bistrița-Năsăud, sat Reteg, comuna Petru Rareș, datare: epoca romană.

Salina Sintereag- județul Bistrița-Năsăud, sat Sintereag, comuna Sintereag, datare: epoca romană.

Salina Tahat- județul Bistrița-Năsăud, sat Tahat (localitate dispărută), comuna sintereag, datare: epoca romană.

Salina de la Ibănești- județul Botoșani, sat Ibănești, comuna Ibănești, datare: epoca medievală.

Salina Rupea- județul Brașov, comuna Rupea, datare: epoca romană.

Salina Crișeu- județul Buzău, sat Crișeu (localitate dispărută), oraș Râmnicul Sărat, datare: epoca daco-romană.

Salina Cojocna- județul Cluj, sat Cojocna, comuna Cojocna, datare: epoca romană.

Salinele Peta- județul Cluj, sat Peta, comuna Apahida, datare: epoca romană.

Salina de la Sânpaul- județul Cluj, sat Sânpaul, comuna Sânpaul, datare: epoca romană.

Salina Sic- județul Cluj, sat Sic, comuna Sic, datare: epoca romană.

Salinele Ocna Dejului – județul Cluj, comuna suburbană Ocna Dejului, municipiul Dej, datare: epoca romană.

Salinele Ocna Mică- județul Dâmbovița, sat Ocna mică, datare: epoca medievală.

Salinele Teișani- județul Dolj, sat Teișani (localitate dispărută), comuna Ghercești, datare: medievală

Salinele Săraru- județul Dolj, sat Săraru (localitate dispărută), comuna Ghercești, datare: epoca medievală.

Salinele Teișani-Ghitioara – județul Dolj, sat Ghitioara(localitate dispărută), datare: epoca medievală.

Salina Praid- județul Harghita, sat Praid, comuna Praid, datare: epoca medievală.

Salina Șipotele- județul Iași, sat Șipote, comuna Șipote, datare: epoca medievală.

Salina Topărăuți- județul Iași, sat Topărăuși (localitate dispărută), datare : epoca medievală.

Salina Coștiui Rona- județul Maramureș, sat Rona de sus, comuna Rona de sus, datare: epoca medievală.

Salina Ocna Șugatag- județul Maramureș, sat Șugatag, comuna Șugatag, datare: epoca romană.

Salina Rona- județul Maramureș, sat Rona, comuna Rona de Sus, datare: epoca medievală.

Salina Vișeu- județul Maramureș, sat Vișeu(sat dispărut), comuna Vișeul de Jos, datare: epoca medievală.

Salina Câmpulung la Tisa- județul Maramureș, sat-comuna Câmpulung la Tisa, datare: epoca medievală.

Salina Dragomirești- județul Maramureș, sat-comuna Dragomirești, datare: epoca romană.

Salina Slatina- județul Maramureș, sat Slatina, datare: epoca medievală

Izvoarele sărate de la Lunca – județul Neamț, sat Lunca, comuna Vânătorii-Neamț, datare: epoca neolitică.

Salina Telega- județul, sat-comuna Telega, datare: epoca daco-romană.

Salina Băicoi- județul Prahova, oraș Băicoi, datare: epoca daco-romană.

Salina Slănic de Prahova – județul Prahova, oraș Slănic, datare: epoca daco-romană.

Salina Baia Baciului- județul Prahova, sat Baia Baciului(localitate dispărută), datare: epoca modernă.

Salina Baia Verde- județul Prahova, sat Baia Verde(localitate dispărută), datare :epoca modernă.

Salina Rogna – județul Sălaj, sat Rogna, comuna Ileanda, datare: epoca romană.

Salina Zalău- județul Sălaj, oraș Zalău, datare: epoca daco-romană.

Salinele Ocnele Mari- județul Vâlcea, sat-comuna Ocnele Mari. Datare: epoca romană

Salinele Cacica- județul Suceava, sat Cacica, comuna Pârtești, datare: eneolitic.

Ocnele Mari- județul Vâlcea, sat Cașota, comuna Ocnele Mari. Datare: epoca neolitică.

Salinele Ocna Sibiului – județul Sibiu, sat Ocna Sibiu, municipiul Sibiu. Datare: epoca romană.

În prezent, pe teritoriul României mai sunt 7 mine de sare ce sunt funcționale: Slănic Prahova, Râmnicul Vâlcea, Târgu Ocna, Praid, Cacica, Ocna Dej și Ocna Mureș.Toate acestea aparțin Companiei Naționale a Sării București.

2.1 SALINA CACICA

Salina Cacica reprezintă o exploatare minieră a sării, ce se află în localitatea Cacica, județul Suceava, ce a fost deschisă în anul 1791. Aceasta reprezintă un obiectiv turistic ce se vizitează din secolul al XIX-lea.

Atracții turistice:

Intrarea în mină se face pe cele 192 de trepte vechi, realizate din brad și dispuse în spirală. Ele înconjoară puțul principal de acces și aeraj.

Muzeul- se află în cadrul unei săli de circa 250 metri pătrați, aproximativ la 50 de metri adâncime, unde se găsesc unelte, hărți, fotografii și chiar copiile unor documente în care sunt informații despre minerit, ba chiar despre minoritatea poloneză din Cacica ce veneau pentru această activitate.

Capela romano-catolică Sfânta Varvara – se află la capătul scărilor, la 21 metri adâncime. Aceasta a fost prima capelă ,,construită’’ într-o salină din România, a fost inaugurată în anul 1806 la inițiativa preopului polon Jakub Bogdanowicz . El a dorit ca minerii să se poată ruga înainte și după muncă. A fost aleasă patroană Sfânta Varvara pentru că este ocrotitoarea minerilor. Capela are: altar, icoane, candelabru și balcon pentru cor. Acestea din urmă au fost sculptate în sare. Dimensiunile capelei sunt: 25metri lungime, 9 metri lățime si 7 înălțime.

Capela ortodoxă – se află la o adâncime de 35 metri. Pereții dispun de basoreliefuri sculptate în sare, cu tematică religioasă. Acestea au fost inspirate de la Salina Wielizcka.

Lacul sărat- a fost săpat manual de către mineri și se află la o adâncime de 38 metri. Lacul are o dimensiune de 10×6 metri și este înconjurat de o balustradă luminată.

Sala de dans- această sală se află la o adâncime de 37metri ce poartă numele primului director general al Regiei Monopolilor Statului, Agripa Popescu. Sala are o lungime de 24, lățime de 12, o înălțime de 12 metri și dispune de 3 balcoane. Aici se organizau baluri, spectacole sau întâlniri.

Grota piticilor- se află la o adâncime de 44 metri. Ecoul cuvintelor răsună dintr-o galerie în alta, iar muncitorii au spus copiilor ce mergeau în vizită, că vorbesc cu piticii, de aici vine această denumire.

2.2 SALINA OCNA DEJ

Salina Ocna Dej este o unitate minieră din Ocna Dejului, județul Cluj. Se află la o adâncime de aproximativ 80 de metri. O parte din aceasta a fost amenajată pentru atracții turistice și medicale.

Atracții turistice:

Spații speciale pentru servirea mesei

Leagăne

Balansoare

Tobogane

Teren de fotbal

Biserica de cult ortodox

Aceasta din urmă a fost ,,construită’’ în anul 2000 și are o capacitate de circa 300 locuri, cu detalii sculptate în sare. Detaliile de natură arhitecturală sunt influențate de opera lui Brâncuși. Catapeteasma a fost sculptată în lemn de tei.

2.3. SALINA OCNA MUREȘ

Salina Ocna Mureș este o veche unitate minieră din Ocna Mureș din județul Alba.

În momentul de față în această salină se fac doar exploatări. Nu au nimic dezvoltat să atragă turiștii. Acest fapt poate fi datorat și catastrofelor ce s-au produs de-a lungul anilor (1912, 1978, 2010) în această zonă. Aceste catastrofe se referă la inundarea minelor, avarii tehnice la mai multe sonde, cedarea unui pilier, distrugerea unor clădiri și avarierea unor strazi, cauzate de neetanșarea colonelor prin care se introducea apă la una din sonde.

2.4. SALINA OCNELE MARI

Salina Ocnele Mari este o exploatare minieră ce se află în localitatea Ocnele Mari din județul Vâlcea. Suprafața totală este de 20.000metri pătrați, cu o înălțime a camerelor de 8 metri, iar temperatura din interior este de 13-15°Celsius.

Atracții turistice

Ștrandul Fără Fund este situat în stațiunea balneo-climaterică Ocnele Mari, din județul Vâlcea, la doar 12 km de municipiul Râmnicu Vâlcea.
Poziționat pe gura unei foste mine de sare al cărei fund se pierde la peste 80 de metri adâncime, Ștrandul Fără Fund are apă sărată ce izvorăște de la „adâncimi fără fund”, iar concentrația de sare este cea mai mare din zonă.

Locuri de joacă pentru copii – un loc în care copii pot viziona desene animate, loc de joacă cu nisip, și jucării, un loc special amenajat pentru minicarting.

Sală de sport – aici există aparate de fitness, terenuri de volei, baschet, fotbal, biliard, ping pong și tenis.

Micile magazine – aici se găsesc multe obiecte din sare și tot felul de suveniruri.

Biserica – aceasta poartă hramul Sfânta Varvara și Sfântul Gheorghe

Sală pentru evenimente, restaurant și cramă, fast-food și loc de relaxare.

2.5 .SALINA SLĂNIC PRAHOVA

Salina Slănic este o veche exploatare minieră, aflată în stațiunea Slănic, județul Prahova. Adâncimea la care ajunge mina este de 27 metri, ea are 14 camere ce au o înălțime de 55 de metri, iar suprafața totală este de 80.000 metri pătrați.

Temperatura din interior este contantă, 12°Celcius, pe tot parcursul anului. Umiditatea este de circa 50%, aerul este bogat în ioni de sodiu, iar presiunea atmosferică este mai mare decât cea de la suprafață.

Atracții turistice

Terenuri de sport – teren de volei, handbal, tenis,biliard și minifotbal

Locuri de joacă pentru copii- jocuri mecanice, tobogane gonflabile, carting, etc.

Spațiu pentru relaxare- acesta este dotat cu paturi, scaune și mese, unde se pot relaxa vizitatorii cu afecțiuni respiratorii veniți pentru tratament.

Magazine de băuturi și suveniruri, cabinet medical, cascadă artificială, lacul cu apă sărată

2.6. SALINA PRAID

Salina Praid este o mină situată în localitatea Praid din județul Harghita. Se află la o adâncime de 120 metri, unde temperatura este de aproximativ 16°Celsius și cu o umiditate a aerului de aproximativ 70 %. Accesul în salină se face coborând cele 300 de scări.

Atracții turistice

Parc de aventură – bine securizat, unde cei mici și adulții pot parcurge diferite trasee în funcție de dificultate.

Terenuri de sport

Restaurant

Muzeul – a fost inaugurat în anul 2002 și sunt espuse unelte și obiecte de lucru din cele mai vechi timpuri, poze.

Capela- poartă hramul Sfântului Ioan Nepomuk, al cărui statuie este sculptată în sare și este amplasată în interiorul capelei. Tot din sare este sculptat și altarul. Capela a fost sfințită de către 3 preoți a trei culte: ortodox, romano-catolic și reformat.

2.7. SALINA TÂRGU OCNA

Salina Târgu Ocna este o exploatare minieră a sării, aflată în orașul Târgu Ocna, din județul Bacău, la o adâncime de 240 metri. În interior este o temperatură constantă de 120 Celsius.

Atracții turistice:

Biserica Sfânta Varvara- a fost ,,construită’’ în anul 1992 și poartă hramul Sfintei Varvara (ocrotitoarea minerilor). În fața altarului se află catapeteasma construită din 24 de icoane. Scaunul Împărătesc, aplicele și candelabrul, au fost realizate de mineri.

Sala de spectacole și conferințe ,,Florin piersic’’ – a fost inaugurată în data de 18 decembrie 2013 , având o capacitate de 200 locuri. În această sală se organizeazăfrecvent spectacole de dans sau concerte. Îi poartă numele lui florin Piersic în semn de respect, ca și actor, iar acesta a fost prezent la deschiderea sălii.

Spațiu artă fotografică- pe pere’ii de sare sunt expuse poze cu felul în care se realizează extragerea sării, cu utilajele folosite, cum se transportă sarea, stația de pompare, poze cu convoiul de deținuți, cu intrarea în salină. Aceste poze sunt din cele mai vechi timpuri, dar sunt și poze mai recente, cum ari fi poza cu ștrandul cu apă sărată.

Pistă karturi – este amenajat un traseu special pentru karturi. Acestă pistă reprezintă o atracție atât pentru adulți, dar și pentru cei mici, aceștia putând învăța într-un mod mai distractiv, semnele de circulație.

Lacul cu apă sărată și cascada formează un minunat peisaj. Aici majoritatea turiștilor aruncă o monedă în lac și îsi pun o dorință.

Spațiu de joacă: dotat cu leagăne, tobogane, balansoare, tobogane gonflabile, ce reprezintă locurile preferate de micii vizitatori, și jocurile mecanice, ce reprezintă o atracție pentru turiști indiferent de vârstă.

Spațiu pentru gimnastică – în fiecare zi, timp de 4 ore, un profesor de sport este prezent în acest spațiu și le prezintă turiștilor, și practică împreună cu ei exerciții de gimnastică.

Terenuri de sport: minifotbal, baschet, tenis de câmp, tenis de masă

Terasă – aceasta se află în fața magazinului alimentar, iar aici turitii pot servi cele cumpărate din magazin.

Magazin alimentar – de aici se pot achiziționa produse alimentare și băuturi

Magazin de suveniruri – de aici de pot achiziționa suveniruri cum ar fi : iconițe, candele, farfuri, cărți de joc decorate cu poze din interiorul minei, vase de lut, brățări, sare și obiecte de sare.

Muzeu – aici este prezentată toată istoria acestei Saline. Se găsesc imagini vechi, cum arăta mina acum mulți ani, unelte cu care lucrau vechii mineri, sare și obiecte din sare, sare de baie. 2.8 SALINA TURDA

Salina Turda este o unitate minieră, ce se găsește în zona Durgău-Valea Sărată din localitatea Turda, județul Cluj. Aceasta este o societate pe acțiuni, ce este deținută de administrația locală din Turda.

Atracții turistice:

Galeria Franz Josef

Este o galerie orizontală cu profil util de 6,16 metri pătrați, realizată pentru transportul sării la suprafață.

Mina Iosif – sala ecourilor

Se vizitează prin intermediul balcoanelor săpate în sare, situate la nivelul galeriei de transport. Este o cameră cu adâncimea de 87 m. și diametrul la bază de 67 m.

Sala Crivacului

Este o cameră în care este găsește un troliu cu ax vertical cunoscut sub denumirea de „crivac” sau „gepel” .Acesta era acționat prin forța cailor și servea pentru transportul pe verticală a sării exploatată din mina Rudolf.

Sala puțului de extracție

Aici se găsește o machetă funcțională a crivacului. Acest ansamblu reconstituie întregul procedeu de extracție al sării și începutul drumului sării de la Turda.

Mina Ghizela

Sala de apel

Altarul- acesta este locul de rugăciune al minerilor și este săpat în sare

Scara Bogaților- reprezenta calea de acces spre minele Terezis și Rudolf.

Mina Rudolf

Este adâncă de 42 metri, lată de 50 și lungă de 80 metri. Accesul se face prin cele 172 de trepte ce conduc spre vatra minei. Se coboară 13 „etaje”, la fiecare pod de odihnă fiind marcat în perete anul în care a fost exploatat nivelul respectiv.

Mina Terezia

Este o mină de formă de clopot, are 90 m înălțime și 87 m diametru. Adâncimea de la gura puțurilor până la baza minei este de 112 m.

Lacul subteran are între 0,5 și 8 m adâncime, fiind extins pe 80% din suprafața camerei de exploatare.

Staționar Ghizela

În prezent in cadrul minei Gizela a fost amenajată sala Staționar pentru tratament balnear cu aerosoli naturali.

CAPITOLUL III: PLANUL DE AFACERE

3.1. DEFINIREA PLANULUI DE AFACERE

,,Planul de afacere este un instrument managerial de acțiune, elaborat în mod logic, ce presupune o gândire de perspectivă asupra dezvoltării unei afaceri și pornind de la obiectivele acesteia, include toate acele faze și resurse care sunt implicate în atingerea lor, într-un termen prestabilit.’’

Planul de afacere reprezintă cel mai utilizat instrument de măsurare a oportunității economice, existând multe abordări teoretice și practice cu privire la acesta. Planul de afaceri este tratat din mai multe puncte de vedere, cele mai cunoscute fiind definițiile practice, de pe poziția managerului sau a întreprinzătorului.

,,Termenul de plan de afaceri este un element ce deține un loc însemnat în limbajul finanțatorilor și investitorilor. Este important în toate sectoarele, industriale sau servicii, în mod independent de gradul lor de inovație și tind să devină din ce în ce mai complexe.’’

Alte abordări tratează planul de afaceri cu ajutorul științei managementului. Astfel, planul de afacere este definit ca fiind ” o metodă antreprenorial managerială de proiectare și promovare a unei afaceri noi sau de dezvoltare semnificativă a unei afaceri existente, pornind de la identificarea unei oportunități economice, prin care se determină obiectivele de realizat, se dimensionează și structurează principalele resurse și activități necesare, demonstrând că aceasta este profitabilă, că merită să fie sprijinită de potențialii stakeholderi” . Într-o altă lucrare, planul de afaceri este considerat “un instrument decizional dinamic, destinat, pe de o parte, managerilor din cadrul firmei, și, pe de altă parte, investitorilor, bancherilor și, în general, oricărui partener posibil, industrial, comercial, social, cărora le permite să ia cunoștință de perspectivele acesteia”.

Planul de afacere este un document scris care se face atât în cazul creării unei noi întreprinderi, cât și în cazul dezvoltării unei noi afaceri de către o întreprindere existentă. Acesta conține informații referitoare la: afacere, piață, conducere, aspecte financiare, în scopul atingerii obiectivelor propuse.

“Planul de afaceri este un instrument al prezentului, elaborat prin aproximații succesive, utilizând experiența și realizările din trecut ale firmei pentru a proiecta în mod realist calea spre viitor. El are drept scop cel mai avantajos și realizabil compromis între ceea ce dorește și ceea ce poate să facă firma respectivă”

Planul de afacere este văzut și ca “un demers care evidențiază rezultatul activităților de cercetare, concepere și dezvoltare a unor proiecte privind crearea de noi firme, a unui produs și/sau a unui nou serviciu. Este un instrument indispensabil întreprinzătorului și în același timp expresia capacității lui de a atinge obiectivele propuse. Este deasemenea un instrument managerial menit să scadă gradul de incertitudine din activitatea zilnică a agenților economici, diminuând astfel, vulnerabilitatea acestora față de mediu”.

Din punctul propriu de vedere, planul de afacere este un document ce cuprinde obiectivele și modul în care se pot realizara acestea, precum și resursele necesare atingerii obiectivelor stabilite. Acesta fiind elaborat cu scopul de a direcționa activitatea întreprinderii, de a o poziționa pe piață și de a obține profit.

Planul de afacere poate fi un mod prin care întreprinzători pot comunica cu potențiali investitori și creditori. Prin intermediul acestuia se poate obține o imagine pertinentă asupra dinamicii și competitivității pieței pe care acționează firma, identificându-se, punctele slabe și oportunitățile acesteia.

,,Fără un plan de afaceri este ca și cum ai intra într-un război fără o strategie!’’ Un aspect important în cadrul planului de afacere îl reprezintă viziunea întreprinzătorului asupra strategiilor ce vor trebui adoptate. Elaborarea strategiilor este prima și cea mai importantă sarcină a întreprinzătorului, pentru că acesta are ca responsabilitate direcționarea și poziționarea firmei. “Strategia stabilește misiunea firmei și obiectivele strategice pe termen lung, luând în considerare resursele existente și cele care pot fi atrase și utilizate în viitor, precum și principalele modalități de realizare a obiectivelor și de obținere a avantajului competitiv care să-i permită o poziționare cât mai bună pe piață”. Având în vedere că “statisticile demonstrează că 8 întreprinderi din 10 dau faliment în primii 3 ani de funcționare, iar mai mult de jumătate din firmele care au dat faliment fie nu au avut o piață pe care să acționeze, fie nu au știut să gestioneze corespunzător capitalurile de care dispuneau, deși acestea erau suficiente” . Fiecare întreprinzator ce întocmește un plan de afaceri trebuie să aleagă de la început pentru o anumită strategie sau pentru mai multe tipuri de strategii, pentru a avea un avantaj concurențial al firmei. Planul de afacere demonstrează faptul că întreprinzatorul are un plan bine stabilit, știe cum vrea să evolueze întreprinderea și că are stabilit cum vor fi măsurate progresele pe care aceasta va ajunge să le înregistreze. Strategia trebuie aleasă astfel încât să scoată în evidență unicitatea și calitatea acesteia, conferind firmei un potențial crescut de performanță.

Planul de afacere se întocmește fie pentru începerii unei afaceri, sau în omentul în care întreprinderea se restructurează, când solicită un credit pentru investiții, în caz de fuziune sau divizare. El cuprinde informații despre situația prezentă a firmei, planurile pentru viitor, modul de acțiune, costurile și veniturile asociate. Planul de afacere asigură succesul, dar ajutǎ la anticiparea riscurilor, monitorizând evoluția întreprinderii, este de asemenea un reper imortant în vedere corectătii abaterilor de la obiectivele stabilite. Planul de afacere reprezintă o imagine în ansamblu a companiei, a viitorului acesteia și a situației sale financiare. În general, un plan de afaceri conține o descriere a companiei, a produselor și serviciilor, a pieței-țțintă, a planului de marketing și a strategiei de vânzări, a avantajelor pe care compania le va avea asupra competitorilor, o prezentare a documentelor financiare și a echipei de management .

De aceea, planul de afacere constituie cel mai important document strategic al unei companii, făcut să îi direcționeze activitatea. Un plan de afacere este un studiu complex, în care valoare este dată de modul în care a fost gândit fiecare detaliu, cum a fost realizat dar și de modul de prezentare și organizare.

3.2. FUNCȚIILE PLANULUI DE AFACERE

Funcția de cristalizare și dezvoltare a ideilor.

Presupune ca planul să specifice clar sopul și obiectivele afacerii, să se stabilească modul prin care se vor atinse acestea și să se identifice riscurile implicate. Astfel, afacerea va fi analizată din toate punctele de vedere, iar în acest mode se va putea vede de ce și de cât este nevoie. În acest fel se va evita deficitul de numerar.

Funcția de realizare a unei evaluări retrospective a performanțelor.

Această evaluare se face de-a lungul timpului și presupune identificarea cauzelor și mărimea abaterilor de la plan, dar și modalitățile viitoare de acțiune. Managerii au o viziune mai clară asupra abaterilor de la plan și acumulează experiență profesională, astfel sunt mai puțin expuși la riscuri. Controlând frecvent performanțele companiei, ei pot lua decizii în timp util pentru a se atinge scopul stabilit.

Funcția de evaluare a unei noi idei de afacere .

Aceasta derivă din capacitatea planului de afacere de a analiza, evalua, compara și clasifica proiectele de investiții. În mod cert pentru asta este nevoie și de un bun manager, care să poată trage niște concluzii din plan și totodată să fie o inspirație.

Funcția de generator de finanțare.

De regulă cei mai mulți investitori finanțează afacerea numai după ce studiază planul de afacere. Acest lucru este normal deoarece ei vor sa fie sigur că banii lor sunt investiți într-o companie ce este capabilă să recompenseze alocarea de fonduri.

3.3. SCOPURILE PLANULUI DE AFACERE

În esență, un plan de afaceri este folosit pentru:

Înființarea companiei ( un plan de implementare)

Instrument de vânzare (document pentru investitori)

Un control regulat pe propria companie (plan de acțiune)

Pentru a prezenta compania în lumea afacerilor (o ,,hartă’’ cu traseul companiei)

Scopul unui plan de afaceri este de a îndruma întreprinzătorul încă din primul an de operare al afacerii și de a demonstra că afacerea merită finanțată. De asemenea, servește ca un accesoriu pentru dobândirea de capital. El totuși nu garantează pentru obținerea finanțării, dar reprezintă o cale de evidențiere a spiritului antreprenorial, a ideii de afaceri promovată. Dacă este realizat în mod corect, planul de afacere poate deveni un document cheie pentru evaluarea și controlul activităților companiei.

,,Planul de afacere reprezintă un document scris care descrie natura afacerii, piața-țintă, avantajele pe care afacerea le va avea asupra competitorilor, precum și resursele și aptitudinile de care dispune întreprinzătorul afacerii. Pentru întocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenție produsele/serviciile oferite, competiția, resursele financiare necesare și alte detalii operaționale.’’

În același timp, planul de afacere este un instrument de lucru folosit pentru a începe și pentru a derula o afacere. Aceasta înseamnă că planul de afacere este folosit ca un instrument de planificare și ca instrument de măsurare și control al resurselor. Cu ajutorul lui se poate evidenția experiența și realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai potrivite metode pentru a estima cheltuielile de resurse, atât financiare cât și umane.

Un plan de afaceri poate servi ca un plan de acțiune pentru a ajuta la punerea în practică a unei idei de afacere a întreprinzătorului. Odată ce afacerea a începu, un plan de afacere este un instrument important pentru a menține afacerea pe drumul corect, în direcția dorită, din acest motiv poate fi numit o hartă pentru traseul companiei. Considerat că unul din rolurile cele mai importante, planul de afaceri poate servi și ca document de vânzare, adică este documentul necesar pentru a-i convinge pe finanțatori (creditori sau investitori) să acorde sprijinul de care afacerea are nevoie.

3.4. ELABORAREA UNUI PLAN DE AFACERE

,,Avantajele realizării unui plan de afaceri :

Estimare riscuri și evitarea multor greșeli cauzate de lipsa de informare;

Planificarea detaliată a bugetului, reduce semnificativ problemele de cash-flow;

Etapele clare de funcționare a afacerii;

Selectarea surselor de finanțare;

Crește credibilitatea companiei în fața investitorilor și a potențialilor parteneri;

Oferă o situație clară a companiei în orice moment al activității acesteia daca este în permanență actualizat.’’

Întocmirea unui plan de afaceri coerent va lua mult timp și efort. Dimensiunile recomandate a unui plan de afacere sunt de 12-15 pagini+anexe.

Există trei etape în întocmirea unui plan de afaceri:

1. Culegerea informațiilor

2. Stabilirea structurii planului

3. Redactarea planului

Culegerea informațiilor

Această etapă a întocmirii unui plan de afaceri se focalizează asupra adunării datelor necesare pentru a dovedi autenticitatea ideii de afacere care se promovează, pentru a susține capacitatea firmei de a implementa strategia aleasă și pentru a calcula necesarul de resurse.

,,Cele mai importante informații în acestă etapă se referă la:

 capacitatea de absorbție de către piață a produsului sau serviciului ce se va realiza;

 tendințele pieței și posibilități de expansiune;

 nivelul tehnic și tehnologic;

 necesarul de mașini, utilaje, echipamente și accesorii;

 lista furnizorilor;

 evaluarea costurilor etc.’’

Valoarea planului este dată de calitatea informațiilor ce le cuprinde. Aceste informații pot fi colectate din surse interne, cum ar fi: documente financiar-contabile, situația încasărilor, datorii și creanțe, informații despre clienți, și surse externe : legislație, statistici, furnizori, oferte, clienți potențiali.

Stabilirea structurii planului

În această etapă informațiile culese trebuie corelate într-o formă scrisă, coerentă și completă a planului de afaceri, care este destinată unor cititori bine determinați.

Planurile de afaceri diferă ca și structura în funcție de nevoia apărută: inițierea unei afaceri sau dezvoltarea unei afaceri

După scopul pentru care se întocmește, planul de afaceri poate fi :

un instrument managerial de analiză, implementare, supraveghere și control a afacerii ;

un mijloc de comunicare cu mediul economic în vederea atragerii de fonduri de finanțare.

Ca instrument managerial, planul de afaceri poate fi întocmit în mai multe scopuri :

pentru determinarea profitabilității afacerii;

pentru stabilirea elementelor majore de natură economică, financiară, de management, de marketing, de producție ;

Pentru determinarea profitabilității, planul de afacere, se întocmește deoarece dacă preconizarea făcută nu se conturează a fi rentabilă, atunci toate celelalte scopuri cad de la sine. Însă este necesară o corectă și riguroasă concepere și analizarea datelor, totul să fie cât mai realist.

Stabilirea principalelor elemente de natură economică, financiară, management prin care se clădește firma. Absența sau superficiala cunoaștere a unor elemente majore, cum ar fi cele de marketing sau personal, pot pune în pericol viabilitatea afacerii, cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă. Trebuie evitată tendința, frecvent întâlnită, de concentrare numai asupra elementelor financiare, considerând că după obținerea resurselor necesare se vor pune la punct și celelalte activități majore implicate.

Ca mijloc de comunicare cu mediul economic, poate fi întocmit pentru :

Inițierea unei noi afaceri

Realizarea unei investiții

Obținerea unui credit

Incheierea de alianțe strategice

Realizarea unei fuzionări

Obținerea de contracte de cumpărare

Cel mai cunoscut plan de afacere este planul pentru inițierea unei noi afaceri (start-up). În acesta se abordează subiectedespre produsele sau serviciile oferite, piața țintă, previziuni, strategia abordată, termene limită, stabilirea echipei și analiza detaliată a necesarului financiar și uman.

Pentru o firmă de mici dimensiuni se elaborează planul de afacere atunci când identifică o oportunitate economică ce este profitabilă .În acestă situație, informațiile sunt foarte valoroase și este important solicitarea mai frecventă la crearea planului de afacere pentru a atrage oameni potriviți. Planul include detalii despre companie, despre echipa de lucru și cei ce o coordonează, documente ce arată cum va decurge primul an și analiza financiară.

Când se dorește concretizarea unei idei de afacere prin intermediul investiției (realizalizarea unei investiții), investitorii nu vor oferi ajutor financiar unei companii care nu au un plan de afacere credibil prin care să se arate că poate fi profitabil proiectul de investiții. Pe investitori îi mai interesează și istoricul companiei, de unicitatea prodului și puterea lui de a recupera investiția efectuată.

Când finanțarea firmei se face cu ajutorul unei bănci (obținerea unui credit) este necesară întocmirea unui plan de afacere, deoarece acestea acordă împrumut pe baza unor planuri de afaceri pentru a fi sigure care este scopul și mărimea împrumutului solicitat, programarea utilizării lui, posibilitățile de achitare. Aceste planuri au o structură ce e stabilită de fiecare bancă în parte și în funcție de mărimea creditului.

3.5 CONȚINUTUL DETALIAT AL UNUI PLAN DE AFACERE

Un plan de afaceri trebuie să conțină următoarele:

,,I. Descrierea afacerii

A. Descrierea firmei care își propune realizarea unei anumite afaceri:

B. Domeniul de activitate:

C. Obiectivele propuse:

II. Descrierea pieței produsului sau serviciului aflat sub incidența afacerii

A. Descrierea actualilor clienți și sau a celor potențiali:

B. Descrierea produsului ce se află sub incidența afacerii:

C. Caracterizarea segmentului de piță:

D. Descrierea concurenței:

III.Descrierea modului de organizare și a managementului practicat

A. Caracterizarea procesului de producție:

B. Managementul practicat:

C. Structura de personal; politica de personal a firmei:

IV.Informații financiare

A. determinarea potențialului financiar, cu ajutorul următorilor indicatori:

B. Determinarea rezultatelor economico-financiare, prin:

C. Dimensionarea financiară a investiției, deci stabilirea volumului investiției și a

structurii sale;

D. Analiza pragului de rentabilitate;

E. Previziuni finanaciare;

V. Anexe

Anexele cuprind documente și informații suplimentare ce pot fi aduse în sprijinul

afacerii alese și prezentate de planul de afacere.’’

CAPITOLUL IV: STUDIU DE CAZ

PLAN DE AFACERE

Al firmei Societatea Națională a Sării SA

Sucursala Salina Târgu Ocna

Sucursala Salina Târgu Ocna

Adresa:

Str. Salinei, nr.12, loc. Târgu Ocna, jud. Bacau, CP 605600, ROMÂNIA

Tel: (+400 ) 234 344 017

Fax: (+40 ) 0234 344 022

Home

email: salina@salina.ro

DATE DE IDENTIFICARE

Numele: SNS SA Salina Târgu Ocna

Adresa: Str. Salinei, nr.12, loc. Târgu Ocna, jud. Bacau, CP 605600, ROMÂNIA

Telefon: (+400 ) 234 344 017

Fax: (+40 ) 0234 344 022

Cod poștal: 605600

CUI : 9165010

Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: J04 /522 /1998

Cod CAEN: 893- EXTRACȚȚIA SĂRII

România este cunoscută fiind ca unul dintre cei mai vechi producători de sare, ce constituie un potențial important în ceea ce privește această resursă naturală, ea situându-se din acest punct de vedere între primelețțări din Europa.

SNS SA, cu capital majoritar de stat, este o societate pe acțiuni înființată în baza Hotărârii de Guvern numărul 767/21.11.1997, fiind continuatoarea a diverse forme de organizare specifice etapelor de dezvoltare a societății: direcție generală,centrală, regie autonomă.

Societatea Națională a Sării S.A Salina Târgu Ocna, care din anul 2005, pe lângă obiectul principal de activitate – exploatarea, prelucrarea și comercializarea sării și a substanțelor nemetalifere(calcar) – promovează turismul la minele saline deschise vizitării.

Cea mai veche mărturie scrisă a începutului exploatării în această mină datează din anul 1380, din care rezultă că plata pentru construcția unui pot din piatră a fost cantitatea de 2000 de ocale de sare.

În secolul al XVIII, la Salina Târgu Ocna, existau două tipuri de muncitori: cei ,,liberi’’ și criminalii(ocnașii). Aceștia din urmă erau condamnați la muncă pentru grave delicte și erau ținuți 24 de ore în adâncul minei.

În anii 1870-1968 exploatarea sării s-a făcut în camere trapezoidale, dar până în acel moment extracția era făcută în ocne sub forma unui clopot.

Până la data de 28.09.1884 când a fost inaugurată calea ferată Adjud – Târgu Ocnna, sarea era transportată cu carul sau pe șaua cailor.

În anul 1931 s-au montat linii de cale ferată îngustă până la puțul de extracție unde sarea era încărcată cu lopata în vagoane.

În august 1974 a fost dat în funcțiune primul sanatoriu subteran și bază turistică a Salinei Târgu Ocna .

În anul 1984 s-a inaugurat galeria “Unirea” datorită eficientizării transportului de sare, iar la 10 august 1985, s-a dat în folosință releul de benzi transportoare.

În prezent exploatarea sării se realizează la orizonturile X și XI mina Trotus, iar activitatea de turism este concentrată la etajul IX.

Conducerea și personalul societății

Conducerea sucursalei Salina Târgu Ocna este asigurată de Directorul General, Ilie Ionel, în subordinea căruia se află Directorul Adjunct, Tiba Iosif.

Personalul societății este alcătuit din aproximativ 240 de angajați, pe diferite funcții.

MISIUNE, VIZIUNE, OBIECTIVE, STRATEGII

Misiunea societății

“Exploatarea rațională și în siguranță a resurselor în deplin respect pentru mediu și viitor oferind clienților produse și servicii de calitate”.

Viziune

Ștrandul cu apă sărată să fie acoperit

Crearea unei crame în interiorul salinei

Crearea unui parc de aventură

Obiective

Creșterea veniturilor din activitatea de turism cu până la 10% din totalul cifrei de afacere

Creșterea cotei de piață pe piața internă și externă

Îmbunătățirea eficienței și creșterea pe termen lung a profitului

Asigurarea unei rezerve de sare

Creșterea responsabilității sociale

Strategii

Continuarea următoarelor linii de afacere și dezvoltarea lor:

Exploatarea, prelucrarea și comercializarea produselor din sare gemă.

Producerea și comercializarea produselor obținute pe bază de sare soluție(tablete de dedurizare).

Exploatarea și comercializarea sării soluție.

Prestări servicii de turism salin. Constă în punerea la dispoziția turiștilor a spațiului subteran și a bazinului cu apă sărată și oferirea de servicii specifice activităților de petrecere a timpului liber (recreere) și alimentație într-un mediu benefic pentru sănătate. Acesta este o activitate complementară activității de bază care să reprezinte aproximativ 10-15% din cifra de afaceri a societății.

Strategia adoptată reprezintă o srategie de diferențiere, datorită faptului că se dorește acoperirea bazinului cu apă sărată. Nici o sucursală a SNS SA nu are această dotare, iar pentru Salina Târgu Ocna ar reprezenta un plus. Turiștii ar putea veni și pe timpul iernii la tratament cu apă sărată, ceea ce ar aduce un profit mai mare.

DESCRIEREA AFACERII

Salina Târgu Ocna este o sucursală a Societății Naționale a Sării SA, ce se ocupă cu extragerea sării din masivul de sare. În paralel cu această activitate de explorare, prelucrare și comercializare a sării s-a dezvoltat și activitatea de turism.

Prima bază de turism a funcționat din anul 1974 până în anul 2005.

În anul 1992, în interiorul minei, a fost realizată prima biserică ortodoxă subterană din Europa, cu hramul Sfintei Varvara ( ocrotitoarea minerilor).

Din anul 2005, s-a amenajat în orizontul IX al minei, noua și moderna bază de turism și agrement, amplasată la o adâncime de 240 metri, pe o suprafață de 13.000 de metri pătrați.

Din anul 2010, la Salina Târgu Ocna, serviciile turistice s-au diversificat prin amenajarea, la suprafață, în incinta sucursalei, o bază de agrement. Locația dispune de un ștrand cu apă sărată, dușuri, cabinet medical, terasă, magazin și food truck. Pentru confortul vizitatorilor le sunt puse la dispoziție șezlonguri și umbrele.

Resurse umane

Tabel 3.1 Număr mediu de salariați

După cum reiese și din tabelull 3.1, de mai sus, Societatea Națională a sării a avut parte de o scădere(46 de salariați) a numărului mediu de salariați în anul 2017 față de anul 2016. O scădere puțin mai mare(59 de salariați) se observă la numărul efectiv de salariați existenți la sfârșitul perioadei respective, de 30 iunie.

După spusele celor de la SNS SA, această scădere a numărului de salariați a fost cauzată de numărul mare a celor ce au ieși la pensie în acea perioadă.

În prezent, sucursala Salina Târgu Ocna are în jurul a 240 de angajați. Pentru implementarea acestui proiect este necesară coloborarea cu o firmă de construcții, ce se va ocupa de acoperirea bazinului cu apă sărată.

Parcul de aventură se poate construi și cu ajutorul muncitorilor angajați la sucursală, dar se dorește colaborarea cu o firmă specializată, siguranța clienților este pe primul loc.

Crama se poate construi cu ajutorul muncitorilor ce sunt angajați la sucursală.

După construirea acestora, va fi necesară angajarea unor muncitori ce vor fi în permanență în aceste zone pentru a putea sta la dispoziția clienților. Să ii ajute atât cu informații cât și pentru buna funcționare a acestor zone.

Pentru bazinul de apă sărate vor fi necesară angajarea a 16 persoane: 4 persoane la magazin, 4 la punctul food truck, 4 persoane ce se vor ocupa de pază și 4 persoane ce vor sta la intrare, pentru a tăia bilete de intrare.

Pentrul cramă este necesară angajarea a 2 persoane, iar pentru parcul de aventură este necesară angajarea a 3 persoane.

În total necesarul de angajați este de 21 de persoane. Aceștia nu vor avea nevoie de calificări speciale, dar ele împreună cu experiența în domeniu vor constitui un avantaj. Aceștia vor beneficia de un contract de muncă, un salariu fix plus bonuri de masă.

Descrierea ramurei economice

În ramura turismul , economia în ultimii ani a fost într-o creștere continuă. Conform statisticilor de pe site-ul Institutului Național de Statistică, numărul înoptărilor în structuri de cazare turistică în stațiuni balneare, în ultimii ani a fost într-o continuă creștere.

Tabel 3.2 Numărul turiștilor din stațiunile balneare

Ștefan Șilochi, primarul orașului Tg. Ocna, a acordat un interviu pentru ziarul Deșteptarea, în care spune: ,, Anul trecut am avut 215.000 de turisti, în 2014 – 187.000, iar în 2013 – 110.000. Speram ca anul acesta sa vina si mai multi.”

,,În 2016 am avut 216.000 turiști, la mină, în sanatoriu, cu 20 la sută mai mulți decât în anul anterior. Am reușit ca, prin activitatea de turism balnear, să creștem veniturile de peste 20 de ori față de anul 2000. Dacă în 2000 am avut venituri de 1.173.000 lei, în 2016 am ajuns la 24.614.000 lei!’’ a susținut fostul primar Ștefan Silochi întru-un interviu acordat ziarului Deșteptarea.

DESCRIEREA PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR

Produse comercializate la sucursala Salina Târgu Ocna:

Sare iodată de masă, gemă fină

NaCl min. 98,5%, insolubil max. 0,7%, umiditate max. 0,2%, granulație 0-1mm. Tratată cu iodat de potasiu 34+8,5mg/kg. Utilizare: industria alimentară, consum uman.

Sare iodată alimentară de bucătărie gemă, măruntă

NaCl min. 98,0%, insolubil max. 0,7%, umiditate max. 0,2%, granulație 0-2mm. Utilizare: industria alimentară, consum uman.

Sare gemă măruntă neiodată pentru industria alimentară

NaCl min. 98,0%, insolubil max 0,7%, umiditate max. 0,2%, granulație 0-2mm. Utilizare: industria alimentară, conservarea alimentelor (exclus panificație).

Sare gemă bulgări

NaCl 97,0%, insolubil max2%, umiditate max. 0,5%, granulație 0-50 kg, 3-50 Kg netratată. Utilizare: industria chimică, industria energetică, zootehnie.

Tablete de sare

NaCl min 99,8%, insolubil max. 0,05%, umiditate max. 0,08%. Utilizare: în procesul de dedurizare a apei.

Sare de baie sulfoiodurată

NaCl 96,0%-99%, umiditate max. 3%, agent de spumare 1-4%. Se uitilizează ca sare de baie spumantă, cu efect relaxant.

Sare iodată alimentară de masă recristalizată

NaCl min. 99,80%, insolubil max. 0,05%, umiditate max. 0,08%, granulație 0-0,63. Utilizare: industria alimentară, consumul uman.

Sare iodată pentru industria alimentară gemă

NaCl min. 98,0%, isolubil max. 0,7%, umiditate max. 0,2%. Utilizare: industria alimentară.

Sare gemă pentru uz industrial

NaCl min. 96%, insolubil max. 2%, umiditate max. 0,5%, granulație 0-2mm., 0-3mm., 0-4mm., 0-8mm., 0-15mm. Utilizare: industria chimică, industria ușoară, dezghețarea drumurilor.

Sare soluție

Utilizare: industria chimică, industria extractivă (foraj).

Sare brichete pentru zootehnie cu și fără seleniu

NaCl min. 98,0%, insolubil max. 0,7%, umiditate max. 0,2%. Utilizare: zootehnie.

Servicii oferite:

În paralel cu activitatea de exploatare, prelucrare și somercializare a sării, la Salina Târgu Ocna, s-a dezvoltat și activitatea de turism. În inima masivului de sare este amenajat un sanatoriu, unde se găsesc următoarele atracții turistice:

Terenuri de: minifotbal, baschet, tenis de câmp, tenis de masă

Reculegere în lăcașul sfânt al bisericii

Lacul cu apă sărată și cascada, redau un peisaj minunat

Spații de joacă pentru copii, dotate cu leagăne, tobogane și balansoare. Tobogane gonflabile, ce reprezintă o mare atracție pentru micii vizitatori, jocurile mecanice și biliard, ce reprezintă o atracție pentru orice vizitator, indiferent de vârstă. Pistă special amenajată pentru karturi, constituie și el o atracție pentru vizitatori și un mod în care cei mici pot învăța semnele de circulație.

Spațiu pentru gimnastică

Cabinet medical

Magazinalimentar

Magazin de suveniruri

Terasă

Sală de spectacole și conferințe ,,Florin Piersic’’

,,Muzeul sării’’ unde se găsesc date despre geneza, evoluția exploatării și prelucrarea sării, beneficiile sale terapeutice și bineânțeles exponate (unelte din trecut).

Ștrand cu apă sărată – acesta a fost amenajat în anul 2010, în incinta sucursalei, și dispune de dușuri, cabinet medical, terasă, magazin, food truck, punct de acces și bineînțeles șezlonguri și umbrele de soare.

ANALIZA PIEȚEI

Turismul în salinele românești merge din ce în ce mai bine, iar acest lucru reiese din numărul de vizitatori, dar și din profiturile înregistrate de Societatea Națională a Sării SA. În ultimii 5 ani, societatea a înregistrat un profit de peste 16 milioane de lei, numai din activitatea de turism.

Numai în anul 2015, numărul turiștilor care au vizitat slinele a fost de peste 1 milion, adăugându-i și pe cei care au ajuns la ștrandurile cu apă sărată, numărul lor se ridică la 1,33 milioane de persoane.

5.1 PIAȚA ȚINTĂ

Deoarece turiștilor li se oferă oportunitatea de a evada din haosul urban, într-o lume subterană deosebit de spectaculoasă și relaxantă, cu oportunitatea de a se bucura de aerosoli, se adresează tuturor persoanelor din toate zonele ale țării și din străinătate, indiferent de vârstă.

Clienții țintă sunt persoane ce suferă de diverse afecțiuni respiratorii și afecțiuni reumatismale, deoarece, după cum bine se știe, aceste Saline și bazine cu apă sărată, au următoarele indicații terapeutice:

Afecțiuni reumatismale degenerative ale aparatului locomotor, afecțiuni rematismale inflamatorii;

Afecțiuni posttraumatice ale aparatului locomotor;

Afecțiuni respiratorii cronice infecțioase și alergice;

Afecțiuni ginecologice cronice;

Afecșiuni cardiovasculare periferice;

Afecțiuni dermatologice.

5.2 CONCURENȚA

Concurență directă:

Salina Turda SA, societate deținută de administrația locală Turda, reprezintă un concurent direct pentru Salina Târgu Ocna, cât și pentru Societatea Națională a Sării. Aceasta reprezintă un concurent pe partea de turism.

Salina Turda are o reputație foarte bună, este cea mai renumită mină pentru turism. Toți locuitorii țării au auzit despre aceasta și despre faptul că este cea mai vizitată de către turiști. În condițiile în care societatea are acționar unic Municipiul Turda, iar conform prevederilor legale, o parte semnificativă din profit este vărsat la bugetul local. Cu profitul realizat de Salina Turda SA se pot realiza mai mari, din partea municipalității, pentru asigurarea unei creșteri a calității vieții cetățenilor turdeni.

„Am înregistrat anul trecut un record de vizitatori ai Salinei Turda, de 618.200 de persoane, dintre care 35% au fost din străinătate, cei mai mulți din țări precum Ungaria, Polonia, Israel sau Spania. Numărul turiștilor străini a crescut de la 30% în 2016, la 35% anul trecut, a spus directorul Salinei Turda, Simona Baciu, întru-un interviu dat pentru revista capital.

Tabel. 3.3 Număr sosiri și înoptări în structuri de primire turistică

Sursa: Institutul Național de Statisitcă

Concurenți indirecți

Concurenții indirecți sunt reprezentați de noile mine apărute, minele artificiale, dar și sarea de Himalaya. Acestea au apărut recent pe piață, minele fiind mai puțin cunoscute decât sarea care a avut un mare succes.

Sarea de Himalaya a apărut în România de prin anul 2008, în doar câțiva ani făcându-se foarte cunoscută și recunoscută pentru proprietățile sale. Dar în ultimii 3 ani, oamenii au început să se documenteze cu privire la conținutul și proprietățile pe care aceasta le deține, iar mulți au ajuns la concluzia că nu este cu nimic mai deosebită sau mai bună decât sarea din țara noastră. Dar, după cum bine știm, oamenii sunt liberi să creadă în ceea ce doresc, așa că părerile sunt împărțite.

,,Prima salină terapeutică de suprafață din lume a fost inventată de Nelu Stefan Roman, în 2005, la Târgu Mureș (brand si brevet OSIM nr. 11a/2005). Brevetul certifica valoarea terapeutică a salinei de suprafață asupra maladiilor respiratorii, fiind singura care tratează pacienții în mod științific.’’

,, Primul care a construit o salină de “suprafață” este Nelu Roman, cel care, în 2005, a construit prima salină artificială în Târgu Mureș’’ ,mai apoi extinzându-se în aproape toate orașele țării cum ar fi : în Brașov, Str. Ion Paun Pincio nr. 10, Satul Mare, București, Str. Delea Noua, Nr. 15, Sectorul 3, Pischia in judetul Timis, Suceava, Constanța, etc.

6. PLANUL DE MARKETING

6.1 POLITICA DE PREȚ

În stabilirea prețurilor serviciilor oferite de către sucursala Salina Târgu Ocna, societatea trebuie sa ia în calcul: costurile efectuate, prețurile concurenței și nivelul existent al cererii. În urma analizării acestora, societatea a stabilit următoarele prețuri:

Preț Sanatoriu :

Bilete individuale:

Adult = 22 LEI/ZI

Copii, elevi = 14 LEI/ZI

Pensionari = 22 LEI/ZI

Abonamente minim 5 zile:

Adult = 20 LEI / ZI

Copii, elevi = 12 RON/ZI

Pensionari = 20 LEI/ZI

Grupuri de minim 8 persoane:

Adult = 20 LEI/ZI

Copii, elevi = 12 LEI/ZI

Pensionari = 20 LEI/ZI

Gratuit pentru:

-1 însoțitor la 20 adulti sau pensionari

-1 însoțitor la 10 copii sau 10 persoane cu handicap.

Preț Ștrand cu apă sărată

De luni până vineri:

Adult = 20 LEI/ZI

Copii ,elevi ,studenți = 12 LEI/ZI

Pensionari = 20LEI/ZI

Sâmbăta și uminica:

Adult = 25 LEI/ZI

Copii, elevi, studenți = 15 LEI/ZI

Pensionari = 25 LEI/ZI

6.3 POLITICA DE PROMOVARE

Până în prezent, mijloacele utilizate de către societatea Salina Târgu Ocna, pentru promovare, au fost:

Articole (scrise în presa locală)

Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Târgu Ocna(http://cnipttirguocna.ro/)

Primăria orașului Târgu Ocna (http://tirguocna.ro/)

Site-ul personal (https://www.salina.ro/)

Site-ul Societății Naționale a Sării (http://www.salrom.ro/targu-ocna.php)

Pagina proprie de pe rețeaua de socializare (https://www.facebook.com/salina.tgocna/)

Pliante

Indicatoare și panouri amplasate în oraș

Promovarea prin evenimente

Se recomandă îmbunătățirea paginii de pe rețeaua de socializare Facebook prin postarea mai multor imagini din sanatoriu, cât și cu ștrandul cu apă sărată.

7.ANALIZA FINANCIARĂ

,,Contribuția principalelor activități generatoare de venituri la realizarea cifrei de afaceri a fost următoarea: activitatea de vânzări a produselor de sare și a altor produse nemetalifere a generat 90,8% din cifra de afaceri, vânzările de sare pentru deszăpezire (pe piața internă și pe cea externă) având o pondere de 36% din totalul vânzărilor de sare și nemetalifere; activitatea de turism a contribuit la realizarea cifrei de afaceri cu 9,2%”

”Am reușit să îmbunătățim ratele de profitabilitate: marja din exploatare (EBITDA) a avansat în anul 2017 la 30,8% față de 23,2% în anul 2016, iar marja profitului net a crescut la 20% (conform datelor financiare neauditate)”

”Pentru anul 2018 sunt prevăzute investiții de peste 54 milioane de lei, dintre care 15 milioane de lei reprezintă investiții inițiate anterior anului 2018 care vor fi continuate”

Estimare costuri:

Tabel 3.4 Estimare cheltuieli de dezvoltare

CHELTUIELI CU SALARIUL VIITORILOR ANGAJAȚII

Tabelul 3.5 Estimare cheltuieli cu angajații

8.EVALUAREA RISCURILOR

Anexe

Anexa 1. Raportări contabile

Anexa 2. Situația activelor și capitalurilor proprii (pag. 1)

Anexa 2. Situația activelor și capitalurilor proprii (pag. 2)

Anexa 3 . Contul de profit și pierdere (pag1)

Anexa 3 . Contul de profit și pierdere (pag2)

Anexa 3 . Contul de profit și pierdere (pag3)

Anexa 4 Bugetul de venituri și cheltuieli

Bibliografie

Axinte V. Ciprian, Inițierea unei Afaceri, Realizarea unui plan de afaceri de la A la Z

Băcanu Bogdan, Management strategic în turism, 2009

Boroneanț Vasile, Arheologia minelor și peșterilor din România,2000

Costache Maria, Planul de afaceri,

Dalotă, Marius D, Managementul strategic al firmei, 2008

Doval Elena Previziunea economică în managementul firmei, 2007,Editura Fundație

Eglash, J., How to Write A Business Plan, 2001

Florea Marian Simion, Sărbătorile la români, 1994, București

Foriș Tiberiu, Planul de afacere, 2007

Ghinoiu Ion, Obiceiuri populare de peste an , 1997, București

Niculiță Voronca , Elena, Datinile și credințele poporului român, adunate și așezate în ordine mitologică,1903, Cernăuți

Olteanu Antoaneta, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat,1999

Porojan Dumitru, Planul de afaceri , 2007

Radu, V. (coord.), Avrigeanu, A., Zirra, D., Planul de afaceri, 2004, București

West Alan ,Planul de Afaceri, Editura Teora, București, 2000

https://andilandi.ro/marul-de-aur/sarea-%E2%80%93-traditie-simbol-si-ritual/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Salina_Ocna_Mure%C8%99

https://laurentiumihai.ro/ghid-plan-de-afaceri/

http://www.aippimm.ro/files/articles_files/49/3079/plan-de-afaceri.pdf

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63

https://www.facebook.com/salina.tgocna/

(https://www.salina.ro/

http://tirguocna.ro/

Acasa

http://omrau.ro/salina-de-suprafata/

Terapiile cu sare transformate in afacere

https://www.news.ro/economic/salrom-a-realizat-anul-trecut-un-profit-net-de-74-29-milioane-lei-la-o-productie-de-2-34-milioane-de-tone-sare-1922401904342018052018095779