PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC ÎN ÎNVAȚAMÂNTUL PREUNIVERSITAR [302540]

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” [anonimizat],

Conf. Dr. Naela COSTICĂ

CANDIDAT: [anonimizat]. Ana Murariu

LICEUL,, Stefan D.Luchian ’’Stefanesti

– 2020 –

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

FACULTATEA DE BIOLOGIE

SPECIALIZAREA BIOLOGIE

ANALIZA FLOREI DIN REZERVAȚIA ȘISitul de Importanță Comunitară ROSCI0234 "Stânca -Ștefănești"ȘI IMPLICAȚIILE TEMEI ÎN PROCESUL DIDACTIC

(derivare din tema 6)

[anonimizat].dr. Naela COSTICĂ

CANDIDAT: [anonimizat]. Ana Murariu

LICEUL,, Stefan D.Luchian ’’Stefanesti

2020–

PLANUL LUCRĂRII

Caracterizarea zonei

I Introducere

Importanța și scopul temei

Teritoriul județului Botoșani a dispus condiții a dispus de conditii favorabile de instalare și dezvoltare a [anonimizat].

Impactul antropic a dus la necesitatea conservării unor arii reprezentative ale cadrului natural din județul Botoșani.

Prin Decizia nr. 688 din 2 decembrie 1975 a Comitetului Executiv al Consiliului Județean Botoșani, s-a stabilit regim de ocrotire pentru 10 rezervații naturale din judetdat fiind faptul precizat mai sus.

Dintre aceste rezervații tin sa amintesc de:

[anonimizat], este așezată la cca 1[anonimizat], la capătul dealului Punari ( altitudine 107m ), care este înconjurat de un cot al Râului Prut; [anonimizat] „ Casa Doamnei „ se găsesc zăvoaie din fosta pădure de luncă „ La Cotu „ in parte defrișate și pe alocuri plantate cu plop canadian. Restul suprafeței de luncă sau pe deal este pășune sau teren la cultură.(Mititelu,1971).

[anonimizat], de o [anonimizat] o suprafață de 1ha cuprinzând floră și vegetația saxicolă si termofilă. [anonimizat]. Sub aspect fitogeografic statiunea reprezintă limita vestică a arealului mondial de răspândire a speciei Schiwereckia podolica.(Mititelu,1971)

Rezervația forestieră Ciornohol aproximativ 77[anonimizat] 150 ha, [anonimizat], situată la o altitudine de peste 550m, prezintă specii de tisăe ( [anonimizat] ).[anonimizat] a fost declarata monument al naturii in Romania.

[anonimizat], pe o suprafață de aproximativ60ha.Este o [anonimizat],[anonimizat]-vestul satului Oroftiana.Este o zona de protectie pebtru specii arboricole de Fagus sylvatica cu varste seculare.

Arinișul de la Horlăceni ( rezervație forestieră ), [anonimizat] 5ha.

Rezervația floristică Bălțile Siretului se întinde pe o suprafață de aproximativ 12ha

Rezervația naturală „ Emil Racoviță ”, este localizată intre localitățile: Oroftenea ( Romania )- Criva ( Republica Moldova ) și Stânca ( Romania ), Costești ( Republica Moldova ), in lungul văii râului Prut. Zona ecologică are o suprafață de 1233,22km².

Prin prezenta lucrare incerc sa surprind importanța florei din rezervatia si situl de importanta comunitara Stanca- Ștefănești.

Zona de studiu a fost aleasă și din motive sensibil subiective, deoarece localitatea Ștefănești reprezintă leagănul copilăriei mele.

1.2.Așezare și limite

Situl de importanta comunitara Stanca-Stefanesti este situat în partea de est a judeului Botosani, în Câmpia Moldovei.

Teritoriul judetului Botosani ,este cuprins intre Siret si Prut,in extremitatea de N-E a Romaniei .Municipiiul Botosani este situat in nordul Podisului Moldovei,la o altitudine de aproximativ 130m.Este limitat de urmatoarele judete :Iasi la sud,Suceava la vest ,granitele cu Ucraina si Republica Moldova la E si N.Intre aceste limite ,judetul are o suprafatade 4986 km2,ce reprezinta 2,1% din teritoriul tarii.Populatia numara412.626 de locuitori , după recensământul efectuat în anul 2011.Principalele orase ale judetuluisunt:Botosani,Darabani,Dorohoi,Saveni.Resedintade judet poarca acelasi nume ,avand in prezent 106.847 de locuitoriori si se afla la rangul de municipiului din data de 17.02.1968.

Figura 1: Sursa RAPORT FINAL –”Cartare specii și habitate”– Executant: Stoleriu Cristian Constantin – PFA

Beneficiar: Fundația Corona – Iași

Asezarea geografica a localitatii Stefanesti

Localitatea Stefanesti se afla la o distanta de aproximativ 45 km fata de orasul resedinta de judet,pe terasa de 60 maltitudine in lunca Prutului.Teritoriul localitatii Stefanesti este asezat pe partea de E a judetului Botosani,in bazinul hidrografic al raului Prut.Din punct de vedere fizico-geografie teritoriul este situat in partrea de E-S-E a depresiunii Jijia-Baseu,subdiviziune a Campiei de Nord a Moldovei.Situata la intersectia coordonatelor geografice 47ș 47ʼ32’’ longitudine N si 27°11’16’’ se invecineaza cu comuna Ripiceni si comuna Mihalaseni la N,Republica Moldova la E, comuna Durnesti la V,comuna Romanesti la S. Ștefănești este așezat la 2-3Km de granița actuală cu Republica Moldova.

Figura 2: Sursa RAPORT FINAL –”Cartare specii și habitate”– Executant: Stoleriu Cristian Constantin – PFA

Beneficiar: Fundația Corona – Iași

Ștefănești,precum si cea mai insemnata parte a teritoriului Bazinului Baseu apartine zonei de silvostepa,mai exact a provinciei pontico-sarmatice. Este o localitate veche localizată la Est de Carpați și in zona Estica a județului Botoșani, declarat oraș la 1 aprilie 2004 prin legea nr. 79/200.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ștefănești se ridică la 5.314 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din anul 2002, când se înregistraseră 5.628 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,94%), cu o minoritate de rromi (8,9%). Pentru 5,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Ștefănești are o suprafață de 96,7km² si are cu 4 localități in componență: Bobulești, Bădiuți la Sud-Est, Stanca la Nord aproape de extremitatea Nord-Est a Romaniei.Orașul Ștefănești format din localitățile componente: Bădiuți, Bobulesti, Stânca, Ștefănești ( reședința ) și Ștefănești-sat este situat in estul Câmpiei Jijiei superioare, in apropiere de confluența râului Bașeu cu Prutul, pe malul lacului de acumulare Stânca-Costești.

Stânca-Ștefănești este o arie protejată situata pe teritoriul administrativ al orașului Stefanesti, jud. Botoșani de aprox 1ha si reprezintă singurul loc din țară unde vegetează specia floristică foarte rara ,Schiverechia podolica. In cadrul județului situl este localizat in partea de est la 65Km de municipiul Botoșani. Situl este amplasat in partea de nord-est a României, pe teritoriul administrativ al orașului Ștefănești, la cca 1Km de satul Stânca, județul Botoșani. Situl se suprapune peste rezervația naturală Stânca-Ștefănești. Custodele acestui sit este Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate ( ANANP) .

Foto nr. 3: Fotografie personală

Din această stațiune sunt consemnate și unele endemisme sau rarități floristice cum ar fi : trânjoaica ( Ranunculus illyricus f. moldavicus ) urechelnița ( Sempervivum ruthenicum f. albidum), coșaciul ( Astragalus austriacus f. minutiilorus ), șopârlița ( Veronica incana ), ș.a. Menționăm și câteva briofite saxicole: Barbula fallax, Grimmia tergestina, G. pulvinata var. longipila, Orthotrichum anomalum var. sexatile, O. reupestre var. rupiculum.(Papp,1940)

Foto nr.4: Stâncărie, Rezervația Stânca-Ștefănești: Fotografie personală

Altecaracteristici ale sitului:

Calitate si importanta: Situl prezint un mare numar de specii continental- sud -estice (cont.+pont.+medit.-pont.+submedit.+balcano-dacice) care împreun cu speciile europene si eurasiatice dau un caracter ponto-sarmatic particular acestei regiuni, unica staiune în România cu Schiwerekia podolica ce intra aici într-o asociatie rupestra calcicola cu totul deosebita de cele montane. Schiwereckia podolica este o plantă rară, perenă, de o frumusețe aparte. (Sarbu,2007).Este dens stelată, tenebroasă, frunzele sale sunt în formă de rozetă, florile albe actinoforme, bisexuale.

Specialiștii descriuaceastă plantă rară sarmatică „ Schiwereckia podolica „ de la Stânca-Ștefănești astefel: este o plantă cu stoloni orizontali, cu ramuri terminale în rozete sterile cespitoase. Din unele rozete ies tulpini fertile, înalte de 8-10cm, simple, rar cu 1-3 ramuri, rărit foliate, acoperite cu peri stelați. Frunzele rozetei sunt distanțate, alungit ovale, sau lanceolate, sesile, acuminat dințate, cu celule de mirozină în mezofil. Florile sunt mari, albe, dispuse în racem dens, alungite după înflorire. Sepalele sunt ovale, stelat păroase, longitudinal nervoase, alb membranos marginale, lungi de 2-2,5mm cele interne puțin dilatate, aaciform la bază. Petalele sunt alungit obovate, lungi de circa 5mm, la vârf retezate, alenuate brusc în unguitulă scurtă. Staminele concrescute cu apendice și terminale într-un dințișor. Cele scurte nu au apendice, dar la bază au câte o glandă nectariferă semilunară. Peduncul fructifer este patenterect, lung de 7-13mm, stelat păros. Silicura are formă ovală sau elipsoidală, ușor comprimată, lungă de 4-4,5mm, de culoare cenușie z acoperită de peri stelați. Stilul se termină cu un stigmat bilobat. Semințele sunt biseriate, câte 4-8 într-o lojă. Ele sunt ovate, turtite, brun roșietice, nearipate. Integumentul la umezire devine mucilaginos. Embrionul este pleuroriz. Perioada de înflorire este început lunii aprilie și se prelungește până la sfârșitul lunii mai.(Maftei,2015)

1.3.Geologice și geomorfologice

Zona studiata apartine Platformei Moldovenesti.Din punct de vedere geomorfoligic ,teritoriul studiat face parte din Campia Moldovei,mai précis Campia Baseului,care este o unitate bine diferentiata a Podisului Moldovenesc. Platforma Moldoveneasca este alcatuita din 2 etaje structurale: un etaj precambian format din roci unele dintre cele mai vechi depozite din tara noastra si al doilea etaj format din roci sedimentare acoperite cu formatiuni cuaternare.

Primul etaj este format din roci cristaline precombinate iar al doilea etaj este cretacic, eocen și neogen. În lungul Prutului, cretacicul este găsit prin calcarul cenușiu cu un conținut pregnant de silix. Formațiunile neogene și miocene le găsim împreună cu formațiunile sarmațiene.

Situat in Sud-Estul Depresiunii Jijia-Bașeu, in zona Câmpiei de N a Moldovei, relieful platformelor este întins vălurit, terasamentele fiind intensificate de procesele geomorfologice, Prutul având rol determinant pe toată lungimea sa.

Solurile sunt reprezentate de cernoziomuri si de solurile cenusii de padure.Ele s-au format pe argile,marne.Cernoziomurile au o mare extindere de-a lungul Prutului:de la N de Stefanesti pana la Mitoc,de o parte si de alte a Baseului, intre Stefanesti si Mihalaseni.

Foto nr. 5: Sursa RAPORT FINAL –”Cartare specii și habitate”– Executant: Stoleriu Cristian Constantin – PFA

Beneficiar: Fundația Corona – Iași

Pe zona Ștefănești-Stânca și spre Nord găsim argile bentonice, calcare recifale, gresii calcaroase, pietriș, argila, pe alocuri marna, nisipuri cuarțoase și turbă spre Miorcani și Susca. Stâncaria principala este constituit din calcare recifale sarmatice, acoperite parial cu loess.Pantele sunt acoperite cu cernoziomuri de pant carbonatice si cu cernoziom levigat.

Relieful colinar, înălțimile variază între 210 și 230m, remarcându-se dealurile Horodiuca, Stânca, Captalan, Viilor, Botcilor fiind secondate la șes, in partea estica, de valea râului Prut, ce are afluent local pârâtul Bașeu ce la rândul său primește pârâul Popoaia.

In partea de Sud-Vest este pârâul Corogea și pârâul Botcilor ( Botua). Pe valea Prutului sunt pământuri de componență cernoziom, pe tot platoul inclusiv de-a lungul Bașeului cu intermitentele argiloase, soluri cenușii, brune podzolice și soluri aluvionare de lăcoviște.

Relieful, aflându-se în partea de Nord a Câmpiei Moldovei este unul vălătorit cu interfluvii cu depozite miocene, străpuns de Prut și Bașeu, cu versante înclinate in care predomină formațiuni argiloase și nisipoase, într-un climat temperat-continental.

Depozitele biologice sunt acoperite de un înveliș gros. Pe Valea Prutului avem solurile aluvionare, soluri de lăcoviște, iar spre Nord-Vest sunt soluri podzolice brune de pădure. Platformele de jos ale teritoriului se încadrează în Platforma Moldovei cu grosimi foarte mari de sute de metri adâncime, din roci integrate sedimentare de componență foarte diversă.(Secu,2003)

Situl ROSCIO243 Stânca-Ștefănești este reprezentat de un tip de habitat de interes comunitar prioritar 6110. Pajiști rupicole calcaroase sau bozofile cu Alysso-Sedion albi, in care vegetează o serie de specii importante de floră, unele endemice. Situl include rezervația naturală RONPA0243 Stânca-Ștefănești. In rezervație vegetează specia floristică Schiwereckia podolica, endemism national.Rezervatia geologica si floristica Stanca-Stefanesti este cantonată in subzona de silvostepă din unitatea geologică Câmpia Moldovei. Aici există un deal calcaros maiestuos cu orientare de la Nord-Est spre Sud-Vest, limitat spre Nord-Est de lunca Prutului. Partea calcaroasă dezvelită de sub depozitele de luturi loessoide cuaternare de terasă, lungă de 130m și lată până la 500m, atinge înălțimea maximă ( 101m ) in punctul din extremitatea Nord-estică, cunoscut sub numele “ Casa Doamnei “. Culmea dealului de la Stânca-Ștefănești cu versanți abrupți, stâncoși cu microrelief carstic pitoresc, una dintre cele mai reprezentative de acest fel, este constituită din calcare de natură recifală de vârstă bugloviană numite Toltry.(Papp C.,1940)

Habitatul 2110 Pajiști rupicole colcifile sau bozifile din Alysw-Sedion albi din situl ROSCIO234 Stânca-Costești, acoperă aproximativ 1% din suprafața sitului. In Romania habitatul este răspândit pe coline in Transilvania, Banat, Oltenia, pe suprafețe relativ restrânse de cca 1-3ha și pe dealul Punari, sat Stânca, loc. Ștefănești, jud. Botoșani, pe suprafața de 1ha. Un rol determinant pentru acest tip de habitat îl are substratul calcaros, depozitele de loess și stratul vegetal pe care este instalată vegetația pionieră xerofilă. Din analiza reprezentaților „ Studiului Științific de evaluare a stării de conservare a speciilor ” din cadrul ROSCIO234 Stânca-Ștefănești realizat in cadrul proiectului „ Management eficient in siturile Natura 2000 ” se poate concluziona că starea actuală de conservare a habitatului 6110 este favorabilă.(Catalogul habitatelor,speciilor si siturilor Natura 2000,2013).

Foto nr.6 Sursa RAPORT FINAL –”Cartare specii și habitate”– Executant: Stoleriu Cristian Constantin – PFA

Beneficiar: Fundația Corona – Iași

Proiectul este implementat de Fundația Corona Iași cu in parteneriat cu Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani, in perioada 01.08.2017-15.04.2020. Obiectivul general al proiectului este creșterea dragului de protecție și conservare a speciilor și habitatelor de interes interes conservative din 4 situri. Natura 2000 din județul Botoșani, printre care se numără și ROSCIO234 si rezervația Stânca-Ștefănești prin realizarea și aprobarea Planurilor de management pentru aceste situri.(Ghid de conservare a biodiversitatii in siturile Natura 2000,2019)

Foto nr.7 Sursa RAPORT FINAL –”Cartare specii și habitate”– Executant: Stoleriu Cristian Constantin – PFA

Beneficiar: Fundația Corona – Iași

Foto nr. 8 Sursa RAPORT FINAL –”Cartare specii și habitate”– Executant: Stoleriu Cristian Constantin – PFA

Beneficiar: Fundația Corona – Iași

1.3 Clima

Clima este temperat continental de tip est-european.

Ștefăneștiul datorită așezării in partea de Nord-Est a țării are influențe climatice continentale ale Europei estice, acest teritoriu poate fi încadrat într-o zonă temperat continentală.Vânturile au o frecvență nordica cu viteza de 5-8m/s, cele dinspre sud-est de cca 1,2-2,5m/s. Valorile sunt cauzate de ciclonii din oceanul Atlantic ce aduc o mare masa de aer umed, iar când stabilitatea lor este maximă, precipitațiile sunt abundente și însoțite de vânturi puternice.Temperatura medie anuala a aerului este de 9,6°C ( înregistrată la stația meteorologică Stânca, la altitudinea de 110m ) Vara căldurile ajung până la 38°C-39°C și iarna la -30°C.

Cele mai bogate precipitații se înregistrează în perioada mai-iulie, minimele înregistrare în timpul iernii. Precipitațiile medii anuale se încadrează în limitele 550-600mm. Vânturile au o viteză medie de 3,3m/s. Cea mai mare viteză medie a vânturilor s-a înregistrat pe direcțiile dominante ( Nord-Vest și Sud-Est ). Apele lacului de acumulare au ameliorat climatul zonei, prin moderarea regimului temperaturii și umezelii aerului, prin repartiția mai uniformă in timp a cantităților de precipitații, scăderea nivelului de condensare și frânarea proceselor convective, precum și prin instalarea unei circulații locale a aerului( Ghid de conservare a biodiversitatii in siturile Natura 2000,2019).

Foto nr. 9 Sursa RAPORT FINAL –”Cartare specii și habitate”– Executant: Stoleriu Cristian Constantin – PFA

Beneficiar: Fundația Corona – Iași

Datorita reliefului cu altitudini joase ,in teritoriul studiat nu se gasesc obstacole care sa impieduce circulatia aerului ,totusi putinele dealuri joase modifica directia si intensitatea vanturilor,creendu-se coloane de scurgere sau incalzind mici depresiuni adapostite.Pe cursul Bserului si a Prutului se formeaza un culoar ingust prin care se scurg curentii reci dinspre N si N-V,rimave explica microclimatul mai rece rimavera si toamna.Precipitatiile nu prezinta o distributie uniforma si au valori mediianuale intre 460 -600 mm.(Horeanu,1983)

1.4 Hidrografie

Din punct de vedere hidrologic ,teritoriul luat in studiu,face parte din bazinul hidrologic al raului Prut,mai exact din versantul drept al vaii Prutului ,in cursul lui mijlociu.Teritoriul este brazdat de paraul Baseu si Popoaia,care au debite variabile cu viituri maxime primavera si in timpul ploilor torentiale ,producand inundatii ,mai ales paraul Baseu,al carui curs trece prin centrul zonei studiate.

Râurile, pâraiele și bălțile sunt puternic influențate de caracterul climei temperat continentale, având un volum mare și foarte mare primăvara ( la topirea zăpezilor ), ori vara și toamna in perioadele de ploi abundente.

Afluenții Prutului pe partea dreapta, cei mai importanți sunt:

• pârâul Ghireni: se varsă în Prut la sud de localitatea Mitoc

• parul Volovăț: afluenți: pârâul Novac, Hârtop, se varsă în Prut la Nord de localitatea Ripiceni

• pârâul Bașeu: cel mai important afluent al Prutului din zona studiată se varsă în Prut în aval de barajul de la Stânca: afluentul lui cel mai important este râul Popoaca.

Foto nr. 10 Sursa RAPORT FINAL –”Cartare specii și habitate”– Executant: Stoleriu Cristian Constantin – PFA

Beneficiar: Fundația Corona – Iași

In zona localităților Stânca-Costești, a fost construit un important Nod Hidrotehnic, realizându-se una dintre cele mai mari acumulări din țară, cu un volum de 1,5m³ de apă, cu o suprafață de 7000ha și o lungime de 70km, care asigură apa necesară irigațiilor și alimentării așezărilor din zonă, având deosibită importanță pentru regularizarea debitului râului Prut in amonte și aval și reducerea riscului de inundații a mii de hectare de teren arabil.(Ghid de conservare a biodiversitatii in siturile Natura 2000,2019)

Lungimea totală a râurilor cadastrale pe teritoriul localității Ștefănești este de 7,99km.

Corpurile de apă de suprafață ( râuri ) de pe teritoriul localității sunt:

Râul Prut-confluența cu Bașeu

Râul Prut-confluența cu Corogea

Râul Bașeu-confluența Popoaia

Râul Bașeu-confluența cu Prut

Râul Corogea-confluența cu Ponoara ( Boul Roșu )

Râul Popoaia-confluența cu Corogea

Iazurile s-au construit pentru asigurarea apei in perioadele secretoase, pentru atenuarea viiturilor. Cele de pe cursul Bașeului, in apropiere de zona studiată sunt:

Hănești

Mihălășeni

Negreni

Iazuri de pe râul Podriga ( afluent al Bașeului ):

Mileanca

Iesanca

Există și iazuri mici, bălți permanente ce nu sunt localizate pe cursul unor ape.

Din mulțimea de iazuri, ce conferă o frumusețe aparte, putem aminti:

Dracșani-440ha pe valea Sitnei

Negreni- 304ha pe valea Bașeului

Cal Alb

Hănești

Mileanca

Havârna

Cursurile de apă au o direcție Nord-Vest, Sud-Est fiind formate din Prut la Est și Siret la Vest, Bașeu și Jijia in centru, cu afluenți importanți: Sirma, Miletin, Dresleuca ce formează culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brăzdează județul și determină crearea artificială a peste 150 iazuri utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigații, alimentarea cu apă, piscicultură.

Corpurile de apă de suprafață ( lacuri ) de pe teritoriul localității sunt:

Lacul Cucuteni-situat în bazinul Corogea; tip; lac de acumulare

Lacul Stânca-Costești situat la bazinul Prut; tip; lac de acumulare, este cel mai mare din zonă

Ape subterane sunt evidente în toată zona și în împrejurimi. Adâncimea pânzei de apă freatică variază foarte mult, astfel pe platformă se află 3-9m adâncime; la baza versanților intre 0-2m iar în luncă la o adâncime de 0-80cm.

La Nord Ștefănești ( comuna Ripiceni ) s-a evidențiat un strat acvifer ( 43m ) cu o cantitate de săruri de 3,6gr./litru și altul se 123,4m cu o cantitate de săruri de 2,92gr./ litru.

Apele libere se găsesc din belșug în zonele joase: șesul Prutului, Bașeului, Volovățului.

Localitatea Stefanesti se află deasupra corpurilor de apă subterană din lunca Prutului mediu și inferior.

Prutulare o lungime toată de 953 km.

In Romania are o lungime de 742Km din care 236Km in județul Botoșani. Râul izvorăște din Carpații Păduroși, aproape de muntele Haverla pe versantul Nord-Estic al Cernahorei din Ucraina. Se varsă în Dunăre la Reni in est de orașul Galați. Principalii afluenți sunt Ceremușul in Ucraina și Bașeu in Romania.

Foto nr.11. Foto personală, Râul Prut

Înainte de construirea Barajului Stânca-Costești, Prutul se revărsa peste culturile din jur, aducând aluviuni și formând bălți, mlaștini și mici lacuri. Barajul de la Stânca Costești, constituit pe râul Prut împreună cu fosta Republică Socialistă Moldovenească are ca scop limitarea inundațiilor, producerea energiei electrice, prin construirea centralei hidroelectrice.

La Stânca Ștefănești este o rezervație geologică de calcar ce are legătură cu epoca bugloviană numită Toltry, care este unica în țară, ea reprezentând latura vestică a arealului mondial de răspândire floristică a speciei Schivereckia podolica- aprox. 10.000m². Construirea barajului Stanca Costești a influențat negativ floristica pentru că s-a distrus stanca de calcar, suportul acestei specii rare. Din cauza acestui lucru s-a incercat transplantarea la Ripiceni Manoleasa.

Lacul de acumulare are 59,5Km² fiind cel mai mare din Romania. Are o suprafață de 59,50ha, cu bazinul ce are un debit de 81m³/sec, înălțimea de 43m, lungimea coronamentului de 300m, adâncimea de 35-40-100m volum de apa de 1400 milm³.

Lacul Stanca Costești este o arie protejată instituită din Decretul 2151/30 noiembrie 2004 și se referă la teritoriul administral al orașului Stefanesti. Rezervația faunistică are o suprafață de 2950ha din lacul artificial.

Baseul are o lungime de 118Km in Romania și judetul Botoșani. Are izvoarele in Culmea Sarabonilor, de lângă Cristești și are o lungime de aproximativ 106Km, iar de-a lungul cursului se revărsa afluenții.

Podul Popii( 9Km ), Ursorii ( 10Km ), Pietrăria ( 13Km ), Balinți ( 10Km), Podriga ( 37Km ), Bocleasa ( 26Km ), Sarata ( 16Km ) și sunt formate numeroase iazuri, de exemplu Negreni ( 304ha ), Mileanca ( 150ha ), Hănești ( 236 ha ), Cal Alb ( 193ha ), Tătărușeni.

Afluenți ai Prutului sunt Ghirenii ( 21Km ) și Volovățul ( 45Km ). Cel din urmă urma izvorăște din zona Darabani și se varsă în dreptul Ripiceniului. Pâraiele in această zonă sunt: Corogla, Popoaia, Saha, Rângăuți.(Horeanu,1983)

1.5.Descrierea nodului hidrotehnic Stânca Costești

Nodul hidroenergetic Stanca-Costesti este exploatat in comun cu personalul de exploatare din Republica Moldova.Lucrarile aflate pe teritotiul Romaniei sunt in patrimoniul Administratiei Nationale ,,Apele Romane’’.-Exploatare Complexa Stanca-Costesti.

Amplasament

Nodul hidrotehnic Stanca Costești este amplasat pe cursul mijlociu al raului Prut și se desfașoara pe un sector limitat la cca. 100 km, între localitațile Radauți – Prut și Stanca pe teritoriul Romaniei, respectiv Șirouți și Costești pe teritoriul Republicii Moldova. Amplasamentul barajului Stanca – Costești este situat pe granița dintre Romania și Republica Moldova, la altitudinea medie de cca. 200 m, într-o zona în care lațimea albiei majore de cca. 3 – 4 km este ștrangulata și redusa la cca. 350 – 400 m prin recifuri calcaroase, care practic constituie un baraj natural, prezentand condiții naturale optime pentru crearea unei capacitați de retenție de cca. 1,0 – 1,5 miliarde m3 . În secțiunea frontului de retenție a Nodului Hidrotehnic Stanca Costești, raul Prut are o lungime de cca. 125 km, panta raului fiind în aceasta zona de cca. 3,2%. Cursul raului formeaza meandre largi pe zona lacului, în special aval de localitațile Miorcani (mal drept) – Pererița (mal stang), dubland lungimea liniara a cursului. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Centrala_hidroelectric%C4%83_de_la_St%C3%A2nca_-_Coste%C8%99ti#Amplasament)

Foto nr.12. Plan General de situatie, Nod hidrotehnic Stânca Costești.

Strategia hidrologică a României

De circa 50 de ani în Europa s-a impus tot mai mult ideea că gospodăria cantitativă și calitativă a apelor, managementul catastrofelor naturale generale de prezența în exces sau de lipsa apei, conservarea biodiversității mediului acvatic etc. Nu se pot realiza decât privind cu față viitorul, adică prin elaborarea unui plan director realizat la nivelul de bazin hidrografic.

Din acest punct de vedere România se numără printre primele țări în Europa care nu numai că a introdus administrarea apelor bazine hidrografice, încă din anul 1959, dar a realizat ( in intervalul 1959-1962) și primele planuri de amenajare a bazinelor hidrografice. In prezent zestrea amenajărilor hidrotehnice cuprinde peste 1200 de lacuri de acumulare, dintre care 400 au volume de peste 1 mlm.m³, 230 de mari baraje care figurează și în Registrul Mondial al Marilor Baraje, 9920km de diguri, 6300km de regularizări de albii, 2290 de derivații de debite etc. Amenajările hidrotehnice existente sunt realizate atât ca amenajări cu folosințe complexe, cât și ca amenajări de unică folosință, cum ar fi producerea de energie hidrometrică, alimentări cu apă, controlul viiturilor, piscicultură sau agrement.

În vederea prevenirii și reducerii consecințelor inundațiilor asupra activităților socio-economice, a vieții și sănătății oamenilor, a mediului în România s-au realizat numeroase structuri constând din diguri, deviații de ape mari, lacuri de acumulare nepermanente pentru atenuarea viiturilor, lacuri de acumulare permanente cu folosințe complexe în care sunt prevăzute și volume pentru atenuarea viiturilor.

In prezent Romania se află în primele locuri în ceea ce privește construcții de baraje, ocupând locul 19 din cele 89 de țări membre ale Comisiei Internaționale a Marilor Baraje și locul 9 in Europa. In Registrul Român al Marilor Baraje, barajul Stânca-Costești se afla pe locul 49 in ordinea înălțimii, din totalul de 247 de baraje, și le locul 2 după volumul util al lacului de acumulare ( 1290hm³, după Porțile de Fier I cu 2100hm³). Pe Prut, între Stânca( România ) și Costești ( Republica Moldova ), utilizarea energetică este realizată prin construirea de hidrocentrale pe malul drept și stâng al râului, la baza barajului, fiecare cu o putere instalată de 15MW.(Catalogul habitatelor,speciilor si siturilor,Natura 2000)

Foto nr. 13. Râul Prut, Imagine personală

Istoricul amenajării

In anul 1952 s-a încheiat o convenție intre guvernul României și guvernul URSS privind combaterea inundațiilor și regularizarea regimului de curgere a râului Prut, convenție care a dus la elaborarea “ Schemei măsurilor pentru combaterea inundațiilor și folosirea complexă a resurselor de apă a râului Prut in limetele zonei de frontieră” in anul 1958.

Schema a fost analizată de a V-a consfătuire a împuterniciților guvernelor celor două țări ( Kiev, 1958 ), completată la sfârșitul aceluiași an și aprobată definitiv în 1959. In schemă se analizează un complex de probleme privind: combaterea inundațiilor, dezvoltarea irigațiilor, alimentarea cu apă, producția de energie electrică, piscicultură și navigația pe râul Prut.

In urma analizelor efectuate s-a prevăzut execuția unei acumulări cu folosințe complexe pe cursul mijlociu al râului Prut. Alegerea amplasamentului de la Stânca-Costești s-a efectuat la a VII-a consfătuire ( Chișinău, 1960 ). Stabilirea componenței nodului hidrotehnic s-a înfăptuit la Chișinău în 1967 și 1968. Definitivarea sarcinii de proiectare s-a efectuat la Chișinău și Iași în 1969 și 1970.

Proiectarea a fost efectuată în comun de către GHIPROVODHOZ- Moscova din partea sovietică și de către ICPGA din partea română. Antreprenorii generali ai lucrărilor au fost: Trustul DNEPROSTROI pentru partea sovietică și TCH- Grupul de Șantiere Moldova pentru partea română.

Proiectul părții române pentru Centrala Hidro-Electrică a fost ISPH. La proiectare s-au folosit studii și cercetări efectuate la labiratiarele Institutului de Cercetări Hidrotehnice, Institutului de Studii și Cercetări pentru Îmbunătățiri funciare, Institutul politehnic Timișoara, precum și a unor instituții din URSS.

Echipamentul hidromecanic al părții române s-a proiectat de ICPEH Reșița. A fost executat de către ICM Bocșa și s-a montat de Trustul Energomontaj. Lucrările nodului hidrotehnic au fost executate în perioada 1973-1979. Punerea sub sarcină a barajului a început în decembrie 1977, de la cota 64,00m. In anul 1978 este atins un prim maxim la cota 86,00m, iar în primăvara 1979 se atinge și se depășește pentru prima oară nivelul normal de reținere.

Inaugurarea oficială a amenajării s-a efectuat la 4 noiembrie 1978, cu lacul parțial umplut și cu CHE la puterea instalată. In anul 1979, ca urmare a unor viituri în lanț cu durată de peste trei luni, se stinge nivelul maxim de 95,00m. La barajul din Vechea Carieră apar infiltrații pe taluzul aval și forjele piezometrice incep sa debuteze. Se constată asemenea pierderi locale ale stabilității taluzului aval. Ca urmare a acestor constatări partea moldovenească execută, de pe coronament, o serie de foraje de completare a voalului de etanșare și realizează la piciorul aval o banchetă din umpluturi de pământ.(Catalogul habitatelor,speciilor si siturilor,Natura 2000)

Barajul Stânca-Costești

A fost construit pe râul Prut, la hotarul României cu Republica Moldova, odată cu construcția centralei hidroelectrice omonime. Barajul formează lacul de acumulare cu același nume care are o suprafață de 59 km² (este cel mai mare lac de acumulare din România).(https://ro.wikipedia.org/wiki/Barajul_St%C3%A2nca_-_Coste%C8%99ti)

Necesitățile care au dus la construirea barajului ( lacului )

Teritoriul României și Moldovei din bazinul hidrografic Prut necesită o mare cantitate de apă, dar pe de altă parte, din cauza frecventelor reversări ale Prutului, constituirea acumulării Stânca-Costești era obligatorie. Astfel, pentru ca populația să poată practica agricultura prin irigație și aprovizionarea cu apă a localităților din vecinătate, pentru atenuarea undelor de viitură și evitarea riscului inundațiilor, dar și pentru obținerea energiei electrice, in anul 1973 s-au început lucrările pentru construirea barajului, care ulterior s-au numit Nodul Hidrotehnic Stanca-Costești.

Scopul pentru care a fost construit Nodul Hidrotehnic este acela de regularizare a râului Prut, pentru alimentări cu apă a centrelor populate și a industriei, irigații, atenuarea viiturilor, pentru combaterea inundațiilor și producerea de energie electrică. Nodul Hidroenergetic Stânca-Costești face parte din clasa I, fiind o construcție de importanță deosebită. (Catalogul habitatelor,speciilor si siturilor,Natura 2000).

Foto nr. 14. Baraj Stânca-Costești Imagine personală

Foto nr. 15. Baraj/ Lacul de acumulare Stânca-Costești, Imagine personală

Avantajele și dezavantajele construirii barajului ( lacului )

După constituirea lacului Stânca-Costești, inundațiile Prutului au fost semnificativ diminuate pe teritoriul României. Teritoriul Republicii Moldova este afectat deoarece malul sau este mai înalt. Prevederea in lacul de acumulare a unui volum de atenuare de 550mln.m³ permite atenuarea viiturii de 1% la la 2940 la 700m³/s, si împreună cu îndiguirile din aval de nodul hidrotehnic, scoate de sub inundație a cca 100000ha terenuri de luncă. Irigațiile au fost prevăzute pentru 140000ha ( 70000ha pentru fiecare parte ). Debitul pentru alimentări cu apă a fost stabilit de la 10-16m³/s. Hidroenergia este realizată prin cele hidrocentrale fiecare cu câte un agregat de 15MW ( debit Q=2x65m³/s; enegie E=2x65GWh/an). (Catalogul habitatelor,speciilor si siturilor,Natura 2000)

De asemenea Stânca–Costești este un punct de trecere a frontierei între România și Republica Moldova.

La construcția barajului Stânca-Costești, partea română a fost nevoită să strămute șapte sate, iar cea sovietică, adică Republica Moldovas, 11 sate.Barajul a fost dat în folosință pe 16 august 1978.

Barajului de la Stanca-Costesti  alt mare proiect de inginerie menit sa protejeze judetul Iasi, barajul de la Stanca-Costesti, edificat in perioada 1973-1978 de regimul comunist condus de Nicolae Ceausescu • In fiecare an a salvat mii de vieti si sute de case din judetele Iasi si Botosani si de pe celalalt mal al Prutului • Uriasul din coasta Iasului, este cel de-al doilea ca marime din tara raportat la dimensiunile frontului de barare, cat si ca suprafata a lacului de acumulare, dupa cel de la Portile de Fier • Pentru realizarea acestui proiect statul roman a cheltuit pana in anul 1978, circa 855 milioane lei Deasupra, miliarde de metri cubi de apa, lovesc cu furie zidurile de beton vrand sa evadeze si sa inunde cu furie Valea Prutului.  Apa reuseste sa patrunda doar prin stanca de granit dar este colectata cu mare grija de drenuri. Barajului de la Stanca-Costesti, un proiect de inginerie edificat in perioada 1973-1978 care astazi, isi dovedeste pe deplin utilitatea. Pentru ca de fiecare data cand Prutul se umfla si vrea sa inunde miile de hectare de culturi si miile de case din judetele Botosani si Iasi, asa cum facea pana in anul 1978, barajul opreste aceste dezastre naturale.In secolul 20, pana la construirea barajului, Prutul venea cu o viitura de minimum 1.500 metri cubi pe secunda o data pe an si inunda cel putin 70.000 hectare de culturi agricole , matura case si isi lua si tributul in vieti omenesti. In fiecare an o viitura pe Prut era o tragedie pe ambele maluri. De aceea, chiar daca proiectul a fost inaugurat in anul 1978, primele discutii privind realizarea unui baraj pe Prut au demarat in anul 1952. In acel an au inceput si primele studii si masuratori realizate de specialist.

Barajul a fost construit deRepublica Socialista Romania (RSR) in colaborare cu Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (URSS), valoarea obiectivului fiind de 60 milioane ruble transferabile. Fiecare rubla transferabila era echivalentul a 0,98 grame de aur. Statul roman a cheltuit pentru realizarea acestui obiectiv 855 milioane lei.  Barajul de la Stanca-Costesti nu putea fi construit daca zidurile uriase de beton nu puteau fi ancorate in stanca. In aceasta zona din Moldova, exista stanca muntoasa de granit care iese si la suprafata, deasupra solului, numai in doua locuri din judetul Botosani, in comuna Ripiceni si in localitatea Stanca de langa orasul Stefanesti. Stancile de granit se vad si astazi strajuind semete alaturi de zidurile de beton. Pentru ca barajul sa fie bine ancorat si ca apele sa nu clinteasca uriasul de beton, inginerii romani au facut zeci de foraje in stanca si au turnat "lapte de beton". Datand inca de la facerea pamantului, stancile de granit au imbatranit si prin unele locuri, apa, ce-i drept in cantitati mici reuseste sa patrunda dar este captata imediat de drenurile amenajate in galeria de drenaj lunga de circa 550 de metri.Se inregistreaza aproximativ cam cate doua-trei viituri pe an. Barajul si-a facut pe deplin datoria si isi va face datoria in continuare. A fost testat la maxim in anul 2008 cand a facut fata unei viituri ce a adus peste 1,3 miliarde metri cubi de apa intr-o perioada scurta de timp. Apa din roca se prelinge prin drenuri precum curg paraiele mici intr-o pestera. Pe tavanul galeriilor, din cauza sarurilor si mineralelor din apa, s-au format deja stalactite. Galeriile si tunelurile merg ca o artera de sange pe toata lungimea barajului de beton. In unele din aceste galerii si camere se afla sistemele ce actioneaza mecanismele necesare functionarii barajului. Inaintea fiecarei viituri unul din angajatii barajului intra intr-o camera de comanda aflata in pantecele barajului de beton si actioneaza "stavilele clapeti". Este vorba de sase placi mari din fier ce se afla la limita superioara a barajului de beton care sunt ridicate in pozitie verticala pentru a mari volumul de apa pe care il poate acumula lacul in suprafata de 7.700 hectare. Cele sase placi se inchid ermetic una langa alta pentru a nu lasa apa sa patrunda. Daca "stavilarele" nu ar fi ridicate, barajul ar retine maxim un miliard de metri cubi. Cu aceste stavilare ridicate, lacul de acumulare poate retine pana la 1,4 miliarde metri cubi de apa, atenuand astfel orice viitura, indiferent si oricat de puternica ar fi. Asadar, barajul formeaza in amonte o mare de apa care vrea in fiecare secunda sa evadeze. Acest lucru se face insa controlat. Apa se elibereaza prin patru "tuneluri" aflata la limita inferioara a barajului, numite "golirile de fund". Galeriile de fund au o latime de 4 metri, o inaltime de 5,5 metri si o lungime de 166 metri. Doua dintre goliri sunt ingustate si prin respectivele galerii apa iese cu o viteza de 200 metri cubi pe secunda. Prin golirile neingustate apa poate iesi cu o viteza pana la 330 metri cubi pe secunda. Din baraj pot fi eliberati maximum 800 metri cubi pe secunda. La o cantitate mai mare de apa eliberata digurile care apara localitatile se pot rupe. Jumatate din baraj se afla in administrarea Romaniei. Cealalta jumatate de baraj, care cuprinde doua dintre golirile de fund si jumatate din hidrocentrala se afla in administrarea Republicii Moldova. Galeriile care duc apa catre turbinele hidrocentralei au cam aceleasi dimensiuni ca si golirile de fund. Centrala hidroelectrica produce 65 milioane kilowatt/ora pe an. Barajul este administrat tot timpul in cadrul unui parteneriat cu Republica Moldova. Inginerii romani nu iau nici o decizie cu privire la exploatarea barajului fara sa se consulte cu omologii moldoveni. In functie de nevoie se intalnesc la granita, la linia rosie care imparte barajul in doua, si de cateva ori pe zi. Se consulta asupra debitului de apa ce trebuie eliberat din baraj. Se stabileste de fiecare parte cat se elibereaza prin golirile de fund, pe la hidrocentrale sau prin "prizele de rezerva" pentru a ajunge la un debit comun. Acestea din urma sunt galerii de dimensiuni ceva mai mici care se deschid numai in cazuri exceptionale, cand volumul de apa din baraj este foarte mare. Cand volumul de apa din lacul de acumulare se apropie de 1,3 miliarde metri cubi "stavilele clapeti" sunt coborate treptat iar apa este evacuata si prin partea superioara a barajului. Operatiunea se numeste deschiderea "deversorului de ape mari". Lungimea barajului de pe un mal pe celalalt, adica in termen tehnici "lungimea frontului de barare" este de 3 kilometri din care barajul de beton are 43,5 metri. Frontul de barare se continua insa si cu alti pereti din alte betonuri speciale, cu ziduri de pamant incastrat in beton, cu pereti de stanca . Barajul este 100 la suta din beton cu un zid care poate avea o grosime pana la 25 metri in zona deversorului de ape mari. Circa 4 milioane metri cubi de beton special romanesc formeaza acest zid de beton. De precizat ca barajul este facut cu tehnologie romaneasca in proportie de suta la suta. Chiar daca a fost facut in parteneriat cu URSS, partea romana si-a adus cea mai importanta contributie. Inginerii si intreprinderile de constructii din Romania au facut barajul de beton, deversorul de ape mari, stavilarele, lacul de acumulare . Rusii au facut barajele din pamant, lacul de linistire din fata barajului realizat pentru a reduce viteza apei care iese din lacul de acumulare precum si "golirile de fund". Centralele hidroelectrice au fost realizate in parteneriat. Pentru construirea barajului au fost stramutate localitati de pe ambele maluri ale Prutului, pe malul romanesc, Ripiceni, Stanca, Stefanesti, Movila Rupta, Cinghina, Lehnesti, Rasca si Costesti pe malul celalalt.( https://www.bzi.ro/calatorie-prin-inima-uriasului-de-beton-video-foto-180504)

Centrala hidroelectrică de la Stânca-Costești

Amplasament

Amenajarea hidrotehnica Stanca – Costești, amplasata în extremitatea nord – estica a Romaniei pe cursul mijlociu al raului Prut, se desfașoara pe un sector limitat la cca. 100 km între localitațile Radauți – Prut și Stanca pe teritoriul Romaniei, respectiv Șirouți și Costești pe teritoriul Republicii Moldova. Aceast nod hidroenergetic reprezinta cea mai importanta lucrare existenta în cadrul bazinului hidrografic Prut.

Amplasamentul lucrărilor se află la 576 km de la vărsare, într-o zonă în care lățimea albiei majore de cca 3 – 4 km este strangulată și redusă la cca 400 m prin recifuri calcaroase care practic constituie un baraj natural.

Geologia sectorului în care este situat lacul de acumulare este destul de uniformă, formată din depuneri de prafuri argiloase cu nisipuri și pietrișuri sub care se găsesc argile și calcare sarmatice. Grindul recifal din amplasamentul uvrajelor principale este constituit din calcare cochilifere, relativ dure.

Suprațata bazinului hidrografic a râului Prut în secțiunea Stînca-Costești este de cca 12.000 km², iar debitul mediu multianual este de 81 m³/s. Valorile debitelor maxime sunt de 4.700 m³/sec la asigurarea de 0.1% de 2.940 m³/s la asigurarea de 1%. Debitul minim observat este de 2,5 m³/s.(https://ro.wikipedia.org/wiki/Centrala_hidroelectric%C4%83_de_la_St%C3%A2nca_-_Coste%C8%99ti#Amplasament)

Scopul

Nodul hidrotehnic are ca folosințe principale combaterea inundațiilor unui râu capricios, irigațiile, alimentările cu apă, hidroenergia și piscicultura.

– Lacul de acumulare cu un volum total de 1.400 mil m³, al doilea din țară după Porțile de Fier l, are prevăzut un volum de combatere a inundațiilor de 550 mil. m³ care permite atenuarea viiturii cu asigurarea de 1% de la 2.940 m³/s la 700 m³/s și împreună cu îndiguirile din aval, scoaterea de sub inundații a 100.000 ha terenuri din luncă.

– Irigațiile se pot dezvolta pe o suprafață de 140.000 ha, câte 70.000 ha de fiecare parte.

– Alimentarea cu apă se asigură prin debite de 10 – 16 m³/s pentru riveranii din aval.

– Energia se exploatează prin 2 centrale cu câte un agregat de 15 MW, la debitul de 2 x 65 m³/sec, cu o energie medie anuală de 2 x 65 GWh. Graficul de exploatare a centralelor hidroelectrice este subordonat fiecărei folosințe. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Centrala_hidroelectric%C4%83_de_la_St%C3%A2nca_-_Coste%C8%99ti)

Soluția de tehnică

Nodul hidrotehnic Stînca-Costești este constituit din principalele obiecte:

– frontul de retenție: barajul principal, deversorul de ape mari, baraje de închidere a versanților calcaroși, barajul de închidere a unei foste cariere de calcar de pe malul stâng, consolidarea umărului mal drept;

– nodul de presiune: canalul de aducțiune, priza de apă, galeriile de aducțiune a CHE și golirile de fund pentru devierea apelor și evacuarea debitelor mari, centralele hidroelectrice cu bazine de liniștire și deznisipatoare, lacul de compensare, stăvilarul lacului de compensare;

– lucrările de protecție, etanșare, drenaj și consolidare a frontului de retenție;

– consolidări de mal, lucrări anexe, amenajări.

Lucrările au început în anul 1973, au fost inaugurate oficial la 4 noiembrie 1978, iar recepția definitivă s-a făcut în 1979.(https://ro.wikipedia.org/wiki/Centrala_hidroelectric%C4%83_de_la_St%C3%A2nca_-_Coste%C8%99ti)

Lacul Stanca-Costești ( Sit SPA )

Localizare

Aria naturală este situată în extremitatea central-estică a judeșului Botoșani (pe malul drept al Prutului, în imediata apropiere a graniței cu Republica Moldova), pe teritoriul administrativ al orașului Ștefanești și pe cele ale comunelor Manoleasa și Ripiceni. Aceasta este străbătută de drumul național DN29E; care face legătura între localitatea Stanca și granița cu Republica Moldova (vama Stânca-Costești).(https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_St%C3%A2nca_-_Coste%C8%99ti_(sit_SPA)

Descriere

Zona „Lacul Stânca – Costești” (2.950 ha) a fost declarată rezervație naturală prin Hotărârea de Guvern Nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone); urmând ca apoi, o suprafață importantă a acesteia (2.161 ha) să fie instituită ca arie de protecție specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007; parte integrantă a rețelei ecologice europene – Natura 2000 în România). Aceasta include și rezervația naturală Stânca Ripiceni.

Aria Protejată este încadrată în bioregiunea continentală a platformei moldovenenești în bazinul superior al Prutului și reprezintă lacul artificial creat printr-un baraj pe râul Prut (în amonte de hidrocentrala omonimă), în partea nord-estică a României (la granița cu Republica Moldova); și zonele limitrofe acestuia (bălți, stufăriș, păpuriș, zone împădurite, pajiști). Adesea, aici vin pescari și arheologi (în zona Ripiceni).

Lacul de acumulare Stanca – Costești controleaza o suprafața de recepție totala de cca. 12000 km2 , situata pe teritoriul Romaniei, Republicii Moldova și Ucrainei. Din suprafața totala de 12000 ha, 9076 km2 revin stației hidrometrice Radauți – Prut situata la coada lacului, iar restul de 2924 km2 reprezinta cuveta lacului. Sectorul de pe malul drept al cuvetei lacului masoara cca. 620 km2 și se caracterizeaza printr – o hidrografie mai saraca cu caracter torențial. Afluenții de pe malul drept controleaza cca. 400 km2 , dintre care amintim: pr. Ghireni (66 km2 ), r. Volovaț (228 km2 ), pr. Badul, pr. Saraturii, pr. Fundoaia etc. Sectorul de pe malul stang al cuvetei lacului cu o suprafața de cca. 2304 km2 are o hidrografie mai bogata, cei mai importați afluenți fiind: raul Vilia (125 km2 ), Caldarușa (79,5 km2 ), Ciugur (168 km2 ). Lucrările proiectului vor fi amplasate la Nodul Hidrotehnic Stanca-Costesti, pe ampriza unor lucrari de constructii existente; ca urmare suprafața, care urmează a fi ocupată de lucrare, aparține domeniului public al statului, aflată în administrarea Exploatarii Complexe Stanca-Costesti.(https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_St%C3%A2nca_-_Coste%C8%99ti_(sit_SPA)

Foto nr. 16. Viziune Baraj/ Hidrocentrală( imagine personala)

Biodiversitate

Situl dispune de trei clase de habitate de tip: Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare); Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire) și Pajiști ameliorate; ce adăpostesc și asigură condiții prielnice de cuibărire și hrană mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN.

La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009; astfel: stârc galben (Ardeola ralloides), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc pitic (Ixobrychus minutus), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), acvilă țipătoare mare (Aquila clangaa), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina)[8], pescăruș albastru (Alcedo atthis)[9], acvilă de câmp (Aquila heliaca), gâsca de vară (Anser anser), rață mică (Anas crecca), rață cu ciuf (Netta rufina), rață mare (Anas platyrhynchos), rață cârâitoare (Anas querquedula), rață lingurar (Anas clypeata), rață cu cap castaniu (Aythya ferina), rață moțată (Aythya fuligula), rață scufundătoare (Aythya marila), rață sunătoare (Bucephala clangula), gâsca cu piept roșu (Branta ruficollis), șorecar comun (Buteo buteo), șorecar încălțat (Buteo lagopus), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), lebădă de vară (Cygnus olor), șerpar (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete alb (Circus macrourus), erete cenușiu (Circus pygargus), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), chirighiță neagră (Chlidonias niger), rață de ghețuri (Clangula hyemalis), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), egretă mică (Egretta garzetta), egretă albă (Egretta alba), vânturel de seară (Falco vespertinus), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), șoim-de-iarnă (Falco columbarius), lișiță (Fulica atra), cufundar mic (Gavia stellata), cufundar polar (Gavia arctica), codalb (Haliaeetus albicilla), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), piciorong (Himantopus himantopus), pescăruș râzător (Larus ridibundus), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș mic (Larus minutus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), ferestraș mic (Mergus albellus), ferestraș mare (Mergus merganser), ferestraș moțat (Mergus serrator), prigoare (Merops apiaster), corcodel-urechiat (Podiceps auritus), viespar (Pernis apivorus), vultur pescar (Pandion haliaetus), ploier auriu (Pluvialis apricaria), bătăuș (Philomachus pugnax), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), cormoran mare (Phalacrocorax carbo), corcodel mare (Podiceps cristatus), corcodelul cu gât roșu (Podiceps grisegena), ciocântors (Recurvirostra avosetta), fluierar de mlaștină (Tringa glareola).(https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_St%C3%A2nca_-_Coste%C8%99ti_(sit_SPA))

II.Analiza literaturii stiintifice

Istoricul cercetărilor floristice și fitosociologie

Istoricul cercetărilor în Moldova

Teritoriul Moldovei a atras atenția cercetătorilor de la noi din tară și de peste hotare înca din cele mai vechi timpuri. Astăzi, din totalul de specii de plante reprezentative pentru zona geografică a Moldovei 72٪ se regăsesc și în flora României.

Primele referiri asupra răspândirii unor formațiuni vegetale, indeosebi asupra pădurilor, sunt cunoscute citorilor din cartea lui Dimitrie Cantemir „Descriptio Moldaviae” (1716). Alte mențiuni, de data aceasta legate de floră, se referă la Carpații Orientali și aparțin lui Balthazar Haiequet (1790). Dar cele mai importante contribuții floristice sunt aduse totuși o data cu secolul al XIX – lea și se referă la Moldova în general, dar mai ales la Bucovina. Dintre cercetătorii botaniști, menționez pe: E. Wittman (1824), A. Zawadzki (1833), I. Czihak (1836), D. Brândză (1879 – 1883, 1903), A. Procopianu – Procopovici (1887 – 1890), Grecescu (1898), etc.

Studiile fitosociologice, pe lângă cele floristice, au luat amploare în a doua jumătate a secolului trecut prin activitatea consecventă a unor specialiști și a colectivelor conduse de aceștia. Menționez în sensul acesta următorii cercetători: I. Grințescu (1931), I. Prodan (1931), E. Țopa et al. (1939, 1972), C. Papp (1931, 1969), M. Răvăruț et al. (1936 – 1969), C. Burduja et al. (1948 – 1989), I. Morariu (1956 – 1984), E.Turenski et al. (1964 – 1984), D. Mititelu et al. (1965 – 1998), Gh. Mihai et al. (1967 – 1987), T. Chifu et al. (1971 – 2004), I. Sârbu et al. (1971 – 2004), V. Slonovski (1971 – 1998), Cl. Horeanu et al. (1973 -1989), N. Stefan et al. (1980 – 2004), Ad. Oprea et al. (1997 – 2004), O. Zamfirescu (1998 – 2005), C. Mânzu et al. (2000 – 2005).

Ca o consecință a variației ecosistemelor din Moldova, se poate remarca destul de ușor că inventarul floristic actual se reflectă pregnant și in cel fitocenologic, reprezentat printr-un număr ridicat de sintaxoni.

Primele contributii floristice din judetul Botosani le-a publicat D.Grecescusi apoi A.Procopianu Date floristice dar mai ales geobotanice au consemnat E.Topa ,M Ravarut si colaboratorii.Gh.Mihai singur sau in colaborare a publicat numeroase si consistente date floristice si de vegetatie elaborand si o tezade doctorat Bazinul Baseului.Cercetari asupra florei si vegetatiei a unor rezervatii a publicat Cl Horeanu.Studii geobotanice si floristice au mai publicat D.Mititelu si colaboratorii.Cercetari sporadice au mai facut S. Haja si M Cardas care a elaborat o teza de doctorat asupra buruienilor din culturi.

Cercetările botanice au debutat cu cele referitoare la floră, încă din secolul al XVIII-lea, concomitent cu cercetările din celelalte provincii istorice. Astfel, primele mențiuni floristice se referă la Carpații Orientali și aparțin lui B. Hacquet ( 1790 ). Contribuții floristice mai importante sunt aduse în secolul al XIX-lea și se referă atât la Moldova în general, cât mai ales în Bucovina.

Printre lucrările botaniștilor deveniți celebri se remarcă cele elaborate de: E. Wittmann ( 1824 ), A. Zawadzki ( 1833 ), Fr. Herbich ( 1859 ), J. Czihak ( 1836 ), J. Edel ( 1853 ), D. Brandză ( 1879-1883, 1903 ), Br. Blocki ( 1883, 1884 ), A. Procopianu-Procopovici ( 1887, 1890 ), J. Dörfler ( 1890 ), J. Römer ( 1896 ), D. Grecescu ( 1898 ) etc.

Cercetările floristice se intensifică la prima jumătate a secolului XX-lea, când se conturează, in linii generale, inventarul floristic Moldovei. In cea de a doua jumătate a secolului trecut au luat amploare și cercetările fitosociologice, le lângă cele floristice, la care și-au adus contribuții însemnate numeroși botaniști împreună cu colectivele conduse de aceștia.

Printre botaniști au merite importante următorii: F. Pax (1898 -1908), C. Hormuzachi (1901), Z. Panțu (1902, 1913), Gh. Grințescu (1902, 1913), I. Grințescu (19 10, 1931), I. Prodan (1930, 1931), E. Țopa et al. (1939, 1972), C. Papp (1931, 1969),M. Răvăruț et al. (1936 -1969), C. Georgescu et al. (1939-1967), C. Burduja et al. (1948-1989), I. Morariu (1956-1984), P. Raclaru et al. (1959-1980), E. Turenschi et al. (1964-1984), D. Mititelu et al. (1965-1998), Gh. Mihai et al. (1967-1987), Gh. Vițalariu et al. (1968-1989), T. Seghedin et al. (1968-1989), V. Zanoschi et al. (1969-1979), C. Bârcă et al. (1969-1987), T. Chifu et al. (1971- 2004), I. Sârbu et al. (1971 -2004), V. Slonovschi(1971-1998), Cl. Horeanu et al. (1973- 1989), N. Ștefan et al. (1980 -2004), Ad. Oprea etal. (1997-2004), O. Zamfirescu et al. (1998 – 2005) , C. Mânzu et al. (2000 – 2005).

Istoricul cercetărilor pe teritoriul județului Botosani și a localității Ștefănești

Primele mențiuni floristice referitoare la zona Stânca – Ștefănești aparțin lui A. Procopianu – Procopovici (1901 – 1902).

Note sporadice au mai fost făcute și de alți botaniști, însă referiri complete, floristice și de vegetație au fost făcute din 1940 de C. Papp.

Lui Procopianu – Procopovici îi revine meritul de a fi descoperit specia Schiwereckia podolica (familia Brassicaceae), specie cu o ecologie interesantă, legată de substratul calcaros costituit din calcare recifale. Planta există la limita vestică a arealului mondial de răspândire, și are o unică locație în țară unde ea vegetează, și anume la Ștefănești.

În 1956, Răvăruț și colaboratorii prezentau asociații vegetale particulare din „Depresiunea Jijiei superioare și a Bașeului“ din care 78 de specii erau identificate și in bazinul Bașeului. Importanța studiilor s-a detașat atunci din precizările aduse asupra compoziției floristice și din identificarea unor noi specii. În cele 13 volume din „Flora României “ sunt citate doar 8 specii de plante din zona la care ne referim.

Cel mai important studiu asupra vegetației bazinului Bașeu este reprezentat de lucrarea de doctorat a lui Gheorghe Mihai, publicată sub formă de articole științifice (1967 a, b; 1968, 1969 a, b, d, e; 1970 a, b, c, d; 1971 a, b, c, d, e, f; 1972 a, b;1978). Autorul a studiat vegetația în acest sens, timp de mai mulți ani, efectuând deplasări pe teren în toate sezoanele de vegetație ale anului.

Mititelu și colaboratorii, în 1971, abordau în sinteză flora și vegetația din arealul Stânca – Ștefănești, citând 416 specii de plante cormofite, 17 specii de briofite, iar 5 specii erau însemnate ca fiind dubioase pe acest teritoriu. Analizând spectrul floristic s-a constatat prezența unui număr mare de specii continental sud-estice (36,7 ٪), care împreună cu speciile europene (10,5٪) și eurasiatice (32,5٪) dau un caracter ponto – sarmatic particular acestei regiuni, ceea ce justifică ocrotirea ei (S=2,5 ha).

Referitor la „câteva aspecte privind flora și vegetația acvatică și palustră din bazinul inferior al Bașeului“, Gheorghe Mihai preciza în 1965 că până la data respectivă nu se efectuaseră cercetări, existând doar cazul unor semnalări izolate. Autorul evidentia faptul că răspândirea fitocenozelor acvatice și palustre în cursul Bașeului și ale pâraielor ce se varsă în el se remarcă îndeosebi acolo unde de o parte și de alta a malurilor există culturi agricole.

Din județul Botoșani, primele informații asupra vegetației forestiere erau menționate în 1880 Dimitrie Brândză cu ocazia discursului de primire în Academia Română. Prezentarea cuprindea și unele specii intâlnite în cadrul bazinului Bașeu. Ulterior, informații cu totul generale despre vegetația lemnoasa au fost date de P. Enculescu incă din 1924. Mai târziu, S. Pașcovski și N. Doniță în lucrarea „Vegetația lemnoasă din silvostepa României“, apărută în 1967 faceau unele precizari generale asupra silvostepei din nordul țării, în care cuprindeau și o parte din suprafața teritoriului ce ne interesează.

Asociații vegetale forestiere noi s-au identificat in bazinul superior al Bașeului, la Oroftiana – Suharău (Dryopterito carthsianae – Fagetum, Galio – Schultesii – Fagetum) odată cu cercetările din 1994 (T. Chifu și N. Ștefan) și din 1996 (T. Chifu și colaboratorii).

Zona Stânca Ștefănești , din anul 1957, a devenit rezervație naturală, fiind constituită în scopul protejării speciei de floră Schiwerekia podolica, specie de care aminteam anterior. De-a lungul anilor, in literatura de specialitate, cercetătorii au descris din această regiune mai multe tipuri de asociații vegetale, printre care și asociația Asplenio – Schiwereckietum, cea care denotă importanța științifică a zonei.

2.2. Date din literatură privind flora rezervației și sitului

Primele cercetări botanice științifice în valea Prutului se desfășoară o dată cu înființarea Societății Medicilor și Naturiștilor din Iași ( 1833 ), urmă de Societatea Naturiștilor din Chișinău ( 1904 ). La sfârșitul sec. XIX Dimitrie Brândză efectuează o serie de cercetări botanice, in care cuprinde și regiunea Prutului, și publicată în 1879 primul “ Prodrom al Florei române ”. Cercetările floristice și geobotanice in zona menționată sunt continuate de A. PROCOPIANU-PROCOPOVICI ( 1901-1902 ), N. OKINȘEVICI ( 1905-1907 ), J. PACZOSKI ( 1912-1914 ).

Studii complexe asupra florei și vegetației din valea Prutului se realizează în perioada interbelică. Se remarcă cercetările lui TR. SĂVULESCU și TSCHARNA RAYSS, publicate în 5 lucrări valoroase, dintre care menționăm cele 3 volume de “ Materiale pentru flora Basarabiei ”, in care sunt descrise cca 300 specii de plante vasculare din peste 20 de localități din Valea Prutului. Au urmat cercetările renumitului botanist AL. BORZA ( 1935-1937 ), C, PAPP și M. RĂVĂRUȚ ( 1938-1940 ), EM. ȚOPA ( 1937-1939 ).

După război publică lucrări cu referire la flora și vegetația din regiunea studiată C. BURDUJA, C. DOBRESCU, E. TURENSCHI, LIDIA NIKOLAEVA, A. TKACENKO, GH. MIHAI, GALINA ȘABANOVA, I. SÂRBU, D. MITITELU, S. HAJA, N. BARABOȘ, A. RĂILEAN, TATIANA GHEIDEMAN si colab., KSENIA VITKO, L. GARȘTEA, ANA MARCOCI, V. CHIRTOACĂ, ANCA ANTOHE, M. MÂRZA, POLINA VANINA, LUDMILA KUHARSKAIA, T. CHIFU, N. ȘTEFAN, D. DĂSCĂLESCU, TATIANA TOFAN-BURAC etc. Dintre acestea menționăm lucrarea lui D. MITITELU și N. BARABOȘ “ Vegetația din lunca Prutului ” ( 1975 ) și monografia “ Tipuri de păduri din lunca Prutului pe teritoriul R.S.S. Moldovenești ” ( 1979 ), autor A. TKACENKO.(Tofan-Burac,2002)

Menționăm, însă, că cercetările botanice postbelice s-au efectuat preponderent în zona teraselor și doar parțial în albia majoră, lunca propriu-zisă, din motive politice caracteristice perioadei respective. In special, in partea stângă a Prutului, accesul botaniștilor in lunca râului era foarte limitat. Astfel, cercetări complexe în această regiune au fost realizate abia după anul 1990, rezultatele fiind în mare parte publicate de TATIANA TOFAN-BURAC și înmănunchiate in teza de doctorat cu titlul “ Flora și vegetația din lunca Prutului- Republica Moldova ”.

In lucrarea “Flora și vegetația din Valea Prutului ” Tatiana Tofan-Burac, Teodor Chifu, autorii au oferit date despre flora și vegetația din Valea Prutului concluzionând că Valea Prutului cuprinde 1315 specii de plante vasculare. Noi completăm acest inventar floristic cu 70 toxoni noi, ridicându-l la 1385 taxoni, cu distribuție în circa 170 de localități ( din cele 206 existente în această regiune ). Totodată, pentru 1000 de taxoni am stabilit noi stațiuni și localizări.

Încă de la începutul secolului XX-lea, cercetările botanice întreprinse de A. Procopianu-Procopovici in anul 1902-1905 și C. Pap in 1940, au relevat bogatul inventar floristic, precum și importanța acestuia. In 1901 este descrisă Schiwereckia romanicaz specie ce s-a devenit a fi sinonimă cu Schiwereckia podolica, plantă care se afla in singura stațiune din Romania, la Ștefănești-Stânca. Pe acest teritoriu au fost descrise mai multe unități taxonomice noi pentru flora țării noastre: Ranunculus illyricus moldavicus, sempervivum ruthenicum, cât și o serie de specii briofite.

In lungul râului Prut de la Crasnaleuca până la Stânca-Ștefănești, sunt “ iviri “ stâncoase, calcaroase de natura recifală, alcătuite din schelete de Serpula, briozoare și cochilii de scoici de vârstă bugloviană, subetaj inferior al sarmațianului.

Existenta speciei Schiwereckia podolica, element sarmatic, in unica stațiune din țara noastră și interesantul inventar floristic, precum și alcătuirea geologică a substratului stâncos au fost elementele pentru care o suprafață de 2,5ha din stâncăriile de la Stânca-Ștefănești sunt ocrotite încă din anul 1957. Cele mai complete cercetări botanice au fost efectuate de D. Mititelu, Baraboș N., Haja S., in anul 1971, când s-au identificat un număr de 416 specii cormofile și 17 specii de briofile, precum și un număr de 11 asociații vegetale. Construcția Barajului hidroenergetic Stânca-Costești, ce s-a construit in zona calcaroasă a rezervației a impus efectuarea unor studii de salvare a speciei Schiwereckia podolica, ea fiind salvată decursul anilor 1972 și 1973 prin diverse procedee, într-o stațiune similară la Ripiceni, ce au asigurat supraviețuirea acestei plante rare. După terminarea Barajului lacului de acumulare, au mai rămas totuși mici suprafețe stâncoase care au fost mai puțin perturbate. Cercetările au condus existența în stâncăriile rămase a circa 100 de rozete ale plantei sarmatice, unica în Romania.(Mititelu,1971)

III.Metode de lucru

3.1. Metode de lucru pentru studiul florei

Lucrarea pe care am ales-o respectă planul clasic al crecetărilor, și anume: documentarea bibliografică, utilizarea metodei de lucru în teren, prelucrarea datelor și a materialului.

Toate aceste etape fac parte din metoda cercetării pe itinerar. Rezultatele finale ale studiului permit cunoașterea structurii, a răspândirii și a variabilității spațiale a fitocenozelor.

Documentarea bibliografică am realizat-o in scopul obținerii de informații privitoare la zona de interes, mai ales in privinta aspectelor legate de factorii pedo – edafo – climatici, factori cu influență majoră asupra vegetației.

Materialul ierbos, specific cercetării mele, a fost recoltat in anumite perioade ale anului, urmând apoi traseul prelucrării dupa niște reguli clar stabilite in cele 13 volume ale „Florei României

Conspectul și analiza florei vasculare din valea Prutului s-au realizat pe baza informațiilor cuprinse în bibliografia de specialitate, precum și din cercetările noastre de teren și materialul botanic recoltat in perioada 1988-1999. Datele obținute din aceste surse au fost valorificate prin cuprinderea lor într-un fișier sistematic, cu fișe pentru fiecare specie, grupate pe genuri și familii după actualul sistem filogenetic al plantelor.

Nomenclatura speciilor și a infrataxonilor corespunde celei din “ Flora Europaea ” corelate cu informațiile din “ Flora României ” determinatoarele lui AL. BELDIE și V. CIOCÂRLAN, precum și S. CEREPANOV si TATIANA GHEIDEMAN.

La fiecare specie se precizează denumirea populara carologia ( localitățile de răspândire ), cenologia ( preferințele cenotice ), forma biologică, elementul floristic, valori ale indicilor ecologici: umiditate, temperatură, reacția solului și, la cele mai multe specii a fost indicat și numărul de cromosomi. La prezentarea corologiei s-a luat în considerare primul autor care a desemnat specia localitatea respectivă. Valoare indicilor ecologici bioformele, geoelementele și numărul de cromosomi sunt date de lucrările elaborate de A. POPESCU și V. SANDA, AL BELDIE, V. CIOCÂRLAN, Z.V. BOLHOVSKIN și colab. Caracterizarea fitocenologică s-a făcut pe baza lucrărilor botaniștilor A. Popescu și V. Sanda, E. Oberdorfer, Mucina și Colab. La precizarea denumirilor populare am auzit datele cat și informațiile acumulate personal de la populația actuala.

In lucrare sunt utilizate următoarele abreviațiuni:

• Pentru bioforme:

H= hemicriptofit, HH= helohidatofit, Hd= hidrofit, T= terofit anual, TH= terofit bianual, G= geofit, Ch= camefit, MM= megafanerofit, M= mezofanerofit, N= nanofanerofit, Ep= epifit

• Pentru elementele floristice:

Cp= circumpolar, Bor= borel, Eua= euroasiatic, E= european, Ec= central-european, Alo= alpic

Atl= atlantic, Mont= montan, Med= mediteraneean, sMed= submediteranean, Cont= continental, Pt= pontic, Pn= panonic, Carp= carpatic, Cauza= caucazian, Anat= anatolic, End= endemic, B= balcanic, B= balcanic, Cosm= cosmopolit, Adv= adventiv.

• Pentru indici ecologici:

U( umiditate ): 1= xerofit, 2= xeromezofit, 3= mezofit, 4= mezohidrofit, 5= hidrofit, 6= ultrahidrofit, 0= amfitolerant ( eurihidre )

T ( temperatură ): 1= hechistoterme ( criofile ), 2= microterme, 3= mezoterme, 4= moderat termofile, 5= termofile, 0= amfitolerante ( euriterme )

R ( reacția solului ): 1= specii foarte acidofile, 2= acidofile, 3= acidoneutrofile, 4= slab acido-neutrofile, 5= neutro-bazifile, 0= pante amfitolerante ( euriionice ).

• Alte abrevieri: Car.= caracteristică, dif= diferențială, 2n= număr somatic de cromosomi, D= diploid, P= poliploid, D-P= diploid-poliploid, Rez. Rezervație naturală, lac= lacul .(Tofan-Burac,2002)

.

IV.Conspectul taxonomic al cormofitelor

4.1 Analiza taxonomica

4.1.2 Analiza florei (analiza taxonomică)

Conspectul floristic de pe teritoriul localității Ștefănești, mai exact din zona râului Bașeu, zona mea de studiu, cuprinde un numar de 545 de specii de plante care sunt incadrate in 71 de familii, majoritatea fiind reprezentate de :

Asteraceae(83 de specii),Poaceae (57 de specii) ,Lamiaceae (39 de specii), Fabaceae (35 de specii), Brassicaceae (28 de specii) , Rosaceae (21 de specii ), Scrophulariaceae (17 specii), Cyperaceae ( 17 specii) ,Polygonaceae (15 specii ) ,Apiaceae (14 specii), Ranunculaceae (13 specii), Boraginaceae ( 13 specii), Liliaceae (10 specii ).

1. Familia Aceraceae – 4 specii

2. Familia Alismaceae – 2 specii

3.Familia Alliaceae – 3 specii

4.Familia Amaranthaceae – 4 specii

5.Familia Amaryllidaceae – 1 specie

6.Familia Aristolochiaceae – 3 specii

7.Familia Araliaceae – 1 specie

8.Familia Apiaceae -14 specii

9.Familia Apocynaceae – 1 specie

10.Familia Asteraceae – 83 specii

11.Familia Boraginaceae – 13 specii

12.Familia Brassicaceae – 28 specii

13.Familia Berberidaceae – 1 specie

14.Familia Butomaceae – 1 specie

15.Familia Campanulaceae – 4 specii

16.Familia Canabaceae – 2 specii

17.Familia Caryophyllaceae – 7 specii

18.Familia Caprifoliaceae – 4 specii

19.Familia Chenopodiaceae – 5 specii

20.Familia Celastraceae – 2 specii

21.Familia Ceratophyllaceae – 1 specie

22.Familia Convolvulaceae – 2 specii

23.Familia Cornaceae – 3 specii

24.Familia Corylaceae – 1 specie

25.Familia Cyperaceae – 17 specii

26.Familia Crassulaceae – 2 specii

27.Familia Dipsacaceae – 8 specii

28. Familia Equisetaceae – 5 specii

29.Familia Euphorbiaceae – 5 specii

30.Familia Elaeagnaceae – 1 specie

31.Familia Fabaceae – 35 specii

32.Familia Fumariaceae – 3 specii

33.Familia Geraniaceae – 4 specii

34.Familia Gentianaceae – 1 specie

35. Familia Haloragaceae – 1 specie

36.Familia Hypericaceae – 1 specie

36.Familia Iridaceae – 4 specii

38.Familia Juncaceae – 6 specii

39.Familia Lamiaceae – 39 specii

40.Familia Lemnaceae – 2 specii

41.Familia Linaceae – 2 specii

42.Familia Liliaceae – 10 specii

43.Familia Lythraceae – 2 specii

44.Familia Malvaceae – 5 specii

45.Familia Najadaceae – 1 specie

46.Familia Oleaceae- 3 specii

47.Familia Orchidaceae – 1 specie

48.Familia Onagraceae – 4 specii

49.Familia Poaceae – 57 specii

50.Familia Papaveraceae – 4 specii

51.Familia Polygalaceae – 1 specie

52.Familia Polygonaceae – 15 specii

53.Familia Primulaceae – 2 specii

54.Familia Plantaginaceae – 3 specii

55.Familia Potamogetonaceae – 3 specii

56.Familia Ranunculaceae – 13 specii

57.Familia Resedaceae – 1 specie

58.Familia Rosaceae – 21 specii

59.Familia Rubiaceae – 14 specii

60.Familia Rhamnaceae – 1 specie

61.Familia Salicaceae – 9 specii

62.Familia Scrophulariaceae – 17 specii

63.Familia Solanaceae – 4 specii

64.Familia Sparganiaceae – 1 specie

65.Familia Typhaceae – 2 specii

66.Familia Tiliaceae – 3 specii

67.Familia Urticaceae- 1 specie

68.Familia Verbenaceae – 1 specie

69.Familia Valeriaceae – 1 specie

70.Familia Violaceae – 4 specii

71.Familia Zygophyllaceae – 1 specie

4.2 Analiza bioformelor si a elementelor floristice

FLORA REGIUNII

1.Scurtă caracterizare a florei regiunii

Localitatea Ștefănești precum și cea mai mare parte din teritoriul bazinului Bașeu aparține zonei de silvostepă, mai precis aparțin provinciei pontico-sarmatice. Elementele floristice se încadrează în mare parte în principalele categorii de elemente fitogeografice, unele dintre ele fiind biregionale iar altele pluriregionale. Așadar, în flora localității Ștefănești se întâlnesc: elemente fitogeografice europene, cu reprezentanți europeni, centrali europeni, circumboriali, eurasiatici; elemente fitogeografice continentale și estice cu reprezentanți sarmatici, pontico-mediteraneene, pontico-submediteraneene, pontico-sud sibrici, pontico-panonici; elemente fitogeografice arctice, subarctice, alpine și carpatice; elemente fitogeografice balcanice sau sud estice cu reprezentanți ilirici, dacoilirici, balcanici, daco-balcanici, caucazieni, etc. Întâlnim de asemenea elemente fitogeografice mediteraneene sau sudice, elemente atlantice, elemente cosmopolite, elemente endemice.

După Meusel și colaboratorii săi, teritoriul localității face parte din regiunea floristică Ponto-Sus Siberiană, mai precis din provincia Pontica.

După T. Săvulescu (1940), județul Botoșani și localitatea Ștefănești fac parte din provincia Sarmatică.

După A. Borza (1957), județul Botoșani face parte din provincia Baleano-moesică.

D. Mititelu și N. Barabaș fac referiri mult mai concrete la vegetația din Lunca Prutului și susțin că zona studiată ar aparține provinciei Pontico-sarmatice.

2. Conspectul floristic

Încrengătura Magnoliatae – Clasa Magnoliatae

Familia Aceraceae

Acer campestre L.,

MH-M, Eur; U2,5T3R3

Acer negundo L.,

America de Nord

Acer platanoides L.,

MM, Eur;U3T3R3

Acer tataricum L.,

M-MM, Eur(Cont); U2,5T3,5R4

Familia Alismaceae

Alisma lanceolatum With.,

HH, Eua; U6T0R4

Alisma plantago-aquatica L.,

H, Cosm; U6T0R0

Familia Alliaceae

Allium paniculatum L.,

G, Pont-Pan-Balc; U1,5T4R4

Allium rotundum L.,

G, Euc-Med; U2T4R4,5

Allium scorodoprazum L.,

G, Euc; U2T3R4

Familia Amaranthaceae

Amaranthus albus L.,

Th, Adv(America de Nord); U3T3R3

Amaranthus crispus Terracc.,

Th, Adv; U3T4R3

Amaranthus hybridus L.,

Th, Adv; cult. orn.

Amaranthus retroflexus L.,

Th, Adv; U3,5T4R4

Familia Amaryllidaceae

Galanthus nivalis L.,

G, Eur(Med); U3,5T3R4

FamiliaApiaceae ( Umbeliferae)

Berula erecta Coville,

H(HH), Circ; U6T3,5R0

Carum carvi L.,

Th, Eua;

Chaerophyllum bulbosum L.,

TH-H, Eur(Cont); U4T3,5R4,5

Chaerophyllum hirsutum L.,

H, Euc (Mont)

Cicuta virosa L.,

TH-H, Eua(Med); U2,5T3R0

Conium maculatum L.,

Th-TH, Eua; U3T3R3

Daucus carota L.,

TH-H, Eua(Med); U2,5T3R0

Eryngium campestre L.,

H, Pont-Med; U1T5R4

Eryngium planum L.,

H, Eua; U2T3R4

Falcaria vulgaris Bernh,

Th-TH, Eua; U2T4R4

Oenanthe aquatica Poiret,

HH, Eua; U6T3R0

Pimpinella saxifraga L.,

H, Eua; U2,5T0R3

Torilis arvensis Link,

Th, Euc-Med; U2,5T3,5R4

Torilis japonica L.,

Th, Eua; U2T3,5R4,5

Familia Apocynaceae

Vinca herbacea Waldst. et Kit.,

H, Pont; U2T5R4

Familia Araliaceae

Hedera helix L.,

Atl-Med, M; U3T3R3

Familia Aristolochiaceae

Aristolochia clematidis L.,

(G) (Med); U2,5T3,5R5

Aristolochia durior Hill,

America de Nord

Asarum europaeum L.,

H, Eua; U3,5T3R4

Familia Asteraceae

Achillea collina J. Becker,

H, Eur(Cont); U2T3R3

Achillea distans Waldst ct Kit,

H, Alp-Carp-Balc; U2,5T3R4

Achillea pannonica Scheele,

H, Eur(Cont); U2T4R3,5

Anthemis tinctoria L.,

H, Eua(Cont); U1,5T3R3

Arctium lappa L.,

TH, Eua(Med); U3,5T3R4

Arctium minus Bernh,

TH, Eur; U3T3R4,5

Arctium tomentosum Miller,

TH, Eua; U3T0R5

Artemisia absinthium L.,

Ch-H, Eua(Med); U2T3R4

Artemisia annua L.,

Th, Eua(Cont); U3T4R4

Artemisia austriaca Jacq,

Ch, Eua(Cont); U4T4,5R4

Artemisia campestris L.,

Ch, Eua(Cont); U2T3,5R3

Artemisia santonica L.,

Ch-H, Eua(Cont); U2,5T4R0

Artemisia scoparia Walds et kit.,

TH, Eua U3T0

Artemisia vulgaris L.,

H, Circ; U2,5T3R4

Achillea millefolium L.

H, Eua; U3T0R0

Achillea setacea Wet ct Kit,

H, Eua(Cont); U2T3R0

Aster linosyris Bernh,

H, Eua(Cont); U2T3R4

Aster sedifolius L.,

H, Eua(Cont); U4T3R2

Aster tripolium ssp. pannonicus Soo

Pont-Pan, U5T0R5

Bidens tripartita L.,

Th, Eua; U4,5T3R0

Carduus acanthoides L.,

H, Eur(Med); U3T2R0

Carduus crispus L.,

Th, Eur; U4T3R0

Carduus nutans L.,

Th, Eua; U1,5T3R3

Carlina vulgaris L.,

TH-H, Eua(Med); U2,5T3,5R0

Centaurea biebersteinii DC,

TH-H, Pont-Pan-Balc; U1,5T4R4

Centaurea cyanus L.,

Th-TH, Med(azi Cosm); U3T4R0

Centaurea diffusa Lam.,

Th, Pont-Balc; U2T4R0

Centaurea jacea L.,

H, Eur; U3T0R0

Centaurea orientalis L.,

H,Pont; U2T4R4,5

Chondrilla juncea L.,

TH-H, Eua(Cont); U1,5T3,5R4

Chrysanthenum leucanthemum Lam.,

H, Eua; U3T0R0

Crysanthenum corymbosum

Cichorium intybus L.,

H-TH, Eua; U2,5T3,5R4,5

Cirsium arvense G.,

Eua(Med); U0T0R0

Cirsium vulgare L.,

Th, Eua; U3T3R0

Conyza canadensis Crong.,

Th, Adv(America de Nord); U2,5T0R0

Crepis foetida ssp rhoadifolia Celak,

Pont-Med; U2,5T3,5R3

Crepis setosa Haller fil.,

Th,Euc; U2T3R3

Erigeron acris L.,

Th, Circ; U2,5T3R0

Erigeron annuus, Pers,Batrinis annual

Th-TH,Adv; U4T0R4

Erigeron podolicus acris ssp macrophyllus Gutterm,

TH-H; U2,5T2,5R4,5

Filago arvensis L.,

Th, Eua(Med); U1T3R0

Galinsoga parviflora Cav.,

Th, Adv, în prezent Cosm; U3,5T0R3

Heracleum sphondylium L.,

H, Eua

Hieracium bauhinii Besser,

H, Eur; U1,5T3R3,5

Hieracium pilosella L.,

H, Eur(Med); U2,5T0R0

Hieracium pratense Tausch,

H, Eua; U3T3R3

Hieracium racemosum Waldst ct Kit.,

H, Euc; U2T3R4

Hieracium villosum Jacq,

H, Eur(Alp); U3T1,5R4,5

Inula britanica L.,

Th-H, Eua(Med); U3T3R0

Inula ensifolia L.,

H, Eur; U1,5T3,5R4

Inula helenium L.,

H, Adv; U4T3R3

Inula hirta L.,

H, Eua(Cont); U2T4R5

Iva xanthifolia Nutt,

Th, Adv(America de Nord); U2,5T0R4

Jurinea mollis Reichenb,

H, Pont-Balc; U1T4,5R4

Lactuca saligna L.,

Th-TH, Euc; U1,5T4R4

Lactuca serriola L.,

TH, Eua; U1,5T3,5R0

Lactuca virosa L.,

TH, Med; U2,5T3,5R4

Lapsana communis L.,

Th, Eua(Med); U2,5T3R3

Leontodon asper L.,

H, Carp-Balc-Cauc; U1T4R5

Leontodon hispidus L.,

H, Eua; U2,5T0R0

Matricaria chamomilla L.,

Th, Eua; U2,5T3,5R4

Matricaria discoidea DC.,

Th, Adv(Asia de NE, America de Nord)

Matricaria perforata Merat,

Th-TH, Eua; U0T0R3,5

Matricaria recutita L.,

Th, Eua; U2,5T3,5R5

Onopordum acanthium L.,

TH, Eua; U2,5T4R4

Podospermum laciniatum DC.,

TH-H, Euc(Med); U2T0R4

Pulicaria vulgaris Gaertn,

Th, Eua, Med; U4T3R3

Scorzonera cana Griseb.,

G, Pont-Med; U2T4R4,5

Senecio jacobea L.,

H, Eua; U2,5T3R3

Senecio ovatus B. Meyer et Schreb.,

H, Euc(Med); U3,5T2R3

Senecio vernalis Waldst et Kit.,

Th-TH, Eua(Cont); U2,5T4R0

Senecio vulgaris L.,

Th, Eua; U3T3R0

Sonchus arvensis L.,

G, Eua; U3T0R0

Sonchus asper Hill,

Th-TH, Cosm; U3T0R0

Tanacetum vulgare Wigg,

H, Eua; U3T3R0

Taraxacum bessarabicum Hand-Mazz.,

H, Eua(Cont); U4T3R4

Taraxacum officinale L.,

H, Eua-Cosm; U3T0R0

Taraxacum palustre Symons s.l.,

H, Eua; U4,5T0R4,5

Taraxacum serotinum Poiret,

H, Pont-Pan-Balc; U2T4R4,5

Xanthium spinosum L.,

Th, Adv-Cosm; U2,5T4R3

Xanthium strumarium L.,

Th, Eua, Cosm; U3,5T3,5R4

Xeranthenum annuum L.,

Th, Pont-Med; U2T4R3

Familia Berberidaceae

Berberis vulgaris L.,

M, Eur; U2T3R4

Familia Boranginaceae

Anchusa ochroleuca Bieb,

H, Pont-Cauc; U2T4R4

Cerinthe minor L.,

Th-TH, Pont-Med; U3T3R0

Cynoglossum officinale L.,

TH, Eua; U2T3R4

Echium rubrum Jacq,

TH, Pont-Pan; U2T4R4

Echium vulgare L.,

TH, Eua; U2T3R4

Lappula squarrosa Dumort.,

Th-TH, Eua; U1,5T3,5R4

Litospernum officinale L.,

H, Eua; U2T3,5R4

Lycopsis arvensis L.,

Th-TH, Eur; U3T3R3

Myosotis scorpioides L.,

U5T3R0

Myosotis arvensis Hill.,

TH, Eua; U3T3R0

Nonea atra Griseb.,

Balc-Anet; U2T4R3

Nonea pulla DC.,

TH-H, Eua; U2T4R3

Pulmonaria officinalis L.,

H, Eua; U4T3R0

Familia Brassicaceae(Cruciferae)

Aliaria petiollata Cavara A Grande,

TH-H, Eua; U3T3R4

Alyssum alyssoides L.,

Th-TH, Eua(Cont); U2T3R0

Barbarea vulgaris R.Br.,

TH-H, Eua(Med); U3,5T3R3

Berteroa incana DC.,

Th(TH), Eua(Cont); U2T3R4

Brassica nigra Koech,

Th, Eua(Med); U3T4R0

Brassica rapa L.,

Th, Cult. leg și furaj

Bunias orientalis L.,

TH(H),Eua(Cont); U3T3,5R3

Capsella bursa-pastoris Medicus,

Th, Cosm; U3T0R0

Diplotaxis muralis DC.,

Th-TH, Euc-Med;U2T3,5R4

Erysimum repandum L.,

TH, Eua(Cont); U2,5T4R4,5

Lepidium campestre R.Br.,

Th, Eur(Med); U2,5T3R0

Lepidium draba Desv.,

H, Eua(Med); U2T4R4

Lepidium latifolium L.,

H, Eua; U4,5T3R5

Lepidium perfoliatum L.,

Th(TH), Eua(Cont); U2T4R3

Lepidium ruderale L.,

Th, Eua; U2T3R0

Raphanus raphanistrum L.,

Th, Med-Cosm; U2,5T3R0

Rapistrum perenne All.,

TH(H), Pont-Med; U2T3,5R4

Rorripa amfibia Besser.,

HH, Eua; U6T3R4

Rorripa austriaca L.,

H-G, Pont; U4T3,5R4

Rorripa islandica Bess.,

Th(TH),Cosm; U5T3R4

Rorripa palustris Bess.,

Th(TH),Cosm; U5T3R4

Rorripa sylvestris ssp Kerneri Bes.,

H, Eua; U4T3R3

Schiwereckia podolica Andrz.,

H, Pont; U2T3R4,5

Sinapis arvensis L.,

Th, Eua; U3T3R3

Sisymbrion loeselii L.,

Th(TH),Eua(Cont); U2,5T4R3

Sisymbrium officinale Scop.,

Th,Eua(Med); U2,5T3R3

Sisymbrium sophia L.,

Th-TH, Eua; U2,5T4R4

Thlaspi arvense L.,

Th, Eua; U2T3R4

Familia Butomaceae

Butomus umbellatus L.,

HH, Eua; U6T3R0

Familia Campanulaceae

Campanula perscifolia L.,

H, Eua(Med); U3T3R0

Campanula sibirica L.,

H, Eua(Cont); U2,5T4R4

Campanula trachelium L.,

H, Eua(Med); U3T3R3

Campanula trachelium L.,

H, Eua(Med); U3T3R3

‚

Familia Canabaceae

Canabis sativa ssp spontanea Serebr.,

Th, Eua(Cont); U2,5T3R4

Humulus lupulus L.,

H, Eua; U3,5T3R4

Familia Caprifoliaceae

Sambucus ebulus L.,

H, Euc(Med); U3T3R4,5

Sambucus nigra L.,

MM-M, Eur; U3T3R3

Viburnum lantana L.,

M, Euc(Med); U2,5T3R4,5

Viburnum opulus L.,

M, Circ; U4T3R4

Familia Caryophyllaceae

Arenaria serpyllifolia Th,

Eua(Cont); U1,5T3R4

Cerastium dubium Gulpin.,

Th, Pont-Med; U3T3R0

Cerastium fumilum Curtis,

Th, Eur; U2T3R0

Dianthus carthusianorum L.H, Eur U2T5R4

Dianthus collinus Waldst. et Kit., H, Pan U2T4R4

Gypsophila paniculata L.,

Ch, Eua(Cont); U2T4R4,5

Gypsophila muralis L.,

Th, Eua(Cont); U2T3R2

Lychnis flos-cuculi L.,

H, Eua; U3,5T2,5R0

Saponaria officinalis L.,

H, Eua(Med); U3T3R0

Silene alba L.,

Th-TH, Eua; U3,5T2R3

Silene dioica Cairv.,

H,Eua; U3,5T0R4

Silene nemoralis Nyman,

TH, Euc

Spergularia media C. Presl,

H, Eua; U4T0R0

Spergularia salina L.,

Th(H), Cosm(Eua); U2T3R2

Stellaria graminea L.,

H, Eua; U2,5T3R4

Stellaria media Vill.,

Th-TH, Cosm; U3T0R0

Stellaria nemorum L.,

H, Eur; U3,5T3R3

Familia Celastraceae

Evonymus europaeus L.,

M, Eur; U3T3R3

Evonymus verrucosus Scop,

M, Eur; U2,5T3R4

Familia Ceratophyllaceae

Ceratophyllum demersum L.,

H, Cosm; U6T3R0

Familia Chenopodiaceae

Atriplex hortensis L.,

Th, Adv(Asia) cult. și subspontană

Atriplex oblongifolia Waldst et Kit,

Th, Eua(Cont); U2T3,5R4

Atriplex tatarica L.,

Th, Eua(Med); U2T4R\0

Chenopodium album L.,

Th, Cosm; U3T3R0

Chenopodium glaucum L.,

Th, Eua; U3,5T4R0

Familia Convolvulaceae

Calystegia sepium R.Br.,

G(H),Eua; U5T3R4

Convolvulus arvensis L.,

H-G, Cosm; U2,5T3,5R3,5

Familia Cornaceae

Cornus australis C.A. Meyer,

M, Dac-Balc-Pan; U3T3R4

Cornus mas L.,

H, Pont-Med(Euc); U2T3,5R4

Cornus sanguinea H.,

Euc; U3T3R4

Familia Corylaceae

Corylus avelana L.,

M,Eur; U3T3R3

Familia Crassulaceae

Sedum acre L.,

Ch, Eua; U1T3R0

Sempervivum ruthenicum Schnittspahn et C.B. Zehm,

Ch. Pont; U1,5T3,5R4,5

Familia Cyperaceae

Bolboschoenus maritimus Palla,

G(HH), Cosm; U4,5T3R5

Carex acutiformis Ehrh.,

G(HH), Eua; U6T3R4

Carex ovalis Good.,

H, Circ; U4T2,5R3

Carex distans L.,

H, Eua(Med); U4T3R4

Carex gracilis Curtis.,

G(HH), Circ; U5T3R0

Carex hirta L.,

G, Eua(Med); U0T3R0

Carex humilis Zeysser,

H, Eua(Cont); U2T3R4,5

Carex nutans Host,

G,Eua(Cont); U4T3R0

Carex praecox Jacq,

G, Eua(Med); U2T2,5R0

Carex remota L.,

H,Circ; U4,5T3R3

Carex riparia Curtis,

G(HH). Eua; U5T4R4

Carex tomentosa L.,

G, Eua; U3T3R0

Carex vulpina L.,

H,Eua; U4T3R4

Cyperus fuscus L.,

Th,Eua(Med); U6T3R4

Schoenoplectos lacustris Palla,

G(HH), Cosm; U6T3R4

Schoenoplectus carinatus Palla,

HH,Eur; U5,5T4R4

Scirpus sylvaticus L.,

HH-G, Circ; U4,5T3R0

Familia Dipsacaceae

Cephalaria laevigata Schrader,

H, Balc-Carp; U2T4R4

Dipsacus filosus L.,

TH HH-Med-Euc; U4T3,5R4

Dipsacus fullonum L.,

TH, Eua(Cont); U4,5T4R4

Dipsacus laciniatus L.,

TH(Eua)Cont; U4T3,5R4

Dipsacus silvestris L.,

TH Med; U3,5T3R3,5

Knautia arvensis Coult.,

H,Eur; U2,5T3R0

Knautia sylvatica Duby. nom. ambig.,

H, Euc; U3,5T2,5R0

Scabiosa ochroleuca L.,

H,Eua(Cont); U2T4R4

Familia Eleagnaceae

Eleagnus angustifolium L.,

MM-M, Asia Temp., cult. orn. și supsp.

Familia Equisetaceae

Equisetum arvense L.,

G, Cosm; U3T3R0

Equisetum palustre L.,

G,Circ; U5T2R0

Equisetum pratense Ehrh,

G,Circ; U3,5T2,5R4

Equisetum sylvaticum L.,

G, Circ; U3,5T2R0

Equisetum varieqatum Schleicherex Webet Mohr,

G,Circ; U4T2R4,5

Familia Euphorbiaceae

Euphorbia cyparissias L.,

H-G, Eua; U2T3R4

Euphorbia glareosa

Euphorbia platyphyllos L.,

Th,Med-Euc; U3T3R3

Euphorbia salicifolia Host,

H,Pont-Pan; U2T3,5R3

Euphorbia stepposa Zoz.,

H,Pont-Balc U1,5T5R5

Familia Fabaceae(Leguminoase)

Anthyllus vulneraria L.,

H,(Eur); U2T0R4

Astragalus asper Wulfen ex Jacq,

H,Pont-Pan; U2T4R4

Astragalus austriacus Jacq,

H,Eua; U1,5T3,5R4

Astragalus onobrychis L.,

H,Eua; U2T3R4

Coronilla varia L.,

H,Euc(Med); U4T3R0

Cytisus austriacus L.,

Ch-N; U2T3,5R4

Lathyrus tuberosus L.,

H(G), Eua(Med); U2T4R4

Lathyrus pratensis L.,

H,Eua; U3,5T3,5R4

Lathyrus sylvestris L.,

H,Eur(Med); U2,5T3R4

Lotus corniculatus L.,

H,Eua; U2,5T0R0

Lotus tenuis Waldst et Kit,

H,Eua(Med); U3,5T3R4

Medicago falcata L.,

H,Eua; U2T3R5

Medicago lupulina L.,

TH(H),Eua; U2,5T3R4

Medicago minima L.,

Th,Med; U1,5T4R4

Medicago sativa L.,

Ch-H,Eua(Cont); U2T3R5

Melilotus albus Medicus.,

Th(TH),Eua; U2,5T3R0

Melilotus officinalis Lam.,

Th,(TH)Eua; U2,5T3,5R0

Onobrychis viciifolia Scop.,

H,Eua; U2T4R4,5

Oxytropis filosa DC.,

H,Eua(Cont); U1T4R4

Robinia pseudocacia L.,

MM,Adv; U2,5T4R0

Trifolium arvense L.,

Th,Eua(Med); U1,5T3R4

Trifolium campestre Schreber,

Th(TH),Eur; U3T3R0

Trifolium Schreber,

Th(TH)Med; U3T4R4

Trifolium fragiferum L.,

H,Eua; U3T3R5

Trifolium hybridum L.,

H,Eur; U3,5T3R4

Trifolium pratense L.,

H-TH,Eua; U3T0R0

Trifolium repens L.,

H,Eua; U3T0R0

Trigonela caerulea Ser. in DC,

Th,Med. cultivată și subspontană

Vicia angustifolia L.,

Th,Eua; U0T3R0

Vicia craca L.,

H,Eua; U3T0R3

Vicia grandiflora Scop.,

Th,Pont-Cauc-Balc; U3T3R0

Vicia hirsute SF. Gray.,

Th,Eua; U2,5T3R0

Vicia sativa L.,

Th,Med; U0T3R0

Vicia sefium L.,

H,Eua; U3T3R3

Vicia tetrasperma Moench.,

Th,Eua(Med); U3,5T3R3

Familia Fagacea

Quercus robur L.,

MM,Eur; U3,5T3R0

Familia Fumariaceae

Corydalis pumila Reichchenb,

G,Euc; U3T3R4

Corydalis solida Clairv.,

G,Eur; U3T3R4

Fumaria officinalis L.,

Th,Eur; U3T0R3,5

Familia Gentianaceae

Centaurium pulchellum Druce.,

Th,Eua(Med); U3T3,5R4

Familia Geraniaceae

Erodium cicutarium L.,

Th,Cosm; U2,5T0R0

Geranium pusilum Burm, fil,

Th,Eur(Med); U2,5T3R0

Geranium phaeum L.,

H,Euc; U4T3R3

Geranium robertianum L.,

Th-TH, Cosm; U3,5T3R3

Familia Haloragaceae

Myriophyllum verticillatum L.,

HH,Circ; U6T3,5R3,5

Familia Hypericaceae

Hypericum perforatum L.,

H,Eua; U3T3R0

Familia Iridaceae

Iris graminea L.,

G,Euc(Med); U2T3,5R4

Iris hungarica Waldst et Kit,

G,Cont(Eur); U2T0R0

Iris pseudacorus L.,

G,Eur; U5,5T0R0

Iris pseudopumilacoides Prodan,

G,Dac-End; U1,5T4R4,5

Familia Juncaceae

Juncus articulates L.,

H,Circ; U5T2R0

Juncus compresus Jacq,

G,Eua; U4T3R4

Juncus conglomerates L.,

H,Cosm; U4T3R3

Juncus effusus L.,

H,Cosm; U4,5T3R3

Juncus gerardi Lois,

G,Circ; U4,5T3R4

Juncus inflexus Leers,

H,Eua(Med); U4T4R4

Familia Labiatae(Lamiaceae)

Ajuga chamaepytis Schreber,

Th,Euc-Med; U2,5T4R3

Ajuga genevensis L.,

H,Eua(Cont); U2T3R4

Ajuga reptans L.,

H,Eur; U2,5T3,5R0

Ajuga laxmannii Berntham,

H,Pont-Pan-Balc; U1T5R4

Ballota nigra L.,

H Med-Euc; U2T3,5R4

Calamintha vulgare L.,

H,Circ; U2,5T3R3

Galeopsis angustifolia Ehrh ex Hoffm,

Th,Eur; U2T0R4,5

Galeopsis landanum L.,

Th,Eua; U2T0R4,5

Glechoma hederacea L.,

H-CH,Euc; U3,5T3R0

Glechoma hirsute Wet Kit.,

H Ch Pont Med; U2,5T3R4

Lamium amplexicaule L.,

Th,Eua(Med); U2,5T3,5R0

Lamium maculatum L.,

H-Ch Eua; U3,5T0R4

Lamium purpureum L.,

Th,Eua; U3T0R0

Leonorus cardiaca L.,

H Eua; U3T4R4,5

Lycopus exoltatus L.,

H-HH,Eua(Cont); U5T3R0

Marrubrium vulgare L.,

H,Eua; U1T4R4

Melissa officinalis L.,

H,Med; U2T4R0

Mentha aquatica L.,

H-HH,Eur; U5T3R0

Mentha arvensis L.,

H-G,Circ; U3T3R0

Mentha longifolia Hudson,

H,Eua; U4,5T3R4

Mentha pulegium L.,

H,Eua(Med); U4,5T3R5

Origanum vulgare Auct.,

H,Eua; U2,5T3R3

Prunella laciniata L.,

H,Euc-Med

Prunella vulgaris L.,

H,Cosm; U3T3R0

Salvia austriaca Jacq.,

H,Pont-Pan; U2T3,5R4

Salvia nemorosa L.,

H,Eua; U2,5T4R3

Salvia pratensis L.,

H,Eur(Med); U2,5T3R4,5

Salvia verticillata L.,

H,Eua(Med); U2T4R0

Scutellaria galericulata L.,

H,Circ; U4T3R4

Siderites montana L.,

Th,Eua; U2T4R4

Stachys germanica L.,

H-TH,Pont-Med; U2T4R4

Stachys palustris L.,

H,Circ; U4T3R4

Stachys recta L.,

H Pont-Med; U2T4R4,5

Teucrium chamaedrys,

Ch Euc(Med); U2T3R4

Teucrium polium L.,

Ch,Med; U1,5T4R4,5

Thymus callieri Borbds ex Velen,

Ch,Balc; U1,5T4R0

Thymus marschalliamnus Willd.,

Ch,Balc; U1,5T4R4

Thymus pannonicus All.,

Ch,Pont-Pan; U1,5T3,5R4

Thymus pulegioides Fries.,

Ch Euc; U2,5T3R3

Familia Lemnaceae

Lemna minor L.,

HH,Cosm; U6T3R0

Lemna trisulca L.,

HH,Cosm; U6T3R4

Familia Liliaceae

Asparagus officinalis L.,

G,Eur(Med); U1,5T4,5R3

Asparagus tenuifolius Lam.,

G,Pont-Med; U2T5R3,5

Convallaria majalis L.,

G Eur, U2,5T3R3

Fritilaria meleagris L.,

G,Eur; U4T3,5R4

Gagea pratensis Dumort.,

G,Eur; U2T3R3

Muscari comosum Grec.,

G Med; U1,5T3,5R0

Muscari racemosum Mill.,

G Med-Euc; U1,5T4R5

Ornithogalum umbellatum L.,

G,Med-Euc; U0T3,5R4

Polygonatum officinale All.,

G,Eua(Med); U2T3R4

Scilla bifolia L.,

G,Eur; U3,5T3R4

Familia Linaceae

Linum austriacum L.,

H,Eua(Cont); U1,5T3,5R4

Linum hirsutum L.,

H,Pont-Pan-Balc; U1,5T3,5R4

Familia Lytraceae

Lythrum salicaria L.,

H-HH,Circ; U4T2,5R0

Lythrum virgatum L.,

H-HH,Eua(Cont); U4,5T3,5R4

Familia Malvaceae

Althea officinalis L.,

H,Eua(Cont); U3T4R4

Hibiscus trionum L.,

Th,Eua(Med); U2,5T4R4

Lavathera thuringiaca L.,

H,Eua(Cont); U2,5T3R0

Malva pusilla Sm.,

Th,Eua; U3,5T3R3

Malva sylvestris L.,

TH-TH,Eua-Cosm; U3T3R0

Familia Moraceae

Morus alba L.,

MM,Adv; U2T3,5R4

Familia Oleaceae

Fraxinus angustifolia L.,

M-M,Pont-Pan; U4,5T4R4,5

Fraxinus excelsior L.,

M-M,Eur; U3T3R4

Ligustrum vulgare l.,

M Eua(Med); U2,5T3R3

Familia Onagraceae(Oenotheraceae)

Epilobium hirsutum L.,

H-HH,Eua; U4T3R3

Epilobium palustre

Epilobium parviflorum Schreber,

H,Eua; U5T3R4,5

Oenothera biennis L.,

TH,Adv(America de Nord); U2T4R0

Familia Orchidaceae

Cyperidium calceolus L.,

G,Eua; U3T3R3

Familia Papaveraceae

Chelidonium majus L.,

H,Eua; U3T3R4

Papaver dubium L.,

Th,Med; U2T3,5R3

Papaver rhoeas L.,

Th,Cosm; U3T3,5R4

Papaver somiferum L.,

TH,Med, cult. orn.

Familia Plantaginaceae

Plantago lanceolata L.,

H,Eua; U3T0R0

Plantago media L.,

H,Eua; U2,5T0R4,5

Plantago schwarzenbergiana Schur,

H,Pan-Dac; U3,5T4R5

Familia Poaceae(Gramineae)

Agropyron cristatum Gaertner,

H(G),End; U1,5T4,5R4,5

Agropyron intermedium Bess.,

G,Eua; U2T4,5R4

Agropyron pectiniforme Roemer et Schultes

Agrostis stolonifera Host.,

H,Circ; U4T0R0

Alopecurus aequalis Sobol.,

H,Circ; U5T3R5

Alopecurus arundinaceus Poiret,

H,Eua; U5T4R0

Alopecurus pratensis L.,

H,Eua; U4T3R0

Apera spica-venti Beauv.,

Th,Eua; U3,5T0R2,5

Avena fatua L.,

Th-TH,Eua; U3T0R0

Beckmannia eruciformes Host,

H,Circ; U4,5T3R4

Botriochloa ischaemum Keng,

H,Eua(Med); U1,5T5R3

Brachypodium sylvaticum Beauv.,

H,Eua(Med); U3T3R4

Bromus arvensis L.,

Th-TH,Eua(Med); U2,5T3R0

Bromus commutatus Schrader,

Th-TH,Eua(Med); U0T3R0

Bromus erectus Hudson,

H,Euc-Med; U2T3R4,5

Bromus inermis Gaud.,

H,Eua; U2,5T4R4

Bromus mollis L.,

Th-TH,Eua(Med); U0T3R0

Bromus squarrosus L.,

Th-TH,Eua(Cont); U1,5T4R4

Bromus sterilis L.,

Th,Eua(Med); U2T4R4

Bromus tectorum L.,

Th,Eua(Cont); U1,5T3,5R0

Calamagrostis epigejos Roth,

H-G,Eua; U2T3R0

Calamagrostis pseudofragmites

Cynodon dactylon Pers.,

G,Cosm; U2T3,5R0

Dactylis glomerata L.,

H,Eua(Med); U3T0R6

Echinochloa crus-galli Beauv.,

Th,Cosm; U4T0R3

Elymus hispidus Melderis,

G,Eua(Cont); U2T4,5R4

Elymus repens Gould.,

G,Circ; U0T0R0

Festuca arudinaceae Schreb.,

H,Euc; U4T3R4

Festuca pratensis Huds.,

H,Eua; U3,5T0R0

Festuca pseudovina Hackel,

H,Eua(Cont); U2T4R4

Festuca rupicola Heuffel,

H,Eua(Cont); U1,5T4R4

Festuca valesiaca Schleich.,

H,Eua(Cont); U1,5T4R4

Gliceria maxima Holmbera.,

H(HH),Circ; U5T3R4

Hordeum murinum Hudson,

Th,Atl-Med; U2T4R3

Pihalaris arundinaceae L.,

HH,Circ; U5T3R0

Koeleria macrantha Schultes,

H,Circ; U2T4R5

Lolium perenne L.,

H,Cosm; U2,5T4R4,5

Melica ciliata L.,

H Euc(Balc); U1,5T4R0

Millium effusum L.,

H,Circ; U3,5T3R3

Phleum phleoides Karsten,

H,Eua(Cont-Med); U2T3R4

Phleum pratense L.,

H,Eua(Med); U3,5T0R0

Phragmites australis L.,

H Eua(Med); U3,5T0R0

Poa annua L.,

TH Cosm; U3,5T0R0

Poa bulbosa L.,

H,Eua; U1,5T3,5R4

Poa compressa L.,

H,Eua(Cont); U1,5T3R0

Poa media Schur,

H,Carp-Balc; U3T2R0

Poa palustris L.,

H,Carp-Balc; U3T2R0

Poa pratensis L.,

H Circ; U3T0R0

Puccinelia convoluta Hayek,

H,Pont; U0T4R5

Puccinelia distans ssp limosa Jav.,

H,Pont-Pan; U3,5T0R5

Sclerochloa dura Beauv.,

Th,Med; U2,5T3R3

Setaria pumila Schultes,

Th,Cosm; U2,5T4R0

Setaria verticillata P.Beauv,

Th Med; U3T4R0

Setaria viridis Beauv.,

Th,Cosm; U2T3,5R0

Stipa capillata L.,

H,Eua(Cont); U1T5R4

Stipa lessingiana Trin. et Rupr.,

H,Pont; U1T4,5R4,5

Stipa pulcherina C.Koch,

H,Euc-Med; U1T5R5

Familia Polygalaceae

Polygala vulgaris L.,

H(Ch),Eur(Med); U3T3R3

Familia Polygonaceae

Bildeldyckia dumetorum L.,

Th,Circ; U2,5T3R3

Bilderyckia convolvulus L.,

Th,Eua; U2,5T3R4

Polygonum amphibium ssp. terrestre l.,

HH,Cosm; U6T3R0

Polygonum aviculare L.,

Th,Cosm; U2,5T0R3

Polygonum convonvulus L.,

Th,Circ; U2,5T3R3

Polygonum hydropiper L.,

Th,Circ; U5T3R4

Polygonum lapathifolium L.,

Th,Cosm; U4T0R3

Polygonum mite Schrank,

Th,Eur(Med); U5T3R4

Rumex acetosa L.,

H,Cosm; U3T0R0

Rumex confertus Willd.,

H,Eua(Cont); U3,5T4R4

Rumex crispus L.,

H,Eua; U4T3R0

Rumex hydrolapathum Hudson,

HH,Eur; U6T4R4

Rumex limosus Sm.,

Th(Th),Eua; U5T3R4

Rumex obtusifolius L.,

H,Eur U4T0R3

Rumex stenophyllus Ledeb.,

H,Eua(Cont)

Familia Potamogetonaceae

Potamogeton crispus L.,

HH,Cosm; U6T3,5R4

Potamogeton natans l.,

HH,Circ; U6T2,5R4

Potamogeton pectinatus L.,

HH,Cosm; U6T3R4,5

Familia Primulaceae

Lysimachia vulgaris L.,

H-HH,Eua; U5T2R0

Primula officinalis Hill,

H,Eua; U3T2R5

Familia Ranunculaceae

Adonis vernalis L.,

H,Eua(Cont); U2T3,5R4

Caltha palustris L.,

H, Circ; U5T2R0

Clematis vitalba L.,

M,Euc(Med); U3T3R3

Consolida regalis S.F. Gray,

Th,Eua; U2T4R4

Delphinium consolida L.,

Th,Eua; U2T4R4

Ranunculus acris L.,

H,Eua(Med); U3,5T0R0

Ranunculus arvensis L.,

Th,Eua(Med); U3T3R0

Ranunculus cassubicus L.,

H,Eua(Cont); U3,5T3R0

Ranunculus repens L.,

H,Eua(Med); U4T0R0

Ranunculus sardous Crantz,

Th(TH,H),Eur; U3T3R4

Ranunculus sceleratus L.,

Th,Circ; U4,5T3R4

Talictrum aquilegifolium L.,

H,Eur; U2,5T2,5R4

Thalictrum lucidum L.,

H,Eur(Cont); U4,5T3R5

Familia Resedaceae

Resedea lutea L.,

TH-H, Eua; U2T3R0

Familia Rhamnaceae

Rhamnus catharticus L.,

M,Eua; U2T3R4

Familia Rosaceae

Agrimonia eupatoria L.,

H,Eua; U2,5T3R4

Amygdalus nana L.,

M,Eua-Cont; U2T4R4,5

Cerasus avium Moench,

M-MM,Euc(Med); U3T3R3

Crataegus monogina Jacq.,

M,Eua; U2,5T3,5R3

Filipendula vulgaris L.,

H,Eua

Fregaria vesca L.,

H,Eua; U3T2,5R0

Geum urbanum L.,

H,Med(Circ); U3T3R4

Pirus pyraster Burgsae.,

M-MM,Eur; U2T3R4

Potentilla anserina L.,

H,Cosm; U4T3R4

Potentilla argentea L.,

H,Eua; U2T4R2

Potentilla patula Wadsd et Kit.,

H,Pont-Pant; U2,5T3,5R3

Potentilla recta L.,

H,Eua(Cont); U1,5T3,5R4

Potentilla reptans L.,

H(Eua); U3,5T4R4

Prunus cerasifera Ehrh.,

M,Pont-Balc; U2T4R0

Prunus spinosa L.,

M,Eua; U2T3R4

Rosa canina L.,

Eur,M; U2T3R3

Rosa gallica L.N,

Pont-Med; U2T4R4

Rubus caesius L.,

Eua,M; U4T3R4

Rubus hirtus Waldst et Kit.,

N,Eur; U2T3,5R2

Sanquisorba minor Scop.,

H,Eua; U2T3,5R4

Spiraea vanhoultei Zabel.,

M,cult.orn.

Familia Rubiaceae

Asperula arvensis L.,

Th,Med; U2T4R3

Asperula cynonchica L.,

H,Euc-Med; U2T3R5

Asperula humifusum L.,

H,Eua; U3T3,5R0

Asperula odorata L.,

G,Eua; U3T3R0

Cruciata laevipes Opiz.,

H,Eua; U2,5T3R3

Galium aparine L.,

Th,Circ; U3T3R3

Galium flavescens Borbas,

H,Carp-Balc; U2T4R5

Galium glaucum L.,

H,Euc-Med; U2T4R4

Galium odoratum Scop.,

G,Eua; U3T3R0

Galium palustre L.,

H,Circ; U5T3R0

Galium rubioides L.,

H,Euc; U4T3R4

Galium schultesii Vest.,

G,Euc; U2,5T3R3

Galium verticilatum Danth. in Lam.,

Th,Pont-Med; U1T3,5R4,5

Galium verum L.,

H,Eua; U2,5T2,5R0

Familia Salicaceae

Populus alba L.,

MM,Eua; U3,5T3R3

Populus canadensis Moench,

cult. for. et orn.

Populus nigra L.,

MM,Eua; U4T3R4

Populus tremula,

MM,Eua; U3T2R2

Salix alba L.,

MM-M,Eua; U5T3R4

Salix cinerea L.,

MM,Eua; U5T3R3

Salix caprea L.,

M,Eua; U3T3R4

Salix fragilis L.,

M-MM,Eua; U5T3R4

Salix purpurea L.,

M,Eua; U5T3R4,5

Familia Scrophulariaceae

Digitalis grandiflora Lam.,

H,Eur; U3T3R3

Linaria genistrifolia Miller,

H,Eua(Cont); U1T3,5R5

Linaria vulgaris Mill.,

H,Eua; U2T3R4

Verbascum chaixii Vil.,

H,Eua; U2T3R4

Verbascum phoeniceum L.,

H,Eua(Cont); U2T4R4

Veronica anagallis-aquatica L.,

H(HH),Circ; U5T0R4

Veronica arvensis L.,

Th,Eua; U2,5T3R3

Veronica austriaca L.,

H,Pont-Med-Euc; U2T4R4

Veronica beccabunga L.,

H(HH),Eua; U5T3R4

Veronica chamaedrys L.,

H(Ch),Eua; U3T0R0

Veronica frositrata L.,

Ch,Eua(Cont); U2T4R3

Veronica incana L.,

H,Eua(Cont); U2T4R4

Veronica officinalis L.,

Ch,Eua; U2T2R2

Veronica persica Poiret,

Th,Adv(Asia de SV); U3T0R4

Veronica phlomoides L.,

TH,Eur; U2,5T3,5R4

Veronica spicata L.,

H,Eua; U1T4R4

Veronica teucrium L.,

H,Eua(Cont); U1,5T4R4,5

Familia Simaroubaceae

Ailanthus altissima Swingle,

MM,Adv; U0T0R0

Familia Solanaceae

Datura stramonium L.,

Th,Adv(America de Nord) în prezent Cosm; U3,5T4R4

Hyoscyamus niger L.,

Th,Eua(Med); U3T3R4

Solanum dulcamara L.,

Ch,Eua-Med; U4,5T3R4

Solanum nigrum L.,

Th,Cosm; U3T4R0

Familia Sparganiaceae

Sparganium erectum L.,

G(HH),Eua; U6T3R0

Familia Tiliaceae

Tilia argentea DC.,

MM,Balc-Pan; U2,5T3,5R3

Tilia cordata Mill.,

MM,Eur; U3T3R3

Tilia platyphyllos Scop,

MM,Euc; U2,5T3R4

Familia Typhaceae

Typha angustifolia L.,

G(HH),Circ; U6T4R0

Typha latifolia L.,

G-HH,Cosm; U6T3,5R0

Familia Ulmaceae

Ulmus minor Miller,

MM,Eur; U3T3R4

Familia Urticaceae

Urtica dioica L.,

H(G),Cosm; U3T3R4

Familia Valerianaceae

Valeriana officinalis L.,

H,Eua(Med); U4T3R4

Familia Verbenaceae

Verbena officinalis L.,

H,Cosm; U2,5T3R0

Familia Violaceae

Viola arvensis Murr.,

Th,Eua; U3T3R0

Viola hirta L.,

H,Eua; U2T3R4

Viola odorata L.,

H,Atl-Med; U2,5T3,5R4

Viola tricolor L.,

TH-Th-H,Eua; U3T2R0

Familia Zygophyllaceae

Tribulus terrestris L.,

Th,Med; U0T4R4

4.1.3. Posibilități de valorificare a florei spontane (naturale)

Plantele medicinale

Astăzi, în epoca rachetelor cosmice, a studierii infrastructurii materiei vii, a biologiei moleculare și a ingineriei genetice, se constată un reviriment al cercetărilor cu privire la aplicarea remediilor naturale în tratamentul celor mai diferite afecțiuni.

Perspectivele care se deschid în acest domeniu sunt cu adevărat impresionante. De la „fiertura” de plante sau de la „ceaiul medicinal al bunicii”, fitoterapia a înregistrat în ultimul timp progrese remarcabile. După o perioadă de intense și laborioase cercetări fitochimice pentru izolarea unor substanțe active din plantele inferioare și superioare, în prezent se cunoaște despre flori mult mai mult decât chiar în urmă cu un deceniu. Biosinteza, acest minunat proces complex care are loc în laboratorul celulei vegetale, s+a dovedit calea cea mai simplă de a se obține din resursele primare ale plantei tot ceea ce trebuie pentru ca omul să viețuiască.

Deoarece la baza eficienței terapeutice a florei medicinale stă relația dialectică substanței active-acțiune farmacodinamică, de primă importanță este calitatea materiei prime.

Alegerea momentului optim de recoltare este condiționat de stadiul de vegetație al plantelor și de anotimp. Tot în legătură cu acest factor, perioada din zi și condițiile meteorologice când se face recoltarea au deasemenea importanță. În general, florile medicinale se recoltează pe timp uscat, dimineața, după ce roua s-a evaporat sau după-amiază, până la apusul soarelui. Plantele care conțin ulciuri volatile se recoltează în special pe timp noros sau dimineața, înainte de răsăritul soarelui.

Pentru protecția florii medicinale perene, pentru asigurarea perpetuării speciei la recoltare, omul trebuie să țină seama de anumite reguli nelegiferate. În cazul recoltării organelor subterane sau a plantelor întregi, se vor lăsa în zona respectivă suficienți indivizi care să asigure materialul de înmulțire pentru anii viitori. În cazul în care recoltarea vizează florile sau părțile florale cu frunze, trebuie folosită foarfeca. Chiar și din fructe, trebuie lăsate unele cantități care să asigure refacerea plantelor. Ideal ar fi ca în zonele de unde s-au recoltat plante medicinale, să se însămânțeze terenul cu material de înmulțire din aceleași specii.

După recoltare, materiile prime vegetale trebuiesc uscate. Înainte de uscare, se va proceda la o condiționare a părților de plantă înțelegând prin aceasta îndepărtarea corpurilor străine, a părților din plantă care nu sunt indicate, părțile alterate sau atacate de insecte. Ambalarea trebuie făcută în pungi de hârtie, săculeți din pânză sau cutii de carton, în nici un caz în ambalaje din material plastic.

Pentru utilizarea florii medicinale ca atare sau sub formă de ceaiuri medicinale, tincturi, extracte, ele trebuie să aibă o puritate cât mai ridicată. Nu se vor folosi flori medicinale provenind din zone unde au fost combătuți dăunătorii cu miijloace chimice sau plantele recoltate din zone poluate. Înainte de utilizarea sub formă de infuzii, de cocturi, extracte sau alte forme farmaceutice destinate în special uzului intern, florile medicinale trebuie spălate cu apă rece, la fel cu fructele sau zarzavaturile.

Plantele medicinale conțin în diferitele lor organe(rădăcini, rizomi, bulbi, tuberculi, părțile aeriene – tulpini, muguri foliari, frunze, flori, fructe, semințe) în primul rând alcaloizi, glicozizi, hidrați de carbon, acizi organici, ulciuri eterice, taninuri, substanțe mucilaginoase unoliente, vitamine, fitoncide, precum și diverse alte principii active cu proprietăți terapeutice, frecventive sau curative, specifice. Dintre plantele medicinale pe care le-am remarcat pe malul Bașeului, în zona localității mele, menționez:

Achillea milefolium(coada șoricelului),

Artemisia absinthium(pelin alb),

Agropyron repens(pir),

Atropa belladona(mătrăguna),

Arctium lappa(brusture),

Artemisia vulgaris,

Artemisia annua,

Capsela bursa pastoris(traista ciobanului),

Carum cavi(chimen, secărică),

Cehelidonium majus(rostopască),

Cichorium intybus(cicoare),

Crataegus monogyna(păducel),

Equistetum arvense(coada calului),

Hypericum perforatum(sunătoare),

Brassica rapa,

Geum urbanum(cerențel),

Mentha longifolia(izmă bună),

Conium maculatum(aecută),

Convolvulus arvensis(volbura),

Daucus carota(morcovul),

Datura stramonium(ciumăfaia),

Galium verum(sânziene),

Lamium album(urzica moartă),

Matricaria chamomilla(mușețel, romaniță),

Melilotus officinalis(sulfina galbenă),

Pimpinella saxifraga(pătrunjel de câmp),

Plantago lanceolata(pătlăgina),

Primulla officinalis(ciuboțica cucului),

Prunus spinosa(porumbar),

Papaver somniferum(mac),

Potentilla anserina,

Polygonum aviculare(troscoct),

Sambucus nigra(soc negru),

Salix alba(salcie),

Salvia nemorosa,

Stellaria media,

Rosa canina(măceșel),

Ranunculus acris(piciorușul cocoșului),

Rubus idaeus(zmeur),

deoarece ajută la eliminarea calculilor mici (până la mărimea unui bob de piper),în afecțiunile prostatei (prostatită acută și:cronică) ca adjuvant al tratamentului de bază.

Foto nr 49 ,Sursa https://en.wikipedia.org/wiki/Xanthium_spinosum

Multe dintre condimente, tocmai datorită valorii lor de excitant, sunt contraindicate în gastritele hiperacide, în ulcere, în unele afecțiuni hepatice, renale și în multe alte cazuri.

O serie de plante medicinale, în special cele care conțin ca principale substanțe active uleiurile volatile, au o deosebită valoare condimentară nefiind cu nimic dăunătoare organismului, ba dimpotrivă constituind un rol important în normalizarea unor funcții.

La granița foarte labilă dintre condiment și medicament, un loc aparte îl ocupă Artemisia absinthum, care ar merita o atenție mai mare deoarece este planta care poate înlocui cel mai bine piperul, oțelul, dar, ce este mai important, chiar sarca în diverse preparate. Frunzele uscate se pot adăuga la salate de crudități, la preparate din ouă, se pot presăra pe fripturile de pui, în gelatinele pentru preparatele de vânat reci, pui sau pește, în sosurile pentru pește. În afara folosirii ca atare, se macerează și în oțet.

Un larg grup de specii înrudite din familia Lamiaceae, bogate în uleiuri volatile, au întrebuințări multiple, multe dintre ele fiind folosite în bucătăria tradițională românească. De la ele se folosesc frunzele mărunțite. Astfel, Cimbrul,atât cel de cultură cât și cel de câmp (Thymus vulgaris și Thymus serpyllum), dă o aromă deosebită preparatelor de grătar, rasolului, mititeilor, tocăturii pentru sarmale, tocanelor, cât și altor preparate.

Origanum vulgare (sovârvul) se recomandă pentru pateuri și pentru obișnuitele salate în care intră și cartofi fierți, felii.

Binecunoscuta Mentă (Mentha piperita) se poate utiliza într-o gamă largă de preparate, începând cu cartofii noi, fierți, omlete și sfârșind cu diverse preparate din carne.

Un alt grup de plante cu proprietăți condimentare face parte din familia Apiaceae, de la care se folosesc îndeosebi fructele. Astfel, fructele de Chimen (Carum cavi) servesc pentru preparate de patiserie de casă, în preparate cu varză murată precum și pentru o supă specifică în care sunt nu numai condiment, ci produs de bază.

Busuiocul (Ocimum basilicum) , floarea norocului și a dragostei cum apare în folclorul nostru, se poate folosi la salate de roșii sau alte crudități, în sosuri, pentru fripturi, produse de pește și maioneze. Datorită aromei puternice nu se poate asocia cu alte condimente.

Achillea millefolium (coada șoricelului) se folosește ca aromat al lichiorurilor, vinurilor, băuturilor răcoritoare. În stare naturală, frunzele au proprietăți deperative și vitaminizante și se folosesc ca salată, garnitură la preparate din carne , pește, cartofi sau la supe de verdețuri, sosuri.

Salvia officinalis (salvia) este recomandată la rândul ei pentru marinate, preparate mai grele din vânat sau gâscă, nu numai condimentându-le, ci și mărindu-le digestibilitatea. De asemenea , dă un bun gust ficatului de pasăre, ruladelor din carne, preparatelor din fasole și mazăre, mâncărurilor în care intră tomatele. Gurmanzii spun că savoara unei fripturi împănate adânc cu Salvie, așa cum procedăm cu cățeii de usturoi, nu poate fi egală cu nimic.

La prima vedere, unele sugestii pot apărea surprinzătoare, obișnuințele alimentare fiind specifice pentru fiecare mediu familial, neputându-le modifica de la o zi la alta, dar socotesc că merită să încercăm cu curaj utilizarea acestor condimente ale sănătății. Poate astfel, nu vom mai fi condamnați la a consuma niște mâncăruri fade, care să nu trezească nici un apetit.

V.3.3. Plante utilizate în cosmetică și în alte scopuri practice

În prezent, materiile prime de origine vegetală sunt utilizate în proporție de 60-80%, atât în industria farmaceutică, cât și în industria alimentară sau de obținere a unor extracte sau subtanțe de combatere a dăunătorilor.

Un larg domeniu de utilizare a plantelor medicinale și aromatice care este demn de luat în considerare, este cel al fitobalneologiei. Băile cu plante sau extracte de plante se utilizează astăzi în tratamentul reumatismului, al bolilor ginecologice, în dermatoze, etc. O mare pierdere o au deasemenea plantele aromatice folosite în cosmetică și în industria parfumurilor.

Din considerente de ordin practic, care de fapt este obiectul principal al acestei lucrări, voi oferi câteva indicații și rețete simple la îndemâna tuturor privind utilizarea plantelor medicinale în cosmetică.

De exemplu, pentru tenurile uscate sunt recomandate plante care activează circulația periferică, precum și flori cu proprietăți emoliente, cum ar fi : Flores Calendulae (flori de Gălbenele), Flores Chamomillae (flori de Mușețel), Herba Hyperici (Sunătoare).

În cazul pistruilor (acumulările de pigment care devin mai evidente primăvara și vara datorită expunerii la sare) putem folosi timp de cel puțin 2-3 săptămâni aplicații cu suc(latex) de Păpădie (Taraxacum officinalis).

În cosmetica și igiena oculară, plantele medicinale care se recomandă au efect antiseptic, enolient, antiinflamator și dau bune rezultate și în unele afecțiuni oculare cum ar fi conjunctivitele și blefaritele. Plantele utilizate în afecțiunile oculare trebuie să fie perfect curate și păstrate în condiții igienice. Ca exemplu avem: Flores Chanomillae(flori de mușețel), Flores Callendula(flori de Gălbenele), Folium Plantaginis (frunze de Pătlăgină), Herba Meliloti (Sulfină), Herba Myosotis (Nu-Mă-Uita) – decongestiv al ochilor inflamați.

Unele flori medicinale și aromatice au proprietatea de a fi tonice capilare, de a întări rădăcina firului de păr, de a activa local circulația sângelui, contribuind la regenerarea părului. De exemplu, frunzele și florile de Urzică (Folium et Radix Urticae), în afară de tonifierea părului, combat seboreea și mătreața, iar florile de Mușețel(Flores Chamomillae) oferă părului reflexe blonde, aurii.

În medicina populară, pentru tratarea verucilor (negilor), prin aplicații repetate, se folosește latexul (sucul galben-portocaliu) de Rostopască (Herba Chelidonii) de 3 ori pe zi, iar pentru ca acesta să poată fi mai bine conservat, se poate adăuga în el glicerină (o parte glicerină la 2 părți de suc).

V.3.4. Plante melifere

Sunt acele plante care au flori și au ajuns la un înalt grad de dezvoltare; produc nectar și sunt vizitate de albine sau de alte insecte cu rol în polenizarea lor.

Capacitatea de producție a plantelor melifere este exprimată sub forma cantității de miere, aceasta depinzând în medie atât de varietatea de plantă, cât și starea vremii în perioada de cules.

Spre deosebire de alte insecte, hrana albinuțelor se bazează exclusiv pe produse de origine vegetală, astfel încât pentru a-și asigura necesarul de substanțe hidrocarbonate (zaharoase) acestea culeg nectar și mană (rouă de miere) iar pentru satisfacerea nevoilor de substanțe proteice, substanțe minerale, grăsimi și vitamine, albinele culeg polenul florilor.

Plantele melifere sunt răspândite și bine reprezentate în zona pe care am studiat-o, iar în sensul acesta am să menționez câteva: Achillea milefollium, Arctium lappa, Allium, Bellis perennis, Carum cavi, Cichorium intybus, Cirseum arvense, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Euphorbia ciparissias, Calendula officinalis, Capsella bursa-pastoris, Centaurea cyanus, Chelidonium majus, Convonvulus arvensis, Echium vulgare, Elleagnus angustifolia, Lamium album, Linum perene, Matricaria chamomilla, Melilotus officinalis, Melissa officinalis, Mentha piperita, Papaver somniferum , Rosa canina, Salvia nemorosa, Salix caprea, Stachys officinalis, Sambucus nigra, Lotus corniculatus, Lathyrus tuberosus, Coronilla varia, Medicago falcata, Trifolium fragiferum, Trifolium repens, Trifolium hybridum, Trifolium pratense, Cirsium arvense, Taraxacum officinalis, Urtica dioica, Dipsacus laciniatus, Verbascum phlomoides, Xanthium spinosum.

V.3.5. Plante toxice

– Conțin în organele lor substanțe (în special alcaloizi) cu efecte nocive asupra organismului animal și al omului.

– Substanțe toxice sunt prezente în toată planta sau numai în anumite părți ale ei. Intoxicația cea mai periculoasă este cea care se produce pe cale digestivă, însă și prin atingere unele pot provoca o serie de alergii.

Cicuta virosa

Planta este toxică în totalitate. Conține cicutoxină (foliină). Provoacă vomă, crampe.

Datura stramonium

Toată planta prezintă toxicitate. Dintre substanțele componente, amintesc: atrofina, scopolanina, hiosciamina. Efectele intoxicației se manifestă prin febră, pierderi de conștiiță, halucinații.

Atropa belladona

Prezintă toxicitate. Conține alcaloizii : hiosciamină, atropină, belaradină.

Ranunculus acer

Planta este toxică în totalitate. Conține protoanemonină.

Sambucus nigra

Vlăstarii, scoarța, frunzele sunt toxice. Conține samburină(glicozidă cianogenă). Provoacă stări de vomă.

Chelidonium majus

Planta trebuie utilizată cu precauție. Conține complexul alcaloridic reprezentat de : chelidonină, homochelidonină, sanguinarină, sparteină, protopină, ș.a.

V.3.6. Plante ornamentale

În căutarea de sine, a echilibrului, a armoniei firești dintre el și natură, adesea omul își îndreaptă atenția către plante, către flori, căutând poate să înțelegă ceva din exemplul pe care ele ni-l oferă.

Dintre genurile de plante ornamentale (din arealul vizat), ușor de remarcat, sunt cele pe care le amintesc aici: Achillea (Asteraceae), Convolvulus (Convolvulaceae), Eleagnus (Eleagniaceae), Hypericum (Hypericaceae), Malva (Malvaceae), Papaver (Papaveraceae), Plantago (Plantaginaceae), Ranunculus (Ranunculaceae), Potentilla (Rosaceae), Reseda (Resedaceae), Roripa (Brassicaceae), Rosa (Rosaceae), Salix (Salicaceae), Phragmites (Poaceae), Alisma (Alismataceae), Althaea (Malvaceae), Anemone (Ranunculaceae), Bellis (Asteraceae) , Butomus (Butomaceae), Calendula (Asteraceae), Capsella (Brasicaceae), Carduus (Asteraceae), Iva (Asteraceae), Myosotis (Boranginaceae), Thypha (Thyphaceae), Dianthus (Caryophyllaceae), Dactylis (Poaceae), Linum (Linaceae), Melilotus (Fabaceae), Asparagus (Liliaceae), Galium (Rubiaceae).

V.3.7. Plante producătoare de fibre textile, material de legat, de împletituri și tapițerii

Enumăr în sensul acesta speciile: Juncus effusus, Juncus inflexus, Salix alba, Salix cinerea, Urtica dioica, Vibernum lantana, Typha latifolia.

V.3.8. Plante furajere

Majoritatea speciilor de plante furajere din zona Bașeului le putem încadra în familiile Poaceae, Fabaceae, însă și alte familii sunt reprezentate pentru această categorie. Ca exemplu amintesc:

Achillea millefolium

Agropyron repens

Agrostis stolonifera

Atriplex tatarica

Cirsium arvense

Carex hirta

Juncus effusus

Juncus inflexus

Dactylis glomerata

Festuca valesiaca

Poa pratensis; Poa nemoralis

Lactuca serriola

Lathyrus tuberosus

Lotus corniculatus

Lolium perenne

Lysimachia nummularia

Medicago falcata

Medicago minima

Melilotus officinalis

Onobrychis viciifolia

Plantago lanceolata

Stepa capillata

Thymus pannonicus

Trifolium pratense

Vicia cracca

Algilops cylindrica

V.3.9. Buruieni – reprezentate de specii ca:

Artemisia absinthium

Amaranthus retroflexus

Balota nigra

Carlina vulgaris

Carduus acanthoides

Cardaria draba

Cirsium arvense

Daucus carota

Convolvulus arvensis

Echium vulgare

Erygeron annus

Lolium perenne

Lamium album

Melilotus officinalis

Medicago lupulina

Polygonum aviculare

Plantago lanceolata

Plantago major

Rumex acetosa

Taraxacum officinale

Trifolium repens

4.1.3 .Diversitatea floristică în contextul execuției lucrărilor de întreținere a nodului hidrotehnic

Scopul constituirii rezervației a fost pentru a se proteja specia relict Schiwerechia podolica, aflată în această stațiune la extremitatea vestică a arealului său mondial.

O dată cu amenajarea barajului și a lacului de acumulare de la Stânca Costești, un număr mare de specii de plante a dispărut. Presiunea antropogenă din ce în ce mai puternică amenințase cu dispariția și specia Schiwerechia podolica, care a fost în cele din urmă salvată prin transplantarea ei în zona localității Ripiceni, pe stâncăriile calcaroase (anii 1972-1973). Astăzi, specia vegetează normal, atât la Ripiceni, cât și la Ștefănești, în apropierea barajului.

Specia endemita este conservată în fitocenozele asociației vegetale Asplenio-Schiwereckietum. Alte specii din plantele însoțitoare speciei relict sunt următoarele: Festuca valesiaca, Dichanium ischaemum, Asplenium ruta-muraria, Asplenium trichomanes, Melica ciliata, Sempervivum ruthenicum, Astragalus austriacus, Veronica ircana, Ranunculus illyricus, etc.

Flora acestei rezervații cuprinde peste 400 de specii de plante vasculare precum și unele specii de briofite. Din analiza spectrului floristic se poate constata că speciile de plante continental-sud-estice au o pondere de 36,7% , speciile europene au o pondere de 10,5%, iar cele eurasiatice de 32,5%. Aceste specii imprimă caracterul ponto-sarmatic particular regiunii.

Pentru conservarea și protejarea speciilor rare, a speciilor amenințate cu dispariția, cercetătorii au recurs la întocmirea unor „liste roșii” care includ aceste categorii de plante.

În bazinul hidrografic al Bașeului se întâlnesc un număr de 30 de specii de plante superioare amenințate, ceea ce reprezintă cam 3,41% din totalul speciilor.

Specii amenințate

Tipuri de habitate amenințate : stâncării continentale, grohotișuri și diverse aflorimente; comunității rupicole calcifile sau pajiști bazifile din Alysso-Sedion albi;stâncării continentale, grohotișuri și nisipuri.

Utilizarea terenului : Rezervația este proprietate comunală dar intră în zona de protecție a barajului și este destinată în întregime conservării naturii.

Foto 50. Sursa RAPORT FINAL –”Cartare specii și habitate”– Executant: Stoleriu Cristian Constantin – PFA

Beneficiar: Fundația Corona – Iași

Acțiuni propuse în sprijinul conservării

„Monitorizarea dinamicii speciei și interzicerea oricărei intervenții asupra stâncăriilor care au avut drept consecință dispariția speciei din această locație.

Situl ROSCI02345 Stânca-Ștefănești este inclus in rețeaua ecologică europeană

NATURA 2000, fiind declarat sit de importanță comunitară ( SCI ) conform ordinului Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 1964/2007 privind instruirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 in România modificat și completat ulterior.Situl se află in zona de graniță unde nu sunt activități economice sau de altă natură ci numai activități de pază, control și dirijare a traficului de peroane case se desfășoară doar pe căile de intrare și ieșire din Romania și Republica Moldova.(Catalogul habitatelor,speciilor si siturilor,Natura 2000)

Cercetătorii menționează dintre:

speciile vulnerabile (V)

Agrostemma githago

Prunus tenella

Adonis vernalis

Colchicum autumnale

Speciile vulnerabile și rare (VIR)

Crambe tataria (târtan)

Fritillaria meleagris (laleaua pestriță)

Iris brandzae

Serratula lycopifolia

Cyperipedium calceolus (papucul doamnei)

Petrosimonia triandra

Speciile rare (R)

Carex disticha (rogoz)

Carex secalina

Cephalanthera rubra

Listera ovata

Dianthus capitatus

Epipactis purpurea

Epipactis helleborine (mlăștiniță)

Monotropa hypopitys (sugătoare)

Oenanthe aquatica (mărăraș)

Orchis cariophora (poroinic)

Orchis elegans

Omphalodes scorpioides

Plantago schwarzenbergiana

Plantathera bifolia (stupiniță)

Rumex tuberosus (măcriș)

Seratula wolffii(gălbinare)

Seseli campestre (smeoaie)

Silene chloroantha

Silaum silaus

Sisymbrium polymorphum (voinicică)

Veronica incana

Veratum nigrum

Vulnerabilitate: Specia floristic Schivereckia podolica este critic ameninat deoarece habitatul speciei a fost în mare parte distrus prin construcia barajului Stânca-Costesti.In prezent situl are statut de protecie legiferat si este monitorizat de APM Botosani si Academia Româna. Nu s-au identificat presiuni antropice deoarece situl se afla lânga coronamentul barajului în zona de frontiera(punct de trecere Stânca). Desemnarea sitului : Ultima lege prin care situl a fost declarat rezervatie naturala de interes national . .(Catalogul habitatelor,speciilor si siturilor,Natura 2000)

În concluzie, ariile protejate din zona studiată sunt reduse ca număr, însă necesită atenția noastră prin importanța pe care o prezintă.

Investigațiile floristice dovedesc că flora și vegetația din zona de studiu este bogată și variată, prin marea densitate a plantelor pe unitatea de suprafață și prin numărul mare de specii pe care le conține.

Astfel biodiversitatea speciilor de plante ierboase și lemnoase care vegetează in diferite biotopuri, fac din această zonă a vegetației de silvostepă a Câmpiei Moldovei, o unitate floristică foarte atractivă.

Un interes deosebit îl prezintă vegetația speciilor rocilor calcaroase din lungul râului Prut, care cuprinde specii endemice, specii rare sau monumente ale naturii ocrotite pentru importanța lor științifică și peisajeră. Pe stâncăriile calcaroase din stațiunile Ripiceni și Ștefănești, vegetează Schiwerchia podolica, specie unicat pentru flora României.

Un mare număr de specii de plante a dispărut odată cu amenajarea barajului și a lacului de acumulare Stânca-Costești. Schiwereckia podolica a fost amenințată cu dispariția din flora județului și a României si s-a incercat salvarea prin transplantarea ei în zona localității Ripiceni.

O reducere a arealului de răspândire a numărului de exemplare, a cunoscut, mai ales în ultimii ani, in urma influenței acțiunii umane protejate că laleaua pestriță, papucul doamnei, brândușa de toamnă și chiar ghiocei ( Fritillaria meleagris, Cyperipedium calceolus, Colchicum autumnale, Galanthus nivalis).

Alte specii de mare valoare științifică și peisagistică sunt: Amygdalus nona, ( migdalul pitic ), Lilium mortahon ( crinul de pădure ), Iris hungarica ( stejarul pitic ), Adonis vernalis ( ruscuța de primăvară ).

Pentru protecția habitatului din această zonă ecologică , se impune cu necesitate instruirea unui sistem de informare asupra stării curente, a schimbărilor și tendințelor de evoluție pentru calitatea vieții. Cauza reducerii suprafețelor cu specii lemnoase este tăierea excesivă a pădurilor și scopul redării terenurilor pentru agricultură și pășunilor pentru creșterea animalelor. O dată cu reducerea speciilor lemnoase s-au extins speciile ierboase, care alcătuiesc pășunile și culturile agricole, iar prin extinderea acestora s-au instalat un număr mare de buruieni care sunt dăunătoare culturilor, in special datorită practicării unei agriculturii empirice cu slabe posibilități productive.

Foto nr 51 , Sursa RAPORT FINAL –”Cartare specii și habitate”– Executant: Stoleriu Cristian Constantin – PFA

Beneficiar: Fundația Corona – Iași

CAP. V. VALORIFICAREA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ A TEMEI

5.1.Aplicații didactice ale temei de studiu în cadrul lecțiilor de botanică și ecologie

Sistemul de învățămâmt este organizat pe clase și discipline de studiu, iar unitatea de bază a acestuia este lecția, privită ca formă organizată de activitate de învățare, coordonată de profesor, având ca beneficiari elevii, dispunând de un anumit interval de timp .

Promovarea educației ecologice în cadrul orelor de biologie se poate realiza în diferite lecții de biologie, cum ar fi :

-la clasa a V- a: In cadrul capitolului ,,Regnul Plante, lectia,, Plante ocrotite din Romania

-la clasa a VIII –a:In cadrul capitolului ,,Impactul antropic asupra ecosistemelor naturale ,lectia Construirea de canale si baraje

-la clasa a X a In cadrul capitolului ,,Dezechilibre ecologice ,,,Relatia om-mediu

-la clasa a XII a in cadrul capitolului ,,Impactul antropic asupra ecosistemelor naturale ,lectia Construirea de canale si baraje

PROIECTE DE LECTIE

Liceul Stefan D Luchian Stefanesti

Prof.Ana Murariu

Clasa: a v- a

Nr.ore/sapt:1 ora

Tema lectiei: Plante ocrotite din Romania

Categoria de lectie: mixta

Scopul:Cunoasterea principalelor plante ocrotite de lege si constietizarea importantei ocrotirii mediului inconjurator

Obiective operationale:

O1: Sa deduca importanta si scopul protejarii mediului inconjurator

O2: Sa explice termenii ,, parcuri si rezervatii naturale “si sa dea exemple

O3: Sa enumere plante ,,monumente ale naturii’’ si sa le descrie

Metode si procedee didactice:Conversația, observația dirijată, problematizarea,explicația, brainstormingul.

Forme de activitate: frontală, individuală,

Material didactic: manual editura ALL, creta, videoproiector,calculator

Bibliografia didactică și de specialitate consultată:

MOHAN, GH., ARDELEAN, A., MIHAIL, AURORA., ( 1995), Biologie – manual clasa a V-a, Editura ALL,Bucurestii,editia a II-a .

MEN (2010) Programe școlare pentru clasa a v-a, Aria curriculară Matematică și Stiințe, București.

IONESCU, M., RADU, I., coord., (1995), Didactica modernă, Dacia, Cluj – Napoca.

ARINIS, I. (coord.), CRISTESCU, D., (2006), Biologie animală si vegetală – ghid metodologic, editura Paralela 45, Pitesti.

Metodica predatii biologiei,ION,I.,ION,C.,Iasi

Internet – www.didactic.ro,www.referate.ro

DESFASURAREA LECTIEI :

(https://www.didactic.ro/materiale-didactice/63014_plante-ocrotite-in-romania_)

Schita lectiei

Ocrotirea naturii = acțiune organizată de stat, de o instituție științifică națională sau internațională în scopul utilizării raționale, al conservării și al reproducerii resurselor natural

Protecția mediului reprezintă ansamblul reglementărilor, măsurilor și acțiunilor care au ca scop menținerea, protejarea și îmbunătățirea condițiilor naturale de mediu, ca și reducerea sau eliminarea, acolo unde este posibil, a poluării mediului înconjurător și a surselor de poluare.

Protecția mediului presupune:

Gospodărirea rațională a resurselor;

Reconstructia ecologică a mediului;

Evitarea poluării mediului;

Evitarea dezechilibrului prin conservarea naturii;

Descoperirea cauzelor care afectează mediul;

Proiecte complexe, rațional fundamentate.

Parcul natural este constituit dintr-un teritoriu delimitat în care atributele naturale, istorice și culturale sunt protejate pe baza unui regulament, pentru o conservare și dezvoltare durabilă.

Spre deosebire de parcurile naționale, într-un parc natural activitățile umane au un loc bine stabilit, integrându-se într-un tot unitar cu cadrul natural din care fac parte.: Parcurile Nationale Retezat,Rodna si Delta Dunarii apoi imagini cu specii de plante declarate

Rezervația naturală este o arie în care întregul cadru natural sau anumite exemplare floristice,[1] faunistice[2] sau geologice sunt ocrotite de lege. Sunt protejate, pentru conservarea lor, ecosisteme, specii de plante sau de animale, elemente geologice etc. de interes științific sau peisagistic.

Rezervațiile naturale se pot împărți în următoarele categorii:

Rezervații botanice (floristice)

Rezervații zoologice (faunistice), inclusiv refugiile ornitologice

Rezervații geologice – geomorfice, paleontologice (puncte sau locuri fosilifere)

Rezervații speologice

Rezervații peisagistice[3]

Rezervații mixte

Rezervații de zonă umedă

Rezervații de resurse genetice

Cele mai multe rezervații au un caracter complex.

Specii rare:
În țara noastră există în prezent un număr considerabil de plante rare, incluse în categoria celor pe cale de dispariție. Dintre toate acestea vă prezentăm cinci plante rare din România:

1. Garofița Pietrei Craiului   Garofița Pietrei Craiului a fost descoperită în jurul anului 1850 de doi botaniști transilvăneni. Această plantă crește mai ales pe versantul vestic al masivului Piatra Craiului, care dă spre Valea Dâmboviței. Este considerată una din cele mai frumoase plante rare din România.
2.Laleaua Pestriță este cunoscută și sub numele de bibilica, căldărușă sau cormă. Crește în zona Munților Călimani, în a Cheilor Turzii, județele Mureș și Olt, dar și în Banat.  Laleaua Pestriță este una din speciile ocrotite de lege, încă din anii 1980. Floarea acesteia nu ține mai mult de 7 zile, Laleaua Pestriță numărându-se printre plantele rare din România.   
3. Floarea de colț   E cunoscută și ca siminic, floarea reginei sau steluță. Face parte din familia composaea. Are tulpina subțire, frunze liniare și flori grupate în inflorescențe înconjurate de niște frunze pâsloase, ce-i dau un aspect de steluță. Poate fi întâlnită mai ales pe cetățile de calcar.  
Crește în Munții Carpați, fiind declarată monument al naturii din 1933 și ocrotită. Floarea de colț poate fi întâlnită în Munții Maramureșului și Munții Rodnei, Obcinele Bucovinei, Rarău, Ceahlău, Ciucaș, Munții Bucegi, Făgăraș, Cozia și Retezat. Cu toate acestea, este considerată una dintre plantele rare din România. În afara spațiului românesc, floarea reginei înfrumusețează zone din Abruzzi, Alpi, Balcani, Carpați, Pirinei, dar și din Asia Centrală și de Est.    
4. Papucul Doamnei
Papucul Doamnei este o specie foarte rară de orhidee. În toata Europa, Papucul Doamnei este pe primul loc pe lista plantelor protejate de lege, potrivit interferente.ro. În Romania, Papucul Doamnei este protejat din 1938, fiind una dintre cele mai rare plante din România. Face parte din familia Orchidaceae și se întalnește prin păduri, mai mult sau mai puțin umbroase, pe coaste, în tufișuri, de preferința în terenuri calcaroase. Papucul Doamnei atinge o înălțime de până la doi metri. Frunzele ei sunt lungi de 6-12 cm și late de 2-4 cm, de culoare rosu inchis spre o o nuanță de mov închis.       

5. Crinul de pădure
Crinul de pădure face parte din familia Liliaceea și crește în zona pădurilor de stejar și fag. Deși fagul și ștejarul sunt arbori des întâlniți la noi în țară, așadar există suficient spațiu propice pentru creșterea crinului de pădure, acesta rămâne una dintre cele mai rare plante din România. Poate fi întâlnit foarte rar în paduri cu substrat calcaros sau în zona de munte. Este o specie rară și este ocrotită prin lege. Este o plantă salbatică, originara din Europa și înflorește în lunile mai – iunie. Un singur fir de crin de padure poate duce si 50 de flori care pot avea diverse culori: rosu, roz sau violet. 
6. Mătrăguna 
Mătraguna este una din speciile de plante erbacee otravitoare. Mătrăguna mai este cunoscută și sub denumirile de beladona, doamna-codrului sau doamna-mare.   Florile sale sunt brun-violete sau brun-purpurii.Această plantă este folosită și pentru producerea de medicamente. Extractele de mătrăgună sunt indicate pentru combaterea colicilor gastrointestinali, precum și a spasmelor biliare. În medicina populară e, totuși, folosită foarte rar din cauza toxicității mari. În prezent, mătrăguna este considerată una dintre plantele rare din România.

Stânca – Ștefănești este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și floristic), situată în județul Botoșani, pe teritoriul administrativ al orașului Ștefănești.

Shiwerechia podoliana (Schivereckia podolica)

Alături de Schivereckia, pe suprafața ariei cu substrat calcaros (constituit din calcare recifale bugloviene), mai sunt întâlnite și câteva specii de plante endematice, printre care: trânjoaica (Ranunculus illyricus),

specia de urechelniță Sempervivum ruthenicum, cosaciul (Astragalus austriacus) sau specia de șopârliță Veronica incana.

(https://www.edusoft.ro/parcurile-nationale-si-naturale-de-pe-teritoriul-romaniei-o-diversitate-peisagistica). Foto nr52. Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/St%C3%A2nca_%C8%98tef%C4%83ne%C8%99ti

PROIECT DIDACTIC

Liceul Stefan D Luchian Stefanesti

Prof.Murariu Ana

Clasa: a XII-a A

Profil:Matematica-Informatica

Nr.ore/sapt.:1ora

Obiectul: Biologie

Subiectul: Impactul antropic asupra ecosistemelor naturale

Durata: 50 min.

Tip de lectie: Lecția de verificare și apreciere a rezultatelor școlare

Scopul lectiei : constatarea nivelului de pregătire a elevilor dar și actualizarea și încadrarea cunoștințelor în noi cadre de referință și semnificare, cu consecințe importante asupra viitoarelor traseee de învățare.

Obiective operationale:

O1.Sa recapituleze cunostintele dobandite la capitolul,,Impactul antropic asupra ecosistemelor naturale,,

O2.Sa inteleaga consecintele impactului antropic asupra ecosistemelor naturale si sa le explice din punct de vedere stiintific

O3.Sa constientizeze importanta protectiei mediului si efectele influentei antropice asupra mediului

O4.Sa-si formeze un spirit ecoligic si sa-si exprime propia parere privind problemele de mediu

O5.Sa faca corelatii interdisciplinarre folosind limbajul specific biologiei

Resurse procedurale : conversatia, explicatia, observatia, dezbaterea,problematizarea

Resurse materiale: videoproiector,cd-uri,laptop,stick-uri

Evaluarea: observarea sistematica a activitatii elevilor, proba orala.

ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATII

SCHEMA DE EVALUAT

Impactul antropic asupra ecosistemelor naturale

-eroziunea solului

-construirea de canale si baraje

-introducere de noi specii

-supraexploatarea :vanat ,pescuit excesiv,suprapasunat

-poluare:fizica,chimica,biologica

-urbanizare si industrializare

PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Liceul ,,Stefan D.Luchian Stefanesti

DISCIPLINA: Biologie

PROFESOR: Murariu Ana CLASA: a X-a

PROFILUL: Matematica-Informatica

TEMA: Relatia om-natura

TIPUL LECȚIEI: Lecție de recapitulare și sistematizare

DURATA LECȚIEI: 50 minute

Obiectivele lectiei:

Să utilizeze noțiunile și cunoștințele privind degradarea și protecția mediului.

Să recunoască (în imagini și surse de informare) efectul degradării mediului înconjurător.

Să anticipeze impactul pe care îl are acțiunea omului (activitățile cotidiene și turismul) asupra poluării mediului.

Să identifice consecințele pe care le are poluarea asupra viețuitoarelor, implicit a omului.

Strategia didactică:

a.Metode și procedee: – explicația

expunerea

conversația euristică

-problematizarea

-metoda ciorchinelui,joc didactic

b.Mijloace de realizare: tabla și caietul de notițe

forma de organizare: activitate frontală

Foto nr.53 Prezentare power point in cadrul lectiei ,,Relatia om-natura’’ ( imagine personală )

Desfășurarea lecției

TIPURI DE POLUARE

(Plan de recapitulare)

1. Poluarea apei (cauze și efecte)

-surse de poluare

2. Poluarea aerului (cauze și efecte)

-surse de poluare

3.Poluarea solului(cauze și efecte)

-surse de poluare

GRUPA 1,2 si 3

Precizati 2 exemple de poluanti organici si 2 exemple de poluanti anorganici

Explicati efectele noxelor asupra organismelor vii.

Carui tip de poluare apartin poluantii axfisianti?

(https://www.didactic.ro/materiale-didactice/omul-in-relatie-cu-natura)

PROIECT DE LECȚIE

Unitatea școlară: Liceul Stefan D Luchian Stefanesti

Profesor: Murariu Ana

Obiectul: BIOLOGIE

Clasa: a VIII-a

Unitatea de învățare: Echilibre și dezechilibre în ecosisteme

Tema lecției: Parcuri și rezervații naturale

Data: 10.05.2018

Durata: 50 minute

Tipul lecției: mixtă (verificare – predare)

Locul de desfășurare: sala multimedia

SCOPUL LECȚIEI: evidențierea rolului ariilor protejate în cadrul dezvoltării durabile a

Mediului

Obiective operationale:

1 – Definirea noțiunii de, parc , rezervație națională, monument al naturii

2 – Clasificarea tipurilor de rezervații naturale

3 – Enumerarea acțiunilor ce sunt interzise în ariile protejate

4 – Argumentarea importanței ariilor protejate și a necesității protejării lor.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

METODE ȘI PROCEDEE: observarea, conversația, explicația, expunerea, brainstormingul, studiul de caz, TIC, problematizarea;

MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: film didactic, prezentare ppt., videoproiector, calculatoare cu conexiune lainternet;

TIPUL DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII ELEVILOR: frontală, individuală, grupe

EVALUARE : probe orale, observare sistematică, temă pentru acasă

BIBLIOGRAFIE PEDAGOGICĂ:

Mihail, A., Mohan, G., Manual pentru clasa a VIII-a, Biologie, Editura ALL, Bucuresti, 1998.

Lazar, V., Caprarin, D.,Metode didactice utilizate in predarea biologiei, Ed. Arves, Craiova,2008.

Ion, I., Leu, U. M., Metodica predării-învățării biologiei. Ed. CORSON, Iași,2004;

WEBGRAFIE SELECTIVĂ:

http://ananp.gov.ro/ananp/ananp/legislatie/

http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-arii-protejate/managementul-ariilor-naturale-protejate

http://ziarero.antena3.ro/articol.php?id=1263162598

Schita lectiei

Parcuri si rezervatii naturale

Parcul natural este constituit dintr-un teritoriu delimitat în care atributele naturale, istorice și culturale sunt protejate pe baza unui regulament, pentru o conservare și dezvoltare durabilă.

Spre deosebire de parcurile naționale, într-un parc natural activitățile umane au un loc bine stabilit, integrându-se într-un tot unitar cu cadrul natural din care fac parte.

Rezervația naturală este o arie în care întregul cadru natural sau anumite exemplare floristice,[1] faunistice[2] sau geologice sunt ocrotite de lege. Sunt protejate, pentru conservarea lor, ecosisteme, specii de plante sau de animale, elemente geologice etc. de interes științific sau peisagistic.

Parcul național este un teritoriu bine delimitat prin lege, unde se respectă anumite reguli impuse cu scopul de a proteja mediul natural (fauna, flora și cadrul natural) de activitățile omului. Scopul este deci protejarea biodiversității, nu turistic. Primul parc național din lume a fost instituit în 1872 în SUA (parcul național Yellowstone).

Monument al naturii este o arie naturală protejată ce corespunde categoriei a III-a IUCN, a cărei valoare deosebit de însemnată sau unică, este supusă unui regim strict de protecție și conservare, cu scopul de a asigura păstrarea trăsăturilor naturale specifice.

Rezervațiile naturale se pot împărți în următoarele categorii:

Rezervații botanice (floristice)

Rezervații zoologice (faunistice), inclusiv refugiile ornitologice

Rezervații geologice – geomorfice, paleontologice (puncte sau locuri fosilifere)

Rezervații speologice

Rezervații peisagistice

Rezervații mixte

Rezervații de zonă umedă

Rezervații de resurse genetice

Cele mai multe rezervații au un caracter complex.

De exemplu: Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național în taxonomia internațională a IUCN. Aceasta se suprapune atât siturilor de importanță comunitarăDelta Dunării (sit SCI)] și Delta Dunării (zona maritimă); cât și ariilor de protecție specială avifaunistică Beștepe – Mahmudia și Delta Dunării și Complexul Razim – Sinoie].

Rezervatia Stânca – Ștefănești este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și floristic), situată în județul Botoșani, pe teritoriul administrativ al orașului Ștefănești.[2]

Acțiuniinterzise:

culegerea și comercializarea plantelor, capturarea animalelor, introducerea pe teritoriul țării de culturi de microorganisme, plante fără acordul Autorității Centrale.

Obligații ale deținătorilor de

arii protejate:

conservarea, întreținereași

asigurarea pazei acestora;

respectareastatutului acestora;

-gospodărirea prin mijloace ecologice.

Importanta ariilor protejate pentru om si natura

Importanța ariilor protejate constă în faptul că aici sunt aparate animalele, plantele sau alte frumuseți ale naturii pe cale de dispariție. Odată dispărute acestea nu ar mai putea fi recuperate. Dacă natura suferă, suferă și omul deoarece treptat totul se schimbă ducând probabil la alte dispariții.

(http://scig.ro/images/docs/Erasmus_KA1_2016-2018/Lectii_multimedia/Proiect_didactic_Biologie.pdf_)

5.2. Excursia didactică

Excursiile sau vizitele sunt forme auxiliare de organizare a procesului de învățământ ( activități extrașcolare) care oferă elevilor posibilitatetea de lărgire și aprofundare a cunoștințelor, de a intra în contact cu realitatea, cu viața, cu practica.

Aceste activități contribuie la dezvoltarea imaginației, gândirii creative, a spiritului de investigație.

Vizita este o activitate informativă, ce poate dura de la o oră până la cel mult o zi, la un anumit obiectiv, din aceeași localitate sau dintr- o localitate apropiată, astfel încât să fie posibilă revenirea la școală sau acasă în aceeași zi.

Excursia reprezintă o activitate de documentare, având o durată de la 2 zile la 2 săptămâni, la obiective mai îndepărtate decât localitatea unde se află școala.

Vizitele și excursiile prezintă o mare importanță pentru procesul instructiv- educativ prin avantajele sale:

oferă elevilor posibilitatea de a studia fenomenele direct și nu în condiții de laborator;

extinde și consolidează cunoștințele din cadrul orelor de curs, având la dispoziție un bogat material intuitiv, ce nu se poate realiza în școală;

realizează legătura teoriei cu practica, completând informațiile furnizate prin programele școlare.

Vizitele și excursiile se pot clasifica după scopul cu care sunt utilizate în procesul de învățământ:

introductive – organizate înainte de studiul unei teme, având ca scop formarea unei idei generale referitor la tema ce se va studia de către elevi;

curente – se desfășoară în timpul unei teme având ca scop ușurința înțelegerii materialului teoretic având la dispoziție un material intuitiv;

finale – sunt organizate în vederea consolidării, sistematizării și evaluării cunoștințelor acumulate de elevi.

de documentare – se organizează în vederea realizării unui referat, a unei investigații, a unei lucrări științifice

Vizitele și excursiile se pot clasifica după scopul cu care sunt utilizate în procesul de învățământ:

introductive – organizate înainte de studiul unei teme, având ca scop formarea unei idei generale referitor la tema ce se va studia de către elevi;

curente – se desfășoară în timpul unei teme având ca scop ușurința înțelegerii materialului teoretic având la dispoziție un material intuitiv;

finale – sunt organizate în vederea consolidării, sistematizării și evaluării cunoștințelor acumulate de elevi.

de documentare – se organizează în vederea realizării unui referat, a unei investigații, a unei lucrări științifice.

Realizarea unei vizite sau excursii implică o serie de factori și mijloace ce impun o proiectare și organizare eficientă și responsabilă.

În vederea realizării unei vizite sau excursii se parcurg etapele:

pregătirea activității, presupune:

stabilirea localităților / unităților economico- sociale;

stabilirea traseului;

alegerea mijlocului de deplasare;

organizarea primirii în unitățile economico- sociale;

asigurarea cazării și meselor elevilor în localitățile unde se organizează excursia;

organizarea elevilor, distribuirea sarcinilor;

realizarea unui instructaj general de comportare/ protecția muncii;

asigurarea unei truse de prim ajutor.

desfășurarea vizitei sau a excursiei

valorificarea rezultatelor vizitei sau excursie.

În anul școlar 2018- 2019, împreună cu 3 colegi, profesori de chimie, limba română, matematică, am realizat o excursie interdisciplinară, numită Călătorie în mijlocul naturii

Competențele care s- au urmărit a se forma în urma excursiei au fost:

identificarea unor obiective istorice, culturale, economice;

colectarea de material biologic;

înregistrarea și analizarea unor date observate ( elemente bio- fizico- geografice);

exprimarea atitudinii pozitive față de natură prin igienizarea mediului, realizarea de creații artistice și plastice;

perceperea naturii ca un mediu de viață;

formarea unui comportament ecologic.

Traseul realizat: Stefanesti –Stanca-Lacul de acumulare Stanca –Costesti-Barajul Stanca –Costesti-Hidrocentrala Stanca-Costesti-Rezervatia Stanca-Stefanesti

Metode și procedee utilizate: observarea, expunerea, conversația euristică, problematizarea.

Mijloace necesare: busolă, binoclu, lupă, aparat foto, pungi din plastic, fișă de observație, sugativă, agrafe / pense, foarfece, etichete, carnet de notițe

Pregătirea excursiei a constat în:

stabilirea grupului țintă, itinerarului și a obiectivelor ce se vor vizita, mijloc de transport;

obținerea aprobării desfășurării activității;

instruirea elevilor cu privire la: echipament (încălțăminte, îmbrăcăminte, hrană, carnet notițe etc), norme de securitate și sănătate, comportament.

organizarea elevilor pe grupe și stabilirea sarcinilor:

grupa fotografilor

grupa colecționarilor

grupa ecologiștilor

grupa artiștilor.

Desfășurarea excursiei: În timpul excursiei s-au purtat discuții, s-au explicat și s-au făcut observații privind unele obiective de pe traseu, observarea vegetației, animalelor, a formelor de relief, acțiunea omului asupra mediului, identificarea factorilor poluanți etc.

Grupele de elevi au îndeplinit sarcinile:

grupa fotografilor- au imortalizat aspecte din excursie: obiective vizitate, specii de plante și animale întâlnite, aspectele pozitive/ negative ale trecerii oamenilor prin locurile vizitate, comportamentul față de natură al colegilor etc.

grupa colecționarilor – au colectat roci, probe de sol, ilustrate și pliante ale locurile vizitate, semințe, frunze etc;

grupa ecologiștilor – au coordonat acțiunile de igienizare a locului după ce s- au făcut popasurile , au completat fișa de observație .

Fișă de observație

Nume și prenumele elevului………………

Locul analizat……………………

Zona de amplasare a locului analizat………(câmpie, deal, munte)

Zona este populată………………………( puternic, mediu, puțin)

Zona are miros…………………..(plăcut, natural, respingător)

Zona este ……………………poluată. (intens, puțin, nu)

Activități umane observate în mediul studiat…………………………………………………….

Surse de poluare existente în zona studiată……………………………………………………….

Măsuri propuse pentru depoluarea zonei……………………………………………………………

grupa artiștilor- au realizat desene, creații literare inspirate de momentele excursiei.

Valorificarea excursiei

Impresiile, observațiile și amintirile elevilor sunt valorificate astfel:

în cadrul orelor biologie, chimie, limba română, geografie;

realizarea de expoziții cu materialele culese, pliante, fotografii, picturi ;

completarea ierbarelor elevilor;

reconstituirea traseului folosind fotografiile făcute;

realizarea de eseuri, poezii;

publicarea unui articol în revista școlii.

Elevii au fost încântați de:

frumusețile naturii;

de ceea ce au realizat specialiștii ;

Barajul Stanca -Costesti

Hidrocentrala Stanca-Costesti;

Plaja lacului de acumulare Stanca-Costesti.

dar au fost întristați de faptul că oamenii deteriorează frumusețile naturii prin aruncarea la întâmplare a deșeurilor ( palaja, apa, marginea drumului) și că ,, timpul petrecut în excursie s- a scurs prea repede''.

5.3.Cercul de biologie

Reforma învățământului românesc impune căutarea și utilizarea unor elemente de modernizare a lecției, ca unitate de bază a acestuia și formă de organizare, prin intermediul căreia se realizează activitatea comună a profesorului și a elevilor.

Cercul de biologie – ,,Biologii liceului ,,Stefan D.Luchian’’, Stefanesti, județul Botoșani, prin activitățile sale și-a propus să răspundă la schimbările necesare în procesul instructiv- educativ al elevilor. Elevul participă activ la activătățile cercului, realizează și susține lucrări proprii. Profesorul are rol de îndrumător, intervenind în mod discret asupra creațiilor elevilor.

Prin organizarea activității acestui cerc, ca formă complementară activității didactice, am urmărit să contribui la:

aprofundarea și extinderea cunoștințelor de biologie;

stimularea și activizarea gândirii creatoare;

apropierea elevului de practică, de viață, de mersul real al lucrurilor;

deslușirea tainelor naturii în acțiunile sale de echilibru sau dezechilibru;

dezvoltarea responsabilității față de mediu;

însușirea și dezvoltarea deprinderilor practice;

stimularea muncii independente;

dezoltarea spiritului de cercetare, investigare și observare;

stimularea inițiativei, a schimbului de idei,a colaborării și cooperării.

Organizarea activității cercului:

elevii au fost înscriși pe baza opțiunii, înclinațiilor și a aptitudinii lor;

ședințelor s- au ținut lunar;

temele cercului au fost stabilite în urma discuțiilor cu elevii :

octombrie: Ședință organizatorică;

noiembrie-decembrie- Biologia -stiinta vietii

ianuarie: Conexiunile biologiei cu alte discipline

februarie: relatia om –mediu rezulta poluare

martie: Rezervatii naturale din apropiere

aprilie- mai: Rezervatia si situl de importanta comunitara ,,Stanca Stefanesti’’

iunie- Diseminare.

s-a întocmit organigrama:

responsabil de cerc- elev ce ține legătura cu profesorul și urmărește realizarea activității;

secretar- elev ce ține evidența elevilor la activitate;

responsabil cu materialele- elev care distribuie materialele necesare activităților și ține evidența materialelor realizate;

elevi, membri ai cercului.

activitățile s- au desfășurat individual și pe grupe:

activități individuale prin:

realizarea de referate – Poluarea apei, Poluarea aerului, Poluarea solului,

studiu individual

realizarea de experimente etc.

activități de grup- grupurile au fost formate din câte 3 elevi care au colaborat, au cooperat, au schimbat informații și idei în vederea realizării de: investigații, experimente, proiecte (Sursele de poluare și modalități de diminuare a ei), portofolii etc.

Prin activitatea cercului de biologie am urmărit tratarea teoretică și practică a temelor propuse. Elvii au fost puși în acest mod să exerseze munca de cercetare și documentare științifică, să identifice aspectele utile ale cunoștințelor pe care le posedă și să le aplice în mod creator.

Prin abordarea temelor de catre elevi s-a urmarit::

aprofundarea și extinderea cunoștințelor dobândite la orele de clasă;

valorificarea resurselor materiale existente- datorită acestui fapt s-a apelat la obiecte, materiale, substanțe utilizate în viața de zi cu zi(oțet, praf de copt, lemn, ou, frunze, oase ș. a);

caracterul interdisciplinar al cunoștințelor.

În cadrul orelor de cerc au fost folosite următoarele metode didactice:

metode de comunicare orală:

metode expozitiv- explicative –de exemplu, explicarea acțiunii agenților poluanți asupra stratului de ozon;

metoda conversației;

metoda discuțiilor și dezbaterilor.

metode de comunicare scrisă:

metoda lecturii;

metoda instructajului scris- de exemplu, modul de realizare a lucrării de laborator -metode de explorare a realității

experimentul – de exemplu, ,,Determinarea proprietăților organoleptice ale apei,,

modelarea- întocmirea de scheme (de exemplu: ,,Circuitul apei în natură,,), modelarea unor formule chimice cu ajutorul pufuleților, plastilină, polistiren, scobitori etc;

metode bazate pe acțiune:

proiectul- portofoliul;

metoda lucrărilor practice

metode de raționalizare a timpului:

metoda activității cu fișele;

instruirea asistată de calculator.

Mijloace didactice utilizate în cadrul activității cercului de biologie:

materiale informativ- demonstrative: manuale școlare, internet, fișe de documentare/ instruire, diferite surse bibliografice (cum ar fi: revistele Terra, Arborele lumii etc);

materiale pentru formarea și exersare deprinderilor: ustensile de laborator, substanțe, obiecte și diferite materiale din natură;

materiale pentru raționalizarea timpului: fișe de lucru,

materiale de evaluare: fișe de observații experimentele, proiectul, portofoliul.

mijloace tehnice: calculatorul, videoproiectorul, aparatura video.

În cadrul temei biologia-stiinta vietii, elevii au realizat activități experimentale prin care au pus în evidență:

prezența amidonului în cartofi;

prezența apei în: pâine, grâu, plante;

pH-ul unor produse alimentare: oțet, lapte, zeamă de lămâie;

extragerea nicotinei și efectul ei toxic;

s-au pus in evidenta procese precum absorbtia apei si fotosinteza(Saitan,2010)

Absorția apei

Absorția apei este procesul prin care apa din mediu trece in celulele plantelor; la plante terestre, absorția apei se face cu ajutorul rădăcinii.

Localizarea absorției apei la nivelul rădăcinii

Materiale necesare:

Două plantule de muștar ( Sinapis alba ) sau de porumb ( Zea mays )

Pahare Berzelius sau borcane pentru piese anatomice de 250ml.

Ulei comestibil

Mod de lucru:

Pregătește două pahare Berzelius cu apă și toarnă în fiecare câte un strat de ulei

Plasează câte o plăntuță în fiecare pahar, conform datelor din tabel.

(Saitan,2010)

Fotosinteza

Fotosinteza este procesul prin care plantele verzi își sintetizează cu ajutorul luminii și al pigmenților asimilatori substanțele organice proprii, folosind ca materii prime o sursă anorganică de carbon, apă și săruri minerale.

Evidențierea fotosintezei prin tehnica bulelor degajate de plante submerse

Evidențierea producerii de O2 prin fotosinteză

Materiale necesare:

Plante acvatice submerse de Elodea Canadensis

Pâlnie, pahare Berzelius

Cristalizator, eprubete, baghetă de sticlă

Stativ, lampă cu bec e 100W

Lamă de ras

Evidențierea bulelor de gaz

Secționează oblic în partea bazală o ramură de Elodea canadensis sau Myriophyllum sp.

Intrdou ramura cu vârful în jos într-o eprubetă care conține apă de robinet

Pune eprubeta într-un stativ așezat în lumina unui bec electric de 100W sau lumină solară

Rezultat:

După un timp ( 2-3 min ), vei observa că prin partea secțională încep să se degaje bule de gaz

Dacă înlături sursa de lumină, vei constata că degajarea bulelor încetează, ceea ce demonstrează că bulele sunt rezultatul procesului de fotosinteză.

Determinarea tipului de gaz produs

Introdu 4-5 ramuri de Elodea canadesis sau de Myriophyllum sp. Întru-un vas care conține apă de robinet

Acoperă ramurile cu o pâlnie așezată cu gura în jos

Așează peste gâtul pâlniei o eprubetă, cu gura în jos, astfel încât aceasta să rămână plină cu apă ( pentru ca operația să reușească, este necesar ca nivelul apei din vas să depășească extremitatea superioară a pâlniei)

Pune instalația la lumină

Observă cum bulele de gaz degajate de plante se ridică prin gâtul pâlniei și se acumulează la capătul superior al eprubetei, împingând coloana de apă în jos.

Rezultat

Vei observa că după 2-3 zile se adună o cantitate mare de caz în eprubetă

Pentru a demonstra că acesta este oxigen, ridică eprubeta ( astupând-o în prealabil cu degetul ) și introdu în interiorul ei un chibrit incandescent: chibritul ca începe imediat să ardă cu o flacără vie, ceea ce înseamnă că în eprubeta este oxigen, acedta diind un gaz care întreține arderea.(Saitan,2010)

Activitatea de cerc cu tema Conexiunile biologiei cu alte discipline a constat în :

activități experimentale:

– lămâia și puțină electricitate-conexiune cu fizica

– umflarea baloanelor în urma reacției bicarbonatului de sodiu cu oțet- conexiune cu chimia

– sucurile naturale în rol de coloranți: colorarea cuburilor de gheață-conexiune cu chimia

activități de realizare a formulelor unor substanțe cu ajutorul unor materiale aflate la îndemână: pufuleți, scobitori, plastilină;

activitate interdisciplinară Copacul , a urmărit:

determinarea înălțimii copacului ( Teorema lui Thales)- matematică;

obținerea imaginii copacului printr- o lentilă convergentă – fizică;

observarea și explicarea acțiunii focului asupra lemnului- chimie;

copacul vieții- educație plastică.

Foto nr .54 si 55 ,Desene realizate de Smerea Alexandru (fotografii personale)

În cadrul temei,,relatia om-mediu rezulta poluare se vor urmări formarea următoarelor competențee:

identificarea agenților poluanți asupra aerului/ apei/ solului și impactul acestora asupra mediului;

precizarea unor măsuri de protejare a aerului/ apei/solului, a mediului;

deosebirea unui mediu poluat de unul nepoluat;

formarea atitudinii de protejare a mediului.

Studiul impactului construirii nodulului Stanca –Costesti asupra mediului natural

La începutul desfășurării activităților pe teme de poluare a mediului, un elev prezentă un referat prin care elevii sunt informați cu privire la poluarea aerului/ apei/ solului: o caracterizare generală a mediului respectiv, sursele de poluare, măsuri de combatere a poluării. Se prezintă imagini cu aspecte ce redau poluarea mediului.

În cadrul temelor ,, Rezervatii din apropiere ''si rezervatia Stanca-Stefanesti s- au realizat:

Referate si portofolii cu tema propusa pe grupe de elevi:;

Vizita la nodul Stanca-Costesti

Expozitie de lucrari cu masaje ecologice

Elevii primesc referatul – o fișă de instruire, a lucrării ce o au de realizat.

Rezulatele activității cercului de biologie au fost valorificate prin realizarea de expoziții, prin realizarea unui concurs intre elevii participanti numit ,,Biologii Liceului Stefan D. Luchian’’ Stefanesti, precum și articole publicate pe site-ul școlii .

Proiect didactic

Concurs: „Biologii Liceului Stefan D.Luchian Ștefănești”

PROPUNĂTOR PROIECT: Murariu Ana- profesor biologie

„ Biologia este știința despre viață și materie vie, ea studiind: originea, evoluția, reproducerea, ereditatea, caracteristicile morfo-fiziologice obiceiurile, etc. ale plantelor și animalelor ”

Teofil Craciun ( 1989 )

ARGUMENT

„ A fi sau a nu fi? ” aceasta-i întrebarea.

Și iată răspunsul unui biolog ( genetician ), Fr. Iacob, unul dintre deținătorii premiului Nobel: „ Viul se reduce la o grămăjoară de materie, pe care viața vine să o mângâie o clipa ”. Știința vieții, biologia, studiază materia vie sub toate aspectele ei. Studiul materiei vii a alimentat permanent setea de cunoaștere a omului. Biologia este știința care studiază curiozitatea elevilor privind viața si diversitatea acesteia.

SCOP

Stimularea interesului elevilor pentru obiectul biologiei, crearea unor posibilități în care elevii sunt puși in situații concrete pentru verificarea noțiunilor de bază in domeniul biologiei.

OBIECTIVE

Verificarea noțiunilor de bază din diferite ramuri ale biologiei

Transformarea și integrarea cunoștințelor biologice in contexte noi

Comunicarea orală și scrisă utilizând corect tehnologia specifică biologiei

Stimularea elevilor pentru a-și forma și susține propriile opinii

Dezvoltarea spiritului de competiție

Stimularea activității în grup

Dezvoltarea simțului estetic și a creativității

Grup țintă: reprezentanții claselor a IX a A, a X a A, a XI a A, a XII a A.

RESURSE

Resurse umane: Organizator: Prof. Biologie Murariu Ana

Participanții claselor a IX a A, a X a A, a XI a A, a XII a A.

Metode și procedee: conversația, explicarea, problemizarea, studiul e caz, dezbaterea

Resurse temporale: 2 ORE.

Resurse spațiale: LICEUL STEFAN D. LUCHIAN ȘTEFĂNEȘTI- LOCALUL B

Resurse financiare: autofinanțare, contribuții ale părinților

Resurse materiale: videoproiector, laptop, CD-uri, markere, pliante, foi, xerox, imagini proiectate, coli albe, cartoane

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITAȚII: frontală, pe grupe, individuală

Scenariul didactic

Foto nr. 56 Concurs ,,Biologii Liceului Stefan D. Luchian’’ Stefanesti

Valoarea formativă a unor astfel de ședințe de cerc este determinată de creșterea ponderii activității independente a elevilor, de accentuarea caracterului practic- aplicativ, de formarea unor priceperi și deprinderi privind folosirea ustensilelor de laborator precum și efectuarea experimentelor, de dobândire a încrederii în forțele proprii, răbdării și perseverenței necesare încercărilor care duc la realizarea scopului propus .

5.4. Actualități și perspective ale educației pentru dezvoltare durabilă

"Dezvoltarea durabilă este acel proces de dezvoltare care răspunde nevoilor actuale fără a periclita capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor lor nevoi. […..] Pentru ca dezideratul dezvoltării durabile să poată fi atins, protecția mediului va constitui parte integrată a procesului de dezvoltare și nu poate fi abordată indepedent de acesta."

Sursa: Declarația asupra Mediului și Dezvoltării, Rio de Janeiro, 1992

5.4.1 Introducere

Conceptul de dezvoltare durabilă ( sustenabilitatea) cunoaște o largă utilizare iar în societatea zilelor noastre, aproximativ totul se desfășoară sub sigla dezvoltării durabile: societatea se dezvoltă avand in vedere aplicarea dezvoltării durabile; învățământul trebuie să devină durabil; industria sau agricultura se dezvoltă durabil; cercetarea trebuie să susțină dezvoltarea durabilă ; resursele de apă (sau de alt fel) trebuie utilizate durabil, etc.

Ca principiu, dezvoltarea durabilă este necesar a fi aplicată în toate domeniile de activitate, în scopul satisfacerii nevoilor materiale de bază, pentru a oferi resursele de optimizare a calității vieții în ceea ce privește sănătatea și educația. Dezvoltarea economică în special, ca orice alt tip de dezvoltare, necesită măsuri de eficientizare a resursei umane în special, dar și a altor tipuri de resurse, în general. „Una dintre provocările majore ale dezvoltării durabile este de a găsi căi de încurajare a activităților economice prietenoase pentru mediul înconjurător și a descuraja activitățile care provoacă deteriorări ale mediului (poluarea aerului, apelor și solului, respectiv subsolului).”

Conceptul de dezvoltare durabilă trebuie implementat la nivelul întregii societăți, rolul învățământului fiind hotărâtor. Mai întâi scolile trebuie să devină sustenabile, ca apoi să se ajungă la o societate sustenabilă. (http://dpus.usv.ro/docs/A6/A6.4_continut_dezvoltare_durabila_(sustenabilitatea).pdf)

Principiul care stă la baza dezvoltării durabile este : "Gândește global – acționează local!"

Educația pentru dezvoltare durabilă (EDD) impune o reorientare a sistemului educațional curent, bazat exclusiv pe oferirea de informații, către unul bazat pe tratarea de probleme și identificarea soluțiilor posibile.

Instituțiile de învățământ din sistemul formal joacă un rol important în dezvoltarea capacităților de la vârste fragede, oferind cunoștințe și influențând atitudinile și comportamentul copiilor. Este important să se asigure o bună cunoaștere în ceea ce privește dezvoltarea durabilă (DD) de către toți elevii, iar aceștia trebuie să fie conștienți de efectele deciziilor ce contravin unui proces de dezvoltare durabilă.

O instituție de învățământ, în întregul ei, inclusiv elevii, profesorii, directorii și părinții, ar trebui să urmeze principiile de dezvoltare durabilă.

Este importantă sprijinirea activităților de educație informală și non-formală pentru dezvoltare durabilă, deoarece acestea sunt un complement esențial al educației formale, inclusiv în cazul formării adulților. EDD non-formală are un rol special, deoarece este mai des centrată pe cel format, pune accent pe participare și promovează învățarea pe tot parcursul vieții. Educația informală la locul de muncă adaugă valoare atât angajaților, cât și angajatorilor. Cooperarea între actorii implicați în diversele forme de EDD ar trebui recunoscută și încurajată.(GHIRA,2014)

In 1987, Comisia Mondială pentru Mediul Înconjurător și Dezvoltare a Națiunilor Unite (sau Comisia „Brundtland”) propunea cea mai cunoscută și acceptată definiție a dezvoltării durabile, respectiv „satisfacerea nevoilor generațiilor prezente, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”. Educația pentru Dezvoltare Durabilă (EDD), conform definiției UNESCO din 2014, „permite fiecărei ființe umane să dobândească cunoștințele, competențele, atitudinile și valorile necesare pentru a crea un viitor sustenabil”.

În 2005, în cadrul întâlnirii la nivel înalt a miniștrilor mediului și educației de la Vilnius, UNECE propune Strategia pentru Educație pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată de România și de către celelalte state membre UNECE, strategie care va reprezenta Decada Națiunilor Unite a Educației pentru Dezvoltare Durabilă.

În 2015, România și celelalte 192 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite adoptă Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care cuprinde 17 obiective de dezvoltare durabilă, 169 de ținte și 232 indicatori. Obiectivul 4 Educație de calitate, ținta 4.7. se referă explicit la EDD, respectiv „până în 2030, asigurarea faptului că toți elevii dobândesc cunoștințele și competențele necesare pentru promovarea dezvoltării durabile, inclusiv, printre altele, prin educația pentru dezvoltare durabilă și stiluri de viață durabile, drepturile omului, egalitatea de gen, promovarea unei culturi a păcii și non-violenței, cetățenia globală și aprecierea diversității culturale și a contribuției culturii la dezvoltarea durabilă”.

În 2016, la Batumi, România a participat la cea de-a 8-a Conferință Ministerială Mediu pentru Europa, unde s-a adoptat cadrul pentru viitoarea implementare a Strategiei UNECE pentru Educație pentru Dezvoltare Durabilă și s-a stabilit necesitatea implementării EDD pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030, în special în ceea ce privește Obiectivul 4 și ținta 4.7.

Educația pentru Dezvoltare Durabilă este abordată transversal in curriculumul formal din învățământul preuniversitar din România, însă și în activitățile extracurriculare și extrașcolare (îndeosebi în cadrul programului național Școala Altfel).

Temele cheie privind dezvoltarea durabilă abordate includ, printre altele, reducerea sărăciei, îndatoririle cetățenești, pacea, etica, responsabilitatea, în contextul local și global, democrația și guvernarea, justiția, securitatea, drepturile omului, sănătatea, egalitatea de gen, diversitatea culturală, dezvoltarea rurală și urbană, economia, modelele de producție și de consum, responsabilitatea civică, protecția mediului, managementul resurselor naturale și diversitatea biologică și a naturii. Educația pentru Dezvoltare Durabilă se realizează nonformal și informal și prin numeroasele parteneriate pe care MEN le are cu autorități publice centrale și locale, operatori economici și ONG-uri. Tematicile acestor parteneriate, în ceea ce privește învățământul preuniversitar se referă la reducerea sărăciei, drepturi civile și responsabilități sociale la nivel local/regional/global, drepturile copilului, egalitate și diversitate, toleranță și respect, dezvoltare rurală și urbană, protecția mediului, managementul resurselor naturale.

Temele susținute în cadrul cursurilor de formare pentru profesorii din învățământul preuniversitar vizează: educația pentru mediu, învățarea experiențială, educația pentru dezvoltarea sustenabilă a societății, protecția mediului ca parte a curriculumului național, dezvoltare sustenabilă și inovativă, competențe pentru dezvoltare durabilă.(https://www.edu.ro/educa%C8%9Bie-pentru-dezvoltare-durabil%C4%83)

5.4.2 OBIECTIVELE EDUCAȚIEI PENTRU DEZVOLTARE DURABILA (EDD)

Conceptul de dezvoltare durabilă poate fi caracterizat din mai multe puncte de vedere, prin următoarele elemente :

* economie : eficiență, creștere, stabilitate * societate: nivel de trai, echitate, dialog social și delegarea responsabilităților, protejarea culturii/patrimoniului * ecologie: conservarea și protejarea resurselor naturale, biodiversitate, evitarea poluării

România s-a alăturat liderilor celor 193 state membre ale ONU la Summit-ul privind dezvoltarea din septembrie 2015, adoptând Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un program de acțiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal și care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social și de mediu. Pentru prima oară, acțiunile vizează în egală măsură statele dezvoltate și cele aflate în curs de dezvoltare.

Central Agendei 2030 se regăsesc cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), reunite informal și sub denumirea de Obiective Globale. Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabilește o agendă de acțiune ambițioasă pentru următorii 15 ani în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităților și a injustiției și protejării planetei până în 2030.

1. Fără sărăcie – Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context. Până în 2030, eradicarea sărăciei extreme pentru toți oamenii, în prezent aceasta fiind măsurată prin numărul de oameni care trăiesc cu mai puțin de 1,25 dolari pe zi.

România trebuie să implementeze la nivel național acest obiectiv, așa cum fac și celelalte state membre ale ONU. În România, 40% dintre cetățeni sunt în risc de sărăcie și 29% dintre români au lipsuri grave. Din nefericire, 48,5% dintre copii sunt în risc de sărăcie și 34,1% dintre ei au lipsuri majore.

2. Foamete „zero” – Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi durabile.

3. Sănătate și bunăstare – Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă.

4. Educație de calitate – Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de- de-a lungul vieții pentru toți.

În lume, 58 de milioane de copii rămân neșcolarizați, în mare parte fete, și milioane de tineri și adulți neagă încă beneficiile educației. În mai 2015, Forumul Mondial al Educației, desfășurat în Korea, a adoptat o viziune pentru următorii 15 ani, care își propune să schimbe această situație, astfel încât toți copiii, tinerii și adulții să aibă acces la oportunitățile de învățare pe tot parcursul vieții.

În România, conform datelor Institutului Național de Statistică, publicate în septembrie 2016, în anul 2013/2014, rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial a fost de 1,5% (1,3% în învățământul primar și 1,9% în învățământul gimnazial). În cadrul învățământului liceal și profesional, în anul școlar 2013/2014, rata abandonului a fost de 2,9%, cea mai mare valoare a ratei abandonului s-a înregistrat în învățământul postliceal și de maiștri, de 7,9%.

5. Egalitate de gen – Realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și a fetelor.

6. Apă curată și sanitație – Asigurarea disponibilității și managementului durabil al apei și sanitație pentru toți

7. Energie curată și la prețuri accesibile – Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, într-un mod sigur, durabil și modern.

8. Muncă decentă și creștere economică – Promovarea unei creșteri economice susținute, deschise tuturor și durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă și a unei munci decente pentru toți.

9. Industrie, inovație și infrastructură – Construirea unor infrastructuri rezistente , durabile și încurajarea inovației promovarea industrializării.

10. Inegalități reduse – Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și de la o țară la alta.

11. Orașe și comunități durabile – Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile.

12. Consum și producție responsabile – Asigurarea unor tipare de consum și producție durabile.

13. Acțiune climatică – Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor.

14. Viața acvatică – Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă.

15. Viața terestră – Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor

terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate

16. Pace, justiție și instituții eficiente – Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile.

17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor – Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

În mod obișnuit, educația cu privire la mediu se ocupă de două aspecte: protecția mediului și folosirea resurselor. Paradoxal, cu cât o societate este mai educată și mai înstărită cu atât impactul ei negativ asupra mediului este mai mare, necesitățile de consum sunt mai mari și poluarea la fel. Ceea ce duce la concluzia că doar educarea cetățenilor nu este suficientă pentru realizarea dezvoltării durabile. Provocarea este să educăm fără a crește nevoia de consum a populației, modificând

modelele de consum și limitând poluarea. În zonele cu educație redusă, în general, economia se reduce la agricultură și extragerea resurselor. Cu cât nivelul de educație crește, apar industrii din ce în ce mai sofisticate și gradul de consum este ridicat, iar poluarea este mult mai mare. Astfel, putem observa că legătura dintre dezvoltarea durabilă și educație este foarte complexă, ultimele cercetări în domeniu oferindu-ne răspunsul la întrebarea “De ce educația este cea care ajută țările să își atingă obiectivele de dezvoltare durabilă?“.

Educația, pe lângă faptul că este un drept al omului, este o premisă pentru obținerea dezvoltării durabile și un instrument esențial pentru o bună administrare, pentru adoptarea unor decizii în cunoștință de cauză și promovarea democrației. De aceea, educația pentru o dezvoltare durabilă poate ajuta să transforme perspectiva noastră în realitate. Educația pentru dezvoltare durabilă dezvoltă și îmbunătățește capacitatea indivizilor, a grupurilor, a comunităților, a organizațiilor și a țărilor de a gândi și a acționa în favoarea dezvoltării durabile. Ea poate genera o schimbare în mentalitățile oamenilor, potențând capacitatea acestora de a crea o lume mai sigură, mai sănătoasă și mult mai prosperă, îmbunătățind astfel calitatea vieții. Educația pentru o dezvoltare durabilă oferă o abordare critică, un grad sporit de conștientizare și puterea de a explora și dezvolta noi concepte, viziuni, metode și instrumente.

Realizarea Agendei 2030, cu cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, poate fi posibilă doar prin transformarea practicilor ne-sustenabile la nivel global. Interdependența ce caracterizează societatea contemporană, procesele de globalizare și consecințele acestora asupra stilului de viață contemporan influențează atât contextele locale, cât și societățile globale. Din aceste considerente, UNESCO a lansat sub egida Educaței Globale, conceptul de ”Educație pentru Dezvoltare Durabilă”, care poate contribui la o societate durabilă prin includerea principiilor și valorilor care stau la baza dezvoltării durabile în procesele educaționale, la toate nivelele și pentru toate vârstele. Astfel, ”Educația pentru Dezvoltare Durabilă” reflectă prerechizitele dezvoltării durabile aplicate în domeniul educației, pentru a asigura că fiecare cetățean înțelege implicațiile complexe ale acțiunilor și alegerilor sale, dar și rolul fiecăruia în asigurarea unui viitor sustenabil, spre exemplu prin responsabilizarea tuturor oamenilor cu privire la degradarea mediului înconjurator.

Educația pentru dezvoltare durabilă are ca scop transmiterea de informații în domeniul dezvoltării durabile și formarea de competențe în promovarea acesteia. Formarea de cetățeni competenți și încrezători poate crea noi oportunități de a avea un stil de viață mai sănătos și productiv, în armonie cu natura și cu grijă față de valori sociale precum egalitatea sau diversitatea culturală.

Dezvoltarea durabilă nu poate fi atinsă decât printr-un efort comun al tuturor cetățenilor globali.Așa cum este înțeles de către comunitatea internațională, termenul de „cetățean global” se referă la asumarea unei identități care merge dincolo de granițele unei națiuni sau ale unei anumit spațiu geo-politic, în virtutea existenței interdependențelor globale mai sus amintite. Conform acestei perpective globle asupra cetățeniei, toți oamenii sunt deja cetățeni globali, chiar dacă nu toți înțeleg încă implicațiile acestui lucru. De aici nevoia de informare și conștientizare, de a dezvolta atitudini, valori, comportamente de cetățeni globali, care să fie transmise mai departe la nivel comunitar, prin exemplul personal și prin intermediul educației.

In prezent, există un acord aproape unanim în rândul profesioniștilor din domeniul dezvoltării asupra faptului că noi acțiuni sunt necesare pentru intensificarea eforturilor din sfera ”Educației pentru Dezvoltare Durabilă”, astfel încât generațiile actuale să își satisfacă propriile nevoi fără a altera capacitatea generațiilor viitoare de a și le satisface pe ale lor, printr-o abordare echilibrată și integrativă a tuturor dimensiunilor dezvoltării sustenabile: economică, socială și de mediu.

Organizația Națiunilor Unite (ONU) recunoaște faptul că oamenii se află în centrul dezvoltării sustenabile.

Elementul definitoriu al acestei Strategii Naționale pentru Dezvoltare Durabilă este racordarea deplină a României la o nouă filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene și larg împărtășită pe plan mondial – cea a dezvoltării durabile.

Conceptul de dezvoltare durabilă are ca premisă constatarea că civilizația umană este un subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie și energie din cadrul acesteia, de stabilitatea și capacitatea ei de autoreglare. Politicile publice care se elaborează pe această bază, precum prezenta Strategie Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României, urmăresc restabilirea și menținerea unui echilibru rațional, pe termen lung, între dezvoltarea economică și integritatea mediului natural în forme înțelese și acceptate de societate. Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă nu este una dintre opțiunile posibile, ci singura perspectivă rațională a devenirii naționale, având ca rezultat statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin confluența factorilor economici, sociali și de mediu.

Îmbunătățirea radicală și diversificarea ofertei educaționale a întregului sistem de învățământ și formare profesională din România este recunoscută ca un obiectiv prioritar de importanță strategică și o condiție obligatorie pentru transpunerea în fapt a principiilor dezvoltării durabile pe termen mediu și lung.

În societatea românească există o largă recunoaștere a faptului că educația reprezintă factorul strategic al dezvoltării viitoare a țării prin contribuția sa esențială la modelarea multidimensională și anticipativă a capitalului uman. Educația este percepută ca o cale spre dezvoltarea durabilă care, în fapt, este un proces de învățare socială în căutare de soluții inovative. O viziune de ansamblu asupra pachetului de măsuri legislative, instituționale și de orientare generală, precum și asupra LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1 2014-1-RO01-KA101-000480

necesarului realist de finanțare este încă în curs de elaborare. Baza acestui proces complex o reprezintă Strategia de la Lisabona, Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea, Comunicarea Comisiei Europene privind societatea informațională, programul de lucru „Educația și formarea profesională orizont 2010” și programul de acțiune integrat în domeniul învățării pe tot parcursul vieții 2007- 2013, precum și prevederile Declarației de la Bologna (1999), Obiectivele Mileniului stabilite în anul 2000, ale Deceniului ONU „Educație pentru o Dezvoltare Durabilă” 2005-2014 și ale Strategiei pe această temă convenite în 2005, la Vilnius, sub egida Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE).

.Obiectiv național: Dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea oportunității sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și incluzivă. Educația pentru dezvoltare durabilă necesită cooperare și parteneriat între multipli factori de decizie: autoritățile centrale și locale, sectorul educațional și cel științific, sectorul sănătății, sectorul privat, industria, transportul și agricultura, comerțul, sindicatele, mass-media, organizațiile non-guvernamentale, comunitatea locală, cetățenii și organizațiile internaționale.

Educația pentru dezvoltare durabilă nu trebuie să se rezume la un punct de vedere ecologist. Ea se dezvoltă ca un concept larg și cuprinzător, reunind aspecte interconectate referitoare la mediu, ca și la problemele economice și sociale. Raportarea la gama extinsă și diversificată de teme care se asociază principiilor dezvoltării durabile necesită o abordare inter- și trans-disciplinară în formule educaționale integrate, cross-curriculare și complementare, care țin seama totodată de specificitatea condițiilor locale, naționale și regionale, ca și de contextul global. Sistemul de educație și formare profesională va valorifica participarea proactivă, și va promova voluntariatul ca expresie a spiritului civic dobândit cu sprijinul școlii.

Prin măsurile preconizate, sistemul educațional din România reconectează tradiția școlii românești la conceptul de educație pentru dezvoltare durabilă ale cărei conținuturi tematice sunt transversal integrate în sisteme educaționale formale, non-formale și informale pe trei dimensiuni: socio-culturală, ambientală și economică prin:

 Conținuturi de educație socio-culturală pe teme locale și universale precum: drepturile omului, pacea și securitatea oamenilor, egalitatea sexelor, diversitate culturală, educație interculturală, educație pentru sănătate și pentru calitatea vieții, educația pentru timpul liber,

buna guvernare (transparența, exprimarea liberă a opiniilor, libertatea expresiei, contribuția la formularea politicilor), educația pro-patrimoniu și pentru memoria locală;

 Conținuturi de educație ambientală (în și pentru mediu): dezideratul protecției mediului în procesul de dezvoltare, calitatea mediului, conservarea, protecția și ameliorarea sa devină scopul dezvoltării; educația pentru regenerarea mediului natural; educația pentru reciclarea și refolosirea materialelor;

 Conținuturi de educație și formare tehnică și profesională prin competențe și proatitudini (a avea înțelegerea realității lumii pentru sine și pentru alții; a poseda cunoștințe generale și a se specializa într-un domeniu de activitate dat; a continua să înveți și a urmări educația pe tot parcursul vieții într-o societate care învață); abilități și aptitudini (a lucra singur sau în echipă cu alții, cu integritate și cu cinste, facând dovadă de onestitate, punctualitate și responsabilitate; a se adapta situațiilor diverse; a cunoaște și a înțelege probleme și dificultăți, a face dovadă de creativitate și de gândire critică pentru a găsi soluții, a rezolva conflicte fără recurs la violență); etica în mijlocul dezvoltării durabilității sociale.

Prin corelare cu strategiile naționale și programele sectoriale, ținând seama și de evoluțiile demografice previzibile, se va identifica profilul de resurse umane de care România va avea nevoie, explicitat pe niveluri educaționale, astfel încât să legitimeze restructurările de sistem și elaborarea programelor de studiu și curriculum, pe baza rezultatelor așteptate ale învățării. Se va asigura, astfel, o abordare sistemică, generatoare de efecte optime pe termen mediu și lung.

Orizont 2020.Obiectiv național: Atingerea nivelului mediu de performanță al UE în domeniul educației și formării profesionale, cu excepția serviciilor în mediul rural și pentru grupurile dezavantajate, unde țintele sunt cele ale UE pentru 2010. Pentru acest orizont de timp se vor avea în vedere, sub rezerva elaborărilor și fundamentării ulterioare, următoarele direcții strategice de acțiune:

Restructurarea ciclurilor de învățământ pe baza profilului de formare specific, și redefinirea

programelor de pregătire în funcție de nivelurile de referință agreate pentru Cadrul Național al Calificărilor, astfel încât să fie asigurate transparența sistemului care sprijină învățarea pe tot parcursul vieții, precum și mobilitatea ocupațională. Operațiunile de restructurare trebuie să ducă la asigurarea accesului și la îmbunătățirea substanțială a calității ofertei de pregătire prin dobândirea de competențe care să susțină dezvoltarea personală, competitivitatea și dezvoltarea durabilă;

Dezvoltarea capacității și inovației instituționale, având la bază managementul cunoașterii, și crearea rețelelor de cooperare care să includă parteneriatele public-privat, în condițiile descentralizării sistemului de învățământ și al autonomiei universitare;

Profesionalizarea managementului educațional și școlar prin formarea resurselor umane

pentru leadership eficient, pentru promovarea atitudinilor participative, proactive și anticipative, și prin dezvoltarea competențelor specifice, acordând aceeași prioritate celor sociale și personale.

Deschiderea sistemului formal de educație prin recunoașterea achizițiilor de învățare

dobândite în contexte non-formale sau informale. Este de așteptat ca, până în 2020, să existe acces real la centre de validare a competențelor dobândite în asemenea contexte, promovând astfel importanța acordată experienței de viață și muncă și relevanța ofertei educaționale, atât pentru aspirațiile celor care învață cât și pentru nevoile de dezvoltare economică și socială

Dezvoltarea bazei instituționale și logistice a sistemului educațional național, inclusiv în

ceea ce privește educația fizică și activitățile sportive și recreative, paralel cu diversificarea ofertei educaționale non-formale și informale.

Cuprinderea în sisteme de învățare permanentă, recalificare sau reciclare profesională se va

ridica la minimum 15% din grupa de vârstă 25-64 ani.

Creșterea calității procesului de formare a personalului didactic și de conducere din

învățământ prin sisteme flexibile, pentru înnoirea stocului de cunoștințe, punând accentul pe promovarea comportamentelor de tip „practician reflexiv”, capabil să transmită abordări interdisciplinare în susținerea dobândirii rezultatelor învățării, în special a celor derivate din exigențele socio-culturale, economice și ambientale ale dezvoltării durabile.

Accentuarea pregătirii tinerilor pentru a se instrui pe tot parcursul vieții, pentru a dobândi

inteligența socio-emoțională și capacitatea de a se adapta competitiv pe piața muncii din Uniunea Europeană.

Dezvoltarea unor programe de studiu diferențiate conform specificului regiunilor și

nevoilor elevilor, acoperirea unui spectru larg și echilibrat de domenii ale cunoașterii pentru înțelegerea în profunzime a legăturilor corelative între aspectele economice, sociale și de mediu, însușirea limbilor străine, valorizarea oportunităților pentru învățare inter- și trans-disciplinară, dobândirea de abilități privind planificarea/cercetarea atât la nivel individual cât și în echipe, implicarea participativă în serviciile pentru comunitate; spiritul de responsabilitate față de problemele globale comune; respect față de valorile universale, multiculturalitate și specificul identitar; dezvoltarea curiozității creatoare și (auto)interogarea continuă.

Extinderea învățământului și formării profesionale de calitate în mediul rural, cultivarea

egalității de șanse și atragerea în sistemul educațional a tinerilor din grupurile defavorizate.

Extinderea cooperării internaționale prin inițierea și participarea la programe și proiecte

europene, bilaterale, transfrontaliere; lărgirea prezenței școlii românești în organismele reprezentative la nivel european și internațional; încurajarea participării diasporei științifice românești la proiecte educaționale realizate în România, și la evaluarea proiectelor, programelor și politicilor educaționale relevante pentru domeniul dezvoltării durabile.

Orizont 2030.Obiectiv național: Situarea sistemului de învățământ și formare profesională din România la nivelul performanțelor superioare din UE; apropierea semnificativă de nivelul mediu al UE în privința serviciilor educaționale oferite în mediul rural și pentru persoanele provenite din medii dezavantajate sau cu dizabilități. Principiile și practicile dezvoltării durabile vor fi încorporate organic în ansamblul politicilor educaționale. În baza direcțiilor strategice care urmează să fie convenite, în linii generale, în anul 2009, se vor realiza exerciții de viziune bazate pe evaluarea comparativă a rezultatelor obținute la fiecare 5 ani, cel relevant pentru orizontul 2030 fiind anul 2019. Eficiența internă și externă a sistemului de educație, de la educația timpurie la studiile post-doctorale, de la educația formală la cea non-formală, de la formarea profesională inițială și continuă până la accesul echitabil la învățare, în condiții de calitate, va fi în continuare obiectivul principal. Învățarea eficientă va rămâne o prioritate, iar formele și metodele de predare vor fi caracterizate prin diversitatea și flexibilitatea abordărilor pedagogice, și se vor concentra pe formarea deprinderii de a învăța și de acumula cunoștințe utile și a capacității de a aplica aceste deprinderi într-un spectru larg de domenii. Metodologia de evaluare, certificare și atestare a calității actului educațional, precum și a relevanței acestuia pe piața muncii se va alinia la procedurile de raportare la reperele de performanță adoptate în Uniunea Europeană, și la cele mai bune practici existente pe plan mondial.

(https://www.scribd.com/document/408734703/Ghira-Virginia-Ghid-Metodic-Educatie-Pentru-o-Dezvoltare-Durabila)

Educația – în spiritul dezvoltării durabile

Pe termen mediu și lung, ca și condiție obligatorie pentru transpunerea în fapt a principiilor dezvoltării durabile, în România este un obiectiv prioritar, de importanță strategică, îmbunătățirea radicală și diversificarea ofertei educaționale a întregului sistem de învățământ și formare profesională. Se are în vedere și faptul că reformele de sistem și investițiile de efort și resurse în acest domeniu prezintă un înalt grad de inerțialitate, capacitatea de absorbție fiind un factor determinant, iar rata de rentabilitate mică pe termen scurt, rezultatele tangibile devenind evidente abia numai după un număr însemnat de ani. Pentru a îndeplini principalul scop, acela de a asigura dezvoltarea durabilă prin intermediul educației, trebuie, înainte de toate, realizată o previziune de ansamblu asupra pachetului de măsuri legislative, instituționale și de orientare generală, precum și asupra necesarului realist de finanțare, având ca bază de pornire strategii și programe deja elaborate, precum: Strategia de la Lisabona, Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea, Comunicarea Comisiei Europene privind societatea informațională, Programul de lucru „Educația și formarea profesională orizont 2010” și Programul de acțiune integrat în domeniul învățării pe tot parcursul vieții 2007-2013, precum și prevederile Declarației de la Bologna (1999), Obiectivele Mileniului stabilite în anul 2000, ale Deceniului ONU „Educație pentru o Dezvoltare Durabilă” 2005-2014 și ale Strategiei pe această temă convenite în 2005, la Vilnius, sub egida Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE (http://www.utgjiu.ro/ecostudent/ecostudent/pdf/2014-04/2_Maria%20Livia%20Lugoj,%20Razvan%20Constantinescu,.pdf).

Obținerea unei educații durabile include, prin urmare, recunoașterea problemei, urmând, ca pornind de aici, să se aloce resurse, asumarea unei responsabilități colective și încheierea unor parteneriate constructive, un factor important, dacă este să ținem cont că parteneriatele, fie ele publice sau public-private, au scopul de a aduce la un loc o serie variată de resurse, de care individual partenerii pot să nu dispună, cu scopul creării unei valori adăugate superioare, întreprinderea de acțiuni decisive și, nu în ultimul rând, indivizibilitatea și unitatea demnității umane, care face parte din acele valori umane ce trebuie să constituie baza educației, valori precum responsabilitatea, toleranța, onestitatea sau respectul față de ce se află în jurul nostru. În acest context, pentru garantarea accesului la educație și la formarea profesională de calitate, precum și pentru asigurarea continuă a calității educației se vor îndeplini obiectivele specifice stabilite prin Programul Operațional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane”:

Îmbunătățirea sistemului de asigurare a calității în învățământul preșcolar, primar și secundar și formarea profesională inițială, prin susținerea unităților de învățământ preuniversitar în vederea perfecționării managementului și a capacității de furnizare a calificărilor relevante pe piața muncii;

 Ameliorarea sistemului de asigurare a calității în învățământul superior prin susținerea universităților în vederea îmbunătățirii managementului și a capacității de furnizare a calificarilor relevante;

 Îmbunătățirea calificării profesorilor, formatorilor și altor categorii de personal din educație și formare, prin sprijinirea formării inițiale și continue a acestora;

 Lărgirea cadrului de stimulare a învățării pe toată durata vieții prin sprijinirea furnizorilor de formare, în vederea dezvoltării sistemului de asigurare și management al calității;

 Sprijinirea obținerii de cunostințe și competențe superioare de către tinerii cercetători, prin extinderea oportunităților pentru studii doctorale și post-doctorale;

Fundamentarea învățării pe baza nevoilor de dezvoltare personală și profesională a tinerilor, din perspectiva dezvoltării durabile și a asigurării coeziunii economice și sociale;

 Asigurarea și recunoașterea complementarității dintre educația formală, non-formală și informală, învățarea permanentă devenind unul din pilonii de bază ai politicii educaționale;

 Deschiderea sistemului educațional și de formare profesională către societate, în ansamblu, către mediul economic, social și cultural.În ultimii ani în România, activitățile legate de dezvoltarea durabilă s-au extins în permanență, fiind centrate pe campanii specifice, proiecte diverse, parteneriate între autoritățile locale, organizațiile non-guvernamentale (ONG-uri), sectorul privat. Pentru a accentua și mai mult importanța conexiunii om-natură, Organizația Națiunilor Unite a declarat perioada 2005-2014 „Deceniul Pentru o Educație Durabilă”. În acest sens, educația pentru dezvoltare durabilă aduce în același timp o nouă motivare pentru actul educațional, oferind astfel oportunitatea celor implicați să participe creativ la identificarea soluțiilor și evaluarea alternativelor pentru crearea unui viitor sustenabil. Educația, în scopul dezvoltării durabile, urmărește și atinge puncte, precum: creșterea conexiunii între bunăstarea oamenilor, economie și protecția mediului înconjurător, tinzând spre o societate a bunăstării eco-efective, crește înțelegerea propriei moșteniri culturale, a diferitelor culturi, a justiției și precondițiilor privind dezvoltarea abilităților de interacțiune interculturală și internațională, îmbunătățeste disponibilitatea și motivația de a participa și influența luarea deciziilor în calitate de cetățeni și membri ai comunității de la locul de muncă și alte comunități, oferă o varietate de abilități vocaționale, creând preachizițiile necesare pentru dezvoltarea fiecărei ramuri a industriei într-o direcție sustenabilă. În România, pe parcursul ultimului deceniu, activitățile legate de dezvoltarea durabilă s-au extins în permanență, fiind centrate pe campanii specifice, proiecte diverse, parteneriate între autoritățile locale, ONG-uri, sectorul privat, școli, licee, universități, precum și Ministerul Educației Naționale.(https://www.scribd.com/document/408734703/Ghira-Virginia-Ghid-Metodic-Educatie-Pentru-o-Dezvoltare-Durabila)

În strânsă relație cu EDD, ONG-urile sunt importanți furnizori de educație informală și non-formală, fiind capabile să implementeze procese de informare a cetățeanului, precum și să integreze și să transforme cunoștiințele științifice în informații ușor de înțeles. Rolul lor de mediatori, între guvern și public, este recunoscut, promovat și sprijinit. Educația pentru dezvoltare durabilă, fiind un subiect de interes comun, poate fi realizată numai într-o echipă interdisciplinară, printr-un efort comun, într-un proiect în care fiecare își aduce propria contribuție, cu calitățile și defectele pe care le are. Relaționarea cu alți parteneri este esențială și necesară pentru crearea de oportunități de învățare în societate, dar și a unui mediu educațional ce cuprinde elemente de bază, precum: viziune, planificare, acțiune și reflecție, adresându-se unor subiecte și probleme din viața reală

Rezumând, am putea spune că, deși s-au facut numeroase încercări de reformare a sistemului educațional, prin formularea și elaborarea diverselor programe și metodologii, în vederea asigurării dezvoltării durabile, multe dintre acestea nu au avut efectul scontat, însă este totuși un pas important, un punct de plecare spre elaborarea unui mod inovator de organizare a structurii educaționale. În opinia noastră, atunci când se vorbește de reforma în educație, trebuie umărită, în principal, evoluția în timp a fiecărui nivel, de la preșcolar la cel postuniversitar și analizate punctele forte și slabe.

Ca și propuneri de reformare a sistemului educațional, ar fi acelea de a scoate în evidență punctele forte și de a realiza un echilibru între metodele practice de predare și cele teoaretice, punând accent pe partea practică, introducerea de programe de consiliere, prin care să se îndrume fiecare preșcolar, elev sau student spre o direcție potrivită acestuia, să fie ajutați să ia deciziile corecte prin argumente clare, având în vedere dorințele, pasiunile și talentele acestora. De asemenea un alt punct ce trebuie corelat la cele menționate anterior, am putea vorbi de eficiența și modalitatea de predare care, în opinia noastră, ar trebui să fie dinamică, bazată pe inovație și metode interactive, care sa capteze atenția. Considerăm că timpul a demonstrat că, oamenii își pierd interesul de a face un anumit lucru dacă nu sunt stimulați. Astăzi se învață mai mult pentru că TREBUIE, pentru că este NECESAR, nu din plăcerea de a afla ceva nou, iar noțiunile acumulate se păstrează pentru un timp foarte scurt, prin urmare nu putem vorbi de dezvoltare durabilă, dacă nu conștientizăm faptul că pentru a ne asigura viitorul, noi suntem cei care trebuie să muncim, să ne educăm mai întâi pe noi ca apoi să îi putem educa pe alții. Totul se petrece în timp, acum suntem copii și avem ca stâlpi de bază părinții, educatorii noștri, învățătorii, profesorii, iar dacă aceștia nu ar ști să ne susțină, am cădea într-un abis din care cu greu am mai putea să ieșim, pentru că totul în viață pornește de la o „bază”.(https://www.scribd.com/document/408734703/Ghira-Virginia-Ghid-Metodic-Educatie-Pentru-o-Dezvoltare-Durabila)

Educația este un process continuu, nu ne naștem învățați, căpătăm cunoștiințe pe parcurs, cunoștiințe pe care și noi la rândul nostru le vom transmite mai departe copiilor noștri, nepoților și așa mai departe, dar dacă nu facem ceva, să ne creăm nouă înșine un viitor sustenabil, să cream o „bază” durabilă, cum putem să ne gândim la viitorul urmașilor noștri? Se spune „Traiește clipa!” – “Carpe Diem!”, că nu știi ce îți aduce ziua de mâine, dacă plecăm de la această premisă, nu vom ajunge nicăieri, într-adevăr viitorul este incert, dar totul depinde numai de noi să ne asigurăm că totuși vom avea un viitor, că ne vom putea susține și îmbunătăți calitatea vieții, satisfacându-ne nevoile, fără a periclita însă mediul înconjurător, de la care, dacă am știi cum să profităm și cum să îl protejăm, am primi mai mult decât am avea nevoie. Oamenii ar trebui să înțeleagă că, pentru a asigura o lume durabilă, este nevoie de angajare și de cunoașterea unor informații relevante și aplicabile în diferite domenii, de capabilitatea de a analiza și compara diferite interese, dând dovadă de respect față de alte popoare și culturi.

În concluzie, educația ar trebui să creeze cadrul prin care să ofere inspirația necesară, să stimuleze creativitatea, îndrumându-i pe oameni spre o gândire critică, spre cooperare, în vederea soluționării unor probleme complexe, reale. Prin urmare, cum am mai spus, pentru o dezvoltare durabilă avem nevoie de educație, să ne educăm în primul rând pe noi și apoi pe cei de lângă noi, mereu apar lucruri noi ce merita explorate și, de ce nu, exploatate eficent. (https://www.scribd.com/document/408734703/Ghira-Virginia-Ghid-Metodic-Educatie-Pentru-o-Dezvoltare-Durabila)

3.EDD ȘI INFLUENȚA ASUPRA CREȘTERII CALITĂȚII REZULTATELOR ÎNVĂȚĂRII

Educația este un instrument esențial pentru realizarea unui viitor durabil. De fapt, în ultimul deceniu, numeroase declarații din cadrul conferințelor ONU au pledat în mod repetat pentru educație, sensibilizarea și creșterea gradului de conștientizare a publicului privind dezvoltarea sustenabilă.Însă, progresele realizate în crearea și punerea în aplicare a programelor, nu au avut efectul scontat.

De aceea, considerăm, că trebuie să ne punem anumite întrebări: De ce nu au avut efect? De ce nu apar reorientări în sistemul educațional al abordării dezvoltării durabile? Ce am învățat până acum? Am explorat toate cauzele și soluțiile? Și dacă raspunsul este NU, atunci ce măsuri trebuie avute în vedere, astfel încât acest răspuns negativ să devină unul pozitiv?

Legătura dintre dezvoltare durabilă și educație, prin urmare, este complexă. Conform cercetărilor, educația este cea care ajută țările să își atingă obiectivele de dezvoltare durabilă, având impact asupra creșterii productivității în agricultură, a gradului de atenție acordată sănătătii, reduce rata de creștere a populației și, în general, crește nivelul de trai. În reorientarea educației către dezvoltarea durabilă, cei care dezvoltă programe de educație trebuie să găsească echilibrul între cunoștințele viitorului și cele ale trecutului, între inovație și tradiție.

O educație de calitate nu se referă doar la conținutul specific al curriculumului ci și la caracteristici ale învățării cum ar fi aptitudini transferabile:( Delors, J. (Chairman) (1996). Learning:

The Treasure Within, Report to UNESCO of the International Commission on Education for the Twenty-first Century, UNESCO Publishing, Paris)

 A învăța să înveți – cunoștințe, valori și abilități de căutare, cunoaștere și înțelegere

 A învăța să faci – cunoștințe, valori și abilități de implicare activă în crearea de locuri de muncă productive și de recreere



A învăța să trăim împreună – cunoștințe, valori și abilități pentru cooperare internațională, interculturală și pace

 A învăța să fii – cunoștințe, valori și abilități pentru bunăstarea personală și a familiei

La acești patru piloni ai educației de caliatate s-ar putea adăuga :

 A învăța să te transformi pe sine și societatea– cunoștințe, valori și abilități pentru un viitor durabil.

Cei 5 piloni oferă o bază pentru educație de a furniza instrumentele esențiale ale învățării (cum ar fi exprimare orală, rezolvare de probleme) și conținutul primar al învățării (cum ar fi cunoștințe, abilități, valori și atitudini) necesare unei ființe umane pentru a fi capabilă să supraviețuiască, să-și dezvolte la maxim capacitățile, să trăiască și să muncească cu demnitate, să-și îmbunătățeească calitatea vieții, să ia decizii în deplină cunoștință de cauză, să manifeste empatie și să continue să învețe.

În aceeași publicație s-a prevăzut cadrul pentru educația în secolul 21, ca un mod de gândire asupra calității rezultatelor învățării, în care cei 5 piloni nu trebuiesc văzuți separat, ci este necesar să fie integrați.(https://www.scribd.com/document/408734703/Ghira-Virginia-Ghid-Metodic-Educatie-Pentru-o-Dezvoltare-Durabila).

Dezvoltarea durabila este o provocare international si astefel institutiile de invatamant trebuie sa se indrepte spre alte tari si sectoare pentru a invata din experienta lor.Adoptarea practicilor dezvoltarii durabile nu siunt intotdeauna foarte clar conturate.Trebuie explorate si publicate mai ales beneficiile privind tratarea problemelor financiare.Trebuie sa schimbam linia economica de baza pentru aprecierea dezvoltarii complete a omului in ecosisteme sanatoase.(POSTDRU/156/1.2/G/133630).

In ultimii ani în România, activitățile legate de dezvoltarea durabilă s-au extins în permanență, fiind centrate pe campanii specifice, proiecte diverse, parteneriate între autoritățile locale, organizațiile non-guvernamentale (ONG-uri), sectorul privat. Pentru a accentua și mai mult importanța conexiunii om-natură, Organizația Națiunilor Unite a declarat perioada 2005-2014 „Deceniul Pentru o Educație Durabilă”. În acest sens, educația pentru dezvoltare durabilă aduce în același timp o nouă motivare pentru actul educațional, oferind astfel oportunitatea celor implicați să participe creativ la identificarea soluțiilor și evaluarea alternativelor pentru crearea unui viitor sustenabil. Educația, în scopul dezvoltării durabile, urmărește și atinge puncte, precum: creșterea conexiunii între bunăstarea oamenilor, economie și protecția mediului înconjurător, tinzând spre o societate a bunăstării eco-efective, crește înțelegerea propriei moșteniri culturale, a diferitelor culturi, a justiției și precondițiilor privind dezvoltarea abilităților de interacțiune interculturală și internațională, îmbunătățeste disponibilitatea și motivația de a participa și influența luarea deciziilor în calitate de cetățeni și membri ai comunității de la locul de muncă și alte comunități, oferă o varietate de abilități vocaționale, creând preachizițiile necesare pentru dezvoltarea fiecărei ramuri a industriei într-o direcție sustenabilă. În România, pe parcursul ultimului deceniu, activitățile legate de dezvoltarea durabilă s-au extins în permanență, fiind centrate pe campanii specifice, proiecte diverse, parteneriate între autoritățile locale, ONG-uri, sectorul privat, școli, licee, universități, precum și Ministerul Educației Naționale. În strânsă relație cu EDD, ONG-urile sunt importanți furnizori de educație informală și non-formală, fiind capabile să implementeze procese de informare a cetățeanului, precum și să integreze și să transforme cunoștiințele științifice în informații ușor de înțeles. Rolul lor de mediatori, între guvern și public, este recunoscut, promovat și sprijinit. Educația pentru dezvoltare durabilă, fiind un subiect de interes comun, poate fi realizată numai într-o echipă interdisciplinară, printr-un efort comun, într-un proiect în care fiecare își aduce propria contribuție, cu calitățile și defectele pe care le are. Relaționarea cu alți parteneri este esențială și necesară pentru crearea de oportunități de învățare în societate, dar și a unui mediu educațional ce cuprinde elemente de bază, precum: viziune, planificare, acțiune și reflecție, adresându-se unor subiecte și probleme din viața reală.(http://www.utgjiu.ro/ecostudent/ecostudent/pdf/2014-04/2_Maria%20Livia%20Lugoj,%20Razvan%20Constantinescu,.pdf)

Concluzii generale

Studiul întitulat „ Analiza florei din rezervatia si situl de importanta comunitara ROSCI0234 Stanca- Ștefănești si implicatiile temei in procesul didactic” presupune o cunoaștere profundă a speciilor vegetale răspândite în localitatea Ștefănești, județul Botoșani. Lucrarea cuprinde: un scurt istoric al cercetărilor ce au fost întreprinse în județ și în zona cercetată, importante contribuții aduse la cunoașterea diversității florei și vegetației din zonă, cadrul natural al zonei cercetate ( așezarea geografică, alcătuite geomorfologică și geologică, solurile, regimul hidrologic, relieful, clima ), descrierea nodului Stanca-Costesti ,flora regiunii ( conspect floristic, scurta caracterizare a florii, analiza categoriilor economice, analiza taxonomică,diversitatea floristica in contextul lucrarilor de intretinere ale nodului hidrotehnic),valorificarea instructiv-educativ a temei(aplicatiile temei in cadrul lectiilor de botanica si ecologie,excursia didactica,cercul de biologie,actualitati si perspective ale educatiei pentru dezvoltare durabila) , concluzii generale.

Din studiile efectuate rezultă că pe acest teritoriu se întâlnesc 75 de familii cu 556 de specii din care cea mai bine reprezentată este familia Asteraceae cu 83 de specii. In ceea ce privește flora, întrucât aici este climă temperat-continentală, trei sunt formele vegetale predominante și anume: plante lemnoase în care intră pădurile de foioase, de stejar, fag și ulm, de-a lungul Prutului, apoi plantele ierboase de stepă și silvostepă și a treia categorie este una mixtă.

Din punct de vedere al cercetărilor floristice din zona Ștefănești-Stânca, a vegetației și a tipurilor de fructe, spectrul formelor biologie se pot evidenția procentul ridicat al hemicriptofitelor ( circa 48,65% ), urmat de terofite ( 22,40% ). Din punct de vedere al originii fitogeografice, ce constată o notă originică sudică și estică, conferând florei un pronunțat aspect pontico-sarmatic.

Daunele cele mai profunde apar în ultimele 2 secole, odată cu perfecționarea mijloacelor tehnice, iar în deceniile noastre asaltul asupra naturii a căpătat dimensiuni nemaiîntâlnite. Flora și vegetația naturală este înlocuită pe mari suprafețe cu culturi agricole, pădurile au fost defrișate pe mari suprafețe in scop agricol. Pajiștile și fânețele sunt reduse ca suprafață și aflate într-un studiu avansat de degradare ca urmare a practicării unui pășunat nerațional. Covorul ierbaceu este parțial distrus și cu o compoziție floristică modifică, predominând speciile cu valoare furajeră scăzută. Prin defrișările efectuate, prin desțelenirea pajiștilor, pășunat nerațional, aplicarea unor tehnologii de lucru neadecvate in agricultură, suprafețe însemnate sunt scoase din circuitul economic. In urma construcției barajului și a hidrocentralei de la Stânca-Costești flora și vegetația din împrejurimi a suferit modificări, in sensul sărăcirii numerice, instalarea a numeroase specii cu valoare biologică scăzută. Din vegetația inutilă se păstrează fragmente, iar în urma perturbărilor produse, suprafețe mari sunt ocupate de fitocenoze cu o vegetație ruderală.

Cu toate aceste modificări esențiale, teritoriul Stanca -Ștefănești cuprinde o floră de mare interes științific, locul clasic al speciei Schivereckia podolica, unul din importantele obiective ocrotite in Romania.

Pentru a valorifica tema aleasa in cadrul procesului instructiv-educativ am folosit subiectul in cadrul lectiilor de botanica si ecologie si in cadrul activitatilor extrascolare.Am avut in vedere ca elevii sa cunoasca si sa constientizeze importanta situlul de referinta si a obtin din parea lor ,comportamente ecologice si de protectia mediului natural. Am incercat sa valorific tema aleasa si in cadrul cercului de biologie ,,Biologii Liceului,, Stefan D.Luchian” Stefanesti si cu ajutorul uner vizite in zona de interes.Impactul temei asupra activitatii instructiv-educative a fost si este unul pozitiv ,elevii manifestand interes si curiozitate cu privire la parcicularitatile floristice a cestei zone.

In încheierea acestei lucrări am anexat un număr de fotografii pentru a evidenția detalii ale acestui teritoriu surprinse prin imagini.

Foto nr57 Hidrocentrala ,Rezervatia Stanca-Stefanesti,lacul de linistire (imagini personale)

Foto nr58 Rezervatia Stanca-Stefanesti (imagine personala)

Foto nr 59Pod rutier peste barajul Stanca-Costesti (imagine personala)

Foto nr 60 Rezervatia Stanca-Stefanesti (fotografie personala)

Foto nr61 lacul de linistire si zone limitrofe (fotografie personala)

Foto nr 62 Barajul Stanca-Costesti (fotografie personala)

Foto nr 63 Raul Baseu (fotografie personala)

Foto nr 64DN 24 C si zone limitrofe raului Baseu (fotografie personala)

Foto nr 65 DN24 C vedere Stanca-Stefanesti (fotografie personala)

Foto nr 66 DN 24 C Stanca -Stefanesti (fotografie personala)

Foto nr 67 DN 29 Botosani –Stefanesti (fotografie personala)

Foto nr 68drum comunal spre granita cu Republica Moldova (fotografie personala)

Foto nr 69 Raul Prut (fotografie personala)

Foto nr 70 Lac de acumulare (Imagine personala)

Foto nr 71Baraj si lac de acumulare Staca-Stefanesti (imagine personala)

Foto nr 72lac de acumulare Stanca-Stefanesti (imagine personala)

Foto nr 73lac de acumulare Stanca-Stefanesti (imagine personala)

Foto nr 74 Plaja si lac de acumulare Stanca-Stefanesti (imagine personala)

Foto nr 75 DN 24 Botosani-Stefanesti (imagine personala)

Foto nr 76 Baraj si lac de acumulare Staca-Stefanesti (imagine personala)

BIBLIOGRAFIE

1.A. Ardelean,Dr. Gh. Mahon, Prof. M, Georgescu. Editura. Casa de editură și comerț „ S C A I U A ” 1993, Rezervații și monumente ale naturii din România.,

2. Aurel Ardelean,Gheorhe Mahon, Editura. Victor B Victor., Parcuri și rezervații naturale din România,2006

4.Atlasul universului viu II- Editura Comenius, Sfântu Gheorghe, pag. 5-15 , 2006.

5.Beldie, A., Flora României. Detrerminator ilustrat al plantelor vasculare, I-II, Ed. Acad. R.S.R., București, 1977, 1979

6. Borza AL., BOSCAIU., 1956 „ Introducere în studiul covorului vegetal ”, Edit. Acad. Rom., București

7.Burac –Tofan,Tatiana. Flora si vegetația din valea Prutului. Ed. Corson, Iași, 2002

8.Burcu, Aurelian, Burcu ,Alexandru, Educație ecologică, dezvoltarea durabilă șicalitatea vieții, Editura Mega, 2005

9.BRÂNZĂ D. , 1883 , „ Podromul florei României ”, Edit. Didactică și Pedagogică, București.

10.Cogălniceanu Dan. ( 2007 ) Ecologie și protecția mediului. Ministerul Educației și Cercetării. Unitatea de Management a Proiectului pentru Învățământul Rural, București, pag 2, 2007

11.Ciocirlan V . Flora ilustratǎ a României Ed.Ceres. București.,2000

12.Chifu T. et. al. Botanica sistematică. Ed. Unv. ,,Al.I. Cuza ,, Iași, 2001

13.CHIFU T., MÂNZU C, ZAMFIRESCU OANA, ȘURUBARIU B.,, Îndrumător pentru lucrări practice la botanică sistematică”. 2002, Edit. Univ. Al. I. Cuza, Iasi.

14.CHIFU T. MITITELU D., 1994, ,, Flora și vegetația din județul Botoșani”, Stud. Și Com., Muz., Științe Naturale Bacău.

15..Costică, Naela, Ghid de formaremetodologica in domeniul educatiei de mediu, Ed. Corona, Iasi, 2007 (pag 62-76)

16.Costică Naela, 2008, Didactica biologiei. Ed. Ștef, Iași, 2008

17.CRISTEA V., 1993, „ Fitocenologia și vegetația României, Edit. Univ. Cluj- Napoca ”.

18.Cucoș Constantin coordonator, ( 1998 )Psihopedagogie pentru examenele definitivare și grade didactice. Editura Polirom, Iași, pag, 189, 1989.

19.DRĂGULESCU C. 1988, „ Plante alimentare din flora spontană a României ”, Edit. Sport-Turism, București.

20.DOBRESCU C., VIȚALARIU GH., 1985 ” Contribuții la studiul vegetației din Moldova,, Analele Științifice ale Universității < Al. I. Cuza > Iași, Tomul XXX, s. ll a. Biologie

21.Dumitru Gheorghe, Dumitru Constanța, 2004 ) Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004.

22.Ecologia și protecția mediului- Curs. Iași, pag 13-14, pag 52, 2005.

23.Gache, Carmen, Dinamica avifaunei din bazinul râului Prut. Publ. SOR, 16. Ed. Risoprint, Cluj – Napoca, 2002

24.GRECESCU D., 1879, „ Conspectul florii României”.

25.Gheorghiță C, Grigoraș M, Țivlea J, ( 2000 ) Lumea pe care ne o dorim, Editura Spiru Haret, Iași, pag. 2-6, 2000.

26.Ignat, Alina Elena. Aspecte privind biologia stârcilor, lopătarilor și tihanușilor din zona centrală a bazinului românesc al Prutului. Ed. Univ. Al.I. Cuza” – Iași, 2009

27. Jităreanu Carmenica Doina, ( 2002 ) Fiziologie vegetală, Editura „ Ion Ionescu de la Brad”

28.Mahon Gh., Dr. A. Ardelean, Prof. M, Georgescu. Editura. Casa de editură și comerț „ S C A I U A ” 1993, Rezervații și monumente ale naturii din România

29.Gheorhe Mahon, Aurel Ardelean. Editura. Victor B Victor, Parcuri și rezervații naturale din România,2006

30. MIHAI GH., „ Cercetări asupra vegetației lemnoase din silvostepa bazinului Bașeu”, Stud. Și Com., Muz.Științe naturale Bacău.

31.MIHAI GH., 1970 ,, Cercetări asupra evoluției și succesiunii asociaților vegetale din bazinul Bașeului”, Stud. și Com., Muz., Științe naturale Bacău

32.MIHAI GH., ,, Vegetația pajiștilor xerofile din bazinul Bașeului, Stud. și Com., Muz.Științe Naturale, Bacău.

33.MIHAI GH., 1971 „ Analiza florei cormofilelor din bazinul Bașeului”, Stud. Și Com., Muz. Științe naturale, Bacău

34.MIHAI GH., 1969, „ FLORA ȘI VEGETAȚIA DIN BAZINUL BAȘEULUI”, rezumatul tezei de doctorat.

35.MIHAI GH., 1971, „ Vegetația lemnoasă din zona forestieră a bazinului Bașeu”, Stud. Și Com., Muz., Științifice Naturale Bacău.

36.MIHAI GH., 1969, „ Contribuții la cunoașterea arborilor și arbuștilor ornamentali în localitățile din bazinul Bașeului, Asuci, s-II a, XV, f2.

37.MIHAI GH., „ Considerații asupra florei medicinale din bazinul Bașeului” , Stud. Și Com., Muz., Șt Nat. Dorohoi.

38.Mihai Stanciu, ( 2003 ) Didactica postmodernă, Editura Universității Suceava, pag. 209, 2003.

39.Nicola I. ( 1996 ). Tratat de pedagogie școlară, Editura Didactică și pedagogică, București, pag. 383, 1996

40. ȘTEFAN N. MITITELU D., 1980 „ Contribution chorologique pour la flore de la Roumanie, An. Șt. Univ” < Al. I. Cuza > Iași

41.Mititelu, D., Burac – Tofan, Tatiana& Anitei Liliana .Plante noi și rare în Republica Moldova și România. Stud. și cerc.Biol., veg., 48, 2, 119-121, București,1996

42.MITITELU D., PASCAL P., BARABOȘ N., HAJA S., 1971 ,, Completări la flora Moldovei”, Stud., și Com., Muz. Naturale Bacău. Flora R.S.R., vol. I-XIII, Academia Română, 1952-1976.

43.MITITELU D., BARABAȘ N., HAJA S., 1971 ,, Flora și vegetația rezervației ; < Stânca-Ștefănești>”, Stud., și Com., Muz. Științe naturale Bacău

44.PAPP, C., Contribuție la cunoașterea vegetației de la Stânca Ștefănești (Botoșani). Lucr.Societ.Geogr.„D. Cantemir”, Univ. Iasi, 3, 1-34., 1940.

45.SANDA V., POPESCU A., BARABOȘ N., Cenotaxonomia și caracterizarea grupărilor vegetale din România ”, 1998, Edit. I. Borcea Iași, Complexul Muzeal de Științe ale Naturii.

46.SANDA V., BIȚA-NICOLAE CLAUDIA D., BARABOȘ N., 2003, „ Flora cormofolelor spontane și cultivate din România”, Edit. < Ion Borcea >, Bacău.

47. Secu C., 2003, „ Bazinul râului Bașeu”, Studiu fizico-geografic, Edit. < Terra Nostra >, Iași

3.Sarbu,Anca ,Arii speciale pentru protecția și conservarea plantelor în România, Important Plant ( IPA-s ) în România,2007

48. ȘTEFAN N., 2005 „ Curs de fitocenologie ” Iași

49.SÂRBU I., ȘTEFAN N., IVĂNESCU LĂCRĂMIOARA, MÂNZU C., 2001, Flora ilustrată a plantelor vasculare din estul României, vol. I și II, Edit. Univ. < Al. I. Cuza >, Iași.

50.Păcurari O, Târcă A, Sarivan L, ( 2003 ) Strategii didactice inovative: suport de curs, Editura Sigma, București, pag. 32-33, 2003.

51. Țopan Emilian , Călăuza Monumentelor naturii din Moldova,1968,Iasi

52. Catalogul habitatelor, speciilor si siturilor – Info Natura 2000 in Romania, Coordonator editorial: Tudor Branzan, Produs de: SC Exclus Prod SRL in colaborare cu R.A Monitorul Oficial, © Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice – Directia Generala Protectia Naturii Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor natura 2000 în România,2013.

53.SursaRAPORT FINAL – ”Cartare specii și habitate” – Executant: Stoleriu Cristian Constantin – PFA, Beneficiar: Fundația Corona – Iași

54.Ghid de conservare a biodiversitatii in siturile NATURA 2000,Fundatia Corona,APM Botosani

Webgrafie

https://manageulpsslatina.files.wordpress.com/2014/12/ghira_virginia_ghid-metodic_educatie-pentru-o-dezvoltare-durabila.pdf

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Centrala_hidroelectric%C4%83_de_la_St%C3%A2nca_-_Coste%C8%99ti#Amplasament

https://ro.wikipedia.org/wiki/Barajul_St%C3%A2nca_-_Coste%C8%99ti

( https://www.bzi.ro/calatorie-prin-inima-uriasului-de-beton-video-foto-180504

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Centrala_hidroelectric%C4%83_de_la_St%C3%A2nca_-_Coste%C8%99ti#Amplasament

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_St%C3%A2nca_-_Coste%C8%99ti_(sit_SPA)

https://www.crocus.co.uk/plants/_/achillea-millefolium/classid.2000007840

https://www.anpc.ab.ca/wiki/index.php/Agropyron_repens

https://ro.wikipedia.org/wiki/Brusture

https://divine-warrior-ninjutsu.myshopify.com/products/wormwood-artemisia-absinthium-0-05g-approx-575-850-seeds-0-25g-1g-5g-quantity-options-0-25g-2875-4250-seeds

https://ast.wikipedia.org/wiki/Atropa_belladonna

http://www.missouriplants.com/Whitealt/Capsella_bursa-pastoris_page.html

https://seedcorner.com/caraway-carum-carvi-seeds/

https://faunusplant.ro/blog/2016/09/22/cand-si-cum-poti-utiliza-rostopasca/

https://www.click.ro/utile/sanatate/ceasca-de-sanatate-cicoarea-un-remediu-pentru-zeci-de-afectiuni

https://en.wikipedia.org/wiki/Centaurea_cyanus#/media/File:Centaurea_cyanus_3.jpg

https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83ducel#/media/Fi%C8%99ier:Crataegus-monogyna-frugt.JPG

https://www.123rf.com/photo_77987095_plant-horsetail-or-common-horsetail-lat-equisetum-arvense-the-spore-shoots.html

https://www.secom.ro/articles/sunatoarea-proprietati-beneficii-si-moduri-de-utilizare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Volbură#/media/Fișier:Convolvulus_arvensis.jp

https://www.seeds-gallery.shop/en/home/jimson-weed-seeds-or-devil-s-snare-datura-stramonium.html

https://www.123rf.com/photo_60305712_melilotus-officinalis-known-as-yellow-sweet-clover-yellow-melilot-ribbed-melilot-common-melilot-in-a.htm

.https://farmaciiledona.ro/dona-info/izma-buna-sau-menta-mentha-piperita-I726

https://worldoffloweringplants.com/lamium-album-white-dead-nettle/

https://semintelegumeflori.ro/ierburi-ecologice/1286-musetel-ecologice.html.

https://www.cotidianul.ro/galbenelele-au-grija-de-stomac/

Busuiocul, o adevărată MINUNE pentru sănătate: Vindecă cele mai dificile afecţiuni

https://en.wikipedia.org/wiki/Plantago_lanceolata

https://ro.wikipedia.org/wiki/Troscot

http://www.naturalmedicinalherbs.net/herbs/p/potentilla-anserina=silverweed.php

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciubo%C8%9Bica-cucului

https://www.hedgesdirect.co.uk/acatalog/dog-rose-hedge-rosa-canina.html

https://inlandvalleygardenplanner.org/plants/salvia-officinalis-3

https://www.amkhaseed.com/products/elderberry-black-sambucus-nigra

.https://en.wikipedia.org/wiki/Saponaria_officinalis

https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83p%C4%83die

https://en.wikipedia.org/wiki/Thymus_pulegioides

https://en.wikipedia.org/wiki/Urtica_dioica

https://www.paradisverde.ro/plante-medicinale/de-ce-este-supranumita-lumanarica-ceaiul-iernii

https://en.wikipedia.org/wiki/Xanthium_spinosum

.https://www.didactic.ro/materiale-didactice/63014_plante-ocrotite-in-romania_

https://www.edusoft.ro/parcurile-nationale-si-naturale-de-pe-teritoriul-romaniei-o-diversitatepeisagistica https://ro.wikipedia.org/wiki/St%C3%A2nca_%C8%98tef%C4%83ne%C8%99ti

https://www.didactic.ro/materiale-didactice/omul-in-relatie-cu-natura)

http://scig.ro/images/docs/Erasmus_KA1_2016-. 2018/Lectii_multimedia/Proiect_didactic_Biologie.pdf_

http://dpus.usv.ro/docs/A6/A6.4_continut_dezvoltare_durabila_(sustenabilitatea).pdf)

https://www.edu.ro/educa%C8%9Bie-pentru-dezvoltare-durabil%C4%83)

http://www.utgjiu.ro/ecostudent/ecostudent/pdf/2014-04/2_Maria%20Livia%20Lugoj,%20Razvan%20Constantinescu,.pdf

http://www.utgjiu.ro/ecostudent/ecostudent/pdf/2014-04/2_Maria%20Livia%20Lugoj,%20Razvan%20Constantinescu,.pdf