STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAREA ALIAJULUI Ti6Al4V ÎN CAZUL STRUNJIRII EXTERIOARE [302538]

[anonimizat]: [anonimizat]6Al4V ÎN CAZUL STRUNJIRII EXTERIOARE

Conducător științific : Absolvent: [anonimizat]

2017

[anonimizat]üglich dEn Ti6Al4V

LEGIERUNGEN beim AUßENLÄNGSDREHEN

Betreuer: Studienabsolvent:

S.l.dr.ing.Trif Adrian TODICA aNAMARIA

2017

[anonimizat]: [anonimizat],

DECAN ȘEF DEPARTAMENT

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Absolvent: [anonimizat]: TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI GERMANĂ 1

Promoția: 2017 .

Forma de învățământ: ZI .

Tema propusă: STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAREA ALIAJULUI Ti6Al4V ÎN CAZUL STRUNJIRII EXTERIOARE .

Tema a fost propusă de: a) facultate;

b) societate comercială;

c) [anonimizat];

d) alte situații.

Scurtă descriere a stadiului actual al temei (cca 50…60 cuvinte) ___________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________Originalitatea temei: a) la prima abordare;

b) îmbunătățirea soluției existente;

c) a mai fost dată la examenul de diplomă;

d) brevet de invenție;

e) [anonimizat] ? ________________________________________________

Oportunitatea rezolvării temei (cca 20…30 cuvinte) _____________________________________________ _______________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________

Data primirii temei: _______________________________

Locul de documentare: _______________________________

Conducător științific: _______________________________

Consultanți: _______________________________

Data susținerii lucrării: _______________________________

Conducător științific, _________________________ Absolvent, ___________________________

[anonimizat]: INGINERIA FABRICAȚIEI

FIȘA DE APRECIERE

a lucrării de diplomă

Absolvent: TODICA ANAMARIA .

Specializarea: TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI GERMANĂ 1

Promoția: 2017 .

Forma de învățământ: ZI .

Tema0abordată: __________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________________

Concordanța între conținutul lucrării și titlu: a)Foarte Bună; b)Bună; c)Medie; d)Slabă; e)Foarte Slabă;

Corectitudinea soluțiilor: a)Foarte Bună; b)Bună; c)Medie; d)Slabă; e)Foarte Slabă;

Corectitudinea utilizării bibliografiei: a)Foarte Bună; b)Bună; c)Medie; d)Slabă; e)Foarte Slabă;

Ritmicitatea în elaborarea lucrării: a)Foarte Bună; b)Bună; c)Medie; d)Slabă; e)Foarte Slabă;

Nivelul științific al lucrării: a) Înalt; b) Mediu; c) Slab;

Calitatea documentației întocmite: a)Foarte Bună; b)Bună; c)Medie; d)Slabă; e)Foarte Slabă; Execuție practică/sau dezvoltare software: a) Da; b) Nu.

Originalitatea soluțiilor propuse (scurtă descriere de cca 30…50 cuvinte) ____________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Utilizarea tehnicii de calcul, la: a) redactare; b) proiectare; c) total d) alte situații______________

Aplicabilitatea lucrării în: a) societăți comerciale; b) universități/institute de cercetare; c) nu are aplicabilitate imediată; d) alte situații ____________________________________________________

Contribuția absolventului în ansamblul lucrării este de:a) 0-25%; b) 25-50%; c) 50-75%; d) 75-100%.

Decizia conducătorului științific care a analizat lucrarea, este de: a) Acceptare; b) Refacere;

c) Respingere.

Conducător științific, ______________________________ Absolvent, _______________________

Data: _________________________ Data: __________________________

Declarație pe propria răspundere

privind autenticitatea lucrării de diplomă,

Subsemnatul, TODICA ANAMARIA, legitimat cu C.I., seria XB, nr. 379617, CNP 2940914060592, autorul lucrări STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAREA ALIAJULUI Ti6Al4V ÎN CAZUL STRUNJIRII EXTERIOARE, elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a studiilor de licență, la Facultatea de Construcții de Mașini, Specializarea Tehnologia Construcțiilor de Mașini Germană, din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, sesiunea Iulie 2017, a anului universitar 2016-2017, declar pe propria răspundere că această lucrare este rezultatul propriei activități intelectuale, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate în textul lucrării și în bibliografie.

Declar, că această lucrare de diplomă nu conține porțiuni plagiate, iar sursele bibliografice au fost folosite cu respectarea legislației române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.

Declar, de asemenea, că această lucrare de diplomă nu a mai fost prezentate în fața unei alte comisii de examen de licență/diplomă/disertație.

În cazul constatării ulterioare a unor declarații false, voi suporta sancțiunile administrative, respectiv, anularea examenului de licență/diplomă/disertație.

Data, Nume, prenume

07 .07.2017 TODICA ANAMARIA

Semnătura

__________________

REZUMAT

În această lucrare s-a realizat urmărirea influenței temperaturii asupra plăcuțelor amovobile și modul de fragmentare al așchiei în cazul strunjirii exterioare a unei bare de titan.

În primul capitol al lucrării sunt prezentate generalități privind stadiul actual al prelucrarii titanului prin strunjire.

Al doilea capitol al lucrării prezintă noțiuni generale privind aliajul Ti6Al4V. De asemenea sunt prezentate noțiuni generale legate de modul de fragmentare a așchiilor.

Studiul temperaturii în timpul procesului de strunjire este prezentată în capitolul al treilea.În acest capitol s-a trecut în revistă influența parametrilor a procesului de așchiere asupra temperaturii rezultată în urma prelucrării prin strunjire pe toată durata procesului, precum și metodele de măsurare a temperaturii în timpul așchierii.

În capitolul 4 se realizează o simulare a procesului de strunjire a materialului aliat Ti6Al4V, în urma acestor simulări se obțin temperaturile rezultate în timpul procesului de strunjire în zona de contact dintre tăișul principal și materialul prelucrat. Simularea s-a realizat cu ajutorul software-ului DEFORM 2D. Prin utilizarea acestui program s-a studiat impactul temperaturii în cazul strunjirii materialului aliat Ti6Al4V, cu parametri de așchiere diferiți.

În ultimul capitol este prezentat un experiment efectuat în atelierul Facultății Construcții de Mașini, determinându-se modul de fragmentare al așchiilor, temperatura obținută în timpul procesului de așchiere la contactul dintre plăcuță și semifabricat, instrumentul de măsurare fiind un pirometru cu infraroșu .

În partea finală sunt comparate și interpretate rezultatele obținute pe cale teoretică și experimentală.

INTRODUCERE

Titanul și aliajele sale se folosesc pe scară largă în industria aerospațială, începând cu anii 1980 când au fost implementate în proiectele militare, mai târziu fiind preluate în construcția aeronavelor comerciale. Datorită rezistenței la coroziune, raportului rezistență-greutate și proprietăților mecanice constante în timp are numeroase aplicabilități în biomedicină, industria constructoare de mașini și petrolieră. [WWW..03]…

Este cunoscut faptul că forțele mari dezvoltate în așchiere în combinație cu frecarea, care se produce la alunecarea așchiei, produc o cantitate mare de căldură, care datorită conductivității termice reduse ale aliajului Ti6Al4V nu se disipează ușor în atmosferă. Acest lucru duce la apariția unei uzuri de tip crater în zona muchiei așchietoare, având ca efect distrugerea accelerată a sculei.

O altă trăsătura a titanului este modulul de elasticitate ridicat, acesta are tendința de a se comporta precum un arc care tinde să se îndepărteze de scula așchietoare. Astfel se utilizează regimuri de așchiere intensive sau un sistem de forțe suplimentare pentru a se menține în așchiere. De asemenea se recomandă utilizarea sculelor cu muchii așchietoare foarte ascuțite și unghiuri mari de forfecare, pentru obținerea unor așchii cât mai subțiri.

Subiectul tratat în această lucrare cuprinde o serie de noțiuni generale legate de procedeele actuale de prelucrare prin strunjire ale aliajului Ti6Al4V. Pe lângă asta conține și un studiu comparativ între simularea cu softul de analiză cu element finit DEFORM-2D V8.1 specializat și partea experimentală realizată în cadrul Laboratorului de TCM din cadrul Facultății de Construcții de Mașini a Universitații Tehnice din Cluj-Napoca.

CAPITOLUL 1

STADIUL ACTUAL PRIVIND PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE PRIN STRUNJIRE A ALIAJELOR PE BAZĂ DE TITAN

1.1 GENERALITĂȚI PRIVIND PRELUCRAREA PRIN STRUNJIRE

Strunjirea este unul dintre cele mai răspândite procedee de așchiere, reprezentând aproximativ 30% din totalul operațiilor de prelucrare prin așchiere. Prin strunjire se pot realiza suprafețe de revoluție conice sau cilindrice, exterioare sau interioare, riglate sau profilate, suprafețe plane elicoidale, elicoidale-spirale în producție de serie mică, mijlocie sau mare. Mașinile-unelte utilizate se numesc strunguri. [Cio 03]

În multe situații operația de strunjire este realizată la sfărșitul procesului tehnologic, asigurând atât o precizie ridicată pentru dimensiunile și forma suprafeței generate cât și o productivitate bună.

Mișcările necesare generării unei suprafețe sunt:

Mișcarea de avans, care este o mișcare rectillinie realizată de sculă, într-un plan perpendicular pe direcția mișcării de așchiere;

Mișcarea de așchiere, cu traiectoria închisă, de regulă circulară, realizată de piesa semifabricat.

[Cio 03]

În cazul strunjirii longitudinale, piesa se rotește cu turația n [rot/min], asigurând o viteză de așchiere v [m/min].

v = [m/min] (1.1)

Cuțitul avansează continuu, realizând o deplasare [mm/rot], numită avans, în timp ce piesa face o rotație. Viteza de avans, vf [mm/min] este direcționată paralel cu axa piesei. [Ned 08]

vf = n·s [mm/min] (1.2)

Figura 1.1 – Strunjirea suprafețelor cilindrice cu avans longitudinal [Ned 08]

În ultimele două decenii au fost realizate numeroase cercetări cu privire la așchierea într-un mediu uscat fără utilizarea lichidelor de răcire. În anul 1997 ,,Metalworking Fluid Standards Advisory Committee (MWFSAC)” au realizat standarde și reguli specific cu privire la utilizarea lichidelor de raciere.

Figura 1.2 – Strunjire în mediu uscat [WWW 03]

1.2 TIPURI DE ALIAJE PE BAZĂ DE TITAN

Titanul se poate găsi în doua stări alotropice:

Ti α, cu rețea hexagonală compactă, stabile la temperaturi de pâna la 882°C;

Ti β, cu rețea cubică cu volum centrat, stabile în intervalul 882÷1672°C.

Există diverse modalități de clasificare a aliajelor pe bază de titan, în funcție de compoziția chimică, structură, posibilitățile de prelucrare etc. Astfel, în țara noastră ele sunt împărțite în mai multe clase.

În prima clasă (α) se află așa numitul titan „comercial‟ sau nealiat, care de fapt, este un aliaj conținând impurități alfagene (oxigen, azot, hidrogen, carbon și fier). A doua clasă (α+compuși) este mai restrânsă, cuprinzând materiale/aliaje destinate realizării unor piese deformabile, cu caracteristici mecanice ridicate în urma tratamentul termic. [Ros 09]

Aliajele din clasa a treia (super α) sunt rezistente la cald și se deformează foarte greu la rece. Ele formează clasa aliajelor de titan de fluaj și sunt utilizate, în general, în stare recoaptă sau tratate (călire urmată de îmbătrânire). În clasă (α+β) se află cele mai frecvent utilizate aliaje pe bază de titan, deoarece ele dețin o bună prelucrabilitate prin diverse procedee tehnologice (deformare plastic la cald, așchiere, sudare etc.) [Ros 09]

1.1.2 Influența impurităților asupra prelucrabilității

Influența principalelor elemente chimice, considerate impurități, se prezintă în felul următor:

Oxigenul, în procent de maximum 0.4%, are o influență favorabilă. Într-o proporție mai mare determină scăderea prelucrabilității din punct de vedere al vitezei de așchiere.

Hidrogenul nu trebuie să depășească aproximativ 0.15% din aliajul de titan, deoarece produce „sensibilitatea la crestături‟.

Azotul exercită o innfluență favorabilă doar în procentaj mic (sub 0.07), pentru conținuturi mai mari, în structura aliajului apărând nitruri dure, acestea duc la uzura mai rapidă a sculei așchietoare.

Carbonul, daca se află în procent mai mare de 0.1%, determină scăderea prelucrabilității prin așchiere, a capacității de deformare plastic la cald și a sudabilității aliajelor titanului. [Ros 09]

1.1.3 Parametrii regimului de așchiere

Ca și în cazul aliajelor fierului, viteza, avansul, și adâncimea de așchiere pot influența foarte mult indicatorii de prelucrabilitate ˝pv˶ și ˝pa˶ deoarece ei acționează direct asupra condițiilor de formare și desprindere a așchiilor.

Per ansamblu, valorile parametrilor al regimului de așchiere ce pot fi adoptate prin diverse procedee de prelucrare strunjire, frezare, burghiere, alezare etc, sunt relativ reduse, în special la așchierea aliajelor cu caracteristici mecanice ridicate. Specialiștii în domeniul teoriei așchierii și al sculelor așchietoare, pe baza unei cercetări complexe s-a ajuns la concluzia că, în general, prelucrabilitatea prin așchiere a aliajelor titanului este comparabilă cu cea a oțelurilor termorezistente.

Totuși, aliajele titanului pot fi prelucrate prin orice procedeu de așchiere sau abrazare dacă se adoptă măsuri optime în privința sculei așchietoare, a valorilor parametrilor regimului de așchiere și în ceea ce privește metodele și mijloacele de răcire/ungere. În diverse lucrări de specilitate sunt prezentate valori recomandate pentru viteză, turație și avans în funcție de caracteristicile fizico-mecanice ale materialului supus prelucrării, structura metalografiă sau tratamentul termic aplicat, particularitățile constructiv – geometrice ale sculei așchietoare etc. [Ros 09]

1.1.4 Caracteristici geometrice și constructive ale sculelor

După cum s-a mai precizat, aliajele titanului pot fi prelucrate prin așchiere și abrazare folosindu-se procedee similare și scule asemănătoare celor destinate uzinarii oțelurilor și fontelor. Totuși, datorită unor diferențe între proprietățile fizice și structurale ale acestor materiale, s-au identificat – pe cale experimentală diferențieri în privința condițiilor de formare a așchiilor respectiv a naturii solicitărilor mecanice și termice ale penei de așchiere. S-a constatat că solicitarea termică apare în zona muchiei așchietoare la prelucrarea materialelor aliate cu titan. Pericolul supraîncalzirii tăișului este determinat de faptul că titanul are o conductibilitate termică mai mica, de aproximativ patru ori în comparație cu cea a fierului. De asemenea, valorile destul de ridicate ale durității unor aliaje ale titanului conduc la apariția unor presiuni mari de contact la nivelul feței de degajare a sculei și în apropierea tăișului acesteia.

Materialul cel mai des utilizat pentru construirea parții active a sculei este carbura metalică de tip K. La operațiile de degroșare sunt recomandate variantele K20 și K30, iar pentru finisări K01 și K10. Sculele din oțel rapid se folosesc, la broșare, filetare și debitare cu fierăstrăul. Cuțitele pentru strunjire și frezele, în funcție de condițiile concrete de prelucrare și de caracteristicile aliajului de Ti, pot fi prevăzute cu tăișuri fie din oțel rapid, fie din carburi metalice. Astfel, așchierea titanului și a aliajelor moi, de tip α, poate fi realizată în condiții economice cu scule din oțel rapid, în timp ce pentru prelucrarea aliajelor dure, de tip α+β sau β se vor folosi carburi metalice. Performanțele foarte bune pot fi obținute prin utilizarea carburii metalice de tip „S” care, dupa cum se știe, a fost creată special pentru așchierea aliajelor de titan.

În ceea ce privește materialele mineralo–ceramice, folosirea acestora este mai puțin recomandată întrucât la așchierea multor aliaje de titan apar vibrații în momentul desprinderii așchiilor. Din această cauză, se cere ca sistemele tehnologice destinate prelucrării aliajelor titanului să fie cât mai rigide. [Ros 09]

1.2 Așchiabilitatea aliajelor de titan – sinteză a studiilor în domeniu

Aliajul Ti6Al4V se încadrează în categoria celor mai dificile materiale de prelucrat datorită rezistenței ridicate la temperaturi înalte și conductivitate termică scăzută. Prelucrabilitatea poate fi crescută prin utilizarea unor scule cu textură îmbunătățită. [Li 17]. În ultimii ani cercetările au demonstrat că folosirea sculelor așchietoare cu acoperiri au crescut substanțial rezultatele experimentale. [Tos 11].

Cercetările aupra așchiabilității aliajelor de titan pentru prelucrarea reactoarelor de avioane arată că utilizarea sculelor pe bază de nitrură de siliciu (Sialon) permite așchierea la viteze cuprinse între 120 și 210 m/min. Prin utilizarea sculelor armate cu fibre de SiC se poate așchia cu viteze între 1000 și 1400 m/min. S-a constatat durabilitatea relativ ridicată la strunjirea de finisarea a aliajului Ti6Al4V cu scule din diamant sintetic policristalin. [Vid 96 ]

Un studiu realizat de [Çel 17] și alții, analizează influența parametrilor regimului de așchiere asupra gradului de uzură al sculelor așchietoare și rugozității suprafeței, utilizând scule din carbură cu acoperire CVD și PVD. În Figura figura 1 se poate observa analiza microscopică a gradului de uzură al sculelor din carbură cu acoperire PVC și CVD pentru diferite regimuri de așchiere.

Figura 1 Analiza microscopică a uzurii sculei pentru diferite regimuri de așchiere [Çel 17]

Creșterea parametrilor, cum ar fi viteza de așchiere, adâncimea de așchiere și avansul de lucru, duc la producerea uzurii excesive a sculei, prin urmare este recomandată prelucrarea în regimuri scăzute de așchiere. De asemenea rugozitatea suprafeței s-a dovedit mult mai bună la prelucrarea cu regimuri de așchiere mai mici, iar pentru obținerea unor rugozitați mai mici este necesară o operație de prelucrare finală, prin rectificare.

Prin comparare, în cazul strunjirii aliajului Ti6Al4V gradul de uzură al sculei din carbură cu acoperire TiAlN PVD a fost mult mai mic decât cel al sculei din carbură cu acoperire TiCN + Al2O3 + TiN CVD cu regimuri de așchiere scăzute. La valori mari ale parametrilor regimului de așchiere s-a obținut un grad de uzură mai ridicat al sculei cu acoperire PVD, această variație este datorată efectului chimic dintre semifabricat și sculă, Figura 2 (vezi figura 2). [Çel 17]

Nr. Experiment

Nr. Experiment

Nr. Experiment

Figura 2 –Variația gradului de uzură al sculei [Çel 17]

Rezultatele experimentale în urma prelucrării aliajului Ti6Al4V, arată că în cazul folosirii cuțitelor de strung cu placuțe SNMG 120408 MR4 883 fără acoperire valorile sunt optime pentru adâncimea de așchiere de nivel mediu, și pentru viteze și avansuri mici. În mod similar, valorile optime ale parametrilor regimului de așchiere penru strunjirea cu placuțe SNMG 120408 MR3 TS2000 cu acoperire au fost la un nivel mult mai mare. [Ram 17]

a).Fără acoperire b).Cu acoperire PVD

Figura 3 – Placuțe din carbură [Ram 17]

Un studiu comparativ realizat de [Jaw 17] arată că temperaturile din timpul strunjirii aliajului Ti6Al4V, măsurate cu o cameră de termoviziune, sunt mult mai ridicate decât temperaturile obținute prin simularea cu element finit.

La prelucrarea aliajelor din titan, durabilitatea sculelor din WC-C este mai ridicată decât a celor care conțin TiC sau TaC. Prezența TiC este foarte eficientă pentru prelucrarea oțelului, reduce uzura prin difuziune, la așchierea aliajelor din titan are efect exact invers. [Vid 96 ]

Prin urmare prelucrarea aliajelor de titan implică un cost ridicat de proces, deoarece necesită mult timp. [Sun 09]

Rapoartele arată că au fost realizate diverse procedee de prelucrare a materialului Ti6Al4V de către cercetători, în vederea obținerii unei metode optime din punct de vedere economic, calitativ și eficient. Aceasta conduce în continuare la eforturi sporite de cercetare în vederea înțelegerii procesului de așchiere și formare a așchiei.

În vederea realizării scopului propus pentru acest proiect de diplomă s-a efectuat un proces de simulare cu softul specializat DEFORM-2D V8.1 și încercări realizate în cadrul Facultății de Construcții de Mașini.

CAPITOLUL II: FRAGMENTAREA AȘCHIILOR ÎN PROCESUL DE AȘCHIERE

2.1 Considerații generale

Sub acțiunea sculei așchietoare asupra adaosului de prelucrare cu o anumită forță , în semifabricat apar deformări elastice, urmate de deformări plastice care duc la depășirea tensiunilor de rupere, și în final la forfecări în zona de deformare a semifabricatului. În material vor lua naștere linii de alunecare cu o formă complexă. Așchiile se vor desprinde după curba OA – care reprezintă tangenta comună fașcicolului de linii de alunecare ce pornesc din vârful sculei. Desprinderea așchiei apare în apropierea muchiei, zonă unde se produc cele mai mari deformații. Curba OA se îndreaptă spre suprafața inițială a semifabricatului sub un anumit unghi de înclinare Φ mai mare sau mai mic, în funcție de tenacitatea respectiv fragilitatea materialului de prelucrat. [NIC 14]

Figura 1 – Câmpul real al liniilor de alunecare [NIC 14]

După forma geometrică așchiile se împart în trei categorii:

Așchii continue – care rezultă în urma așchierii unui material fragil, cu scule așchietoare care au unghiuri de degajare mici și valori mari ale avansului în combinație cu valori mici ale vitezei de așchiere;

Așchii discontinue – se datorează unor avansuri mici combinate cu viteze mari de așchiere a unor materiale ductile, cu scule așchietoare având unghiul de degajare mari, are aspectul unei panglici lungi cu suprafața fină și strălucitoare;

Așchii continue cu neregularități de-a lungul suprafeței – de regulă indică o temperatură mare în zona de așchiere dintre sculă și semifabricat, adeseori formându-se punți de sudură între semifabricat și sculă așchietoare, punți care se fracturează rezultând depuneri de material pe tăișul sculei, crescând rugozitatea așchiei și a piesei. [MIR 03]

2.2 Importanța formei așchiei

O importanță deosebită o prezintă mărimea, forma și modul de detașare al așchiei. Principalii factori care influențează mecanismul de formare și detașare al așchiei sunt :

Tipul materialului semifabricatului;

Scula așchietoare, în special geometria tăișului sculei;

Condițiile și mediul de așchiere;

Mașina unealtă;

Tenacitatea, structura, deformabilitatea și rezistența mecanică a materialului;

Parametrii regimului de așchiere . [Vid 96 ] [WWW 02] .

Creșterea gradului de deformabilitate a așchiei, cauzează curbarea puternică a așchiei, astfel fie se aplică un sfărâmător de așchii, fie se diminuează unghiul de degajare. Creșterea grosimii așchiei, va induce o tensiune mare, un grad de deformare mai mare spre stratul exterior, rezultând ruperea așchiei. [Vid 96 ] .

Așchiile elicoidale lungi, încâlcite, continue lungi sau sub formă de ace sunt nefavorabile, pentru că nu pot fi evacuate automat, ocupă spațiu, se înfășoară în jurul piesei sau al sculei și sunt periculoase pentru operator. Astfel se dorește ca așchiile să fie cât mai scurte, cu volum cât mai mic fără să producă inconveniențe în procesul de prelucrare.

Prin modificarea parametrilor regimului de așchiere, se poate influența prin gradul de deformabilitate forma așchiei. La viteză de așchiere și avans mare se formează așchii lungi cu rază de curbură mare, astfel prin diminuarea lor se obțin așchii fragmentate, scurte.

Modului de formare al așchiei este influențat de materialul părții active, prin tendința de lipire a materialului de partea activă. în care scula are elemente de aliere comune cu materialul de prelucrat această tendință este mai pronunțată. În figura 2 se poate observa o clasificare a formei așchiilor.

Figura 2 – Clasificarea formelor așchiilor [WWW 02]

În Figura 1.3.1 se poate observa fragmentarea așchiilor, la așchierea ortogonală, uscată a aliajului Ti6Al4V cu plăcuțe de WC fără acoperire TNGA-160404 la diferite valori ale vitezei de așchiere.

a). b). c). d).

Figura 1.3.1 – Fragmentarea așchiilor (f=0.10 mm/rot) a). v=75m/min, b). v=90m/min,

c). v=105m/min, d). v=120m/min [Wan 09]

CAPITOLUL III: TEMPERATURA ÎN PROCESUL DE AȘCHIERE

3.1 Noțiuni introductive

Titanul și aliajele sale sunt considerate printre materialele ce se așchiază cel mai greu, datorită valorilor scăzute de conductivitate termică, modul de elasticitate și reactivitate chimică Aceste caracteristici unice au ca rezultat o temperatură ridicată în procesul de așchiere, o durabilitate mică a sculelor și un nivel de vibrații a sculei ridica. [Ezu 03]

Lucrul mecanic consumat în procesul de așchiere, pentru învingerea frecărilor și realizarea deformărilor se transformă aproape integral în căldură, care se repartizează asupra semifabricatului, sculei, așchie și mediu. [Jul 03],,,,,,

3.2 Factorii care influențează temperatura medie a tăișului

Factorii principali care influențează cantitatea de căldură care ia naștere în timpul procesului de așchiere, sunt de fapt factorii care influențează consumul energetic al procesului de așchiere. [Jul 03]

Temperatura este influențată într-un procent mare de către viteza de așchiere. Mărirea vitezei de așchiere duce la micșorarea timpului în care căldura ar putea fi disipată, rezultând creșterea temperaturii. [MIR 03]

Sculele utilizate la strunjirea aliajului Ti6Al4V, în condiții de așchiere standard, cu v=19m/min, s-au încălzit la o temperatură de peste 900°C ,în timpul procesului de așchiere. Uzura prin difuzie este principala cauză a distrugerii sculelor din oțel rapid și carburi metalice la așchierea aliajelor din titan. [Vid 96 ]

Kumar și alții [Kum 13] au realizat un studiu asupra temperaturii și a forțelor de așchiere. Acest studiu este bazat pe cercetare experimentală, dezvoltarea unui model matematic și optimizarea parametrilor de așchiere ai aliajului de titan, utilizând scule din carbura cu acoperire PVD TiN, așchierea având loc într-un mediu uscat. În tabelul 1 sunt prezentate valorile temperaturii care se formează între sculă și semifabricat în timpul procesului de așchiere, măsurate cu ajutorul unui echipament cu infraroșu Kiray300.

Tabelul 1 – Parametrii regimului de așchiere și valorile temperaturii măsurate [Kum 13]

După cum se poate observa în figura 1, temperatura cea mai scăzută (t< 190 °C) s-a obținut cu urmatoarele regimuri de așchiere: v=45 m/min și f=0,25 mm/rot.

Figura 1 – Influența regimului de așchiere asupra temperaturii din zona de contact dintre muchie și materialul prelucrat [Kum 13]

Temperatura mai este influențată și de proprietățile tehnologico-mecanice, tenacitatea și duritatea materialului a semifabricatului. De asemenea nu trebuie neglijate nici caracteristicile termice ale mediului de răciere. [Jul 03]

3.2 Metode și mijloace de măsurare a temperaturii

În timpul procesului tehnologic de prelucrare prin așchiere se utilizează o serie de metode experimentale de măsurare a temperturilor, care pot fi împărțite în două categorii:

După metoda de determinare a temperaturii medii a așchiei și a semifabricatului:

metoda calorimetrică;

metoda culorilor de revenire;

metoda substanțelor termocolore.

După metoda de determinare a temperaturii diferitelor zone ale așchiei:

metoda termoelectică;

metoda optică;

metoda fotografică .

3.2.1 Metoda termocuplului artificial

Metoda termocuplului artificial presupune introducerea unui termocuplu artificial cât mai apropiată de tăișul sculei, acesta fiind format din două fire de indicare pentru zona în care trebuie măsurată temperatura. Capetele libere ale firelor se conectează la un galvanometru, care poate să fie etalonat în grade, astfel poate indica temperatura sculei în acea zonă.

Figura 3.2.1-Termocuplu artificial [www 01]

3.2.2. Metoda termocuplului semiartificial

La această metodă, unul din elementele termocuplului îl constituie un fir de constantan, care este sudat de corpul cuțitului în punctul în care se măsoară temperatura, și materialul sculei.

Figura 3.2.2 Termocuplu semiartificial

3.2.3 Metoda termocuplului natural

Metoda termocuplului natural, are la bază tot un efect de termocuplu, care apare între piesă și sculă. Contactul cald este cel de joncțiune sculă-piesă, iar cel rece corpul rece al sculei-piesă, prin intermediul unui contact rotativ.

Unul dintre avantajele cele mai importante este că nu produce modificări ale condițiilor de așchiere, însă etalonarea este dificilă în acest caz. Evitarea etalonării fiecărui cuplu de material de prelucrat se apelează la metoda termocuplului natural cu două cuțite confecționate din materiale diferite, dar având aceeași geometrie lucrând cu aceleași regimuri.

3.2.3. Metoda optică

Metoda optică are la bază utilizarea unui pirometru optic. Strategia de măsurare a temperaturii are la bază fenomenul de dispariție a filamentului în momentul în care acesta are aceeași temperatură cu temperatura probei. Se poate utiliza la temperaturi care depășesc 600 °C, întrucât se lucrează în domeniul vizibil.

Metoda optică este mai precisă decât cea calorimetrică, însă se poate utiliza doar la temperaturi mari, iar temperaturile din cadrul proceselor de prelucrare sunt sub aceste temperaturi.

3.2.4. Metoda calorimetrică

Metoda calorimetrică se utilizează la determinarea temperaturii medii din procesul de așchiere. Această metodă constă în introducerea piesei de prelucrat și a sculei așchietoare într-un vas calorimetric. După așchiere, valoarea temperaturii intregului sistem este în crestere.

Această metodă este folosită în special la determinarea temperaturii așchiilor.

3.2.5. Metoda fotografică (Boothroyd)

Metoda fotografică se utilizează pentru o analiză a unui camp de temperature atât pe piesă și sculă, cât și pe așchiile rezultate.

La această metodă, se folosește un aparat de înregistrare F (aparat de forografiat sau filmat) cu sensibilitate în infraroșu, aceasta are capacitatea de a filma piesa P, scula S, și proba cu temperatura cunoscută I, măsurate cu ajutorul unor termocuple etalonate. Prin studiu comparativ între fotografie și temperaturile etalon, se poate obține o termografie computerizată a ansamblului sculă-piesă.

3.2.6. Metoda substanțelor termocolore

Metoda substanțelor termocolore are la bază folosirea unor vopsele temocolore, care sunt substanțe, care sub acțiunea căldurii își schimbă culoarea, în special după ce se atinge un anumit prag al temperaturii.

Această metodă permite determinarea temperaturii sculei așchietoare în zonele în care nu se produce contact între scula așchietoare și așchia rezultată în timpul așchierii. Această metodă rezultă doar valori aproximative.

3.2.7. Metoda culorilor de revenire

Metoda culorilor de revenire este o metodă aproximativă, care are la bază corespondența culorii peliculei de oxizi formată pe suprafața așchiei.

Aprecierea temperaturii se mai poate face printr-un studiu asupra structurii probei metalografice prelucrate cu diferite regimuri, în funcție de fazele structural care se formează, se poate concluziona până la ce temperatură a ajuns piesa respectivă în timpul procesului tehnologic de prelucrare prin așchiere.

CAPITOLUL 4

FORȚELE ÎN PROCESUL DE AȘCHIERE

4.1 NOȚIUNI INTRODUCTIVE

În procesul de așchiere dacă scula așchietoare nu ar acționa cu o forța necesară să învingă rezistențele de așchiere, acesta nu ar avea loc.În practică noțiunea de forță de așchiere este opusa rezistenței de așchiere, având aceleași mărimi dar de sens contrar. [WWW..05]…

Forțele de așchiere influențează consumul de putere din timpul prelucrării semifabricatului și sunt un factor limitativ al prelucrabilității.Pentru forțe de așchiere mari este necesar un nivel ridicat de putere al mașinii. Forțele mari de așchiere sunt cauza unor deformări temporare mai mari ale sculei și ale semifabricatului, pot produce vibrații și deformări permanente ale semifabricatului care cauzează pierderea toleranțelor de prelucrare. Durata de viață a sculei este foarte scurtă atunci când forțele de așchiere sunt foarte mari . O proprietate importantă a sculei care influențează forțele de aschiere este unghiul de degajare al sculei de aschiere. O regulă de trei simplă spune că forțele de aschiere vor fi aproximativ cu 1 la 1,5% mai mici dacă unghiul de degajare se măreste cu 1°.[WWW..03]…

4.2 FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ FORȚA DE AȘCHIERE

Principalii factori care influențează forțele de așchiere sunt:

Materialul semifabricatului;

Scula așchietoare;

Regimul de așchiere;

Rigiditatea sistemului tehnologic. [WWW..05]…

Materialul aliat Ti6Al4V are modulul de elasticitate relativ redus. Altfel se poate spune că este mai elastic decât oțelul, se comportă ca un arc și are tendința să se îndepărteze de scula așchietoare. De aceea, pentru a se menține în așchiere, fie se utilizează regimuri așchietoare intensive, fie se aduce un sistem de forțe suplimentare de împingere, care să contracareze reacția naturală a materialului. Piesele cu pereți subțiri au tendința să se deformeze sub acțiunea forțelor de presiune generate de sculă, rezultatul fiind apariția vibrațiilor, deteriorarea sculei și nerespectarea toleranțelor dimensionale.

Cheia rezolvării problemei va fi deci mărirea rigidității întregului sistem și utilizarea sculelor cu muchii așchietoare foarte ascuțite și cu geometrie specifică, adaptată corect prelucrării titanului.

Kienzle spune:

„Dacă vitezele de așchiere sunt în plaja corectă, influența vitezei de așchiere în modificarea forțelor de așchiere este practic neglijabilă (fenomen deja observat de Salomon în 1925).

Influența adâncimii de așchiere în modificarea forțelor de așchiere este foarte importantă si are un comportament liniar. Fiecare modificare a adâncimii de aschiere (%) va aduce o modificare similară (%) a forțelor de așchiere.

Influența avansului este importantă, dar este mai puțin liniară (exprimată prin factorul de putere (1-mc) în formula lui Kienzle). Avansuri mai mari (%) vor conduce la forțe de aschiere mai mari, dar nu similare cantitativ (%).“[WWW..03]…

În Figura 4.1 este prezentat schematic amplasarea sistemului tehnologic și al dinamometrului electric de măsurare al forței de așchiere.

Figura 4.1 – Sistematizarea sistemului de măsurare a foței în cadrul unei strunjiri exterioare

CAPITOLUL 5

SIMULAREA PROCESULUI DE STRUNJIRE CU DEFORM 2D

5.1 PARAMETRII UTILIZAȚI LA ANALIZA EXPERIMENTALĂ

În Tabelul 5.1 sunt prezentați parametrii regimului de așchiere utilizați pentru cele nouă încercări experimentale strunjire exterioară a materialului aliat Ti6Al4V.

Tabelul 5.1- Parametrii regimului de așchiere utilizați la încercările experimentale de strunjire exterioară a materialului aliat Ti6Al4V

5.2 Analiza numerică a temperaturii și a forțelor de așchiere din timpul procesului de strunjire exterioară uscată

În cadrul acestei lucrări, pe lângă analiza experimentală cu privire la comportarea aliajului Ti6Al4V în cadrul strunjirii exterioare, se mai apelează la o metodă de analiză prin simulare cu element finit. Parametrii regimului de așchiere utilizați în cadrul analizei prin simulare cu element finit se vor utiliza parametrii prezentați în Tabelul 5.1 .

Figura 5.1-Deschiderea unui nou proiect

Figura 5.2-Denumirea proiectului

Figura 5.3-Etapele care definesc complet o operație

Figura 5.4-Alegerea tipului de prelucrare

Figura 5.5 Selectarea parametrilor procesului

Figura 5.6-Selectarea parametrilor de mediu

În prima etapă este deschiderea unui nou proiect „NewProject” din meniul „File”, căruia îi este atribuit un nume în secțiunea „Project name”, în cazul de față „STRUNJIRE”, apoi se bifează opțiunea „System International”, după care se acționează butonul „Next”. În partea dreaptă a zonei de lucru deschisă sunt prezentate etapele care definesc procesul de strunjire exterioară. După cum se

poate observa și în Figura 5.5, la secțiunea „Process Setup”, se introduc valorile parametrilor de proces. În cadrul sub-secțiunilor aferente se introduc parametrii specifici, utilizați și în cadrul experimentului de laborator, și anume: viteza de așchiere la „Surface speed”, adâncimea de așchiere la „Depth of cut” și avansul la „Feed rate”. Apoi, prin acționarea butonului „Next”, se trece la următoarea etapă, unde se definesc condițiile în care se realizează procesul de prelucrare, și anume „Process Condition”.În această secțiune avem coeficientul de frecare dintre așchie și plăcuță, coeficientul de transfer termic și temperatura mediului în condiții de lucru normale la 20 °.

Următorul pas este selectarea geometriei plăcuței din secțiunea „Insert Setup” sub-secțiunea „Geometry” unde se poate importa o geometrie predefinită sau existentă în baza de date, sau este posibilă definirea unei geometrii pe baza modelelor predefinite.La această sub-secțiune s-a ales obțiunea „Define primitive geometry”, așa cum se poate observa în Figura 5.7, unde se setează parametrii, după care se acționează butonul „Ok” și se trece la următorul pas.

Figura 5.7-Definirea geometriei sculei așchietoare

Capitolul VI: DESFĂȘURAREA PĂRȚII EXPERIMENTELE

6.1 Aparatură utilizată

6.1.1 Strungul

Prelucrarea se va face pe un Strung Universal SPF-1500P din atelierul facultății. Din punct de vedere constructiv distingem următoarele părți principale :

Păpușa fixă, în care este montat arborele principal al strungului, cu mandrina universal. Arborele principal al strungului este tubular și este astfel lăgăruit încât să suporte eforturi în direcție axială de la dreapta la stânga. Tot în păpușa fixă se găsesc cutia de viteze, respectiv cutia de avansuri. Pe partea frontală a păpușii fixe se află selectoarele de turații și selectoarele de avansuri ale strungului. Este subansamblul cu cea mai mare rigiditate.

Batiul strungului, având pe el ghidajele longitudinale.

Păpușa mobilă, montată pe ghidajele longitudinale ale strungului, față în față cu păpușa fixă. Pinola păpușii mobile având posibilitatea deplasării în direcție axială, acesta este coaxială cu axa de rotație a arborelui principal, dar poate fi reglată și într-o poziție excentrică.

Sania longitudinală pe care sunt montate sania transversală, sania suportuluiportcuțit cu suportul portcuțit. [Anc 03]

Figura 6.1 Strungul universal

Semifabricatul supus așchierii are o formă de revoluție simetrică, astfel încât bazarea și fixarea acestuia se face pe suprafața exterioară într-un dispozitiv universal cu 3 bacuri ce se deplasează simultan realizând autocentrarea.

Principalele părți componente ale universalului cu trei bacuri sunt:

1 – Corpul universalului,

2 – Bacuri,

3 – Cheie cu cap patrat,

4 – Disc,

5 – Pinioane conice.

a). b).

Figura 6.2 Universalul cu trei bacuri autocentrante:

a) vedere de ansamblu; b)schema de funcționare [NIC 14]

6.1.2 Dinamometrul

Pentru măsurarea forței de așchiere se folosește dinamometrul prezentat în Figura 6.3 .Principiul de lucru al acestui dinamometru este preluarea forței de așchiere cu ajutorul elementelor traductoare electrotensometrice rezistive cu fir.

Figura 6.3 Dinamometru

6.1.3 Pirometrul Optris Xtemp LS

Măsurarea temperaturii în timpul procesului de așchiere se realizează prin intermediul pirometrului cu infraroșu Optris Xtemp LS.

Tabelul 6.1 Specificații tehnice

Figura 6.4 Pirometru Optris Xtemp LS

6.1.4 Scula așchietoare

La așchierea materialului aliat Ti6Al4V s-a utilizat un cuțit de strung cu plăcuță amovibilă Taegu Tec CCMT009T3040FG0TT5080 pentru aliaje speciale din gama de materiale S. Tipul de acoperire al plăcuței este PVD cu un strat ultra fin de AlTN, cu o duritate foarte bună. Valorile parametrilor regimului de așchiere, recomandate în catalogul producătorului sunt cuprinse între 0,5 ÷ 2,5 [mm] pentru adâncimea de așchiere, iar pentru avans între 0,06 ÷ 2,5 [mm].

Figura 6.5 Detalii plăcuță [WWWn04]

6.2 Informații generale despre materialul Ti6Al4V, utilizat în această lucrare

Semifabricatul utilizat în cadrul acestui studiu a fost o bara de Ti6Al4V cu diametrul de 50 mm. Compozitia chimica a semifabricatului este prezentată în tabelul.

Tabelul 6.2 Compoziția chimică a Ti6Al4V

6.3 Parametrii procesului de așchiere

Pentru realizarea așchierii materialului aliat Ti6Al4V s-au ales diferite regimuri de așchiere în funcție de mașina uneltă și recomandările din catalog ale plăcuței.

Tabelul 6.3 Tabel centralizat cu parametrii procesului de așchiere

CAPITOLUL VII: PREZENTAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE

7.1 Fragmentarea așchiei

Figura 7.1 Așchia rezultată-Experiment 1

Figura 7.2 Așchia rezultată-Experiment 2

Figura 7.3 Așchia rezultată-Experiment 3

Figura 7.4 Așchia rezultată-Experiment 4

Figura 7.5 Așchia rezultată-Experiment 5

Figura 7.6 Așchia rezultată-Experiment 6

Figura 7.7 Așchia rezultată-Experiment 7

Figura 7.8 Așchia rezultată-Experiment 8

Figura 7.9 Așchia rezultată-Experiment 9

Cu scopul de a afla parametrii regimului de așchiere favorabili fragmentării așchiei, se vor analiza fiecare tip de așchii format. Prin urmare, pentru fiecare experiment în parte, s-au prezentat rezultatele obținute experimental, alături de parametrii regimului e așchiere utilizați.

După cum se poate observa, la majoritatea experimentelor așchiile rezultate sunt lungi, continue sau de curgere, acest lucru se datorează vitezelor mari de așchiere și avansului mic.Acest tip de așchii duce la creșterea uzurii sculei așchietoare.

În cazul așchierii la viteza de 87,96 m/min cu avans de 0,196 mm/rot respectiv 0,239 mm/rot s-au obținut rezultate favorabile în ceea ce privește formarea și ruperea așchiei.

7.2 Măsurarea temperaturii și rezultatele

Pentru analiza temperaturii din timpul procesului de strunjire al aliajului Ti6Al4V s-au realizat o serie de încercări pe cale experimentală ,strunjirea propriu-zisă, și virtuală, analiză cu element finit.

Temperatura din timpul procesului de strunjire exterioară pe strungul SPF-1500P s-a măsurat cu ajutorul pirometrului Optris Xtemp LS, fără contact. Fasciculul laser al pirometrului se proiectează exact pe vârful plăcuței.Preluarea și prelucrarea datelor înregistrate de aparatul pirometric s-a realizat utilizând softul OptrisConnect, pentru fiecare încercare experimentală în parte.

Pentru realizarea simulării prin analiză cu element finit, a procesului de strunjire propus pentru această lucrare de diplomă s-a utilizat softul DEFORM-2D V8.1 care are la bază o serie de date și modele matematice care definesc comportamentul proceselor analizate. Doar în această manieră un proces virtual poate fi aproape de unul real.Acest soft cuprinde mai multe module, în cazul de față s-a utilizat modulul Machining 2D cutting, care simulează un proces de strunjire exterioară, conform unor parametrii ,stabiliți anterior.Cercetarea virtuală sau asistată de calculator are ca scop analiza unor fenomene complexe, prin reducerea costurilor ridicate de materiale, scule, energie, personal și aparate specializate de măsurare.

În cele ce urmeză, sunt prezentate graficele rezultate în urmă măsurarii cu aparatul pirometric din procesul de strunjire exterioara al materialului aliat Ti6Al4V și rezultatele simulării analitice, alături de parametrii regimului de așchiere a-i fiecărui experiment în parte.

Figura 7.10 Temperatura în procesul de așchiere preluată cu aparatul pirometric

Figura 7.11 Temperatura în survenită în cadrul Figura 7.12 Temperatura sculei așchietoare

procesului de prelucrare

Figura 7.13 Temperatura în procesul de așchiere preluată cu aparatul pirometric

Figura 7.14 Temperatura în survenită în cadrul Figura 7.15 Temperatura sculei așchietoare

procesului de prelucrare

Figura 7.16 Temperatura în procesul de așchiere preluată cu aparatul pirometric

Figura 7.17 Temperatura în survenită în cadrul Figura 7.18 Temperatura sculei așchietoare

procesului de prelucrare

Figura 7.19 Temperatura în procesul de așchiere preluată cu aparatul pirometric

Figura 7.20 Temperatura în survenită în cadrul Figura 7.21 Temperatura sculei așchietoare

procesului de prelucrare

Figura 7. 22 Temperatura în procesul de așchiere preluată cu aparatul pirometric

Figura 7.23 Temperatura în survenită în cadrul Figura 7.24 Temperatura sculei așchietoare

procesului de prelucrare

Figura 7.25 Temperatura în procesul de așchiere preluată cu aparatul pirometric

Figura 7.26 Temperatura în survenită în cadrul Figura 7.27 Temperatura sculei așchietoare

procesului de prelucrare

Figura 7.28 Temperatura în procesul de așchiere preluată cu aparatul pirometric

Figura 7.29 Temperatura în survenită în cadrul Figura 7.30 Temperatura sculei așchietoare

procesului de prelucrare

Figura 7.31 Temperatura în procesul de așchiere preluată cu aparatul pirometric

Figura 7.32 Temperatura în survenită în cadrul Figura 7.33 Temperatura sculei așchietoare

procesului de prelucrare

Figura 7.34 Temperatura în procesul de așchiere preluată cu aparatul pirometric

Figura 7.35 Temperatura în survenită în cadrul Figura 7.36 Temperatura sculei așchietoare

procesului de prelucrare

7.3 Măsurarea forței de așchiere

Figura 7.37 Forța de așchiere rezultată în urma strunjirii

Figura 7.38 Forța de așchiere rezultata în urma simulării

Figura 7.39 Forța de așchiere rezultată în urma strunjirii

Figura 7.40 Forța de așchiere rezultata în urma simulării

Figura 7.41 Forța de așchiere rezultată în urma strunjirii

Figura 7.42 Forța de așchiere rezultata în urma simulării

Figura 7.43 Forța de așchiere rezultată în urma strunjirii

Figura 7.44 Forța de așchiere rezultata în urma simulării

Figura 7.45Forța de așchiere rezultată în urma strunjirii

Figura 7.46 Forța de așchiere rezultata în urma simulării

Figura 7.47Forța de așchiere rezultată în urma strunjirii

Figura 7.48 Forța de așchiere rezultata în urma simulării

Figura 7.49 Forța de așchiere rezultata în urma simulării

Figura 7.50 Forța de așchiere rezultata în urma simulării

Figura 7.51 Forța de așchiere rezultata în urma simulării Figura 7.52 Forța de așchiere rezultata în urma simulării

Figura 7.53 Forța de așchiere rezultata în urma simulării

Figura 7.54 Forța de așchiere rezultata în urma simulării

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

[Çel 17] Çelik, Yahya Hıșman, Erol Kilickap, and Musa Güney. "Investigation of cutting ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,parameters affecting on tool wear and surface roughness in dry turning of Ti-6Al-4V ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,using CVD and PVD coated tools." Journal of the Brazilian Society of Mechanical ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,Sciences and Engineering 39.6 (2017): 2085-2093.

[Cio 03] Ciolacu F. G., Crăciunoiu N., Benga G. C. ,Așchiere și procedee de prelucrare , Craiova, ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,2003;

[Ezu 03] Ezugwu E.O, J Bonney, Y Yamane, An overview of the machinability of aeroengine ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,alloys, Journal of Materials Processing Technology, Volume 134, Issue 2, 10 March ,,,,,,,,,,,,,,,,,,, 2003, Pages 233-253, ISSN 0924-0136,

[Jaw 17] Jaworska, L., et al. "Temperatures during the dry cutting of titanium alloy using diamond ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,composites with ceramic bonding phases." Journal of Superhard Materials 39.1 …………….(2017):49-56.

[Jul 03],,,,,,,,Julean D. , Așchierea Experimentală, Editura U.T.Pres Cluj-Napoca, 2003,u

[Kum 13] Kumar, R., Sahoo, A., Satyanarayana, K & Rao, G. (2013). Some studies on cutting force ……………..and temperature in machining Ti-6Al-4V alloy using regression analysis and …………….ANOVA.International Journal of Industrial Engineering Computations , 4(3), 427-436.

[Lin 17] Lin, Ning, et al. "Experimental investigation with respect to the performance of deep ……………. submillimeter-scaled textured tools in dry turning titanium alloy Ti-6Al-4V." Applied ………………Surface Science 403 (2017): 187-199.

[Anc 03] Ancău Mircea, "Tehnologia fabricației", -Cluj-Napoca, 2003;

[Ned 08] Nedezki C. M., Bazele așchierii și generării suprafețelor, U.T.Press, Cluj-Napoca2008;

[NIC 14] Nicolae Panc, Ioan Vușcan, Daniela Păunescu, Gheorghe Gligor , Proiectarea ……………..dispozitivelor.Îndrumător de laborator– Cluj-Napoca : Editura U.T.Press, 2014;

[Ram 17] Ramana, M. Venkata, and Y. Shanmuka Aditya. "Optimization and influence of process ……………..parameters on surface roughness in turning of titanium alloy." Materials Today: ………… ………….,,Proceedings 4.2 (2017): 1843-1851.

[Ros 09] Roșca M. D. "Așchiabilitatea aliajelor neferoase" , Editura Universității "Transilvania" din ……………Brașov, 2009;

[Sun 09] Sun S., M. Brandt, M.S. Dargusch, Characteristics of cutting forces and chip formation in ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,machining of titanium alloys, International Journal of Machine Tools and Manufacture, ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,Volume 49, Issue 7, 2009, Pages 561-568, ISSN 0890-6955,

[Tos 11] Toshiyuki Obikawa, Akihiro Kamio, Hidemitsu Takaoka, Akira Osada, Micro-texture at …………………the coated tool face for high performance cutting, International Journal of Machine ……………….. Tools .and Manufacture, Volume 51, Issue 12, 2011, Pages 966-972, ISSN 0890-6955,

[Vid 96 ] Vida I., Banabic D. ,Domșa Ș., Bicsak E. și alții, Prelucrabilitatea materialelor metalice, ………… Cluj- Napoca, Editura Dacia, 1996;

[Wan 09] Wang, Z. G., et al. "Study on orthogonal turning of titanium alloys with different coolant ,,,,,,,,,,,,,,,,…,supply strategies." The International Journal of Advanced Manufacturing ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,Technology 42.7 (2009): 621-632.

[WWW 01] http://www.nuclearelectrica.ro/wp-content/uploads/2017/03/dunarea-de-jos.pdf

Data accesării :13.01.2017

[WWW 02] https://www.slideshare.net/ilieureche/bazele-aschieriiaranjata

Data accesării :14.01.2017

[WWW..03]… http://www.ttonline.ro/sectiuni/scule

Data accesării :19.02.2017

[WWWn04],,,,http://www.imc-companies.com/taegutec/ttkCatalog/Family.aspx?fnum=28&mapp=IS

&app=20&GFSTYP=M

Data accesării:10.04.2017

[WWWn05],,, https://www.scribd.com/document/266817527/Curs-bazele-generarii-suprafetelor-prin-,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,aschiere

https://www.scribd.com/document/266817527/Curs-bazele-generarii-suprafetelor-prin-aschierehttps://www.scribd.com/document/266817527/Curs-bazele-generarii-suprafetelor-prin-aschierevhttps://www.scribd.com/document/266817527/Curs-bazele-generarii-suprafetelor-prin-aschierehttps://www.scribd.com/document/266817527/Curs-bazele-generarii-suprafetelor-prin-aschierehttps://www.scribd.com/document/266817527/Curs-bazele-generarii-suprafetelor-prin-aschierevv, https://www.scribd.com/document/266817527/Curs-bazele-generarii-suprafetelor-prin-aschierehttps://www.scribd.com/documehttps://www.scribd.com/document/266817527/Curs-bazele-generarii-suprafetelor-prin-aschierevnt/266817527/Curs-bazele-generarii-suprafetelor-prin-aschierehttps://www.scribd.com/document/266817527/Curs-bazele-generarii-suprafetelor-prin-aschierehttps://www.scribd.com/document/266817527/Curs-bazele-generarii-suprafetelor-prin-aschierehttps://www.scribd.com/document/266817527/Curs-bazele-generarii-suprafetelor-prin-aschiere