Potențialul de dezvoltare ecoturistică a Geoparcului Platoul Mehedinți Coordonator științific Lect.univ.dr. Amalia Niță Absolvent Mirela-Luciana… [302446]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific

Lect.univ.dr. Amalia Niță

Absolvent: [anonimizat]-Luciana Lincă

CRAIOVA,

2020

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

Potențialul de dezvoltare ecoturistică a

Geoparcului Platoul Mehedinți

Coordonator științific

Lect.univ.dr. Amalia Niță

Absolvent: [anonimizat]-Luciana Lincă

CRAIOVA,

2020

CUPRINS

Introducere

Lucrarea „Potențialul de dezvoltare ecoturistică a Geoparcului Platoul Mehedinți” reprezintă un studiu ce are ca obiectiv descoperirea elementelor atractive ale cadrului natural respectiv antropic și de dezvoltare ecoturistică a Geoparcului Mehedinți.

Geoparcul Platoul Mehedinți este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), [anonimizat] a României, pe teritoriile județelor Gorj (5 %) și Mehedinți (95 %). Aria naturală se află în partea de nord a județului Mehedinți. Acesta se întinde pe o suprafață de 106.000 hectare și a fost declarat în 2004 cea mai nouă arie protejată a județului Mehedinți.

Individualitatea geografică a platoului constă în îmbinarea caracteristicilor de munte și de deal și ca urmare a originalității cadrului său natural aici se regăsesc cele mai dense și variate rezervații naturale: [anonimizat], [anonimizat], Cornetul Obâr;ia Cloșani, P[[anonimizat] s.a.

[anonimizat][tuirea geologică și evoluția Podișului Mehedinți sunt similare celor din Carpații Meridionali. Relieful este alcătuit din platouri și culmi cu altitudini de 500-700 m, separate de văi ad#nci. Pe calcare s-a [anonimizat], [anonimizat], depresiunile Zăton și Balta în care primavara se formează lacuri. Geoparcul prezintă totalitatea activităților de atracție a [anonimizat] a [anonimizat] ( [anonimizat], [anonimizat]).

[anonimizat], se pot desfășura unele activități cu caracter sportiv: cave diving (în peșterile Isverna și Topolnița), coborâri în peșteră; [anonimizat]-[anonimizat], Topolniței, [anonimizat] (căprioară, mistreț, vulpea, vidra, iepurele), drumeții, căl[rie/echitație, alpinism, ski, [anonimizat], gastronomice, [anonimizat].

[anonimizat], Biserica de lemn „ Adormirea Maicii Domnului”.

[anonimizat].

CAPITOLUL 1. CONCEPTE TEORETICE

1.1. Dezvoltarea durabilă a [anonimizat]-[anonimizat] a mediului, în așa fel încât exploatarea resurselor naturale și culturale să fie făcută în interesul generațiilor viitoare.

Principiile turismului durabil :

Minimizarea impacturilor activității turistice asupra mediului natural în vederea obținerii durabilității ecologice;

Minimizarea impacturilor negative ale activității turistice asupra comunitățiilor locale și a membrilor ei în vederea obținerii durabilității sociale;

Minimizarea impacturilor negative ale activităților turistice asupra culturii, tradițiilor și obiceiurilor comunității locale în vederea obținerii durabilității culturale.

Dezvoltarea durabilă presupune atingerea a trei obiective și anume: creșterea economică, bunăstarea socială și protecția mediului (fig.1.1).

protecția mediului

bunăstarea socială creșterea economică

Fig. 1.1. Triunghiul durabilității

Sursa: Bessy, 2008

Noțiunea de dezvoltare durabilă este astăzi ambientală. Pe de altă parte ne obligă și să ne întrebăm asupra finalității sociale a actelor noastre dar și asupra viitorului planetei, ținând cont, în permanență și de sistemul economic afectat. Dezvolarea durabilă apare ca o deschizătoare de drumuri spre noi reflexii, noi proiecte de acțiune, consacrând astfel un mod de gândire, chiar de guvernare inedit bazat pe cooperarea și negocierea cu toți actorii implicați în aplicarea unei durabilități în teritoriu (fig.1.2).

Actori turistici

Dezvoltare Mize de valorificare

Fig. 1.2. Mizele prioritare ale diferiților actori locali în acțiunea de dezvoltare durabilă a turismului

Sursa: Bănacu, 1996

Durabilitatea pentru turism la fel ca și pentru alte industrii, are trei aspecte independente: economic, social-cultural și de mediu. Dezvoltarea durabilă implică permanență, ceea ce înseamnă că turismul durabil presupune utilizarea optimă a resurselor (inclusiv a diversității biologice), minimizarea impactului negativ economic, socio-cultural și ecologic, maximizarea beneficiilor asupra comunităților locale, economiilor naționale și asupra conservării naturii. Ca o consecință firească, durabilitatea se referă și la structurile manageriale necesare în vederea îndeplinirii acestor deziderate.

Dezvoltarea durabilă a turismului depinde de raportul dintre administrația centrală și cea locală prin care se armonizează interesele naționale cu cele locale. Prin planificarea atentă,

implementarea sistematică a planificării și un management inteligent, beneficiile pot fi maximizate, iar problemele minimizate.

În dezvoltarea durabilă, turismului îi revine un rol esențial contribuind cu o pondere ridicată la relansarea și redresarea economică a României. Ridicarea produsului turistic de la valorile consacrate la cele corespunzătoare standardelor și preferințelor turiștilor străini presupune inițierea și promovarea unor acțiuni care să includă, pe de o parte, derularea proceselor de educare și formare a unei mentalități adecvate actualului tip de dezvoltare, iar pe de altă parte, accentuarea dezvoltării durabile în regiunile de recepție turistică (Mazilu, 2011).

Turism + Dezvoltare durabilă = Turism durabil

Motto:

”Teritoriul este considerat drept un loc antropologic constructor de identitate, căci este purtător al însemnelor (geografice, gastronomice, muzicale etc.) și al valorilor (de religie, obiceiuri, tradiții).” Ange M. 1992

Este în interesul turismului să fie activ în problema dezvoltării durabile și să lucreze în cooperare cu celelalte industrii în asigurarea calității bazei de resurse și a supraviețuirii acestuia. Fără suport și angajament politic pentru turismul durabil, programele turistice bazate pe principiile dezvoltării durabile nu vor mai fi implementate. Deoarece turismul durabil reprezintă un scop, trebuie înțeles că orice tip de dezvoltare care include dezvoltarea turismului dă naștere la anumite schimbări într-o zonă.

1.2.Rolul ariilor protejate în dezvoltarea turistică

Ariile protejate sunt percepute încă de foarte mulți oameni doar în sensul lor „conservaționist” fiind considerate adevărate „oaze ale naturii” sălbatice într-un deșert al dezvoltării economice, care trebuiesc ptotejate numai pentru conservarea speciilor care le populează.

Ariile protejate prin valoarea lor naturală și gradul redus al intervenției umane pe teritoriul lor sunt cele mai bune exemple și modele pentru sistemele ecologice naturale. Totodată pentru a realiza tranziția de la actualul model de dezvoltare la un model de dezvoltare durabilă este necesară cercetarea, cunoșterea și experimentarea teoriilor pentru implementarea conceptului de dezvoltare durabilă.

Turismul, ca activitate economică, poate cauza pagube mari ariilor protejate, în special dacă nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce și mari beneficii.

În câteva arii protejate există pur și simplu atât de mulți vizitatori în anumite părți, sau la anumite momente încât natura și calitatea experienței vizitatorilor suferă. Facilitățile turistice intră deseori în conflict cu țelurile de conservare și strică peisajele naturale.

Turismul poate ajuta la justificarea înfințării ariilor protejate în regiuni marginale și poate duce la o înviorare a comunităților locale din punct de vedere economic și a culturilor tradiționale.

1.3. Ecoturismul- caracteristici

În 1996, Uniunea Mondială pentru Conservarea Naturii (IUCN) formulează propria definiție astfel: „Ecoturismul este călătoria responsabilă față de mediu în zone naturale relativ nealterate, cu scopul aprecierii naturii, care promovează conservarea, are un impact negativ scăzut și asigură o implicare socio-economică activă și aducătoare de beneficii pentru populația locală.”

În 2015, The international Ecoturism Society- TIES a completat definiția elaborată anterior: „ o călătorie responsabilă în zonele naturale care conservă mediul înconjurător, susține bunăstarea populației locale și implică interpretare și educare” (TIES, 2015). Educația face referire atât la personal, cât și la oaspeți.

Ecoturismul este parte a turismului durabil, și anume versiunea durabilă a turismului în natură, cu includerea unor elemente tipice turismului rural și turismului cultural (Fig.1.3).

Orice activitate sau experiență

de turism durabil care are

legătură cu mediulnatural

Un segment de nișă al

turismului în naturăunde

motivația cheie este

învățarea

Fig. 1.3. Poziția turismului bazat pe natură, ecoturismul în categoria mai largă a turismului durabil

Sursa: adaptare după Zewdie, Kindu, 2011

Ecoturismul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

1. Conservarea și protecția naturii;

2. Folosirea resurselor umane locale;

3. Caracter educațional, respect pentru natură prin conștientizarea turiștilor și a comunităților locale;

4. Impact negativ minim asupra mediului natural, cultural și social.

Datorită delimitării parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora, s-a stabilit necesitatea elaborării unei strategii de dezvoltare a ecoturismului în ariile protejate (fig. 1.4.), în conformitate cu principiile de conservare a biodiversității și de utilizare durabilă a resurselor naturale:

Fig.1.4. Locul și importanța ecoturismului – strategii și masterplanuri

Sursa: Strategia Dezvoltării ecoturismului în România,2015, p.9

Principiile de bază ale ecoturismului ce trebuie să guverneze ecoturismul sunt: durabilitatea, urmat de echitate, parteneriate și cooperare (fig. 1.5.).

Principiile de dezvoltare durabilă aplicate și în turismul durabil sunt (conform Mazilu, 2011):

Mediul are o valoare intrinsecă care este deosebit de mare pentru turism, de care trebuie să se bucure și generațiile viitoare;

Turismul trebuie văzut ca o activitate pozitivă de care să beneficieze: mediul ambiant, comunitățile locale,vizitatorii;

Relația dintre mediu și turism poate fi dezvoltată astfel încât mediul să susțină activitatea turistică pe termen lung, turismul, la rândul său, fiind „obligat” să nu cauzeze prin derularea sa degradarea mediului înconjurător;

Dezvoltarea activității de turism trebuie să respecte caracteristicile ecologice, sociale, economice, culturale ale spațiului geografic în care se desfășoară;

Scopul dezvoltării turismului trebuie să fie întotdeauna echilibrarea nevoilor turiștilor cu cele ale destinațiilor și gazdelor acestora;

Industria turistică, guvernele, autoritățile responsabile cu protecția mediului și organismele internaționale trebuie să respecte aceste principii și să conlucreze pentru a le pune în practică.

Fig. 1.5. Ecoturismul ca și concept al dezvoltării durabile

Sursa: adaptare după Wood, 2002

Având în vedere că ecoturismul este o formă de turism care implică vizitarea unor zone naturale fragile, curate și relativ neperturbate, ecoturismul este perceput în mare parte ca turismul care protejează zonele naturale și, prin urmare, contribuie la conservarea biodiversității, astfel spus o alternativă cu impact redus a turismului comercial de masă.

Tabelul 1.1. Caracteristicile ecoturismului

Sursa: Dorobanțu și Nistoreanu, 2012

Obiectivele ecoturismului

Obiectivele activităților ecoturistice trebuie stabilite în concordanță cu specificul fiecărei locații pentru a putea fi atinse în proporție cât mai mare. Cu toate acestea există o serie de obiective generale, care pot fi aplicate la nivel global:

Obiectivele de mediu. Sunt vizate:

– Conservarea habitatului

– Regenerarea și conservarea mediului natural

– Educația pentru mediu

– Îmbunătățirea situației prezente

– Promovarea atitudinilor și comportamentelor sănătoase față de natură

– Încurajarea donațiilor menite să contribuie la protecția calității mediului și a resurselor naturale locale

Obiectivele economice

Ecoturismul își propune:

– Să creeze locuri de muncă

– Să crească veniturile în valută

– Să crească numărul de vizitatori și a cheltuielile vizitatorilor în cadrul economiei locale

– Să îmbunătățească infrastructura locală

– Să finanțeze crearea și întreținerea ariilor protejate

– Să utilizeze eficient resursele naturale

Obiectivele socio-culturale sunt:

– Să promoveze înțelegerea diferitelor culturi

– Să îmbunătățească calitatea vieții pentru populația locală

– Să promoveze participarea activă a localnicilor

– Să promoveze proprietatea locală

Obiectivele politice sunt următoarele:

– Îmbunătățirea imaginii unei zone

– Crearea unei identități regionale sau naționale.

CAPITOLUL 2. POTENȚIALUL TURISTIC AL GEOPARCULUI PLATOUL MEHEDINȚI

2.1. Limite și zonare internă

Geoparcul Platoul Mehedinți este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în partea sud-vestică a României, pe teritoriile județelor Gorj (5 %) și Mehedinți (95 %).

Aria naturală se află în partea de nord a județului Mehedinți, fiind localizată pe teritoriile administrative ale următoarelor comune: Bala, Balta, Bâlvănești, Cireșu, Godeanu, Ilovița, Isverna, Izvoru Bârzii, Obârșia-Cloșani, Podeni și Ponoarele și pe cel al orașului Baia de Aramă iar în zona de nord-vest a judeșului Gorj, pe teritoriul comunei Padeșu (fig. 2.1.).

Fig. 2.1. Harta Geoparcului Platoul Mehedinți

Sursa: https://www.protectedplanet.net/

Ca limite, Geoparcul este încadrat între Munții Mehedinți ( grupa muntoasă a Munților Retezat-Godeanu din Carpații Meridionali) și respectiv Piemontul Getic, în apropierea drumului național DN6, care face legătura între municipiul Drobeta-Turnu Severin și Caransebeș.

2.2. Potențialul turistic natural

Cadrul natural unic, determinat de modul special de formare al Podișului Mehedinți (împreună cu regimul climatic și compoziția solurilor), conturează o zonă cu o varietate de formațiuni și fenomene carstice și naturale, ce adăpostește mai multe tipuri de ecosisteme și specii rar întâlnite pe teritoriul țării noastre.

În perimetrul parcului natural sunt incluse mai multe arii naturale protejate, printre care:

Complexul carstic de la Ponoarele

Pădurea de liliac Ponoarele

Cheile Coșuștei

Cornetul Babelor și Cerboanei

Cornetul Bălții

Cheile Topolniței și Peștera Topolniței

Cornetul Văii și Valea Mănăstirii

Izvorul și stâncăriile de la Câmana

Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei

Peștera Epuran

Peștera Iverna.

Rezervația naturală Ponoarele este un complex carstic unic în România, bogat în elemente carstice deosebit de valoroase.

Întins pe circa 100 ha într-o zonă pitorească cu peisaje deosebite, complexul carstic are ca „piesă de rezistență” formațiunea geologică numită „Podul lui Dumnezeu”. Acesta este un pod natural din calcar ce se află în centrul localității, format în urma prăbușirii pereților unei peșteri (fig. 2.2.).

Fig. 2.2. Podul lui Dumnezeu

Sursa: https://identitatea.ro/

Peștera Ponoarele este situată la o altitudine de 337 m. Lungimea sa este de 734 m. Peștera este o străpungere hidrogeologică realizată de apele ce se strâng în  Lacul Zăton. Prezintă două intrări de dimensiuni mari. Galeria principală este subfosilă; la un nivel superior se găsește o galerie fosilă (fig. 2.3.).

Fig 2.3. Peștera Ponoarele

Sursa: https://sites.google.com/

Zătonul Mare și Zătonul Mic sunt lacuri de origine carstică care apar doar temporar în toată splendoarea lor.

Zătonul Mic se află în partea opusă Podului lui Dumnezeu, spre nord-est. Față de fratele său are dimensiuni modeste (0,8 kmp) și este mai tot timpul secat, de unde și porecla.  Apele de pe versanți se scurg în două ponoare numite: Gaura Iepurelui și Valea Pragului. Nu întâmplător i se spune și Depresiunea Ponoarelor (fig.2.5.).

Zătonul Mare este un lac temporar. Apare și “dispare” precum o fantomă, în funcție de cantitatea de precipitații. Când zăpada se topește sau în timpul ploilor abundente dimensiunile sale te impresionează: 2,5 km lungime, 2 kmp ca suprafață și peste 20 de m adâncime maximă. În această perioadă devine cel mai mare lac carstic din țară. Pe timp de secetă apele se retrag complet, lăsând locul unui pământ arid și plin de cicatrici sângerii ( relieful carstic)(fig. 2.4.).

Fig. 2.4. Lacul Zătonul Mare

Sursa: https://editiadedimineata.ro/

Fig. 2.5. Lacul Zătonul Mic

Sursa: https://nicufarcas18.blogspot.com/

Peștera Topolnița, creată de râul Topolnița este una dintre cele mai mari și mai spectaculoase peșteri din România. Este etajată pe cinci niveluri ce adăpostesc galerii gigantice și dezvoltată pe o lungime de 25 km, fiind a doua ca lungime din România.

Aceasta este deschisă vizitatorilor o singură zi pe an, la sărbătoarea care îi este dedicată ce se desfășoară anual în a treia duminică a lunii august.

Galeriile nu sunt electrificate, iar vizita se face cu un ghid pe un traseu redus (fig. 2.6.).

Fig.2.6. Peștera Topolnița

Sursa: https://zigzagprinromania.com/

Peștera Epuran reprezintă o cavernă dispusă pe două nivele, astfel: primul nivel (activ) constituit din galerii drepte și descendente, puțuri, un lac și un nivel superior cu mai multe săli.  Aceasta reprezintă un deosebit interes speologic atât datorită multiplelor formațiuni concreționare cât și datorită resturilor de faună fosilă (schelete de urs) (fig. 2.7.).

Fig. 2.7. Peștera Epuran

Sursa: https://www.trecator.ro/

Cheile Topolniței sunt formațiuni geologice unice în România, de o inegalabilă frumusețe. Cheile înguste și pitorești ale Topolniței, situate la o altitudine de 400-600 m, se desfășoară pe o lungime de 20 km (fig. 2.8.).

Fig. 2.8. Cheile Topolniței

Sursa: http://romanianturism.com/

Fauna

Fiind vorba de o zonă preponderent deluroasă, fauna este și ea una caracteristică. Printre cele mai des întâlnite mamifere putem enumera: ursul, vulpea, lupul, pisica sălbatică, jderul de copac (fig. 2.10), căprioara, cerbul, pârșul mare, dar și 14 specii de lilieci. În ceea ce privește păsările, găsim: uliul păsărar, cucul, ciocănitoarea pestriță mare, ierunca (Fig.2.12.), buha, huhurezul mic (fig. 2.9.), brumărița de pădure, aușelul (Fig.2.13.) etc. În arealul geoparcului pot fi întâlnite și 16 specii de reptile precum: năpârca, șarpele de alun, vipera cu corn, dar și broasca țestoasă de uscat sau șopârla de iarbă și șopârla de luncă, specifice zonei sudice a țării. Dintre nevertebrate se remarcă racul de ponoare (fig. 2.11.), o specie caracteristică Platoului Mehedinți, iar dintre insecte: croitorul mare al stejarului, croitorul cenușiu și rădașca.

Fig. 2.9. Huhurezul mic Fig. 2.10. Jder de copac

Sursa: https://www.toateanimalele.ro/

Fig. 2.11. Racul de Ponoare

Sursa:http://www.crayfish.ro

Fig. 2.13. Aușelul Fig.2.12 Ierunca

Sursa: http://www.animale-salbatice.ro/

Flora se distinge prin specii adaptate climatului temperat-continental, predominant în țara noastră, dar și unui climat cu influențe submediteraneene. Acesta este motivul pentru care zona este prielnică liliacului sălbatic, putându-se întâlni aici chiar păduri formate din acest arbust. Alte specii de interes care pot fi întâlnite în geoparc sunt: gorunul, fagul, vișinul turcesc, mojdreanul (fig. 2.15.), nucul, ienupărul (fig. 2.16.), sâmbovina, cărpinița (fig. 2.14.)

Fig. 2.14. Cărpiniță Fig. 2.15. Mojdrean

Sursa: https://silvanews.ro/

Fig.2.16. Ienupăr

Sursa: https://hypericumimpex.ro/

2.3. Potențialul turistic antropic

La nivelul Geoparcului Platoul Mehedinți sunt prezente următoarele elemente de reper de ordin arhitectural și cultural:

Mănăstirea Topolnița este o veche mănăstire ortodoxă din Episcopia Severinului și a Strehaiei. Așezată pe valea râului Topolnița, între satele Schitul de Jos și Schitul de Sus, în comuna Izvoru Bârzii, județul Mehedinți, vechea Mănăstire Topolnița se află la o distanță de numai 20 de kilometri de municipiul Drobeta Turnu-Severin (Fig. 2.17.).

Fig.2.17 Mănăstirea Topolnița

Sursa: http://www.skytrip.ro/

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”– monument istoric de arhitectură din satul Prejna, ansamblul primește o extindere a lui în anul 1932, construcția zidului clopotniței (fig. 2.18.).

Fig. 2.18. Biserica Adormirea Maicii Domnului

Sursa: http://www.arhitectura-gpmh.ro/

2.4. Aspecte socio-economice și culturale

Dezvoltarea turismului

Dezvoltarea acestui sector economic ar fi în măsură a genera alternative viabile, extrem de profitabile pentru comunitățile locale. Cu toate acestea dependența strictă de infrastructură (atât de comunicație cât și de facilitățile de cazare), la care se adaugă lipsa unor rețele de prestatori de servicii ( nu există niciun fel de facilități de cazare, alimentație publică- cu excepția unor modeste puncte de alimentare sătești) face ca întreg teritoriul Geoparcului Platoul Mehedinți să rămână puțin valorificat turistic.

Practicile agricole

Posibilitățile de înființare a unor culturi agricole înalt productive rămân limitate la nivelului Geoparcului Platoul Mehedinți datorită particularităților ecologice ale teritoriului. O valorificare în acest sens va urmări dezvoltarea ramurilor precum pomicultura. În rest practicile agricole rămân limitate la cele tradiționale, de subzistență.

Peisajul rural

La nivelul Geoparcului Platoul Mehedinți se remarcă arhitectura tradițională, gospodăriile denumindu-se „conace”(fig. 2.19.). Acestea sunt risipite în teritoriu, remarcându-se existența ocoalelor împrejmuite de ziduri înalte de piatră.

Fig 2.19. Casa tradițională

Sursa: http://www.asociatiamaie.ro/

În Geoparcul Platoul Mehedinți întâlnim case și biserici perfect integrate peisajului natural, întrunind în același timp calități esențiale de armonie volumetrică și funcționalitate practică.

În majoritatea localităților din cuprinsul Geoparcului Platoul Mehedinți se desfășoară anual manifestări tradiționale legate de diverse evenimente, asociate unor date din calendarul religios:

-Sărbătoarea liliacului, comuna Ponoarele (Fig. 2.21.);

-Festivalul de ceramică populară din Șișești ( Fig. 2.20.);

-Sărbătoarea Peșterii Topolnița;

-Festivalul de muzică populară,Ponoare;

-Sărbătoarea Peșterii din Balta;

-Sărbatoarea „Fii satului”, comuna Ilovăț;

-Festivalul „Oalelor și sarmalelor”, comuna Șișești;

-Festivalul Național de Folclor „Munte, munte, brad frumos!”- Baia de Aramă;

Fig.2.20. Festivalul de ceramică populară din Șișești

Sursa: https://www.gds.ro/

Fig.2.21. Sărbătoarea liliacului de la Ponoare

Sursa: https://conacuboierului.ro/

Industria

– Exploatarea de resurse naturale

Silvicultura și cultura lemnului

Activitățile silvoculturale ocupă în prezent o suprafață semnificativă la nivelul Geoparcului Platoul Mehedinți, exploatarea forestieră continuând în prezent pe suprafețe extinse, în general în conformitate cu amenajările silvice.

Exploatarea resurselor minerale

Aceasta nu trebuie privită ca o activitate interzisă pe teritoriul Geoparcului Platoul Mehedinți, ca element opus însăși temeiului de conservare a arealului. Cu toate acestea, rămâne prioritar interesul de conservare a naturii și peisajelor.

Utilizarea resurselor energetice alternative

Gradul înalt de izolare a comunităților locale, dispersia conacelor, face viabilă abordarea unor soluții de utilizare a energiilor alternative, neconvenționale, impactul de mediu rămânând mai modest exprimat decât în cazul extinderii și modernizării rețelelor aeriene.

CAPITOLUL 3. AMENAJAREA TURISTICĂ A GEOPARCULUI PLATOUL MEHEDINȚI

3.1. Infrastructura turistică

Infrastructura turistică este un complex de structuri, rețele de inginerie și comunicații, inclusiv telecomunicații, drumuri, întreprinderi legate de industria turistică, asigurând accesul normal al turiștilor la resursele turistice și utilizarea lor corespunzătoare pentru turism, asigurând mijloacele de trai ale întreprinderilor din industria turistică și ale turiștilor.

Este vorba despre drumuri și căi ferate, stații și terminale, sisteme pentru reglarea traficului rutier, aerian, fluvial și maritim, sisteme de alimentare cu căldură, rețele electrice și telefonice și multe altele.

NEVOIA UMANĂ DE RECREERE, RECUPERARE ȘI CUNOAȘTERE

VENIT OM TIMP LIBER

CĂLĂTORIE

FOND TURISTIC INFRASTRUCTURA PRODUS TURISTIC

CONSUM TURISTIC

TURISM

ECONOMIA TURISMULUI

Fig. 3.1. Structura fenomenului turistic

Sursa: Cocean, Dezsi, 2009, p.41

Infrastructura turistică include:

– bazele de cazare și alimentație publică;

– căile și mijloacele de transport turistic;

– dotările pentru recreere și cură;

– dotările auxiliare (complementare).

Astfel, în ceea ce privește infrastructura generală de acces turistic, principalele elemente de infrastructură de la nivelul sitului sunt reprezentate de căile de acces rutiere (Fig.3.2):

-DJ 670 Malovăț- Godeanu, ce se continuă cu DJ 671 Godeanu- Baia de Aramă

-DJ 671 Drobeta Turnu Severin- Baia-de-Aramă

-DN 67D Herculane- Baia-de-Aramă.

Fig. 3.2. Rețeaua rutieră din cadrul Geoparcului Platoul Mehedinți

Sursa: Google Maps

Rețeaua de drumuri județene și comunale se prezintă într-o stare gravă în nordul județului caracterizată printr-o serie de disfuncții: drumuri nemodernizate fără continuitate, localități izolate cu drumuri impracticabile. Datorită interesului turistic crescut pe care îl reprezintă se impune modernizarea drumurilor comunale și județene din această zonă în special prin realizarea unei căi de comunicație dinspre Isverna-Podeni.

Traficul greu de marfă ce tranzitează principalele orașe duce la distrugerea sistemului rutier (transport utilaje, cărbune). Pericolul de prăbușire în care se află Podul Natural de la Ponoarele este din cauza traficului intens al autovehiculelor de mare tonaj pe DJ 670 și al infiltrațiilor cu apă. Starea actuală a drumurilor județene și comunale nu asigură accesul corespunzător valorificării turistice a acestui ținut chiar în zonele care reprezintă punctul de atracție principal Valea Topolniței (Schitul Topolniței, Peștera Topolniței, Balta etc), Valea Coșuștei (Corcova, Șișești, Ilovăț, Isverna).

Infrastructura de vizitare și informare are un rol important în promovarea obiectivelor de management ale Geoparcului Platoul Mehedinți și pentru conștientizarea de către publicul larg a măsurilor de conservare a speciilor/habitatelor naturale în contextul gestionării durabile a resurselor naturale.

În prezent Geoparcul Platoul Mehedinți nu dispune de niciun centru de vizitare, dar există centre de informare în următoarele puncte: Cireșu, Isverna, Obârșia Cloșani, Baia de Aramă (Fig.3.3.).

Fig.3.3. Centrul Nașional de Informare și Promovare turistică Baia de Aramă

Direcția Administrarea Geoparcului Platoul Mehedinți dispune de o infrastructură de vizitare corespunzătoare fluxului de vizitatori, acesta fiind într-o ușoară creștere anuală mai ales în zonele Baia de Aramă, Ponoarele și Isverna,unitățile de cazare și agrement sunt private.

Serviciile de vizitare din anul 2017 s-au concretizat în ghidarea turiștilor pe cele 10 trasee turistice omologate de către Ministerul Dezvoltării și Turismului.

Traseele omologate sunt :

Traseul Bala- Bala de Sus- Busești-Dîlma- Rucșorul- Rudina;

Traseul Baltă- Lunca Ponorâtului- Crovul lui Rascrăci- Peștera Mare de la Balta;

Traseul La Varnița- Cornetul Prosacului- Peștera Epuran;

Traseul La Varnița- Gaura lui Ciocârdie;

Traseul Isverna- Poiana Beletina;

Traseul Isverna- Creasta Munților Mehedinți-Poiana Balta Cerbului;

Traseul Podeni- Creasta Munților Mehedinți- La Ciucioare;

Traseul Podul lui Dumnezeu- Lacul carstic Zăton;

Traseul Versantul drept din Cheile Băluței;

În scopul promovării turismului s-au desfășurat activități de informare a comunităților locale cu privire la toate obiectivele de vizitare din arealul parcului, dar și a vizitatorilor, fie prin distribuire de pliante informative- descriptive, fie prin obținerea de informații de la centrul și punctele de informare, unde se asigură permanența cu personal cunoscător al zonei din cadrul geoparcului.

Structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare reprezintă componenta cea mai importantă a bazei tehnico-materiale specifice, întrucât răspunde uneia dintre necesitățile fundamentale ale turistului, și anume odihna, înnoptarea. Dimensiunile și distribuția spațială a mijloacelor de cazare, determină caracteristicile tuturor celorlalte componente ale bazei tehnico-materiale a turismului și, implicit, amploarea fluxurilor turistice.

În graficul de mai jos (Fig.3.4.) sunt prezentate structurile de primire turistică în anii 1990, 2000, 2019 în localitatea Isverna de pe teritoriul Geoparcului Platoul Mehedinți.

Fig. 3.4.Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în perioada 1990-2019 în Isverna

Sursa: Prelucrare date INS ( www.insse.ro), 2020

Astfel numărul maxim de structuri de primire sub forma hotelurilor și pensiunilor turistice, în număr de 13 s-au înregistrat în anul 2019, iar numărul minim – o singură structură de primire, s-a înregistrat sub forma cabanelor turistice și campingurilor în anul 1990.

De-a lungul timpului au fost construite mai multe tipuri de unități de cazare, atât în interiorul ariilor, cât și în apropierea acestora. Astfel numărul și tipul acestora variază destul de mult (fig. 3.5.).

Fig. 3.5. Numărul de structuri de primire turistică și capacitatea acestora în câteva parcuri naționale/naturale din România, în 2018

Sursa: Prelucrare date INS (www.insse.ro), 2020

În graficul de mai sus este redat numărul unităților de cazare în cele patru arii protejate.
Se observă că numărul cel mai ridicat de locuri se înregistrează în Parcul Domogled Valea- Cernei (5237), iar cel mai mic în Parcul Cheile Nerei-Beușnița (8).

În graficul de mai jos (Fig.3.6.) este reprezentat numărul unităților de cazare existente în cadrul ariei protejate studiate și a celor din vecinătatea acestora.

Fig.3.6. Unități de cazare în cadrul Geoparcului Platoul Mehedinți și în ariile protejate din vecinătatea acestuia

Sursa: Planurile de management ale parcurilor

Având în vedere cele patru arii protejate la care fac referire, numărul unităților de cazare diferă, astfel numărul cel mai mare de unități de cazare (39), se află în interiorul ariei protejate Domogled-Valea Cernei.

Făcând o comparație între numărul unităților de cazare ale Geoparcului Platoul Mehedinți și celelalte trei arii protejate, observăm că:

– din punct de vedere al unităților de cazare din interiorul ariei Geoparcul Mehedinți (6), o diferență semnificativă se observă față de cele din interiorul ariei Domogled Valea Cernei(39);

– iar din punct de vedere al unităților de cazare din vecinătatea ariei Platoului Mehedinți (12), o diferență se observă deasemenea la cele din vecinătatea ariei Domogled Valea Cernei (3).

În concluzie parcul studiat dispune de suficiente spații de cazare, mai ales în proximitatea acestuia.

3.2. Dinamica circulației turistice

Circulația turistică este una dintre cele trei componente esențiale (alături de potențialul turistic și baza materială) ce concură la definirea fenomenului turistic. Reprezintă elementul sintetic care reflectă cel mai fidel modul și nivelul de valorificare al potențialului turistic.

Ariile protejate din România au reprezentat o motivație importantă de călătorie pentru numeroși turiști rezidenți și străini, cu precădere din țările central europene. În prezent, atât timp cât nu există un sistem de taxare a turiștilor la intrarea în cadrul parcurilor, nu există o evidență a numărului de vizitatori, acesta putând fi doar estimat.

Deși numărul estimat de vizitatori în cadrul parcurilor naturale și naționale este destul de mare, totuși trebuie avut în vedere faptul că doar o mică parte din aceștia au ca motiv practicarea ecoturismului.

În graficul de mai jos (Fig.3.7.) este redat numărul de vizitatori care a fost înregistrat în anii 2008, respectiv 2018 în cele patru arii protejate analizate comparativ.

Fig. 3.7. Estimarea numărului de vizitatori din cadrul ariilor protejate majore: Geoparcul Platoul Mehedinți și ariile din apropiere

Sursa: Strategia Națională De Dezvoltare A Ecoturismului din septembrie 2009 și din mai 2019

Din punct de vedere al numărului maxim de vizitatori în anul 2008 a fost înregistrat în Parcul Porțile de Fier (60.000 vizitatori), iar numărul minim a fost înregistrat în Geoparcul Platoul Mehedinți (5.000 vizitatori).

În anul 2018, numărul maxim de vizitatori s-a înregistrat în Parcul Cheile Nerei-Beușnița (70.000 vizitatori), iar numărul minim a fost înregistrat în Geoparcul Platoul Mehedinți (5.850 vizitatori).

Având în vedere că marea majoritate a turiștilor au provenit din România (86%), iar restul din Germania, Olanda, SUA, Franța, ponderea ecoturiștilor români este foarte mare față de cea a ecoturiștilor străini. Acest fapt se datorează lipsei promovării ecoturismului din România și în străinătate, a infrastructurii deficitare și a lipsei programelor de ecoturism.

Principalele probleme pe care le au majoritatea ariilor protejate și care fac ca un număr redus de ecoturiști să se înregistreze în aceste spații sunt: lipsa infrastructurii, lipsa punctelor de informare, exploatarea resurselor naturale.

Principalele măsuri necesare pentru stimularea dezvoltării circulației ecoturistice în ariile protejate ar fi următoarele: derularea de proiecte de conservare prin care se organizează informații concrete, programe de educație și dezvoltare a ecoturismului și cooperarea cu

autoritățile de mediu responsabile pentru o atenuare a acestor probleme și revalorizarea naturii ca motor de dezvoltare locală durabilă.

În graficul de mai jos (Fig.3.8.) este redat numărul de sosiri ale turiștilor în perioada 2001-2018 în localitatea Isverna de pe teritoriul Geoparcului Platoul Mehedinți.

Fig.3.8. Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică în perioada 2001-2018 în Isverna

Sursa: Prelucrare date INS (www.insse.ro)

Din punct de vedere al numărului maxim de sosiri în toți cei trei ani de referință se observă că hotelurile dețin primul loc, iar numărul minim de sosiri fiind înregistrat în vilele turistice.

În graficul următor (Fig.3.9.) este prezentat numărul de înnoptări ale turiștilor în perioada 2001-2018 în Isverna.

Fig.3.9. Înnoptări ale turiștilor în structuri de primire turistică în perioada 2001-2018 în Isverna

Sursa: Prelucrare date INS (www.insse.ro)

Se observă că numărul înnoptărilor este foarte ridicat în hoteluri în toți cei trei ani de referință, iar numărul minim în structurile de primire- vile turistice.

3.3. Ecoturismul- situația actuală

Alături de cadrul natural, Geoparcul Platoul Mehedinți beneficiază și de un potențial etnografic și folcloric de mare originalitate și autenticitate. Această zestre spirituală reprezentată prin valori arhitecturale populare, instalații și tehnici populare, meșteșuguri tradiționale, folclor și obiceiuri ancestrale, sărbători populare etc., la care se adaugă numeroase monumente istorice și de artă, vestigii arheologice, muzee, amplifică și completează potențialul ecoturistic al țării.

Unul dintre obiectivele majore de protecție a ariei protejate este reprezentat de patrimoniul geologic, ce se constituie ca o sinteză petrografică de excepție a Arcului Carpatic. În acest caz, sunt puse în evidență elemente de particularitate geologică, petrografică și de peisaj. Se impun astfel eforturi pentru menținerea elementelor legate de interacțiunile dintre factorii de mediu și cei antropici. Se adaugă astfel obiectivelor de protecție și necesitatea de ocrotire a unor elemente de floră și faună.

Ca primă măsură destinată conservării elementelor de patrimoniu se impune zonarea internă a perimetrului Geoparcului Platoul Mehedinți.

Zonarea internă a ariei protejate reprezintă procesul de definire și delimitare a unei zone în interiorul ariei natrurale protejate, în care se stabilesc măsuri spciale de conservare.

Au apărut însă conflicte cu comunitățile locale ce au făcut ca măsurile de conservare să nu poată fi realizate conform planului de management. Astfel au avut loc întâlniri cu primarii, discutăndu-se despre zonele care cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcului.

Principalele obiective de management ale planului sunt grupate pe următoarele teme:

– Conservarea biodiversității;

– Utilizarea terenului și a resurselor naturale;

– Conservarea și promovarea moștenirii culturale;

– Managementul turismului și recreării;

– Educație și conștientizare;

– Managementul parcului;

– Alte activități specifice fiecărui parc.

Principalele măsuri de conservare ce se vor lua pentru speciile de interes conservativ din Geoparcul Platoul Mehedinți sunt următoarele:

– interzicerea incendierilor pajiștilor;

– limitarea accesului, controlul activităților turistice;

– limitarea unor practici agricole și a utilizării pesticidelor;

– gestiunea deșeurilor,controlul depozitărilor;

– limitarea de resurse naturale minerale;

– măsuri active de restaurare ecologică a habitatelor;

– măsuri active de reintroducere, recolonizare, înmulțire;

– interzicerea oricăror măsuri de afectare directă (extragere, captruă,vânătoare);

– măsuri active de reducere a poluării;

– acțiuni de informare, educare și conștientizare (Planul de management al Geoparcului Platoul Mehedinți)

CAPITOLUL 4. STRATEGII DE DEZVOLTARE ECOTURISTICĂ

4.1. Analiza SWOT

Analiza este aplicată separat pe resurse turistice, infrastructură, mediu și dezvoltarea rurală.

Dezvoltarea ecoturismului în zona Geoparcului Platoul Mehedinți, prin promovarea naturii și culturii locale ca elemente esențiale ale imaginii turistice și prin dezvoltarea de activități ecoturistice va contribui la susținerea conservării naturii, creșterii calității serviciilor ecoturistice și atractivității turistice a zonei, susținând dezvoltarea durabilă a comunităților umane locale.

4.2. Produse ecoturistice

Pentru o evidențiere mai bună a potențialului ecoturistic al zonei, un produs turistic tematic adaptat condițiilor mediului studiat este oportun în vederea mai bunei valorificări turistice. Astfel s-a încercat conturarea unui produs turistic tematic de tip circuit ce va fi dezvoltat și prezentat în continuare, respectiv traseul ce va fi parcurs (Fig.4.1.)

Circuit ecoturistic-„Explorând lumea subterană- Platoul Mehedinți”

Fig. 4.1. Traseul principalelor obiective

Sursa: Google Maps

Informații turistice:

Caracteristici demografice și economice ale grupului: grup 10 turiști – adulți tineri, englezi, condiție economică medie

Data de plecare: 22.06.2020

Data de întoarcere:26.06.2020

Tariful total include:

– ghidul de turism

– ghid speologic

– intrarea la obiective turistice (peșteri)

– cazarea

– alimentație

– transport

Tariful nu include:

– cheltuieli personale

În cadrul Geoparcului Platoul Mehedinți, din punct de vedere al potențialului natural, principalul element atractiv îl constituie relieful carstic bogat în peșteri care se impune prin diversitatea sa în contraste și obiective, prin frumusețea peisajelor pe care le generează cât și prin posibilitățile pe care le oferă de a fi valorificate turistic la un nivel superior.

Ziua 1

Sosire: Aeroportul Internațional Craiova ora 13:15,după un zbor de 3 ore cu plecare de pe aeroportul Luton Londra.

Transport de la aeroport la gară, de unde vom lua trenul spre Drobeta Turnu- Severin la ora 14:45

Vom ajunge la 16:49 în Drobeta Turnu Severin

Check-in la Hotel Condor***

Ora 20.00 p.m.se va servi cina la restaurantul hotelului

Ziua 2

Vom pleca spre Peștera Topolnița, parcurgând un drum de 42 de minute.

Peștera Topolniței se află în partea centrală a Podișului Mehedinți, între localitățile Marga și Ciresu, la 30 de kilometri de Turnu. Apele Topolniței adunate în subteran au străpuns muntele și au format galerii gigantice, extrem de spectaculoase (Fig. 4.2.).

Peștera Topolnița este unicat în țară din punct de vedere al formațiunilor carstice, este un loc foarte căutat de specialiștii din întreaga lume, prin lungimea ei de 10.330 metri, peștera fiind a doua ca mărime în România.

Fig. 4.2. Peștera Toplniței

Sursa: https://pe-harta.ro/

Vom lua masa într-un loc amenajat pentru grătare în aer liber. Aici vom avea la dispoziție un grătar, mese și bănci pentru a ne bucura de un picnic în mijlocul naturii.

Apoi ne vom continua explorarea lumii subterane la Peștera Balta, parcurgând un drum de 30 de minute cu microbuzul.

Peștera Balta este situată în apropierea localității Balta. Accesul către peșteră se face din centrul localității Balta către Sfodea (Fig. 4.3.).

Este o peșteră complexă, cu două galerii principale aproape paralele, orientate spre nord. Ea are trei intrări. Intrarea nordică corespunde insurgenței. Celelalte două intrări corespund resurgenței. Între ele se dezvoltă galeria numită Galeria de legatură.

Fig. 4.3. Peștera Balta

Sursa: http://claudiu-staicu.blogspot.com/

Seara va fi una minunată în mijlocul naturii, admirând păsările, făcând un foc de tabără, iar noaptea ne-o vom petrece in cort sub cerul înstelat.

Ziua 3

Această zi este dedicată în continuare explorării peșterilor din cadrul Geoparcului Mehedinți și a desfășurării de activități ecoturistice.

Vom parcurge un drum de 25 de minute cu bicicletele până la peștera Isverna.

Peștera Isverna, aflată la doar 390 de metri altitudine, în județul Mehedinți, este una dintre cele mai puțin explorate din România. Prima vizită a fost făcută în 1914. Este o peșteră de peste 1,5 km lungime parcursă de un pârâu subteran. Are cea mai lungă rețea de galerii subacvatice din România și de acolo pornește cel mai mare izvor carstic din județul Mehedinți (Fig.4.4).

Fig.4.4 Peștera Isverna

Sursa: https://zigzagprinromania.com/

După prânz, vom merge tot cu bicicletele încă 15 minute spre Peștera Ponoarele, are o lungime de 734 m și este situată chiar sub dealul care-i poartă numele, reprezentând singura legătură între Lacul Zătonul Mare și Lacul Zătonul Mic, realizată la nivel subteran (Fig. 4.5.).

Este o peșteră complexă, polietajată, cu două deschideri. Stalactitele, dar în special stalagmitele prezente în Peștera Ponoare au forme ciudate, asemănătoare unor statui, reprezentând fie oameni, fie animale, fie flori, remarcându-se unele formațiuni ale căror culori alternează între alb – roșiatic – gălbui.

Fig. 4.5. Peștera Ponoarele

Sursa: https://sites.google.com/

Seara vom face check-in la Conacul Boierului.

Ziua 4

Pregătiți pentru o nouă zi în natură, vom face ca ultima zi să fie de neuitat pentru turiștii noștrii.

După ce vom servi micul dejun, vom pleca cu bicicletele pentru 15 minute spre Peștera Bulba, este încadrată în categoria peșterilor mari ale țării, ocupând locul al 15-lea în acest clasament. Se găsește la o altitudine de 325 de metri, la nivelul talvegului văii pârâului Bulba. Cunoscută și sub numele de Peștera Mare sau Peștera de la Baia de Aramă, minunea naturală se întinde de fapt sub teritoriul comunei Ponoarele, sub dealurile Brăzișori și Cornet, pe o distanță de 5.160 de metri lungime (Fig. 4.6.).

Fig. 4.6. Peștera Bulba

Sursa: https://sites.google.com/

Ziua va continua prin practicarea unor activități ecoturistice recreative: barbații pot pescui in lacul Zăton, iar doamnele pot admira păsărele (birdwatching) și peisajele, savurând o băutura la picnic pe malul lacului.

Ziua se va încheia cu servirea cinei la restaurantul hotelului unde suntem cazați.

Ziua 5

După servirea micului dejun, vom face check-out.

Vom pleca cu microbuzul pe ruta Baia de Aramă-Motru-Filiași către Aeroportul din Craiova.

După un drum de 1h 30 minute, turiștii vor ajunge la aeroport și se vor îmbarca în avionul cu direcția Londra la ora 12:10.

4.3. Propuneri și activități de îmbunătățire a ecoturismului

Una dintre condițiile pentru ca un produs turistic să fie considerat ecoturistic îl reprezintă caracterul educativ al acestuia și contribuția pe care o aduce la conștientizarea turiștilor și a comunităților locale.

În urma analizei diagnostic turistică (cap. 2 și 3) și a analizei SWOT se evidențiază următoarele direcții de dezvoltare ale Geoparcului Platoul Mehedinți:

Păstrarea meșteșugurilor locale;

Menținerea arhitecturii locale;

Comunitatea locală joacă un rol deosebit în constituirea patrimoniului și poate contribui la oferirea de servicii de calitate turiștilor;

Reabilitare drumuri de acces la zonele de interes turistic;

Creșterea numărului și calității structurilor de cazare;

Reabilitare situri istorice, cultural, arheologice, naturale și de tehnică populară (mori de apă);

Susținerea festivalurilor și târgurilor locale și organizarea unor evenimente locale bazate pe etnografia locală (Festivalul “Oale și Sarmale”, “Sărbătoarea liliacului” etc);

Înființare ateliere de olărit, prelucrare lână, vopsitorie ecologică, țesut.

Pentru îmbunătățirea activității ecoturistice din cadrul parcului ar trebui să se pună accent pe următoarele aspecte:

Contribuția turismului la conservarea naturii;

Implicarea administrațiilor publice locale în protejarea resurselor turistice, stimularea dezvoltării turismului la nivel local și în promovarea produselor locale;

Organizarea de circuite tematice;

Refacerea, marcarea și omologarea traseelor turistice;

Amenajare zonelor de agrement (locuri de joacă pentru copii în pădure, tabere școlare vocaționale, ateliere de lucru, școli de vară (drumeții, olărit);

Promovarea și susținerea produselor locale;

Dezvoltarea unei structuri de promovare online (pachete HORECA și modalități de petrecere a timpului liber);

Crearea și menținerea unei imagini unice originale a Geoparcului.

CONCLUZII

„Ecoturismul este călătoria responsabilă față de mediu în zone naturale relativ nealterate, cu scopul aprecierii naturii (și a oricăror atracții culturale trecute și prezente), care promovează conservarea, are un impact negativ scăzut asupra mediului înconjurător și asigură o implicare socio-economică activă și aducătoare de beneficii pentru populația locală.” (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale, 1996).

Lucrarea este structurată pe 4 capitole, astfel:

În primul capitol sunt prezentate elemente teoretice, acesta fiind structurat la rândul său în 3 subcapitole ce prezintă detalii despre rolul ariilor protejate în dezvoltarea turistică, caracteristicile ecoturismului și dezvoltarea durabilă a turismului.

Capitolul al doilea se bazează pe prezentarea potențialului turistic al Geoparcului, respectiv, cadrul natural, economic și cultural, pentru a observa cât de pretabil este acesta pentru practicarea ecoturismului.

Capitolul trei prezintă într-o formă sintetizată situația bazei tehnico-materiale în ecoturism, dezvoltată doar în localități suprapuse peste parc (Isverna, Ponoarele, Obârșia Cloșani), circulația turistică dar și segmentarea acestui fenomen, împreună cu prezentarea actuală a ecoturismului.

Al patrulea capitol, și ultimul, prezintă situația concretă a ecoturismului în cadrul parcului. În primul subcapitol a fost structurată o analiză S.W.O.T pentru a proiecta o viziune de ansamblu a ecoturismului în cadrul parcului. În subcapitolul doi a fost schematizat un circuit ecoturistic, unde au fost puse în evidență principalele atracții turistice ale parcului iar în ultimul subcapitol au fost sugerate o serie de acțiuni pentru a stimula evoluția ecoturismului în cadrul acestei arii protejate.

După cum s-a observat Geoparcul Platoul Mehedinți deține anumite caracteristici morfologice și geologice ce fac această zonă pretabilă ecoturismului. Principalele activități practicate de turiști în cadrul Geoparcului sunt: drumeții, călărie/echitație, alpinism, ski, tabere pentru copii, tururi fotografice, gastronomice, de floră și faună, ale peșterilor.

De asemenea, localitățile suprapuse peste teritoriul parcului beneficiază de o cultură etnografică bogată, reprezentată de portul popular, diferite obiceiuri din timpul marilor sărbători creștine dar și meșteșuguri tradiționale precum olăritul și cioplitul lemnului. Acest context cultural nuanțat poate reprezenta o modalitate de atragere a turiștilor interesați de cultura satelor și de practicarea activităților ecoturistice.

Deși parcul beneficiază de un fond natural, acesta nu este foarte bine pus în valoare de către conducerea parcului, în primul rând din lipsă de fonduri, și în al doilea rând din lipsa interesului asupra acestor atracții mai ales pentru turiștii străini.

În ceea ce privește structurile de primire turistică, acestea sunt dezvoltate doar în 4 unități administrative ce se suprapun peste teritoriul parcului, reprezentative fiind pensiunile turistice. Structurile de alimentație publică nu sunt diversificate, de cele mai multe ori fiind parte integrată a pensiunilor.

Dezvoltarea ecoturismului ar trebui gândită în corelație cu celelalte strategii de dezvoltare sectorială a turismului din România, prin crearea unor oferte turistice comune. Existența unor destinații și a unor produse ecoturistice în apropierea ariilor protejate poate constitui un element de atractivitate, ecoturismul oferind turiștilor cazați aici o alternativă de petrecere a timpului liber.

Geoparcul Platoul Mehedinți poate deveni un catalizator de dezvoltare locală. Astfel, aria naturală protejată în particular și conservarea naturii în general poate căpăta o valoare economică și socială pe plan local și național îmbunătățind astfel și gradul de înțelegere și acceptare al acestui domeniu special din sfera dezvoltării durabile.

BIBLIOGRAFIE

Bessy O. (2008), Tourisme et developpement durable des territories, PUS

Cocean, P. Deszi, St. (2009), Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Mazilu, M. (2011), Turism și dezvoltare durabilă, Edit. Universitaria, Craiova

Cândea M., Simon, T. (2006), Potentialul turistic al Romaniei, Editura Universitara, Bucuresti NU E CITATA IN TEXT

*** (2015), Strategia Dezvoltării ecoturismului în România

http://apmmh.anpm.ro/documents/23891/2523993/Planul+de+management+al+Geoparcului+Platoul+Mehedin%C8%9Bi.pdf/2ba0eaf7-55a5-477d-9005-b7eea8f94d44

http://www.arhitectura-gpmh.ro/wp-content/uploads/2016/10/raport-de-cercetare-maie.pdf

https://www.slideshare.net/cozmadani/ratiu-final

http://promehedinti.ro/parcul-natural-geoparcul-platoul-mehedinti/

Rezervaţia Naturală Ponoarele

https://romaniasalbatica.ro/ro/geoparc/platoul-mehedini

http://www.arhitectura-gpmh.ro/wp-content/uploads/2016/10/Ghid-de-bune-practici-Isverna-Balta-Ponoarele.pdf

https://www.apivs.ro/Leader%20Romania/GAL/mehedinti/strategie%20closani%20final%201.pdf

https://pdfslide.net/documents/viewdirectia-administrarea-geoparcului-platoul-mehedinti-cui-31019178-c-od.html

https://dokumen.tips/documents/teza-doctorat-rezumat-podiul-mehedini-potential-si-valorificare-turistica-55cb76cfa5a85.html