Secțiunea I Analiza socio-economică a comunei Raciu [302409]

CAPITOLUL I – [anonimizat] a [anonimizat] I – [anonimizat] a comunei Raciu

Cadrul natural

Așezare geografică

Aflată la o distanță de 17 [anonimizat], mai precis în partea centrală a [anonimizat].

[anonimizat] (reședința comunei), Șuța Seacă și Siliștea.

[anonimizat] o parte și de alta a sa, [anonimizat], la sud cu comuna Dragodana și la vest cu comuna Lucieni.

Comuna Raciu

Istoric

O legendă locală acreditează ideea că în punctul „Țapă” din Dealul Raciului ar fi fost trași în țeapă de către voievodul Vlad Țepeș solii turci veniți să încaseze haraciul.

Binențeles că această presupunere nu are în spate niciun argument științific și nici descoperirile arheologice nu vin să o argumenteze în vreun fel.

[anonimizat] 1627 a [anonimizat].

Tot în documente de secol XVII sunt menționate satele Siliștea (denumire generică însemnând „vatra satului”) și Șuța Seacă (a [anonimizat]).

Localitățile Raciu și Șuța Seacă au fost entități distincte din punct de vedere administrativ.

Astfel, „Marele dicționar geografic al României”, alcătuit în 1902 [anonimizat] 150 [anonimizat], comuna Raciu era compusă din trei cătune: Raciu, [anonimizat] o populație de 666 locuitori, pe când comuna Șuța Seacă era compusă din patru cătune: Olteni, Șuța, [anonimizat] o populație de 800 de locuitori.

„[anonimizat]”, editat în 1925, descrie comuna Raciu ca având o populație de 1120 locuitori iar comuna Șuța Seacă având 1487 locuitori.

Începând cu 1950 [anonimizat] 1968, [anonimizat], fiind înglobată în comuna Lucieni.

În anul 2005 [anonimizat]. 504/2006.

Suprafață

Suprafața totală a comunei este 2.517 ha, din care 1.662 [anonimizat] 855 [anonimizat]:

631 ha păduri și alte terenuri forestiere;

72 ha terenuri cu ape și ape cu stuf;

40 ha căi de comunicație;

109 ha terenuri ocupate de construcții și curți;

3 ha terenuri degradate și neproductive.

ritatea locuitorilor ârgoviș404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040404040Rețea hidrografică

Rețeaua hidrografică a [anonimizat] o mică parte a [anonimizat], ce parcurg toate cele trei sate ale localității. [anonimizat], una dintre principalele surse de apă ale municipiului București.

[anonimizat] o amprenta continentală mai accentuată. Zona este caracterizată de veri fierbinți și ierni geroase. Crivățul, [anonimizat]-est. Temperatura medie multianuală este de 8-11șC, media lunii este de 18-23șC, a lunii ianuarie variază între -1 – -3șC. Valoarea medie multianuală a precipitațiilor este de între 500 – 700 mm.

Relief

Comuna Raciu se află în zona de contact a Câmpiei Române cu câmpia premontană a Târgoviștei, zonă de tranziție între Subcarpați și Câmpia Română, și spre vest, în zona satului Șuța Seacă, face joncțiunea cu Câmpia Picior de Munte (câmpie premontană la bază sudică a Platformei Cindești).

Vegetația

Vegetația forestieră, specifică zonei de silvostepă, este bine reprezentată de anin, plop, salcie, salcâm, cireșul sălbatic, carpen, stejar, gorun, platan, arțar, ulm, frasin, tei etc., iar subarboretul este constituit din păducel, sânger, lemn câinesc, măceș, porumbar, cătină, ș.a. 
      Vegetația primară a fost profund modificată de activitățile antropice de urbanizare, incât este greu de stabilit caracteristicile vegetației spontane în funcție de condițiile ecologice. Covorul vegetal ierbaceu a suferit mari transformări în ceea ce privește compoziția floristică. Dîntre ierbacee intâlnim: iarba grasă, pirul, trifoiul, mohorul, traista-ciobanului, neghina, iarba de gazon, mușețelul, cicoarea, viorelele, toporașii, păpădia, romanița, margareta și altele.

Condițiile ecologice au permis dezvoltarea unor categorii de specii xerofile, cu pronunțat caracter stepic, cele mai productive specii ierbacee fiind reprezentate de Agrostis, Temis, Festuca, Rubra, Nardustricta.

Din punct de vedere al regionării geo-botanice, flora este bogată și variată, încădrându-se câmpiei inalte din regiunea sudică.

Fauna

Lumea animală este caracterizată prîntr-un grad mare de adaptabilitate la mediu, formată din comunități de animale terestre, acvatice și subterane.

Cele mai des intâlnite sunt veverița și vulpea, iar pe lunca Dâmboviței se intâlnesc diferite specii de rozătoare: iepurele, șoarecele de câmp, popândăul, ariciul. Dîntre păsări mai frecvente sunt ciocănitoarea, cucul, pupăza, pițigoiul, eretele, coțofana și, la tot pasul, vrabia, guguștiucul sau ciorile găsindu-și condiții optime de habitat.

Populațiile acvatice creează biotopuri specifice în lacuri și râuri, iar în apele curgătoare pot fi zărite specii de clean, biban, scobar și mreană.

Solurile

Din punct de vedere tectonic, zona în care se află comuna Raciu, Câmpia Română, face parte din Platforma Moesică. Soclul platformei este de origine hercinică, iar sedimentele superioare sunt de origine carpatică. Sedimentele datează din mezozoic și din pleistocen. În lunci, acestea sunt foarte recente, datând din holocen. Stratele din jurassic și cretacic conțin zăcăminte de petrol. Cuvertura de loess acoperă indeosebi câmpiile tabulare, ajungând pe alocuri să aibă o grosime de 40 m. În comuna Raciu predomină solurile cu o aciditate ridicată insă de-a lungul cursurilor de apă solurile sunt de luncă.

Resursele subsolului

Incă din perioada interbelică, pe teritoriul comunei Raciu au fost descoperite importante resurse de hidrocarburi, expoatarea petrolului făcându-se în mod intensiv până în anii 60. De altfel, după cel de-al doilea război mondial aici a funcționat o secție a Sovrompetrol, o suprafață intinsă ocupată de pădurea ”Dichiu” fiind defrisată pentru a putea inlesni extracția.

Cel mai important actor economic al comunei este și în acest moment Stația de depozitare și pompare a țițeiului de la Silistea aparținând S.C. Conpet S.A.

2. Demografie

Populația

Conform recensământului efectuat în anul 2011, populația comunei Raciu se ridica la 3.464 de locuitori, 1713 bărbați și 1751 femei, în creștere față de recensământul anterior din anul 2002, când se inregistraseră 3.297 de locuitori.

Pe sate, populația se imparte astfel: Raciu 1568 locuitori, Suța Seacă 923 locuitori și Silistea 971 locuitori. Pe gospodării, situația este următoarea: Raciu 474 gospodării, Suța 302 gospodării și Silistea 295 gospodării.

Majoritatea locuitorilor sunt români (98,44%). Pentru 0,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocsi (97,11%), cu o minoritate de adventisti de ziua a saptea (1,79%). Pentru 0,84% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

În ceea ce priveste nivelul de educație la populația stabilă de peste 10 ani, un număr de 148 de persoane au studii superioare, 52 au absolvit scoli postliceale sau de maistri, 867 liceul, 392 scoala profesională sau de ucenici, 1001 gimnaziul, 464 ciclul primar al scolii generale și 142 fără studii.

Din punctul de vedere al stării civile, în comuna Raciu sunt un număr de 1724 persoane căsătorite, 1319 necăsătorite, 388 de persoane văduve, 83 divorțate și 70 de persoane trăiesc în uniune consensuală.

În funcție de repartizarea pe grupe de vârstă, populația comunei Raciu se prezintă astfel: sub 5 ani – 177 persoane, între 5 și 9 ani – 221 persoane, între 10 și 14 ani – 234 persoane, între 15 și 19 ani – 225 persoane, între 20 și 24 ani – 246 persoane, între 25 și 29 ani – 202 persoane, între 30 și 34 ani – 275 persoane, între 35 – 39 ani – 329 persoane, între 40 și 44 ani – 282 persoane, între 45 și 49 de ani – 168 persoane, între 50 și 54 de ani – 207 persoane, între 55 și 59 de ani – 195 persoane, între 60 și 64 de ani – 187 persoane, între 65 și 69 de ani – 125 persoane, între 70 și 74 ani – 154 persoane, între 75 și 79 de ani – 134 persoane, între 80 și 84 ani – 66 persoane și peste 85 de ani – 37 persoane.

3. Forța de muncă

La data de 31.10.2013 se înregistrau următorii indicatori:

Populația stabilă, grupa vârstă 18-62 ani, în localitatea Raciu – 2193 persoane;

Indicatorul statistic: Ponderea șomerilor înregistrați, în populația 18-62 ani: 3,51%, acest indicator este asimilabil cu rata șomajului, la nivel de localități. Comparativ, pentru județul Dâmbovița, acest indicator era de 4,69 % .

Analiza SWOT

4. Activități economice

Investiții existente

Principalul actor economic de pe raza comunei Raciu este Stația Conpet Silistea. Aceasta a fost inființată în anul 1948, funcționează pe o suprafață de 10 ha, și se ocupă cu tranzitul produselor petroliere prin conductele societății. În prezent aici lucrează un număr de 40 de angajați, care asigură un dispecerat non-stop. În anul 2005 stația a fost modernizată și informatizată, fluxurile de produse petroliere fiind monitorizate în prezent în sistem automatizat.

De asemenea, în satul Suța Seacă SC Lue Total SRL Dragodana construieste o fermă de creștere a animalelor cu o capacitate de 1800 de capete.

La nivelul comunei Raciu își mai desfăsoară activitatea un număr de 48 de persoane fizice autorizate (în general în domeniul agricol) și un număr de 35 de SRL-uri, după cum urmează:

Analiza SWOT Economic

5. Agricultură

Exploatări agricole organizate

Deși înainte de 1989 existau pe raza comunei Raciu atât un CAP cât și o fermă pomicolă aparținând IAS Lucieni, după Revoluție și retrocedarea terenurilor către fostii proprietari nu s-a mai reusit crearea unei asociații care să grupeze terenurile și utilajele acestora, fărâmițarea suprafețelor agricole fiind, în prezent, destul de accentuată.

Exploatări zootehnice organizate

În anul 2013 SC Lue Total SRL Dragodana a inițiat o investiție pe raza satului Suța Seacă vizând construirea unei ferme de creștere a porcinelor, cu o suprafața construită de 718,95 mp grajdul și 96,85 mp filtrul sanitar, și o capacitate de 1800 de capete.

Pe lângă funcțiunea principală, aceea de hală de creștere și ingrăsare porcine, clădirile mai au ca funcțiuni secundare acelea de bucătărie furajeră, buncăre furaje, spații administrative și de conducere procese, spații sociale, dar și de bazin vidanjabil sub hală.

Suprafața agricolă

Conform Recensământului general agricol din anul 2010, suprafața agricolă utilizată la nivelul comunei Raciu era de 1613,60 ha din care 1099 ha teren arabil, 74,57 ha grădini familiale, 363,37 ha păsuni și fânețe, 76,39 ha culturi permanente.

Suprafața agricolă neutilizată era de 42 ha.

Silvicultură și vânătoare

Pădurile ocupă o suprafață insemnata de 631 ha în comuna Raciu, fiind în acest moment în totalitate în proprietate privată. Se urmăreste, pentru protejarea mediului, împădurirea unei suprafețe minime de 50 ha.

Analiza SWOT Agricultură

6. Turism

Resurse de turism

Una dintre resursele cele mai importante, nedezvoltată insă, este cea a agroturismului. Distanța mică, aproximativ 17 km de orasele Târgoviste și Găesti, face ca localitatea să fie o destinație de weekend facilă pentru cei care vor să scape, mai ales în anotimpul călduros, de arsița și poluarea din mediul urban.

Proximitatea pădurii, ospitalitatea locuitorilor, produsele tradiționale și obiceiurile locale, pot constitui un pachet atractiv pentru orășenii care sunt adepții unui mod de viață simplu, fără stres.

De altfel, frumusețea acestor locuri i-a atras și pe membrii clubului moto Valah Motors Târgoviste, cei care, în colaborare cu Primăria Comunei Raciu, au organizat în fiecare an, incepând din 2011, un festival de muzică rock la care au participat peste 200 de împătimiți ai motoarelor din țară și străinătate. Întâlnirea avut și o latură caritabilă, biletul de intrare fiind constituit din jucării care au fost ulterior donate unui Centru de copii de la Găesti.

Analiza SWOT

7. Echiparea teritoriului

Infrastructură rutieră

Drumul Național 72 Găesti – Ploiești, care străbate de la sud-vest la nord-est comuna pe o distanță de 3 km, reprezintă principala cale de comunicație, făcând legătura atât cu orașul Găesti în partea de sud-vest cât și cu municipiul Târgoviste în partea de nord-est.

Legătura dintre satele Suța Seacă și Raciu se face prin intermediul DJ 702 B, având lungimea, pe teritoriul comunei Raciu, de 7 km – drum betonat.

Legătura dîntre satele Raciu și Silistea se face prin DC 64 A, în lungime de 2 km – drum asfaltat. De asemenea, legătura dîntre Satul Silistea și comuna Persinari se face prin Soseaua Nouă Silistea – Persinari, drum reabilitat prin pietruire.

În comuna Raciu există 35 de străzi numerotate și cărora li s-au atribuit denumiri prin Hotărârea Consiliului Local Raciu nr. 17 din 28.04.2016.

SATUL RACIU

SATUL ȘUȚA-SEACĂ

SATUL SILIȘTEA

Poduri

8. Infrastructură tehnico-edilitară

Alimentare cu apă

Incă din anul 2002, în cele trei sate ale comunei, Raciu, Silistea și Suța Seacă, a fost implementat pe fonduri SAPARD un proiect de introducere a apei curente.

În prezent rețeaua de distribuție existentă are 14,15 km lungime și deserveste un număr de 3310 persoane.

Canalizare

Canalizarea apelor menajere de la gospodăriile populației și instituții se efectuează prin fose vidanjabile sau ecologice.

Incepând cu anul 2014 va fi pusă în funcțiune rețeaua de canalizare în sistem centralizat ce va cuprinde, în prima faza, satul Silistea și aproximativ jumătate din satul Raciu.

Rețeaua va avea o lungime de 3,42 km, cu un debit 1,85 metri cubi/oră. Ea va fi deservită de o stație de epurare ce a fost construită în satul Silistea și de trei stații de pompare aflate pe traseu. Investiția a fost finalizată în anul 2013 în cadrul unui proiect integrat finanțat din fonduri europene pe măsura 322 FEADR.

Există un Studiu de fezabilitate pentru extinderea rețelei de canalizare pentru faza a 2-a (satul Raciu) și faza a 3-a (satul Silistea). Din cauza costurilor ridicate ale investiției, se vor căuta surse de finanțare din programe guvernamentale de protecție a mediului sau fonduri europene.

Rețea electrică

Toate cele trei sate ale comunei Raciu sunt electrificate.

Rețeaua de iluminat public stradal acoperă toate străzile având o lungime de circa 17 km, cu 148 de lămpi pe mercur de 125 W. Consumul de energie anual cu iluminatul public este de 71.173 Kwh.

Se fac demersuri pentru extinderea rețelei electrice către locuințele nou construite, de asemenea pentru sporirea puterii instalate la unele instituții.

Gaze naturale

În comuna Raciu nu există implementată o rețea de distribuție a gazelor naturale, incălzirea populației făcându-se cu ajutorul lemnelor.

Proiectul de introducere a gazelor se află în atenția autorităților locale.

Servicii postale, telecomunicații și mass-media

Locuitorii comunei Raciu beneficiază de serviciile oferite de Posta Română cât și de firmele de curierat. În comună își desfăsoară activitatea doi factori postali.

Se oferă, de asemenea, servicii de telefonie fixă și mobilă, rețeaua acoperind toate satele. La fel, servicii de televiziune prin cablu și internet.

Instituțiile comunei sunt conectate la telefonie fixă și mobilă, fax și internet. Există o bună colaborare cu mass-media locală, aceasta reflectând periodic activitatea administrației comunale.

Parcuri și zone de agrement

Desi nu există amenajat niciun parc propriu-zis, pădurile ce inconjoară comuna Raciu pot fi o alternativă plăcută pentru iubitorii de drumeții.

În satul Raciu s-a amenajat, cu sprijinul Consiliului Județean Dâmbovița, un loc de joacă pentru copii. Locuri de joacă se mai găsesc amenajate în zona Coborâs, din satul Raciu, și la Grădinița Raciu.

Analiza SWOT

9. Social

Sănătate

În anul 2011 a fost inaugurat în satul Silistea un modern Centru Medical care găzduieste, la parter, un cabinet medical individual (medic de familie), un cabinet stomatologic și un cabinet veterinar, iar la etaj o sală de conferințe.

Tot în satul Silistea funcționează, intr-o altă locație, și un punct farmaceutic.

În satul Raciu se află un cabinet medical individual, deservit de un medic de familie și două asistente, cabinet ce are în evidență un număr de 2469 persoane. În acelasi sat se mai găseste și un punct farmaceutic.

Protecție socială

Activitatea de protecție socială se realizează prin intermediul Compartimentului de Asistență Socială și Autoritate Tutelară din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Raciu.

În cadrul acestui compartiment, în anul 2013 s-au intocmit un număr de:

11 dosare pentru indemnizații de creștere a copilului cu vârstă de până la 2 ani și 11dosare pentru stimulent de inserție;

41 de dosare pentru alocații de stat;

39 de dosare cuprinzând modificări, suspendări, reluări, stabilire și incetare alocații de susținere;

30 anchete sociale pentru comisia de încădrare în grad de handicap, prevăzută de Legea nr. 448/2006;

36 dosare indemnizații persoane cu handicap;

75 cereri de acordare a ajutorului de incălzire;

22 cereri pentru acordarea unui ajutor de urgență;

15 de anchete sociale pentru acordarea burselor de către scoli;

52 dosare de ajutor social;

45 adeverințe emise de compartimentul de asistență socială.

Educație

Rădăcinile invățământului instituționalizat coboară până în secolul XVIII, atunci când apar primele mențiuni documentare despre o școală ce funcționa în anul 1783 pe moșia Șuța a boierului Matei Lăcusteanu. Domnia acorda pentru aceasta scutiri de dări și o „milă” de 100 de bolovani de sare pentru întreținerea școlii. În septembrie 1840 a inceput să funcționeze o altă școală în satul Șuța Seacă, invățător fiind Constantin Mateescu.

Școala din satul Raciu a fost inființată în noiembrie 1859, prin strădania preotului Neacșu Marinescu. Școala nu avea lăcaș propriu, ci funcționa în casa preotului, fiind frecventată de circa 20 – 30 de elevi. În anul 1864, satul a fost organizat în comună cuprinzând satele Raciu, Coborâș și Siliște, iar aici se inființează, pe cheltuiala primăriei, o școală publică.

Prin act de donație dat în 1932 de Eufrosina Văcărescu, Elena Văcărescu și Zoe Caribol se cedează comunității locale un teren în suprafață de 7580 metri pătrați pentru construirea în satul Raciu a unui nou locaș de școală. Acesta nu va fi ridicat decât în anul 1957, după un proces indelungat cu primăria localității.

În prezent, în comuna Raciu funcționează Unitatea Scolară cu Personalitate Juridică Raciu ce are în componență următoarele instituții de invățământ:

Scoala Gimnazială Raciu (192 de elevi, 4 invățători, 12 profesori);

Scoala Gimnazială Suța Seacă (96 elevi, 2 invățători, 10 profesori);

Scoala Primară Silistea ( 39 elevi, 2 invățătoare);

Grădinița cu program normal Raciu (33 copii, 2 educatoare);

Grădinița cu program normal Suța Seacă (19 copii, 1 educatoare);

Grădinița cu program normal Silistea ( 25 copii, 2 educatoare).

Toate aceste unități de invățământ au fost reabilitate și modernizate prin strădania administrației publice locale. Ele beneficiază de mobilier scolar nou, telefonie, cablu tv și internet.

Unitatea Scolară cu Personalitate Juridică Raciu este condusă de un consiliu de administrație iar din punct de vedere metodologic este subordonată Inspectoratului Școlar Județean Dâmbovița.

Incepând cu anul 2014 în satul Raciu va funcționa un Centru After School, acolo unde elevii vor fi supravegheați de personal calificat, vor primi asistență în efectuarea temelor, vor primi consiliere spirituală de la preoții din comună dar și o masă caldă pregătită de o firmă de catering.

Clădirea, care cuprinde două săli de clasă, bucătărie, sală de mese, grupuri sociale, a fost ridicată din fonduri europene, fiind parte a unui proiect integrat pe măsura 322 FEADR accesat de Primăria comunei Raciu.

Cultură

Căminul Cultural Raciu

Aflat actualmente în modernizare și extindere, după finalizare va găzdui atât Biblioteca Publică Raciu, cât și activitatea formației de dansuri populare ”Sipotul” dar și un muzeu etnografic.

Biblioteca Publică Raciu

Biblioteca publică Raciu a fost inființată la data de 2 mai 2006, este o bibliotecă de tip enciclopedic și are misiunea de a servi interesele de informare, studiu, educație, lectură și recreere ale utilizatorilor din comunitate, oferind acces liber, gratuit și nediscriminatoriu la informație și cunoaștere prin bază de date și colecțiile proprii.

La momentul inființării, colecțiile bibliotecii erau alcătuite dîntr-un număr de 400 de documente provenite din transferul de carte, realizat de biblioteca comunală Lucieni, după inființarea comunei Raciu din ianuarie 2005. Fondul de carte existent în prezent este de 4236 de documente și provine din transferurile realizate de la Biblioteca Județeană Ion Heliade Rădulescu Dâmbovița, achiziții și donații din partea sătenilor.

Se oferă următoarele servicii: imprumut la domiciliu, informații de toate tipurile, prelungirea termenului de imprumut prin telefon și prin e-mail, rezervare de titluri prin telefon și prin e-mail, acces liber la raft 100 %, 4 stații de lucru pentru utilizatori, imprimantă și scanner, acces gratuit la Internet și acces la Internet wireless.

Biblioteca desfăsoară și alte activități: sesiuni de informare și formare pentru elevii Școlilor Gimnaziale Raciu, Siliștea, și Șuța Seacă; vizitele la bibliotecă (în cadrul cărora vizitatorii primesc informații despre istoricul, serviciile oferite și manifestările culturale ce se desfășoară în instituție); vacanța la bibliotecă (programul prin care se oferă elevilor și tinerilor din localitate un program de activități educative și distractive pe perioada vacanțelor); ora poveștilor (programul creat pentru copii ce se organizează în cadrul bibliotecii și extramuros, pentru a pătrunde în lumea copilăriei și a poveștilor); ateliere de handmade (quilling și origami), campanii de ecologizare „Let's Do It, România!“, comemorări și aniversări.

Din data de 23 mai 2012, Biblioteca publică Raciu, este parteneră a Programului Național ,,Biblionet – lumea în biblioteca mea” și oferă utilizatorilor din comunitate un nou serviciu: calculatoare cu acces gratuit la internet pentru public. Rețeaua din interiorul bibliotecii este wireless, astfel incât oricine se poate conecta cu laptop-ul personal și poate accesa Internet-ul gratuit.

În perioada mai-septembrie 2012, în cadrul Bibliotecii Raciu a fost implementat proiectul FANTASY LAND – ludoteca din parc – proiect finanțat de Comisia Europeană prin programul Tineret în Acțiune, implementat de către Asociația Tineri pentru Europa de Mâine și Centrul Europe Direct Târgoviște, din cadrul Bibliotecii ,,I.H. Rădulescu” Dâmbovița. Obiectivul principal al proiectului a fost inființarea unei ludoteci în aer liber prin aducerea laolaltă a tinerilor din mediul rural și cel urban și a-i determina să planifice și să organizeze activități pe care ulterior să le realizeze cu copiii din comunitatea noastră. Volunțării și copiii implicați în proiect au participat la work-shop-uri diverse, precum modelajul baloanelor, quilling, origami și story telling, teatru umbre și vânătoarea de comori. Acestea au avut rolul de a stimula creativitatea și originalitatea participanților, precum și a imbunătăți comunicarea în echipă.

În urma acestui proiect, Biblioteca Raciu, a reușit să ofere unui număr de 6 voluntari din comuna, o tabăra de 3 zile la Centrul de agrement Căprioara, din comuna Moroeni, județul Dâmbovița, și materiale necesare atelierelor de lucru, desfășurate în proiect. De asemenea, au fost achiziționate cărți și jocuri educative, pentru dotarea ludotecii, în valoare de 1.998 lei.

Culte

Asezămintele religioase de raza comunei Raciu sunt următoarele:

Biserica Crestin Orto-doxă din satul Raciu purtând hramul „Sf. Nicolae” – zidită în 1911 și sfințită în 1913, pictura Pavel Ionescu;

Biserica Crestin Orto-doxă din satul Raciu purtând hramul ”Sf. Apostoli Petru și Pavel” – biserică nouă;

Biserica Creștin Ortodoxă „Sf. Nicolae” din satul Șuța Seacă;

Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea – satul Siliștea;

Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea – satul Șuța Seacă.

Administrația locală s-a implicat în oferirea de ajutoare financiare către toate cultele recunoscute din comună, cele mai importante investiții fiind făcute în construcția noului lăcas de cult crestin ortodox din satul Raciu.

Sport

Principalul sport care se practică în comuna Raciu este fotbalul. Există două echipe de amatori care activează în Divizia Onoare Nord a județului Dâmbovița, Pomicola Raciu și Flacăra Suța Seacă.

În satele Raciu și Suța Seacă există terenuri de fotbal amenajate. Primăria are în plan construirea unei baze sportive în satul Suța Seacă, existând și un studiu de fezabilitate în acest sens.

Analiza SWOT

Mediu

Factori și probleme de mediu

Factorul de mediu aer

Proximitatea pădurii și lipsa factorilor poluanți generați de industrie fac ca aerul din zonă să fie unul curat, propice dezvoltării armonioase a omului.

De asemena desființarea depozitelor improvizate de deseuri dar și curățarea periodică a cursurilor de apă au condus la sporirea calității aerului.

Factorul mediu apă

În urma unor măsurători efectuate, la cererea Primăriei Raciu, de către Consiliul Județean Dâmbovița prin organismele specializate a rezultat că apa din mai multe fântâni depăsea concentrațiile admise în privința nitraților. Aceasta se datora atât folosirii intensive a ingrăsămintelor chimice în agricultură în trecut , construcției incorecte a unor fose septice la gospodăriile cetățenilor dar și gestionării defectuoase a dejecțiilor animale.

Situația s-a remediat prin introducerea sistemului de alimentare cu apă curentă la nivelul întregii comune, apa livrată fiind una de calitate bună, din puțuri de adâncime.

Tratarea apelor uzate

Prin finalizarea lucrărilor la sistemul de canalizare a apelor menajere în satul Silistea și o parte a satului Raciu, dar mai ales prin construcția unei stații de epurare a acestor reziduuri, comuna face un pas inainte în rezolvarea problemei poluării solului și a pânzei freatice.

Factorul mediu sol

În zonele unde au existat exploatări petroliere se regăsesc și în prezent , e drept că intr-o mai mică măsură, suprafețe de teren poluate cu țiței.

Primăria comunei Raciu a intervenit, inclusiv prin sesizarea organelor în drept (Garda de Mediu) atunci când a constatat poluarea terenurilor.

O altă problema, legată de poluarea terenurilor, se regăseste în urma folosirii în cantitate mare a ingrăsămintelor chimice, mai ales inainte de 1989.

Sistemul actual de gestiune a deseurilor

Deseurile populației și agenților economici de pe raza comunei Raciu sunt colectate în sistem centralizat de către lucrătorii SC Supercom SA.

În anul 2001 Comisia Europeana a aprobat un acord financiar pentru o schema de finanțare numita „Reabilitarea colectării transportului, tratării, și depozițării deseurilor solide în județul Dâmbovița, România”.

În anul 2005 au inceput studiile cerințelor tehnice, și pregătirea contractelor necesare pentru atingerea scopurilor proiectului:

construirea de depozite ecologice în Aninoasa și Titu pentru eliminarea deseurilor;

inființarea unui nou serviciu de colectare a deseurilor menajere pentru gospodãriile din judet;

indepartarea deseurilor de la gropile de gunoi urbane și rurale neconforme și neecologice din județ;

achizitionarea de echipamente de curatenie pentru orase: 8 buc.;

achizitionarea a 18 mijloace de transport specializate pentru deseuri menajere;

realizarea de puncte de precolectare echipate cu 4.550 containere de 1,1 mc în zonele de locuinte colective;

achiziționarea de 115.517 pubele de 120 l și asigurarea distribuirii lor gratuite la toate gospodăriile din județ;

realizarea de puncte de precolectare selectiva a materialelor reciclabile (hârtie, carton, sticla, plastic, metale) în toate municipiile și orasele;

achiziționarea pentru zonele greu accesibile a 6 tractoare cu remorca și construirea unor puncte de transfer;

Costul total al acestei infrastructuri ceruta prin proiect, inclusiv proiectarea execuției construcțiilor și cumpărarea echipamentelor necesare, a fost de 26.054.000 euro, echivalentul a 87 de milioane RON.

Trei sferturi din acest cost este suportat prin contribuția Uniunii Europene, diferența fiind asigurata de Consiliul Județean Dâmbovița dîntr-un credit acordat de Banca Europeana de Investiții.

Rezultatele confirmate ale proiectului sunt:

toate gospodăriile din județ au parte de un servicii de colectare, transport și depozitare a deseurilor produse prin grija unor operatori calificați. Echipamentele care au fost cumpărate din bugetul proiectului sunt în conformitate cu standardele UE.

protejarea mediului și a sănătății umane în județul Dâmbovița și în județele invecinate, prin indepartarea efectelor care conduceau la contaminarea apei și a solului, datorate practicilor inadecvate folosite anterior pentru deseuri.

imbunătățirea peisajului din județ, conducând astfel la imbunătățirea confortului populației și la ajutarea creării unei arii atractive pentru turism.

redarea în circuitul agricol și refacerea ecologica a unor importante suprafețe de teren situate, în general, în apropierea localităților.

reducerea volumului deseurilor depozitate în folosul resurselor, prin introducerea sortării și reciclării deseurilor menajere.

obținerea unor venituri ca surse a bugetelor locale din reciclarea unei parți a deseurilor (plastic, hârtie, sticla, metal, etc.).

construirea de depozite ecologice în Aninoasa și Titu pentru eliminarea deseurilor;

inființarea unui nou serviciu de colectare a deseurilor menajere pentru toate gospodăriile din județ;

indepărtarea deseurilor de la gropile de gunoi urbane și rurale neconforme și neecologice din județ și inchiderea lor;

achiziționarea de echipamente de curătenie pentru orase: 8 buc.;

achiziționarea a 18 mijloace de colectare și transport specializate pentru deseuri menajere.

realizarea de puncte de precolectare echipate cu 4.550 containere de 1,1 mc în zonele de locuințe colective.

achiziționarea de 115.517 pubele de 120 l;

realizarea de puncte de precolectare selectiva a materialelor reciclabile (hârtie, carton, sticla, plastic, metale) în toate municipiile și orasele;

achiziționarea pentru zonele greu accesibile a 6 tractoare cu remorcă;

realizarea de puncte de transfer echipate cu containere de 1,1 mc în zonele de la bază locuințe colective.

Analiza SWOT

Administrație publică locală

Autoritățile publice locale sunt „Consiliul Local” ca autoritate deliberativă și „Primarul” ca autoritate executivă, ambele avându-și sediul administrativ în satul Raciu.

Autoritatea Consiliului Local Raciu și a primarului se exercită asupra întregii colectivități din perimetrul autorității administrativ-teritoriale, pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.

Consiliul Local a fost constituit prin Hotărârea Consiliului Local Raciu nr. 3 din 26.06.2012 și este format din 13 consilieri având următoarea structură politică:

9 membri USL,

3 membri PDL,

1 membru PRM.

Consiliul Local are inițiativa și hotărăște, cu respectarea legii, în problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități publice.

Primarul, prin instituția să, asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului; de asemenea, dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor și ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, precum și a hotărârilor Consiliului Județean, indeplinind, totodată, și alte atribuții prevăzute în legi speciale și în Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare.

În aplicarea indatoririlor sale, primarul este sprijinit de viceprimarul și secretarul comunei, alături de un aparat de specialitate care are următoarea structură:

COMPARTIMENT AUDIT ( 1 Post – vacant);

SERVICIUL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI AUTORITATE TUTELARĂ (1 post);

COMPARTIMENT REGISTRU AGRICOL, CADASTRU ȘI AGRICULTURĂ (2 posturi);

COMPARTIMENT URBANISM ȘI AMENAJAREA TERITORILUI (1 post);

SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ (1 post – vacant);

COMPARTIMENT ADMINISTRATIV DESERVIRE (3 posturi);

PAZĂ COMUNALĂ (2 posturi);

COMPARTIMENT CONTABILITATE ȘI BUGET LOCAL (3 posturi);

CĂMIN CULTURAL (2 posturi, 1 vacant).

Analiza SWOT

PARTEA III – OBIECTIVELE STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE DURABILĂ

Obiectivele de dezvoltare se pot realiza numai în condițiile unei strategii care să stabileasca cu claritate alternativele de dezvoltare ale comunei și, în functie de aceasta, să se stabileasca structura cursurilor de calificare.

Strategiile pe termen lung trebuie evaluate cu atentie mai ales cu privire la viitoarele rezultate. Trebuie luat în vedere și faptul ca rezultatul real nu poate fi prevazut deoarece situatiile neprevazute pot și ele să exercite o influenta importanta asupra lor.

Principiile strategiei de dezvoltare durabilă:

durabilitate – condiții mai bune de trai pentru populatia defavorizata precum și un minim de condiții necesare pentru un trai decent, sănătatea și bunastarea tuturor;

competitivitate- permite dezvoltarea economiei proprii în context regional, național și chiar internațional, promovarea unui sector privat productiv și competitiv;

sprijin financiar- facilitarea accesului la o varietate de surse financiare pentru a satisface nevoile de investitii și dezvoltare;

o buna administrare- reactia eficiență și efectiva la problemele comunitatii prin responsabilizarea autoritatilor locale și parteneriatul cu societatea civila.

Obiectivele strategiei de dezvoltare durabilă:

I. să directioneze comuna spre dezvoltare economica cu scopul de a crea mai multe locuri de muncă;

II. să dezvolte un proces comun de organizare pentru a stabili prioritatile comunitatii, strategia și actiunile sale;

III. să sprijine autoritatile publice locale în prezentarea strategiilor financiare și de investitii;

IV. să determine eficientizarea managementului.

Strategia de dezvoltare durabilă este caracterizata de cel putin sapte trasaturi care se recomanda managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu.

Cele sapte caracteristi ale strategiei sunt: imagine asupra viitorului, creativitate, flexibilitate, activitate, create pentru acțiune, orientate spre schimbare, orientate spre castig viabil.

Strategia de Dezvoltare Locala se adreseaza comunitatii locale, care și-a aratat interesul pentru obiectivele prezentei strategii și pe care le sustinem, asa cum reiese din consultarea prin chestionar a locuitorilor comunei.

Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale comunei Raciu constau în:

dezvoltarea infrastructurii de bază a comunei;

protecția mediului;

intarirea coeziunii sociale și reducerea sărăciei;

regenerare rurală.

Formularea strategiei porneste de la urmatoarele premise:

să imbunatateasca condițiile de viață ale populației comunei (locuinte și locuri de muncă la standarde europene);

să ridice standardul calitativ al designului comunei, al constructiilor, serviciilor și al imaginii în general;

să ofere oportunitati pentru interventia sectorului privat în operatiunile comunei, fie sub forma investitiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consulțărilor permanente între parteneri;

să permită o anumita flexibilitate de adaptare la inevitabilele schimbari ce au loc în comuna. De aceea, procesul de planificare trebuie să fie creativ, participativ și anticipativ.

Conform premiselor de formulare a strategiei și a perspectivelor de dezvoltare a comunei Raciu, conceptul strategic trebuie formulat astfel încăt transpunerea să într-un plan strategic să asigure un pachet de actiuni care vor conduce la creșterea economica, creșterea bazei de impozitare, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea calitatii mediului de viață al comunitatii.

Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economica datorata pozitiei geostrategice a comunei, determinata de atragerea de firme/activități economice/investitii. În acest sens, trebuie urmate doua puncte prioritare: creșterea gradului de atractivitate a comunei (prin îmbunătățirea imaginii, a calitatii vietii, prin revitalizare rurală) și facilitati de atragere a firmelor private (prin investitii în infrastructura, oferta de terenuri și cladiri, servicii strategice, facilitati fiscale, etc.)

Avand în vedere ca o asezare rurală nu este un sistem inchis, iar realizarea celor cinci obiective generale se intemeiaza pe aplicarea unui management care să conduca la dezvoltare și/sau regenerare rurală, politicile, planificarea strategica rurală, precum și realizarea programelor și proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii:

→ dezvoltarea durabilă, astfel încăt pe termen lung să se produca schimbari majore de cultura și atitudine în ceea ce priveste utilizarea resurselor de către populatie și operatorii de piața;

→ intarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltării durabile, precum și cu cerintele populației;

→ twining rural (retea/network) în scopul schimbului de informatii între localitati cu privire la utilizarea celor mai bune practici (în managementul rural sau managementul de proiect);

→ realizarea programelor și proiectelor prin parteneriat public-privat;

→ realizarea acelor programe și proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza;

→ integrarea politicilor atât pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic simultan între sectoare, cat și pe verticala, avand în vedere corelarea și integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale judetului și ale regiunii din care face parte;

→ managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare și umane, precum și integrarea fluxurilor de resurse energetice și materiale într-un ciclu natural;

→ utilizarea mecanismelor de piața pentru a atinge tinta durabilitatii, respectiv emiterea de reglementari pentru eco-taxe și functionarea utilitatilor publice în sistem de piața, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de mediu la intocmirea bugetului local;

→ descentralizarea managementului în sectorul energetic;

→ design-ul durabil arhitectonic în temeiul caruia se stabilesc reguli privitoare la materialele de constructii, design-ul unei cladiri, bioclimatul, densitatea cladirilor într-un areal, orientarea spatiala a cladirilor, „structuri verzi" în jurul cladirilor, microclimat, eficiență energetică;

→ realizarea unui program sau proiect fara a afecta cultura unei comunitati, ori pentru a recupera mostenirea culturala a unei comunitati și/sau traditiile întregii comunitati locale;

→ interzicerea multiplicarii serviciilor publice, daca acestea nu servesc unei nevoi locale;

→ fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în bază planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala;

→ analiza capacitatii tehnice de executie;

→ evaluarea eficienței utilizarii resurselor financiare și umane;

→ evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obtinute;

→ identificarea nevoilor comunitatii locale și a prioritatilor acesteia;

→ corespondenta între lansarea unui program sau proiect și nevoile comunitatii;

→ evaluarea nevoilor comunitatilor sarace și a capacitatii municipalitatii de a asigura accesul acestora la locuinta, locuri de muncă și serviciile publice de bază;

→ protecția mediului;

→ realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau proiect de către sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investitii, daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare;

→ asigurarea publicitatii informațiilor cu impact în investitii (informatii topografice, informatii statistice privind economia locala și regionala, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general și planurile de urbanism zonal).

OBIECTIVE GENERALE

Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locala a comunei Raciu sunt:

Asigurarea condițiilor pentru crearea unor activități rentabile în agricultura;

Protejarea mediului prin conformarea progresiva cu standardele de mediu din Uniunea Europeana pe care România va trebui să le atingă în totalitate;

Optimizarea sistemului de sănătate și protecție socială în comuna;

Garantarea accesului neingrădit al populației și al consumatorilor economici la infrastructura (apa, canalizare, distribuție gaze, căi de transport, telefonie);

Reabilitarea și modernizarea instituțiilor de invățământ conform standardelor europene;

Luarea de măsuri pentru excluderile sociale, a inlăturării dezechilibrelor sociale și creșterea ratei de ocupare prin creerea de noi oportunităti investiționale.

OBIECTIVE SPECIFICE

Obiectiv strategic 1. Creșterea valorii adăugate a produselor agricole

Comuna Raciu, ca de altfel toată zona Valea Dâmboviței, este recunoscută ca fiind o zonă preponderent pomicolă. Insă și sectorul agricol și cel al cresterii animalelor ocupă un loc important în economia locală.

Creșterea valorii produselor pomicole, agricole și zootehnice se impune ca principală prioritate pentru o strategie de creștere sustenabilă, dîntre toate sectoarele dezvoltarea industriei alimentare putând genera impactul economic cel mai semnificativ.

Desi rodnicia ogoarelor și hărnicia oamenilor sunt atuuri importante, există insă în acest domeniu și o serie de probleme structurale legate de fragmentarea terenurilor și lipsa asociațiilor de producători. Măsuri pentru accelerarea procesului de formare a grupurilor de producători trebuie adoptate pentru a creste competitivitatea acestora, capacitatea lor de a atrage investiții și finanțare nerambursabilă, precum și puterea lor de negociere în relația cu partenerii comerciali.

În prezent, lanțul valoric cuprinde doar producția și comercializarea directă a produselor, absența investițiilor în procesarea lor reducând mult din valoarea acestora și limitând capacitatea fermierilor de a-și extinde exploatațiile sau numărul animalelor.

Creșterea valorii adăugate a produselor poate fi asigurată prin dezvoltarea infrastructurii de depozitare și prin derularea de investiții în procesarea producției. Autoritățile locale pot sprijini inițiativele de acest fel, iar acolo unde întreprinzătorii locali nu pot susține efortul investițional, capitalul va trebui atras din exterior. Dezvoltarea capacității de procesare a producției poate fi incurajată prin acțiuni de abordarea directă a investitorilor și de promovare a potențialului productiv al zonei, precum și prin asigurarea unui personal bine calificat. Administrația publică locală, în parteneriat cu mediul privat, poate apela la o serie de instrumente de sprijinire a investițiilor în spațiile de depozitare: de la asigurarea terenurilor la imbunătățirea accesului la utilități pentru obiectivele de investiții.

Obiectiv strategic 2. Dezvoltarea infrastructurii fizice de bază

Un obiectiv principal al comunei Raciu este întreținerea, consolidarea și dezvoltarea infrastructurii fizice, ca fundament pentru imbunătățirea calității vieții și implicit a activităților economice și sociale.

Comuna Raciu beneficiază de o rețea tehnico-edilitară destul de dezvoltată, sustenabilă, necesitatea extinderii facilitaților fiind impetuoasă pe termen lung. Extinderea rețelei de utilități vizează sistemul de alimentare cu energie electrică, de alimentare cu apă dar mai ales extinderea rețelei de canalizare pentru aproximativ jumătate din satul Raciu și satul Suța Seacă, proiect care se afla la ora actuală în stadiul de studiu de fezabilitate.

De asemenea, măsuri de modernizare a infrastructurii rutiere sunt necesare pentru asigurarea unui sistem de transport eficient la nivel zonal prin asfaltarea drumurilor nemodernizate din satul Suța Seacă dar și a drumului comunal Soseaua Nouă Silistea – Persinari, cel care asigură acesul facil al locuitorilor comunei Raciu spre comunele Văcăresti, Persinari, Gura Suții sau orasul Titu.

În procesul de creștere a nivelului de trai un impact important il constituie accesul permanent la informații și la noile tehnologii prin intermediul comunicațiilor broadband. Conexiunea la internet în comuna Raciu este una destul de raspândita, dar pentru intâmpinarea necesității crescânde a simplificării comunicării, pentru facilitarea promovării zonei și nu numai, dezvoltarea infrastructurii de internet broadband în viitorul apropiat este o măsura ale cărei beneficii substanțiale sunt larg recunoscute.

Obiectiv strategic 3. Dezvoltarea resurselor umane prin educație, cultură și sport

Un impact important asupra dezvoltării economice și sociale, asupra cresterii sustenabile per ansamblu, il are și dezvoltarea resurselor umane. Nivelul de pregătire al resurselor umane poate reprezenta un avantaj al comunei în atragerea de investiții în zona, iar autoritățile locale pot interveni, în primul rând, pentru asigurarea accesului de bază la educație, cultură, formare: unitățile scolare care necesita ameliorări de condiții trebuie modernizate și echiparea lor poate continua, crearea unor centre culturale care integrează și funcție de bibliotecă/spațiu public de accesare a internetului fiind absolut necesară.

În plus, investițiile demarate pentru crearea de terenuri și săli de sport trebuie finalizate și apoi extinse pentru a asigura un acces adecvat pentru toți locuitorii comunei.

Obiectiv strategic 4. Imbunătățirea calității și accesului la servicii publice

Având în vedere obiectivele de dezvoltare ale domeniului agro-alimentar în cadrul comunei Raciu, în principal a celui pomicol, prin industrializarea sistemului de producție și de procesare, obiectivul creării și consolidării capitalului uman prin intermediul imbunătățirii serviciilor de educație devine un element suport esențial. În acest sens, un proiect fundamental propus presupune formarea profesionala și instruirea resurselor umane, corelate cu imbunătățirea serviciilor publice de formare, care să genereze pe termen lung un real avantaj pentru comuna în ceea ce priveste oferta să de forță de muncă specializată în domeniile economice cheie.

În ceea ce priveste domeniul serviciilor de sănătate, în comuna se află un Centru Medical în satul Silistea și un cabinet medical individual în satul Raciu. De asemenea, în satele Silistea și Raciu există puncte farmaceutice. Este nevoie insă ca și satul Suța Seacă să fie acoperit și de aceea se impune construcția unei clădiri care să indeplinească funcția de dispensar uman.

Implementarea strategiei de dezvoltare durabilă cade în sarcina instituțiilor publice locale din cadrul comunei Raciu, care au rolul de a monitoriza succesul acesteia. Pentru a-și putea juca rolul de coordonator al dezvoltării, administrația publică trebuie să-și modernizeze atât aparatul propriu cât și instrumentele de gestiune a bugetelor locale, acestea contribuind la dezvoltare capacității administrative. Introducerea unui sistem de management eficient presupune atât pregătirea funcționarilor publici și a persoanelor cu putere de decizie care să asigure operativitatea serviciilor oferite către cetățeni precum și a politicilor publice implementate, cât și abordarea unor tehnici de management care să se bazeze pe eficiență și competență. Eficientizarea implementării politicilor s i proiectelor la nivel local poate fi realizată prin intermediul informatizării sistemului de gestiune.

De asemenea, se impune modernizarea și extinderea actualului sediu al primăriei, construit în anii 60, care nu mai face față actualmente atât numărului de funcționari cât și afluenței de cetățeni ce au contact cu instituția.

PARTEA IV – PORTOFOLIUL DE PROIECTE

PARTEA V – ANEXE

PROIECTE PENTRU CARE EXISTĂ DOCUMENTAȚII

V.1. Asfaltare Soseaua Nouă Silistea- Persinari

V.1.1. INFORMAȚII GENERALE DESPRE PROIECT

V.1.2. Resurse necesare

V.2. Reabilitare și extindere sediu Primăria Raciu

V.2.1. RESURSE NECESARE

V.3. Finalizare extindere rețea de canalizare în comuna Raciu

V.3.1. Resurse necesare