Gestiunea spațiului turistic și servicii de ospitalitate [302369]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Gestiunea spațiului turistic și servicii de ospitalitate

LUCRARE DE DISERTAȚIE

DIRECȚII DE DIVERSIFICARE ȘI VALORIFICARE INTEGRATĂ A OFERTEI TURISTICE PENTRU TURISMUL DE SĂNĂTATE ÎN STAȚIUNEA AMARA

BUCUREȘTI

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………………..5

CAPITOLUL I – TURISMUL DE SĂNĂTATE ÎN ROMÂNIA……………………………………7

[anonimizat]-ECONOMICE DE ANSAMBLU ȘI ROLUL LOR ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI DE SĂNĂTATE ÎN STAȚIUNEA AMARA………………………………………………………………………………………………………………….18

2.1. Resurse demografice……………………………………………………………………………………18

2.2. Resurse economice………………………………………………………………………………………21

[anonimizat] ………………………………………………………………………………………………………………………………..30

3.1. Accesibilitatea turistică………………………………………………………………………………30

3.1.1. Accesibilitatea fizică…………………………………………………………………………………31

3.1.2. Accesibilitatea economică…………………………………………………………………………33

3.1.3. Accesibilitatea mentală………………………………………………………………………………37

3.1.4. Infrastructura de primire turistică…………………………………………………………..40

4.1Infrastructura de cazare…………………………………………………………………………………..42

4.2. Infrastructura de agrement…………………………………………………………………………….45

4.3. Obiective turistice………………………………………………………………………………………..50

4.4. Evenimente culturale……………………………………………………………………………………50

3.2. Factorii naturali de cură…………………………………………………………………………….51

3.3.Evoluția infrastructurii pentru servicii balneare………………………………………….56

3.3.1.Înainte de Primul Război Mondial……………………………………………………………….56

3.3.2.Perioada interbelică……………………………………………………………………………………58

3.3.3.Perioada comunistă…………………………………………………………………………………….59

3.3.4[anonimizat]………………………………………………………………………………61

[anonimizat]..68

4.1. Elemente cantitative de cerere turistică………………………………………………………68

4.2. Elemente calitative de cerere turistică…………………………………………………………74

CAPITOLUL V- RESURSE UMANE IMPLICATE ÎN TURISMUL DE SĂNĂTATE ………………………………………………………………………………………………………………………………..76

5.1. Stabilitatea locurilor de muncă……………………………………………………………………..77

5.2. Pregătirea profesională…………………………………………………………………………………78

5.3. Motivația și satisfacția la locul de muncă……………………………………………………….78

CAPITOLUL VI – STRATEGII ȘI PROGRAME DE DEZVOLTARE A TURISMULUI DE SĂNĂTATE LA NIVELUL STAȚIUNII AMARA……………………………………………..80

6.1. Strategii generale O.P.T.B.R…………………………………………………………………………80

6.2. Strategii locale…………………………………………………………………………………………….84

CAPITOLUL VII – POSIBILITĂȚI DE DIVERSIFICARE A PRODUSELOR OFERITE DE TURISMUL DE SĂNĂTATE ÎN STAȚIUNEA AMARA……………………88

CONCLUZII…………………………………………………………………………………………………………….92

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………………95

ANEXE…………………………………………………………………………………………………………………….99

INTRODUCERE

Lucrarea de disertație prezentă își propune o analiză științifică asupra serviciilor, amenajărilor și dotărilor specifice turismului de sănătate, precum și a posibilităților de diversificare a produselor oferite de turismul de sănătate în stațiunea Amara.

Mi-am propus să analizez această stațiune întrucât provin dintr-un centru urban foarte apropiat de Amara și astfel cunosc cât se poate de bine situația și problemele prezente în cadrul stațiunii. De asemenea Amara în trecut a fost recunoscută pe plan internațional pentru proprietățile terapeutice ale apei și nămolului sapropelic fiind renumită mai ales în perioada comunismului pentru produselele farmaceutice Pell-Amar ce au fost promovate în 120 de țări. Amara este o stațiune balneoclimatică de interes național ce deține o capacitate de cazare importantă pentru stațiunile de acest profil pentru regiunea Munteniei. Lucrarea de față își propune mobilizarea autorităților în vederea protejării, gestionării eficiente și a valorificării potențialului natural și antropic existent.

În prima parte a lucrării sunt prezentate caracteristicile turismului de sănătate din România prin formele sale de dezvoltare, resursele naturale utilizate, tipurile de produse balneare, piața țintă. De asemenea s-a realizat și o clasificare a stațiunilor climatice și balneoclimatice omologate împreună cu indicațiile terapeutice.

În următorul capitol s-a realizat o analiză socio-economică la nivelul stațiunii Amara din punct de vedere al aspectelor demografice (evoluția numerică a populației, sporul migratoriu, structura populației pe grupe de vârste și sexe). În cadrul resurselor economice s-a realizat o prezentare a domeniilor de activitate precum și a unităților economice cu o contribuție majoră sectorului economic local.

În cadrul capitolului trei, destinat ofertei turistice, este analizat potențialul natural (factorii de cură) accesibilitatea fizică (dotări tehnico edilitare-transport), economică (politica de prețuri, ofertele hoteliere), turistică (infrastructura de cazare, agrement), mentală (imaginea stațiunii) și evoluția în timp a infrastructurii specifice turimului de sănătate.

Capitolul patru este destinat analizei cererii turistice la nivelul stațiunii Amara prin indicatorii specifici: numărul de sosiri, înnoptări turistice, cererea turistică lunară, sezonalitate, indicele de utilizare a capacității de cazare și numărul de bilete de tratament decontate. De asemenea s-a realizat și o analiză a profilului dominat al turiștilor ce frecventează stațiunea.

În cadrul capitolului 5 se analizează resursele umane implicate în turismul de sănătate din punct de vedere al stabilității locului de muncă, formării profesionale dar și din punct de vedere al satisfacției la locul de muncă.

În capitolul 6 sunt prezentate strategiile naționale și locale din care relevă inițiativa și gradul de implicare a instituțiilor naționale și locale în vederea dezvoltării turismului de sănătate.

În ultimul capitol sunt prezentate propunerile în vederea diversificării ofertei turismului de sănătate.

Metodele pe care le-am utilizat în elaborarea lucrării prezente sunt : documentarea din literatura de specialitate, culegerea datelor statistice, deplasarea pe teren pentru analiza situației actuale a stațiunii dar și pentru crearea propriilor impresii, aplicarea tehnicii interviului, prelucrarea datelor prin intermediul graficelor și a reprezentării cartografice și interpretarea datelor.

CAPITOLUL I

TURISMUL DE SĂNĂTATE ÎN ROMÂNIA

În condițiile unui stil de viață alert impus de societatea modernă actuală, omul este obligat să își depașească limitele pentru a face față stresului cotidian. Acest proces de adaptare rapidă duce la apariția problemelor de ordin fizic și psihic la nivelul organismului uman. Astfel reîntoarcerea la natură este tot mai resimțită de către omul modern ca pe o necesitate cu scopul de recăpătare a energiei cheltuite în timpul activității zilnice, destindere și în cele din urmă de refacere a sănătății în cadrul unei vacanțe.

Ana-Maria Taloș (2015) în lucrarea de doctorat ,,Stilul de viață și impactul acestuia asupra stării de sănătate a populației din județul Ialomița ” dedică un subcapitol pentru definirea conceptului de stil de viață având ca punct de plecare definiția din Dicționarul Explicativ al Limbii Române (D.E.X.). Astfel se ajunge la ideea că acest concept este sinonim cu modul de a acționa, fel de a fi sau de a se comporta. În cadrul lucrării se găsește definiția dată de Organizația Mondială a Sănătății (1986) prin care acest concept este difinit ca ,,filtrul alegerilor comportamentale dintre alternativele ce sunt disponibile oamenilor în funcție de circumstanțele socio- economice și de ușurința cu care sunt capabili să le aleagă dintre altele”.

După Dumitrache L. (2003), în lucrarea ,,Geografie medicală- Metode și tehnici de analiză” nu există o definiție unică a “sănătății”, fiind măsurată în funcție de criterii de referință. Astfel criteriile cel mai des utilizate sunt: bunăstarea funcțională, capacitatea organismului de a se adapta la condițiile variate de viață și de muncă, condiția umană care îl face pe individ creativ.

Conceptul de sănătate a fost inițial definit ca o „stare de bine la nivel fizic, mental și social, depășind simpla absență a bolii”, ulterior noțiunea fiind repoziționată ca fiind un ,,instrument pentru conștientizarea și satisfacerea nevoilor, resursă pentru viața cotidiană și concept pozitiv care reliefează resurse sociale, personale și capacități fizice ale unei persoane”. Conceptele de sănătate și boală sunt evaluate în funcție de gradul de dezvoltare al societății, al valorilor culturale ale acesteia, considerente economice și nu în ultimul rând în funcție de serviciile de sănătate, tehnologiile utilizate și cercetările realizate în domeniul medicinei.

Plecând de la definirea conceptului, turismul de sănătate reprezintă o formă dinamică de turism care se referă la acele facilități oferite turiștilor în scopul îmbunătățirii stării lor de sănătate sau obținerii de beneficii, vizând starea fizică și psihică generală. În România turismul de sănătate se practică în stațiuni balneoclimaterice, motiv pentru care această formă de turism de asociată cu turismul de tratament. Însă turismul de sănătate cuprinde de asemenea servicii variate ce constau în amenajări și dotări turistice care valorifică potențialul natural (factori balneoclimaterici) în așa fel încât să ofere turistului o stare de bine, de revitalizare sau reconfortare generală.

Turismul de sănătate reprezintă un concept cuprinzător, aflat la granița dintre tratament și loisir, în cadrul acesteia fiind incluse mai multe tipuri de activități care implică soarele și distracția, proceduri terapeutice, relaxare la saună și masaj, toate acestea îmbinându-se cu succes cu alte forme de turism cum ar fi turismul de agrement, de aventură, sportiv, medical, de wellness etc.

Pentru a se înțelege rolul turismului balnear în România este necesară analiza valențelor sale multiple prin asocierea cu turismul de sănătate care cuprinde la rândul acestuia două forme de dezvoltare din sfera sănătății: turismul medical și turismul de wellness.

Astfel conform figurii nr.1, turismul de sănătate și turismul balnear au în comun procedurile medicale, ce cuprind atât cure de recuperare medicală, cure balneo-climatice terapeutice și cure profilactice secundare, cât și tratamente de înfrumusețare, sport și fitness, cure profilactice primare și yoga și meditație.

Conform Masterplanului pentru Dezvoltarea Turismului Balnear –Faza 2 (noiembrie 2009) turismul balnear din România își desfășoară activitatea pe 3 sectoare: sectorul sănătății- utilizarea resurselor naturale (apă minerală în combiație cu nămoluri și alge în scop terapeutic), sectorul turismului- prin petrecerea timpului liber și utilizarea serviciilor wellness (unde apa este utilizată în scop ludic- parcuri acvatice, centre SPA), sectorul sportului- prin centrele de fitness.

Așadar plecând de la sectoarele acestui tip de turism se pot identifica grupurile țintă către care se adresează produsul turistic de sănătate. Categoriile de consumatori se împart în persoane aflate la tratament pentru îngrijiri medicale, turiști care vin pentru activități de agrement sau servicii wellness- aceștia fiind consumatori de prestații turistice și sportivii care vin pentru antrenament menținerea tonusului fizic.

Turismul medical ,,cuprinde acte medicale sau chirurgicale, (nu numai chirurgia estetică, dar și operații dificile pe cord, ortodonția…) efectuate în instituții specializate și pentru care clienții sunt motivați de prețuri mai avantajoase decât în țara lor, și/ de tehnici care nu sunt autorizate la ei.” Mai exact o persoană dorește să călătorească cu scopul de a-și îmbunătăți sănătatea. Activitatea de turism medical cuprinde două procese și anume proceduri operaționale (stomatologice, cosmetice, ortopedice, bariatrice) care se pot îmbina după caz cu situații de urgență. De obcei persoanele care practică turismul medical suferă de anumite boli, sunt obligate să urmeze un tratament realizat de un cadru medical care cuprinde proceduri obligatorii, are o durată fixată si presupune supraveghere medicală. Casa de asigurări de sănătate restituie o parte din cheltuieli turiștilor.

Turismul de Wellness cuprinde proceduri ce asigură prevenirea, îngrijirea sănătății mentale, fizice și spirituale și mai puțin de tratare a unor boli (ca în cazul turismului medical).

Printre serviciile practicate în cadrul turismului de wellness se regăsesc tratamentele de înfrumusețare și de îngrijire a corpului ce constau în masaj, saună, relaxare cu ajutorul băilor, activitățile sportive și de fitness ce includ programe de nutriție sănătoasă al căror scop fiind renunțarea la obiceiurile dăunătoare specifice vieții moderne. Serviciile de yoga cuprind practica respirației și meditația pentru eliberarea de stres și pentru atingerea stării de calm; aceste exerciții pot fi combinate cu activități în natură.

De asemenea în cadrul serviciilor wellness sunt incluse și curele profilactice, preferate de persoanele sănătoase cu factori de risc, care acordă o atenție sporită sănătății, dar și întineririi, domeniu în care România este renumită pe plan internațional, Ana Aslan fiind bine-cunoscută atât ca medic geriatru, cât și pentru produsele sale cunoscute și apreciate în întreaga lume (loțiunea capilară și crema Gerovital H3).

În România, turismul de sanatate își desfășoară activitatea în mod tradițional, serviciile fiind dezvoltate pe partea de tratare și vindecare a bolilor, din această cauză este deseori asimilat cu turismul balnear sau de tip spa, cu o tradiție în țara noastră ce dateaza din perioada Imperiului Roman (ex. Baile Herculane,). Pe plan național, noțiunea de sănătate este percepută de populație doar la nivelul tratării fizice, medicale prin ape terapeutice. Astfel turismul de sanatate este strâns asociat de turismul social, deoarece statul oferă tratamente balneare gratuite în special pensionarilor sau adulților cu dizabilități.

Turismul balnear (curativ sau de îngrijire a sănătății) presupune în esență ,,călătoriile pentru tratamente în locuri cu factori terapeutici”., unde se îmbină servicii medicale și produse turistice. Amenajările și dotările turistice valorifică resurele naturale balneare (apele minerale, nămolurile, gazelele terapeutice și litoralul).

Segmentul balnear utilizează ca materie primă apa minerală naturală cu proprietăți curative recunoscute (în funcție de caracteristicile chimice, termice și mecanice), având ca proveniență pânza freatică sau alte surse naturale. Turismul balnear nu se adresează numai persoanelor cu probleme medicale, ci și celor care vor să se relaxeze și să se revitalizeze din punt de vedere fizic, mental și spiritual.

În literatura de specialitate se utilizează o gamă variată de concepte din sfera turismului balnear. Prin termalism (crenoterapie) se înțelege folosirea apei termale direct de la sursă cu scopuri terapeutice. Pentru italieni, spanioli și francezi în cadrul conceptului sunt incluse toate categoriile de ape inclusiv cele care nu sunt calde, în comparație cu specialiștii români care susțin că în cadrul termalismului intră doar apele minerale calde. Un alt termen folosit în literatura de specialitate este balneoterapia înțeles în țara noastră ca procesul de utilizare a băilor în vederea tratamentelor, iar pentru specialiștii francezi acest concept constă în utilizarea apei curente (nu a celei minerale, termale sau de mare) cu scop terapeutic. Alături de aceste două concepte se mai utilizează și termenul de climatoterapie ce costă în folosirea acțiunii climatului în scop curativ și profilactic.

Turismul balnear nu ar fi putut să evolueze fără cercetările realizate în domeniul balneologiei. Balneologia constă în descoperirea, cercetarea și introducerea în practica medicală a factorilor naturali: ape minerale, nămoluri, gaze terapeutice, etc. Astfel din armonizarea conceptelor prezentate a dus la apariția conceptului de turism de sănătate.

Însă termenul de balneoclimatoterapie este cel mai cuprinzător, ce constă în “utilizarea complexului de factori naturali: clima, factori balneari (ape minerale, lacuri sărate, saline, nămoluri, gaze terapeutice, plaje) ai unei stațiuni sau localități balneoclimaterice în scop profilactic, curativ sau de recuperare medicală”.

Conform Master Planului pentru dezvoltarea turismului balnear- Faza 2 (noiembrie 2009) există patru grupe de produse balneare la nivelul bazelor de tratament: 1)Bazele de misiune/ poziționare socială prin excelență pentru piața națională și cea locală, care nu își vor putea continua activitatea fără subvenții publice. Posibilitatea continuării activității lor este sub semnul întrebării. 2) Centrele “medicalizate” care pot intra pe piețele internaționale, pentru că posedă un adevărat specific medical și /sunt situate într-o regiune cu un potențial turistic important. Vor putea, de asemenea, dezvolta aspecte industriale (linii de produse farmaceutice). 3) Baze situate în zone unde cererea turistică poate fi mare, dar numai pentru piața turistică internă regională sau locală.4) Centrele situate în zone axate pe turismul internațional, care s-ar putea transforma în stațiuni de wellness. Pentru acestea, segmentul balnear nu este decât o activitate printre altele și prestațiile trebuie să fie la un nivel calitativ ireproșabil.

Trăsăturile specifice turismului balnear sunt adresabilitatea, sezonalitatea, prețul și fidelitatea clientelei. Adresabilitatea constă în asocierea segmentului balnear cu turismul social. Însă turiștii care practică turismul balnear nu trebuie să fie considerați bolnavi chiar dacă au venit intr-o stațiune de profil fără sau la recomandarea unui cadru medical, cu sau fără asigurare medicală. Așadar acest tip de turism nu se adresează persoanelor bolnave, ci numai persoanelor care doresc să își amelioreze sănătatea, chiar dacă vin pentru revitalizarea organismului afectat anterior de boală sau traumatisme. De aici rezultă rolul curativ și profilactic al turismului balnear. Cura balneară în scop terapeutic este necesară pacienților beneficiari de tratamente complexe, ce se desfășoară în cadrul unui sanatoriu, dotată cu o bază materială conformă și cadre medicale de profil. Tratamentul balnear în vederea recuperării medicale a bolnavilor cronici inapți pentru muncă se realizează în cadrul stațiunilor balneare profilate pe diferite afecțiuni. În turismul balnear funcția balneoclimaterică se combină cu cea recreativă prin organizarea de excursii, ce le conferă stațiunilor și o funcție turistică. Astfel în vecinătatea stațiunilor se spsre un spațiu de interes turistic.

Din punct de vedere al sezonalității, ,,segmentul balnear este singura formă ce se folosește de un potențial permanent, inepuizabil, fiind independent de condițiile atmosferice. Așadar turismul balnear nu este influențat de sezonalitate”

Piața turismului este dictată de preț. ,,Specialișii consideră că o creștere cu 20% a tarifelor poate genera o scădere a cererii cu 40 %.” Acest aspect este determinat de durata sejurului mai mare în cadrul stațiunilor de profil.

În cazul categoriei dominante de clientelă, se observă faptul că turiștii cărora li se adresează turismul balnear sunt în general persoane vârstnice de peste 60 de ani care vin în mod regulat în stațiunile balneare pentru tratarea în principiu a problemelor de reumatism.

Sejurul are o durată ridicată, începând de la 14 și până la 29 de zile pe an, fiind turiști care vin de două ori pe an în cadrul stațiunilor de profil. Astfel turismul de sănătate deține un rol important în activitatea turistică, datorită valențelor sale profilactice.

România dispune de un potential turistic balnear ridicat, având la bază o mare bogăție de factori naturali de cură ce sunt distribuite pe întreaga suprafață a țării.

Apele minerale sunt importante pentru eficiența în prevenirea și tratamentul (prin cură internă sau externă) diferitelor afecțiuni, dar și pentru varietățile lor hidrochimice Provin dintr-o sursă naturală (izvor) sau forată artificial. Apele minerale au un conținut de săruri minerale dizvolvate, au o compoziție chimică cu acțiune farmacologică cunoscută (fier, brom, iod, sulf etc.) în cantități minim necesare, temperaturi de peste 20˚C și acțiuni terapeutice științific recunoscute. Din cauza structurii complexe a teritoriului României, țara noastră deține reserve foarte mari de ape minerale ce aparțin tuturor categoriilor recunoscute de Organizația Mondială a Sănătății (ape ologominerale, aclaline, feruginoase, carbogazoase etc.). Se găsesc cantonate cu precădere în zona montană (carbogazoase), apoi în zona de dealuri și podiș (clorurate, sodice, biocarbonatate).

Apele termale au ca sursă apele de adâncime cantonate de-a lungul faliilor majore in vestul țării. Insular apar și în regiunea carpatică. Termalismul de leagă de tectonica accentuate și un gradient gotermal rezultat din aceasta și de activitățile vulcanice Neogene. Se impart în 3 categorii: hipotarmale (31˚C), mezotermale (31˚C- 38˚C), hipertermale (>38˚C). Zona cea mai bogată cu ape minerale este Câmpia de Vest (Băile Felix, 1 Mai). Aple termominerale se găsesc în Munții Apuseni la Moneasa, Băile Herculane, Geoagiu etc.

Apa lacurilor terapeutice. România deține 3500 lacuri cu caracter permanent din care 63% au origine naturală, iar 27% antropice. O mare parte din lacuri prezintă interes terapeutic major pentru calitățile farmacologice și farmacodinamice ale apelor lor.

Din punct de vedere al modului de formare lacurile terapeutice se împart în trei categorii distincte: lacuri de liman, lacuri de câmpie și lacuri din masivele de sare. Lacurile de liman au s-au format prin bararea gurii de vărsare a unei ape curgătoare cu un grind fluviatil sau cordon marin. Principalul lac de liman utilizat în scop terapeutic este lacul Techirghiol utilizat în cură externă. Lacurile de câmpie sunt Amara, Slobozia, Strachina, Jirlău, Balta Amară, Câmpeni,

Movila Miresii, Ianca, Sărat-Brăila. Toate aceste lacuri au compoziție chimică variată alături de sărurile de natriu fiind prezenți sulfații de magneziu și calciu. Apele acestor lacuri sunt utilizate pentru curele terapeutice externe. Lacurile din masivele de sare sunt Sovata, Tg. Ocna, Slănic, Ocnele Mari, Cojocna. Mineralizarea neomogenă a apelor lacurilor sărate și gradul diferențiat de încălzire, explică fenomenul de heliotermie care are caracter terapeutic. Toate aceste lacuri depun pe fundul lor nămoluri sapropelice care alături de calitatea terapeutică a apelor sporesc valoarea balneară a acestora și gama de tratamente balneare ce pot fi aplicate.

Nămolurile terapeutice (peloidele pelos (gr) =mâl) se formează sub influența proceselor geologice și biologice, fiind folosite în scopuri terapeutice ca atare sau după o pregătire prealabilă prin măcinare, amestec cu ape minerale sau încălzire. Sunt amestecuri eterogene de substanțe organice și minerale. Conțin o fază solidă (substanțe organice și minerale), o fază lichidă ( soluția apoasă a substanțelor solubile organice și anorganice cu nămol ce provine din apa lacurilor) și o fază gazoasă (hidrogen sulfurat, dioxid de carbon). Au efecte deosebite în acțiunile reumatice, circulatorii periferice, ginecologice etc. În funcție de modul de formare și compoziția lor chimică, nămolurile se diferențiază în: nămoluri sapropelice- formate pe fundul lacurilor sărate, având în genaral culoare neagră ( Techirghiol, Amara, Lacul Sărat, Ocna Sibiului etc.), nămolurile minerale – formate în jurul izvoarelor minerale la contactul apei cu un pat argilos (Govora, Sângeorz băi, Băile Tușnad etc.), nămolurile de turbă – formate în mlaștini prin transformarea incompletă a masei vegetale (Vatra Dornei, Borsec etc.).

Gazele terapeutice naturale (mofetele) sunt utilizate în asociere cu apele minerale, fie separat. Au emanații gazoase de CO2 (utilizate intens în cura balneară) și sulfatariere (insuficient valorificate). Acestea se găsesc în Covasna ( cea mai pură emanație din Europa), Băile Harghita, Tușnad-Băi, Sângeorz-Băi.

Salinele terapeutice sunt utilizate în balneoterapie (microclimatul de salină) și se găsesc în Slănic Prahova, Praid, Cacica, Târgu Ocna etc. Microclimatul de salină are un caracter sedativ de cruțare, cu valori foarte reduse ale indicilor de stres. Ajută în combaterea astmului bronșic și a problemelor respiratorii.

Tipurile de stațiuni în care se practică turismul balnear sunt: stațiunea balneară unde sunt exploatate resurse naturale (ape minerale, nămoluri, lacuri sărate etc.) în scop terapeutic cu ajutorul unor dotări și amenajări urban edilitare specifice domeniului balnear. Stațiunea climatică este profilată pe odihnă, pentru tratarea asteniilor pe baza resursei climatice. Stațiunea balneoclimatică beneficiază de factori balneari și climatici utilizați pentru tratament dar și pentru petrecerea timpului liber sub mai multe forme (sport, turism, odihnă). Stațiunea climaterică este axată pe valorificarea climatului (temperatură, precipitații, regim eolian) în asociere cu alți factori naturali (vegetație, lacuri, peisaj, altitudine). Stațiunea balneoclimaterică este definită ca o localitate care posedă factori locali terapeutici (bioclimă, ape minerale, nămoluri, gaze naturale) cu acțiune terapeutică demonstrată științific.

În cadrul țării noastre sunt instituții de stat cu rol decizional în vederea desfășurării activității din domeniul turismului social: Casa Națională de Pensii Publice și alte Drepturi la Asigurări Sociale (CNPP); Autoritatea Națională pentru Tineret și Sport (ANST), Organizația Patronală a Turismului Balnear (OPTBR).

În cadrul Hotărârii  Nr. 852 din 13 august 2008 cu privire la aprobarea normelor si criteriilor de atestare a stațiunilor turistice se găsește o listă a localităților atestate ca stațiuni turistice de interes național, respectiv local. (Anexa nr. 1). Conform listei în cadrul țării noastre există 37 stațiuni de importanță națională și 46 de stațiuni interes local

În cadrul Reactualizării Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear –ANT (2015) există o listă cu repartizarea stațiunilor baneare și balneoclimatice din România. Conform strategiei în perioada 2009-2015 au fost emise în baza OG 109/2000, legii 343/2002 si H.G. nr. 1154/2004 o serie de Hotărâri de Guvern care au modificat lista stațiunilor balneare și balneoclimaterice. În prezent sunt 23 de stațiuni balneoclimatice și 4 stațiuni balneare. (Anexa nr. 2)

Elena Teodorescu și Ovidiu Gaceau (2013) în lucrarea Turismul balneoclimatic în România realizează o repartizare cartografică a stațiunilor climatice și balneoclimatice din România de interes general și local (pe etaje de relief și pe bioclimate).

Având ca puncte de reper inventarierea stațiunilor de interes național și local din Hotărârea de Guvern Nr. 852 din 13 august 2008 și hărțile realizate de Elena Teodorescu și Ovidiu Gaceau (2013), am întocmit hărțile cu repartizarea stațiunilor climatice și balneoclomatice de interes general și local (Harta nr. 1) și harta indicațiilor terapeutice (Harta nr.2). Astfel se poate considera că cele mai multe stațiuni sunt concentrate în zona bioclimatului stimulent specific zonei montane dar și în zona bioclmatului sedativ de deal și câmpie. (Harta nr.1). Bioclimatul de tonic- de munte se caracterizează prin temperaturi scăzute ceea ce determină un stres cutanat și pulmonar ridicat. Însă aerul pur, lipsit de poluanți ajută la tonificarea organismului fiind recomandat pentru echilibrarea sistemului neurologic, endocrin și respirator (Harta nr.2). Acest tip de biocliat este contraindicat pentru tratarea afecțiunilor cardiovasculare. În acest areal predomină stațiunile climatice.

Bioclimatul sedativ-de cruțare este caracterizat printr-un confort termic ridicat ce determină un stres cutanat și pulmonar scăzut. Astfel pentru acest bioclimat nu există contraindicații. În acest areal se găsesc stațiuni balneoclimatice multe stațiuni având resurse naturale bogate (mofete, nămoluri de turbă, ape minerale, saline).

În zona bioclimatului excitant- de câmpie se găsesc un număr redus de stațiuni balneoclimatice din cauza ampliudinilor termice mari (ierni reci, veri caniculare, durata mare de strălucire a Soarelui, uscăciunea accentuată a aerului) dar și din cauza aerului poluat determinat- în zona de câmpie fiind cele mai nulte așezări antropice. Acest tip de bioclimat determină un stres cutanat (amplitudini termice mari, prezența aproape permanentă a vântului) ți pulmonar ridicat (datorită aerului încărcat cu vapori de apă). Este contraindicat pentru tratarea afecțiunilor cadriovasculare, neuologice, pulmonare și endocrine. În acest areal predomină stațiunile balneare dar și cele balneoclimatice deoarece climatul- exitant este ameliorat de spațiile cu verdeață multă și de prezența lacurilor unde se poate practica aerohelioterapia. Este indicat pentru tratarea reumatisului, a problemelor ginecologice, dermatologice, digestive dar și pentru reglarea sistemului metabolic și renal. (Harta nr.2)

Bioclimatul solicitant, de litoral are caracteristici asemănătoare cu cel de câmpie, însă aceste efecte negative sunt ameliorate de influențele marine ce reduc temperaturile extreme și permit realizarea tratamentelor cu aerosoli salini. Este indicată practicarea cureli heliomarine (primăvara și toamna) dar și în tratarea afecțiunilor reumatismale, endocrine și nutriționale.

,,Pe piața internă există trei oferte de produse balneoclimaterice principale: tratament medical – elemente naturale cu proprietăți terapeutice, convalescența – recuperare prin stimulare și intreținere – fitness. În prezent, accentul cade în special pe elementele medicale și de convalescență, care creeaza o imagine asupra stațiunilor balneare drept locuri de odihnă și tratament pentru bolnavi si vârstnici.”

Resursele naturale nu sunt exploatate la adevărata lor valoare, drept pentru care țara noastră se află, din păcate la mare distanță de principalii competitori internaționali europeni cu tradiție în turismul balnear. Cauzele provin din ambele sensuri (dinspre consumatori, a căror percepție trebuie schimbată, dar și dinspre organizatorii de turism și investitori).

CAPITOLUL II

RESURSE SOCIO-ECONOMICE DE ANSAMBLU ȘI ROLUL LOR ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI DE SĂNĂTATE ÎN STAȚIUNEA AMARA

2.1. Resurse demografice

Din punct de vedere al evoluției numerice a populației (Fig. nr.2) pentru perioada 1992-2015 se poate constata faptul că profilul a avut o tendință de creștere din anul 1992 și până în anul 2011, în ciuda schimbărilor la nivel social- economic și politic apărute la începutul anilor 90, care a dus la destabilizarea economică a localității Amara. Aceasta creștere poate fi explicată prin retrocedarea terenurilor agricole (realizată prin aplicarea legii 18/1991), care a dus la migrarea urban-rural. Tot mai multe persoane din cadrul orașului reședință ce dețin venituri peste medii, și-au construit imobile (mai ales pe malul sudic al lacului Amara) și și-au mutat zona de reședință în cadrul localității, din dorința de a se desprinde de mediul solicitant specific zonelor urbane. De asemenea după anul 1990 se deschid fabrici cu capital privat din industriile alimentare, textile și mobilei care a dus la modificări din punct de vedere al numărului de locuri de muncă. După anul 2011 se constată o scădere a numărului populației acest aspect fiind generat de instalarea crizei economice la nivel național. Chiar dacă numărul populației a înregistrat creșteri cu 828 de locuitori în anul 2015 față de anul 1992, se consideră că numărul actual al populației este unul scăzut pentru statutul de oraș pe care l-a dobândit în anul 2004. Posibilitățile oferite de mediul urban au determinat plecarea locuitorilor în cea mai mare parte în Slobozia, foarte puțini optând pentru București sau alte județe limitrofe.

Profilul sporului migratoriu (Fig. nr.3), a înregistrat fluctuații importante pentru perioada 1990-2014. Astfel în prima parte a anilor 90 au existat valori negative, fiind urmată de creșteri importante pânâ în 1999. În anii 2000 au mai existat 3 valuri de creșteri ale sporului și anume în anul 2004 când Amara dobândește statutul de oraș, apoi în 2007 când România devine membră a Uniunii Europene – generând beneficii majore atât în vederea dezvoltării infrastructurii urbane cât și pentru dezvoltarea economică. O ultimă creștere s-a în registrat în anul 2010, urmând ca până în anul 2015 să se înregistreze valori mici și chiar negative. Acest aspect a fost influențat de instalarea crizei economice care a generat o destabilizare în dezvoltarea economică a orașului. Oportunitățile oferite de spațiul urban duce la orientarea a unei părți importante din locuitorii Amarei spre Slobozia și într-o mică măsură spre București.

În urma analizei comparative a structurii populației pe grupe de vârstă și sexe (Fig nr. 4) pentru anii 1992, 2000 și 2015 s-a constatat că localitatea Amara se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire demografică- aspect specific societății secolului 21. În anul 1992 (a) forma piramidei se prezintă cu o baza mai mare, ceea ce denotă un număr crescut al populației tinere- situație explicată de influențele determinate de politica pronatalistă aplicată în perioada comunismului. În anul 2000 (b) situația se schimbă, astfel numărul populației tinere începe să se diminueze comparativ cu creșterea populației adulte și vârstnice. În anul 2015 (c) procesul de scădere a populației tinere în paralel cu creșterea ponderii populației în vârstă continuă.

Fenomenul de îmbătrânire demografică la nivelul localității Amara poate fi explicat prin orientarea populației tinere în primul rând către orașul reședință dar și spre capitală pentru efectuarea studiilor de liceu și universitare. De asemenea populația adultă renunță la modul tradițional de percepție asupra întemeierii unei familii alegând să pună pe primul plan cariera profesională ceea ce duce la scăderea natalității. Acest proces la nivel demografic generează presiune economică și socială ce se manifestă prin existența unui număr mare de pensionari dependenți de populația activă aflată într-un număr tot mai mic.

Din punct de vedere al structurilor pe sexe a populației din cadrul localității Amara se constată că populația masculină o domină pe cea feminină până la pragul vâstrei de 50-54 de ani urmând ca populația feminină să crească după acest prag. Acest proces poate fi explicat de creșterea mortalității populației masculine după vârsta de 54 ani datorită consumării de tutun de alcool în cantități mai mari decât în cazul populației feminine dar și din cauza faptului că mare parte din populația masculina lucrează în domenii cu un grad de periculozitate mai mare (ex. construcții).

2.2. Resurse economice

Conform Strategiei privind dezvoltarea durabilă a orașului Amara, județul Ialomița (2014-2020), Strategiei de dezvoltare economico- socială locală a orașului Amara pentru perioada 2007 -2013, Studiului de marketing privind piața turismului balnear (Studiu realizat în cadrul proiectului ,, Amara – Izvor de sănătate, Tărâm de recreere” – August 2011) dar și a site-ului web al Primăriei Orașului Amara, economia din cadrul localității Amara este influențată de următoarele aspecte: indicatorii dezvoltării economice prezintă valori mai reduse față de cele existente la nivel național, regresul sectoarelor din industria tradițională și predominanța sectoarelor turism și agricultura la nivelul economiei locale.

În cadrul celor 3 strategii locale dar și în cadrul site-ului primariei se susține că schimbările la nivel politic, social și economic apărute în România după Revoluția din 1989 a generat un declin și la nivelul economiei locale. Cauzele acestei situații cuprind deciziile nefaste cu privire la regenerarea economiei locale și utilizarea necorespunzătoare a resurselor naturale și umane. Cauzele regresului economic a declanșat probleme de factură socială, ce constau în ,, reducerea gradului de ocupare a forței de muncă, persistența șonajului de lungă durată, accentuarea unor dezechilibre structurale, reducerea nivelului de trai și deteriorarea calității vieții, ce s-au atenuat pe parcursul ultimilor ani, înregistrându-se în această perioadă o evoluție lentă, dar pozitivă a economiei, având efecte benefice asupra mediului social.”

În urma privatizării și a trecerii economiei de piață după anul 1989 a dus la o discrepanță determinade de scăderea numărului de întreprinderi de stat în raport cu creșterea numărului de societăți cu capital privat.

În cadrul strategiilor locale se consideră că sectorul privat a cunoscut din anii 90 și până în prezent o evoluție lentă însă constant pozitivă, acest proces fiind determinat de dezvoltarea continuă a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM-uri). Majoritatea societăților comerciale dețin capital privat autohton.

În Strategia privind dezvoltarea durabilă a orașului Amara, județul Ialomița (2014-2020) se susține că la nivelul localității Amara funcționează 122 de societăți comerciale.

În cadrul figurii nr.5 (existent în cadrul celor 3 strategii locale) se poate observa numărul de întreprinderi repartizate pe domeniile de activitate economico-socială la nivelul localității Amara. Astfel se poate observa că cele mai multe firme cu capital privat activează în domenii precum comerț urmată la mare distanță de construcții civile și industriale, agricultură și turism. Chiar dacă Amara la nivel economic beneficiază de o diversitate a domeniilor de activitate însă majoritatea societăților economice nu își comercializează produsele finite în cadrul localității, ci în cadrul magazinelor din Slobozia. Așadar Amara depinde într-o mare măsură de Slobozia din punct de vedere al creșterii economice.

În urma analizei efectuate de autoritățile locale a cifrei de afaceri existente la nivelul fiecărei întreprinderi a fost eleborată în cadrul Strategiei privind dezvoltarea durabilă a orașului Amara, județul Ialomița (2014-2020), Strategiei de dezvoltare economico- socială locală a orașului Amara pentru perioada 2007 -2013,o listă cu unitățile economice de succes care aduc contribuții însemnate la nivelul economiei localității Amara (Tabel nr.1).

,,Numărul mediu al salariaților (Fig. nr.6) se referă la persoanele angajate cu contract de muncă pe durata determinată sau nedeterminată. Se determină ca medie aritmetică dintre efectivele zilnice de salariați din perioada de referință, inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare impărțită la numarul total al zilelor calendaristice”.

Profilul numărului mediu al salariaților prezintă fluctuații majore pentru perioada 1991- 2014. Astfel au existat două perioade în care s-au înregistrat creșteri importante. Prima perioada a fost înregistrată în anii 1991-1993 atunci când societățile comerciale de stat din domeniile industriei, agriculturii și turismului balnear create în perioada comunistă generau venituri substanțiale și contribuiau încă la dezvoltarea economică a localității Amara.

Revoluția din 89 a adus schimbări majore la nivel politic, social și economic la nivel național generând efecte nefaste și asupra economiei localității Amara. Astfel tranziția la economia de piață a dus la închiderea porților a societăților comerciale cu capital de stat și implicit la scăderi cu aproximativ 50 % a numărului mediu al salariaților în anul 1996. În anii 1997 și 1998 s-au înregustrat ușoare creșteri pobabil datorită apariției de societăți comerciale cu capital privat care nu au rezistat foarte mult timp pe piața economică. Astfel de la sfârșitul anilor 1990 și până în anul 2004 s-au înregistrat valori scăzute al numărului de salariați. În această perioadă au existat mulți agenți economici care și-au încercat norocul prin înființarea de firme cu capital privat dar care din păcate nu se adaptau la caracteristicile economiei de piață din acea perioadă, multe dintre acestea dând faliment. Din anul 2005 și până în anul 2007 s-a înregistrat cel de al doilea val de creștere al numărului mediu de salariați această situație fiind explicată prin aplicarea de proiecte cu fonduri europene care a dus la regenerari la nivelul infrastructurii urbane dar și la nivel economic, Amara reprezentând interes pentru investitori. Această perioadă benefică pentru forța de muncă din localitatea Amara nu a durat foarte mult astfel la scurt timp instalarea crizei economice la nivel național generează destabilizarea economică prin scăderea numărului de salariați până în anul 2014. În urma analizei comparative realizate la nivelul anului 2014 între graficul numărului medu al salariaților și numărul populației se constată că din 8045 de locuitori lucrează doar 762 de persoane. Această situație se explică prin faptul că multe persoane aleg să muncească în centrul urban apropiat care le oferă mai multe posibilități de creștere a veniturilor.

După Dorina Sandu (2004) în lucrarea ,,Monografia Localității Amara”, agricultura a reprezentat încă de la înființarea localității activitatea principală, iar în trecut un rol important îl avea creșterea animalelor, legumicultura și pescuitul. Principalele ocupații din trecutul amărenilor pot fi grupate în două tipuri de industrii: industria casnică (țesături de bumbac, lână, borangic, in și cânepă) și industria exercitată în afara propriei gospodării: agricultură. Comerț, dulgherie, fierărie, croitorie și cojocărie. La începutul secolului 20 practicarea albinăritului, țesutului și comerțului, existența meșteșugurilor creiona la acea vreme activitatea economică din ce în ce mai intensă ce valorifica resursele materiale locale. În prima parte a secolului 20 începe să se creioneze industria agricolă prin ,,aderarea” Amarei în 1919 la Uniunea Obștelor și Cooperativelor agricole. Suprafețele considerabile de pășunat a încurajat actvitatea de pășunat local. În 1935 evoluția economică a influențat și agricultura prin îmbunătățirea inventarului agricol cu o locomotivă cu abur, mori țărănești, trioare și secerători. Tot în această perioadă este menționată cultura pomilor fructiferi, însă pe întinderi reduse. Produsele agricole erau transportate cu trenul și vândute în Slobozia sau Călărași.

Din 1947 are loc colectivizarea agricolă asupra mijloacelor de producție. Colectivizarea s-a realizat prima dată în cadrul gospodăriilor agricole țărănești (G.A.C) transformate ulterior în Cooperative Agricole Țărănești (C.A.P.) După Revoluția din 1989 are loc procesul de ,,decolectivizare” privatizarea agriculturii prin prin distrugerea C.A.P.-urilor nu a dus decât la falimentarea acesteia Pe teritoriu localității funcționează exploatări agricole individuale, asociații agricole și societăți comerciale.

Conform Strategiei privind dezvoltarea durabilă a orașului Amara, județul Ialomița (2014-2020), Strategiei de dezvoltare economico- socială locală a orașului Amara pentru perioada 2007 -2013 județul Ialomița se află pe locul 3 în regiunea Sud- Muntenia (după județele Teleorman și Călărași) din punct de vedere al suprafețelor agricole. În cadrul acestei zone, principalele ramuri agricole sunt producția de vegetale (cultura cerealelor, a plantelor uleioase, de nutreț și a legumelor) dar și ramura zootehnică.

Situația la nivelul agriculurii din localitatea Amara este asemănătoare cu cea la nivelul județului Ialomița. Astfel în ciuda condițiilor naturale propice pentru agricultură, productivitatea pentru acest sector nu se ridică la nivelului potențialului existent. Așadar productivitatea agricolă are de suferit din cauza numărului redus de eforturi în vederea îmbunătățirii dotărilor tehnice dar și a modurilor de exploatare a resurselor naturale.

Conform Strategiei de dezvoltare economico- socială locală a orașului Amara pentru perioada 2007 -2013 în cadrul localității Amara suprafața agricolă are o pondere de 89,67% din suprafata totală a teritoriului, din care suprafața arabilã ocupă 93.44% din totalul terenurilor agricole.

Institutul național de Statistică nu deține date actualizate (1990-2003) cu privire la suprafața cultivată cu principalele culturi, producția agricolă vegetală și animală.

La nivelul localității Amara încă din trecut industria a avut o contribuție minoră în cadrul economiei locale, în raport cu creșterea animalelor și cultivarea pământului. Cum două secole se practica industria casnică prin tehnologia de cultivare și prelucrare a firelor vegetale și animale pentru realizarea pânzei, cuverturilor și covoarelor. Dezvoltarea industriei textile (mai ales în perioada comunismului) și a înlocuitorilor de fibre naturale cu cele sintetice a micșorat interesul pentru cultivara firelor vegetale. În perioada 1988-1989 s-a înregistrat o diversificare majoră la nivelul industriilor locale; pe lângă secția de covoare mai exista și secții de croitorie, broderie, tricotaje, jaluzele, laborator de cofertărie, mobilă, construcții, atelier foto, artă decorativă etc. O parte dintre produsele finite destinate inițial locuitorilor și turiștilor din stațiune vor fi exportate în țările fostei Uniuni Sovietice, Italia, Olanda. În perioada comunistă din punct de vedere economic Amara capătă un profil agricol-industrial-balnear. După 1989 tranziția la economia de piață a dus la desființarea micilor unități cu profil industrial. Apar o mulțime de mici proprietari care își vor gestiona micile întreprinderi într-un mod neprielnic pentru economia localității Amara. Astfel se declanșează probleme precum blocajul financiar, lipsa de comenzi, inflația, șomaj, faliment și corupție. Treptat s-au înființat întreprinderi mici care dovedesc o ușoară redresare a sectorului economic industrial.

Autoritățile locale susțin în cadrul Stratagiei de dezvoltare economico- socială locală a orașului Amara pentru perioada 2007 -2013 faptul că industria localității este slab dezvoltată. Această situația a fost explicată în cadrul strategiei prin prisma politicii din perioada comunistă prin care se dorea ca în această regiune datorită solului fertil, să predomine economia agrară. Spre exemplu producția de covoare care cunoscuse o dezvoltare majoră înainte de 1989 fiind stimulată de mecanismele economiei centralizate nu s-a mai putut adapta la noile condiții impuse de economia de piață, desființându-se. La ora actuală se găsesc următoarele ramuri ale industriei localității Amara: confecții, marochinărie, panificație, prelucrarea cărnii, construcții, tâmplărie, fabricare de mobilier, instalații rețele de apă, editare ziare și reviste.

Din anul 1935 se are în vedere dezvoltarea economiei locale a localității și prin prisma turismului. În această perioadă economia localității capătă un caracter agro-balnear. Din 1933 erau înregistrați vizitatori din București, Ploiești, Buzău, Iași, Brăila etc. ,,În 1939 numărul lor ajnsese la 1800” Unii erau cazați la hotel, alții închiriau camere de la sătenii care aveau posibilitatea sa-și valorifice produsele din propriile gospodării la prețuri foarte bune (altfel spus practicau cee ace numim azi agroturism). În perioada comunistă turismul a cunoscut cea mai mare dezvoltare prin crearea celor 3 complexe hoteliere dotate cu baze de tratament, vile turistice, camping-uri și tabere pentru elevi. Tot în această perioadă s-a născut Pell-Amarul care a fost promovat în 120 de state ale lumii. După 1989 turismul din stațiunea Amara cunoaște un declin datorită lipsei de interes din partea autorităților locale pentru îmbunătățirea unităților de cazare și a dotărilor balneare și de agrement. Din anul 2000 apar primele eforturi care duc la dezvoltarea infrastructurii turistice prin renovarea unităților de cazare, construirea de alte unități hoteliere și mai târziu crearea unui centru de agreement. Existența ramurii turistice ca ramură a economiei locale este dată de proprietățile curative ale apei minerale și a nămolului sapropelic din lacul Amara care a dus la dezvoltarea potențialului balnear. Conform Stratagiei de dezvoltare economico- socială locală a orașului Amara pentru perioada 2007 -2013 pe lângă turismul balnear adresat în principiu vârstnicilor în ultima perioadă se dezvoltă și turismul de week-end care atrage în special turiști din București. Industria turistică la nivelul stațiunii Amara este susținută în principiu de cele 3 complexe hoteliere care dețin o bază de tratament, plajă proprie, restaurant unul dintre cele 3 complexe hoteliere deținând și un centru de agrement.

Hotel ,,Lebăda” (2*) are o capacitate de ,,944 locuri, repartizate în două corpuri de cazare”, aparținând de marile confederații sindicale. Hotelul nu a fost renovat, beneficiind de puține investiții, ceea ce a dus la scăderi la nivelul numărului de vizitatori conform Strategiei de dezvoltare economico- socială locală a orașului Amara pentru perioada 2007 -2013. Hotel ,,Ialomița” (3*) deține o capacitate de ,,480 de locuri , a beneficiat de investiții după 1998” și este administrat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. ,,Complexul balnear Parc” deține 2 hoteluri ,,Parc” (3*) cu 432 de locuri și ,,Dana” (4*),, recent renovat ,cu o capacitate de 78 de locuri”. Complexul hotelier este complet renovat având capital integral privat.

Potrvit datelor oferite de către Institutul Național de statistică pentru perioada 1995-2014, (Fig.nr.7) pentru populația localității Amara, serviciile medicale cu rol profilactic și curativ sunt asigurate la ora actuală de un număr redus de unități sanitare ce constau doar în: 3 cabinete medicale de familie aflate în proprietate publică, 2 cabinete stomatologice în proprietate publică, 3 cabinete medicale de specialitate aflate în proprietate privată și 2 farmacii private.

În perioada 1996-2002 în localitatea Amara a existat cele mai puține unități medicale. Astfel în 1996 în cadrul localității funcționa doau o policlinică și 1 dispensar medical ambele aflate în proprietate publică. În anul 1998 pe lângă policlinică și dispensar mai apar 2 farmacii și un punct farmaceutic- aflate în proprietate privată. Din anul 2000 funcționau doar 1 policlinică (din cele 2) și punctul farmaceutic. În anul 2002 exista doar o farmacie, localitatea având cel mai mic număr de unități din toată perioada analizată.

Din anul 2004 apare o redresare a serviciilor medicale la nivel de localitate. Astfel apare o diversificare importantă a unităților medicale: 3 cabinete medicale de familie (proprietate publică), 2 cabinete stomatologice (proprietate publică și privată) și doar o farmacie. Din anul 2006 mai apar 2 policlinici private și încă un cabinet medical de familie (ajungând la un număr de 4) care vor funcționa pănă în 2008. În acea perioada mai existu 1 cabinet stomatologic, 2 farmacii și un punct farmaceutic. Din anul 2010 și până în anul 2014 s-a menținut un număr aproape constatnt de servicii medicale.

Pentru perioada analizată se poate considera că în cadrul localități au existat foarte puține unități sanitare, s-au înregistrat mari oscilări a numărului de servicii medicale, iar perioada de funcționare a multora dintre unități ele a fost foarte redusă.

Astfel se poate spune că din punct de vedere al serviciilor medicale Amara depinde de orașul reședință -Slobozia unde se găsește cel mai mare număr de medici specialiști din județul Ialomița datorită existenței Spitalului Județean de Urgență Ialomița, ,,2 dispensare, 3 policlinici, 19 cabinete individuale, 19 cabinete stomatologice și 16 farmacii”.

CAPITOLUL III

OFERTA TURISTICĂ DE SĂNĂTATE ÎN STAȚIUNEA AMARA

3.1. Accesibilitatea turistică

Accesibilitatea turistică reprezintă un concept susținut la nivel modial de către organizația UNWTO încă din 1991, printr-un slogan sugestiv intitulat ,,turism accesibil pentru toți” (,,Accessible Tourism for All”) – acesta fiind reformulat în 2005 și apoi în 2013.

Acest concept se adresează în primul rând turiștilor cu dizabilități și nu numai, încurajând participarea la activitățile recreative a tuturor categoriilor de persoane indiferent de defectele fizice, de statutul social și profesional al acestora. Aceasta este o formă de turism ce implică colaborarea între organizatorii de turism, care permite persoanelor cu dificultăți la nivelul accesului, mobilității, viziunii, auzului și dimensiunilor cognitive, pentru a funcționa în mod independent și cu echitate și demnitate în vederea accesării serviciilor turistice.

,,Accesibilitatea trebuie să fie prezentă pe tot parcursul lanțului de turism, legăturile dintre toate serviciile și activitățile trebuie să fie bine planificate și testate. Elemente ale lanțului turismului includ: A. Turismul de management al destinației B. Turismul de informare și publicitate (Pregătire, informare și rezervare) C. Urban și medii de arhitectură,

D. Moduri de transport și de stații. E. Cazare, servicii alimentare și convenții, F.activități culturale (muzee, teatre, cinematografe, și altele) G. Alte activități și evenimente turistice.”

Industria turismului trebuie să recunoască faptul că persoanele cu handicap au drepturi egale la serviciile și oportunitățile de turism: călătoria individuală, facilități accesibile, personal instruit, informații fiabile și de marketing inclusiv. În condițiile de creștere a cererii pentru turismul accesibil la nivel mondial, aplicarea acestui concept în cadrul stațiunilor din România trebuie să fie mai degrabă o oportunitate, decât o obligație.

Aplicarea acestui concept reprezintă o importanță majoră, deoarece conform Organizației Mondiale a Sănătății (2011), există aproximativ 1 miliard de persoane cu handicap în lume. Reprezentând o pondere aproximativ 15% din populația globului. S-a mai constatat faptul că la nivel global se desfășoară un process rapid de îmbâtrânire demografică. În anul 2009 au existat mai mult de 730 de milioane de persoane de peste 60 de ani, echivalentul a 10% din populație- reprezentând o creștere de peste 20% din anul 2000. Se preconizează că până în anul 2050 numărul persoanelor de peste 60 de ani va reprezenta o pondere de 20% din populația mondială. Mai trebuie luat în considerare faptul că persoanele cu handicap și cele în vârstă nu mai sunt active pentru muncă, având astfel posibilitatea de a călători pe tot parcursul anului, acest aspect generând reducerea caracterului sezonier al cererii turistice.

În declarația formulată de către organizația UNWTO sunt enumerate mai multe probleme generate atât din partea spectatorilor cât și din cea a participanților la activități recreative din punct de vedere al accesului la informație, transport local, cazare, vizitare și/sau participarea la evenimente culturale sau sportive‘(UNWTO 2005, 2013). ,,Accesibilitatea devine astfel un element central al oricărei politici de turism responsabil sau sustenabil” .

În cadrul unei stațiuni turistice trebuie ca atât infrastructura turistică cât și cea generală să fie adaptată unui spectru cât mai larg de grupuri țintă. De aceea este necesar ca acest concept să cuprindă mai multe aspecte sau tipuri de accesibilitate turistică.

3.1.1. Accesibilitatea fizică

În cadrul accesibilității fizice sunt incluse caracteristicile infrastructurii tehnico-edilitare dar și turistice cu privire la cazare alimentație și agrement precum și serviciile de transport (către destinație și în cadrul destinației).

Transport. Din punct de vedere al accesibilității externe localitatea Amara este strabatută de șoseaua naționala DN 2C Slobozia -Buzau, aflându-se la o distanță de 7 km de Municipiul Slobozia și la 130 km față de București. Accesul în cadrul destinației se poate realiza pe două căi: ,,rutiere- pe drumul E15 de la Bucuresti sau de la Constanta sau autostrada A2; DN 21 de la Braila sau de la Calarasi; DN 2C de la Buzau la Slobozia, cu trcere prin Amara; feroviare- gara Slobozia Veche pe liniile Ciulnita – Slobozia Veche sau Ploiesti sud – Slobozia Veche, apoi cu autobuzul pana in stațiune (de la Bucuresti este tren direct prin Ciulnița)”. Amara nu dispune de gară proprie.

O bună perioadă de timp, chiar și dupa 1989, legătura cu Slobozia și localitățile învecinate este asigurată de autobuzele care au aparținut Întreprinderii Județene de Transport Local Slobozia și Întreprinderii de Transport Auto Ialomița. Astăzi acest lucru este realizat de firmele particulare de transport în totalitate cu sediul în orașul reședință. (Nick Touring)

Din punct de vedere al accesibilități interne, rețeaua de transport public este formată din stații de autobuz poziționate în imediata apropiere a structurilor de cazare. Amara nu dispune de mijloace de transport în comun, fiind dependentă în acest sens de Municipiul Slobozia. Mijloacele de transport în comun ce aparțin de firme private (Nick Touring, ComTrans) vin din autogara Slobozia și parcurg un traseu stabilit în cadrul stațiunii, efectuând opriri la stațiile de autobuz amenajate în cadrul localității Amara.

Conform Strategiei de dezvoltare economico-socială locală a orașului Amara pentru perioada 2007-2013 localitatea Amara dipune de 8 km de alei , 8 km de șosea carosabilã și 450 m de drum pietonal. Localitatea deține o rețea stradală extinsă cu multe drumuri locale, mare parte dintre acestea fiind acoperite cu asfalt sau piatră.

Conform Studiului de Marketing Privind Piața Turismului Balnear ,,Amara-Izvor de Sănătate, Tărâm de recreere,, (2011), în anul 2008 prin Programul Operațional Regional a fost reabililată starea drumurilor din localitate prin modernizarea străzilor, trotuarelor și a spațiilor verzi din zona străzilor principale.

Infrastructura tehnico-edilitară. Conform Strategiei privind dezvoltarea durabilă a orasului Amara, judetul Ialomita, 2014-2020, localitatea Amara dispune de o rețea de alimentare cu apă potabila si canalizare importantă (41,7 km de conducte de apa si 24,9 km conducte de canalizare). Amara este racordată la sisemul centralizat de alimentare cu apă potabilă al Municipiului Slobozia, ce deservește atât consumatorilor casnici, consumatorilor publici și o parte din consumatorii industriali. În prezent sunt aproximativ 2800 de locuitori ce dispun de sistemele de alimentare cu apa, canalizare si energie electrică. Conform Strategiei de dezvoltare economico-socială locală a orașului Amara pentru perioada 2007-2013 localitatea Amara mai deține o stație de pompare a apei potabile, două stații de pompare a apei reziduale, 0,2 km conductã de transport gaz metan, 14,7 km de rețea distribuție gaz natural și o stație de reglare și mãsurare a gazului metan.

Amara nu beneficiază de o infrasturctură tehnico-edilitară dezvoltată, specifică unei stațiuni turistice, primele acțiuni cu efect major în direcția îmbunătățirii acesteia au avut loc relativ târziu, din anul 2000. În cadrul Studiului de Marketing Privind Piața Turismului Balnear ,,Amara-Izvor de Sănătate, Tărâm de recreere,, (2011) prezintă programele finalizate cu privire la infrastructura localității Amara.

Astfel, prin programul PHARE 2000 („Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii în vederea conservării potențialului terapeutic al lacului Amara”) au fost modernizate și extinse rețelele de apă, canalizare, stațiile de pompare și epurare pentru a reduce infiltările cu ape dulci și a celor uzate în lacul Amara.

În anul 2008 prin programul PHARE 2005 denumit “Schema de granturi pentru sectorul public pentru pregatirea de proiecte in domeniul protecției mediului” a fost finalizată acțiunea de închidere a depozitelor neconforme din orașul Amara. În același an prin programul PHARE 2006 -“Schema de investitii pentru sprijinirea inițiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu” a fost îmbunătățit sistemul de alimentare cu apă în orașul Amara prin extinderea sistemului de canalizare.

Un an mai tarziu s-a finalizat proiectul ,,Schema de investiții pentru proiecte mici de gestionare a deșeurilor” – PHARE 2004” prin care a fost îmbunătățit sistemul de salubrizare, colectare și gestionare a deșeurilor din localitate.

3.1.2. Accesibilitatea economică

Reprezintă accesul în primul rând la serviciile turistice (cazare, alimentație, agrement) dar și la serviciile adiacente (magazine, servicii poștale, bancare, de sănătate) în cadrul unei stațiuni turistice din punct de vedere al tarifelor percepute sau al politicilor de preț practicate în vederea atragerii unui flux cât mai mare de turiști.

Prețul constituie o componentă a mixului de marketing (,,cei 4 P”) alături de produs, promovare și plasament sau distribuție. În literatura de specialitate este considerată ca fiind cea mai flexibilă componentă, întrucât schimbările de tarife generează un răspuns rapid din partea consumatorului acest aspect fiind considerat un avantaj. Dezavantajul acestei componente constă în caracterul incontrolabil al acesteia de către firmă, aspect prețul devine ,,o piatră de încercare” pentru departamentul de conducere a oricărei companii.

Politica de preț poate avea efecte benefice asupra profitului, doar atunci când există o viziune clară cu privire la grupul țintă pentru care este destinat produsul. Prețul se află într-o strânsă legătură cu produsul deoarece un consumator își poate face o idee asupra produsului și a calității acestuia în funcție de preț.. Cu alte cuvinte prețul trebuie să răspundă la următoarea întrebare: cărui tip de turist îi este dedicat acest produs? Este evident faptul că un produs la un preț ridicat trebuie să ofere senzația că acesta se adresează turismului de nișă, pe când un produs la un tarif mai scăzut poate să fie adresat turismului social spre exemplu.

În cadrul unei intreprinderi, în general, strategiile de preț sunt aplicate în funcție de costuri, cerere și concurența de pe piață. Orientarea în funcție de costuri este considerată ca fiind cea mai rațională, întrucât se pleacă de la ideea că prețul trebuie să acopere în totalitate cheltuielile pentru obținerea unui profit net. Orientarea după concrență reprezintă o modalitate frecvent utilizată în strategiile de preț și constă în compararea prețurilor serviciilor companniei cu cele ale firmrlor concurente. Orientarea în funcție de cerere este mai rar utilizată, fiind aplicată în condițiile unei prezențe reduse sau chiar a lipsei de concurență și astfel prețul trebuie să constituie un echilibru între cerere și ofertă.

La nivelul prețurilor există trei variante de strategii. Strategia prețurilor ridicate se aplică în general cu scopul creșterii încrederii consumatorului asupra produsului de lux. În cadrul strategiei prețurilor moderate se găsesc prețurile psihologice numite ,,magice” sau ,,momeală”. Strategia prețurilor scăzute cuprind prețurile promoționale.

Este necsesar ca politicile de preț să fie conforme cu puterea de cumpărare și bugetul de călătorie al vizitatorilor, având ca obiectiv satisfacția turiștilor și revenirea acestora. Adaptarea prețului în funcție de sezon, de mărimea grupului, categorii de vârstă (pensionarii, tinerii sub 26 de ani) sunt o parte din politicile de preț cu largă aplicabilitate care ar putea funcționa și în acest caz.

Motivarea revenirii și răsplata clientelei fidele sau a familiilor și grupurilor mai mari prin bonusuri și reduceri la un anumit număr de bilete cumpărate, pentru copii, respectiv pentru un anumit număr de persoane sunt de asemenea întâlnite în practică.

În vederea analizei la nivelul tarifelor și a politicilor de prețuri aplicate în cadrul stațiunii Amara, am luat ca punct de reper paginile web ale unităților de cazare, de agrement.

Astfel la nivelul complexului hotelier de 2* (,,Hotel Lebăda”) unde deși perioada de funcționare este redusă (mai- octombrie) se găsesc cele mai mici prețuri la cazare, acestea pornind de la 63 lei camera single, camera dublă fiind la prețul de 70 de lei. Oferta pe cameră este valabilă pe toată perioada de funcționare.

În cadrul complexelor hoteliere de 3* (,,Hotel Parc și Hotel Ialomița”) prețurile sunt ceva mai ridicate, pornind de la 150 lei- camera single, 170 lei-200 lei camera dublă și până la 250 lei apartament. Prețurile pe camere în sezonul estival sunt mai mari cu 10 lei pentru camera single și dublă.

Prețurile cele mai ridicate se găsesc în cadrul hotelului ,,Dana” de 4 * unde prețurile pornesc de la 190 până la 210 lei camera dublă, prețul pentru îchirierea unui apartament fiind de 300 lei. Se apreciază așadar că prețurile pe camere în cadrul hotelurilor sunt acceptabile pentru stațiunea Amara.

Ceva mai scăzute sunt prețurile la cazare pentru ,,Vila Eclipsa” de 4* unde tarifele cresc de la 140 lei camera dublă până la 200 lei pentru apartament.

Se acordă gratuitate la cazarea copiilor de până la 10 ani. Pentru un pat suplimentar pentru un copil se plătește suma de 25 lei.

Cele mai scăzute prețuri din cadrul unităților de cazare se găsesc în cadrul Taberei pentru copii și în cadrul Popasului Perla unde prețurile în zona de căsuțe variază între 60 lei/ cameră fără baie și 120 lei pentru garsonieră. În extrasezon prețurile pentru cazare sunt mai mici cu 20 lei. În urma analizei prețurilor la cazare se observă că acestea sunt accesibile pentru categoriile de clientelă care frecventează această zonă unitățile de cazare oferind tarife reduse și pentru persoane cu buget mic.

În ceea ce privește prețurile pentru serviciile de masă, micul dejun este inclus în tariful de cazare în unele complexe hoteliere, sau la cerere se achită un tarif de la 12 lei pentru copii de până la 12 ani și 10-24 lei/adult.

Ofertele complexelor hoteliere se apreciază ca fiind destul de sărace și se adresează unor categorii reduse de clientelă. Ofertele din cadrul complexelor hoteliere sunt de 3 categorii: standard, sărbători și tematice.

Oferta standard (Foto nr.1) cuprinde prețuri relativ ridicate, fiind adresată turiștilor care vin în stațiune pe cont propriu. Dacă un turist dorește ca pe lângă cazare într-o cameră single dorește să facă tratament și să ia masa în regim de pensiune completă va ajunge să plătească o sumă începând de la 280 lei/zi de persoană.

Pe lângă ofertele standard se găsesc pachete pentru perioada sărbătorilor (Foto nr.2.) în care sunt incluse 2-3 nopți de cazare în camere duble, masa festivă și bonuri valorice.

De asemenea în cadrul pachetelor sunt oferite reduceri pentru serviciile de agrement (30% în extrasezon) dar și gratuități (în perioada sezonului estival – la plajă sau în perioada sărbătorilor).

Ofertele tematice conțin sloganuri cu scopul de atragere a clientelei: ,,Hai la Băi” (Foto nr.3.), ,,O săptămână de refacere” sau Pachet relaxare și tratament” includ zile de cazare de la 6 până la 16 zile, servicii de alimentație în regim de pensiune completă, tratament balnear ce constă în 4 proceduri/zi, 1 consultație medicală și acces gratuit la plajă. Prețul unui pachet variază între 850 lei-1900 lei în funcție de numărul de zile. Pachtele sunt valabile pentru turiștii care dețin dovada de asigurat și bilet de trimitere pentru serviciile medicale. Aceste oferte se adresează în principal pensionarilor dar și salariaților, șomerilor, elevilor și studenților.

Serviciile de agrement se găsesc la tarife ridicate pentru turiștii care vin pe cont propriu și nu doresc să achiziționeze un pachet de servicii oferite de către complexele hoteliere. Astfel în cadrul Complexului de Agrement ,,Laguna Blue SPA” prețurile pornesc de la 30 lei/3 ore până la 50 lei/zi pentru un adult (Foto nr.4.). Copii beneficiază de reduceri de 50 % , dar și de cursuri de înnot gratuite, complexul dorind să își diversifice paleta de clienți, adresându-se în același timp familiilor cu copii. De asemenea vizitatorii își pot achiziționa un abonament care variază de la 400 lei (10 intrări) până la 1800 lei (1 an).

În cadrul stațiunii Amara există 2 centre de organizare evenimente (,,Amethyst Events, Evergreen Events) ce oferă servicii de alimentație și de divertisment la prețuri ridicate fiind destinate nunților, botezurilor dar și pentru marile companii care doresc să practice turismul de afaceri (teambuilding-uri) având în vedere că prețurile pentru acest tip de servicii sunt totuși mai accesibile decât în centrele urbane (ex.Slobozia, București)

În concluzie politica de prețuri este destul de slab diversificată în cadrul stațiunii, fiind adresată în special pensionarilor și membrilor de sindicat. Prețurile la serviciile de alimentație și de agrement sunt ridicate dacă luăm în considerare potențialul și imaginea stațiunii pe piața balneară națională. Acest aspect se explică prin faptul că unitățile hoteliere nu obțin profit din prestarea serviciilor balneare (deoarece acestea sunt decontate de casa de pensii), sursele de venit importante fiind generate de turiștii care vin din centrele urbane (ex. Slobozia, București) și vor să practice turism de afaceri sau pentru cei care se află în apropierea stațiunii și vor să practice turism de weekend în cadrul zonelor de agrement (plajă, centre de agrement).

3.1.3. Accesibilitatea mentală

La nivel național, investițiile din ultima perioadă în direcția diversificării ofertei turistice de sănătate din cadrul stațiunilor balneare sunt aproape inexistente, iar complexele hoteliere și bazele de tratament sunt supuse la ora actuală procesului de degradare, unele dintre acestea fiind la un nivel foarte avansat. Luând în considerare statutul economic pe care îl are categoria de turiști predominantă care obișnuiește să vină în stațiunile balneare, structurile hoteliere reușesc doar să își acopere cheltuielile de funcționare. Cu toate că majoritatea dotărilor pentru turismul balnear se află în administrarea statului, intervențiile acestuia lipsesc. Orașele în cadrul cărora se află stațiunile balneare se găsesc de cele mai multe ori într-o stare avansată de degradare, spre exemplu fațadele clădirilor, căile de circulație, parcările și spațiile verzi nu se încadrează în standardele actuale ale unei stațiuni turistice. Toate aceste aspecte nefaste repezintă un obstacol în calea promovării unei stațiuni de acest tip pe plan național și impicit concură la crearea unei percepții sau a unei etichete negative asupra orașului turistic din partea potențialilor clienți.

Conform Masterplanului pentru dezvoltarea turismului balnear (2009), românii au o cultură a balnearului care se rezumă la serviciile de tip wellness și sănătate, legate de o tradiție istorică importantă. Însă, la ora actuală nu există o uniformitate în înțelegerea conceptelor de sănătate, vindecare medicală și wellness, iar acest lucru duce la greutăți în crearea de produse turistice adecvate piețelor țintă. Este un tip de turism dedicat exclusiv pensionarilor și membrilor de sindicat. Cu alte cuvine un sejur într-o stațiune balneară din România reprezintă de fapt o ,,vacanță” decontată pe baza biletelor compensate. Astfel această formă de turism capătă un caracter social și deține o clientelă captivă. Categoriei de turiști care optează pentru un sejur mai scurt (între 3 și 10 zile- nesubvenționate) îi este dificil să coabiteze cu categoria de clientelă vârstnică și cea socială în baze de tratament și unități de cazare la un confort scăzut. Astfel este posibil ca aceștia în viitor să aleagă vacanțe active în străinătate.

Este necesar ca în acțiunea de promovare a unei stațiuni de profil balnear să se evite termeni cu conotație negativă : ,,sanatoriu, bază de tratament, cură”.

Voi aduce la cunoștiință anumite aspecte care contribuie la atribuirea etichetei negative pentru stațiunea Amara. Este necesar să fie luat în considerare fapul că produsele oferite de către o stațiune turistică și mai ales calitatea acestora determină dorința clientului de achiziționare a producelor turistice. Motivația clientului are la bază percepția asupra stațiunii sau destinației turistice.

Am analizat câteva articole dintr-un ziar local în vederea evaluării imaginii turistice a stațiunii balneoclimaterice Amara.

Plaja ar trebui să constituie un element important în ceea ce privește atractivitatea pentru stațiunea Amara, mai ales pentru persoanele care nu își permit o vacanță pe litoralul românesc, sau pentru cei care pur și simplu nu vor să parcurgă mulți kilometri pana să ajungă într-o destinație turistică. Din păcate zona de plajă nu este amenajată în mod corespunzător cu toate că ar trebui să fie o componentă forte pentru stațiune. Conform unui articol din ziarul Independentul (,,Start estival pe plajele din Amara”- 2015) plaja UGSR care aparține de Hotelul Lebăda 2* (aflată în administrarea Sindicatului) era preferata turiștilor și destul de apreciată în trecut, la ora actuală arătând ca un ,,hățiș”, nisipul nu este curățat de vegetație și de ambalaje, apa lacului necurățată, nefiind la o calitate corespunzătoare pentru îmbăiere, iar instalațiile de pe plajă (dușurile spre exemplu) necesită reparații. În mare parte mulți turiști vin aici, trecând cu vederea neajunsurile doar pentru că îi leagă de acest loc anumite amintiri- aspect ce explică faptul că Amara este preferată în principiu de persoane cu vârstă înaintată. În cadrul articolului se face o pararelă între plaja administrată de stat și cea privată (,,Mircești”- care aparține de Hotel Parc), recent renovată, cea din urmă fiind mult mai apreciată turiști mai ales de către adolescenți și tineri, datorită condițiilor bune ale dotărilor specifice, dar și datorită diversității ofertei de servicii.

Alt aspect care alimentează imaginea negativă la nivelul stațiunii este reprezentată de calitatea precară la nivelul dotărilor din cadrul taberei de copii ,,Amara-Pavilioane” administrată de către Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Ialomița. Aceasta este vizitată anual de copii din județele Hunedoara, Bistrița, Mureș sau Harghita fiind locul favorit pentru concursurile de auto și navomodelism din țară. Însă această tabără respiră o ,,atmosferă de loc părăsit”, aflandu-se într-un proces avansat de degradare (mai ales la nivelul pereților exteriori, dar și a bazei sportive neamanajate), datorită lipsei de interes din partea Direcției ceea ce generază, scăderea numărului de grupuri de copii care în general provin din familii cu venituri modeste.

Amara nu se poate detașa de turismul social, reprezentând chiar și în ziua de azi forma de turism de bază care generează venituri pentru stațiune. ,,Potrivit estimărilor oficiale oferite de Casa Județeană de Pensii Ialomița, vîrstnicii din toată țara solicită bilete de tratament pentru stațiunea Amara. În fiecare vară, peste 1000 de pensionari aleg să beneficieze de procedurile terapeutice din județul Ialomița”. Conform articolului din ziarul Independentul în cadrul căreia se găsesc păreri ale turiștilor cu privire la stațiune, pensionarii se declară în principiu mulțumiți de serviciile oferite în cadrul bazelor de tratament, venind aici în fiecare vară de 23 de ani pentru că nu pot renunța la tratamentele cu nămol, susținând în același timp că înainte era mai frumos datorită fluxului mai mare de vizitatori.

Plecând de la renumele stațiunii Amara cu privire la tratarea anumitor boli, autoritățile fac eforturi în vederea inlăturării etichetei negative prin schimbarea conceptiei de sănătate la nivelul populației care se rezumă doar la vindecarea medicală cu ape terapeutice. Astfel în cadrul stațiunii se organizează anual, începând din anul 2011 ,,Zilele medicale Ialomițene”- un eveniment medical care a devenit o tradiție. În cadrul conferinței specialiști din toate ramurile medicinii își expun părerile cu scopul de a descoperi tratamente eficiente în vederea combaterii afecțiunilor cardiovasculare, renale, ginecologice sau oftalmologice.

În cadrul mass-mediei sunt promovate de asemenea și proiectele realizate la nivelul stațiunii ce au ca scop înlăturarea etichetei negative atribuite prin promovarea produselor considerate ca fiind simbolice , cu care comunitatea locală se mândrește: ,,Nămolul de Amara și Lacul Amara” .

Se consideră că Amara dorește să devină în percepția turiștilor și o stațiune culturală, a festivalurilor prin promovarea unor evenimente de tradiție care se organizează anual, fiind vorba de Festivalul Concurs de muzică ușoară ,,Trofeul Tinereții”, considerat ca fiind al doilea ca importanță după Festivalul de la Mamaia.

Stațiunea Amara dorește să arate publicului că oferta de servicii turistice este diversificată și disponibilă chiar și în extrasezon și că dorește să atragă turiști cu o medie de vârstă scăzută, chiar și copii. În cadrul unui articol din ziarul Independentul este prezentat faptul că Centrul de Agrement ,,Laguna Blue” organizează organizează ora de înnot unde copii cu vârste cuprinse între 4 și 12 ani pot învăța tainele înnotului, să se distreze participând la concursuri de întreceri în apă și să socializeze.

La nivelul accesibilității mentale din cadrul stațiunii Amara se poate spune că aceasta se prezintă pe piața turistică națională cu o etichetă negativă, neputând ca în majoritatea stațiunilor cu profil balnear să se disocieze de turismul de tratament, de cură, accesat în special de persoanele vârstnice care vin în principiu cu scopul tratării de boli reumatologice. Percepția de către turist conform căreia în cadrul unei stațiuni balneare nu se poate face altceva decât accesarea tratamentelor cu ape terapeutice este îndreptățită, întrucât Amara spre exemplu beneficiază de un real potențial balnear – nămolul terapeutic, dar și prin faptul că amenajările specifice de agrement se află într-o stare avansată de degradare (spre exemplu Tabăra de copii sau zona de plajă) care în ansamblu generează atragerea unui număr redus de turiști adolescenți și tineri. Se consideră că Amara dorește să schimbe concepția publicului despre sănătate (evenimente medicale) și să își diversifice categoriile de clientelă (festivaluri de muzică, ore de înnot) însă atâta timp cât dotările adiacente turismului balnear nu sunt modernizate, percepția colectivă cu privire la această stațiune va rămâne una de factură negativă.

3.1.4. Infrastructura de primire turistică

Din punct de vedere al evoluției capacității de cazare – nr. locuri (Fig. nr.8), se poate observa că din 1990 și până în 2015 profilul este descendent cu oscilări importante, timp de 25 de ani capacitatea de cazare scăzând cu 395 locuri.

La începutul anilor 90 s-au înregistrat valori ridicate ca rezultat al efectelor dezvoltării majore la nivelul turismului balnear – proces inițiat în anii 80 în perioada comunistă – când a avult loc modernizarea complexelor hoteliere mai ales la nivelul bazelor de tratament care a dus la creșterea nr de vizitatori și implicit la creșterea cererii turistice. Astfel în vederea suplinirii acestei cereri s-au înființat așa zisele ,,hoteluri bloc”, ce sunt prezente în toate stațiunile balneare ale României care au cunoscut o dezvoltare semnificativă în perioada comunistă. Până la inceputul anilor 90 Amara a cunoscut o evoluție continuă, crescându-i popularitatea printre stațiunile de interes național. În această perioadă s-au făcut eforturi majore în vederea întreținerii și diversificării ofertei hoteliere.

În 1992 s-a înregistrat o scădere importantă la nivelul numărului de locuri – proces influențat de schimbările de ordin politic apărute după anul 1990, care în cele din urmă a dus la destabilizarea economică a stațiunii Amara prin gestionarea ineficientă a principalelor complexe hoteliere care susțineau baza ofertei turistice în stațiune și lipsa de interes în diversificarea serviciilor de către proprietarii de hoteluri. Ca efect, interesul pentru această stațiune se diminuează atât din punct de vedere al turiștilor cât și din punct de vedere al investitorilor, prin urmare Amara capătă aspectul de loc abandonat.

Până în anul 1995 nu avut loc fluctuații importante, înregistrindu-se o stagnare a valorilor capacității de cazare.

În anul 1996 are loc o creștere semnificativă generată de eforturile de redresare a serviciilor turistice balneare în cadrul stațiunii. Au loc privatizări importante și investiții consistente atât în vederea modernizării complexelor hoteliere existente cât și în direcția construirii de noi unități hoteliere. Apoi are loc un proces de stagnare urmat de scăderea capacității de cazare până spre sfârșitul anilor 2000. În ciuda instalării crizei economice la nivel național în stațiunea Amara se înregistrează o creștere a valorilor ca rezultat al aplicărilor programelor de dezvoltare a a turismului balnear cu scopul de atragere unui număr cât mai mare de turiști. Între anii 2012-2015 profilul evoluției capacității de cazare stagnează.

4.1Infrastructura de cazare

Infrastructura de cazare a stațiunii Amara este alcătuită în principiu din 3 complexe hoteliere balneare Hotel ,,Parc” împreună cu Hotel ,,Dana” (administrate de SC.AMARA.SA), Hotel ,,Ialomița” (adminstrat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale) și Hotel ,,Lebăda” (SC.SIND.ROMÂNIA- preluat de ALFA HOTELS S.R.L.). La acestea se adaugă alte forme de cazare : moteluri (,,Diamant’’), popasuri-camping (,,Perla”), vile (,,Eclipsa”, ,,Irina”) și Tabăra /Centrul de agrement ,,Amara Pavilioane” (administrată de Ministerul Tineretului și Sportului).

Hotel ,,Parc” 3*

Complexul balnear Parc este localizat la doar 50 m de Lacul Amara. Complexul este compus din 2 hoteluri de 3 și respectiv de 4 stele (,,Hotel Dana” – 48 locuri), ,,o bază de tratament, cabinet medical, restaurant și săli de mic dejun, sală de conferințe, plajă privată, baruri și terase”.

Hotelul deține o capacitate de 432 de locuri fiind dispuse în 3 tipuri de camere (single, double, apartament- cu jacuzzi sau cadă cu vibromasaj). Camere sunt dotate cu aer condiționat, baie proprie, frigider birou și Wifi.

Hotel ,,Ialomița” 3*

,,Complexul Hotelier Ialomița, aflat la doar 20 de metri de Lacul Amara, dispune de spații de cazare generoase (camere single, double, apartament – dotate cu aer condiționat, minibar, telefon, LCD, Wi-fi), restaurant, bar, minimarket, săli de conferință, bază de tratament, plajă proprie, centru SPA, grădina de vară, centru de evenimente, centru de agrement, microbuz pentru organizare de excursii.” În apropierea plajei, turiștii pot parctica activități sportive în cadrul unui teren cu gazon sintetic pentru fotbal și volei. Terenul este dotat cu nocturnă.

În cadrul bazei de tratament se pot efectua ,,băi calde cu nămol, băi cu ape minerale în bazin, băi galvanice, împachetări cu nămol și cu parafină, duș subacval, aerosoli, cromoterapie, curenți diadinamici, ultrasunet, unde scurte, curenți Tens, curenți interferențiali, solux, laserterapie, masaj terapeutic, gimnastică medicală, fitness” . De asemenea hotelul deține și o cabină de estetică medicală ce oferă tratamente ,,anticelulitice, antiadipoase și antirid”

Hotel ,,Lebăda” 2*

Complexul hotelier deține 2 corpuri de cazare ce sunt dispuse în camere single, duble și apartamente. Hotelul pune la dispoziția turiștilor o ,,bază de restaurant, săli de conferințe, bar, restaurant, bibliotecă, sala de fitness și o moderna plajă situată pe malul lacului Amara”.

Procedurile terapeutice se realizează în cadrul bazei de tratament proprie ce se desfășoară pe 2 nivele (parter și etaj). Hotelul asigură ,,de luni până vineri între 8:00-16:00 două proceduri diferite (minim 28 de proceduri)  una de hidroterapie (baie cu namol la cada, baie minerala, impachetare cu namol si altele) si o procedura de electroterapie, fizio sau kinetoterapie la indicația medicului curant.” Procedurile de electroterapie, fizioterapie și kinetoterapie se realizează în cabine dotate cu aparatură medicală modernă cu ajutorul asistenților medicali specializați în Balneo-Fizio-Terapie.

Motel ,,Diamant’’3*

Motelul de află la 50 m de Lacul Amara, având o capacitate de 11 camere dispuse în camere single, duble și apartamente. Acesta deține și un restaurant cu o capacitate de 60 de locuri, fiind potrivit pentru organizarea de mese festive sau evenimente.

Popas-Camping,,Perla”

Popasul are o capacitate de 60 de locuri disponibile pe toată perioada anului. Restaurantul poate găzdui organizarea de ,,nunți, recepții, coferințe, baluri de absolvire sau întâlniri de afaceri.” Campingul cuprinde căsuțe cu o singură cameră, fiecare având câte 2 locuri de cazare, pat dublu, baie proprie și cablu TV.

Vila ,,Eclipsa”

Vila este situată la 50 m de Plaja Mircești. Are o capacitate de 21 de camere, fiind dotată cu un bar și o terasă în zona piscinei ,,Blue Eyes”. Aici turiștii se pot relaxa prin desfășurarea activităților de agrement în cadrul piscinei, terenului de tenis și a parcului propriu. Vila face parte din ,,Complexul Hotelier Parc “3*

4.2. Infrastructura de agrement

Tabăra/Centrul de agrement

,,Amara Pavilioane”

Tabăra are o capacitate de 90 de locuri dipuse în 32 de camere (cu 2, 3 și 4 locuri). Din punct de vedere al facilităților ,,centrul dispune de teren de minifotbal, volei, tenis de camp, baschet, mese pentru tenis de masa, poligon automodele și sală de conferință”.

Conform informațiilor din oferta taberei de pe site-ul Direcției județene pentru Pentru Sport și Tineret Ialomița, centru de agrement a găzduit de-a lungul timpului conferințe, simpozioane, mese rotunde dar și evenimente de factură națională precum concursul național de navă și automodele, campionate naționale de sabie (juniori) etc.

Plaja Mircești – denumită astfel în perioada comunismului, este administrată la ora actuală de Complexele Hoteliere Parc 3* și Ialomița 2* (,,Splendid Beach”). Aceasta plajă este cel mai bine întreținută și amenajată din stațiune, iar pentru dotările aflate în bune condiții (în comparație cu plaja din zona campingului Perla și cea a hotelului Lebăda), atrage cei mai mulți turiști în perioada estivală.

Conform declarațiilor oferite în ziarul ,,Independentul” de către administratorul Marian Ionescu, plaja poate găzdui într-o zi caniculară chiar și 1000 de turiști. Aceasta este amanejată cu terasă, bar, 400 de șezlonguri, dușuri, ponton, hidrobicilete, un tobogan acvatic, teren de volei pe nisip, Wifi, și o piscină de mici dimensiuni pentru copii.

De asemenea în cadrul plajei se pot asigura servicii de tratament naturist ce constau în ,,băi de soare, băi în apa lacului și tratament cu nămol sapropelic. Există și plajă adresată nudeiștilor unde se pot efectua băi cu nămol în cominație cu îmbăriere în Lacul Amara.”

În ultimii ani s-au făcut investiții pentru diversificarea și reabilitarea Plajei Mircești, însă nu se poate spune că plaja este refăcută complet. Mai apar proleme cu privire la curățarea plajei, a lacului (fiind potrivită mai mult pentru băi de namol și mai puțin pentru scăldat)și de asemenea toboganul avatic necesită îmbunătățiri.

Plaja administrată de ,,Hotel Lebăda” cunoscută în perioada comunistă UGSR este dotată cu două terase-bar în aer liber acoperite, un restaurant-bar-discotecă.

Plajele Perla și UGSR nu sunt oferă condiții foarte bune pentru turiști, propiectele de reabilitare stagnând pentru acestea. În cadrul plajei UGSR încă se mai găsesc rămășițele dotărilor realizate din perioada comunismului.- când aceasta era cea mai apreciată din stațiune. Aici există probleme serioase legate de curatarea plajei de vegetatie și de resturi menajere, curățarea apei. De asemenea zonele sanitare necesită reparații. Conform unui articol din cadrul ziarului ,,Independentul” motivul pentru care plaja UGSR are un aspect părăsit este determinat de existența unui litigiu între primărie și sindicate din punct de vedere al revendicării acesteia. Chiar și în aceste condiții există persoane care vin să facă plajă aici pentru că nu se percepe taxă și pentru liniște. Primarul declară în cadrul ziarului

,,Independentul” că dorește să reabiliteze configurația plajei prin montarea de șezlonguri, chioșcuri, schimbarea nisipului. Însă acest plan propus de primar a rămas la faza de promisiune.

,,Complexul de Agrement Laguna Blue”

Centru de agrement deschis în anul 2012, cu o suprafață de 3000 mp oferă servicii variate ce constau în bazin de înnot pentru adulți dar și oentru copii, tobogan acvatic, saună uscată (finlandeză), saună UV, hammam (saună umedă), grotă de relaxare, dușuri cervicale, duș scoțian, jacuzzi, hidromasaj, masaj de relaxare, reflexoterapie. De asemenea în cadrul centrului e xistă un magazin de unde se pot achiziționa contra cost articole pentru piscină. Există posibilitatea de servire a mesei în cadrul unui fast-food. Centrul asigură servicii pentru copii prin posibilitatea acestora de ași organiza ziua de naștere și prin cursuri de înnot care se realizează luni și marți între orele 17:00 și 20:00 în serii de câte 50 de minute.

Parcul Balnear

Parcul balnear sau dendrologic Amara are o suprafață de 64 ha fiind populat cu specii de ,,plante autohtone, foioase și rășinoase (nuci, arbuști sălbatici, salcie) rezistente la condițiile climaterice și pedologice ale zonei.” Prin programul ,,Reabilitarea Parcului Balnear din stațiunea Amara’’ finalizat în 2011 parcul a fost iluminat și dotat cu mobilier, locuri de joacă pentru copii și terenuri de tenis. Zona de parc din apropierea parcului este încă neamenajată fiind folosită de persoanele care practică cicloturism pe terenuri neamenajate.

Amethyst Events

Reprezintă o locație perfectă pentru evenimente speciale, atmosfera de lux și spațiile mari fiind potrivite pentru desfășurarea nunților, aniversărilor, zilelor onomastice sau baluri de acordare de premii. Salonul de evenimente face parte din Complexul Hotelier Ialomița 3*.

Evergreen Events

Restaurantul este amplasat pe malul Lacului Amara, având o capacitate de până la 500 de locuri. Restaurantul mai deține un cort de evenimente cu o suprafață de 750 mp și o terasă.

4.3. Obiective turistice

În cadrul stațiunii nu există obiective turistice, la acest capitol din acest punct de vedere Amara fiind dependentă de slobozia. În cadrul site-ului unităților de cazare din stațiune, la rubrica sau secțiunea de obiective turistice acestea promovează obiective din centrul reședință, dar și din alte localități. Printre obiectivele promovate se înnumără Muzeul Județean, Muzeul Agriculturii și Mănăstirea Sfinții Voievozi din Slobozia și Casa Memorială Ionel Perlea din comuna Ograda.

4.4. Evenimente culturale

,,Trofeul Tinereții”

Reprezintă un festival-concurs de interpretare a muzicii ușoare românești, fiind considerat pe locul 2 ca importanță după Festivalul de la Mamaia. Se organizează anual și fără întrerupere încă din anul 1968 unde cunoscuți cântăreți au debutat în lumea muzicii ușoare. Manifestarea are loc la începutul lunii august în cadrul Grădinii Cinemascop din Amara.

În cadrul ,,Centrului de Agrement Amara Pavilioane” se organizează evenimente de anvergură națională precum: Concursul național de navo și automodele, Campionate naționale de sabie (juniori), Campionatul național de Go etc. Între 31 iulie 2-august ,,Clubul

Montan Excelsior Slobozia” organizează anual o manifestare în mijlocul naturii cu muzică, divertisment și focuri de tabără, pentru cei care vor să petracă weekend-ul pe plajele din stațiune.,, Cazarea se va face gratuit, în corturi, însă cei care doresc să beneficieze de alte condiții pot apela la serviciile Taberei Pavilioane.”

,,Campionatul Național de lupte pe plajă” se organizează anual în perioada 26-28 iunie pe Plaja ,,Hotelului Lebăda 2*” unde sunt angrenații peste 500 de sportivi (membrii CS Amara dar și din țară) cu vârste cuprinse între 12-16 ani.

,,Zilele medicale Ialomițene” se organiează anual începând din 2011. Conform zialului local ,,Independentul”, acesta se organizează la jumatatea lunii mai. În cadrul evenimentului partcipă aproximativ 400 de cadre medicale din Ialomița dar și din județele apropiate, având ca obiective inovarea și promovarea de noi proceduri medicale în vederea îmbunătățirii serviciilor medicale precum și remedierea relațiilor dintre doctor și pacient. Evenimentul se desfășoară în cadrul Hotelului Ialomița 3*.

3.2. Factorii naturali de cură

Lacul Amara reprezintă cel mai imprtant element hidrografic al localității, fiind situată în Câmpia Bărăganului, la nord de județul Ialomița.

Formarea lacului a rezultat în urma evoluției geologice a Câmpiei Române, fiind caracterizat de către cercetători drept un liman fluviatil format prin aluvionarea puternică a unei văi secundare la confluența cu o vale principală. În urma studiilor efectuate de către Gr. Ștefănescu, L. Mrazec și Gh. Murgoci s-a dovedit că limanurile fluviatile au ca sursă de alimentare atât precipitațiile cât și mediul subteran format din izvoare prezente pe fundul lacului.

Din punct de vedere al caracteristicilor generale, lacul are forma literei ,,S”, ,,o lungime de 4,2 km și o lățime de aproximativ 400 m”. Conform autorului George Stoian (2012) suprafața actuală a lacului este de 168 ha, aceasta suferind modificări de-a lungul timpului. Astfel în anul 1939 lacul avea o suprafață de 40 ha, urmând ca acesta să crească de la 60 ha în anul 1944, până la 140 ha în 1961 și la 156 ha în 1970.

Salinitatea reprezintă o caracteristică importantă a lacului. În urma studiilor efectuate s-a ajuns la concluzia că salinitatea lacului este un proces ce se desfășoară natural pe baza unui proces geologic: ,,prin aportul de săruri pe calea apelor freatice drenate de depresiunea lacustră” George Stoian (2012) în lucrarea ,,Almanahul Orașului și Stațiunii Amara”, susține că salinitatea a suferit scăderi majore cu mici fluctuații. Astfel din anul 1887 (când Petru Poni a realizat prima măsurătoare) salinitatea a scăzut de la o valoare de 89,5 gr/l ajungând în anul 1973 la 4,46 gr/l (cea mai mică valoare) și apoi la puțin peste 11gr/l în 1997.

Dezvoltarea faunei piscicole și scăderea salinității au antrenat nu numai scăderea proprietăților curative (,,îndulcirea” apei), ci și a rezervei de nămol a cărui grosime crește de la mal spre centru cu aproape un metru și are nevoie de perioade lungi pentru formare.

Procesele care au dus la schimbarea compoziției chimice a apei lacului nu pot fi rezumate doar la nivelul modificărilor hidrologice, la acestea adăugându-se și activitățile antropice care au avut în timp efecte nefaste asupra compoziției terapeutce a lacului. Printre aceste activități se remarcă procesul de defrișare a perdelei forestiere de pe malul sudic, inițiat încă din anii 90. Târziu a fost refăcută și doar parțial, drept pentru care nu a mai fost împiedicată scurgerea superficială a apelor și nici nu a mai putut fi susținut microclimatul lacului.

Având în vedere că lacul este alimentat de precipitații și ,,orizontul freatic”, lacul a prezentat o tendință de creștere a nivelului începând cu perioada 1965-1966. În anul 1971 au fost atinse valori de 4 m adâncime. Astfel pentru împiedicarea terenurilor și construcțiilor din apropiere, a fost construit un canal pentru evacuarea apei în exces. Această măsură impusă de situația existentă a avut consecințe negative asupra compoziției chimice a apei.

Lipsa dotării cu sistem de canalizare a locuințelor construite în zona adiacentă lacului, iar apele provenite din ploi și din topirea zăpezilor se scurg în lac. În urma cercetărilor efectuate în zona de către Institutul de Balneologie și de către Institutul de Prospecțiuni s-a constatat că exploatarea cantitativă nerațională a nămololui generează consecințe grave asupra rezervei prezente. Alte instituții de specialitate cum sunt A.P.M. Ialomița și Compania Națională ,,Apele Române” S.A.-Direcția Apelor Ialomița-Buzău au susținut că ,,exploatarea cu utilaje învechite” produc turbulențe la nivelul apei, încetinind fenomenul de producere a nămolului; în plus, căzile de tratament după efectuarea procedurilor sunt spălate cu detergenți, iar defecțiunile conducetelor de evacuare a apelor de la bazele de tratament și a dușurilor de pe plaje au permis pătrunderea în lac a unor cantități de ape uzate. Un alt aspect negative menționat de A.P.M. îl reprezintă returnarea în lac a nămolului folosit în bazele de tratament.

Activitățile agricole desfășurate pe malul sudic al lacului, pășunatul excesiv, dezvoltarea bazelor de tratament în perioada comunismului- neconforme cu gradul de suport al ecosistemului lacului și mai ales nerealizarea lucrărilor de drenaj prevăzute în proiectul de amenajare a sistemului de irigații Ialomița- Călmățui, au avut un rol determinant în modificarea valorilor chimismului apei lacului Amara.

Conform clasificării prezente în Hotârârile de Guvern nr. 1016/2011 și H.G.nr. 1072/2013 Amara este o stațiune balneară, punându-se accentul pe existența apei minerale și a nămolului sapropelic din Lacul Amara. Elena Teodorescu și Elena Gaceau (2013) în lucrarea Turismul balneoclimatic în România suțin că Amara este o stațiune balneoclimatică datorită parcului balnear care reglează local bioclimatul excitant de câmpie.

În lucrarea Cura balneoclimaterică în România realizată de Nicolae Teleki (1984) sunt menționați factorii terapeutici ai stațiunii Amara: lacul cu compozițe sulfatată, clorurosodică, magneziană, slab bromurată, având o mineralizare totală de 9,88 g/l (din cauza conținutului bogat în sulfați, apa are un gust amar- caracteristică ce a dat numele stațiunii); nămolul sapropelic de lac ce are un conținut de 66,6 g % , apa minerală de la sondă pentru cura internă este sulfuroasă, slab sulfatată, biocarbonatată, sodică, hipotonă, magneziană, având o mineralizare total de 1,6 g/l; bioclimat excitant de stepă.

Melinda Cândea, George Erdeli, Tamara Simion (2001) în lucrarea ,,România- Potențial turistic și turism” susțin că Lacul Amara face parte din categria lacurilor sărate tipice de câmpie care s-a dezvoltat pe depozite loessoide. Datorită calităților terapeutice ale nămolului sapropelic folosit în tratarea diferitelor boli este lacul Amara este considerat ca fiind ,,cel mai mare lac balneo-terapeutic din Câmpia Română”.

Sulfatul de sodiu și sulfatul de magneziu ce sunt dizolvate într-o cantitate mare în apa lacului, îi conferă un gust amar care acoperă gustul său sărat. Nămolul sapropelic este negru (devine cenușiu în contact cu aerul), sărat, unsuros, având un miros foarte puternic de hidrogen sulfurat. Acesta are în compoziție ,,41% săruri anorganice, 39% substanțe organice și 20% apă”. Atât substanțele organice, cât și cele anorganice ale nămolului sapropelic sunt: ,,sulfat de sodiu, de calciu, de fier, de magneziu; clorura de sodiu; hiposulfit de sodiu; hidrogen sulfurat; hidrocarbosulfit; carbonat de sodiu, de calciu; sulf liber; acetat de sodiu; nitrat de amoniu; acid formic, glutamic, butiric, propilic, clorofil-rezorcin, pirocatechin și erin. Grosimea stratului de nămol este de 30 – 60 de centimetri.”

În lucrarea ,,România- Potențial turistic și turism” (2001) peloidul lacului este considerat a fi și în prezent destul de valoros, fiind valorificat prin produse cosmetice cunoscute atât pe plan național, cât și internațional sub marca ,,Pellamar”.

Elena Berlescu (1998) în Enciclopedia de balneoclimatologie a Romaniei amintește printre peloidele folosite in scop terapeutic de nămolul de lac continental de la Amara, nămol sapropelic, hidratat, sulfuros cu grad de mineralizare avansat, cu componente organice utile în procent redus și soluție de inhibiție slab mineralizată.

Din punct de vedere al posibilităților de tratament Nicolaie Teleki (1984) precizează în lucrarea ,,Cura balenoclimatică în România” că apa și nămolul terapeutic din lacul Amara sunt valorificate cu ajutorul următoarelor tipuri de instalații de tratament: instalații pentru băi calde cu nămol diluat și pentru împachetări cu nămol, instalații pentru băi calde la vane și bazine cu apă sărată provenită din lac, amenajări pentru ungeri cu nămol, urmate de băi în lac, buvete pentru cură intrnă cu apă minerală, amenajări pentru aerohelioterapie,instalații pentru electro- și hidroterapie.

În cadrul lucrării ,,Enciclopedia de balneoclimatologie a României” (1998), Elena Berlescu aduce câteva completări cu privire la dotările de tratament apărute ulterior în stațiunea Amara: băi calde cu apă mineralizată din lac, în căzi și bazine, băi reci în lac, cultură fizică medicală, instalații de hidrotermoterapie, chinetoterapie, gimnastică medicală, cură de teren, în parc.

Din punct de vedere al indicațiilor terapeutice stațiunea Amara este ,,recunoscută în principal pentru tratamentul afecțiunilor reumatismale, fie ele degenerative (spondiloză cervicală, dorsală și lombară, artroze, poliartroze), inflamatorii (stari algice articulare după reumatism articular acut sau după infecții de focar, spondilită anchilozantă) sau abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrită scapulohumerală). Dar se trateaza cu succes și afecțiuni posttraumatice (redorii articulare posttraumatice, stări după operație pe ariculații); afecțiuni neurologice periferice (pareze, paralizii posttraumatice ale membrelor); afecțiuni ginecologice, ale sistemulul nervos periferic și afecțiuni asociate (dermatologice, endocrine, boli profesionale)”.

Conform site-ului tratamentbalnear.ro, persoanele care au boli precum tuberculoză pulmonară activă, nevroze, boala Basedow, afecțiuni cardiovasculare sau astm bronșic nu pot beneficia de procedurile de tratament din cadrul stațiunii Amara.

Datorită faptului că dispune de substanțe minerale științific dovedite și tradițional recunoscute, de instalații specifice pentru cură și are o organizare ce permite acordarea asistenței medicale balneare în condiții corespunzătoare, stațiunea Amara fugurează pe lista stațiunilor turistice balneare de interes național.

Lacul Amara se află într-o arie protejată de categoria a a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip avifaunistic. În această zonă au fost descoperite ;”10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice.’’

3.3.Evoluția infrastructurii pentru servicii balneare

3.3.1.Înainte de Primul Război Mondial

Atestarea localității Amara datează din aniii 1879-1882, insă despre lacul Amara și proprietățile sale terapeutice ale lacului au fost descoperite și consemnate cu 35 de ani înainte de către Desborn Ștefanovici – doctorul plășii Ialomița. Conform actului oficial din 9 august 1847 prin care doctorul cere,, cinstitei cârmuiri a județului” popularizarea ape lor minerale din Amara. Datorită recunoașterii valorilor terapeutice de către Dr. Ștefanovici (care nota în 1847 ca este ,,în putere a dobândi pătimași de boli precum sunt cele carpetice și toracice chiar și reumatismale”) Amara cunoaște ascensiunea încă din perioada fondării acesteia. Denumirea localității provine de la proprietățile lacului și anume gustul apei sărat și amar.

Încă din anul 1870 există surse documentare ce atestă începutul utilizării apei și nămolului lacului Amara pentru vindecarea unor boli.

În Amara exista deja o intensă ,,activitate balneară”. Nu fuseseră inființate primele stabilimente de băi, dar Memoriul întocmit de Primăria Comunei Slobozia (dosar 158/1897 fila 2-3) pentru jurnalul FERMDEMBLADT (GAZETTE DES ETRANGERS) editat la Budapesta (nr. 16, ian.1897) subliniază că “la o depărtare de șase kilometri (de comuna Slobozia) se găsește lacum numit Amara care de vreo șase ani trecuți, după analizele făcute de mai mulți domni doctori l-au gasit bun de curățirea diferitelor maladii și astfel că în fiecare an este vizitat de diferite persoane din diferite comune și orașe (200 de persoane), făcând corturi pe marginea lacului, iar alții stau în cătun ” (Amara).

Cercetările Chimice făcute de Petru Poni în 1887 au evidențiat deosebita compoziție chimică a nămolului și a apei și s-au identificat cantități importante de oxid de magneziu, sodiu, anhidrydă sulfurică și silicilică, oxid de calciu. Se mențiionează că analiza s-a făcut numai apei nu și nămolului.

Popularizarea efectelor benefice ale apei prin presa locală (gazeta ,,Ialomița” în 1887 și nu numai (revista franceză ,,L’Aurore”) are ca urmare înființarea în anul 1892 a unui serviciu al băilor (Serviciul Băile Amara) a cărui sarcină era exploatarea instalațiilor de băi calde. Chiar dacă serviciul era compus din numai 4 persoane este un început. Pe lângă cei care optau pentru corturi sau cazarea în cătun, în acest prim an de funcționare au apelat la serviciul băilor 126 de persoane.

Fluxul cel mai mare de vizitatori era înregistrat în perioada 1 iulie-15 septembrie. Cei veniți erau în special din comunele limitrofe dar și din alte localități, iar pentru transportul acestora din gara Slobozia în Amara erau folosite fie trăsuri, fie căruțe ale localnicilor. Creșterea numărului celor veniți la tratament a impus sporirea personalului. În anul 1897 în serviciul băilor funcționau 9 peroane (5 femei și patru bărbați). Nu se poate vorbi de personal calificat și condiții materiale deosebite.

În anul 1905 Serviciul Băilor de la Amara a ieșit de sub tutela Sloboziei, devenind serviciu independent.

În 1907, la punctul numit ,,Plantație” (Mirceștiul de azi) se improvizează într-o baracă o prima instalație de băi. În căzi de lemn se punea nămol, iar deasupra se turna apă de lac încălzită. Funcționarea acestei instalații a fost de scurtă durată, ea deteriorându-se în următorii ani. Încercările autorităților locale de a remedia situația au rămas fără succes.

În 1910 Stațiunea Amara a fost înscrisă pentru prima dată în ,, Anuarul general al României’’, alături de cele mai importante stațiuni balneoclimaterice din țară.

În 1910 Dumitru Seceleanu trece printr-o experiență dramatică: îi paralizează mâna dreaptă, iar marile personalități ale lumii medicale contemporane lui dau verdicte negative. Începe un tratament cu împachetări de nămol din lacul Amara obținând rezultate neașteptate. Hotărăște să înființeze cele necesare în folosul oamenilor aflați în suferință. Dr. Georgeta Penelea Filitti de la Institutul de istorie ,, Nicolae Iorga”, București, a ținut să sublinieze că d. Seceleanu ,,Timp de 15 ani a făcut să funcționeze acolo mai multe instalații, a construit barăci, corturi, cabine, a încălzit apa pompată din lac cu motorul unei mașini de treierat. ,,Pentru un leu de baie, mii de oameni s-au tămăduit grație inițiativei sale” În manuscrisele lui Dumitru N. Seceleanu există câteva pagini sub titlul ,, Despre Lacul Amara”. Aceste pagini sunt representative pentru tot ce a însemnat activitatea balneară în acea vreme. Pe lângă inițiativele și realizările înaintașilor săi pe D.N Seceleanu îl consider ca fiind cel care a însemnat actul nașterii stațiunii Amara.

3.3.2.Perioada interbelică

Despre activitatea băilor Amara și beneficiile tratamentului s-a vorbit în special după Primul Război Mondial.

În timpul Primului Război Mondial instalațiile și construcțiile existente au fost distruse. În 1920- menționează dr. St. Ionescu Călinești în manuscrisele sale-,,…un anume Ion Condrea –instalează pe partea stângă a aloucuui la punctul ,,Sălcie”, cabine făcute din stuf și pământ și aducea nămolul cu gălețile din lac- iar apa era încălzită cu ajutorul unui caza cu aburi”.

După război, trei asociați, Bacalov, Cives și Teodorescu construiesc alte barăci pentru băi și noi instalații. În 1922 aceste instalații sunt cumpărate de Alexandru Pastia. Acesta va deschide firma ,,Instalațiile cu băi calde Pastia cu pensiune”.

În 1936, aflăm din adresa președintelui comitetului local de cură și turism din localitatea Amara către Oficiul Național de Turism București că, ,,în comună actualmente sunt două concesiuni cu instalațiuni pentru băi calde și cu plaja pentu băi reci și o concesiune numai pentru băi reci. Concesionarii se întrec între ei spre a-și perfecționa și înzestra cât mai bine instalațiile care sunt mult căutate de suferinzi”.

Terenurile de pe malul lacului vor fi parcelate și arendate, iar proprietarii noilor stabilimente pentru băi sunt Tase Alexe, Comstantin Mircescu și Nicu Lăzărescu. Un alt contract de arendare se încheie între Ministerul Industriei și comerțului și Alexandru Primide. Acesta are obligația ca pe terenul arendat să construiască un hotel de 100 de locuri, un stabiliment cu băi reci, amenajarea unui parc cu plantație, canalizare și instalații necesare pentru funcționarea stațiunii. Tase Alexe își extinde afacerile, cumpără hotelul și băile Pastia, asigură cu autobuze transportul turiștilor de la Slobozia la Amara, se preocupă de procurarea nămolului, pune la dispoziția vizitatorilor pe lângă hotel, restaurant, cazino, telefon, amenejează plaje pentru adulți și copii, platou de tenis și popicărie.

Dezvoltare extraordinară a stațiunii, recunoașterea internă și internațională a valorilor terapeutice ale lacului Amara au determinat declararea comnei ca stațiune balneară în anul 1936. Numărul tot mai mare de turiști depășește capacitatea spațiilor puse la dispoziție de investitori. La prețuri mai mici puteau fi închiriate camere de la locuitorii din comună.

Instalațiile de exploatare a nămolului erau situate la o distanță de 500 m de lac. Instalațiile de băi calde erau activate de motoare. Stabilimentul funcționa pe durata sezonului, perioadă în care erau delegați și medici pentru intervenții și supravegherea tratamentelor. În acea perioadă personalul angajat era de 22 persoane.

În 1938 existau doua băi, un hotel, 8 cârciumi și o cafenea. Vis a vis de piață (în locul unde este amplasată Casa de Cultură, se afla parcul plantat cu duzi. Într-un colț al parcului funcționa în timpul sezonului estival un restaurant, Lângă parc, spre sud, se aflau și alte localuri ce funcționau ca restaurante pe timpul verii.

3.3.3.Perioada comunistă

În perioada următoare numărul vizitatorilor scade. Unități ale armatei germane vor ocupa o parte din aceste stabilimente, iar în perioada 1948-1949 vor fi naționalizate de stat De administrarea lor răspunde inițial Prefectura județului Ialomița și Sfatul Poporului Regional.

În anii următori, vor exista aici foarte puține progrese de construcții și amenajări, întreaga stațiune- și mai ales unde se află acum parcul, era de fapt un câmp deschis pe care se cultivau cereale-necunoscând aici niciun proces de modernizare.

Din 1952 și până în anul 1968, stațiunea s-a aflat sub adminstrarea Confederației Generale a Sindicatelor și a Sfatului Popular al regiunii București. După 1968 stațiunea Amara a trecut în subordinea Consiliului Popular al județului Ialomița.

În anul 1970 Doctorul Ștefan Ionescu-Călinești care era medic în stațiune încă din anul 1949, realizează sinteza de tratament a nămolului din lac și deschide drumul miraculosului medicament PELL-AMAR, care este un extract pur din nămolul sapropelic (terapeutic), obținut prin metode strict fizice, acesta făcând ulterior epocă în toată lumea. În acest sens dr. Călinești a construit o policlinică (azi dispensarul localității) pe care a dotat-o cu aparatură din propriul laborator. De asemenea pe plaja de la Mirceștia reușit amenajarea unui teren de gradulație: apa din lac este pompată pe crengile de dud, iar în urma evaporării se creează un mediu aerosolic benefic. Tot pe plajă a creat un laborator în formă de melc reușind obținerea constantă a a valorilor hidrologice pe timp de vară. Din păcate terenul de gradulație și labiratorul au fostr distruse după căderea comunismului. Lacul Amara traversa atunci perioada în care începuse să se degradeze și din acest motiv doctorul a apelat și la o altă sursă-Balta Albă. Acest lac, care a și dat numele unei mici stațiuni balneoclimaterice, se află în Câmpia Râmnicului din Județul Buzău, la 20 km de Râmnicu Sărat. Proprietățile nămolului de aici sunt absolut identice cu compoziția celui de la Amara, dar sunt mai bine conservate. Suprafața lacului Balta Albă este de 1.167 ha, față de a celei de la Amara, care este de numai 168 ha. În cadrul secțiunii ,,Despre Pell- Amar” se găsesc mai multe informații cu privire la calitățile curative ale acestor produse.

În anul 1971 au fost date în folosință hotelul „Parc” și complexul sanatorial ale Oficiului județean de turism. Întreaga stațiune intră în administrarea O.J.T. Peste doi ani se dă în folosință complexul de tratament și odihnă al sindicatelor, UGSR, azi hotelul “Lebăda”. În 1976 s-a inaugurat complexul UNCAP (Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție, deci stațiunea era destinată pentru odihna și tratamentul țăranilor colectiviști din toată țara, ei venind aici cu bilete speciale), azi hotelul Ialomița.

Între anii 1975-1979 a fost creat parcul stațiunii. Au fost plantate 80 ha cu copaci și arbuști ornamentali, suprafața aceasta fiind retrasă in circuitul agricol. Între anii 1980-1990 Amara a cunoscut o dezvoltare continuă din punct de vedere al infrastructurii de turism balnear. În această perioadă cele trei complexe turistice și-au modernizat bazele de tratament prin achizița de aparatură medical modern și atrăgând medici și cadre sanitare de înalt professionalism. Numărul turiștilor a fost într-o continuă creștere. Până în 1990, stațiunea Amara a cunoscut o puternică înflorire, sporindu-și popularitatea. Au existat în această perioadă și preocupări pentru salvarea proprietăților terapeutice ale lacului. Bazele de tratament, hotelurile și-au diversificat oferta: ,,restaurante și baruri au apărut pretutindeni, cofetării, farmacie și agenție CEC, posturi telefonice și centre de difuzare a presei, dicoteci, săli de conferințe magazine, biblioteci și cluburi, terenuri de sport, o grădină de vară care a găzduit spectacole, concursuri (Trofeul Tinereții, Festivalul Filmului Românesc), proiecții cinematografice etc.” Hotelurile au fost modernizate și s-a pus accent pe buna lor întreținere, au apărut și câteva vile (,,Forum”), campinguri (,,Perla”) și tabere școlare (,,Amara- Pavilioane”, ,,La Căsuțe” -împreună cu baza sportivă compusă din teren pentru fotbal, volei, handbal, tenis de câmp și tenis de masă).

Mai jos se găsesc fotografii, vederi precum și broșuri de promovare a stațiunii- motive ce arată că Amara în perioada comunismului a cunoscut cea mai mare dezvoltare din punct de vedere al infrastructurii turistice și de sănătate.

3.3.4Perioada post-comunistă

După 1989-1990, pentru stațiunea Amara începe o perioadă dificilă. Scade dramatic numărul vizitatorilor, datorită noilor contexte socio-economice și politice. Numărul tot mai mic al persoanelor venite la tratament acoperă uneori cu greu 20% din capacitate, deoarece tot mai puțini își pot permite din punct de vedere material să apeleze la serviciile oferite. Peste locuri cândva dragi vizitatorilor se vor așterne tăcerea, uitarea, nepăsarea, lipsa de responsabilitate de care va fi făcută vinovată economia de piață, privatizarea, liberalizarea dar și incoerențele sau derapajele în actul de conducere și de gestionare a bunurilor. Aceste fapte a condus la crearea unui cerc vicios în care se învârteau dezorganizarea și sărăcia financiară. Un timp stațiunea a avut un aspect de pustiu și de loc părăsit.

Are loc privatizarea hotelului „Parc” fost al OJT. S-au făcut investiții masive în direcția renovării hotelului dar și în îmbunătățirea dotărilor din cadrul bazei de tratament. Pe lângă acestea au mai apărut hotelul ,,Dana” cu un confort superior, restaurantul a fost modernizat, iar plaja a fost reamenajată.

De asemenea și fostul UNCAP, actualul complex hotelier ,,Ialomița” a trecut prin ample modificări odată ce a fost preluat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Astăzi hotelul beneficiază de o bază de tratament modernizată dotată cu aparatură medicală de ultimă generație. S-au făcut investiții și în direcția diversificării ofertei de agrement prin reamenajarea gradinii de vară, a plajei și prin realizarea unui bazin de înnot pentru copii, terenuri de sport și spații pentru recreere.

În prezent Lacul Amara este administrat și gospodărit de Compania Națională ,,Apele Române”, filiala Buzău, prin cele trei baze de tratament: S.C.AMARA S.A (fost OJT) – Hotel „Parc” , Unitatea de Tratament Balnear Amara (fost UNCAP)- Hotel ,,Ialomița” , care se află în administrarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale și S.C. SIND ROMÂNIA-BUCUREȘTI, (fost UGSR)- ,,Hotel Lebăda”.

În cadrul site-ului Hotelului Lebăda 2* procedurile de hidroterapie se realizează cu apa minerală din lacul Amara. Apa este încălzită și apoi distribuită în căzile din bazele de tratament.

Procedurile cu nămol sapropelic se realizează pa baza namolului extras din lac de către ,,Administrața Națională “APELE ROMANE” – Administratia Bazinala de Apa Buzau – Ialomița”. Următoarea etapă constă în stocarea nămolului în bazine. De aici se transferă în bucătăria de nămol (zilnic, în funcție de numărul pacienților) unde acesta este incălzit la o anumită temperatură (conform indicațiilor medicului specialist) fiind distribuit cu ajutorul pompelor, în baza de tratament, la baia cu nămol la cadă sau la cabinetele pentru împachetare cu nămol. Procedurile cu apă mineralizată și cu nămol sapropelic sunt considerate ca fiind cele mai importante.

Procedura cea mai solicitată este “baia cu nămol la cadă”(Foto nr.32) ce se desfășoară în cadrul cabinelor dotate cu căzi de fontă emailate. Acestea se alimentează prin rețeaua de canalizare cu apă minerală din lac, incălzită în centrala termică. Apoi (la recomandarea medicului specialist), se adaugă 10 kg de nămol sapropelic încălzit la o temperatura de 40oC. Durata procedurii variază de la 5 până la 15 minute (în funcție de fișa de tratament). Pe toată perioada tratamentului, pacienții sunt supravegheați de infirmieri și de o asistentă specializată în balneo-fizio-terapie.

Împachetarea cu nămol sapropelic începe prin așezarea pacientului pe un pat special din lemn acoperit cu pături și folie PVC. Pacientul este uns cu nămol și apoi înfășurat cu un cearșeaf. Acest tip de tratament poate dura de la 5 până la 15 minute în funcție de recomandarea medicului curant. Apoi are loc îndepărtatea nămolului la dușul cu apă minerală din lac. ,,O procedură poate dura de la 5 la 15 minute în serii de câte 12 persoane pentru baie cu nămol la cadă și 12 persoane pentru împachetarea cu nămol. Într-o zi se pot efectua circa 300 proceduri de băi cu nămol la cadă, circa 300 proceduri de împachetări cu nămol și 280 proceduri băi minerale la cadă.”

Secția de hidroterapie (Foto nr. 33) este dotată în principiu cu 4 băi galvanice, fiecare având patru celule (două pentru picioare, două pentru mâini) – ce sunt alimentate cu apă din lac. Durata tratamentului variază între 3 și 10 minute .

Pentru persoanele ce nu agreează băile cu nămol există procedura solux cu nămol. Aceasta constă în ungerea parțială (zone de pe coloana vertebrală, articulații etc.) cu nămol și uscarea cu lămpi dotate cu becuri ultraviolete. Apoi se îndepărtează nămolul cu apă minerală. Procedura durează de la 5 până la 15 minute.

Tratamentele cu nămol și cu apă minerală sunt combinate cu proceduri de electroterapie, masaj și gimnastică medicală. Complexul de proceduri poate genera recuperarea ,,pentru cel puțin 6 luni de zile (pentru cei mai in vârstă) sau chiar de un an de zile pentru cei mai tineri”.

În cadrul bazelor de tratament din Amara vin în general persoane la recomandarea medicului specialist sau de familie pentru proceduri ce combat afecțiunile reumatismale.

Așadar oferta de proceduri terapeutice de bază este completată de următoarele tratamente: dușurile subacvale (Foto nr. 36) se realizează prin stropirea întregului corp al pacientului cu un jet de apă în timp ce acesta se află într-un bazin cu apă unde temperatura variază în 34-37°C (conform site-ului desprespa.ro). Ședința durează între 5-15 minute.

Dușul scotian este definit în cadrul site-ului blastingnews.com ca un tip de duș în care se alternează apa caldă cu cea rece. Acesta generează efecte benefice la nivelul sistemului imunitar prin îmbunătățirea circulației, stimularea creierului și hidratării pielii.

Laserterapia (Foto nr. 37) reprezintă o procedură terapeutică noninvazivă conform sitelului saptamanamedicala.ro cu rol de a stimula în mod benefic țesutul organismului. În funcție de adâncimea de pătrundere în țesut această procedură se realizează prin două tipuri de laser și anume: laserul în spectru roșu (de 2-3 cm ,efeciență terapeutică scăzută) și cel în spectru infraroșu (cu efecte chiar și la o adâncime mei mare de 2-3 cm). Are efecte benefice asupra afecțiunilor reumatismale (spondiloză, hernie de disc), traumatismelor (fracturi, entorse), neurologice (pareze) și stomatologice.

Procedura prin curenți interferențiali este plăcută fiind suportată de pacienții cu dureri. Constă în generarea de ,,excitații electrice localizate în interiorul unei regiuni din corp, prin interferența care rezultă din încrucișarea a doi curenți sinusoidali de frecvență medie (3,6 și 10,0 kHz)”.

Cu ajutorul terapiei prin aerosoli artificiali se tratează problemele respiratorii. ,,Aerosolii sunt particule fine de substanță lichidă sau solidă combinată cu un mediu gazos (aer natural sau aer comprimat) și inhalate prin căile respiratorii în plamani.”Această procedură se realizează cu ajutorul unor dispozitive speciale numite nebulizatoare.

Saună finlandeza (uscata) se realizează în cadrul unor cabine de lemn (unde temperatura poate ajunge chiar la 100°C) și constă în procesul de curățire de impurități la nivelul pielii prin generarea transpirației le nivelul corpului. În cazul saunei umede (hammam)temperaturile sunt mai scăzute. Datorită încărcării spațiului cu vapori de apă această procedură este potrivită persoanelor cu pielea deshidratată. Sauna cu ultraviolete este potrivită pentru persoanele care nu suportă căldura deoarece prin această procedură se emit raze infraroșii care încălzesc organismul dar nu și temperatura cabinei.

Jacuzzi reprezintă o procedură de hidromasaj ce se realizează în cadrul unei piscine sau căzi speciale dotată cu orificii ce imping valuri de aer cald sau de apă fierbinte sub presiune. Cu ajutorul acestei proceduri se elimină stresul având un efect benefic asupra durerilor musculare și articulare conform site-ului desprespa.ro.

Cromoterapia sau terapia prin culori constă în influențarea celulelor umane cu ajutorul undelor electromagnetice de tipul luminii albe sau a razelor ultraviolete. Această terapie se realizează ,,cu băi de lumina si iradiere succesiva cu mai multe fascicule de culori diferite sau pe portiuni diferite ale corpului”.

Reflexoterapia are ca scopuri eliminarea impurităților și stimularea funcțiilor organismului. Aceasta terapie constă în masarea punctelor reflexe ale talpii piciorului unde se găsesc punctele reflexe ce corespund cu organele corpului uman.

Baza de tratament a hotelului ,,Ialomița 3*” oferă servicii de estetică medicală ce constau în tratamente anticelulitice, antiadipoase și antirid.

În cadrul ,,Complexului Hotelier Ialomița 3*” unde se găsesc cele mai multe servicii pentru tratarea dar și menținerea sănătății organismului. Serviciile bazei de tratament sunt extinse în cadrul ,,Centrului de Agrement Laguna Blue ”- aici fiind concentrate serviciile de tip SPA.

Nașterea produsului Pell-Amar a fost generată de un necaz. Soția doctorului a avut o boală gravă numită sclerodermie, ce constă în atrofierea țesutului muscular în anumite zone ale corpului. Boala îi afectase un braț. În acest sens doctorul prepară creme pe care i le-a aplicat zilnic soției sale, astfel în două luni aceasta se vindecă total din punct de vedere clinic.

În urma rezultatelor pozitive obținute să realizeze cercetări. În anul 1972, în urma experimentelor efectuate în Germania, obține prima substanță atomizată ,,care depășea din punct de vedere calitativ extractul lichid”. Acest process l-a ajutat în extragerea substanței active. Doctorul achiziționează un atomizor pentru a realiza produsele cosmetice și medicamentoase cu marca Pell-Amar. Această denumire a produselor provine de la peloidul de Amara- extract din nămolul sapropelic sub formă de pulbere. În vederea extinderilor tratamentelor doctorul a creat o clinică în cadrul Hotelului ,,Parc” din București unde veneau anual mii de pacienți.

Doctorul reușise să demonstreze că nămolul poate ajuta chiar și la recuperarea după traumatisme și intervenții chirurgicale ortopedice. De asemenea nămolul are efecte benefice și în ameliorarea poliomielitei dar și asupra stărilor de instabilitate și stres. Dr. Ștefan Ionescu Călinești recomandă tratamentele cu nămol pentru vindecarea arsurilor, ameliorarea durerilor provocate de artroză, cu ajutorul gelurilor se pot vindeca inflamațiile. De asemenea produsele sunt recomandate de doctor și pentru ten acestea având un rol hidratant și protector.  „Prin sărurileminerale, straturile epidermului devin permeabile la peptide și aminoacizi care stimulează sinteza colagenului și inhibă enzimele ce distrug colagenul și elastina, având astfel efect de încetinire a proceselor de îmbătrânire a pielii“.

În perioada comunismului produsele Pell Amar erau obținute din extract de nămol obținut din doar din Lacul Amara. Pentru proprietățile lor fabuloase produsele erau căutate de toată lumea. În urma succesului avut cu fabircarea produselor pe bază de nămol, doctorul a fost chemat în 1989 în Uruguay pentru a revigora baza de tratament a ,,Hotelului Argentino” din stațiunea balneară Piriapolis. Aici doctorul pune bazele unui centru de tratament, promovând atât metodele sale, cât și cele ale Anei Aslan. Produsele Pell-Amar au fost fabricate în Elveția cu materie primă adusă din România. Pe baza produselor Pell-Amar, Gerovital și Aslavital Dr. Ionescu-Călinești și-a creat un program de revitalizare general (prin care trata sclerodermia, reumatismul și boli ale sistemului nervos periferic) și de cure de slăbire.

Din nefericire produsele dispar după căderea comunismului, apa lacului Amara modificându-și proprietățile datorită introducerii de apă dulce și de pești. Fabricarea Produselor Pell Amar ce constau în injecții (pentru tratarea sclerodermiei și reumatismului), unguente contra reumatismului, geluri teraputice și creme anti psoriazis a fost abandonată în 1997. În urma unui interviu realizat în anul 2014 (fiind prezent pe canalul de YouTube a site-ului Pell-Amar) Doctorul Ionescu declară că ,,Fabrica Antibiotice Iași “ care fabrica produsele, a refuzat să mai primească extract realizat în laboratorul din satul Băile. Clinica din complexul hotelier ,,Parc” a fost distrusă iar aparatura vândută. Ulterior în satul Băile de lângă Balta Albă se construiește o nouă fabrică, realizând noile produse disponibile pe 3 game: ,,Therapy” (tratarea bolilor articulare, cutanate și circulatorii), ,,Spa” (relaxare) și ,,Rennaissance” (cosmetice). Nămolul de Balta Albă poate vindeca reumatismul, boli ale sistemului nervos periferic, nevralgii, inflamații ginecologice, sterilitatea dar și boli de piele (eczeme alergice, psoriazis). Conform site-ul pellamar.com produsele sunt destinate pentru îngrijirea tenului, părului, întreținere corporală și îngrijire orală.

CAPITOLUL IV

CEREREA TURISTICĂ PENTRU TURISMUL DE SĂNĂTATE

După Aurel Gheorghilaș (2011) în lucrarea ,,Geografia Turismului- Metode de analiză în turism” cererea turistică se referă la persoanele care doresc să se deplaseze temporar în afara zonei de reședință, având alte scopuri decât prestarea unei activități remunerate la locul de destinație.

Cererea turistică reprezintă un aspect important cu ajutorul căruia se analizează piața turistică într-o zonă studiată. Pentru aceasta se analizează indicatorii clasici ai cererii turistice precum sosirile, înnoptările turistice și indicele de utilizare a capacității de cazare turistică. Prezența turiștilor din cadrul stațiunii Amara a fost analizată prin intermediul aspectelor de ordin cantitativ și calitativ a cererii turistice.

4.1. Elemente cantitative de cerere turistică

Conform site-ului INSSE, sosirile reprezintă numărul de persoane care călătoresc în afara localităților în care își au domiciliul stabil și se cazează cel puțin o noapte într-o unitate de cazare turistică în zona vizitată din țară; motivul principal al călătoriei fiind altul decât acela de a desfășura o activitate remunerată în locurile vizitate.

,,Stațiunea Amara rămâne una dintre principalele stațiuni balneare ale Regiunii Sud Muntenia. Ea deține o capacitate de cazare importantă.”

Conform graficului sosirilor pentru perioada 2001-2014 (Fig nr. 11) se poate observa că au existat fluctuații importante. În prima parte a anilor 2000 s-au înregistrat valori mai scăzute, acest proces fiind influențat de schimbarea de regim politic din anii 90 unde pe fondul unei democrații incorect înțelese au apărut erori la nivelul gestiunii unităților hoteliere și a dotărilor pentru servicii balneare. Pe lângă acest aspect se mai adaugă și lipsa de interes din partea autorităților pentru întreținerea și îmbunătățirea dotărilor din cadrul stațiunii ceea ce a generat diminuarea interesului din partea vizitatorilor care frecventau această stațiune în perioada comunistă. În a doua jumătate a anilor 2000 s-au înregistrat cele mai mari creșteri, astfel că pe fondul intrării României în Uniunea Europeană, autoritățile locale reușesc să implementeze proiecte finanțate cu fonduri europene pentru regenerarea serviciilor balneare și a dotărilor tehnico edilitare. De asemenea se fac investiții majore în direcția întreținerii și diversificării serviciilor hoteliere. Spre sfârșitul anilor 2000 numărul de sosiri începe să scadă datorită instalării crizei economice, care a generat scăderi în atragerea de fonduri europene de către autoritățile locale. Astfel și numărul de proiecte scade în vederea redresării serviciilor turistice și a dotărilor tehnico-edilitare.

Din punct de vedere al sosirilor turistice pe tipuri de structuri de cazare (Fig nr. 12) pentru anii 2001, 2007 și 2015 se poate observa conform graficului faptul că hotelurile reprezintă principalele forme de cazare preferate de către turiști, acestea fiind urmate la mare distanță de taberele de elevi și preșcolari, apoi motelul (apărut în anul 2007). Formele de cazare aflate pe ultimele locuri în topul preferințelor turiștilor sunt reprezentate de căsuțele și campingurile turistice.

Se consideră că aceste valori ale sosirilor sunt explicabile, întrucât turiștii se orientează către formele de cazare moderne cum sunt hotelurile, care oferă un pachet de servicii complexe de la cazare, masa și agrement, mai ales că în majoritatea structurilor hoteliere din stațiunea Amara funcționează baze de tratament ce sunt ,,acreditate de Ministerul Sănătății”. Cele mai mari valori ale sosirilor în cadrul structurilor hoteliere s-a înregistrat în anul 2007 aspect generat probabil de intrarea României în Uniunea Europeană, la care se mai adaugă și efectele determinate de îmbunătățirea și construirea de noi unități hoteliere (apariția motelului ,,Diamant”) – proces inițiat în prima jumătate a anilor 2000. În anul 2015 se observă cele mai scăzute valori ale sosirilor hoteliere, acest proces fiind influențat de instalarea crizei economice în a doua jumătate a anilor 2000 dar și de lipsa interes pentru diversificarea serviciilor hoteliere.

În anul 2001 atât taberele școlare cât și căsuțele și campingurile turistice erau preferate de turiști, urmând ca interesul pentru aceste forme de cazare să scadă drastic din a doua parte a anilor 2000 și să devină chiar inexistent în anul 2015 (căsuțele turistice). Deși tarifele pentru aceste unități de cazare sunt destul de reduse, acestea se află într-un stadiu avansat de degradare și astfel nu mai corespund cererilor turistice actuale.

,,Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hoteliera, pentru care o persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică si beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat. Sunt avute în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de clienți)”.

Conform figurii nr. 13 în cadrul stațiunii Amara înnoptările turistice prezintă valori mai scăzute în comparație cu cele ale sosirilor. Asemănător sosirilor, s-au înregistrat valori mai scăzute în prima parte a anilor 2000, apoi a avut loc o creștere importantă până în anul 2007, urmând ca din anul 2008 să se înregistreze scăderi anuale constante. Această tendință de scădere se datorează faptului că stațiunea Amara nu se poate disocia de caracterul social pentru turismul de sănătate, fiind afectată de scăderea numărului de bilete de tratament subvenționate și de slaba atractivitate pentru alt tip de turiști.

Pentru analizarea cererii turistice lunare din cadrul stațiunii Amara, am luat în considerare datele oferite de Institutul Național de Statistică. Astfel pe baza numărului de sosiri și de înnoptări s-au identificat perioadele și lunile din cursul anului care concentrează cea mai mare parte a cererii turistice. Se poate constata că atât profilul sosirilor cât și cel al sezonalității au înregistrat o evoluție asemănătoare.

După Daniela Turcu și Janeta Weisz, în lucrarea ,,Economia Turismului”(2008) sezonalitatea reprezintă un rezultat al repartizării inegale în timp a numărului de turiști dar și al necesarului de servicii. Variațiile de sezon sunt influențate în principiu de realizarea echilibrului dintre cerere și ofertă. Sezonalitatea se manifestă prin concentrarea unui număr foarte mare de turiști în anumite perioade ale anului, în celelalte perioade remarcându-se o reducere considerabilă sau chiar o stopare a sosirilor turistice.

Atât din graficul sezonalității cât și cel al sosirilor lunare (Fig nr.14, 15) pentru perioada 2013-2015 se observă că în perioada verii se înregistrează cele mai mari frecventări, în perioadele de iarnă și de primăvară înregistrându-se valori scăzute, chiar nule. Așadar profilele celor două grafice nu sunt echilibrate, ambele înregistrând un singur vârf de sezon (aspect specific stațiunilor litorale), puternic conturat în perioada estivală (iulie). Acest lucru se datorează faptului că oferta turistică a stațiunii ,,întrunește maximum de cerințe o singură dată pe an și pe o durată limitată”. Acest aspect problematic din punct de vedere al sezonalități se găsește și la nivelul stațiunilor balneare clasice din țară. Sezonalitatea accentuată are un efect negativ în primul rând asupra utilizării bazei tehnico-materiale, a forței de muncă dar și asupra costurilor serviciilor turistice și a recuperării investițiilor – toate acestea ducând la un nivel scăzut al satisfacerii nevoilor turiștilor.

,,Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcțiune, din perioada respectivă”.

Conform graficului realizat pentru perioada 2001-2014 (Fig nr. 16) se observă că s-au înregistrat fluctuații importante asemănătoare cu cele ale sosirilor și ale înnoptărilor. Cele mai mari valori s-au înregistrat în anul 2007 aspect determinat de intratrea României în Uniunea Europenă și de creștrea numărului de proiecte finanțate cu fonduri europene care au avut ca scop îmbunătățirea dotărilor turistice și tehnico edilitare. În anul 2014 s-a înregistrat o scădere importantă aspect influențat de instalarea crizei economice la nivelul țări. În cadrul proiectului ,,Reactualizare Master Plan Pentru Dezvoltarea Turismului Balnear’’ realizat de Autoritatea Națională pentru Turism se consideră că indicele de utilizare a capacității de cazare se află în limitele medie naționale în stațiunile balneare.

În ceea ce privește numărul de bilete de tratament (Fig nr. 17)decontate la nivelul stațiunii Amara se consideră că s-au înregistrat valori mult mai pozitive decât în cazul frecventării generale. Conform graficului în anii 90 s-au înregistrat valorile cele mai scăzute, urmând ca acestea să crească pânâ în anul 2007, înregistrându-se apoi o tendință semnificativă de scădere pânâ în 2014.

Pentru anul 2014 biletele de tratament au o pondere de aproximativ 50% din numărul de sosiri. Acest aspect denotă faptul că stațiunea Amara își consolidează dependența de turismul social, neacordând prea mare atenție asupra turiștilor care optează pentru un sejur scurt care accesează infrastructura stațiunii pentru agrement.

Publicația ,,Independentul” a realizat un articol cu privire la turismul social în cadrul stațiunii Amara având ca punct de plecare analiza statisticilor relizate de Casa Județeană de Pensii Ialomița. Astfel s-a ajuns la concluzia că peste 1000 de vârstnici din toată țara optează pentru bilete de tratament în vederea tratării afecțiunilor în cadrul stațiunii Amara.

În cadrul articolului, Compartimentul de Comunicare din cadrul Casei Județene de Pensii Ialomița a comunicat că ,,solicitările pentru Amara sunt destul de numeroase. Concurăm cu stațiuni mai mari precum Călimănești sau Căciulata. Statisticile arată că la începutul sezonului estival 2014, 516 pensionari au beneficiat de bilete de tratament în Amara, iar în viitoarele luni această cifră se va dubla.”

4.2. Elemente calitative de cerere turistică

Dacă datele statistice cu privre la cererea turistică nu reușesc decât să redea într-o anumită măsură dimensiunile reale și actuale ale aesteia la nivelul stațiunii Amara, elementele de natură calitativă ale cererii își fac acut lipsa simțită ca urmare a studiilor aproape inexistente privind profilul turiștilor și al consumatorilor de servicii turistice pe tipuri de destinații turistice în România.

În urma colectării datelor de la cele 3 baze de tratament, cu privire la numărul de sosiri pentru anul 2015 în funcție de vârsta turiștilor, se poate observa conform graficelor prezente următoarele aspecte: cea mai mare pondere a turiștilor cere frecventează complexele balneare sunt reprezentate de persoanele vârstnice de peste 60 de ani fiind urmate de vârstnici cu vârste de peste 70 de ani. Având în vedere că pensionarii dețin venituri reduse, aceștia vin pe baza biletelor de tratament mai ales în zona estivală având ca motivație principală tratarea bolilor reumatismale. Ponderea persoanelor vârstince de peste 60 de ani sunt urmate la mare distanță de persoanele adulte de peste 50 de ani care încă activează pe piața muncii și se consideră că au un venit decent. Începând vârsta de 50 de ani se consideră că procesul de îmbătrânire începe să se accelereze iar vindecarea împotriva bolilor începe să scadă progresiv. Aceste persoane vin în stațiune pentru a încerca să stagneze evoluția unor boli. Pe ultimul loc ca pondere se găsesc vizitatorii adulți cu vârste cuprinse între 30-40 ani fiind reprezentate pe persoane salariate ce se cazează în cadrul hotelurilor cu scopul de a participa la diverite evenimente de afaceri organizate de către angajatori. În cadrul hotelurilor se mai cazează turiști din zona apropiate (Slobozia mai ales și București) care vin cu familii cu scopul de a petrece sărbătorile (de Crăciun, Revelion ,Paști) înafara zonei de reședință cheltuind o suma mai mică de bani.

CAPITOLUL V

RESURSE UMANE IMPLICATE ÎN TURISMUL DE SĂNĂTATE

,,Personalul medico-sanitar reprezintă totalitatea personalului medical de specialitate care activează în unități de ocrotire a sănătății, de învățămînt medico-farmaceutic și în unități de cercetare științifică în domeniul medical, atît în sectorul public cât și în cel privat”.

Personalul sanitar din cadrul localității Amara este format din personal sanitar mediu și personal cu pregătire medicală superioară ce constă în medici de familie, stomatologi și farmaciști.

Conform datelor oferite de către Institutul Național de Statistică, numărul de personal medico-sanitar este redus, aspect ce pote fi înțeles datorită numărului scăzut al unităților cu profil sanitar. Evoluția numărului de personal medical urmărește trendul oscilării numărului de unități medicale pentru perioada 1990-2014. Astfel valorile mai ridicate în anii 90 al numărului total de medici și al personalului medical cu studii medii se explică prin existența în această perioadă a unei policlinici. Desființarea acesteia în anul 1999 explică scăderea majoră a numărului de medici și de personal mediu calificat din anii 2000. Lipsa intersului față de serviciile sanitare din perioada anilor de după Revoluție generează efecte negative la nivelul unităților și a personalului medical. De asemenea eforturile din punct de vedere al oferirii oportunităților cadrelor medicale tinere de a activa în domeniul balnear a scăzut dramatic după perioada comunismului. Numărul scăzut al medicilor și a personalului mediu calificat (Fig nr. 19,20) a rămas scăzut fiind proporțional cu numărul de unități medicale existent în cadrul localității Amara format doar din cabinete medicale de specialitate, cabinete stomatologice, cabinete medicale de familie și farmacii. Creșterea ușoară a numărului de medici de familie, stomatologi și farmaciști din anul 2004 (Fig nr.21) se datorează apariției unităților medicale individuale înfiițate în prima parte a anilor 2000. În urma analizei comprative realizate între numărul mediu al salariaților și numărul lucrători în domeniul sănătății la nivelul anului 2014, se constată că numărul de cadre sanitare este cu mult mai mic (41 de lucrători) din numărul total de 762 de salariați.

În urma discuției avute cu doamne Dr. Ulkusal- medic în cadrul bazei de tratament al hotelului ,,Parc 3*”, numărul de angajati într-o bază de tratament este mult mai mic în prezent (aproximativ 20 angajați) în raport cu perioada comunistă- aspect explicat de numărul mai mare de sosiri din această perioadă.

Situația nefavorabilă din domeniul sanitar se datorează lipsei de interes pentru aplicarea de proiecte și de investiții de către autoritățile locale. Acest aspect generează instalarea sentimentului neîncredere din partea populației, asupra serviciilor sanitare din cadrul localității Amara, preferând să meargă în vederea tratării în Slobozia dar și în București. Se consideră că serviciile medicale în număr redus din cadrul localității pot vindeca doar boli ușoare, pentru tratamente complexe sau de lungă durată populația optând pentru serviciile medicale din cadrul centrelor urbane din apropiere.

5.1. Stabilitatea locurilor de muncă

Medicii activează pe tot parcursul anului pentru supravegherea procedurilor de tratament. Conform spuselor Dr. Ulkusal, majoritatea cadrelor medicale cu studii medii provine din localitatea Amara dar și din Slobozia (într-o mică măsură). Personalul medical mediu nu își desfășoară activitatea în cadrul bazelor de tratament pe tot parcursul anului, având o pauză de 4-5 luni/an. Personalul medical cu studii superioare lucrează în baza unui contract pe durată nedeterminată. Majoritatea turiștilor care acceseaza serviciile specifice turismului balnear din cadrul localității Amara vin cu recomandarea și tipul de tratament deja stabilit pentru afecțiunea acestora de la medic namaifiind nevoie de consultarea în prealabil a medicului din cadrul bazei de tratament, procedurile medicale fiind realizate exclusiv de către personaul mediu calificat (asistente, băieșițe). Astfel se consideră necesară prezența asistenților pe toată perioada anului- pentru turiștii care vin pe baza biletelor de tratament în extrasezon.

Cadrele sanitare din cadrul cabinetelor de profil și a farmaciilor provin din cadrul localității Amara, posturile acestora fiind stabile. Conform site-ului Primăriei Orașului Amara la secția Sănătate sunt prezentați un număr de 4 medici ce dețin cabinete medicale individuale. Conform orarului rezentat pe site medicii oferă consultații de luni până vineri atât în cadrul cabinetului ( 4-6 ore/zi) unii dintre aceștia activând și pe teren (2-3 ore/ zi).

In urma discuției avute cu doamna Dr. Ulkusal, medic specialist în balneologie și recuperare medicală ce activează în cadrul bazei de tratament al hotelului ,,Parc 3*” salariul unui cadru medical cu studii medii este cuprins între sumele 1000-1200 lei/lună.

5.2. Pregătirea profesională

Pregătirea profesională a resurselor umane care activează în turismul de sănătate este realizată prin instituțiile de învățământ superior cu profil medical (facultatea de medicină și farmacie) în cazul medicilor. Medicii care activează în cadrul bazelor de tratament sunt specializați în fizioterapie și recuperare medicală dar și prin unități de învățământ cu profil sanitar predominant practic mai ales cursuri de calificare profesională în cazul asistenților din cadrul cabinetelor stomatologice, medicale de familie, a celor de specialitate și din cadrul celor 3 baze de tratament. În urma discuției avute cu doamna Dr. Ulkusal, angajatorii nu alocă resurse în vederea formării și dezvoltării profesionale a cadrelor medicale ce activează în bazele de tratament.

5.3. Motivația și satisfacția la locul de muncă

Conform Dicționarului explicativ al limbii române, ”motivația reprezintă totalitatea motivelor sau mobilurilor (conștiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri”

Satisfacția la locul de muncă, reprezintă un aspect important, ce ține de capacitatea unei firme de a atrage și scoate la pensie personal calificat.

Conform lucrării Motivația și satisfacția în muncă (2013), în urma cercetărilor realizate la nivelul motivației al comportamentului organizațional, s-a constatat că nu există o definiție generală a satisfacției muncii. „Satisfacția este orice combinație de circumnstanțe psihologice, fiziologice și de mediu”. „Satisfacția este o stare afectivă ce rezultă din evaluarea slujbei sau experiențelor legate de slujba cuiva”

Fiecare individ se raportează la situația sa de muncă din cadrul unei firme, în funcție de factorii individuali cu privire la nivelul de calificare și de instrucție, vârstă, vechimea în firmă dar și în funcție de factorii organizaționali, ce constau în condițiile tehnice și materiale ale muncii, acțiunile firmei în îmbunătățirea condițiior sociale ale lucrătorilor etc. La acestea se mai adaugă și factorii de personalitate ce constă în atitudinea angajaților față de munca lor.

În vederea analizei satisfacției a locului de muncă, a resurselor umane ce activează în cadrul turismului balnear din stațiunea Amara, am aplicat tehnica interviului.

Interviul conform lucrării Motivația și satisfacția în muncă (2013), reprezintă o tehnică de cercetare prin care se obține cu ajutorul întrebărilor și răspunsurilor, informații verbale din partea persoanelor, ce au ca scop verificarea unor ipoteze sau o descrierea unor fenomene sociale.

Am ales ancheta prin interviu ca metodă de cercetare deoarece se pot obține răspunsuri specifice la fiecare întrebare, se poate observa comportamentul nonverbal, se obțin răspunsuri spontane, răspunsurile sunt de factură personală fără intrvenția unor alte persoane, și se asigură răspunsurile la toate întrebările.

Persoana intervievată cu privire la motivația și satisfacția la locul de muncă este doamna Dr.Ulkusal Diana Corina, avand calificarea de Medic specialist in balneologie si recuperare medicala. Aceasta supravegheaza activitatea medicala din cadrul bazei de tratament a ,,Complexului Hotelier Parc” 3*. În cadrul interviului au fost punctate aspecte referitoare la factorii care stimulează și care nu motivează la locul de muncă, calitatea dotărilor medicale , formarea profesională, calitatea relaționării cu colegii din mediul sanitar, recompensarea dar și stabilitatea locului de muncă. (Anexa nr. 3).

În urma discuției avute pe baza interviului cu medicul specialist, s-a constatat că principalii factori de stimulare la locul de muncă sunt: ,,satisfacția unor bune rezultate, recunoașterea eforturilor de către superiori și recompensele materiale”. Conform spuselor doamnei Dr. Ulkusal ,,atmosfera incărcată, de nemulțumire și criticile” reprezintă principalii factori negativi asupra motivatiei profesionale. Din nefericire angajatorii nu fac eforturi în vederea formării și dezvoltării profesionale al personalului medical. Doamna Ulkusal susține că a fost ,,achiziționată toată aparatura cerută’’, ultimele achiziții fiind: ,,aparatură pentru electroterapie de joasă, medie și înaltă frecvență, pentru băi galvanice, dușuri subacvale și pentru sala de kinetoterapie”. Nivelul de comunicare cu proprii colegi este ,,unul destul de bun, iar asistentele medicale înțeleg de cele mai multe ori indicațiile și de asemenea stăpânesc destul de bine utilizarea aparaturii medicale”. Cadrele de conducere nu recompensează progresul și rezultatele bune obținute de personalul medical. La sfârșitul interviului doamna Ulkusal a apreciat că locul de muncă al acesteia,, este stabil, pe o perioadă nedeterminată” iar salariul este ,,potrivit în raport cu activitatea prestată”.

CAPITOLUL VI

STRATEGII ȘI PROGRAME DE DEZVOLTARE A TURISMULUI DE SĂNĂTATE LA NIVELUL STAȚIUNII AMARA

Strategiile și programenele de dezvoltare a turismului de sănătate au fost realizate cu scopul mobilizării instituțiilor la nivel național (Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională Pentru Turism, Casa Națională de Pensii, Casa Națională de Asigurări, etc.) și la nivel local (primăriile stațiunilor balneare) pentru redresarea serviciilor din sectoarele turism și sănătate. Structura strategiilor generale și a celor locale cuprind în prima parte informații despre starea actuală atât a dotărilor generale urbane (canalizare, salubritate etc.) dar și a infrastrucurii turistice și a serviciilor de sănătate. Informațiile cu privire la starea actuală ajută la crearea unor soluții eficiente (prezentate în partea a doua) în vederea dezvoltării durabile a subramurilor din cadrul turismului de sănătate ( turism balnear, wellness etc.).

6.1. Strategii generale O.P.T.B.R

În cadrul celor 2 strategii generale ale O.P.T.B.R realizate în colaborare cu A.N.T. sunt prezentate analize ale evoluției sectorului balnear din punct de vedere financiar (fonduri de investiții disponibile) dar și din punct de vedere legislativ. Analiza acestui sector este realizată la nivel național, regional dar și la nivelul stațiunilor balneare principale- prin utilizarea datelor statistice pentru examinarea cantitativă a cererii turistice (bilete de tratament, sezonalitate, gradul de ocupare a structurilor de cazare). Scopul principal al acestor strategii este de realizare a unui plan acțiune în vederea dezvoltării strategice și a lansării de produse balneare românești competitive pe piața europeană și internațională. De asemenea în cadrul strategiilor se încurajează cooperarea între instituțiile abilitate din sectorul turismului și sănătate pentru obținerea de avantaje (financiare, sociale).

Schema Planului de acțiune realizat în anul 2009 cuprinde 14 acțiuni în direcția consolidării turismului balnear național structurate în cadrul a 7 teme de lucru. Cele două obiective sunt : creșterea încrederii populației asupra serviciilor de sănătate și diversificarea principalelor servicii care definesc piața turismului de sănătate din România.

În cadrul primului obiectiv se acționează pe 3 filiere. În vederea reglementărilor se dorește îmbunătățirea la nivelul controlului (a structurilor de tratament care nu solicită acreditarea C.N.A.S.) și de aplicare a legislației din domeniul balnear de către instituții precum Ministerul Sănătății sau I.N.R.M.F.B. .

La nivelul formării profesionale se dorește informarea medicilor generaliști cu privire la efectele curelor balneare prin cursuri, materialelor de prezentare a ofertei terapeutice, vizite ghidate la stațiune și zile de formare a medicilor; rezolvarea lipsei de personal medical prin formarea de medici generaliști din centrele urbane din apropiere în vederea încheierii de cotracte (care să țină cont de sezonalitate) cu structurile de tratament și formarea personalului medical auxiliar pentru folosirea corectă a tehnologiei. Formarea profesională a personalului în funcție de nevoile specifice tipului de clientelă care frecventează stațiunile balneare prin cursuri de bucătărie dietetică pentru bucatarii structurilor de cazare și cursuri de formare pentru ghizii de animație. Includerea în C.O.R. a postului de Animator de stațiuni turistice pentru crearea planurilor de dezvoltare locală, politici de primire și evenimente.

Din punct de vedere al valorii terapeutice a tratamentelor se propune analizarea și promovarea acestora prin informarea publicului cu privire la studii din domeniu și prin dezvoltarea sectorului de crecetare a factorilor terapeutici.

La cel de al doilea obiectiv prin dezvoltarea conceptului de ,,orașe termale” se dorește crearea unei asociații cu un brand de promovare și a unei rețele de orașe termale care să susțină dezvoltarea stațiunilor balneare cu privire la acces, ecipamente turistice, amenajări urbanistice, securitate, calitatea structurilor de cazare, plan de promovare etc.

Reabilitarea sectorului balnear social trebuie să se realizeze prin reabilitarea stațiunilor, finanțarea sectorului social și prin realizarea de studii sociale care să vizeze pensionarii, salariații dar și cu privire la prevenirea bolilor profesionale.

Prin crearea staținilor pilot în vederea luptei contra îmbătrânirii se dorește relizarea unui centru de examen medical, centre wellness, rezidență termală după modelul saxon de hotel cu apartamente, restaurant bazat pe conceptul anti-îmbătrânire, crearea unei asociații de promovare pentru acest sector și realizarea uni Web de Sănătate (monitorizare la distanță a pacienților).

În vederea acordării de asistență pentru diversificarea sectorului balnear se propune dezvoltarea centrelor de tașasoterapie (Mangalia), dezvoltarea centrelor Welness și SPA, creare sistem de facilități fiscale pentru investitori, informare manageri despre echipamentele de SPA și accesarea fondurilor europene. Dezvoltarea turismului medical prin crearea unei strategii de promovare a serviciilor de sănătate din România pe piața externă.

În cadrul strategiei prezente, stațiunea Amara nu este inclusă printre stațiunile pilot pentru implementarea acțiunilor.

Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Balnear- Faza 2 (noiembie 2009) vine în completarea planului de acțiune. În realizarea acestui proiect s-a plecat de la 3 seturi de obiective legate de acțiuni de dezvoltarea pe domeniul de marketing prin identificarea evoluției pieței de sănătate, piața țintă, categoriile de produse balneare și crearea combinațiilor de produse/ piețe. Al doilea obiectiv este legat de dezvoltarea de strategii pentru produsele și piața balneară plecându-se de la clasificarea activităților pentru domeniul social (Ministerul Muncii), medical (Ministerul sănătății) și Wellness (Minsterul Turismului). Cel de al treilea obiectiv constă în distribuirea investițiilor (publice și private) și a metodelor de lucru (creare de contracte de dezvoltare locală și regională). În cadrul strategiei s-au trasat 4 tipuri de produse/piețe la nivelul cărora să se acționeze pentru crearea unui produs turistic de sănătate competitiv pe piața europeană și internațională.

Prin implementarea conceptului de orașe termale (destinat turiștilor din Europa Centrală , Ucraina și Rusia) se propune integrarea serviciilor balneare în oferta stațiunii turistice (ex. baza de tratament publică într-o stațiune destinată turiștilor și clientelei din zona învecinată); echiparea zonelor turistice cu instalații pentru hidroterapie, talasoterapie, servicii de animație (cazino), de asemenea trebuie să se acorde atenție asupa mediului (interzicerea autoturismelor în stațiuni). Oferta orașelor termale trebuie să fie completată de produse specifice precum apa minerală îmbuteliată, produsele cosmetice detinate atât pieței interne cât și celei internaționale. Este necesară dezvoltarea gamelor de tratamente prin terapii noi (vinoterapie) sau anti stress (yoga). Printre soluții se remraca și crearea de centre sanitare de agrement și de prevenire care să se adreseze unei piețe țintă (ex. ,,Casa Zahărului” pentru diabetici – Bad Heuheim, Germania).

În vederea stațiunilor de tratament anti-îmbătrânire (adresate turiștilor din Europa Occidentală și SUA) se recomandă dezvoltarea paletei de servicii balneare clasice (tratamente reumatice, astm-în saline), cu examene medicale generale, servicii de chirurgie estetică, dietetică, cure antifumat, antialcool, antiobezitate (care să poată fi acesate în cadrul clinicilor și a bazelor de tratament). Promovarea curelor Ana Aslan cunoscute încă în Europa de Vest – reprezintă un atuu unic în România pentru acest sector. De asemenea s-a conturat un plan național, numit ,,Îmbătrânire Frumoasă”, realizat de Ministerul Sănătății în colaborare cu Ministerul Muncii. În cadrul acestui plan s-a pus accentul pe prevenirea complicațiilor bolilor cronice, menținerea sănătății, ameliorarea calității vieții perioanelor vârstnice și integrarea socială a seniorilor prin participarea acestora la viața culturala, artistică etc.

Prin dezvoltarea sectorului balnear tradițional ( destinat clientelei sociale din România) se încurajează îmbunătățirea serviciilor și diversificarea acestora pentru clientela tradițională prin diferite tipuri de cure (natifumat, slabire, menținre); colaborarea instituțiilor din sectorul social (C.N.P.A.S, C.N.A.S).

La nivelul serviciilor de repunere în formă și a centrelor SPA (adresate clientei din mediul urban, național) se propune dotarea echipamentelor specifice în zonele urbane pentru clientela feminină și tânără.

În cadrul proiectului se prezintă necesitatea implicării autorităților publice centrale prin gestionarea serviciilor de sănătate publică (controale sanitare la bazele maeriale, formarea personalului medical), acordarea biletelor compensate prioritar persoanelor cu nevoi curative, promovarea ,,cecurilor de vacanțe” pentru clientela sectorului balnear, amenajarea stațiunilor, craearea parcului balnear. Autoritățile locale trebuie să întreprindă acțiuni pentru realizarea unei infrastructuri performante (drumuri, canalizări, deșseuri, restaurare fațade clădiri) dar și pentru dezvoltarea locală prin dezvoltarea activităților sportive, animație și promovare. De asemenea investitorii privați sunt încurajați să acționeze la nivelul reabilitării infrstructurii de cazare și a bazelor de tratament.

2. Datorită dezvoltării rapide a turismului de sănătate pe plan european și internațional dar și din cauza evoluției lente în urma finalizării Master Planului din 2009 a fost realizat Proiectul -Reactualizarea Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului Balnear realizat de A.N.T. (2015). În cadrul acesti strategii se pune accentul pe asocierea turismului de sănătate cu turismul de Wellness și cu eco- turismul.

Asocierea serviciilor de sănătate cu cele ale ecoturismului are ca punct de pornire rezultatele Strategiei de marketing al României, prin care s-a demonstrat că produsele turistice axate pe mediul natural și sălbatic, în ciuda faptului că nu sunt atractive din cauza infrastructurii slab dezvoltate sunt foarte competitive, România deținând printre cele mai impresionante zone naturale. Cum sectorul balnear și de Wellness este legat de cadrul natural prin elemente de cură, asocierea celor două cu turismul în natură poate crea un produs de sănătate competitiv pe piața externă. Astfel se propune introducerea conceptului de ,,turism balnear verde” ce are în centru mediul natural pur cu resursele sale (plante, aer, climă) pentru a conferi o stare de bine. Se pleacă așadar de la un modelul internațional ,,forest bathing” (imersia de pădure) concept implementat în Canada, Italia, Austria și Finlanda. Acesta constă în crearea unor cabane wellness ecologice și a structurilor de cazare amplasate în zone izolate sau în mijjlocul naturii pentru cei care doresc să evadeze din mediul urban.

De asemenea în cadrul proiectului se încurajează dezvoltarea produselor farmaceutice homeopate realizate din substanțe de origine minerală, vegetală și animală care pot vindeca multe afecțiuni (astm, răceală, gripă, pneumonie, afecțiuni psihologice, afecțiuni dermatologice).

Și în cadrul acestei strategii se subliniază importanța serviciilor de tratamente anti-îmbătrânire prin asocierea acestora cu balneologia și prin dezvoltarea tratamentelor de prevenire (depistare diagnostic, educație alimentară). Astfel se pleacă de la conceptul Medispa deja aplicat la nivelul Europei Centrale și de Est. Acesta constă în tratamente ,,repunere în formă sau agrement/refacere”. În acest sens se impune crearea de service inovatoare în domeniul sănătății, pevenției și în lupta contra îmbătrânirii – realizarea de noi oferte de îngrijire, amenajare urbană și cazare, alimentație publică conformă cu nevoile clientele vârstnice. Se iau ca exemple de stațiuni Vichy, La Roche Posay- Franța, Albano Therme-Italia, Valvita -Benidorm ,Spania.

Strategia recomandă crearea unui Cluster de turism și Wellness în urma cooperării dintre actorii publici și privați pentru realizarea unor politici comune, pentru dezvoltarea cu success a unei destinații turistice. Acest proces aduce beneficii financiare și sociale (creșterea notorietății, creare brand). Pentru crearea unui cluster turistic eficient trebuie să existe proiecte realizate în comun la nivelul dezvoltării produsului, activităților de marketing, achizițiilor și dezvoltării programelor de dezvoltare personală. Structura unui cluster este formată din funrnizorii serviciilor de bază, (,,core”)- servicii de wellness clasice; activități suport- parteneri ai furnizorilor serviciilor de bază (agenții de turism, case de pensii și asigurări sociale și de sănătate, rețeaua de servicii medicale); infrastructura ,,soft”- instituții de cercetare (universități).

6.2. Strategii locale

În cadrul site- ului Primăriei Orașului Amara strategiile și proiectele realizate de către autoritățile locale sunt prezentate atât la secțiunea Investiții- Strategii de dezvoltare și Studiu de marketing, dar și la secțiunea Proiecte. Aici sunt prezentate în mod cronologic (date finalizării proiectului). Astfel se poate observa că în cadrul localității Amara autoritățile locale au realizat proiecte care vizează nu numai dezvoltarea infrastructurii urbane ci și dezvoltarea și promovarea potențialului balnear – numărul de proiecte fiind mult mai mic pentru acest sector.

Proiectul ,,REABILITAREA PARCULUI BALNEAR DIN STAȚIUNEA AMARA”(2008) finanțat din fonduri europene Regio, a fost realizat de către Consiliul Local Amara în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței și Agenția de Dezvoltare Regională Sud Muntenia. Durata de executie a fost de 24 luni, suma alocată fiind de aproximativ 4 230 000 € din care Consiliul Local Amara contribuie cu o sumă de aproximativ 84 600 € .S-a realizat un studiu de fezabilitate din punct de vedere geotehnic, topografic, climatic și din punct de vedere al situației utilităților. Acest studiu a dus la trasarea obiectivelor ce constau în : reorganizarea eficientă a circulației prin extinderea și îmbunătățirea căilor de acces (dotarea cu alei, piațete și mobilier specific, amenajarea peisagistică, extinderea rețelei de iluminat public), realizarea amenajărilor pentru agrement în conformitate cu cerintele sociale și turistice actuale (amenjarea de terenuri de sport și tenis), reamenajarea vegetației și îmbunătățirea condițiilor de mediu (refacerea perdelei de protecție din jurul lacului).

,,AMARA- IZVOR DE SĂNĂTATE, TĂRÂM DE RECREERE”- Studiu de marketing privind piața turismului balnear (2011) (Foto nr.39). În urma realizării acestui studiu s-au trasat 6 direcții prioritare, care să ducă la valorificarea eficientă a potențialului turistic din cadrul stațiunii Amara. Îmbogățirea ofertei turistice a stațiunii cu servicii de agrement și servicii de repunere în formă (cură antistress, relaxare, SPA), inființarea de structuri de cazare și de tratament la standarde ridicate, adresate unei clientele cu venituri mari (chiar și străinilor), investiții în direcția conservării proprietăților și exploatării eficiente a nămolului sapropelic, dezvoltarea amenajărilor turistice pentru petrecerea timpului liber dedicate clientelei sociale, acțiuni în vederea diversificării serviciilor de alimentație publică și comerț, dezvoltarea de parteneriate între agenții economici publici și privați. Proiectul este nefinalizat.

În cadrul ,,Strategiei de dezvoltare economico-socială locală a orașului Amara”(2007-2013) se pune accentul pe ,,Dezvoltarea Turismului, serviciilor și a infrastructurii de afaceri pentru creșterea competitivității economice”. Printre principalele obiective se înnumără: promovarea serviciilor turistice, crearea unei instituții specializate pe promovare turistică, stimularea investițiilor în turism, valorificarea potențialului turistic local, îmbunătățirea infrastructurii turistice, diversificarea ofertei turistice cu servicii de agrement și repunere în formă, înființarea unor IMM-uri prestatoare de servicii pentru agenții economici și pentru populație, organizarea de ateliere de ceramică, pictură și artă populară, informarea întreprinzătorilor din Amara cu privire la sursele de finanțare europene, formarea managerilor cu privire la tehnicile moderne de management.

Pe lângă aceste obiective strategia recomandă realizarea a patru proiecte prioritare, finanțate cu fonduri structurale, care ar putea să genereze efecte benefice la nivelul serviciilor balneare. Primul proiect constă în realizarea unei artere ocolitoare pentru traficul de tranzit, reabilitarea căilor de acces și de circulație (finanțat din POR ). Al doilea proiect are ca scop reabilitarea căilor de acces în apropierea lacului Amara, creșterea atractivității turistice a stațiunii și reducerea poluării (finanțat din POR și surse locale). Cel de al treilea proiect are ca obiective diversificarea serviciilor de agrement prin amenajarea de terenuri mini-golf, tenis, paint-ball, echitație, debarcader (finanțat din POR și surse locale). Prin ultimul proiect se dorește conservarea clădirilor de patrimoniu. (POR și surse locale).

În anul 2015 a fost finalizat proiectul ,,Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Amara” finanțat din POR AXA 5 ,,Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului”. Prin realizarea acestui proiect se asteaptă ca acest centru să ofere turiștilor prin intermediul materialelor de promovare informații despre serviciile turistice din cadrul stațiunii; promovarea inteligentă prin prin realizarea unei hărți turistice cu principalele obiective pentru creșterea gradului de acces la informație a vizitatorilor în mediul online cât și pe dispozitivele mobile și creșterea vizibilității prin organizarea de evenimente de turism excepționale. Valoarea proiectului este de aproximativ 559 000 RON.

În urma analizării strategiilor locale se consideră că autoritățile din cadrul stațiunii Amara nu acordă atenția necesară în dezvoltarea serviciilor turistice și de sănătate, având în vedere faptul că datorită profilului stațiunii, cele mai mari venituri ar trebui să fie generate de aceste sectoare. Astfel se observă că există doar 3 proiecte in care se tratea ză individual și mai în detaliu aspectele din sectorul turistic, la celelalte proiecte capitolul de turism este tratat succint prin enumerarea de probleme și câteva soluții. Însă se poate spune că există studii pentru acest sector dar acestea au rămas în faza de proiect – multe soluții nefiind aplicate în realitate sau derularea acestora a stagnat. Spre exemplu parcul balnear încă deține probleme la nivelul dotărilor, aleilor dar și al amenajării vegetației, centrul de informare turistică nu este încă funcțional – nu s-au realizat materiale de informare și promovare și nu s-a creat nici site-ul centrului, informațiile turistice fiind prezentate în cadrul site-ului centrului informare turistică al orașului reședință Slobozia. Se consideră că prezența centrului de informare turistică nu este necesară încă atâta timp cât serviciile turistice și de sănătate nu sunt diversificate și se adresează în principiu unei clientele clasice din sectorul social.

Se consideră așadar că există un număr redus de proiecte individuale în care să fie tratat amplu diversificarea serviciilor de sănătate și de agrement.

Am ales ancheta prin interviu, pentru analiza gradului de implicare a autorităților locale în dezvoltarea stațiunii Amara, dar și pentru aflarea opiniei acestora cu privire la starea actuală a infrastructurii generale și turistice. În cadrul interviului sunt punctate următoarele aspecte: proiecte, investiții precum și principalele probleme și beneficii din sectorul turismului, populația implicată în activitățile turistice, calitatea amenajărilor turistice și a infrastructurii de transport, probleme de mediu, serviciile de sănătate, oferta turistică și promovarea localității. (Anexa nr. 4). Persoana intervievată se numește Burlacu Ionela și își desfășoară activitatea ca inspector în Departamentul de Investiții din cadrul Primăriei Amara.

În urma discuției avute cu doamna Burlacu s-a constatat că turismul reprezintă un domeniul important pentru dezvoltarea economică a localității Amara ce ,,s-a dezvoltat datorită valorificarii lacului cu proprietăți terapeutice”. Principalele resurse pentru dezvoltarea turismului în Amara sunt ,,Lacul Amara cu nămolul terapeutic , zona de plajă unde vin tot mai mulți tineri și cele 3 baze de tratament”.

Principalele proiecte ce au în vedere activitatea turistică a stațiunii sunt ,,Studiul de marketing – Amara izvor de sănătate tărâm de recreere lansat în anul 2011 și finalizat în 2015. Proiectul a avut în vedere promovareea lacului și nămolului de Amara , îmbunătățirea și diversificarea serviciilor pentru turismul balnear și cultural. S-au organizat 3 festivaluri și a participat la Târgul Național de turism de la Romexpo. De rezultatul acestui proiect au beneficiat 25 de mii de turiști. Prin acest proiect se dorește ca Amara să devină un oraș de talie europeană care să asigure creșterea calității cetățenilor. Un alt proiect important a fost Reabilitarea Parcului Balnear prin care acesta a fost iluminat în totalitate, dotat cu terenuri de tenis și locuri de joacă pentru copii.”

Doamna Burlacu a considerat că ,,Amara are nevoie în continuae de investiții”. Principalele probleme sunt date de colaborarea nefastă cu instituțiile de stat care dețin bazele de tratament, dar și cu agentii economici privați care tind să își facă propriile reguli. Există beneficii de ordin financiar ce sunt ,,vizibile mai ales în perioada sezonului estival”. Nu există programe de dezoltare a activității antreprenoriale în turism, având în vedere că există un antreprenoriat local scăzut, si încă nu există eforturi vizibile în crearea parteneriatului public privat însă pe viitor autoritățile locale vor face demersuri în acest sens.

S-a apeciat că procentul din populația care beneficiază material din activitatea turistică desfășurată în cadrul localității este ,,cuprins între 35-40%”.

S-au făcut eforturi pentru îmbunătățirea calității vieții localnicilor –prin programele PHARE în urma cărora au fost modernizate și extinse rețelele de apă, canalizare, stațiile de epurare și a fost îmbunătățit sistemul de salubrizare.

Canalele de informare a locuitorilor cu privire la proiectele care se derulează în primărie sunt ,,presa locală – Independentul, site-ul Primăriei și posturile locale de televiziune”.

Calitatea amenajărilor turistice existente este ,,relativ bună”. ,, Comparativ cu deceniul trecut, calitatea amenajărilor s-a îmbunătățit” făcând referire la hotelurile cu bazele de tratament Hotel Parc și Ialomița care au fost renovate, construirea hotelului Dana 4*, zona de plajă Mircești și apoi construcția centrului de agrement ,,Laguna Blue”.

,,Amara la nivelul serviciilor medicale nu este diversificată datorită lipsei unei policlinici, însă în Slobozia se găsesc toate serviciile necesare”. Mijloacele de transport care leagă localitatea de centrele urbane apropiate ,,sunt suficiente însă necesită modernizare și creșterea rețelei de stații de autobuz în așa fel încât să acopere eficient toată zona localității.” Inspectorul în investiții a considerat că ,, zona parcurilor s-a îmbunătățit vizibil în comparație cu deceniul precedent prin aplicarea proiectului de reabilitare a parcului balnear, acum parcul este mai curat fiind dotat cu teren de tenis, locuri de joaca pentru copii și sistem de iluminat fotovoltaic. Zona naturală din apropierea lacului a suferit prin construirea de locuințe și prin extinderea culturilor agricole”

Principalii factori de poluare sunt ,,turiștii ce lasă resturi menajere în zona parcului și a plajei”. Apoi localnicii prin defrișarea perdelei de protecție arboricolă mai ales pe malul sudic al lacului pentru construcția de locuințe și pentru dezvoltarea culturilor agricole, exploatarea nerațională a nămolului, bazele de tratament care deversează în lac apele rezultate din spălarea cu detergenți a căzilor de tratament.

Din punct de vedere al gradului de diversificare a ofertei turistice doamna Burlacu a considerat că ,, pe lângă bazele de tratament ale stațiunii se mai adaugă parcul balnear recent reabilitat, centru de agrement Laguna Blue în care se găsesc și servicii de tip SPA și centrele de evenimente Amethyst și Evergreen Events”. S-a considerat că principalele atracții turistice ale stațiunii sunt ,, Lacul Amara, plaja, parcul balnear și Festivalul Trofeul Tineretii ce se organizeaza încă din anii 60”.

În ceea ce privește elementele ce diferențiază oferta turistică a stațiunii Amara de cea a altor stațiuni cu profil balnear s-a considerat că ,,Amara deține oferte de tratament clasice specifice staținilor de acest tip”. Stațiunea se remarcă pe piață prin factorii naturali de cură insemnând nănolul sapropelic și calitățile apei laului Amara la care se adaugă procedurile de tratament pentru tratarea reumatismului în principiu. Se dorește ca în viitor Amara prin procedurile de tratament dar și prin factorii de cură să devine una dintre cele mai apreciate din țară.

În opinia doamnei Burlacu forma de turism cea mai potrivită pentru dezvoltarea localității este turismul balnear – nămolul sapropelic și turismul tratament în cadrul bazelor special amenajate pentru aplicarea procedurilor.

S-a considerat că sloganul cel mai potrivit pentru promovarea stațiunii este cel existent în studiul de marketing ,,Amara-Izvor de Sănătate, Tărâm de recreere”.

CAPITOLUL VII.- POSIBILITĂȚI ȘI DIRECȚII DE DIVERSIFICARE A PRODUSELOR OFERITE DE TURISMUL DE SĂNĂTATE ÎN STAȚIUNEA AMARA

În cadrul Master Planului pentru dezvoltarea Turismului Balnear (noiembrie 2009) s-a realizat un grafic cu privire la poziționarea produselor turismului de sănătate (stațiunile balneare). Pe axa absciselor arată tipul de piață pe care sunt poziționate stațiunile în prezent (local, regional, național, internațional) și pe axa ordonatelor tipul de ofertă pe care sunt specializate stațiunile (turism medical, agrement). Din grafic reiese faptul că Amara trebuie ca stațiune de interes național sa își diversifice oferta de servicii: pe lângă cele clasice specifice turismului medical (balnear tradițional) dedicate clientelei din segmentul balnear social și serviciile destinate turismului de agrement în scopul atragerii unui număr mai mare și mai variat de turiști.

Pornind de la schema poziționării strategice a stațiunilor de interes național și de la analiza situației stațiunii Amara din punct de vedere calității serviciilor din sectorul turismului și sănăatății se consideră că autoritățile să acorde prioritate în diversificarea serviciilor din sectorul turismului de sănătate și a celui de agrement, apoi asupra turismului rural. După finalizarea proiectelor pe aceste domenii, autoritățile locale ar trebui să se axeze pe promovarea turistică(realizare brand, suveniruri )- deoarece se consideră faptul că Amara nu deține încă o ofertă competitivă la nivel național care să poate fi promovată.

Turism de sănătate

Dezvoltarea unităților de sănătate prin inființarea unei policlinici care să cuprindă secții de chirurgie estetică.

Includerea în cadrul bazelor de tratament servicii de înfrumusețare corporală – servicii de SPA și de wellness saloane de masaj cu impachetări corporale, saloane de cosmetică și hair styling, săli de fitness și de aerobic cu instructori personali.

Introducerea serviciilor de tratament anti-îmbătrânire adresate pesoanelor cu vârste cuprinse între 50-60 ani prin realizarea unui centru de examinare medicală, centre wellness, cure antifumat, antialcool, antiobezitate.

Fiecare baza de tratament sa iși realizeze un Portal Web de sănătate prin care să se mențină relația la distanță dintre doctor și pacient cu privire la evoluția stării pacientului la tratament.

Realizarea unei fabrici de produse farmaceutice homeopate (realizate din substanțe naturale de origine animală și vegetală procurate din cadrul localității) care să fie comercializate in cadrul farmciei locale.

Realizarea unui laborator de cercetare a nămolului sapropelic pentru crearea de produse famaceutice sau eforturi cu privire la îmbunătățirea proprietăților nămolului sapropelic și reintroducerea acestuia ca materie primă pentru crearea produselor Pell Amar/ inființarea unei filiale Pell Amar .

Realizarea unei farmacii Pell Amar – comercializarea produselor Pell Amar și a medicamentelor homeopate produse în fabrica localității.

Atragerea de resurse umane – colaborări intre Ministerul Sănătății și Ministetul invățământului- mediul universitar- stagii de practică pentru viitorii medici in cadrul policlinicii si a laboratoului de crecetare

Cursuri de formare a medicilor cu privire la proprietățile terapeutice ale nămoului sapropelic, instruirea personalului auxiliar cu privire la utilizarea echipamentelor medicale.

Incheierea de contracte avantajoase intre medici și structurile de tratament care să țină cont de sezonalitate

Instruirea bucătarilor lucrători in structurile de cazare prin cursuri de bucătărie

dietetică.

Introducerea dotărilor și serviciilor ecologice în cadrul complexelor hoteliere:

mobilier, lenjerie din fibre naturale, introducerea alimentației ecologice.

Turism de agrement

Reabilitarea taberei de copii ,, Amara Pavilioane” prin renovarea fațadelor, a terenului de fotbal și de tenis, realizarea unei camere dotate cu diferite jocuri educative pentru copii. Realizarea unui atelier de meșteșuguri prin care copii să învețe arta prelucrării ceramicii.

Realizarea unui debarcader, centru de echitație, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball

Finalizarea proiectului ,,Reabilitarea Parcului balnear din Stațiunea Amara” (2008) prin amenajarea zonelor de agrement –terenuri de sport și de tenis, dotarea acestuia cu un loc de joacă pentru copii.

Turism rural și agroturism

Dezvoltarea producției vegetale (realizarea de sere) și animale din localitate.

Realizarea de fabrici în care să fie prelucrate doar materia primă obținută la nivel local.

Aprovizionarea restaurantelor din cadrul bazelor de tratament cu produse agricole locale.

Realizarea unei feme agroturistice cu spații de cazare, care să imite arhitectura specifică mediului rural, unde turiștii pot evada din mediul urban, practicând munci agricole și pot adopta o alimentație sănătoasă prin consumul de produse locale.

Crearea unui magazin în care să fie comercializate produse alimentare realizate din produse agricole locale.

Realizarea de evenimente folclorice cu stand-uri în care să fie comercializate derivate din produsele agricole locale.

Promovarea stațiunii

Promovarea factorilor terapeutici ai nămolului sapropelic prin informarea publicului cu privire la rezultatele studiilor realizate în cadrul laboratorului de cercetare din localitate.

Realizarea unui brand turistic, care să includă un logo și un slogan, prin care să ajute stațiunea Amara să se diferențieize de celelelte stațiuni balneare, prin aducerea în prin plan a punctelor forte ale turismului de agrement și de sănătate.

Finalizarea proiectului de realizare a Centrului de Informare turistică. Acesta trebuie să conțină pe lângă informații generale despre stațiune, oferte și pachete turistice care să se adreseze elevilor, tinerilor, persoanelor cu vârste de 50 -60 de ani. Aceste pachete pot să conțină sloganuri care să atragă vizitatorii. Site-ul poate să ofere posibilitatea turiștilor de a-și rezerva serviciile dorite. Site-ul primăriei trebuie sa aibe link de trimitere către site-ul centrului.

Realizarea unor spații comerciale pentru vânzarea de suveniruri, realizate din materiale naturale, care să poate amprenta originalității și să reprezinte identitatea turistică a stațiunii.

Promovrea în cadrul târgurilor de turism prin produse și oferte variate care să reflecte identitatea turistică a stațiunii.

CONCLUZII

România reprezintă un competitor important pe piața internațională prin bogăția și varietatea resurselor naturale, ce pot fi valorificate eficient, în vederea dezvoltării tursmului de sănătate. Însă potențialul natural al țării nu este în prezent valorificat la adevărata sa valoare. România se confruntă cu slaba dezvoltare a serviciilor, ce se găsesc la standarde reduse. În ciuda tarifelor avantajoase, profiturile sunt reduse din cauza amenajărilor și serviciilor care se adresează în primul rând categoriei sociale (pensionarii). De asemenea, sectorul balnear este dependent de subvențiile de stat, confruntându-se cu probleme de confort redus la nivelul infrastructurii de cazare, slaba dezvoltare a serviciilor wellnes și de agrement, personal medical îmbătrânit, lipsa de acțiuni în vederea atragerii în sectorul balnear a cadrelor medicale tinere.

Încă de la înființarea localității (1882), în Amara se desfășura o intensă activitate balneară. Primul care descoperă calitățile terapeutice ale lacului Amara este doctorul Desborn Ștefanovici (1847) apoi Pentru Poni (în 1887). De asemenea Amara devine cunoscută în publicații străine din Franța și Budapesta. Dumitru Seceleanu în anul 1910 este primul care creează primele instalații balneare, dând naștere la o formă mai organizată a acestui tip de turism. Amara cunoaște prima perioadă înflorotoare în anul 1936, când datorită recunoașterii la nivel național și internațional este declarată stațiune balneară. În această perioada localitatea capătă un profil economic agro-balnear.

În perioada comunismului are loc o reorganizare a dotărilor specifice turismului de sănătate, prin construirea celor 3 complexe hoteliere (,,bloc”) balneare, vile, grădini, camping-uri și o tabără pentru copii. În această perioada se crează produsele sub marca Pell-Amar de către Dr. Ștefan- Ionescu-Călinești, care au fost promovate în 120 de țări, fiind fabricate și în Eveția. Pe lângă agricultura și turism se dezvoltă ca ramură economică industria – produsele finite fiind comercialicate în fostele țări U.R.S.S dar și în Italia și Olanda. Odată cu decizia guvernanților de a transforma lacul in iaz de pești, valorile terapeutice încep să scadă, Dr. Ionescu luând ca materie primă nămolul de Balta Albă pentru fabricarea produselor Pell-Amar. Din acest moment Amara începe să se confrunte cu în vederea degradării imaginii stațiunii.

În urma schimbărilor politice, sociale și economice apărute după anii 90, Amara intră într-un ,,con de umbră” până la începutul anilor 2000. În această perioadă Amara capătă atmosfera de loc părăsit, datorită lipsei de interes din partea autorităților în întreținerea și îmbunătățirea serviciilor balneare. Acest aspect a dus la atribuirea etichetei negative la nivelul stațiunii, generând scăderea numărului de turiști. Refuzul fabricilor care realizau produsele Pell-Amar a extractului de nămol realizat în laboratorul din Balta Albă, a dus la decăderea imaginii brand-ului Pell-Amar.

Tranziția la economia de piață a dus la efecte negative asupra economiei locale. Desființarea întreprinderilor industriale de stat și înlocuirea acestora cu firme private, au dus la destabilizarea economică, din cauza managerilor ce urmăreau doar propriul câștig, nu și dezvoltarea economică a stațiunii. Agricultura care în trecut contribuia masiv la dezvoltarea economică, acum are un caracter dezorganizat.

Din anul 2000 apar primele eforturi în vederea redresării economice a stațiunii, apar intreprinderile mici care aduc un plus acestui sector, încep reabilitările la nivelul infrastructurii turistice dar și la nivelul dotărilor tehnico-edilitare cu programe PHARE ceea ce duce la declararea Amarei ca oraș în anul 2004. Apar proiecte în vederea dezvoltării turismului balnear finanțate cu fonduri europene. Aceste eforturi realizate de autorități duc la creșterea numărului de înnoptări, sosiri, indicelui capacității de cazare până la sfârșitul anilor 2000 când se declanșează criza economică națională. În ciuda regresului econimic are loc o diversificare a serviciilor turistice prin relizarea unui centru SPA de agrement dar și a două centre de evenimente. După anul 2011 și până în prezent se observă o ușoară scădere la nivelul numărului de sosiri, înnoptări și a biletelor de tratament decontate. La acestea se mai adaugă scăderea numărului populației și a sporului migratoriu. Din cauza forței de muncă scăzute, multe persoane preferă să plece în centrele urbane apropiate pentru un loc de muncă sau pentru efectuarea studiilor.

Serviciile medicale actuale sunt slab dezvoltate, din acest punct de vedere Amara fiind dependentă de Slobozia. Numărul scăzut de unități, lipsa unei policlinici și numărul redus de personal medical, permite tratarea afecțiunilor minore, pentru tratamente complexe, populația optând pentru serviciile medicale din Slobozia sau București. Locurile de muncă ale personalului mediu calificat implicat în activitatea bazelor de tratament nu sunt stabile și de asemenea au salarii foarte mici. Personalul din cadrul bazelor de tratament este calificat și din păcate angajatorii nu oferă resurse pentru dezvoltarea și formarea profesională a personalului medical.

Sezonalitatea este accentuată, generând efecte negative la nivelul recuperării investițiilor și locurilor de muncă din sectorul turistic. Pentru anul 2014 numărul biletelor de tratament decontate au reprezentat o pondere de 50% din numărul de sosiri, ceea ce arată că Amara nu se poate disocia de turismul social. Acest rezultat relevă și din datele satistice ale bazelor de tratatment cu privile la profilul dominat al turiștilor. Din punct de vedere al obiectivelor turistice precum și al evenimentelor cu caracter cultural, sportiv și medical în număr scăzut depinde de orașul –reședință Slobozia.

Numărul de proiecte și de strategii locale este scăzut în direcția dezvoltării turismului balnear, acest aspect fiind explicat de autorități de faptul că nu există o comunicare eficientă între consiliul local și instituțiile de stat ce care administrează unitățile de cazare. Majoritatea proiectelor sun nefinalizate sau au o evoluție lentă. Tarifele pentru serviciile de cazare și masă sunt avantajoase însă sunt adresate în principal categoriilor sociale de clientelă. Tarifele pentru serviciile SPA și wellness din cadrul centrului de agrement sunt ridicate.

Se propune îmbunătățirea și diversificarea serviciilor din domeniul turismului de sănătate, agrement, rural și agroturism. De asemenea după îmbunătățirea serviciilor, trebuie ca stațiunea Amara să beneficieze de politici de promovare adecvate, care să genereze creșterea numărului dar și diversificarea categoriilor de clientelă.

BIBLIOGRAFIE

Academia Română – Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” (1996), Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București.

,,AMARA- IZVOR DE SĂNĂTATE, TĂRÂM DE RECREERE”- Studiu de marketing privind piața turismului balnear (2011).

Arhiva Inspectoratului Județean pentru Protecția Mediului Ialomița, dosar referitor la ,,Aprecieri critice asupra evoluției ecosistemului lacului Amara”.

Berlescu Elena (1982), Dicționar Enciclopedic medical de balneologie a României, Editura științifică și Enciclopedică, București.

Berlescu, Elena (1998), Enciclopedie de balneoclimatologie a Romaniei, Editura All, Bucuresti.

Cândea, Melinda, Erdeli, G., Simion, Tamara (2001), România: Potențialul turistic și turism, Editura Universitară, București.

Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Amara, finanțat prin P.O.R. AXA 5- Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului-2015.

Dorina Sandu (2004), Monografia Localității Amara, Editura Star Tipp, Slobozia.

Dumitrache Liliana (2003), Geografie medicală- Metode și tehnici de analiză, Editura Universitară, București.

Daniela Turcu, Janeta Weisz (2008), ,,Economia Turismului”, Editura Eurostampa, Timișoara.

Elena Teodoreanu, Gaceu O.(2003), Turismul Balneoclimatic din România, Editura Universității din Oradea.

Erdeli, G., Gheorghilaș, A. (2007). Amenajări turistice, Editura Universitară, București Hoppock, R., (1935) Job Satisfaction.

Gheorghilaș, A. (2011), Metode de Analiză în turism, Editura Universitară, București.

Ianc, T.P. (2006), Strategii de dezvoltare a turismului balnear în România în perspectiva integrării europene, Teză de doctorat, ASE București

Locke, A. Edwin (1976) Work Motivation.

Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007 – 2026, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear –Faza 2 (noiembrie 2009).

Minciu, R. (2004). Economia turismului, Editura Uranus, București.

Motivația și satisfacția în muncă, Academia de studii economice bucurești, Facultatea de economie agroalimentară și a mediului, București -2013.

Munteanu, C. , Lăzărescu, H., Munteanu Diana (2011), Bioclimatul excitant și solicitant de câmpie, Stațiunea Balneoclimaterică Amara, Balneo-Research Journal Vol.2, Nr.1”.

Munteanu, F.M., Ciocă, I., Cișmașu,E., Grigorescu, M., Radu, G.D. (2009), Ghid turistic-Ialomița, CONSILIUL JUDEȚEAN IALOMIȚA, Fundația de Turism și Ecologie a Dunării de Jos ,,CIULINII BĂRĂGANULUI.

Petre, Carolina, Marinela, Petre, T. (2013), Arii Protejate de pe teritoriul județului Ialomița Reactualizare Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear –ANT (2015).

Reabilitarea Parcului Balnear din stațiunea Amara (2008).

Smith, M., Puczko, L. (2009), Health and Wellness Tourism, Elsevier.

Stănicioiu, Aurelia-Felicia, Băltescu, Codruța-Adina, Botoș, Andreea, Pârgaru, I. (2013), Aspecte conceptuale privind marketingul turismului balnear din România, Economie teoretică și aplicată Volumul XX, No. 2(579), pp. 124-137.

Stoian, G. (2007), Slobozia- Contribuții monografice, Editura Star Tipp, Slobozia.

Stoian, G. (2012), Almanahul orașului și stațiunii Amara, Editura Helis, Slobozia.

Strategia de dezvoltare economico- socială locală a orașului Amara (2007 -2013)

Strategia privind dezvoltarea durabilă a orașului Amara, județul Ialomița (2014-2020).

Ștefănescu, C. (1967), Stațiuni balneare și climatice.Ghid, Editura meridiane, București.

Taloș Ana-Maria (2015), Stilul de viață și impactul acestuia asupra stării de sănătate a populației din județul Ialomița, Teză de doctorat, Universitatea din București, Facultatea de Geografie.

Teleki, N. (1984), Cura balneoclimatica in Romania, Editura Sport-Turism, Bucuresti.

Word Tourism Organization (UNWTO) (2013), Recommendations on Accesible Tourism.

***http://turism.gov.ro/forumul-international-pentru-turismul-de-sanatate/

***http://www.romania.travel/ro/attractions/medical-spas/

***http://www.turismuldesanatate.ro/

***http://artm.ro/

***http://www.mymed.ro/turismul-medical.html

***posdru.afiprofamilia.ro

***http://www.romanian-spas.ro/index.php/ro/

***http://sh http://www.desprespa.ro/Turism-de-sanatate

***tourism.eu/ro/turism-sanatate.html

***http://documents.tips/

***http://bondyalu.blogspot.ro/2011/05/pell-amar-namolul-miraculos-iese-iar-la.html

***http://www.pellamar.com/

***http://sanuuitam.blogspot.ro/2013/06/romania-de-altadata-statiuni_22.html

*** http://www.amara-parc.ro/

***http://www.hotelialomita.ro/

***http://www.tbrcm.ro/statiunea-de-tratament-balnear-amara.php

***https://www.tourist-informator.info

***http://www.alfahotels.ro/ro/hotel-lebada/

***http://www.infopensiuni.ro/

***http://www.booking.com/

***http://www.popasperla.ro/en/

***http://www.vilaeclipsa-amara.ro/

***http://mts.ro/tineret/centre-de-agrement/ialomita/centrul-de-agrement-amara-pavilioane/

***http://www.dsjil.ro/category/tineret/tabara-amara-pavilioane/

***http://travel4you.ro/hotel_parc-4

***http://www.amara-parc.ro/30264

***http://www.hoteldana-amara.ro/

***http://www.emag.ro/

***https://www.haisitu.ro/hotel-parc-amara-ho48438

***http://bimturism.ro/judet-ialomita/lacul-amara.html

***https://casacuperusi.wordpress.com/

***http://www.isjialomita.ro/

***http://www.miscareadesanatate.ro/articole/art.htm?a=1349821&c=2691&g=2

***https://www.facebook.com/AmethytEvents/photos_stream?tab=photos

***http://www.obiectiv.net

***http://www.independentonline.ro

***http://www.desprespa.ro/SPA/Terapii-cu-apa/Dusul-subacval

***http://ro.blastingnews.com/sanate/2015/04/dusurile-scotiene-si-beneficiile-lor-deloc-de-neglijat-00340803.html

***http://www.saptamanamedicala.ro/articole/Un-tratament-la-moda-Laserterapia.html

***http://www.apimedica.ro/terapii-electroterapie

***http://www.mamica.ro/terapie-aerosoli-artificiali/

***http://termalum-spa.ro/ro/servicii-termalum-spa/zona-spa/sauna-finlandeza

***http://www.doctor.info.ro/cromoterapia.html

***http://documents.tips/documents/l2ucrarea-de-licenta-ase-2011.html

***http://www.mdrl.ro/_documente/turism/legislatie/hg_852_2008.pdf

***http://www.mdrap.ro/userfiles/turism_legislatie_oug109_2000.pdf

***http://www.hartaturistului.com/muntenia/ialomita/statiunea-amara-judetul-ialomita/

***http://conspecte.com/Marketing/politica-de-pret.html

***http://www.tratamentbalnear.ro/

***http://www.inforegio.ro/ro/por-2014-2020.html

ANEXE

Anexa nr.1 HOTARARE nr. 852 din 13 august 2008 pentru aprobarea normelor si criteriilor de atestare a statiunilor turistice

Lista localitãților atestate ca stațiuni turistice de interes național, respectiv local

Anexa nr.2 Reactualizare Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear –ANT (2015)

Lista stațiunilor balneoclimatice și balneare pe baza Hotârârilor de Guvern nr. 1016/2011 și Hotararea de Guvern nr. 1072/2013 .

Anexa nr.3

Chestionar cu privire la motivația și satisfacția la locul de muncă.

1. Care sunt factorii ce vă pot stimula la locul de muncă ?

2. Care sunt factorii ce nu vă motivează la locul de muncă ?

3. Angajatorii vă oferă mijloacele necasare pentru învățarea și dezvoltarea profesională (daca da, care sunt acestea) ?

4. În cadrul bazei de tratament în care lucrați dispuneți de dotările medicale, echipamentele și aparatura medicală necesară pentru desfășurarea activității ?

5. Cum apreciați nivelul de comunicare în relație cu colegii dvs ? Considerați că aceștia au cunoștiințele medicale potrivite pentru a vă înțelege indicațiile dar și pentru a utiliza corespunzător aparatura medicală?

6. Cadrele de conducere vă recompensează pentru rezultatele bune obținute la locul de muncă (daca da, în ce fel) ?

7. Credeți că locul dvs de muncă este sigur?

8. Considerați că salariul primit este în conformitate cu activitatea pe care o prestați ?

Anexa nr.4

Chestionar adresat autorităților locale cu privire la starea infrstructurii generale și turistice.

1. Considerați că turismul reprezintă un domeniul important pentru dezvoltarea economică a localității Amara ?

2. Care sunt principalele resurse pentru dezvoltarea turismului în Amara ?

3. Care sunt principalele proiecte ce au în vedere activitatea turistică a stațiunii ?

4. Considerați că trebuie să se realizeze mai multe investiții în domeniul turismului ?

3. Care sunt principalele probleme în dezvoltarea turismului pentru localitatea Amara ?

4. Considerați că există beneficii generate de activitatea turistică, care sunt acestea?

5. Există programe de dezvoltare a activității antreprenoriale în turism ?

6. Care ar fi procentul din populația care beneficiază material din activitatea turistică desfășurată în cadrul localității ?

7. Există programe ce au ca scop îmbunătățirea nivelului de trai a populației ?

8. Care sunt canalele de informare a locuitorilor cu privire la proiectele care se derulează în primărie ?

9. Cum apreciați calitatea amenajărilor turistice existente ?

10. Există puncte de informare turistică în localitate ?

11. Cum apreciați calitatea serviciilor medicale din cadrul localității Amara ?

12. Considerați că sunt suficiente mijloacele de transport care leagă localitatea de centrele urbane apropiate ?

13. Care ar fi în opinia măsurile care ar trebui luate pentru dezvoltarea mijloacelor de transport pentru pasageri (inclusiv turiști) ?

14. Cum apreciați starea zonei naturale în prezent în față de deceniul trecut ?

15. Care considerați că sunt principalii factorii poluatori în degradarea mediului natural ?

16. Considerați că zona de arie protejată a lacului Amara trebuie sa fie valorificată turistic ?

17. Cum considerați gradul de diversificare a ofertei turistice din cadrul localității Amara ?

18. Care sunt principalele atracții turistice ale stațiunii Amara ?

19. Prin ce elementele se diferențiază oferta turistică a stațiunii Amara de cea a altor stațiunii cu profil balnear ?

20. Care ar fi după opinia dumneavoastră forma de turism cea mai potrivită pentru dezvoltarea localității ?

21. Dacă ar fi să vă gândiți la o formulă/ un slogan de promovare, care ar fi acesta ?