Valorificarea potențialului turistic și agroturistic al județului Brașov [302368]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI

MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală

Program de studiu: Management în agroturism și alimentație publică

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:

Conf.Univ.Dr.Stoian Maria

Absolvent: [anonimizat], 2020

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală

Program de studiu: Management în agroturism și alimentație publică

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Valorificarea potențialului turistic și agroturistic al județului Brașov

Coordonator științific:

Conf.Univ.Dr. Stoian Maria

Semnătura:

Absolvent: [anonimizat]2

CAPITOLUL 1: Prezentarea principalelor caracteristici ale județului Brașov…………………………3

1.1 Structură administrativă………………………………………………………………..3

1.2 Cadrul natural și dinamica activităților turistice ………………………………………4

1.3 Resursele turistice ale Brașovului…………………………………………………….12

1.3.1 Resursele turistice natural………………………………………………12

1.3.2 Resursele turistice antropice…………………………………………….20

1.4 Etnografie și folclor……………………………………………………………………..28

CAPITOLUL 2: Tipuri de turism din județul Brașov…………………………………………………30

2.1 Turismul montan………………………………………………………………………30

2.2 Turismul rural………………………………………………………………………….30

2.3 Agroturismul……………………………………………………………………….30-31

2.4 [anonimizat]………………………………………………………………31

2.5 Alte tipuri de turism……………………………………………………………………32

CAPITOLUL 3: Studiu de caz “ Promovarea și dezvoltarea potențialului turistic și agroturistic al județului Brașov”……………………………………………………………………………………….33

3.1 Analiza SWOT a dezvoltării turistice și agroturistice a județului Brașov ………….33-34

3.2 Strategii privind promovarea și dezvoltarea turismului și agroturismului………………34

3.3 Propuneri privind valorificarea eficientă a potențialului turistic și agroturistic a județului Brașov ………………………………………………………………………………………………34-35

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI………………………………………………………………….36

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………37

[anonimizat], dispune de condiții naturale potrivite pentru dezvoltarea turismului. [anonimizat].

[anonimizat].

CAPITOLUL I [anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], agroturismul, [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a potențialului turistic și agroturistic.

FINALUL LUCRĂRII rezumă lucrarea analizată prin concluziile și recomandările oferite.

Am ales ca temă “ Valorificarea potențialului turistic și agroturistic al județului Brașov” deoarece, este o zonă deosebită în care atât relieful cât și mediul natural, tradițiile, datinile sunt încă păstrate și împărtășite tinerilor.

Brașov-ul este al doilea județ în țară ca număr de turiști, ceea ce înseamnă că, are un har aparte prin simplitatea, omenia și cultura oferită turiștilor veniți atât din țară cât și din străinătate, pentru a se relaxa și bucura de peisajele unice si de aerul curat de munte.

CAPITOLUL I : Prezentarea principalelor caracteristici ale județului Brașov

Structură administrativă

Județul Brașov este situat în partea centrală a României, în sud-estul Transilvaniei, în interiorul acrului carpatic. Brașov-ul se află la îmbinarea a două lanțuri muntoase și anume: Carpații Orientali și Carpații Meridionali.

Figura 1, Cap.1, Sub.1.1 Încadrarea județului Brașov pe harta României

Figura 2, Cap.1, Sub.1.1 Harta județului Brașov

Județul Brașov se învecinează cu 8 județe, respectiv:

Argeș;

Dâmbovița;

Prahova;

Buzău;

Covasna;

Harghita;

Mureș;

Sibiu.

Componența în cadrul județului Brașov este următoarea:

4 municipii: Brașov, Făgăraș, Codlea, Săcele;

6 orașe: Ghimbav, Râșnov, Rupea, Victoria, Zărnești, Predeal;

48 de comune(incluzând 149 de sate)

De asemenea, în componența Brașovului sunt încluse următoarele stațiuni turistice:

Poaian Brașov

Bran

Moieciu

Predeal

Râșnov

Cadrul natural

Relieful

În județul Brașov există trei forme distincte de relief. Aceste forme de relief sunt dispuse astfel:

Munți cu altitudinea de peste 1750m:

Munții Piatra Craiului;

Munții Făgăraș;

Munții Bucegi;

Muntii Postăvaru

Munții Ciucaș

Munții Piatra Mare

Munții cu altitudinea între 800-1750m:

Tâmpa

Întorsura Buzăului

Poiana Brașovului

Codlei

Perșani

Câmpii situate între 450-700m:

Câmpia Bârsanei

Câmpia Făgărașului

Clima

Clima județului Brașov este temperat-continentală, înregistrânt temperaturi mai scăzute în zonele joase. Temperatura medie anuală este de 8 grade Celsius.

Populația

Figura 3, Cap. 1, Sub.1.2 Populația județului Brașov la 1 Iulie 2018

Analizând tabelul precedent, observăm fapul că, județul Brașov avea un număr de persoane relativ egal între sexe, o pondere mai ridicată având însă femeile din numărul total de locuitori

Hidrografie

Oltul este cel mai important râu care străbate județul pe o distanță de 210 km. Afluenții cei mai reprezentativi ai Oltului sunt: Timiș, Bârsa, Ghimbășel, Homorodu Mare și Șercaia. Hidrografia este completată de lacurile glaciare din Munții Făgăraș, respectiv Urlea și Podragu.

Căi de comunicație

Rețeaua căilor rutiere reprezintă 1.449 de km, dintre aceștia 398 fiind drumuri naționale.

Județul Brașov este traversat de două drumuri internationale, respectiv E 60 și E68. De asemenea, există 8 drumuri naționale care fac legătura între județ și restul orașelor din România.

Rețeaua feroviară are o lungime de 335 de km, Brașov-ul fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România.

Dinamica activităților turistice

Structurile de primire turistică din județul Brașov

Figura 4, Cap.1, Sub.1.2 Structurile de primire turistică din Brașov în anul 2019

Analizând tabelul anterior, se observă următoarele:

La nivel total în județul Brașov există un număr de 930 de structuri de primire turistică în anul 2019.

Dintre acestea, ponderea cea mai ridicată este înregistrată de pensiunile agroturistice având 383 de spații de cazare, urmate de pensiunile turistice cu 255 de spații de primire turistică.

Hotelurile ocupă locul al treilea în ponderea structurilor de primire turistică cu un total de 125 de spații de primire.

Următoarele structuri de primire turistică sunt vilele turistice cu 82 de spații și cabanele turistice cu 36 de structuri de primire turistică.

Acestea sunt urmate de hosteluri care dețin 26 de unități de primire turistică în județul Brașov.

Un număr scăzut de structuri de primire turistică înregistrează bungalourile, căsuțele turistice, satele de vacanță, campingurile, hotelurile apartament și taberele de elevi si preșcolari, cu cifre variind între 5 și 1 structuri de primire turistică în Brașov.

Capacitatea de cazare turistică la nivelul municipiilor

Figura 5, Cap.1, Sub.1.2 Capacitatea de cazare turistică la nivelul municipiilor în anul 2019

Analizând capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică, județe și localități, la nivelul municipiilor Brașov, Făgăraș, Săcele, Codlea, se constată următoarele:

La nivelul hotelurilor, ca mai mare capacitate de cazare se găsește în Brașov, urmat de Săcele și de Făgăraș.

Hostelurile au cea mai mare capacitate de cazare în Brașov de 540 de locuri, urmat de Săcele cu 129 de locuri.

Vilele turistice au ponderea cea mai ridicată la nivelul capacității de cazare în județul Brașov, urmat de Săcele și de Codlea.

Ponderea cabanelor turistice în capacitatea de cazare turistică estte seminificativă în Brașov urmat de Săcele.

La nivelul pensiunilor turistice, cea mai mare capacitate de cazare este întalnită în municipiul Brașov cu aproximativ 2000 de locuri de cazare, urmat de Săcele cu 410 locuri, Făgăraș cu 146 și Codlea cu 56 de locuri.

Pensiunile agroturistice înregistreaza un număr de 68 de locuri de cazare turistică în Săcele, urmat de Făgăraș și Brașov. Din pacate, pensiunile agroturistice înregistreaza cele mai puține locuri de cazare la nivelul municipiilor.

Capacitatea de cazare turistică la nivelul orașelor componente

Figura 6, Cap.1, Sub.1.2 Capacitatea de cazare turistică la nivelul orașelor în anul 2019

Analizând tabelul anterior, se constată următoarele:

La nivelul hotelurilor din orașe, ponderea cea mai ridicată este în orașul Predeal, apoi Zărnești urmat de Râșnov, Rupea și Victoria.

Hostelurile dețin cea mai mare capacitate de cazare turistică în Predeal urmat de Zărnești și de Râșnov.

La nivelul vilelor turistice, capacitatea de cazare cea mai mare este în Predeal de 496 de locuri, apoi Zărnești cu 36 de locuri și Râșnov cu 22 de locuri.

Orașul Zărnești deține cele mai multe locuri de cazare la nivelul cabanelor turistice, urmat de orașul Râșnov și de Predeal.

Pensiunile turistice înregistrează cele mai multe locuri de cazare în Predeal, aproximativ 1654 de locuri, urmat de Râșnov, Zărnești, Ghimbav și Rupea.

Pensiunile turistice dețin în Râșnov cele mai multe locuri de cazare, mai exact, 180 de locuri, urmat de Zărnești cu 62 de locuri și de Predeal cu 37 de locuri.

Capacitatea de cazare turistică la nivelul comunelor componente

Figura 7, Cap.1, Sub.1.2 Capacitatea de cazare turistică la nivelul comunelor în anul 2018

Analizând tabelul capacităților de cazare turistică în anul 2018 la nivelul comunelor componente ale județului Brașov, se constată următoarele:

Hotelurile dețin cele mai multe locuri de cazare în Moieciu, apoi în Fundata, Bran și Sâmbăta de Sus.

Vilele turistice înregistrează capacități de cazare turistică ridicate în Bran, urmat de Moieciu și Fundata.

Cabanele turistice dețin cele mai multe locuri de cazare în Fundata și Moieciu.

Pensiunile turistice au locuri de cazare turistică doar în zona Moieciu.

Iar pensiunile agroturistice se remarcă cel mai proeminent la nivelul comunelor, fiind înregistrate cele mai multe locuri de cazare în Moieciu urmat de Bran, Fundata și Sâmbăta de sus.

Astfel, putem observa faptul că, la nivelul comunelor Moieciu și Bran sunt înregistrate cele mai multe locuri de cazare turistică la nivelul pensiunilor agroturistice.

Sosiri ale turiștilor în județul Brașov

Figura 8, Cap.1, Sub.1.2 Soriri ale turiștilor în Brașov în anul 2018

Sosirile totale ale turiștilor în județul Brașov înregistrează valori semnificative în cadrul hotelurilor. Acestea sunt urmate de pensiunile turistice și agroturistice. Vilele turistice sunt și ele preferate de către turiști înregistrând un număr mare de sosiri. Cele mai reduse valori ale numărul de persoane le înregistrează hostelurile și cabanele turistice.

Figura 9, Cap.1, Sub.1.2 Soriri ale turiștilor români și străini în Brașov în anul 2018

Analizând sosirile la nivelul tipurilor de turiști, observăm faptul că, turiștii români dețin ponderea cea mai ridicată la toate structurile de primire turistică analizate. Numărul turiștiilor străini este de asemenea, semnificativ, însă faptul ca județul are anumite lipsuri care afecteaza inclusiv turismul, acest număr nu înregistează numărul de persoane străine care s-ar putea bucura de peisajele, arhitectura, tradițiile și datinile județului Brașov și a celorlalte municipii, orașe, comune, sate componente. Atragerea de mai mulți străini este vitală în economia județului Brașov cât și a înregii tări.

Înnoptări ale turiștilor în Brașov

Figura 10, Cap.1, Sub.1.2 Înnoptări ale turiștilor în Brașov în anul 2018

Înnoptările totale ale turiștilor în județul Brașov înregistrează cele mai mari valori la nivelul hotelurilor, urmate de pensiunile turistice și pensiunile agroturistice. Valori mai reduse sunt înregistrate în cadrul vilelor turistice. Cele mai scăzute valori le înregistrează hostelurile urmate de cabanele turistice.

Figura 11, Cap.1, Sub.1.2 Înnoptări ale turiștilor români și străini în Brașov în anul 2018

Din punct de vedere al tipurilor de turiști ajunși să înnopteze în județul Brașov , turiștii români dețin ponderea cea mai semnificativă în numărul de înnoptări. Aceștia preferă hotelurile, în special, însă sunt înregistrate valori ascendente și în cazul celorlalte structuri de primire turistică. Pensiunile agroturistice, pensiunile turistice și hostelurile înregistrează aproximativ același număr de înnoptări în cazul turiștilor români, însă, în cazul turiștilor străini aceștia preferă dupa hoteluri vilele turistice. Acest lucru înseamnă că, străinii doresc să vină în țara noastră pentru a se bucura de peisajele și liberatea oferită de aceste tipuri de structuri.

Resursele turistice ale Brașovului

Resursele turistice naturale

Canionul 7 scări

Figura 1, Cap.1, Sub.1.3.1 Canionul 7 Scări

Canionul 7 scări este destinația preferată a celor care vor să facă drumeții în weekend.

Fiind un defileu săpat în calcare, canionul 7 scări este format din trepte având înălțimile între 2.5 și 15 metri. Traseul nu necesită echipament special, fiind parcurs doar cu ajutorul scărilor și, de asemenea, aici există și cea mai lungă tiroliană din țară.

Figura 2, Cap.1, Sub.1.3.1 Tiroliana de la Canionul 7 Scări

Vulcanii Noroioși de la Băile Homorod

Figura 5, Cap.1,Sub.1.3.1 Vulcanii Noroioși de la Băile Homorod

Vulcanii Noroioși de la Băile Homorod este o arie protejată situată în comuna Homorod din județul Brașov și reprezintă o zonă mlăștinoasă în care se află vulcani noroioși cu emanații de gaze și noroi. Aceștia au o suprafată de 0,10 hectare.

Figura 6, Cap.1,Sub.1.3.1 Vulcanii Noroioși de la Băile Homorod

Peștera de Gheață

Figura 7, Cap.1, Sub.1.3.1 Peștera de Gheață

Peștera de Gheață se află la o altitudine de aproximativ 1.400 de metri și măsoară 50 de metri lungime. Accesul în peșteră este destul de dificil, neexistând scări pe care să le poti folosii pentru a urca. Temperatura vara este de zero grade, iar iarna este mult mai scăzută.

Figura 8, Cap.1, Sub.1.3.1 Peștera de Gheață

Peștera Liliecilor

Figura 9, Cap.1, Sub.1.3.1 Peștera Liliecilor

Peștera Liliecilor este situată în localitate Peștera, comuna Moieciu la 28 de kilometri de Brașov și este o zonă protejată, întinsă pe o suprafață de 4,80 de ha și cu o lungime de 162 de metri. Acestă peșteră este vizitată anual de turiștii cărora nu le este teamă de lilieci, însă, trebuie să fie și echipați corespunzător, deoarece, peștera este neamenajată.

Figura 10, Cap.1, Sub.1.3.1 Peștera Liliecilor

Parcul Național Piatra Craiului

Figura 11, Cap.1, Sub.1.3.1 Parcul Național Piatra Craiului

Parcul Național Piatra Craiului este o arie protejată de interes național situat pe teritoriile județtelor Argeș și Brașov, cu o suprafață mai mare în județul Brașov.

Parcul deține o biodiversitate bogată atât din punct de vedere al gamei floristice și faunistice, cât și ca specii și ecosisteme terestre.

În apropierea parcului se găsesc o serie de monumente istorice de interes cultural, istoric și turistic ce pot fi vizitate de către turistii ajunși în această zonă superba a României.

Parcul Național Piatra Craiului conține o serie de trasee montane. Cele mai cunoscute sunt: Plaiul Foii-La Table( traseul durează aproximativ 10-12 ore); Zărnești-Prăpastiile Zărneștiului-Zărnești(durează circa 10 ore); Cabana Curmătura-Poiana Funduri( durează 12 ore).

Figura 12, Cap.1, Sub.1.3.1 Parcul Național Piatra Craiului

Parcul Natural Bucegi

Figura 13, Cap.1.Sub.1.3.1 Parcul Natural Bucegi

Parcul Național Bucegi este o zonă protejată de interes național situată pe teritoriile județelor Brașov, Dâmbovița și Prahova.

Biodiversitatea este bogată și creează un mediu propice de dezvoltare a faunei, florei, speciilor de animale si ecosistemelor existente.

În apropierea parcului se găsesc o serie de monumente de importanță istorică, culturală și turistică a României ce pot fi vizitate.

Figura 14, Cap.1.Sub.1.3.1 Parcul Natural Bucegi

Rezervația Națională Tâmpa

Figura 15, Cap.1, Sub1.3.1 Rezervația Națională Tâmpa

Rezervația Națională Tâmpa se află la o altitudine de 400 de metri de orașul Brașov, pe Muntele cu același nume. Este singura rezervație peisagistică din Brașov, având o suprafață de 188 de hectare.

Datorită florei și faunei rezervația națională Tâmpa este declarată arie protejată de lege. Pe langă drumețiile oferite, cea mai ușoară metodă de a ajunge în vârful muntelui este telecabina.

Figura 16, Cap.1, Sub1.3.1 Rezervația Națională Tâmpa

Resurse turistice antropice

Piața Sfatului din Brașov

Figura 17, Cap.1, Sub.1.3.2 Piața Sfatului din Brașov

Piața Sfatului este cel mai vizitat si cunoscut loc din Brașov unde în decursul anului sunt organizate diverse evenimente și concerte. În interiorul pieței se află Casa Sfatului, Biserica Adormirii Maicii Domnului, Casa Negustorilor, Casa Mureșenilor, Muzeul Civilizației Urbane Brașov.

Figura 18, Cap.1, Sub.1.3.2 Piața Sfatului din Brașov

Strada Sforii

Figura 19, Cap.1, Sub.1.3.2 Strada Sforii

Strada Sforii este cea mai cunoscută stradă din Brașov și una din cele mai înguste strazi din întreaga Europă. Construită inițial drept coridor pentru pompieri, strada sforii are o lățime cuprinsă între 1.11 și 1.35 metri.

Figura 20, Cap.1, Sub.1.3.2 Strada Sforii

Biserica Neagră

Figura 21, Cap.1, Sub.1.3.2 Biserica Neagră

Biserica Neagră reprezintă biserica parohială a comunității evanghelice luterane din Brașov, fiind considerată cea mai mare biserică din România. Numele bisericii este dat de fapul ca în anul 1689, un incendiu a înnegrit zidurile bisericii dându-i astfel numele de “ Biserica Neagră”.

Figura 22, Cap.1, Sub.1.3.2 Biserica Neagră

Palatul Justiției din Brașov

Figura 23, Cap.1, Sub.1.3.2 Palatul de Justiție din Brașov

Palatul de Justiție din Brașov a fost construit între anii 1900-1902 și este inclus în lista monumentelor istorice din România. Astăzi în Palatul de Justiție funcționează Curtea de Apel, Prefectura Brașov și Consiliul Județean.

Figura 24, Cap.1, Sub.1.3.2 Palatul de Justiție din Brașov

Castelul Bran

Figura 25, Cap.1, Sub.1.3.2 Castelul Bran

Castelul Bran este unul dintre cele mai importante atracții turistice din România, vizitat anual atât de turiștii straini, cât și de cei români fiind asociat cu personajul legendar din filmele de groază, Dracula, care se identifică cu Vlad Țepeș.

Castelul se află la 30 de km de Brașov în Pasul Rucăr-Bran.

Figura 26, Cap.1, Sub.1.3.2 Castelul Bran

Cetatea Râșnov

Figura 27, Cap.1, Sub.1.3.2 Cetatea Râșnov

Cetatea Râșnov este un ansamblu fortificat situat la sud de orașului Râșnov, fiind una din cele mai bine păstrate fortificații din Transilvania și este declarată monument istoric.

Figura 28, Cap.1, Sub.1.3.2 Cetatea Râșnov

Cetatea Rupea

Figura 29, Cap.1, Sub.1.3.2 Cetatea Rupea

Cetatea Rupea este considerată unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice din România. Fortăreața este construită din trei incinte: cetatea de sus, cetatea de mijloc și cetatea de jos. Cetatea a fost inclusă în circuitul turistic in Brașov în anul 2013 după ce a fost reabilitată cu fonduri europene și cofinanțare locală.

Figura 30, Cap.1, Sub.1.3.2 Cetatea Rupea

Cetatea Făgărașului

Figura 31, Cap.1, Sub.1.3.2 Cetatea Făgăraș

Cetatea Făgărașului are o istorie de peste 600 de ani, fiind locul balurilor organizate de doamna Stanca(soția lui Mihai Viteazul), cetate de apărare dar și închisoare. În prezent aceasta este muzeu.

Cetatea este alcătuită din 66 de încăperi situtate pe cinci niveluri și este considerat al doilea cel mai frumos castel din lume, pe primul loc aflându-se un castel din sud-vestul Bavariei.

Figura 32, Cap.1, Sub.1.3.2 Cetatea Făgăraș

Parc Aventura din Brașov

Figura 33, Cap.1, Sub.1.3.2 Parc Aventura Brașov

Brșov-ul deține un parc de aventură ce oferă atât posibilitatea practicării activităților sportive cât și activităților recreative în aer liber împreună cu familia și prietenii. Parcul dispune de 16 trasee de diverse dificultăți, de o tiroliană peste lac și de un foodtruck cu bar unde se poate servii masa după o zi plină de aventură și zâmbete.

Figura 34, Cap.1, Sub.1.3.2 Parc Aventura Brașov Figura 35, Cap.1, Sub.1.3.2 Parc Aventura Brașov

Etnografie și folclor

Datini și obiceiuri

În județul Brașov și în împrejurimi încă se pastrează anumite daturi și obiceiuri provenite din strămoși. De exemplu:

În Făgăraș pe data de 7 Ianuarie are loc desfacerea cetelor de feciori marcată printr-o paradă a feciorilor din Țara Făgărașului.

În ziua de Paști are loc “Împușcatul cocoșului” în localitatea Apața, fiind un obicei tradițional al comunității maghiare din Țara Bârsei.

A doua zi de Paști are loc „Plugarul” în satele din Țara Făgărașului

Duminca de dupa Paști are loc „Sărbătoarea Juniilor din Șcheii Brașovului”

Pe 24 Iunie are loc „Sarbătoarea Sânzienelor la Șirnea”

În Septembrie are loc „Festivalul Național al Brânzei și Pastramei și răvășitul oilor”

Pe 25 Decembrie are loc “Ridicatul brazilor de la Dumbrăvița”

De asemenea, pe parcursul anului, în Brașov, se organizează o serie de târguri, festivaluri, concerte menite să atragă turiștii.

Portul popular

Portul popular din Brașov îmbină tradiția cu noutatea, deoarecea această zonă este considerată una dintre cele mai dezvoltate din punct de vedere socio-cultural. Astfel, fetele poartă ie brodată cu fir roșu sau negru, iar broderia are diverse forme geometrice iar fotele sunt lungi, roșii cu dungi negre și realizate la război.

Legende și mituri

Dracula

Cu siguranță cea mai cunoscută legendă este cea a lui Dracula. Numele de Dracula vine din porecla lui Vlad Țepeș dată de faptul că era fiul lui Vlad Dracul, un domnitor din Țara Românească. Vlad Țepeș a fost un domnitor din Țara Românească cunoscut pentru cruzimea cu care pedepsea hoția și minciuna.

Lacul vrăjitoarelor

Legenda lacului spune faptul că vrăjitoarele sau femeile bănuite ca ar fi vrăjitoare erau aruncate în lac cu greutăți legate de picioare și se aștepta să se vadă daca se înneacă sau nu, existând varianta ca, vrajitoarele erau servitoarele satanei și astfel nu se puteau înneca.

Legenda copilului lup de la Brașov

Conform legendei se spune că în anul 1871 un brașovean a găsit într-o pădure un băiat de aproximativ 20 de ani, salbăticit , care ar fi trăit toată viața printre animale. Acesta a fost luat acasă de către brașovean, însă se hranea numai cu carne crudă, nu comunica și nu purta haine sau încălțăminte. Conform legendei, acesta nu s-a adaptat niciodată în societate, nu a învățat să vorbească, ci doar scotea sunete bizare când vedea Muntele Tâmpa sau pe brașoveanul care i-a salvat viața.

CAPITOLUL II: Tipuri de turism din județul Brașov

2.1 Turismul montan

Turismul montan fiind favorizat de existența a numeroase masive muntoase, a cabanelor pregătite pentru gazduirea oaspețiilor dar și alte structuri de primire turistică, a traseelor turistice pentru practicarea drumețiilor și a sporturilor de iarnă, este cea mai dezvoltată formă de turism din județul Brașov.

Predealul și Poiana Brașov sunt renumite pentru pârtiile de schi puse la dispoziția schiorilor.

Poiana Brașov este cea mai importantă zonă de schi din țară, oferind schiorilor 7 pârtii cu grade de dificultate diferite și dotate cu instalații de transport pe cablu.

Predeal oferă schiorilor 5 pârtii de schi având o lungime totală de 7 kilometri.

În orașul Brașov exista doua telecabine care fac legătura între poalele și vârful muntelui Tâmpa iar alte două telecabine se află în Poiana Brașov din Kanzel și cea de la Caprea Neagră care duc la muntele Postăvarul. Independent de acestea, există si telegondole si 6 tele-schi-uri în Poaiana Brașov și în orașul Predeal.

Pârtiile de schi din Poiana Brașov sunt:

-Lupului

-Sulinar

-Drumul Roșu

-Ruia+Sub Teleferic

-Kanzel

-Bradul

-Stadion

Figura 1, Cap.2, Sub 2.1 Trasee de schi Poiana Brașov

Pârtiile de schi din Poiana Brașov sunt:

Clabucet

Sub Teleferic

Traseu Schi

Clăbucet Sosire

Clăbucet Varianta

Cocoșul

Figura 2, Cap.2, Sub 2.1 Trasee de schi Predeal

2.2 Turismul rural

Desi în ultimii ani turismul rural s-a dezvoltat foarte mult la nivelul României și este din ce în ce mai căutat de oamenii care doresc să se retragă în cadrul naturii, să evadeze din poluarea și agitația orașelor și să regăsească tradițiile, datinile și obiceiurile zonelor rurale, turismul rural din județul Brașov nu este încă suficient de dezolvat, promovat și exploatat la adevăratul său potențial.

2.3 Agroturismul

Agroturismul reprezintă o formă de tursim rural bazată pe asigurarea în cadrul gospodăriilor țărănești a serviciilor de masă, cazare, agrement și alte posibilități specifice acestui tip de turism. Este practicat în miciile gospodării din zonele rurale ca o activitate secundară celei de gospodărire sau în cadrul fermelor proprii.

În județul Brașov, agroturismul este practicat în special în zonele Fundata-Moieciu-Bran, Poiana Mărului și în zona Bunești-Viscri-Criț , zone cu importanță deosebită atât din punct de vedere al potențialului natural, istoric și turistic cât și în zona Săcele-Tărlungeni, aflată în vecinătatea Brașovului.

In împrejurimile orașului Brașov există un potențial ridicat în dezvoltarea agroturismului ce trebuie promovat atât pe plan național cât și internațional pentru atragerea turistilor și a fondurilor monetare, atât în Brașov cât și la nivel național.

2.4 Turismul cultural-istoric

Județul Brașov dispune de o diversitate culturală și istorică datorită monumentelor istorice și arhitecturale, de promovarea tradițiilor și obiceiurilor, atât din județ cât și din împrejurimi, dar și a evenimentelor culturale( târguri, spectacole, concerte) organizate pe întreg județul Brașov.

Amintim faptul că Brașovul deține cea mai îngustă stradă din Europa, acesta fiind strada Sforii, de asemenea, Biserica Neagră este considerată cea mai mare biserică din România, Castelul Bran este unul dintre cele mai importante atracții turistice ale României, iar Piața Sfatului este cel mai vizitat și cunoscut loc din Brașov.

Toate aceste obiective turistice atrag anual turiști atât din țară, cât și din străinătate iar acest tiă de turism va continua să se dezvolte și promoveze atât timp cât autoritățile, oamenii și brașovenii vor lupta împreună pentru conservarea și păstrarea monumentelor istorice, datinilor și tradițiilor.

Alte tipuri de turism

În județul Brașov sunt întâlnite și alte tipuri de turism, cum ar fii:

Turismul sportiv- acest tip de turism cuprinde:

alpinism

echitație

mountain bike

deltaplanorism

planorism

vânătoare

pescuit sportiv

Turismul religios- acest tip de turism este practicat în special la mănăstirea Sâmbăta de Sus , dar și la cele șapte complexe monarhale și numeroase biserici aflate pe întreg teritoriul județului Brașov.

Turismul de afaceri și conferințe- multe hoteluri și pensiuni dispun de dotări care favorizează acest tip de turism.

Turismul balnear/ de tratament- este nevalorificat însă există potential în zonele Homorod, Predeal, Perșani.

Ecoturismul- este dezvoltat mai ales în zona Parcului Național Piatra Craiului care se întinde pe teritoriile județelor Argeș( 6.967 ha) și Brașov(7.806 ha), reprezentând un total de 14.773 de ha și Parcul Național Bucegi aflat pe teritoriile județelor Brașov, Dâmbovița și Prahova , având o suprafață totală de 32.663 ha.

CAPITOLUL 3: Studiu de caz “ Promovarea și dezvoltarea potențialului turistic și agroturistic al județului Brașov”

3.1 Analiza SWOT a dezvoltării turistice și agroturistice a județului Brașov

Puncte tari

-Poziționarea strategică în context national și regional;

-Abundența și varietatea resurselor naturale și antropice;

-Potențialul turistic și agroturistic remarcabil;

-Existența profilelor de turism la universitățile din județ;

-Oportunitățile de cazare în diverse structure de primire a turiștilor;

-Posibilitatea de cazare a turiștilor pe tot parcursul anului;

-Al doilea oraș în țară ca număr de turiști.

Puncte slabe

Lipsa aeroportului, a drumurilor modernizate și a autostrăzii;

-Grad de ocupare scăzut în sezonul estival;

-Starea de degradare a unor obiective turistice;

-Neimplicarea autorităților în domeniul turistic și agroturistic;

-Slaba dezvoltare și promovare a agroturismului și a turismului rural;

-Pachete turistice slab valorificate și la prețuri foarte ridicate;

-Slaba dezvoltare a posibilităților de relaxare și de agrement;

-Servicii de alimentație publică slab dezvoltate.

Oportunități

-Creșterea cererii pentru produsele agroalimentare;

-Construirea unui aeroport international;

-Dezvoltarea pachetelor turistice;

-Îmbunătățirea rețelei de informare turistică;

-Promovarea tărgurilor, festivalurilor și evenimentelor din județ;

-Modernizarea căilor de acces din cadrul patrimoniului cultural-istoric;

-O mai mare implicare a autorităților în promovarea sectorului turistic;

-Interes sporit pentru dezvoltarea turismului rural și a agroturismului.

Amenințări

-Concurența internațională precum și a județelor vecine;

-Sprijin insufficient pentru dezvoltarea sectorului IMM-urilor;

-Promovarea unor servicii slabe și neadecvate din punct de vedere al calității;

-Degradarea arhitecturii tradiționale;

-Încălzirea globală, având aspect negative asupra posibilității practicării sporturilor de iarnă;

-Migrarea locuitorilor și îmbătrânirea populației.

3.2 Strategii privind promovarea și dezvoltarea turismului și agroturismului

Din punct de vedere al dezvoltării și promovării județului Brașov, de bază sunt următoarele obiective pe termen lung:

-Valorificare potențialului turistic montan;

-Dezvoltarea infrastructurii de transport;

-Reabilitarea/modernizarea căilor de acces spre obiectivele turistice;

-Promovarea pachetelor turistice

-Extinderea, organizarea centrelor turistice de informare;

-Crearea de zone de agreement și parcuri turistice;

-Creșterea investițiilor în capital uman și social

-Protecția mediului natural și antropic;

-Reabilitarea infrasturcurii culturale.

3.3 Propuneri privind valorificarea eficientă a potențialului turistic și agroturistic a județului Brașov

În completarea analizei SWOT prezentate anterior, aș dori să adaug câteva propuneri care pot ajuta valorificarea potențialului turistic al județului Brașov. Acestea sunt:

-Îmbunătățirea infrastructurii existente, atât a celei rutiere cât și a celei feroviare;

-Atragerea investitorilor;

-Protejarea, păstrarea și îmbogățirea patrimoniului natural;

-Îmbunătătirea calității seriviciilor oferite turiștilor;

-Pachete turistice atractive și accesibile tuturor;

-Dezvoltarea segmentului de agreement și de relaxare;

-Traducerea informațiilor existente în broșurim pliante sau în mediul online în diferite limbi de circulație internațională;

-Interes sporit pentru protejarea ariilor și a zonelor naturale, a mediului înconjurător, dar și a speciilor de animale prezente în județ și în vecinătate;

-Elaborarea unui calendar annual al evenimentelor, târgurilor, festivalurilor organizate în județ, dar și în alte județe componente;

-Interes accentuat pentru păstrarea tradițiilor, obiceiurilor și gastronomiei;

-Promovarea inteligentă pe rețelele sociale existente în mediul online.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Județul Brașov este înzestrat cu un potential turistic variat, a unei clime favorabile practicării turismului pe tot parcursul anului, a unui potential faunistic și floristic bogat în specii și ecosisteme, și cu un patrimoniu cultural-istoric și architectural de referință.

Pentru a devenii o destinație turistică din ce în ce mai căutată, Brașovul are nevoie de o bază tehnico-materială mult mai dezvoltată, de o infrastructură mai modern și de un interes mai sporit aspura turismului, în special a turismului rural și agroturismului, deoarece potential există, trebuie doar valorificat.

Datorită potențialului natural și antropic foarte variat, formele de turism ce se pot practica în județ sunt diverse: montan, rural, agroturismul, cultural-istoric, dar și alte forme de turism mai puțin dezvoltate și promovate.

De asemenea, se pot organiza circuite montane în munții deosebit de frumoși ai zonei sau la mănăstirile și bisericile din județ și din împrejurimi.

Personal, am vizitat stațiunea turistică Moieciu iar peisajele și aerul puternic și curat de munte mi-au taiat respirația. Mi-a placut foarte mult să vad animalele în curțile oamenilor, lăsate libere și in mediul natural, să vad că oamenii produc și vând produse realizate în ograda lor, că sunt mereu dornici de musafiri și de voie bună. De asemenea, vizitarea județului Brașov m-a ajutat în alegerea temei prin faptul că obiectivele turistice sunt deosebite și unice în tară.

Recomand vizitarea județului Brașov, dar și a segmentului Bran-Moieciu, deoarece preisajele, aerul și ospitalitatea oamenilor vă vor impresiona și cu siguranță, vă veți dori să reveniți.

BIBLIOGRAFIE

Neacșu Nicolae, Baltaretu Andreea, Neacșu Monica, Drăghilă Marcela, “Resurse și destinații turistice

din România”, Editura Universală, București, 2016.

V.Manole, M. Stoian, St. Mitrache, Fl. Bran, I.Istrate, “Agroturism și Turism Rural”, București, 1996.

Constantin Draica, “Turismul internațional”, Editura All Beck, București, 2003.

Revista “Vacanțe la Țară”

Homepage

http://statistici.insse.ro/

http://www.castelulbran.ro/

http://www.prefecturabrasov.ro/

http://www.rupeaturistica.ro/

http://www.skytrip.ro/

Despre oras

https://biblioteca.regielive.ro

https://blog.worldlifetimejourneys.com/

https://brasovtourism.app/

https://ghidlocal.com/

Home

https://ro.wikipedia.org/

https://romania.directbooking.ro/

https://site.judbrasov.ro

https://site.judbrasov.ro/

Acasa

https://www.ghid-brasov.ro/

https://www.libertatea.ro/

https://www.meteoblue.com/

https://www.parc-aventura.ro/

https://www.startupcafe.ro/

https://www.tourismguide.ro/

https://www.welcometoromania.ro/

Experiențe Pop Culture

https://zigzagprinromania.com/