Numele și prenumele absolventului: MANIU (CELSIE) NASTASIA Programul de studiu: STUDIU UNIVERSITAR DE MASTERAT Specializarea: INGINERIA, DREPTUL ȘI… [302331]

[anonimizat] A MEDIULUI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

MANIU (CELSIE) [anonimizat] 2020

[anonimizat] A MEDIULUI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

MANIU (CELSIE) NASTASIA

IULIE 2020

[anonimizat] A MEDIULUI

DEPARTAMENTUL INGINERIA MEDIULUI ȘI ANTREPRENORIATUL DEZVOLTĂRII DURABILE

AVIZ

DIRECTOR IMADD

LUCRAREA DE DISERTAȚIE

Numele și prenumele absolvent: [anonimizat]: MANIU (CELSIE) NASTASIA

Programul de studiu: STUDIU UNIVERSITAR DE MASTERAT

Specializarea: INGINERIA, DREPTUL ȘI ECONOMIA DEZVOLTĂRII DURABILE

Enunțul temei: Studiu documentar asupra bunelor practici de implementare a soluțiilor ”zero deșeuri”

Conducător științific: Conf. Univ. dr. ing. Viorel DAN

Consultant: Șef lucr. Dr. ing. Timea GABOR

Data primirii temei: 05.12.2019

Data predării lucrării: 13.07.2020

AVIZ

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC ABSOLVENT

C U P R I N S

REZUMAT 5

ABSTRACT 7

INTRODUCERE 9

Capitolul 1. …………………. 11

Capitolul 2. ………………… 16

CONCLUZII 21

BIBLIOGRAFIE 23

STUDIU DOCUMENTAR ASUPRA BUNELOR PRACTICI DE IMPLEMENTARE A SOLUȚIILOR ”ZERO DEȘEURI”

Maniu (Celsie) [anonimizat], Facultatea de Ingineria Materialelor și a Mediului

Bulevardul Muncii 103-105, 400641 Cluj-Napoca, România

[anonimizat]

REZUMAT

Tematica propusă pentru activitatea de cercetare intitulată Studiu documentar asupra bunelor practici de implementare a solutiilor “zero deseuri” , definește o temă care cuprinde două părți importante și anume:

Analiza oportunităților de bune practici cu privire la implementarea soluțiilor ”zero deșeuri”

Implicațiile specifice ale soluțiilor ”zero deșeuri”

Bune practici cu privire la implementarea soluțiilor ”zero deșeuri” reprezintă implementarea unei strategii eficiente de gestionare a deseurilor menajere prin diferite oportunități antreprenoriale.

Analiza oportunităților anreprenoriale specifice gestiunii deșeurilor poate fi definită ca o [anonimizat]-se in mai multe domenii și subdomenii din cadrul ingineriei mediului.

Lucrarea prezintă măsurile de îmbunătățire a sistemului de management integrat al deșeurilor din cadrul S.C. RAAL S.R.L

CUVINTE CHEIE:

Zero deseuri;

Bune practici;

Sistem de management integrat;

Măsuri de îmbunătățire;

Mediu;

Poluare;

STUDIU DOCUMENTAR SUPRA BUNELOR PRACTICI DE IMPLEMENTARE A SOLUȚIILOR ”ZERO DEȘEURI”

Maniu (Celsie) [anonimizat], Faculty of Materials and Environmental Engineering, 103-105 Muncii Avenue, 400641, Cluj-Napoca, Romania

[anonimizat]

ABSTRACT

The topic proposed for the research activity entitled Documentary study on good practices for the implementation of “zero waste” solutions, defines a [anonimizat]:

1. Analysis of good practice opportunities regarding the implementation of "zero waste" solutions

2. Specific implications of "zero waste" solutions

Good practices regarding the implementation of “zero waste” solutions represent the implementation of an efficient household waste management strategy through various entrepreneurial opportunities.

The analysis of entrepreneurial opportunities specific to waste management can be defined as a [anonimizat] areas and sub-domains of environmental engineering.

The paper presents the measures to improve the integrated waste management system within S.C. RAAL S.R.L.

KEYWORDS:

– Zero waste;

– Good practices;

– Integrated management system;

– Improvement measures;

– Environment;

– Pollution;

INTRODUCERE

Reciclarea deșeurilor a ajuns să fie o problemă de maximă importanță pentru salubritatea generală a Terrei, amploarea fenomenului condiționând în mare parte dezvoltarea economică. Explozia industrialã a secolului XX și în special a celei de-a doua jumătăți a acestui secol a dus la intensificarea industriei, a agriculturii, la creșterea, dezvoltarea și diversificarea consumului de bunuri materiale și de alimente, cauzând creșterea proporțională a cantității de deșeuri și reziduri.

Deșeurile reprezintă o problemã reală în România și ne lovim de ele începând de la mucurile de țigară și gumele de mestecat până la molozul din construcții.

Problema gestionării deșeurilor se manifestă și în România, tot mai acut, din cauza creșterii cantității și diversității acestora, precum și a impactului lor negativ, tot mai pronunțat, asupra mediului înconjurător. Dezvoltarea urbanistică și industrială a localităților, precum și creșterea generală a nivelului de trai al populației, antrenează producerea unor cantități din ce în ce mai mari de deșeuri. Prin varietatea substanțelor organice și anorganice conținute, acestea fac ca procesul degradării aerobe și anaerobe de către microorganisme să fie dificil de condus, provocând, în cazul evacuării și depozitării necontrolate, poluarea solului, a aerului și a apei. Pot fi afectate, de asemenea, ecosistemele din vecinătatea acestor depozite, creându-se mari dezechilibre în cadrul lanțurilor trofice.

În România s-au demarat inițiative de reciclare ale deșeurilor sub acest generic încă înainte de 1989, dar fără succes. Actual, reciclarea este reluată, dar reușita politicii de reciclare ține și de posibilitatea sortării deșeurilor care trebuie începută chiar din prima fază, colectarea separată a materialelor refolosibile.

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Primul obiectiv al Politicii Uniunii Europene în domeniul gestionării deșeurilor îl constituie reducerea la minimum a efectelor negative ale generării și gestionării deșeurilor asupra sănătății populației și asupra mediului. Politica privind deșeurile urmărește reducerea consumului de resurse și favorizează aplicarea practică a ierarhiei deșeurilor”, care clasifică diferitele opțiuni de gestionare a deșeurilor, de la cea mai bună, la cea mai puțin bună pentru mediu, astfel: prevenirea, reutilizarea, reciclarea, recuperarea de energie și eliminarea prin incinerare sau depozitare.

Conform acestei ierarhii se dă prioritate prevenirii deșeurilor, urmată de minimizarea cantității de deșeuri, reutilizarea deșeurilor, reciclarea, recuperarea de energie și, în ultimul rând, eliminare prin incinerare sau depozitare. Cu toate că ierarhia deșeurilor nu trebuie privită ca o regulă rigidă, scopul deplasării spre o societate a reciclării și recuperării înseamnă că reutilizarea și reciclarea materialelor ar trebui să fie preferată valorificării energetice iar aceasta eliminării prin incinerare sau depozitare.

Am ales ca studiu de caz o societate comercială din județul Bistrița – Năsăud, S.C. RAAL S.A., deoarece este în comuna mea și sunt în cunoștință de cauză cu problemele generate de gestionarea deșeurilor. În această lucrare am folosit ca metode, în analiza critică a cunoașterii, fișe de lectură ale articolelor din literatura de specialitate, observații direct de pe teren, prelucrarea datelor și redactare. Prin această lucrare am încercat să analizez deficiențele sistemului de management al deșeurilor din județul Bistrița – Năsăud prin prisma analizei sistemului integrat de management al deșeurilor promovat global și al metodelor implicate.

Scopul acestei lucrări este să analizez impactul de mediu al deșeurilor din cadrul societații SC.RAAL S.A prin prisma analizei metodelor principale de gestionare a deșeurilor la nivel global și prezentarea stadiului actual al județului Bistrița – Năsăud în ceea ce privește managementul deșeurilor.

RELEVANȚA ȘTIINȚIFICĂ A TEMEI

În prezent, sunt în curs de derulare proiecte finanțate din fonduri europene, care prevăd dezvoltarea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor.

Progresul în îmbunătățirea gestionării deșeurilor depinde, în mod inevitabil, de continuarea drumului către o economie de piață, în care stimulentele financiare pentru reducerea cantității de deșeuri, vor avea un rol din ce în ce mai important de jucat, în care subvențiile sunt eliminate și în care consumatorii plătesc prețul real pentru energie, apă și materii prime.

Dezvoltarea de standarde și reglementări de mediu, precum și întărirea sistemului de aplicare și control, vor fi necesare pentru a preveni eliminarea ilegală a deșeurilor (de exemplu amenzi suficient de mari pentru a descuraja în mod eficient potențiala infracționalitate de mediu).

Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor implică schimbări majore ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor segmentelor societății: persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi, instituții social-economice, precum și autorități publice.

Generarea deșeurilor este indicatorul care ilustrează cel mai bine măsura interacțiunii dintre activitățile umane și mediu. Generarea deșeurilor urmează, de obicei, tendințele de consum și de producție. Creșterea producției economice, dar și gestionarea ineficientă a resurselor, conduc la generarea de cantități mari de deșeuri.

O utilizare durabilă a resurselor, evaluarea impactului asupra mediului a fiecărei activități antropice de la proiectarea produselor până la eliminarea lor sub formă de deșeuri, și revalorificarea acestora din urmă sub formă de materie secundară și energie sunt probleme ridicate la nivel global.Generarea fluxului de deșeuri este direct corelată cu activitățile de producție si consum, fapt care nu poate fi evitat, însã se pune problema epuizării resurselor, a deteriorării mediului, și mai ales a prosperității speciei umane.

De-a lungul timpului, omul a dezvoltat noi tehnici, diferite tehnologii sofisticate, cu scopul de a-și satisface nevoile primare însă nu numai, ci mergând pe ideea creșterii confortului, a dezvoltării economice. Fabricarea oricărui produs presupune generarea anumitor presiuni asupra mediului, de la consumul resurselor naturale până la eliminarea acelor părți ce nu mai pot fi utilizate denumite deșeuri.

OBIECTIVELE LUCRĂRII DE DISERTAȚIE

Obiectivul prezentei lucrări este conștientizarea, atât a individului, cât și a societății, față de managementul deșeurilor.

Studiul actual al firmei S.C. RAAL S.A. privind gestionarea deșeurilor:

Analizarea activităților desfășurate.

Analizarea tipurilor și cantităților de deșeuri.

Analizarea din punct de vedere al colectării, depozitării, valorificării și eliminării deșeurilor.

Analizarea impactului asupra mediului generat de deșeuri.

Implementarea măsurilor de îmbunătățire a sistemului de management integrat al deșeurilor.

Autoritatea competentã căreia îi revin atribuții și responsabilități pentru gestionarea deșeurilor este Ministerul Mediului și Pădurilor și alte autorități publice cu atribuții în domeniul gestionãrii deșeurilor sunt:

Ministerul Sănătății,

Ministerul Economiei și Comerțului,

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului,

Ministerul Administrației și Internelor,

Ministerul Apărării Naționale.

Capitolul 1. NOȚIUNI GENERALE DE GESTIONARE A DEȘEURILOR

Gestionarea deșeurilor sau managementul deșeurilor reprezintă procesul de administrare al deșeurilor rezultate din activitǎțile umane. Deșeul este definit în legea numărul 211/2011, privind regimul deșeurilor, ca fiind orice substanțǎ sau obiect pe care deținătorul îl aruncă ori are intenția sau obligația să îl arunce.

În plus, deșeuri sunt considerate și produsele cu termenele de garanție depǎșite, produsele uzate care nu mai au valoare de întrebuințare precum și orice rest sau gunoi menajer. Deșeul tehnologic reprezintă orice substanță rezultatǎ în urma unui proces biologic sau tehnologic care nu mai poate fi utilizatǎ ca atare în acel proces.

Clasificarea deșeurilor

Dupǎ proveniențǎ, deșeurile sunt clasificate în urmǎtoarele trei categorii:

1.1. Deșeuri municipale și asimilabile (asimilabile însemnând asemǎnǎtoare cu cele municipale ca de exemplu: deșeurile rurale) care sunt grupate în:

a. deșeuri menajere provenite din activitatea casnicǎ și deșeuri similare provenite

din magazine, hoteluri, restaurante, instituții publice etc. (hârtie, plastic, textile, ceramicǎ, metal, sticlǎ, diverse ambalaje, resturi alimentare etc.).

b. deșeuri stradale specifice cǎilor de circulație publicǎ provenite: – de la

populație (hârtii, mase plastice, resturi alimentare, sticle, ambalaje, metale etc.) – din spațiile verzi (frunze, praf) – din depunerea (sedimentarea) substanțelor solide din atmosferǎ

c. deșeuri voluminoase provenite din șantiere de construcții sau demolǎri și

deșeuri provenite de la modernizarea și întreținerea strǎzilor.

d. nǎmol orǎșenesc rezultat din stațiile de tratare a apelor uzate și menajere.

1.2. Deșeuri sanitare care provin din spitale, dispensare și cabinete medicale

reprezentând deșeurile specifice activitǎții sanitare (materiale biologice, seringi etc.).

1.3. Deșeuri de producție care sunt rezultate (a) din procesele industriale (deșeuri industriale) sau (b) din agrozootehnie (deșeuri agrozootehnice).

a) deșeurile industriale stocabile pot fi clasificate dupǎ proveniență în:

– deșeuri din industria minierǎ – sunt cele mai voluminoase și sunt constituite din fragmente de roci și minereuri sǎrace.

– deșeuri din industria energeticǎ și metalurgicǎ – conțin zguri, nǎmoluri, prafuri

și cenuși. Și aceste deșeuri sunt voluminoase.

– deșeuri industriale diverse din industria textilǎ, industria lemnului, industria alimentarǎ etc.

– deșeuri din industria chimicǎ și petrochimicǎ – sunt de regulǎ deșeuri periculoase și necesitǎ o atenție deosebitǎ deoarece pot fi inflamabile, explozive, radioactive sau toxice diverse.

Normele europene clasificǎ deșeurile industriale stocabile în:

– deșeuri industriale periculoase

– deșeuri industriale nepericuloase

– deșeuri inerte (provenite de la construcții)

– deșeuri toxice infecțioase sau radioactive (provenite din spitale)

– deșeuri industriale voluminoase (cenușile de la termocentrale).

b) deșeurile agrozootehnice sunt constituite din gunoi de grajd (dejecții animaliere), deșeuri animaliere de la abatoare și din industria cǎrnii, deșeuri vegetale de la fabricile de zahǎr, ulei etc. și deșeuri provenite de la unitǎțile agricole (coceni, paie).

2. Dupǎ gradul de toxicitate deșeurile pot fi clasificate în:

2.1. Deșeuri nepericuloase care nici nu se descompun în substanțe (sau elemente) periculoase care sǎ afecteze sǎnǎtatea populației dar care polueazǎ mediul prin cantitǎțile mari ce se acumuleazǎ în timp.

2.2. Deșeuri periculoase care sunt clasificate conform legii numărul 211/2011, privind regimul deșeurilor, în: H1 Explozive – substanțe și preparate care pot exploda sub efectul unei scântei sau care sunt mai sensibile la șocuri sau frecare decât dinitrobenzenul.

3. Dupǎ starea de agregare deșeurile pot fi solide, lichide sau gazoase.

4. Dupǎ tipul materialului constituent deșeurile pot fi:

– biodegradabile care se pot descompune sub acțiunea unor factori naturali de mediu (microorganisme, luminǎ, apǎ, și alte substanțe chimice naturale) în substanțe care se reintegreazǎ în ecosistem.

– nebiodegradabile care nu se pot descompune, în condiții naturale, în substanțe mai simple care să se reintegreze în circuitul natural. De regulă aceste deșeuri afecteazǎ ecosistemul și când sunt degradate artificial (de exemplu: materialele plastice sintetice și sticla).

– Biodegradarea se referǎ la descompunerea substanțelor organice pânǎ la bioxid de carbon și metan sub acțiunea microorganismelor biologice și în anumite condiții naturale (temperaturǎ, umiditate, pH etc.) dar tot o degradare naturalǎ suferǎ și substanțele minerale care revin în ecosistem în mod natural. Biodegradarea substanțelor organice poate avea loc în sol (compostare) sau în apǎ. Pentru substanțele vegetale, fenomenul de biodegradare reprezintǎ încheierea ciclului început prin fotosintezǎ.

Toate materialele naturale sunt biodegradabile (putrezesc) dar biodegradarea are loc decât dacǎ sunt îndeplinite condițiile adecvate acestui fenomen, altfel se formeazǎ substanțe care polueazǎ mediul înconjurǎtor.

Gestionarea deșeurilor se realizează în primul rând pentru protejarea mediului înconjurǎtor dar are și scop economic pentru economisirea resurselor naturale, care se face prin refolosirea substanțelor reciclabile sau prin valorificarea energetică a celor nerecuperabile. Gestionarea deșeurilor constǎ în colectarea, transportul, tratarea, recuperarea, depozitarea și eliminarea deșeurilor.

GESTIONAREA DEȘEURILOR INDUSTRIALE

Gestionarea deșeurilor are ca scop și economisirea unor resurse naturale prin refolosirea părților recuperabile. Deșeurile gestionate pot fi atât solide, cat și lichide sau gazoase, precum și cu diverse proprietăți (de exemplu și ca managementul deșeurilor ), se referă la educația privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea și depozitarea deșeurilor. De obicei, termenul se referă la materialele rezultate din activități umane și la reducerea efectului lor asupra mediului, sau aspectului unui habitat. Gestionarea deșeurilor are ca scop și economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea părților recuperabile. Deșeurile gestionate pot fi atât solide, cât și lichide sau gazoase, precum și cu diverse proprietăți (de exemplu radioactive), necesitând metode de tratare specifice fiecărora.

Gestionarea deșeurilor reprezintă una dintre problemele importante cu care se confruntã România în ceea ce privește protecția mediului. Aceasta se referã la activitãțile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor. Responsabilitatea pentru activitățile de gestionare a deșeurilor revine generatorilor acestora, conform principiului „poluatorul plãtește” sau dupã caz, producãtorilor, în conformitate cu principiul „responsabilitatea producătorului”.

Activitățile componente ale gestionării deșeurilor trebuie să se desfășoare cu respectarea normelor de protecție a mediului, care reflectă cerințele impuse de legislația europeană. Directivele europene transpuse în legislația românească au determinat o nouă abordare a problemei deșeurilor, acordând atenție necesității protejării și economisirii resurselor naturale, reducerii costurilor de gestiune și găsirii de soluții eficiente pentru reducerea poluării.

Protecția mediului constituie obligația și responsabilitatea autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a tuturor persoanelor fizice și juridice. Autoritățile administrației publice centrale și locale prevăd în bugetele proprii, fonduri pentru îndeplinirea obligațiilor rezultate din implementarea legislației comunitare din domeniul mediului și pentru programe de protecție a mediului. De asemenea, autoritățile publice centrale și teritoriale pentru protecția mediului colaborează în vederea realizării acestora.

La baza activităților de gestionare a deșeurilor stau câteva principii enunțate în cadrul Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor și a legislației comunitare.

principiul protecției resurselor primare – se referă la necesitatea de a minimiza și eficientiza utilizarea resurselor primare, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare;

principiul prevenirii – ierarhia deșeurilor se aplică în calitate de ordine a priorităților în cadrul legislației și al politicii în materie de prevenire și gestionare a deșeurilor, astfel: prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, alte operațiuni de valorificare, și în ultimul rând eliminarea în condiții de siguranță pentru mediu.

principiul substituției – necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, conducând astfel la minimizarea cantităților de deșeuri periculoase;

principiul subsidiarității – stabilește acordarea competențelor astfel încât deciziile în domeniul gestionãrii deșeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ față de sursa de generare;

principiul proximității – stabilește că deșeurile trebuie tratate și eliminate cât mai aproape de sursa de generare;

principiul măsurilor preliminare – aspectele principale de care trebuie ținut cont pentru orice activitate: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerințele pentru protecția mediului, alegerea și aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.

1.2. ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND GESTIONAREA

DEȘEURILOR INDUSTRIALE

La baza activităților de gestionare a deșeurilor stau câteva principii enunțate în cadrul Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor și a legislației comunitare.

Principiul protecției resurselor primare – se referă la necesitatea de a minimiza și eficientiza utilizarea resurselor primare, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare; principiul prevenirii – ierarhia deșeurilor se aplică în calitate de ordine a priorităților în cadrul legislației și al politicii în materie de prevenire și gestionare a deșeurilor, astfel: prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, alte operațiuni de valorificare, și în ultimul rând eliminarea în condiții de siguranță pentru mediu, principiul substituției – necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, conducând astfel la minimizarea cantităților de deșeuri periculoase principiul subsidiarității – stabilește acordarea competențelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deșeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ față de sursa de generare principiul proximității – stabilește că deșeurile trebuie tratate și eliminate cât mai aproape de sursa de generare principiul măsurilor preliminare – aspectele principale de care trebuie ținut cont pentru orice activitate: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerințele pentru protecția mediului, alegerea și aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.

Principalele norme legislative privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale reprezintă reglementarea modului în care se colectează, se ambalează, se depozitează temporar, se transportă și se elimină aceste deșeuri, o atenție deosebită acordându-se deșeurilor periculoase pentru a preveni astfel contaminarea mediului și afectarea stării de sănătate. Principalele acte normative care reglementează gestionarea deșeurilor rezultate în urma activităților medicale sunt:

– Directiva CE Nr. 91/689 privind deșeurile periculoase;

– Ordinul Nr. 219 din 1 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea

deșeurilor rezultate din activitățile medicale;

– HGR Nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase

– HGR Nr. 128/2002 privind incinerarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare (HGR Nr. 268/2005)

– Ordin de Ministru comun al Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor și al Ministrului Sănătății Nr. 698/940/2005 cu modificările și completările ulterioare, pentru aprobarea Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termică a deșeurilor rezultate din activitatea medicală

– HG. Nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României.

Gestionarea deșeurilor implică operațiunile de colectare, transport, valorificare și eliminare a deșeurilor, inclusiv supravegherea acestor operații si îngrijirea zonelor de depozitare după închiderea acestora.

Obiectivele prioritare ale gestionării deșeurilor sunt: prevenirea sau reducerea producerii de deșeuri și a gradului de periculozitate al acestora și reutilizarea și valorificarea deșeurilor prin reciclare ori recuperare sau orice alt proces prin care se obțin materii prime secundare, ori utilizarea deșeurilor ca sursă de energie.

Principalele norme legislative privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale, reprezintă reglementarea modului în care se colectează, se ambalează, se depozitează temporar, se transportă și se elimină aceste deșeuri.

Respectarea prevederilor legislative și îndeplinirea obligațiilor de către producători, transportatori, precum și a autorităților care se ocupă cu valorificarea, tratarea și eliminarea deșeurilor provenite din activitățile medicale, converg la realizarea obiectivelor prevăzute în sistemul național de gestionare integrată a deșeurilor.

Deșeurile medicale periculoase trebuie să fie ambalate și etichetate cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute la Art. 21 din Norma din 26.09.2007 de efectuare a activității de transport rutier de mărfuri periculoase în România, ce face parte din Hotărârea Guvernului Nr. 1175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activității de transport rutier de mărfuri periculoase în România.

Este interzisă utilizarea de către unitățile medicale a altor tipuri de ambalaje care nu prezintă documente de certificare și testare, inclusiv pentru compoziția chimică a materialului din care este realizat ambalajul, marcajul care corespunde standardelor Națiunilor Unite (UN), precum și acordul producătorului/furnizorului de ambalaje.

Este permisă utilizarea doar a ambalajelor confecționate din materiale care permit incinerarea cu riscuri minime pentru mediu și sănătate.

COLECTAREA ȘI TRANSPORTUL DEȘEURILOR

Colectarea deșeurilor menajere și stradale se face în douǎ moduri:

a) în mod tradițional în pubele sau containere, care sunt basculate cu ajutorul autogunoierelor care pot fi echipate și cu instalații de compactare (mǎrunțire) a gunoiului.

b) diferențiat de cǎtre servicii speciale de colectare selectivǎ a deșeurilor. Colectarea selectivǎ a deșeurilor are drept scop reciclarea materialelor refolosibile. Pentru aceasta este necesarǎ o precolectare a deșeurilor care se realizeazǎ direct de populație în recipiente diferite pentru fiecare categorie de deșeu reciclabil și anume: hârtie, mase plastice, sticlǎ, textile, cauciuc, metale, electronice, resturi alimentare și alte produse biodegradabile etc. dar și pentru deșeuri nereciclabile. Recipientele cu aceste destinații sunt colorate diferit și etichetate cu tipul exact de deșeu care poate fi colectat în ele.

Colectarea celorlate tipuri de deșeuri (voluminoase din construcții, sanitare, de producție) se face organizat de cǎtre unitǎțile care le genereazǎ, în mod specific pentru fiecare categorie de deșeu.

Transportul deșeurilor începe dupǎ colectarea acestora și se încheie dupǎ predarea deșeurilor la locurile de depozitare, la instalațiile de tratare sau la cele de incinerare. Transportul deșeurilor trebuie fǎcut cu mașini specializate care sǎ asigure de preferințǎ un sistem închis pentru o cât mai bunǎ protecție a sǎnǎtǎții publice și a mediului. Transportul la distanțǎ mare se poate face și pe cale feroviarǎ sau navalǎ.

TRATAREA ȘI ELIMINAREA DEȘEURILOR

Tratarea deșeurilor constǎ în toate operațiile de transformare a deșeurilor în vederea:

• epurării (depoluării) aerului și apei •

valorificǎrii deșeurilor recuperabile

• reducerii toxicitǎții deșeurilor toxice

• eliminǎrii deșeurilor nebiodegradabile.

Metodele de tratare a deșeurilor sunt foarte numeroase și depind de natura, de starea de agregare și de locul de proveniențǎ a deșeurilor.

Tratarea deșeurilor poate fi fǎcutǎ la locul de producere a deșeurilor (deșeuri industriale și de la automobile) sau în alte locuri special amenajate și echipate cu instalații corespunzǎtoare (ca de exemplu tratarea apelor uzate menajere).

Tratarea și eliminarea deșeurilor trebuie fǎcutǎ prin metode care sǎ nu pericliteze sǎnǎtatea oamenilor și care sǎ nu fie dǎunǎtoare pentru mediu. Eliminarea deșeurilor se face prin incinerare sau prin depozitare în vederea degradǎrii eventual dupǎ o prealabilǎ tratare. Conform legii numărul 211/2011, privind regimul deșeurilor, sunt 15 operațiuni de eliminare a deșeurilor:

D1 – Depozitare pe sol și în sol (în depozite de deșeuri).

D2 – Tratarea în sol (de exemplu biodegradarea deșeurilor lichide sau a nǎmolurilor depozitate în sol).

D3 – Injectare la adâncime (de exemplu injectarea deșeurilor care pot fi pompate în puțuri, domuri de sare sau falii geologice naturale etc.).

D4 – Descǎrcare pe suprafețe (de exemplu: descǎrcarea de deșeuri lichide sau nǎmoluri în puțuri, iazuri sau lagune).

D5 – Descǎrcare în loc de descǎrcare special amenajat (de ex: depunerea deșeurilor în celule etanșe separate, acoperite și izolate unele de altele).

D6 – Evacuare în mediu acvatic exceptând mǎrile și oceanele.

D7 – Evacuare în mǎri și oceane inclusiv îngroparea în subsolul marin.

D8 – Tratare biologicǎ având ca rezultat compuși sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricǎreia dintre operațiunile D1 – D7 și D9 – D12.

D9 – Tratare fizico-chimicǎ având ca rezultat compuși sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricǎreia dintre operațiunile. D1 – D8 și D10 – D12 (de exemplu: evaporare, uscare, calcinare).

D10 – Incinerare pe sol.

D11 – Incinerare pe mare.

D12 – Depozitare permanentǎ (de exemplu: amplasarea de containere într-o minǎ).

D13 – Amestecare sau mixare înainte de efectuarea oricǎreia dintre operațiunile D1 – D12.

D14 – Reambalare înaintea oricǎreia dintre operațiunile D1 – D13.

D15 – Stocare în așteptarea oricǎreia dintre operațiunile D1 – D14 (excluzând stocarea temporarǎ, pânǎ la colectare, la locul unde se produc deșeurile). (http://editurauniversitaria.ucv.ro/notiuni-de-gestionarea-deseurilor-si-chimia materialelor/rasfoire).

Metodele de tratare a deșeurilor se pot clasifica în patru categorii principale:

1. metode mecanice

2. metode fizico-chimice

3. metode biologice

4. metode termice.

Capitolul 2. STUDIU DE CAZ – S.C RAAL S.A.

2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII

S.C. RAAL S.A. (Radiatoare de Aluminiu) Bistrița este o companie producătoare de echipamente și sisteme de răcire din România. Compania a fost înființată în anul 1991 ca societate pe acțiuni, prin desprinderea din compania I.U.T. Bistrița. Din 1995, compania s-a privatizat, acționarii fiind reprezentați de salariații companiei în proporție de 93%, restul acțiunilor fiind deținute de SIF Banat–Crișana. Ponderea exportului reprezintă aproximativ 98% din totalul cifrei de afaceri a RAAL, principalii parteneri de afaceri ai companiei fiind grupurile JCB, Caterpillar, Atlas Copco, Class, Visteon, John Deere, Komatsu, Kion, Voith, AGCO, Ingersoll Rand. Veniturile companiei au fost de 45 milioane euro în anul 2019.

S.C. RAAL S.A. este un producător de sisteme de răcire complete și schimbătoare de căldură realizate din aliaje de aluminiu și oțel inoxidabil, în construcții brazate: radiatoare, răcitoare de ulei, răcitoare de aer, condensatoare, răcitoare combinate, destinate pentru agricultură,construcții, echipamente industriale și auto.

Fig. 1 S.C. RAAL S.A., vedere de ansamblu (sursa: www.raal.ro)

S.C. RAAL S.A. beneficiază de propria experiență de 25 de ani în producția de sisteme complete de răcire. Este o companie integrată, care își desfășoară activitatea principală în site-uri de producție în România, în Bistrița și Prundu Bârgăului, după cum urmează:

Procesul de fabricație a schimbătoarelor de căldură din aluminiu cu 6 linii de brazare folosind tehnologia Nocolok;

Procesul de fabricație a schimbătoarelor de căldură din oțel inoxidabil, cu un cuptor în vid pentru brazare oțel inoxidabil.

Fabricarea de structuri metalice, ca părți ale sistemelor de răcire RAAL precum și sprijinirea activităților de: design de produs, de calcul și de simulare, testare și validare de produse, magazin de prototip.

S.C. RAAL S.A. are filiale în Italia, Țările de Jos, Germania, Statele Unite ale Americii.

Fig. 2 Domenii de activitate S.C. RAAL S.A. (sursa: www.raal.ro)

2.2. ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE

Activitatea desfășurată

Scopul firmei S.C. RAAL S.A. BISTRITA este realizarea unor activități economice care se desfășoară în 3 hale de producție conform obiectului de activitate al societății, precum și realizarea de profit. Secțiile de producție: Sectia Hala nr.1 și Sectia Hala nr.3 sunt destinate producerii schimbătoarelor de căldură din aluminiu iar Serviciul Pregătirea Fabricației care funcționează în cadrul Secției Hala nr.2 produce ștanțe, dispozitive, matrițe etc.

Descrierea procesului tehnologic

Realizarea schimbătoarelor de căldura presupune parcurgerea următoarelor etape:

– proiectarea și lansarea în fabricație a produselor;

– respectarea tuturor fazelor/operațiilor din fluxul tehnologic de fabricație.

Proiectarea și lansarea în fabricație a schimbătoarelor de căldură este asigurată de către Direcția Tehnică din RAAL SA Bistrița.

Materia primă aprovizionată (aluminiu și aliajele din aluminiu sub formă de table, folii, profile, bare, țevi, tuburi, sârmă), compușii chimici de fluxare, degresare, vopsire, ungere și alte materiale auxiliare achiziționate sunt recepționate cantitativ și calitativ la intrarea acestora în firma SC RAAL SA Bistrița. Materialele admise la recepție se depozitează în depozitele și magaziile aferente în vederea utilizării.

Debitare și execuție repere

Pentru prelucrare tabla din aluminiu se umectează cu ulei emulsionabil Milform 6230 (concentrație de 5%) ambalat în canistre de plastic de 20 litri/buc. depozitate pe amplasament într-un loc special amenajat prevăzut cu tăvi de retenție și material absorbant. Lubrifiantul Milform 6230 este un lubrifiant sintetic, miscibil cu apă, având în compoziție 70% apă și 30% alte substanțe: anticorozivi, emulgatori anionici și neionici, trietanolamina care se aprovizionează în butoaie metalice de 200 kg/buc. Butoaiele metalice se depozitează în Magazia de lubrifianți iar pentru prevenirea poluărilor accidentale magazia este dotata cu tăvi de retenție și material absorbant. Lubrifiantul se transvazează din butoi în canistre de plastic, se transportă la locul utilizării respectând prevederile Fisei Tehnice de securitate.

Formare aripioare

Secțiile de producție au sectoare proprii pentru execuția aripioarelor sau a elementelor de transfer termic.

Curățire repere

Operația de curățire a suprafețelor reperelor înainte de montajul acestora în vederea fluxării și brazării, are ca scop înlăturarea urmelor de grăsimi, praf, oxizi sau alte substanțe contaminante de pe suprafețele reperelor ce intră în componența schimbătoarelor de căldură din aluminiu.

Montaj

RAAL are sector propriu de montaj repere pentru următoarele tipuri de schimbătoare de căldură: răcitoare de apă, răcitoare aer supraalimentare, condensatoare, răcitoare de ulei tip shell. În acest sector se obțin matricile care sunt părți componente ale unui produs și produse asamblate în totalitate cu toate părțile componente prevăzute în documentația de execuție.

Fluxare – Uscare

După operația de montaj, ansamblele/subansamblele sau unele repere complexe sunt preluate în acest sector unde se pregătesc pentru următoarele operații: fluxare, uscare și brazare.

Operația de fluxare are ca scop încărcarea tuturor suprafețelor cu suspensie apoasă de fluxuri de brazare și apă demineralizată în diverse proporții în funcție de produsele fluxate.

Linia de fluxare prin imersie

Metoda de fluxare prin imersie se pretează la răcitoarele de ulei și operația se realizează într-o baie (capacitate de 1300 kg.) care conține o suspensie apoasă de flux.

Linia de fluxare prin inundare

Metoda de fluxare prin inundare se pretează pentru răcitoarele de apă și condensatoare. Instalația este compusă din cuvă. Operația de fluxare se realizează într-o baie (capacitate de 100 kg.) cu agitare mecanică din care soluția apoasă de flux este pompată într-un jgheab prevăzut cu un tub cu fantă pe unde curge soluția care este direcționată către produse iar cu ajutorul unor cuțite se formează o pelicula ce se distribuie uniform pe radiatoarele aflate sub jgheab pe o bandă transportoare.

Linia de prefluxare – uscare repere

Prefluxarea și uscarea se aplică reperelor din aluminiu (casete, distanțieri, pereți intermediari, pereți laterali, tubulaturi, grătare, colectori) care intră în componența schimbătoarelor de căldură din aluminiu pentru tractoare, înainte de operația de montaj și brazare.

Brazarea orizontală

Brazarea este o metodă de îmbinare prin care se formează o legătura metalurgică permanentă între componentele (reperele) de îmbinat cu ajutorul unui material de aport la temperaturi mai mari de 4500C. Compoziția aliajului de aport este astfel aleasă încât temperatura de topire a acestuia să fie mai mică decât intervalul de topire al materialului de bază și mai mare decât intervalul de topire al fluxului.

Finalizare

Finalizarea ansamblelor/subansamblelor din care sunt compuse schimbătoarele de căldură constă în echiparea acestora cu toate elementele prevăzute în documentația de execuție. În cadrul operației de finalizare o importanță deosebită o are operația de sudură, operație ce se execută cu aparate de sudură în argon prin procedeul WIG și procedeul MIG/MAG.

Vopsire

Pentru schimbătoarele de căldură care necesită vopsire, operația se execută în instalațiile de vopsire în câmp electrostatic conform documentației tehnice și respectând prevederile instrucțiunilor de lucru vopsire cu pulberi epoxi-poliesterice linie continuă; vopsire cu pulberi epoxi-poliesterice linie semicontinuă; instrucțiunile de lucru privind reglajele instalațiilor și instrucțiunile de lucru care descriu regimurile de vopsire.

Atelierul de ambalare-expeditie care se află în Sectia Hala nr. 3 preia radiatoarele finalizate în Secția nr. 1 și Secția nr. 3 și le ambalează pe tipuri de produse și pe clienți în cutii de carton puse pe paleți sau lăzi de lemn. Unele produse se ambalează individual în cutii de carton care se introduce în lăzi de lemn sau lăzi de metal asigurate de client. Alte produse se ambalează pe paleți sau pe tipuri de produse sau mai multe tipuri în același ambalaj dacă este bine pentru client.

Atelierul de tâmplărie produce lăzi de lemn cu placaj și paleți de lemn pentru sectorul de ambalare.

Transport:

– mijloacele de transport utilizate în activitate: pentru bunul mers al activității (aprovizionare, desfacere, servicii și alte deplasări între locații–delegați străini, cadre tehnice RAAL, cadre din conducerea sau administrația RAAL) SC RAAL SA Bistrița utilizeză autoturisme și autoutilitare. Alimentarea mijloacelor de transport se face în benzinării iar întreținerea în service. În RAAL nu există pe stoc combustibil și piese de schimb auto și nici anvelope, filtre sau alte piese uzate.

– transportul produselor finite de la SC RAAL SA Bistrița către clienți se face numai cu mijloace de transport auto care intră pe teritoriul firmei și preiau produsele ambalate. Transportatorii sunt selectați în conformitate cu instrucțiunea de lucru, evaluarea transportatorilor în funcție de criteriile stabilite de RAAL: cost, performanțe livrare, serviciu oferit și calitatea serviciului (autorizații, dotări, capacitate de transport, verificare tehnică, garanții, asigurări).

TIPURI ȘI CANTITĂȚI DE DEȘEURI

În urma desfășurării activității de către S.C. RAAL S.A. în anul 2019 au rezultat următoarele tipuri și cantități de deșeuri industriale, după cum urmează în tabelul de mai jos:

2.4. GESTIONAREA DEȘEURILOR GENERATE DE S.C. RAAL S.A.

2.4.1. Colectarea deșeurilor

Depozitarea/manipularea deșeurilor (aluminiu, fier vechi, șpan, emulsie uzată, deșeuri menajere, nămoluri, vopsea pulbere și alte deșeuri provenite din procesul tehnologic) se efectuează de către personal instruit și în locuri special amenajate pentru depozitarea acestora pe sortimente în containere metalice etanșe, containere de plastic, lăzi și paleți de lemn, butoaie de metal, saci de plastic închiși etanș etc.

În zonele de stocare temporară și în cele de încărcare–descărcare există mijloace de prevenire a poluărilor accidentale: material absorbant, tăvi de retenție, ambalaje de rezervă etc. și o preocupare permanentă a personalului pentru a evita scurgerile care ar putea fi generate de deteriorarea unor ambalaje sau de manipulări necorespunzătoare.

Sursele posibile de poluare a solului sunt reprezentate de:

depozitarea/manipularea compușilor chimici, uleiuri și alte materiale;

activitatea de debitare tablă de oțel;

activitatea de producere ambalaje din lemn;

depozitarea/manipularea deșeurilor;

activități de încărcare-descărcare materiale în mijloacele auto;

activități de întreținere–reparații mașini–unelte, utilaje și instalații tehnologice;

evacuarea apelor uzate tehnologic;

prelucrare aluminiu în secțiile și atelierele de producție ale societății;

prelucrare oțeluri în secția de pregătire a fabricației;

activități de mentenanță și administrative;

curățire repere, fluxare matrici și vopsire;

depozitare materie primă și materiale auxiliare;

cabinet medical.

Modul de gestionare a deșeurilor respectă prevederile legale aplicabile pentru fiecare tip de deșeu:

Deșeurile metalice neferoase (aluminiu și aliajele din aluminiu) rezultă ca deșeu tehnologic din procesul de fabricație, începând cu faza de debitare materiale aluminiu, prelucrare repere, montaj repere, finalizare produse. Reperele respinse la recepție, produsele neconforme sau returnate de la clienți și care nu se mai pot corecta sau recupera, devin deseuri.

Deșeurile generate în secția de producție sub formă de șpan, table, bare, profile, sârme, semimatrici, repere și produse neconforme se depun la gospodăria de deșeuri a firmei. Depozitarea provizorie pe platforma de deșeuri se face vrac, în containere metalice, pe paleți și lăzi de lemn. Șpanul și resturile de tablă se balotează și se depozitează pe paleți de lemn în vederea valorificării cu firme autorizate.

Deșeurile metalice feroase rezultă ca deșeu tehnologic din procesul de pregătire fabricație (prelucrare oțeluri în vederea producerii de SDV-uri) și din activitatea de casări instalații și utilaje.

Deșeurile de oțel se depozitează provizoriu pe platforma betonată, în containere metalice în vederea valorificării cu firme autorizate.

Deșeurile de lemn rezultate din dezmembrarea lăzilor care nu se mai pot reutiliza se trimit la Punctul de lucru RAAL–PB din Prundu–Bârgăului unde este tocat și utilizat ca materie primă pentru centrala termică pe lemne existentă în această locație.

Rumegușul rezultat din prelucrarea lemnului se utilizează de RAAL ca și combustibil la Centrala Termică care funcționează în cadrul Punctului de lucru RAAL Prundu–Bârgăului împreună cu deșeul de lemn sus menționat.

Uleiurile uzate se colectează în recipienți de plastic și butoaie de tablă (200 litri) la efectuarea schimbului, se adună pentru depozitare provizorie într-un loc special amenajat la atelierul de întreținere.

La efectuarea schimbului de ulei la mașinile–unelte, operatorii sunt instruiți ca manipularea și transportul acestuia de la locul generării la depozitarea provizorie să se facă cu multă atenție și să se utilizeze material absorbant ecologic pentru prevenirea poluării.

Emulsiile uzate se colectează în butoaie de tablă (200 kg), se depozitează provizoriu la locul unde se generează, și trimestrial se predau unui agent economic autorizat cu preluarea, transportul, stocarea temporară și eliminarea finală a acestora.

Șlamurile se colectează la locul generării: sectorul de curățire repere și sectorul fluxare. Șlamurile colectate în stare umedă rămân circa 30-40 zile în cuvele unde acestea sunt stocate în vederea deshidratării naturale, pe urmă se așează în tăvi de retenție, se trec prin cuptorul de uscare (circa 2000C) și astfel complet deshidratate după răcire se ambalează în saci de plastic rezistenți, aceștia se introduc în saci de hârtie care sunt ambalaje recuperate în urma utilizării fluxurilor de brazare. După ambalare se etichetează și se depozitează provizoriu pe amplasament, pe paleți de lemn în locuri uscate. Când pe paleți se completează întreaga cantitate de deșeu, acesta se înfoliază, se cântărește și se predă unei firme autorizate care asigură colectarea, transportul și depozitarea în vederea eliminării finale a deșeurilor.

Vopsea pulbere se colectează în saci de polietilenă în care a fost ambalată inițial vopseaua pulbere epoxipoliesterică utilizată și se ambalează în cutiile de carton rezultate tot de la ambalarea vopselei. Cutiile cu deșeu de vopsea pulbere se așează pe un palet de lemn, se înfoliază, se etichetează și se depozitează provizoriu pe amplasament până la eliminarea acestuia cu agentul economic autorizat.

Nămolul mașini-unelte rezultat în urma curățării mașinilor unelte din Secția Pregătirea Fabricației (Hala nr.2) se colectează în amestec cu emulsia uzata, se separă de emulsie, se ambalează în saci de rafie și se depozitează pe amplasament pană la eliminarea finală. Sacii de rafie se așează pe un grătar de lemn așezat în tava de retenție pentru eventualele scurgeri de emulsie ce pot să apară până la eliminarea cu o firmă autorizată.

Deșeurile medicale se generează la Cabinetul medical unde există punct de colectare deșeuri medicale prevăzut cu ambalaje adecvate puse la dispoziție de către beneficiar (sac de plastic și cutie de carton), cutiile se stochează provizoriu într-o pubelă de plastic până la preluarea acestora de către o firmă autorizată. Aceste deșeuri se ridică lunar iar la fiecare transport se întocmesc documentele justificative de efectuare a serviciilor de predare/primire a deșeurilor completate și stampilate de părți.

Echipamentele electrice și electronice generate în urma casării unor echipamente electrice și a unor componente din sistemul informatic al RAAL sunt stocate provizoriu la locul unde se generează (birouri, secții, ateliere) sau la Magazia de SDV-uri. O data pe an se elimină la Centrul Permanent de Colectare al Municipiului Bistrița.

Deșeurile menajere generate în sectoarele de activitate din RAAL se colectează în punctele de colectare amenajate și dotate cu pubelele de plastic prevăzute cu saci menajeri. Sacii cu deșeuri menajere se depun în containerele de plastic de pe platforma de deșeuri special amenajată pentru gospodărirea acestora.

Deșeurile de hârtie și carton generate în sectoarele de activitate, ambalaje rezultate de la aprovizionarea diverselor materiale, se colecteazã într-un container metalic și se predau unei firme autorizate în vederea valorificãrii.

Deșeuri și ambalaje din material plastic generate în sectoarele de activitate, ambalaje rezultate de la aprovizionarea diverselor materiale, se colecteazã într-un container metalic și se predau unei firme autorizate în vederea valorificãrii.

2.4.2. Transportul deșeurilor

Prin transportul deșeurilor se înțelege totalitatea proceselor care încep după colectarea deșeurilor și se încheie cu predarea acestora la instalațiile de reciclare, tratare și/sau eliminare a acestora. Transportul deșeurilor este de două feluri: transport la distanță mică și transport la distanță mare. După colectarea deșeurilor de la locul la care acestea au fost generate urmează transportul la distanță mică la instalația de reciclare tratare și/sau eliminare a deșeurilor care se găsește în apropiere sau la o stație de transfer. De la stația de transfer deșeurile ajung prin transportul la distanță mare la o instalație centrală de reciclare, tratare și/sau eliminare.

Din punct de vedere al gradului de încărcare există 3 tipuri de transport: transport plin, transport gol și transport intermediar. Un transport intermediar apare atunci când un autovehicul de colectare nu are de unde să fie încărcat la maxim într-o zonă de colectare.

Autovehiculele de colectare și transport al deșeurilor sunt camioane cu recipiente speciale, care se încarcă direct sau camioane pe care se pot monta pentru transport containere de capacitate mare care se montează deja încărcate. Acestea din urmă se pot folosi atât pentru transportul la distanțe mici cât și la distanțe mari. Un autovehicul poate fi utilizat dacă respectă anumite condiții constructive ca de exemplu dimensiuni ale containerului de încărcare și încărcarea maximă pe fiecare axă.

O condiție principală impusă autovehiculelor de colectare este să poată încărca cât mai multe deșeuri. Mărirea din ce în ce mai mult a capacității autovehiculelor este limitată de greutatea maximă admisă și de ușurința de manevrare a autovehiculului.

La fixarea dimensiunii vehiculului de colectare și transport se vor avea în vedere:

încărcătura utilă;

distanța către stația de transfer sau la stația de reciclare, tratare și/sau eliminare;

sistemul de recipiente;

topografie, limitările și dificultățile în traficul rutier;

lățimea drumurilor pe distanțele parcurse de vehiculele de colectare sau de transport;

timpul de lucru zilnic și pauzele angajaților;

mărimea echipei de colectare a deșeurilor.

Modul de încărcare depinde de mijlocul de transport folosit. Transportul la distanță se poate face pe căi rutiere, navale sau feroviare. Predarea deșeurilor se face de regulă cu autovehicule rutiere. Și transportul la distanță a deșeurilor este indicat a se face de regulă pe căi rutiere. În cazul transportului rutier containerele de capacitate mare montate pe vehicul se încarcă direct.

În cazul transportului feroviar containerele de capacitate mare deja încărcate sunt preluate de un pod rulant și așezate pe vagonul trenului. La destinație de obicei acestea sunt reîncărcate în camioane, pentru a ajunge mai ușor la depozitul de deșeuri sau la instalația de reciclare, tratare și/sau eliminare.

În anul 2019 S.C. RAAL S.A. a transportat deșeuri feroase la societățile de depozitare și reciclare a deșeurilor, după cum urmează în tabelul de mai jos:

2.4.3. Valorificarea deșeurilor

Reciclarea deșeurilor a ajuns să fie o problemă de maximă importanță pentru salubritatea generală a Terrei, amploarea fenomenului condiționând în mare parte dezvoltarea economică. Explozia industrială a secolului XX și în special a celei de-a doua jumătate a acestui secol a dus la intensificarea industriei, a agriculturii, la creșterea, dezvoltarea și diversificarea consumului de bunuri materiale și de alimente, cauzând creșterea proporțională a cantității de deșeuri și reziduuri.

RAAL a identificat cerințele legale aplicabile la specificul activității și s-a aliniat acestor cerințe (a reglementat activitățile cu impact asupra mediului, a asigurat dotările necesare pentru ținerea sub control a indicatorilor de calitate a factorilor de mediu) prin:

respectarea planurilor de combatere și prevenire a poluărilor accidentale;

activitatea de monitorizare a indicatorilor de calitate ai apei, aerului, solului;

colectarea selectivă a deșeurilor în vederea valorificării cu firme autorizate și evidența gestiunii acestora;

valorificarea ambalajelor;

neutralizarea apelor uzate tehnologic;

modul de gestionare a substanțelor și compușilor chimici utilizați în procesul tehnologic.

RAAL se preocupă permanent de economia de resurse naturale prin asimilarea de tehnologii moderne, performante și ecologice.

Din perspectiva reciclării, aluminiul și aliajele sale sunt materiale ideale, întrucât numărul reciclărilor fără deteriorări semnificative ale calității este unul indefinit. În condițiile în care datele oficiale ne arată că pentru fabricarea unui produs se economisește între 74% și 95% din energia necesară realizării aceluiași produs din resurse primare, retopirea aluminiului ne ajută să reducem cu 95% mai puțină energie decât producția primară a metalului, adică procentul maxim.

Cu alte cuvinte, reciclarea aluminiului nu poate decât să aducă beneficii imense societății scăzând costul de producție pentru un număr imens de produse pe care le folosim zi de zi.

În Europa, procentul de recuperare a deșeurilor de aluminiu variază între 40 si 70% și chiar mai multe în Elveția și Țările Scandinave.

Media europeană pe cap de locuitor de deșeuri de aluminiu este de 175 de kilograme, în Grecia și Finlanda înregistrându-se cote mai mici de 100 de kilograme pe cap de locuitor. Irlanda și Franța depășesc nivelul de 200 de kilograme.

Deșeurile metalice neferoase (aluminiu si aliajele din aluminiu)– 142 tone/an

Fig. 3 – 4 Platou de depozitare temporară metale neferoase

sub formă de șpan, table, bare, profile, sârme, semimatrici, repere și produse neconforme se depun la gospodăria de deșeuri a firmei în vederea valorificării cu firme autorizate – se vând la firme autorizate să le valorifice: SC STANDARD INDUSTRY SRL Vâlcea, SC BIA COM NEF-TIM SRL Slatina, SC PRODAL SRL Slatina, SC SINPROD SRL Slatina.

În momentul livrării fiecare ladă/ palet/ container se cântărește, se întocmește avizul de expediție și factura pe cantitatea cântărită. Fiecare transport al deșeurilor este însoțit de un formular de încărcare-descărcare deșeuri completat cu datele de identificare al RAAL, al transportatorului și al beneficiarului. Formularul înregistrat într-un registru de evidență însoțește transportul de deșeuri la destinație.

Fig. 5 Depozitare provizorie Fig. 6. Depozitare provizorie

deșeuri feroase și neferoase deșeuri feroase

Deseurile metalice feroase – 29 tone/an – rezultă ca deșeu tehnologic din procesul de

pregătire a fabricație și din activitatea de casări instalații și utilaje și se depozitează provizoriu în containere metalice în vederea valorificării cu firme autorizate: SC REDIVIVUS TAWIL GROUP SRL Bistrița. Având în vedere că aceste deșeuri se depozitează în containerele metalice ale SC REDIVIVUS TAWIL GROUP SRL Bistrița (beneficiarul), livrarea deșeurilor se face cu mijlocul de transport special al acestuia, deșeul este cântărit la beneficiar în prezența delegatului RAAL care după cântărire trece cantitatea netă de deșeu pe formularul de încărcare-descărcare deșeuri completat cu datele de identificare al RAAL, al transportatorului și al beneficiarului.

Paleții de lemn se refolosesc de către RAAL la diverse depozitări în secțiile de producție: semifabricate (repere, matrici), produse finite și alte materiale.

Lăzile din lemn pe măsură ce se golesc de materia primă se preiau în sectorul tâmplărie RAAL unde se dezmembrează și se refolosesc la confecționarea lăzilor pentru ambalarea schimbătoarelor de căldură.

Deșeurile de lemn rezultate din dezmembrarea lăzilor care nu se mai pot reutiliza se trimit la Punctul de lucru RAAL-PB din Prundu–Bârgaului unde sunt tocate și utilizate ca materie primă pentru centrala termică pe lemne existentă în această locație.

Rumegușul :

Rezultat din prelucrarea lemnului se utilizează de RAAL ca și combustibil la Centrala Termică care funcționează în cadrul Punctului de lucru RAAL Prundu–Bârgaului împreună cu deșeul de lemn sus menționat.

Fig. 7 Depozitare temporară rumeguș

Uleiurile uzate de tip H – 0,8 tone/an – se colectează în recipienți de plastic și butoaie de tablă (200 litri), se adună pentru depozitare provizorie într-un loc special amenajat la atelierul de întreținere. Uleiul colectat se valorifică astfel:

– 0,2 tone/an se utilizează în sectorul de tratamente termice de la Secția Preg. Fabric. unde periodic se completează bazinul cu ulei;

– 0,6 tone/an se predau la o firmă specializată: SC ECOMASTER Ploiești conform unui acord de colaborare.

Uleiurile uzate de tip M – 0,15 tone/an se colectează în recipienți de plastic și butoaie de tablă, se depozitează provizoriu la atelierul de întreținere într-un loc special amenajat prevăzut cu tăvi de retenție pentru prevenirea poluării.

Uleiul colectat se predă la firme specializate în valorificarea uleiurilor uzate — SC ECOMASTER Ploiești, conform acordului de colaborare însoțit de documentele legale de transport (formular de expediție transport deșeuri periculoase) completate cu datele RAAL în calitate de generator și ECOMASTER Ploiești – punct de lucru Sibiu în calitate de transportator și valorificator. Fiecare transport se înregistrează de către RAAL în registrul de evidență transport deșeuri.

La efectuarea schimbului de ulei la mașinile – unelte, operatorii sunt instruiți ca manipularea și transportul acestuia de la locul generării la depozitarea provizorie să se facă cu multă atenție și să se utilizeze material absorbant ecologic pentru prevenirea poluării.

2.4.4. Eliminarea deșeurilor

Conform Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor, producătorii de deșeuri și deținătorii de deșeuri au obligația să supună deșeurile care nu au fost valorificate unei operațiuni de eliminare în condiții de siguranță, îndeplinind cerințele art. 20. din sus amintita lege, și anume:

Gestionarea deșeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană și fără a dăuna mediului, în special:
a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
Operatorii economici autorizați din punctul de vedere al protecției mediului pentru activitatea de eliminare a deșeurilor au următoarele obligații:
a) să asigure eliminarea în totalitate a deșeurilor care le sunt încredințate;
b) să folosească cele mai bune tehnici disponibile și care nu implică costuri excesive pentru eliminarea deșeurilor;
c) să amplaseze și să amenajeze instalația de eliminare a deșeurilor într-un spațiu și în condiții stabilite de autoritățile teritoriale pentru protecția mediului competente;
d) să introducă în instalația de eliminare numai deșeurile menționate în autorizația emisă de autoritățile competente și să respecte tehnologia de eliminare aprobată de acestea.
Abandonarea deșeurilor este interzisă.
Eliminarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate în acest scop este interzisă.

În urma activității desfășurate, S.C. RAAL S.A. generează și deșeuri care nu pot fi reciclate și necesită eliminare finală. Voi enumera mai jos aceste tipuri de deșeuri:

Emulsia uzată – 1,8 tone/an – se colectează în butoaie de tablă (200 kg), se depozitează provizoriu la locul unde se generează, și trimestrial se predau unui agent economic autorizat cu preluarea, transportul, stocarea temporară și eliminarea finală a acestora. RAAL elimină emulsia uzată cu agentul economic autorizat SC APISORELIA SRL Piatra Neamț pe baza unu contract de prestări servicii. Firma preia emulsia uzată după ce înainte RAAL întocmește și înregistrează formularul de expediție deșeuri periculoase

Fig. 8 Platou depozitare temporară uleiuri, emulsii uzate, nămoluri

La destinație, după efectuarea recepției emulsia uzată este stocată temporar până la efectuarea eliminării finale, inițial formularul este vizat de destinatar (SC APISORELIA SRL Piatra Neamț) pentru stocarea temporară în vederea eliminării finale care este asigurată de SC ECOLIS Săvinești.

Deșeurile de degresare, deșeurile de pulberi de acoperire și șlamurile se colectează la locul generării. Șlamurile colectate în stare umedă rămân circa 30-40 zile în cuvele unde acestea sunt stocate în vederea deshidratării naturale, pe urmă se așează în tăvi de retenție, se trec prin cuptorul de uscare (circa 2000C) și astfel complet deshidratate după răcire se ambalează în saci de plastic rezistenți, aceștia se introduc în saci de hârtie care sunt ambalaje recuperate în urma utilizării fluxurilor de brazare.

După ambalare se etichetează și se depozitează provizoriu pe amplasament, pe paleți de lemn în locuri uscate. Când pe paleți se completează întreaga cantitate de deșeu, acesta se înfoliază, se cântărește și se predă unei firme autorizate care asigură colectarea, transportul și depozitarea în vederea eliminării finale a deșeurilor –– SC APISORELIA SRL Piatra Neamț.

La livrare se intocmesc documentele legale de transport avizate de SC APISORELIA SRL Piatra Neamț în calitate de transportator, de SC ECOLIS SAVINESTI pentru stocare temporară în vederea eliminării finale și periodic de eliminatorul final: SC VIVANI SALUBRITATE SA Slobozia și SC EUROSAL TRADE SRL Târgu Neamț.

Ambalajele din plastic contaminat – 0,020 kg/an – se colectează în sectorul brazare, se stochează temporar pe amplasament ambalate în saci de hârtie până la predarea acestora unei firme autorizate pentru stocare și eliminare finală – SC APISORELIA SRL Piatra Neamț.

Vopseaua pulbere – 2,7 tone/an – rezultată din procesul tehnologic de vopsire a schimbătoarelor de căldură se colectează în saci de polietilenă în care a fost ambalată inițial vopseaua pulbere epoxipoliesterică utilizată ți se ambalează în cutiile de carton rezultate tot de la ambalarea vopselei.

Fig. 9 Platou depozitare temporară vopsea pulbere

Cutiile cu deșeu de vopsea pulbere se așează pe un palet de lemn, se înfoliază, se etichetează și se depozitează provizoriu pe amplasament pană la eliminarea acestuia cu agentul economic autorizat SC APISORELIA SRL Piatra Neamț.

Deșeuri medicale – 0,012 tone/an – se stochează provizoriu într-o pubelă de plastic pană la preluarea acestora de o firmă autorizată — SC BIO-PAK SRL Baia Mare. Aceste deșeuri se ridică lunar iar la fiecare transport se întocmesc documentele justificative de efectuare a serviciilor de predare/primire a deșeurilor.

Echipamentele electrice și electronice – 0,500 tone/an – sunt stocate provizoriu la locul unde se generează (birouri, secții, ateliere) sau la Magazia de SDV-uri. O data pe an se elimină la Centrul Permanent de Colectare al Municipiului Bistrița: RoRec.

Deșeurile menajere – 342 mc/an – se colectează în punctele de colectare amenajate și dotate cu pubelele de plastic prevăzute cu saci menajeri. Sacii cu deșeuri menajere se depun în containerele de plastic de pe platforma de deșeuri special amenajată pentru gospodărirea acestora.

Fig. 11 Depozitare temporară deșeuri menajere

Eliminarea acestor deșeuri este efectuată de firma de salubritate locală SC URBANA SA Bistrița. Deșeurile menajere se elimină conform unui grafic stabilit.

Deșeurile generate din activitatea SC RAAL SA Bistrița se înregistrează lunar în Evidența gestiunii deșeurilor în conformitate cu Hotărârea Guvernului Nr.856 / 02.09.02

Deșeuri de hârtie și carton – 21,626 tone/an :

Rezultate din activitatea internã a firmei, de la aprovizionarea diverselor materiale, se colecteazã într-un container metalic și se predau unei firme autorizate SC. MARCELA COMPANY în vederea valorificãrii, transportul materialelor mai sus mentionate fiind asigurat de firma respectivã.

Fig. 12 Depozitare temporară a cartonului

în containere

Deșeuri și ambalaje din plastic – 4,855 tone/an :

Se colecteazã într-un spatiu special amenajat pentru a se preda unei firme autorizate SC. MARCELA COMPANY pentru valorificarea acestora, transportul fiind asigurat de firma respectivã.

Fig. 13 Depozitare temporară material plastic

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE DEȘEURILE

DIN CADRUL S.C. RAAL S.R.L.

S.C. RAAL S.R.L. a identificat cerințele legale aplicabile la specificul activității și s-a aliniat acestor cerințe (a reglementat activitățile cu impact asupra mediului, a asigurat dotările necesare pentru ținerea sub control a indicatorilor de calitate a factorilor de mediu) prin:

respectarea planurilor de combatere și prevenire a poluărilor accidentale;

activitatea de monitorizare a indicatorilor de calitate ai apei, aerului, solului;

colectarea selectivă a deșeurilor în vederea valorificării cu firme autorizate și evidența gestiunii acestora;

valorificarea ambalajelor;

neutralizarea apelor uzate tehnologic;

modul de gestionare a substanțelor și compușilor chimici utilizați în procesul tehnologic.

MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A SISTEMULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR DIN CADRUL S.C. RAAL S.R.L

Îmbunătățirea modului de gestionare a tuturor deșeurilor rezultate din activitățile RAAL – inclusiv activitatea tehnico–administrativă (colectarea deșeurilor de hârtie, DEEE) – este o preocupare continuă a conducerii unității.

În vederea prevenirii poluării și a creșterii performanței de mediu în RAAL sunt necesare următoarele măsuri de îmbunătățire a activității:

instruirea personalului din toate sectoarele de activitate în vederea respectării instrucțiunilor de mediu care reglementează activitățile potențial poluatoare;

proiectarea și amenajarea unui punct de colectare a emulsiilor uzate de la mașinile de format aripioare (reziduu Milform 6230) și achiziționarea a două rezervoare etanșe cu capacitatea de 1000 litri fiecare, necesare unul pentru stocarea provizorie a emulsiilor și unul pentru transportul acestora în vederea eliminării lor cu forme autorizate;

asigurarea unei mentenanțe corespunzătoare la utilaje și instalații în vederea eliminării scurgerilor de orice fel precum și dotarea acestora cu sisteme de reținere a poluanților;

achiziționarea de material absorbant ecologic și substanțe chimice utilizate pentru neutralizarea soluțiilor uzate;

confecționarea unei cuve mobile pentru neutralizarea soluțiilor uzate;

confecționarea tăvilor de retenție – FLUXARE – USCARE;

colectarea deșeurilor tehnologice;

colectarea selectivă a ambalajelor;

respectarea cerințelor legale aplicabile referitor la gestionarea deșeurilor DEEE;

amenajare spațiu în zona mașinii de balotat deșeuri de aluminiu.

PROGRAMAREA AUDITURILOR TEMATICE DE MEDIU – 2020

CONCLUZII

Problema deșeurilor reprezintă o problemă de nivel global, abordată atât din punct de vedere al impactului acestora asupra mediului și sănătății populației umane, cât și al epuizării resurselor.

Abordarea integrată a gestionării deșeurilor presupune evaluarea impactului asupra mediului de la fabricarea produselor în vederea consumului (care este în continuă creștere datorită efectivului ridicat al populației, dar și din cauza confortului pe care îl pretinde societatea de astăzi ), până la eliminarea acestora sub formă de deșeuri.

Deșeurile pot conține substanțe periculoase, cu un risc ridicat asupra mediului și asupra sănătății umane, dar în același timp reprezintă și posibile resurse secundare, materiale și energetice, care pot fi valorificate prin reciclare.

La nivel european se impune adoptarea unor metode standard de gestionare a deșeurilor în vederea minimizării impactului asupra mediului și utilizarea durabilă a resurselor, principalele metode sunt: prevenirea și minimizarea cantităților de deșeuri, reciclarea (materială sau energetică), incinerarea (cu recuperare energetică) și depozitarea (în depozite controlate).

Cea mai promovată metodă este cea a prevenirii și minimizării cantităților de deșeuri generate, datorită avantajelor pe care le implică (cantități reduse de deșeuri implică costuri reduse de gestionare, adică avantaje economice și în special reducerea poluării asociată gestionării deșeurilor), urmată de metoda reciclării materiale și energetice, care este privită în special ca o metodă de economisire a resurselor.

S.C. RAAL S.R.L. a identificat cerințele legale aplicabile la specificul activității și s-a aliniat acestor cerințe (a reglementat activitățile cu impact asupra mediului, a asigurat dotările necesare pentru ținerea sub control a indicatorilor de calitate a factorilor de mediu) prin:

– respectarea planurilor de combatere și prevenire a poluărilor accidentale;

– activitatea de monitorizare a indicatorilor de calitate ai apei, aerului, solului;

– colectarea selectivă a deșeurilor în vederea valorificării cu firme autorizate și evidența gestiunii acestora;

– valorificarea ambalajelor;

– neutralizarea apelor uzate tehnologic;

– modul de gestionare a substanțelor și compușilor chimici utilizați în procesul tehnologic.

Îmbunătățirea modului de gestionare a tuturor deșeurilor rezultate din activitățile RAAL – inclusiv activitatea tehnico–administrativă (colectarea deșeurilor de hârtie, DEEE) – este o preocupare continuă a conducerii unității.

În vederea prevenirii poluării și a creșterii performanței de mediu în RAAL sunt necesare următoarele măsuri de îmbunătățire a activității:

instruirea personalului din toate sectoarele de activitate în vederea respectării instrucțiunilor de mediu care reglementează activitățile potențial poluatoare;

proiectarea și amenajarea unui punct de colectare a emulsiilor uzate de la mașinile de format aripioare (reziduu Milform 6230) și achiziționarea a două rezervoare etanșe cu capacitatea de 1000 litri fiecare, necesare unul pentru stocarea provizorie a emulsiilor și unul pentru transportul acestora în vederea eliminării lor cu forme autorizate;

asigurarea unei mentenanțe corespunzătoare la utilaje și instalații în vederea eliminării scurgerilor de orice fel precum și dotarea acestora cu sisteme de reținere a poluanților;

achiziționarea de material absorbant ecologic și substanțe chimice utilizate pentru neutralizarea soluțiilor uzate;

confecționarea unei cuve mobile pentru neutralizarea soluțiilor uzate;

confecționarea tăvilor de retenție – FLUXARE – USCARE;

colectarea deșeurilor tehnologice;

colectarea selectivă a ambalajelor;

respectarea cerințelor legale aplicabile referitor la gestionarea deșeurilor DEEE;

amenajare spațiu în zona mașinii de balotat deșeuri de aluminiu.

Economia națională, depinde de un spectru larg de resurse naturale: materii prime (minerale, biomasă, resurse biologice), factori de mediu (aer, apă, sol), fluxuri de energie (energie eoliană, solară, geotermală și a valurilor) și teritoriul fizic. Fie că aceste resurse sunt utilizate pentru a produce bunuri, fie că absorb emisiile produse de activitățile antropice (aer, apă, sol), ele sunt indispensabile pentru funcționarea economiei și pentru asigurarea unui nivel corespunzator al calității vieții.

Dezvoltarea sistemelor socio-economice ignorând sau diminuând importanța structurii și capacității funcționale și de suport a Capitalului Natural a condus la epuizarea mediilor naturale și pierderea unor servicii ecosistemice valoroase. Îmbunătățirea gestionării resurselor naturale și evitarea exploatării lor excesive, recunoașterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme, este unul din obiectivele generale prevăzute în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030, pentru asigurarea conservării și gestionării resurselor naturale. Acțiunea în acest domeniu se va concentra pe punerea în aplicare a proiectelor integrate de gestionare a deșeurilor la nivel național și regional prin orientarea ierarhică a investițiilor conform priorităților stabilite: prevenire, colectare separată, reciclare, valorificare, tratare și eliminare.

Reducerea consumului de resurse naturale, reciclarea materiilor prime care se regăsesc în produsele ajunse deșeuri precum și recuperarea energiei trebuie să fie vectorii unei schimbări majore către un mod de viață durabil. În acest scop strategia trebuie să pună accent pe încurajarea extinderii și dezvoltării capacităților de reciclare, precum și pe instalațiile care utilizează deșeuri în procesul de producție, în special cele de producere a energiei. Trebuie avut în vedere potențialul economic oferit de prețul materiei prime conținute în deșeuri în comparație cu cel obținut din exploatarea resurselor naturale și în acest sens România trebuie să adopte politici de limitare a exporturilor de deșeuri pentru care există capacități de reciclare/valorificare și să încurajeze achiziția de materie primă ieftină care se regăsește în astfel de deșeuri.

Abordarea integrată a aspectelor de mediu în gestionarea deșeurilor este un mijloc pentru identificarea, cuantificarea și evaluarea serviciile ecosistemice în vederea adoptării celor mai bune decizii privind prezervarea, conservarea și gestionarea mediului, în acord cu principiile dezvoltării durabile.

BIBLIOGRAFIE

Wehry, M. Orlescu , A., – Reciclarea și depozitarea ecologică a deșeurilor, Editura Orizonturi Universitare, București, 2000;

Bularda, G., Bularda, D., Catrinescu – Reziduuri menajere, stradale și industriale. Editura Tehnică, București, 1992;

Pârvu , C., – Dicționar enciclopedic de mediu, Regia Autonomă „Monitorul Oficial“, București, 2005;

Rojanschi, V. , Grigore, F. , Vasile, C. – Ghidul evaluatorului și auditorului de mediu, Editura Economică, București, 2008;

Rojanschi, V. , Florina Bran, – Politici și strategii de mediu – Editura Economică, București, 2002;

Rojanschi, V. , Florina Bran, Grigore, F., – Elemente de economia și managementul mediului, Editura Economică, București, 2004;

Rojanschi, V. , Florina Bran – Protecția și ingineria mediului, Editura Economică, București, 2002;

Voicu , V. – Combaterea noxelor în industrie, Editura Tehnică, București 2002

(http://editurauniversitaria.ucv.ro/notiuni-de-gestionarea-deseurilor-si-chimia materialelor/rasfoire)