Curs postuniversitar de perfecționare: [302284]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE

Curs postuniversitar de perfecționare:

„EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ“

REFERAT LA DISCIPLINA

ERGONOMIE

”

COORDONATOR:

Prof. Univ. Dr.Ing. Lucian Cioca

CURSANT:

Dip. Ing. Crisan Teodor Catalin

2018 –

CUPRINS:

INTRODUCERE

I.1 PREZENTAREA ECOIND ENGINNERING SRL

SC ECOIND ENGINEERING este o [anonimizat], orientata catre activitati de nisa.

de consultanta in management

de implementare/customizare/utilizare sisteme de gestiune achizitii si stocuri

de accesare fonduri structurale Europene

de productie birouri de gradina ( patent propriu)

de productie articole de complexitate ridicata in serie mica si foarte mica pe strung CNC in 5 axe, realizare de programe pentru CNC.

[anonimizat] “green” [anonimizat] o [anonimizat] 5 angajati.

I.2 [anonimizat]. Brasov, fiind un mediu rural propice desfasurarii de activitati nonagricole prin prisma beneficiilor de accesare fonduri nerambursabile si in acelasi timp a fortei de munca relative cu un cost scazut din zona.

O alta caracteristica a locatiei, o [anonimizat], consumabile, asigurand in acelasi timp o livrare rapida a produselor finite.

[anonimizat] a cotelor. [anonimizat], bronz, aluminiu, precum și construcții metalice ([anonimizat], [anonimizat], etc.), segmenți.

Ne orientam in permanenta pentru a [anonimizat] a livra calitate si promptitudine.

[anonimizat], [anonimizat].

II ANALIZA ERGONOMICA A ACTIVITATII DE PROGRATOR CNC

II.1 [anonimizat] o [anonimizat], pentru a [anonimizat].

[anonimizat].

[anonimizat] 1 [anonimizat]-[anonimizat] a suprafetelor vitrate ofera un mediu de lucru placut si confortabil.

[anonimizat]-ul.

Prin intermediul programelor de proiecare asistata 3D, se realizeaza intai spatial piesa care se doreste a [anonimizat] (C [anonimizat])

[anonimizat], [anonimizat] a documentatiei. Acest lucru implica deplasari zilnice la nivelul inferior fiind coborate 2×12 trepte per sens de deplasare.

Pentru ca inginerul programator este si o persoana care asigura interfata cu clientii, apar alte cauze care pot determina cresterea efortului fizic si anume: fluxul clientilor, gradul de aglomeratie, cantitatea si varietatea informatiilor solicitate.

II.2. Evaluarea efortului fizic depus de lucrator

Dezvoltarea utilizarii tehnicii IT si extinderea proprietatii private au facut ca munca in fata calculatorului sa cunoasca o amploare deosebita. In aceste conditii apar cerinte noi fata de componentele procesului de munca, fata de om, fata de mijloacele de munca si fata de intregul sistem “om-masina-mediu”. Aceste aspecte ale organizarii stiintifice a muncii isi gasesc rezolvare prin aplicarea cercetarilor de ergonomie care sa asigure adaptarea muncii la om, cresterea productivitatii si scaderea solicitarilor de efort in munca. Introducerea cercetarilor de ergonomie in birou poate fi sustinuta prin prisma unor caracteristici proprii muncii din aceste structuri, cum ar fi:

–  caracterul muncii, gradul scazut de dotare tehnica si existenta unor multiple solicitari de efort fizic si psihic in munca, de multe ori datorat unei pozitii necorespunzatoare la postul de lucru

– amplificarea factorilor de stres si de oboseala;

– varietatea si complexitatea operatiilor (in special de ordin intelectual) pe care trebuie sa le execute lucratorii, relatiile cu clientii, raspunderea materiala si morala;

– folosirea, uneori nerationala, a potentialului uman, calitatea si structura acestuia.

Din punct de vedere fizic se poate considera ca activitati de introducere a datelor, cautarea si regasirea informatiilor, deplasarile la etajul inferior cu noi programe, sunt grele, solicitand intr-un grad ridicat posibilitatile fiziologice ale inginerului programator.

In concluzie, efortul fizic depus de inginerul programator este influentat de:

-Pozitia de lucru la calculator. Aceasta este pozitia sezand, care uneori nu se modifica nici in timpul pauzelor, datorita conditiilor de amenajare a locului de munca.

– Pe scaun ( cu ridicari si asezari multiple)

– Caracteristicile dimensionale ale biroului

– De pozitia mainilor pe Impud device-uri

– Deplasarile la strungul CNC

– Deplasarile la sala de intalnire cu clientii

-Cautarea diverselor informatii in spatiile de stocare fizica.

La postul de lucru evaluat, nu s-a facut o cuantificare a numarului de ridicari si modificari a tipului de activitate realizata, insa se impune realizarea acestui studiu. In acest caz studiul de ergonomie trebuie indreptate spre organizarea rationala a timpului de lucru si spre crearea conditiilor de schimbare a pozitiei corpului.

Pentru o organizare corespunzatoare a muncii pe baza principiilor ergonomice, prin mecanizarea unor activitati si prin stabilirea corecta a numarului si a structurii personalului se poate actiona eficient pentru reducerea efortului fizic.

II.3 Evaluarea efortului psihic depus de inginerul programator

Munca in fata calculatorului se prezinta in general ca o munca psihica/intelectuala ce solicita din partea inginerului programator un efort intelectual deosebit,

Solicitarea neuropsihica in in fata calculatorului este predominanta fata de solicitarile de alta natura in cazul inginerului programator, acesta trebuind sa utilizeze atat concentrarea, memoria cat si imaginatia in mod simultan. Aceasta solicitare apare in activitati de cercetare-dezvoltare a programelor CNC. de intocmire si de prelucrare a documentelor si de relatii cu clientii (neritmicitatea fluxului clientilor).

Alti factori care influenteaza substantial solicitarea psihica sunt factorii de mediu (zgomotul, temperatura, umiditatea si lumina), precum si relatiile dintre membrii colectivului de munca.

De asemenea, in cadrul efortului psihic, putem considera o amplificare a acestuia pe masura ce apare stresul si starea de oboseala acumulata.

Stresul si oboseala profesionala, numite si bolile secolului, sunt cele mai grave disfunctionalitati care apar in munca deja descrisa a inginerului programator. Din aceasta cauza se impune necesitatea organizarii ergonomice a acestei activitati, in cadrul SC ECOIND ENGINEERING SRL.

Elementele care induc stresul psihic in cazul inginerului programator, asa cum a fost descrisa activitatea acestuia sunt:

– Responsabilitatea pentru realizarea programelor CNC

– Lucrul sub presiunea timpului

– Colaborarea directa cu clienti avand personalitati diferite

– Lucrul cu cifre si coordonate spatiale.

Ca si forme de anifestare a oboselii si stresului am identificat:

ˇ      Scaderea atentiei;

ˇ      Incetinirea si inhibarea perceptiei;

ˇ      Inhibarea capacitatii de gandire;

ˇ      Scaderea randamentului activitatii fizice si intelectuale.

II.4 Factorii de ambianta

Ambianta fizica reprezinta o componenta importanta a procesului de proiectare ergonomica a locului de munca. Etimologic notiunea de ambianta se refera la mediul material si social in care o persoana sau o colectivitate isi desfasoara activitatea.

In birou proiectarea factorilor de ambianta au avut in vedere: caracteristicile generale ale muncii, continutul, solicitarile si factorii psiho-sociali.

Principalii factori de ambianta fizica sunt: iluminatul, poziionarea, coloritul si zgomotul.

Iluminatul este unul dintre factorii care exercita o influenta importanta asupra productivitatii angajatilor si asupra gradului lor de oboseala. O iluminare defectuoasa poate cauza disconfort vizual si o pozitie nenaturala a corpului, fiind deci o piedica in calea performantei.

Iluminatul la locul de munca in cazul analizat este asigurat de Iluminarea naturala provenind prin geamurile mari si orientate catre rasarit, usile sau pereti de sticla despartitori. Aceasta este suplimentata cu iluminat artificial pe LED-uri al caror colorit poate fi schimbat din comutator in funtie de tipul luminii de afara, inducand senzatia de caldura sau racoare. De asemenea exista jaluzele care permit controlul luminii naturale pe parcursul intregii zile.

Pozitionarea. Locul de munca este pozitionat incat linia vizuala sa fie paralela cu lumina si cu ferestrele. Lumina cade intr-un unghi corespunzator pe suprafata de lucru care este mata si previne reflexia.

Cromatica (coloritul) constituie un alt factor de ambianta fizica ce influenteaza productivitatea muncii si care are un rol important asupra capacitatii vizuale, in asigurarea unui iluminat eficient si a unui confort sporit.

Zgomotul. Nivelul general al zgomotelor se inscrie in limite corespunzatoare specificului muncii de birou, al carui continut implica un anumit grad de solicitare psihica si nervoasa respectiv de 50-60db. Am optat pentru echipamente de birou silentioase cu o dispunere rationala si tavan din panou fonoabsorbant.

Microclimatul. Acesta se refera la starea fizica a aerului la locul de munca, ce se caracterizeaza prin temperatura, umiditate, curenti de aer si radiatiile termice ale corpurilor incalzite . Senzatia de buna stare fiziologica apare atunci cind diferenta dintre temperatura aerului si cea a suprafetei incaperii nu depaseste 2-30C.

In birou incalzirea este realizata prin pardoseala si prin radiatia solara, avand in vedere ca activitatea se desfasoara intr-un singur schimb, pe parcursul zilei. Pentru perioada calda, exista o instalatie de climatizare care realizeaza si reglajul umiditatii.

Au fost facute aceste investitii deoarece un microclimat necorespunzator poate reduce capacitatea de munca a executantului, poate spori riscul de imbolnaviri si implicit reduce productivitatea muncii. Temperatura optima in incaperile birourilor stimuleaza lucrul, creste eficienta.

III.CONCLUZI SI PROPUNERI DE IMBUNATATIRE

Ca si concluzie, constatam o preocupare directa si continua a managementului Ecoind Enginnering SRL in directia optimizarii ergonomiei la locul de munca prin creerea de conditii atat fizice, psihice si de microclimat. Putem afirma ca inginerul Programator CNC beneficiaza de conditii optime de munca.

Ca si modalitati de imbunatatire a ergonomiei, in urma analizei facute in prezenta lucrare, consider ca pot fi realizate urmatoarele:

– Realizarea unei interfete de comunicare directa cu utilajul CNC pentru a elimina deplasarile intre nivele. In acest fel, se poate supraveghea mai indeaproape procesul, se pot face testele si reglajele necesare.

– Organizarea informatiei stocate, si gestionarea ei in format electronic, , economisind si timpul pentru descoperirea ei; Utilizarea unui dispozitiv tip tableta portabila pentru acces la bazele de date in timpul intalnirilor cu clientii.

– Imbunatatirea controlului asupra activitatilor personale.

– programarea intalnirilor cu clientii.

– utilizare de calendare de organizare a activitatilor in functie de specific ( Programare vs organizarea activitatii)

IV. BIBLIOGRAFIE

Cioca Lucian – Ergonomie pentru uzul studentilor

Darabont Al., Pece, St. Dascalescu, A Managementul securitatii si sanatatii in munca (Vol. 1 si 2) Editura AGIR, Bucuresti 2002

****Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Monitorul Oficial al Romaniei Partea 1, nr. 646/2006

*** HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii 319/2006, Monitorul Oficial al Romaniei Partea 1, nr. 882/2006

Enache, I. Organizarea ergonomica a muncii in birou, Bucuresti, Ed. Universitatii, 1999.

Gheorghe, Adrian V. Birotica, Bucuresti, 1989.

Godnig, E.; Hacunda, J. Computerul si stresul, Bucuresti, Antet, 199

Levine, R. L.; Baroudi, C. Internet pentru toti, Bucuresti, Teora, 1996.

Naftanaila, I. Birotica si performanta manageriala, Bucuresti, ASE, 2000.

Nicolescu, O.; Verboncu, I. Management, Bucuresti, Ed. Economica, 1998.

Toffler, Alvin. Socul viitorului, Bucuresti, Editura Politica, 1973.

Toffler,, Alvin. Puterea in miscare, Bucuresti, Editura Antet, 1999