Tema referatului de disciplină: [302232]

Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava

Facultatea de Istorie și Geografie

Tema referatului de disciplină:

Evoluție teritorială. Analiza dezvoltării fenomenului turistic în comuna BOSANCI

al student: [anonimizat],

[anonimizat]. conf. univ. Viorel Chiriță

Suceava – 2016

Cuprins:

CAP. I: [anonimizat]. Bosanci și contribuția acestora la evoluția teritorială a localității

I.I. Scurt istoric al localității

I.II. Localizare geografică

I.II. [anonimizat]. II: Analiza SWOT a comunei Bosanci

CAP. III: Rolul și locul com. Bosanci în sistemul turistic național

CAP. IV: Probleme dezvoltării turismului în com. Bosanci

CAP. V: Scopul dezvoltării turismului în com. Bosanci

CAP. VI: Alte direcții de dezvoltare ale comunei

CAP. VII. Beneficiile aduse comunității prin dezvoltatea turismului în comuna Bosanci

Concluzii

Bibliografie

CAP. I: [anonimizat]. Bosanci și contribuția acestora la evoluția teritorială a localității

Bosanci este o [anonimizat]. Populația comunei este de 7178 de locuitori (2015). Este situată la 8 km de municipiul Suceava, 70 km de municipiul Câmpulung Moldovenesc și la 350 [anonimizat].

I.I. Istoric localitate

Teritoriul actual al satului Bosanci a fost locuit încă din vremuri străvechi. Au fost descoperite urme ale prezenței umane din neolitic. A [anonimizat], sub codul SV-I-s-B-05399. Acest sit arheologic este format din 2 obiective:

o [anonimizat]. IV – III înainte de Hristos (cultura La Tène) și având codul SV-I-m-B-05399.01

o așezare – datând din neolitic și având codul SV-I-m-B-05399.02

Istoria atestată a comunei Bosanci începe în 14 august 1432, [anonimizat], Iliaș, pentru „slujbă credincioasă”, [anonimizat] „jumătate din Bosance”. [anonimizat], este cea din 6 martie 1490, care-l menționează pe „Ioan Despot din Bosance”, [anonimizat], o prisacă.

Declinul obștii răzeșești a Bosancilor, [anonimizat], începe în 11 iunie 1621, [anonimizat], [anonimizat] (întăritură), [anonimizat] „[anonimizat]”.

[anonimizat] 1772-1773, [anonimizat], fără alte precizări, „159– toată suma caselor”, însemnând 111 scutelnici ai Mitropoliei Sucevei, 14 popi, 10 femei sărace, 7 țigani și 17 scutelnici călugărești cu salvogvardie.

[anonimizat] 1775, [anonimizat], 9 popi și 161 țărani, deși, [anonimizat] 1774, [anonimizat], 128 [anonimizat], [anonimizat] 238 familii și tot atâtea gospodării. În 16 februarie 1794, [anonimizat], Udești și Reuseni la câte 24 fălci, scutindu-le de boieresc.

În anul 1774 a fost construită în satul Bosanci o biserică de lemn de către meșterii populari Chiril Ungureanu și Crăciun Cazac.

După anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775), satul Bosanci s-a aflat pentru o perioadă de 144 de ani în provincia Bucovina stăpânită de austrieci. El a fost inclus în districtul Suceava. În 1780, conform recensământul efectuat de austrieci, în Bosanci locuiau 138 de familii.

După Unirea Bucovinei cu România (1918), satul Bosanci (pe atunci Bosancea) a făcut parte din județul interbelic Suceava, având o populație de 6.649 locuitori, conform recensământului din 1930. În anul 1944 apropierea frontului româno-sovietic de sat a determinat evacuarea locuitorilor.

Prin reforma agrară din 1945 s-a realizat împroprietărirea unui mare număr de locuitori bosănceni.

I.II. Localizare geografică

Comuna Bosanci este localizată în Podișul Sucevei, unitatea cea mai înaltă a Podișului Moldovenesc, zonă formată din fragmente deluroase, văi largi însoțite de terase și versanți, respectiv în partea de Sud – Est a județului Suceava. Comuna are ca reședință satul Bosanci aflat la o distanta de 8 km de reședința județului Suceava, municipiul Suceava și la o distanta de 14 km de Verești, important nod feroviar. Comuna Bosanci se învecinează la nord cu teritoriul comunelor Salcea și Ipotești, la est cu teritoriul comunei Udești, la sud cu teritoriul comunei Bunești, iar la vest cu teritoriul comunei Moara. Teritoriul comunei este străbătut de Drumul Județean 208 A Suceava – Liteni.

Așezările care compun comuna Bosanci sunt: Bosanci și Cumpărătura. Bosanci se află la altitudini care variază între 350-428 m. Înălțimile cele mai mari se găsesc în partea de Vest și Sud a comunei. Altitudinea punctelor extreme este de 427 m în Vestul comunei și 428 m în Sud. Comuna Bosanci se găsește la doar 4,5 km de malul drept al râului Suceava.

Comuna se încadrează în grupa comunelor de mărime mare, având o suprafață de 49,57 km². Ca tip spațiu rural, conform Atlasului României 2006, este caracterizată ca fiind de tipul 5 – un spațiu rural cu economie agricolă de subzistență, îmbătrânit.

Fig. 1. Amplasarea comunei Bosanci în cadrul județului Suceava.

Fig. 2. Comuna Bosanci.

Fig. 3. Harta topografică a satului Bosanci

Evoluția satului Bosanci a fost influențată de versantul cu poziție estică.

De asemenea, evoluția teritorială a satului este influențată de rolul drumului dintre Pașcani și Suceava (DN2/E85) care trece prin Bosanci.

Satul nu a apărut departe de lunca Sucevei.

Bosanci are o așezare favorabilă din punct de vedere agricol și a surselor de apă.

Fig. 4. Harta topografică a satului Cumpărătura

Axa rutieră între Cumpărătura și Bosanci (Fig. 5) este destul de populată, cel puțin până la nivelul digului, deci aici s-au construit case.

Cumpărătura este un sat care are o evoluție destul de rapidă. Foarte multe case s-au construit în această zonă. Aici figurează doar biserica și câteva case.

Fig. 5. Axa rutieră între satul Cumpărătura și Bosanci

Fig. 6. Imagine satelitară a satului Bosanci

I.III. Aspecte generale ale cadrului fizico-geografic al comunei Bosanci

Relieful

Constitue unul dintre puctele forte ale comunei, deoarece prin faptul că pantele sunt destul de reduse, sub 3 grade, fragmentarea orizontală și cea verticală, în valea Sucevei, permite și oferă condiții din cele mai bune pentru căile de comunicații, pentru o serie de constructii, cât și pentru practicarea agriculturii, care stă la baza dezvoltării agroturismului. Comuna dispune de un întinse suprafețe de sol fertil, favorabil pentru cultura plantelor tehnice, cerealelor, legumelor, de aceea potențialul agricol al comunei este ridicat 69% din suprafață este teren agricol, iar 85% este teren arabil.

De asemenea, relieful comunei Bosanci oferă posibilitatea realizării unor drumeții de un grad de dificultate scăzut, adresat persoanelor care nu pot depune un efort deosebit, peisajul descoperit fiind unul interesant pentru „prietenii naturii”. Drumețiile pot fi realizate între satul Bosanci și satul Cumpărătura, localități ce compun comuna, situându-se la o distanță considerabilă una față de celelaltă, se află la o distanță de 5,7 km.

Clima

Clima predominantă din zona comunei Bosanci este una blândă, favorabilă practicării turismului pe tot parcursul anului, fiind temperat-continentală de podiș, aceasta ca urmare a pătrunderii maselor de aer mai uscat din nord-est, iarna predominând masele de aer rece, cer senin, geruri si viscole, în timp ce vara aer cald și uscat.

Însă, se constată o ușoară creștere a fluxurilor de turiști în anotimul hibernal, cu ocazia sărbătorilor de iarnă datorită tradițiilor și obiceiurilor specifice acestei perioade.

Hidrografia

Comuna Bosanci are o rețea hidrografică bogată constituită din râul Suceava și câteva pâraie care la rândul lor se varsă în acesta și aparțin bazinului hidrografic Siret. Dintre aceste este de reținut râul Șomuzul Mic (intersectează partea sud-vestică a satului Bosanci).

Efectele negative ale microclimatelor (ceață, chiciura, poleiul) pot influența direcția anumitor trame stradale, acestea fiind componente ale sistemului teritorial

Vegetația

Comuna Bosanci, aflându-se într-o regine deluroasă, vegetația predominantă este cea de silvostepă, care se caracterizează prin pășuni și fânețe atât în văi, cât și pe pantele neîmpădurite. Pădurile, care ocupă zonele cele mai înalte ale teritoriului, sunt formate dintr-un amestec de esențe mai tari si moi cum ar fi: fagul, carpenul, stejarul, frasinul, plopul, arțarul, teiul, cireșul și salcia.

Pe lizierele pădurilor se găsesc specii roditoare sălbatice de măr si păr. În iazuri și pe imașuri se găsesc: măceșul, socul, păducelul etc, în timp ce în lungul pâraielor și zăvoaielor se pot vedea: sălcii, plopi pitici și lemnul câinelui. În zona de luncă și zăvoaile apropiate ei se găsește călinul, precum și specii volubile sau agațătoare, renumit fiind curpenul.

Din vegetația și flora ierboasă, atât din păduri cât și de pe pajiști, se pot aminti: mierea ursului, floarea paștelui, feriga etc. Dintre plantele medicinale, în această zonă se pot colecta: pojarnița, mușețelul, urzica moartă, săpunița, isma, coada șoricelului, busuiocul stupilor, cicoarea, odoleanul etc.

Diversitatea florei constitue un punct de atracție pentru iubitorii de natură, dar și pentru specialiștii care vor să studieze plantele.

CAP. II: Analiza SWOT a comunei Bosanci din punct de vedere turistic

Punctele slabe ale localității

Generale:

potențialul turistic nu este valorificat suficient

lipsa unor stucturi de calificare profesională pentru turism

insuficientă promovare a comunei din punct de vedere al potențialului turistic existent

Infrastructura specifica turistică:

în comuna Bosanci nu funcționează structuri de primire turistică

nu există infrastructură specifică turismului de afaceri și conferințe

nu dispune de instalații de tratament și agrement

Cadrul natural:

comuna nu beneficiază de izvoare cu ape minerale

CAP. III. Rolul și locul comunei Bosanci în sistemul turistic național

Comuna Bosanci face parte din una dintre cele mai importante regiuni turistice ale țării, respectiv Bucovina, regiune renumită pentru extraordinara sa capacitate de a atrage turiști. Analizând resursele turistice de care dispune comuna Bosanci putem concluziona că aceasta are atât potențial natural, prin întinsele suprafețe forestiere, pășuni și fragmente deluroase, cât și potențial antropic, deoarece găzduiește monumente ce fac parte din patrimoniul istoric-cultural al României: Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci, Situl arheologic La pod la Rediu, Situl arheologic Nemirceni și satele dispărute Nemirceni și Borghinești, Fânețele seculare Ponoare, Muzeul Pompierilor, Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva din Cumpărătura.

Monumnte istorice și culturale

Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci

Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci este o biserică ortodoxă monumentală construită în perioada 1902-1905 în satul Bosanci din comuna omonimă (aflată în județul Suceava).

Toate calamitățile care au afectat ulterior România (cele două războaie mondiale, cutremurele etc.) n-au produs stricăciuni bisericii. Primele lucrări de restaurare au fost efectuate abia în perioada 1970–1980, ele realizând următoarele:

schimbarea învelitoarei de tablă de pe biserică, cu excepția turnului;

pictarea bisericii în interior (pictură în ulei în pridvor și pictură în tempera în celelalte încăperi).

Situl arheologic “La pod la Rediu”

Descoperiri în cadrul sitului:

așezare neolitică

necropolă geto-dacică cu două morminte de incinerație – datând din sec. IV – III înainte de Hristos (cultura La Tène)

Situl arheologic Nemirceni și satele dispărute Nemirceni și Borghinești

Situl arheologic de la Nemirceni (sat Cumpărătura, com. Bosanci, jud. Suceava), a fost identificat in urma cercetărilor arheologice de suprafață efectuate in toamna anului 1995, de către o echipă de arheologi de la CMB Suceava1. Ruinele bisericii descoperite cu acea ocazie, au fost cercetate cu fonduri din partea MMC în anul 2011, ocazie cu care au fost reperate și câteva zeci de morminte din cuprinsul necropolei aferente. În anii imediat următori, au fost cercetate și alte arii de interes major, caracterizând din punct de vedere stratigrafic si planimetric stilul restrâns strict la poziția in interior a ruinelor bisericii. S-a concretizat, la capătul acestor cercetari, faptul că biserica datează din primul deceniu al domniei lui Alexandru cel Bun (1400–1432), și faptul ca ea reprezintă in cadrul problematicii istoriei arhitecturii ecleziale de zid din nordul Moldovei, un aspect aparte, date fiind caracteristicile cu totul originale ale configurației sale planimetrice și deopotrivă, ale vechimii sale.

Fânețele seculare Ponoare

Fânețele seculare Ponoare alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV după clasificarea Uniunii Internaționale pentru conservarea naturii (rezervație naturală de tip floristic), situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Bosanci. Rezervația naturală (inclusă în situl de importanță comunitară omonim) a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate). Aceasta ocupă o suprafață de 24,50 hectare în zona dealului Strâmbu și reprezintă o fâneață naturală în nord-vestul satului Cumpărătura, în Podișul Sucevei.

Pe teritoriul ariei protejate se regăsesc trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar (Pajiști cu Molinia caeruleae pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase; Stepe ponto-sarmatice și Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice), ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună protejată la nivel european.

Specii floristice (europene, eurasiatice, continentale, pontice, pontico-mediteraneene și pontico-submediteraneene) care vegetează în rezervație: bulbuc de munte, căpșunică, ciurul zânelor, rușcuță de primăvară, bozățel, stânjenel, stânjenel sălbatic de stepă, sisinei, clocoței, in sălbatic, capul-șarpelui, șuvară, curechi de munte, frăsinel, capul-șarpelui, trifoi.

Faună protejată semnalată în arealul zonei naturale: căprioară, iepure de câmp, cârtiță, gușter, ivorașul-cu-burta-galbenă și brotacul-verde-de-copac

Căi de acces spre Fânațele seculare Ponoare: Drumul național DN2/E85 pe ruta: Suceava – Cumpărătura.

Muzeul Pompierilor

Muzeul Pompierilor Voluntari din Bosanci este situat în remiza actualei Formații Civile de Pompieri din Bosanci, cuprinde un inventar impresionant și încearcă, cu mașini, diverse piese, imagini și documente să ilustreze peste un secol de activitate a pompierilor. Astfel, din cele două pompe manuale tip R. Czermack Teptitz – Bohmen, fabricate în 1893, și aduse de la Viena de Gheorghe Colțuneac (păstrate intacte până în zilele noastre), una se află în muzeu, iar cealaltă la Muzeul Național al Pompierilor din București.

Pe lângă formația de pompieri voluntari deja existentă în Bosanci, în anul 1924 s-a înființat Asociația Arcășească. Atât Formația Civilă de Pompieri, cât și Asociația Arcășească aveau câte un steag propriu. Steagurile originale se află tot la Muzeul Național al Pompierilor din București, la muzeul din Bosanci aflându-se astăzi copiile acestora.

Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva din Cumpărătura

Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva” din Cumpărătura este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1792 în satul Poiana din comuna Brusturi aflată în jud. Neamț și strămutat în anul 1948 în satul Cumpărătura din comuna Bosanci aflată în jud. Suceava.

Biserica de lemn din Cumpărătura a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2010 la numărul 243, având codul de clasificare SV-II-m-B-05525. Planul de construcție al bisericii este longitudinal, fără turlă și este compus din pronaos, naos și altar, iar la intrare de o mică tindă. Biserica este mică dar situată într-un loc important, vizibilă pentru toată lumea. Nu are pictură, pereții fiind acoperiți cu frumoase icoane pe lemn și sticlă.

Manifestări culturale

În comuna Bosanci sunt organizate manifestări culturale periodice. O activitate culturală de mare importanță este Celebrarea „Nunții de aur”. Într-o frumoasă zi de august la biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe din comuna Bosanci se organizează cununia religioasă a 10 cupluri, care au împlinit 50 de ani de căsnicie într-un ritual numit: Celebrarea „Nunții de aur”.

În preajma Crăciunului se restituie lucrurile împrumutate din sat, deoarece se spunea că nu era bine să ai lucruri împrumutate. Tradițiile de Anul Nou au alte semnificații. Înainte se făceau mulți mascați, care puteau astfel, la adăpostul măștilor, să critice anumite moravuri. Se făceau măști hidoase, de urs. Pentru cap se folosea un schelet metalic, drept suport peste care se întindea o piele de vițel sau de miel.

O tradiție specifică este obiceiul de „Hurta" sau „Împarați" de la Bosanci, care are o vechime de peste 150 de ani, provenind din timpul stăpânirii austriece asupra Bucovinei, ca o formă de opoziție contra regimului, dar în același timp și o formă de parodiere a acestui sistem.

Alte resurse antropice

Prezența unor indicatoare la intrarea în localități cu scopul direcționării turiștior spre cele mai importante obiective turistice;

Comuna este reacordată la rețeau de telefonie fixă și are acces la rețelele de telefonie mobilă;

Gastronomia locală, reprezentată de specialităti culinare bucovinene, renumite atât în plan națioanl, cât și internațional;

Ospitalitatea cetățenior comunei, care sunt de fiecare dată dispuși să îndrume turiștii sper eventuale obiective turistice;

CAP. IV: Probleme strategice în dezvoltarea turistică a comunei Bosanci

slaba promovare a potențialului turistic al comunei Bosanci, accesul dificil la informație și la produsul turistic;

lipsa unui organism instituționalizat specializat, cu atribuții de promovare a turismului local;

investiții reduse realizate în turism;

slaba valorificare a potențialului turistic local, inexistența infrastructurii turistice;

CAP. V: Scopuri și obiective privind dezvoltarea turismului în Bosanci

Viziune: turismul – motor al dezvoltării locale;

Misiune: turiștii veniți în comună să se simtă bine;

Scopuri:

promovarea prin turism a comunei Bosanci;

dezvoltarea economică a comunei Bosanci prin dezvoltarea turismului;

ridicarea nivelului de trai în comună prin dezvolatrea turismului local;

Obiective:

deschiderea unor pensiuni agro-turistice cu pachete complete și diverse servicii;

dezvoltarea unor oportunități complementare a pachetului turistic: artă tradițioanală, activități culturale, serbări câmpenești;

formarea și atragerea resurselor umane competente pentru susținera inițiativelor de dezvoltare a turismului (lucrător în turism, managementul afacerilor);

susținerea unei campanii de promovare turistică a localității;

promovarea unei politici de încurajare a activităților de interes turistic în asociere cu alte activități care pot căpăta specific local (vânătoare, stână turistică etc.);

CAP. VI: Alte direcții de dezvoltare

crearea unui punct de informare turistică, care să dispună de o bază de date completă privind oferta turistică a comunei: baza turistică; puncte de atracție; modalități de petrecere a timpului liber; servicii oferite; căi de acces spre obiectivele turistice;

promovarea pe internet, prin îmbunătățirea site-ului comunei cu informatii de interes turistic;

editarea unor materiale promoționale care să proiecteze o imagine pozitivă a turismului din comuna Bosanci;

organizarea unei manifestări anuale „Ziua comunei”, cu serbare câmpeneasă la care să participe formațiuni artistice din comună;

amenajarea de locuri de joacă pentru copii;

amenajarea unei zone de agrement: căsuțe de vacanță, miniteren de sport, spațiu de campare cu cortul;

amenajarea spațiilor verzi publice din comună prin: curățarea spațiilor verzi și a pomilor; plantarea de pomi și arbuști ornamentali; amenajarea de ronduri de flori, semănarea ierbii; instalarea de mobilier urban: bănci, stații pentru autobuze, coșuri pentru deșeuri;

Reguli de amplasare și construire a unităților pentru turism

Principii:

vecinătăți liniștite, de preferință în apropiere spațiilor verzi;

accesibilitate la transport și comunicații;

conlucrarea cu unități comerciale și de alimentație publică și alte amenajări pentru sport;

Reguli:

evitarea amplasării unității comerciale în preajma surselor poluante, pe terenuri inundabile sau instabile;

Beneficiile aduse comunității prin dezvoltatea turismului în comuna Bosanci:

dezvoltarea economică a comunei Bosanci, prin dezvoltarea industriei turistice și ridicarea nivelului de trai al cetățenilor;

îmbunătățirea imaginii comunei;

creșterea veniturilor directe prin turism;

creșterea numărului de turiști care vin în comuna Bosanci;

CAP. VII. Beneficiile aduse comunității prin dezvoltatea turismului în comuna Bosanci

dezvoltarea economică a comunei Bosanci, prin dezvoltarea industriei turistice și ridicarea nivelului de trai al cetățenilor

îmbunătățirea imaginii comunei

creșterea veniturilor directe prin turism

creșterea numărului de turiști care vin în comună

CAP. VII: Concluzii

comuna Bosanci are un potențial turistic ridicat, deoarece, pe de o parte dispune de un cadru natural atractiv, iar, pe de altă parte, posedă monumente istorice de mare importanță și atractivitate;

în comuna Bosanci nu există infrastructură specific turistică;

amploarea și dezvoltarea unor obiective turistice trebuie să se facă în concordanță cu potențialul comunei și cu necesitățile economiei naționale;

potențialul comunei nu este promovat și valorificat suficient;

inexistența unor proiecte de dezvoltare a turismului;

CAP. VIII: Bibliografie

http://www.primariacomuneibosanci.ro/

https://www.monitorulsv.ro/Povestea-asezarilor-bucovinene/2010-12-07/Bosanci

http://bosancitour.ro/index.php

http://www.turism-suceava.ro/index.php/turism/muzee/78-muzeul-pompierilor-voluntari

http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA+BOSANCI/190678

Eunis.eea.europa.eu – Fanatele seculare Ponoare Nature Reserve (coords.)

Apmsv.anpm.ro – Agenția pentru Protecția Mediului Suceava

Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl

http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIMĂRIA+BOSANCI/190678

Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2010 – aprobată prin Ordinul Nr. 2361/2010 al Ministerului Culturii și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, anul 178 (XXII), Nr. 670 bis din 1 octombrie 2010

Direcția Județeană de Cultură Suceava – Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Cumpărătura

Academia de Științe a RSS Moldovenești, Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 353

Cristian Valentin Hapenciuc, Elemente de analiză și prognoză în turism, Ed. Junimea, Iași, 2004

Cristian Valentin Hapenciuc, Cercetare statistică în turism, Ed. Did. Și Pedag. R.A., București, 2003

Ioan Iosef, Gheorghe Cheia, Potențialul turistic al României și Regionarea Turistică, Ed. Univ. Stefan cel Mare din Suceava, Suceava, 2015