Tratamente contabile privind culturile de grâu, porumb și floarea soarelui [302192]

UNIVERSITATEA

TITU MAIORESCU BUCUREȘTI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator Științific:

Conf. univ. dr. [anonimizat]: [anonimizat]

2018

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ

DE GESTIUNE

„[anonimizat]”

Coordonator științific:

Conf. univ. dr. [anonimizat]: [anonimizat], a fost inființată în anul 1991 și la momentul acela avea ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul (un mic magazin alimentar).

[anonimizat], de pe urma căreia să își poată câstiga pâinea și să ducă un trai decent.

Însă, [anonimizat], în anul 1994 familia Albu achiziționează un camion la mâna a doua marca Saviem și incepe să comercializeze și să transporte materiale de construcții. [anonimizat], [anonimizat] 1995 încă un camion marca Raba.

[anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat] 25 de hectare de pământ extravilan.

Acestea se întamplau la începutul anului 1998 și era primul an în care societatea ALIN EXIM a început desfășurarea de activități agricole. [anonimizat], [anonimizat].

Însa, în anul 2000, suprafața societații s-a mărit, ajungând la apoximativ 100 de hectare de teren extravilan. Apoi, [anonimizat]-un ajutor de la stat familia Albu reușește să achiziționeze un tractor românesc și utilajele necesare pentru exploatarea terenului agricol. ( Tractor Universal 650M, Plug, Grapă cu discuri și Semănătoare de păioase marca Mecanica Ceahlău)

[anonimizat] o [anonimizat] o mână de ajutor in anul 2001, când îi ajută să achiziționeze o [anonimizat]-SEMA 110 MLI, foarte necesară activității desfăsurate și absolut indispensabilă.

Între anii 2003 și 2004, societatea își concentrează toate resursele pentru construirea unor depozite ( de tip hală) [anonimizat] o capacitate de 2000 de tone de marfă. Depozit de o [anonimizat]-un ritm alarmant și era neapărat nevoie de un astfel de depozit pentru stocarea cerealelor.

Spre sfârșitul anului 2005, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], dar și pentru prestări de servicii și utilizare personală. Tot la sfârșitul anului 2005 se achiziționează și un încărcător frontal marca STALOVA WOLA pentru a câștiga timp la încărcarea camioanelor, dar și o cisternă marca Raba și un trailer. Toate aceste achiziții au fost cumpărate din fonduri proprii.

În anul 2006, societatea redirecționează fondurile spre creșterea suprafeței exploatabile, ajungând până la sfârșitul anului la aproximativ 500 de hectare de teren extravilan.

Ajungând la un volum foarte mare de activitate, societatea achiziționează în anul 2007 printr-un proiect SAPARD, un tractor marca NEW HOLLAND și un plug ( 5 trupițe, reversibil). Odată cu această achiziție, familia reușește să echilibreze din nou volumul activității reușind să intre pe o linie normală.

În anii 2008-2009 se damareaza un proiect European FEADR Măsura 1.2.1, în valoare de 813.000 euro, având ca temă și obiectiv al proiectului “ MODERNZAREA FERMEI ALIN EXIM SRL CU UTILAJE ȘI MAȘINI AGRICOLE”. Odată cu demararea acestui proiect se mărește și mai mult suprafața de exploatare, depășind 600 de hectare, cota impusă de proiect.

În luna aprilie a anului 2011 se achiziționează un RIFS 6F marca Semănătoarea, echipament de recoltat florea soarelui, deoarece rotația necesară culturilor de porumb a forțat familia să își lărgească orizontul de cereale cultivate.

În luna iunie a anului 2012 societatea cumpără o o fostă secție dezafectată a unui S.M.A. cu suprafața de 10.342mp. Această suprafața este împărțită în două, pe de o parte, o suprafață de 1000 de metri pătrați, este transformată in atelier de reparație pentru mașinile și utilajele agricole, iar restul suprafeței este transformat în depozit pentru recoltele aflate în continuă creștere.

În anul 2013 se finalizează cu success proiectul FEADR prin achiziția tuturor utilajelor și modernizarea flotei fermei, suprafața exploatată ajungând la 650 de hectare de teren extravilan.

În anul 2014 socitatea achiziționează o combină marca SEMA 110 MLI la mâna a doua, cu toate echipamentele, în scopul folosirii acestora ca piese de schimb pentru celelalte combine românești. Tot în anul 2014 se mai mărește și suprafața exploatată, ajungându-se la 670 de hectare.

În anul 2015 societatea cumpără teren și începe construcția unor hale tip SILOZ, predestinate pentru depozitarea cerealelor. Pe sfârșitul anului se plătește un avans pentru o combină marca CLAAS LEXION 750 și se achiziționează echipamente de lucru pentru aceasta ( heder, echipament florea soarelui, culegător de porumb și trailer pentru transportul aestora).

În luna iunie a anului 2016 se face achiziția combinei CLAAS LEXION 750 și a unui tractor marca UTB la mâna a doua pentru lucrări ușoare și de mici dimensiuni. Spre sfârșitul anului 2016 suprafața de exploatare ajunge la 680 de hectare.

În anul 2017 se mărește suprafața de exploatare ajungându-se la aproximatix 700 de hectare.

Datele firmei:

Denumire societate : ALIN EXIM SRL

Cod unic de înregistrare: RO 5194919

Număr de înregistrare la registrul comerțului : J40/16490/1991

COD CAEN 4719

CAEN ACTIVITATE DESFĂȘURATĂ 0111

Adresa : BUCUREȘTI ALEEA MOZAICULUI NR 6 BLOC B9 SCARA C AP 100 SECTOR 2

Prezentarea portofoliului de resurse umane

DIRECTOR GENERAL: ALBU ANICA

CONTABIL ȘEF: HUȚAN MARTA

VÂNZĂTOR: BOIERAȘU LIANA

TEHNICIAN AGRICOL: ALBU ALIN

GESTIONAR: ALBU GHEORGHE

MUNCITOR AGRICOL: HUȚAN PAUL-ANDREI

Prezentarea principalilor indicatori economico-financiari

Activitatea de exploatare a întreprinderii este reflectată nu numai prin indicatorii de volum, ci și prin indicatorii valorici ai producției și comercializarii (cifra de afaceri etc), care permit însumarea tuturor rezultatelor obținute de socitate. Acești indicatori se regăsesc în structura contului de profit și pierdere sau se calculează pe seama informațiilor oferite de acestea. Ei fac parte din grupa indicatorilor care dau conținut tabloului soldurilor intermediare de gestiune, fiind numiți și indicatori de creștere ai intreprinderii, alături de alți indicatori ce caracterizează rentabilitatea acesteia .

1.3.1 Cifra de afaceri

Cifra de afaceri este un indicator care reflectă creșterea economică a societății, condiționează poziția sa strategică și definește locul acesteia în raport cu concurenții, în ramura de activitate căreia îi aparține; oferă informații despre dinamica activității, șansele de extindere a afacerii sau importanța ei în cadrul sectorului. În raport cu societățile concurente, forța întreprinderii depinde de cifra de afaceri și de ritmul expansiunii sale. Nivelul ridicat al cifrei de afaceri este premisa desfășurării unei activități profitabile, precum și garanția creșterii și dezvoltării sale.

Cifra de afaceri netă

= este determinată din totalitatea veniturilor obținute din vânzări de bunuri, lucrări și servicii aflate în categoria activităților curente ale întreprinderii, inclusiv subvențiile pentru exploatare, după ce s-au scăzut reducerile comerciale;

= acest indicator este cel mai des folosit in diagnosticarea activității unei întreprinderi.

Analiza evoluției (dinamicii) cifrei de afaceri

Analiza evoluției (dinamicii) în timp a cifrei de afaceri are drept obiectiv stabilirea tendinței de evoluție a afacerilor firmei(creștere, stabilitate, regres) în scopul luării celor mai potrivite decizii. Astfel, dacă cifra de afaceri este în creștere, firma trebuie să identifice noi surse pentru finanțarea activității. Dacă dimpotrivă, cifra de afaceri are tendința de reducere, vor trebui găsite noi piețe de desfacere pentru produsele realizate sau serviciile prestate.

Analiza strcuturii cifrei de afaceri

Analiza structurii cifrei de afaceri pleacă de la componentele indicatorului, respectiv: producția vândută, venituri din vânzarea mărfurilor, venituri din dobânzi înregistrate la alte entități al căror obiectiv de activitate este leasingul și venituri din subvenții de exploatare nete.

Grafic cu analiza economico-financiară

1.1.- Tabel privind analiza economico-financiară

INTERPRETARE

În urma analizei se observă că cea mai mare creștere a societății a fost înregistrată în anul 2015, lucru evidențiat foarte clar de cifra de afaceri, care a crescut cu 43,76 de procente față de anul 2014. În schimb în 2016 întreprinderea a suferit o scădere drastică a cifrei de afaceri de 29,96 de procente față de anul 2015, însă dacă ne raportăm la anul 2014 vom vedea totuși o mică evoluție a cifrei de afaceri, lucru care arată că firma nu a suferit un regres ci a evoluat in anii 2014-1016.

De asemenea și pondrea indicatorului în venituri totale este una foarte ridicată ( peste 99%). Nivelul său permite acoperirea cheltuielilor de exploatare și obținerea de profit.

Scăderea cifrei de afaceri în ultimul an se înregistrează în condițiile scăderii tuturor veniturilor, atât celor din producție cât și din vânzarea mărfurilor și din subvenții, ceea ce confirmă că prin specificul activității toate cele trei ramuri sunt oarecum conectate.

Cifra de afaceri reală

Aprecierea dimensiunii activității economice a unei firme și a modificării acesteia în timp este necesară pentru asigurarea resurselor viitoare necesare îndeplinirii obiectivelor propuse. Pentru a se evita apariția unor concluzii eronate cu privire la evoluția cifrei de afaceri, trebuie să se elimine din valoarea absolută creșterea generală a prețurilor din economie. Astfel, se calculează cifra de afaceri reală masurată în prețuri comparabile, prețuri constante.

unde:

– este cifra de afaceri a perioadei analizate;

– este indicele mediu al prețurilor.

Rata reală de creștere a cifrei de afaceri se determină astfel:

– dacă rata inflației în perioada analizată a avut valori sub 100%, atunci  Rata reală = rata nominală – rata inflației;

– dacă nivelul inflației este de peste 100%, se folosește formula lui Fisher pentru calculul ratei reale: rata reală = (rata nominală – rata inflației)/(1+rata inflației).

1.2.- Tabel cifra de afaceri

1.2.- Grafic cu evolutia reală a cifrei de afaceri

INTERPRETARE

În urma analizei se evidențiază tendința crescătoare a cifrei de afaceri nominale. Fără a avea în vedere evoluția ratei inflației și implicațiile acesteia asupra cifrei de afaceri, societatea comercială poate fi caracterizată ca fiind una dimanică, cu o poziție bună pe piață și cu perspective de creștere și dezvoltare.

Indicele de evoluție cu baza fixă reflectă creșteri semnificative ale indicatorului analizat, valoarea maximă fiind atinsă în anul 2015, cănd cifra de afaceri a crescut cu 108,33 procente în raport cu anul de referință.

De asemenea, indicele de evoluție cu baza în lanț sugerează creșteri în primii patru ani, cu punctul maxim în anul 2015 când a crescut cu 43,76 de procente față de 2014, urmată de o scădere destul de semnificativă în anul 2016 de 29,96 de procente

Luând în analiză infuența creșterii prețului cauzată de inflație, se constată devansarea ratei de creștere a prețurilor de către rata de creștere a cifrei de afaceri. De asemenea se observă faptul că cifra de afaceri reală are o tendință de creștere pe primii patru ani, urmând o scădere in ultimul an, înregistrându-se totuși un ritm mediu de creștere inferior celui calculate in valori nominale.

Cheltuielile:

Cheltuielile reprezintă un consum de mijloace de producție, de forță de muncă sau de mijloace bănești, pentru satisfacerea unor nevoi de producție sau individuale. Ele trebuie să ocupe un loc central în managementul intern întrucât de utilizarea și consumul lor depind în mare măsură performanțele economico-financiare ale oricărei entități economice.

Cheltuielile se înregistrează pe feluri de cheltuieli (după natura lor) și se grupează în:

cheltuieli de exploatare: cuprind categoriile de consumuri privind realizarea obiectului de activitate și cele aferente acestora (cu materii prime și materiale consumabile, energie, apă, costul mărfurilor vândute și al ambalajelor, cheltuieli cu terții, cu personalul, cu amortizarea și provizioanele, alte cheltuieli de exploatare: despăgubiri, amenzi, donații, privind activele cedate);

cheltuieli financiare: includ pierderile de creanțe legate de participații, investiții financiare cedate, diferențe de curs valutar, dobânzi, sconturi acordate clienților;

cheltuieli extraordinare: se referă la evenimente excepționale (pierderi din calamități și alte evenimente extraordinare).

Ct = Ce + Cfin + Cex

Ct – cheltuieli totale;

Ce – cheltuieli de exploatare;

Cfin – cheltuieli financiare;

Cex – cheltuieli extraordinare.

Cheltuielile de exploatare dețin ponderea cea mai mare, din totalul cheltuielilor, fiind în legătură directă cu obiectul de activitate al întreprinderii.

Cheltuielile de exploatare cuprind:

cheltuielile privind consumurile de materii prime, materiale, combustibil, energie și elemente asimilate;

cheltuielile cu lucrările și serviciile executate de terți, chirii, locații de gestiune;

cheltuieli cu impozite și taxele suportate de unitatea patrimonială;

cheltuieli cu personalul;

alte cheltuieli de exploatare.

Analiza eficienței cheltuielilor de exploatare poate fi efectuată în raport de formarea veniturilor și nivelul cheltuielilor pe categorii de venituri.

Cheltuielile variabile sunt dependente de evoluția volumului de activitate, modificându-se în același sens cu acesta. Pe unitatea de produs aceste cheltuieli capătă un caracter relativ constant.

În categoria cheltuielilor variabile se includ:

cheltuieli cu materiile prime și materiale directe;

cheltuieli cu manopera directă;

alte categorii de cheltuieli care variază relativ proporțional cu volumul de activitate.

La nivel de întreprindere, analiza în dinamica a cheltuielilor totale denota o evolutie ascendenta a acestora, aflata, pe de o parte, sub impactul inflatiei, iar, pe de alta parte, reclamata de necesitatile desfasurarii activitatii curente corespunzator perioadei analizate.

1.3.- Analiza evoluției cheltuielilor

1.3.- Distribuția cheltuielilor

INTERPRETARE

Analizând tabelul de mai sus se observă o creștere semnificativă a cheltuielilor din exploatare în anul 2015 fată de anul 2014, creștere evidențiată în primul rând în cheltuielile cu materiile prime. Însa în anul 2016 scăderea cheltuililor de exploatare este drastică, o scădere cu aproape 35 de procenta față de anul precedent, lucru datorat mai ales de reducerea cheltuielilor cu materiile prime și materialele consumabile, care au fost reduse la jumătate față de anul 2015.

Evoluția cheltuielilor financiare este una extrem de mare în 2015 față de 2014, unde indicele de evoluție ne arată o creștere cu 1751 de procente, fapt care poate părea îngrijorător, însa având în vedere că ponderea cheltuielilor financiare în totalul cheltuielilor este sub 1 % putem vedea lucrurile printr-o aură ceva mai liniștită. Totuși în anul 2016 cheltuielile financiare au din nou o creștere semnificativă, dublându-se apoape față de anul 2015. Dar, asa cum am spus și mai sus, statistica este liniștitoare deoarece ponderea din totalul cheltuielilor este nesemnificativă.

Per total se observă o creștere destul de însemnată a cheltuielilor în anul 2015, acolo unde atât indicele de evoluție al cheltuielilor de exploatare ne arată o creștere de 24 de procente, dar și indicele de evoluție al cheltuielilor financiare suferă acea creștere incredibilă. Însa în 2016 firma reușește să se redreseze extraordinar, reducând, așa cum am spus, cheltuielile de exploatare cu 35 de procente. Chiar dacă s-au dublat chetuielile financiare, acest lucru influențeaza mult prea puțin imaginea de ansamblu, observând așadar o reducere a chetuielilor chiar și față de anul 2014 ceea ce arată că firma se îndreaptă într-o direcție pozitivă.

Profitul:

Profitul este cel mai important indicator evidențiat de documentele contabile. Este prezentat sub două forme: brut și net. Profitul brut se calculează ca diferență între veniturile și cheltuielile totale iar profitul net scăzând din cel brut impozitul pe profit. Majoritatea metodelor de evaluare a societăților listate au ca punct central profitul.

O firma care nu obține profit nu își îndeplinește scopul economic pentru care a fost constituită. Când analizăm acest indicator trebuie urmarite profiturile acumulate de la începutul anului și comparate cu profitul obținut pe perioada similară a anului trecut, cu profitul obținut pe întreg anul trecut, cu profiturile obținute pe ani mai vechi sau chiar cu profitul obținut pe ultimele patru trimestre.

Profitul îndeplinește următoarele funcții:

este un indicator sintetic de apreciere a eficienței activității economice;

este un mijloc de cointeresare a agenților economici

este un instrument de control asupra modului de realizare, de repartizare și de impunere fiscală

stimulează inițiativa și acceptarea riscului din partea celora care au drept scop obținerea unui profit.

Profitul trebuie să stimuleze agenții economici în realizarea programului de producție, îmbunătățirea calității și diversificarea sortimentului. Căile de sporire a profitului sunt:

reducerea costului producției fără a afecta calitatea producției

coordonarea nivelului prețului de vînzare, adică în cazul cînd crește prețul de vînzare crește profitul și respectiv poate crește volumul producției

creșterea volumului producției comercializate și a serviciilor prestate

îmbunătățirea calității producției și serviciilor

Cu cât profitul obținut este mai mare cu atât este mai ridicat nivelul rentabilității. Nivelul rentabilității depinde de activitatea internă a agenților economici, de relațiile cu mediul extern și de atitudinea de a se adapta la cerințele pieții.

Atât în teorie cât și în practică, profitul brut (Pb) se determină ca diferența între venitul total (Vt) și costul total (Ct), adică:

Pb = Vt – Ct

1.4.- Evoluția indicatorilor economici

1.4- Evoluția indicatorilor economici

INTERPRETARE

Dacă analiza veniturilor și a cheltuielilor am facut-o în cadrul graficelor fiecăruia, acum am ajuns la sfârșitul analizei economico-financiare și a venit și rândul profitului să fie trecut sub lupă.

Așadar, dacă în anul 2014 profitul firmei se afla la un nivel mai mult decât acceptabil, care arată un randament destul de bun cu un profit care reprezenta aproximativ 20% din totalul veniturilor, în anul 2015 firma reușește o creștere spectaculoasă obținând un profit cu peste o suta de procente mai mare fața de cel din anul precedent. Aceasta creștere vine pe fondul creșterii întregii activități, reușind o creștere a veniturilor cu 43 de procente, față de cele 24 de procente cu care cresc cheluielile.

Însă în anul 2016, firma reușește să își găsească un așa zis echilibru. Conștientizând că nu va putea face față încă unui an așa cum a fost 2015, își regândește activitatea reducând atât din venituri cât și din cheltuieli. Această abordare duce la o scădere a profitului cu peste 10 procente față de anul 2015, însă dacă privim lucrurile în ansamblu vom observa o creștere a profitului față de anul 2014 cu aproximativ 74 de procente. Acest lucru se datorează în primul rand faptului că firma a invățat să își gestioneze și să își optimizeze procesul tehnologic,reducând foarte mult din pierderi și totodată din cheltuieli.

Scopul urmărit de acest raport a fost de a prezenta rezultatul afacerii comparând venitul obținut în decursul celor trei ani cu cheltuielile efectuate pentru obținerea profitului, oferind posibilități de a urmări în evoluție sarcinile stabilite pentru întreprindere și de a furniza informații necesare pentru luarea deciziilor.

Având in vedere scopul acestei analize și mai ales rezultatul ei, putem spune că firma se îndreaptă în direcția dorită, reușind să se folosească de experiența acumulată pentru a obține un profit considerabil depunănd un efort scăzut și diminuând cât mai mult posibil riscurile.

1.4. Prezentarea mijloacelor fixe

Mijloacele fixe sunt obiectele tangibile dar și bunuri intangibile, care se afla în proprietatea companiei, și care se utilizează doar în scopul obținerii de venituri, ce nu pot fi consumate sau vândute într-o perioadă scurtă de timp.

1.5.-Descrierea mijloacelor fixe

1.5. – Procentajul ocupat în funcție de categoria mijlocului fix în anii 2014,2015 și 2016

Așa cum se vede din cele trei grafice ponderea cea mai mare este acoperită de utilaje, lucru de altfel normal având în vedere că firma se ocupă în cu cultivarea terenurilor agricole, atât proprii cât și cele în arendă. Un alt lucru notabil este faptul că firma a achiziționat terenuri an de an investint astfel profitul în active corporale imobilizate.

1.6.-Evolutia terenurilor

Una dintre cele mai mari evoluții de-a lungul celor trei ani au avut-o terenurile. Lucru datorat încercării firmei de a cultiva din ce în ce mai mult pe terenuri proprii în detrimentul celor arendate.

Clădirile firmei au rămas la fel in ultimii trei ani, asta deoarece suprafețele de teren cultivate au fost cam aceleași, deși au crescut terenurile propria, au scăzut cele arendate, deci și produsul care a necesitat depozitat a fost cam la fel. La birouri lucrurile au rămas la fel întrucât numărul angajaților a crescut foarte puțin

1.7.- Evoluția utilajelor

În 2015 s-a încercat o înnoire a flotei de utilaje, urmată în 2016 de o încercare de amortizare a invetiției vânzând o parte din vechile utilaje.

1.8.- Evoluția mijloacelor de transport

Dacă în 2015 nu s-au mai făcut nici vânzări și nici achiziționări de mijloace de transport, în 2016 s-a încercat amortizarea investiției cu utilajele din 2015 și prin vânzarea mijloacelor de transport mai vechi.

Întrucât nu s-a produs nicio modificare asupra depozitelor și a birourilor și celelalte mijloace au rămas neschimbate de-a lungul celor trei ani.

1.9.-Evoluția întregii flote de mijloace fixe

Per total se observă că odată cu înnoirea flotei de utilaje din 2015 a crescut și valoarea totală a mijloacelor fixe continuând cu amortizarea acestei investitii în 2016.

1.6.-Tabel comparativ între ani

1.5. Monografia înregistrărilor contabile la achiziționarea și vânzarea mijloacelor fixe

1.5.1. Achiziționarea unei mașini de recoltat

ALIN EXIM SRL achiziționează la data de 30.06.3016, o mașină de recoltat porumb de la SC Agrocom SA în valoare de 88.685 lei:

Se achită parțial un avans în data de 20.06.2016:

Se achită în trei tranșe:

În data de 30.06.2016 se stinge avansul:

În data de 01.07.2016 se achită numerar:

Diferența se achită conform contractului la punerea în funcțiune prin ordin de plată:

1.5.2. Achiziționare tractor

ALIN EXIM SRL cumpără de la un furnizor de imobilizări din Franța un tractor nou în valoare de 382.500 lei (TVA 19%):

Se achită tractorul din contul bancar:

1.5.3. Vânzare tractor

ALIN EXIM SRL vinde la data de 14.04.2015 un tractor Volvo la SC Agrocom SA în valoare de 14.781 lei:

Încasarea sumei integrale:

CAPITOLUL II

Tratamente contabile privind producția de grâu

2.1. Descrierea succintă a procesului tehnologic

Procesul de producție cuprinde totalitatea proceselor folosite pentru transformarea seminețelor (materii prime) în recoltă (produs finit).

Deși este o muncă ce se desfășoară în principal pe camp și în silozuri producția de grâu trebuie foarte bine gestionată din punct de vedere contabil pentru a avea un randament ridicat și a valorifica resursele la maxim.

Producția de grâu urmează totuși un traseu destul de elaborat de-a lungul anului care începe cu alegerea semințelor. Pe acestea se aplică un tratament înainte de semănare. Ulterior cultura trece prin două procese de fertilizare, unul de erbicidare și înca un tratament înainte de recoltare.

Toate aceste etape sunt urmarite îndeaprope în paginile ce urmează, împreună cu înregistrările lor contabile, dar și cu anexe ale documentelor pe care le găsim in finalul capitolului

În ceea ce priveste cultura cerelelor, grâul ocupă a doua cea mai mare pondere a terenurilor cultivate, după porumb. Acesta ocupând aproximativ 30% din terenuri. Însă este posibil ca începând cu anul 2018 acest procent să crească datorită recoltelor foarte bogate și productive din ultimii trei ani, lucru datorat atât climei. puțin schimbată datorită încălzirii globale din țara noastră, care a permis grâului să se dezvolte la adevărata lui capacitate dar și datorită soiurilor de grâu tot mai productive.

2.2. Studiu de caz privind contabilitatea culturii de grâu

2.2.1. Alegerea semințelor

În ceea ce privește alegerea semințelor menționăm aici cele doua soiuri de grâu care au dus la creșterea producției din ultimii ani. Dacă soiul Glosa este cel care „duce greul”, fiind cultivat în proporție de 70% față de soiul Dropia, cel din urmă se pare că este pe o pantă ascendentă. Drept urmare preconizăm că în următorii doi ani poderea celor doua soiuri se va echilibra.

Mai jos avem o mica prezentare a celor două soiuri și a motivelor pentru care firma noastră a ales aceste soiuri:

„Soiul de grâu DROPIA a fost obținut la INCDA Fundulea prin selecție individuală repetată din combinația Colotana/2120W1.

DROPIA are o foarte bună adaptabilitate la condițiile din țara noastră. Este un soi precoce, aristat, cu talia scurtă, ceea ce îl recomandă să fie cultivat atât la irigat cât și la neirigat. Are o bună rezistență la iernare, dar și o foarte bună rezistență la secetă și la arșiță. Are un nivel mijlociu de rezistență la principalele boli foliare.

Soiul Dropia s-a remarcat prin producții ridicate și constante, mai ales în zonele de vest și sud ale țării și Moldova, unde în testări multianuale a realizat producții cuprinse între 4000 și 8200 kg/ha.

Soiul de grâu GLOSA a fost obținut la INCDA Fundulea din combinația hibridă complexă Delabrad”S”/Dor”S”//Bucur, prin selecție individuală în urma homozigotării rapide prin sistemul Zea. Plantele hibride F1 cultivate în seră au fost polenizate cu polen de porumb, obținându-se embrioni haploizi. Aceștia au fost cultivați in vitro, iar plăntuțele obținute au fost tratate cu colchicină pentru dublarea numărului de cromozomi, obținându-se genotipuri complet homozigote. Aceasta a asigurat o uniformitate superioară a plantelor acestui soi. GLOSA este un soi de grâu de toamnă, timpuriu, rezistent la secetă, recomandat în sudul țării. Este un soi rezistent la iernare, la cădere și la rasele actuale de rugină galbenă. Talia medie a plantei este de 85-95 cm.

Boabele sunt de mărime mijlocie, de formă alungită, au culoarea roșie și, în condiții normale de cultură, au masa a 1000 de boabe de 42-43 g și masa hectolitrică de 76-79 kg/hl.”

Societatea a încheiat aceste contracte pe baza recoltei foarte bune din anul 2017. Recoltă pentru care a fost urmărit un process foarte minuțios și elaborat, dezvoltat de-a lungul anilor de agronomii din domeniu.

Mai jos se poate observa atât tabelul cât și graficul cu cantitățile de semințe achiziționate în anul 2015 și 2016.

Tabel 2.1 – Distribuția achizițiilor de semințe

Grafic 2.1 – Ponderea achizitiilor

2.2.2. Tratarea semințelor

În cadrul societății noastre procesul este cam același ca la toți marii producători de cereale, astfel după achiziția semințelor dăm drumul la treabă după cum urmează.

Urmatoarea etapă este și una dintre cele mai importante și o constituie tratarea semințelor înainte de semănat.

”Tratamentul semințelor de grâu înainte de semănare se face preventiv, pentru a proteja plantele de agenții patogeni care se transmit prin sămânță, cu spori pe tegumentul bobului (mălura comună, fuzarioza) sau cu spori în interiorul bobului (tăciunele zburător).” Pentru combaterea agenților patogeni cum ar fi: malura (Tilletia spp), tăciunele (Ustilago spp), Fusarioza (Fusarium spp), sfâșierea frunzelor (Helminthosporium spp), firma ALIN EXIM folosește fungicidele Vincit F și Vincit Nova. Ambele sunt special formulate pentru tratamentul semințelor, fiind suspensii lichide concentrate, de culoare roșu, carmin și cu un aditiv special care să crească aderența produsului pe semințe.

“Vincit Nova se folosește pentru zonele cu presiune de infecție moderată a fusariozei. Doza este de 1l/tonă de semințe, care se diluează cu circa 8-10 l apă. Vincit F este un produs special creat pentru situațiile în care fusarioza se manifestă mai pregnant. Conține substanțe active, flutriafol și thiabendazol, iar doza de utilizare este 1,5 l/tonă de semințe. Ambele produse se aplică cu mașini speciale de tratat semințe. După tratament, semințele sunt însăcuite și păstrate până la semănat fără a exista pericolul reducerii germinației, chiar dacă rămân stocuri și pentru anul următor.”

“Pentru combaterea dăunătorilor care afectează sămânța din sol sau plantele în primele faze de vegetație, cum ar fi viermii sarma (Agriotes spp), afidele (Aphis spp), și gândacul pocnitor (Zabrus spp) este folosit insecticidul Picus 600 F. Produsul are acțiune sistemică, conține substanța activă imidacloprid și face parte din grupa de insecticide neo nicotinoide. Formularea sa este specială pentru tratamentul semințelor. Este compatibil în amestec cu fungicidele folosite la tratamentul semințelor de cereale și nu are efect fitotoxic la dozele recomandate de 0,6 -1,0 l/tonă de samânță.”

Mai jos avem tabelul și graficul cu tipurile de îngrășăminte pe care le folosește societatea noastră.

Tabel 2.2. – Distribuirea achiziției de îngrășăminte

Grafic 2.2. – Ponderea îngrășămintelor

2.2.3. Semănarea grâului

Dupa ce semințele au fost tratate și sunt la adăpost de dăunători, urmează etapa în care le punem în acțiune, respective semănarea grâului.

„Lucrarea de semănat reprezintă o veriga deosebit de importantă în lanțul tehnologic al culturii grâului. Executat în condiții optime, semănatul asigură o răsărire uniformă a plantelor, o dezvoltare normală a acestora în perioada activă a vegetației de toamnă, parcurgând fazele de înfrațire și călire cu o bună dezvoltare a sistemului radicular, etape care condiționează trecerea cu pierderi minime peste rigorile iernii.

Cultura de grâu are avantajul de a fi integral mecanizată. De asemenea, grâul este o foarte bună cultură premergătoare, întrucât recoltarea are loc devreme și permite efectuarea arăturilor încă din vară”

“Semănarea o facem în jurul datei de 1 octombrie, însă această dată poate varia puțin în funcție de evoluția vremii. De regulă, semănatul începe când temperatura aerului este de 13-15°C și trebuie să se încheie în 10-15 zile, când temperatura ajunge la 8-9°C.

Densitatea la semănat este de 450-550 boabe germinabile/mp, din care să rezulte cel puțin 600 de spice la recoltare. Se folosesc 200-250 kg de semințe certificate. Cantitatea folosită depinde de umiditatea existentă în sol, calitatea pregătirii patului germinativ, respectarea epocii optime de semănat, capacitatea de înfrățire a soiului etc.

Distanța dintre rânduri la care se seamănă grâul este de 12,5 cm, iar utilajele de semănat sunt setate pe această distanță. Adâncimea de semănat este factorul hotărâtor în realizarea uniformității culturii,   astfel semănarea se face la adâncimi de 4-5 cm, caz în care modul de înfrățire se formează la 2 cm.”

2.2.4. Fertilizarea de toamnă

“O cultură bine dezvoltată de grâu începe cu încolțirea acesteia înainte de sezonul latent. Perioada însămânțării, vremea și solul determină o creștere optimă , în timp ce o fertilizare de toamna corectă după însămânțare ajută la dezvoltarea culturii și la trecerea mai ușoară peste situațiile nefavorabile.

Fertilizarea de toamnă ajuta la concentrarea nutrienților în zona rădăcinii plantei împreună cu precipitațiile din timpul iernii, în special în regiunile cu primăveri uscate. Când starea vegetativă începe în martie, cultura de grâu beneficiază de nutrienții din aplicația de toamnă și poate începe cu o creștere rapidă chiar și fără prea multe precipitații.”

„Îngrășămintele cu fosfor și potasiu datorită mobilității reduse în sol, se aplică înainte de azot, în doza de 60-120 kg/ha P2O5 și 60-80 kg/ha K2O, pentru a fi încorporate în sol în zona de activitate maximă a sistemului radicular (stratul arabil), sau la pregătirea patului germinativ în cazul folosirii îngrășămintelor complexe. Îngrășămintele cu azot, datorită mobilității ridicate se aplică fracționat, în funcție de cerințele plantelor pe faze de vegetație.”

2.2.5. Fertilizarea de primăvară

Următoarea vizită pe care o facem culturii noastre este în primăvară, odată cu fertilizarea de primăvară.

Fertilizarea de primăvară o facem timpuriu, când grâul pornește în vegetație, iar solul conține puține elemente solubile. Fertilizarea o aplicam pe etape, în funcție de nevoile biologice ale plantelor. Folosim în special azotul, dar și ureea.

“Primăvara devreme când plantele de grâu își reiau ciclul de vegetație, aplicam o doza de aproximativ 60 kg azot/ha până la apariția primului nod al tulpinii. In ceeea ce priveste ureea, aplicam cam 200 kg/ha pentru cea granulata si 160 kg/ha pentru cea cu descompunere lenta, insa aceasta poate fii utilizata doar atata timp cat temperaturile sunt sub valoarea de 15°C. După această temperatură se recomandă utilizarea altor tipuri de îngrășăminte pe bază de azot, pentru că la temperaturi mai mari și în condițiile unui vânt ușor de primăvară, ureea este descompusă rapid în CO2 și NH3 substanțe care sunt volatile, înregistrându-se pierderi de produs de peste 30-40%. Perioada de consum maxim la grâu se situează în intervalul de la începutul formării paiului și până la bob în lapte când se absorb cea mai mare parte din elementele nutritive.”

Pentru fertilizarea de primăvară achiziția substanțelor se face devreme, încă din ianuarie conform tabelului și al graficului de mai jos:

Tabel 2.3.- Ponderea achizițiilor de fertilizatori

Grafic 2.3.- Distribuirea fertilizatrilor

2.2.6. Erbicidarea

Urmatoarea etapă o reprezintă erbicidarea grâului

„Grâul este pretențios față de lucrările efectuate pentru pregătirea solului. Aceste lucrări se efectuează în mod diferit, în funcție de plantele premergătoare și de umiditatea solului la momentul lucrării. Combaterea buruienilor reprezintă principala lucrare de îngrijire la cultura de grâu, întrucât pierderile de recoltă cauzate de creșterea buruienilor sunt cuprinse între 10 – 70%. „

Buruienile dicotiledonate sunt cele care produc cele mai mari pagube, iar pentru combaterea lor este obligatoriu să aplicăm erbicidarea. Împotriva acestui tip de buruieni firma aplica erbicidul BIATHLON® 4D, care are la bază două substanțe active: tritosulfuron și florasulam, care acționează încă din primele ore de la aplicare. Acest erbicid are o fereastră largă de aplicare și este independent față de condițiile meteo. Buruienile monocotiledonate sunt o problemă pentru culturile de grâu în zonele de colină, cu umiditate ridicată.

2.2.7. Tratament împotriva bolilor

Ulterior aplicăm grâului un tatament împotriva bolilor, la reluarea vegetației, când plantele sunt în creștere activă (începutul alungirii paiului și apariția frunzei stindard). Acest tratament este deosebit de important, întrucât multe dintre bolile foliare atacă în prima fază de vegetație a plantelor. De asemenea, aplicarea tratamentului depinde și de condițiile de câmp, însă este recomandat ca acesta să fie făcut cât mai devreme posibil, preventiv, pentru a elimina apariția și dezvoltarea agenților patogeni încă din prima fază.

În acest sens aplicam fungicidul Capalo, un fungicid din noua generație (stick and stay – soluția aderă la frunze aproape fără pierderi), care are acțiune protectivă, curativă și eradicativă.

Cele trei substanțe active (epoxiconazol, fenpropimorf și metrafenonă) garantează o eficacitate foarte bună împotriva bolilor în culturile de cereale păioase, în mod special asupra făinării, chiar și în faza latentă a acesteia.

Dozele pe care le aplicăm pentru grâu sunt de 1 l/ha împotriva făinării, septoriozei, ruginii și de 1,5 l/ha în cazul fusariozei. În anul 2017 am aplicat acest tratament în două rânduri însă este posibil ca în 2018 să aplicăm un singur tratament de acest fel și să încercăm încă un produs nou pentru cel de-al doilea tratament.

2.2.8. Recoltarea

În sfârșit am ajuns și la ultima etapă și anume recoltarea.

Cel mai potrivit moment de recoltare la grâu este la maturitatea deplină, când umiditatea boabelor a ajuns la 14-15 %. Pentru firma ALIN EXIM, în anul 2017,această umiditate a fost atinsă spre mijlocul lunii iulie, astfel recoltarea a început pe data de 13 iulie și s-a încheiat pe 19 iulie. Combinele de recoltare au lucrat fără pierderi de boabe în resturile vegetale, boabele nu s-au spart, curățarea lor s-a putut regla fără dificultate și s-au depozitat în condiții bune, fără să fie necesare intervenții pentru uscare. Perioada optimă de recoltare a unui lan de grâu este de aproximativ 5-8 zile, în cazul nostru 6 au fost suficiente.

Lanurile de grâu au fost recoltate, dintr-o singură trecere, cu ajutorul combinelor universale autopropulsate. Trebuie respectată însă refacerea reglajelor combinei, care în cazul nostru a însemnat de 2 – 3 ori pe zi cu scopul de a realiza treieratul fără a sparge boabele. Recoltarea directă cu combina s-a efectuat în condiții bune în lanurile dezvoltate uniform, neîmburuienate și necăzute.

2.2.9. Depozitarea

Depozitarea grâului o facem în silozurile proprii, pe care societatea le deține în județul Călărași. Păstrăm grâul în aceste depozite până la încheierea contractelor cu clienții după care aceștia vin să își ridice marfa. Uneori în funcție de recoltă și de prețul pieței păstrăm în depozit recolta pentru o perioadă mai lungă de timp, pentru a ne crește nivelul profitului.

2.3. Monografia contabilă

Societatea a achiziționat semințe de la INCDA Fundulea în ultimii ani. În vara anului 2016 se achiziționeaza 5 tone de semințe de grâu din soiul Glosa în valoare de 9.000 lei și 2,5 tone de semințe din soiul Dropia în valoare de 4.800 lei.

Tot în vara anului 2016 se achiziționează și soluții pentru tratarea semințelor. Pentru asta societatea a cumpărat un bidon de 20 l de fungicide Vincit F în valoare de 2.347 lei și trei bidoane de 5 l de fungicide Vincit Nova în valoare de 4.356 lei.

Tot atunci se achiziționează, se recepționează și ulterior se achită motorină în valoare de 4.882 lei ( include și TVA 19%)

La sfârșitul verii se achiziționează și fertilizatori de toamnă pe bază de azot și potasiu sub formă de complex Trafos K. Astfel se cumpără 10 bidoane de 5 litri în valoare de 4.427 lei.

În iarna anului 2017 achiziționăm și doi saci de nitrat de amoniu de 600 kg fiecare în valoare de 2.323 lei.

La începutul lui februarie se achiziționează și ierbicid Biathlon 4d 500kg plus adjuvant Dash 10 l, două seturi în valoare totală de 1.842 lei.

Ultima achiziție dintr-un an agricol al culturii de grâu îl constituie fungicidul pe care îl aplicăm primăvara și anume Capalo sub forma a trei bidoane de 5 l în valoare totală de 803 lei.

2.3.1. Înregistrările contabile

Achiziția semințelor de grâu:

Achiziția soluțiilor de tartare a semințelor:

Achiziția și recepția motorinei:

Plata motorinei:

Achiziția fertilizatorilor de toamnă:

Achiziția nitratului de amoniu:

Achiziționarea iericidului și a adjuvantului:

Achiziționrea fungicidului:

ANEXE

ANEXA 2.4.1

ANEXA 2.4.2.

ANEXA 2.4.3.

ANEXA 2.4.4.

ANEXA 2.4.5.

ANEXA 2.4.6.

CAPITOLUL III

Tratamente contabile privind producția de porumb

3.1. Descrierea succintă a procesului tehnoligic

La momentul de față cultura de porumb ocupă cea mai mare pondere din terenurile lucrate de societate. Acest lucru este datorat în principal randamentului foarte mare, dar și faptului că porumbul reprezintă cea mai rezistentă cultură de cereale la momentul actual. Lucru de o importanță foarte mare, deoarece clima s-a schimbat foarte mult și societatea nu își poate risca producția pe suprafețe foarte mari a celorlalte cereale.

În ceea ce privește cultura porumbului, aceasta este ceva mai lejeră decât la grău, dar și aceasta urmează niște linii foarte clare.

Astfel primele lucruri pe care trebuie să le avem în vedere sunt fertilizarea și pregătirea solului. După care urmează alegerea semințelor și semănarea lor. Mai trebuie avute în vedere și lucrările de îngrijire, iar la final acordăm o mare atenție recoltării.

3.2. Studiu de caz privind contabilitatea culturii de porumb

3.2.1 Rotația culturilor

“Porumbul suportă și monocultura, dacă sunt aplicate îngrășăminte minerale și organice, însă se recomandă și rotația, pentru a nu se reduce conținutul de humus și macroelemente din sol. Deși este posibilă monocultura pe perioade îndelungate, pentru o producție optimă se recomandă rotația culturilor.
Datorită particularităților biologice, porumbul nu este pretențios față de planta premergătoare, el putând fi cultivat mai mulți ani pe același teren fără să se manifeste fenomenul de oboseală a solului.
Porumbul dă totuși producții mari după diferite culturi cum sunt mazărea, soia, fasolea, borceagurile, trifoiul etc.
Principala cultură după care societatea noastra seamană porumbul este grâul de toamnă, acesta eliberează terenul devreme, creanduse astfel condiții pentru lucrările solului, combaterea buruienilor și acumulare nitrațiilor.
Producții bune se obțin la porumb și după prășitoare; cartofi, sfeclă, floarea soarelui etc. Sunt neindicate ca premergătoare pentru porumb sorgul, iarba de sudan, sau meiul.
Porumbul are cerințe mai scăzute față de plantă premergătoare deoarece el valorifică și straturile mai profunde ale solului, este mai rezistent la secetă, reacționează mai bine la fertilizarea cu îngrășăminte față de alte plante și valorifică mai bine rezervele rămase de la planta premergătoare. 
Este dovedit faptul că acolo unde se cultivă mulții ani producția de porumb scade, iar dacă anul următor vom semăna porumbul după altă plantă producția realizată va fi simțitor mai mare.”

3.2.2. Fertilizarea solului

Societatea ALIN EXIM acordă o mare atenție procesului de fertilizare al solului și putem observa asta în ANEXA 3.3.1 cu achizițiile de îngrășăminte, dar și în prezentarea de mai jos a modului de folosire al acestora și în tabelul cu distribuirea lor.

3.1.- Tabel achiziție îngrășăminte

3.1.- Grafic ponderea îngrășămintelor

“Este știut faptul că porumbul este un mare consumator de substanțe nutritive, consumul cel mai ridicat de substanțe nutritive se realizează până la începutul formării bobului. În perioada formării boabelor porumbul folosește numai o parte 10-25 % din elementele nutritive. Înseamnă că cea mai mare parte din elementele NPK ce se acumulează în bob provin din plantă, din rezervele anterioare.”

„ Îngrășămintele pe bază de azot – se aplică în funcție de indicele de azot al solului și nivelul producției planificate. De asemenea, stabilirea dozei de azot se face ținând cont de consumul specific, pentru a se obține o tonă de porumb boabele consumă 20-22 kg. N.”

„ Doza de azot se reduce atunci când porumbul urmează după leguminoase sau atunci când s-a aplicat gunoi de grajd. Îngrășămintele pe baza de azot se aplică odată cu semănatul și se asigură o cantitate de 50-60 kgN/ha, restul dozei se administrează în două faze în timpul vegetației odată cu prasirile mecanice sau a erbicidelor.

Îngrășămintele pe bază de fosfor se aplică în funcție de conținutul solului în fosfor mobil și producția planificată ținandu-se cont ca pentru fiecare tonă de porumb boabe consumul de fosfor este de 8-9 kg. Îngrășămintele cu fosfor se administrează uniform pe toată suprafața și se încorporează sub arătura de bază sau o dată cu lucrările de pregătire a patului germinativ.”

O altă metodă de aplicare a îngrășămintelor cu fosfor este primăvara împreună cu îngrășămintele cu azot o data cu semanatul. 
Îngrășămintele cu potasiu se aplică pe solurile usoare, pe cele acide și pe solurile care au un conținut mic de potasiu sub 150 ppmK. Dozele de potasiu se vor reduce cu câte 3 kg. pentru fiecare tonă de gunoi de grajd aplicat pentru cultura respectivă. 
“Gunoiul de grajd îl aplicăm odată la 2-3 ani pe sol și administrăm cam 20-60 t/ha. Gunoiul de grajd se aplică uniform pe toată suprafața și se încorporeaza imediat sub arătura de bază pentru a se evita pierderile de azot prin volatizare. Pe solurile acide cu un pH mai mic de 5,8 în apă și gradul de saturație sub 75% aplicăm în prealabil amendamente pe bază de calcar prin împrăștierea uniformă la suprafața solului și încorporarea sub arătura în doza de 4-5 t/ha odată la 5 ani. 
Se mai pot folosi îngrășămintele foliare de tip folifag în concentrație de până la 1,5% substanța activă, insa socitatea noastra nu le foloseste, intrucat considera ca cele folosite sunt suficiente.”

3.2.3. Aratul

Porumbul trebuie semănat într-un sol afânat bine mărunțit la suprafață cu rezervă mare de apă și curat de buruieni, pentru acest lucru terenul care urmează a se cultiva cu porumb trebuie să fie nivelat, resturile vegetale să fie încorporate bine sub arătura de bază. Lucrarea de bază a solului este arătura pe care o executăm imediat după ce terenul a fost eliberat pentru reducerea de pierdere a apei din sol, înainte de arătura de bază facem o discuire a terenului cu grapa cu discuri.

Arătura o executam la o adâncime de 20-28 cm, lucrarea mai adâncă fiind necesară pe terenurile puternic îmburuienate sau pe cele cu resturi vegetale mari și pe solurile compacte.

Pe terenurile în pantă arătura o executam pe direcția curbei de nivel iar pe solurile superficiale, adâncimea arături o limitam la grosimea stratului de humus. 
Dacă arătura este de calitate atunci și patul germinativ va fi bun și rasărirea și densitatea plantelor va fi uniformă, iar calitatea producției realizate va reflectată în producția obținută. 
În asolamente de 6 ani, în care se practică o sucesiune rațională în timp a culturilor, cu cerințe diferite față de adâncimea arături, realizam o alternanță a adâncimilor de arat prin care se obțin importante economii de combustibil și se evită formarea hardpanului. 
Pe solurile grele și tasate, și pe cele care prezintă exces de umiditate temporar, periodic la 3-4 ani, executam o afânare adâncă. Nivelarea terenului se execută odată la 3-4 ani, vara sau toamna, după ce solul a fost afânat. 
Pregătirea patului germinativ se execută în ziua sau preziua semănatului cu combinatorul, pentru a nu favoriza îmburuienarea terenului înaintea răsăririi culturii. Calitatea patului germinativ este asigurată de reglarea corectă a agregatelor de lucru și evitarea executării lucrării când solul este prea umed. 
Pentru condițiile din țara noastră, aratul de toamnă pentru porumb este o condiție obligatorie, sistemul de lucrări se poate executa în două etape; în prima se aplică îngrășămintelor pe toată suprafața și se ară, iar în faza a doua se face discuirea, se aplică erbicidele, a îngrășămintelor pe rând și semănatul.

3.2.4. Semințele

Sămânța pentru semănat trebuie să fie certificată să aparțină hibrizilor recomandați pentru fiecare zonă de cultură.

3.2.5. Semănătul

“Epoca de semănat – semănatul porumbului se execută într-un interval de 8-10 zile, începând din momentul când în sol se realizează la adâncimea de semănat 8-10`C, măsurată dimineața, având tendințe de creștere în următoarele zile. 
Calendaristic semănatul porumbului începe de regulă după data de 10 aprilie, hibrizi timpurii se seamană la începutul intervalului optim, continuând cu hibrizi târzii. 

Densitatea optimă la semănat – se stabilește în funcție de hibridul cultivat aprovizionarea cu apă, fertilitatea solului și condițiile de cultură. În cultura neirigată, densitatea la semănat va fii de 45- 60 mii plante recoltabileha, la hibrizii timpurii, 40- 55 mii, la cei semitimpurii și de 40-50 mii la cei târzii. 

Distanța între rânduri – atât pe terenul irigat cât și pe cel neirigat distanța dintre rânduri va fi de 70 cm, permițând astfel combaterea buruienilor prin prașile manuale și mecanice.” 

Adâncimea de semănat – la semănat se va realiza o adâncime de 4-8 cm urmărinduse ca sămânța să fie în contact cu solul umed și, ca urmare, răsărirea să fie rapidă și uniformă.

În ANEXA 3.3.2. putem vedea achiziția soiurilor de semințe de anul trecut, iar în tabelul alăturat și în graficele ce îl urmeză putem vedea și evoluția celor 4 soiuri folosite în ultimii 3 ani.

3.2.- Tabel achiziție semințe

3.2.- Grafic achiziție semințe

3.2.6. Lucrări de îngrijire

Prin lucrări de îngrijire în perioada de vegetație a porumbului, se asigură, combaterea buruienilor și a insectelor dăunatoare. 

Cercetările efectuate până în prezent arată faptul, că la cultura porumbului pierderile de producție cauzate de buruieni ajung până la 30-80%. 

Buruienile cele mai des întâlnit în cultura porumbului sunt speciile de buruieni monocotiledonate anuale; Setaria (mohor), Echinochloa (iarba barboasă). Digitaria (meișor), și perene; Sorghum (costrei), Elymus (pir), precum și speciile de buruieni dicotiledonate anuale; Amaranthus (știr) Chenopodium (caprița), Sinapis (muștar sălbatic), Rafanus (ridiche salbatică), Xantium (cornet). Poligonum Convulvus (hrișca urcătoare), Galinsoga (busuioc sălbatic), Galiopsis (pristolnic) Abutilon (teișor), Solanum (zârna), Hibiscus (zamoșița), și dicotiledonate perene cum este; Cirsium (pălamida), Convulvus (volbura), Soncus (susai), Rubus (rugi), Rorripa (boghița), Lepidium (urda vaci), Calystegia (cupa vaci).

3.3.- Grafic achiziție semințe

Combaterea buruienilor din cultura de porumb, se poate realiza prin aplicarea anumitor strategii determinată de cunoașterea anumitor elemente primordiale; gradul de infestare cu buruieni, frecvența precum și dominanța speciilor de buruieni, caracteristicile solului și nu în cele din urma trebuie să se țină seama de condițiile climatice. 

“Combaterea integrată a buruienilor se realizează prin alternanța culturilor și respectarea asolamentului, a adâncimii și epocii de executare a arăturii, prin prașile mecanice și manuale și prin aplicarea erbicidelor, recomandate de specialistul agricol, conform CODEXULUI fito-sanitar.”

Combaterea integrată a bolilor și dăunatorilor se va realiza prin respectarea rotației, prin executarea lucrărilor de bază la timp, precum și prin tratamente chimice la sămânță.

3.2.7. Recoltarea

”Perioada optimă de recoltat se poate efectua atunci când umiditatea boabelor a ajuns la 28-30% și se poate încheia atunci când boabele au o umiditate de 20-25%. După acest fenomen recoltatul știuletilor se va realiza manual pentru a se evita scuturatul boabelor de pe știulete. Recoltatul mecanizat sub forma de boabe se poate realiza atunci când umiditatea boabelor a ajuns sub 25%.”

Semințele trebuie păstrate în magazii și spații corespunzător amenajate care să permită o bună aerisire și dezifectare. Este de dorit ca pe timpul păstrării, în masa de semințe să se poată menține pe cât posibil o temperatura constantă.

Semințele care se înmagazinează trebuie să fie bine uscate și să conțină un procent cât mai mic de corpuri străine. Depozitarea semințelor se poate face în vrac sau în saci. Pentru o păstrare corespunzatoare trebuie să ținem cont de umiditate, aerisire, temperatură și de prevenirea pagubelor provocate de dăunători

Aerisirea masei de semințe se face în timpul păstrării, concomitent cu răcirea masei de semințe. De asemenea, aerisirea trebuie să duca la uscarea semințelor și nu la ridicarea umidității. Se recomandă ca aerisirea să se facă pe timp răcoros și când aerul de afară este uscat. Metoda cea mai bună de aerisire este vânturarea și lopătarea.

3.4.-Grafic achiziție semințe

Pentru a se păstra în bune condiții boabele de porumb trebuie uscate la umiditatea de păstrare, sub 14%.

Pentru combaterea lor se iau o serie de măsuri preventive prin dezinfectare cu Fumitox 10 PF, Fumlydox 50, și prin evitarea introducerii de semințe infestate cu dăunatori. Dintre măsurile curative amintim înfundarea galeriilor de șoareci, sau crearea de temperaturi scăzute sau ridicate la care dăunătorii să nu reziste.

ANEXE

ANEXA 3.3.1.

ANEXA 3.3.2.

CAPITOLUL IV

Tratamente contabile privind producția

de floarea soarelui

4.1. Descrierea succintă a procesului tehnologic

Agricultura e practicată pe pământ din cele mai vechi timpuri, iar dacă strămoșii noștri foloseau diferite metode primitive pentru a-și ține evidența (crestau pe răboj diverse date importante), în prezent este nevoie de un sistem mult mai bine organizat de gestionare a evidențelor. Așadar contabilitatea nu doar că este necesară, dar este indispensabilă, mai ales în agricultură, așa cum este în toate domeniile.

Floarea-soarelui face parte din ordinul Compositales (Asterales), familia Compositae (Asteraceae), subfamilia Tubuliflorae, tribul Heliantheae, subtribul Helianthinae, genul Helianthus1 L. Este nativă în America Centrala și de Nord și răspândită pe tot globul în special pentru obținerea uleiului. Este o plantă ce se cultivă pe suprafețe mari în țara noastră, mai ales în Dobrogea, Câmpia Română și de Vest.

Importanța culturii de floarea soarelui este dată de utilizarea ei largă în alimentația omului, dar și în hrana animalelor, având inclusiv utilizări industriale și energetice.

Țara noastră are condiții prielnice unei producții ridicate de floarea soarelui. Potrivit datelor INS, citate de Agerpres, România s-a situat în 2016 pe primul loc în Uniunea Europeană la suprafața cultivată cu floarea soarelui. Datele INS arată că și în 2015 România s-a clasat pe primul loc în UE la floarea soarelui atât la producție, cât și la suprafață, cu o recoltă totalizând 1,75 milioane de tone la un milion de hectare.

Așa cum am observat și la celelalte două culturi, societatea noastră urmează un calendar destul de riguros în ceea ce privește etapele ce trebuie respectate pentru a aduce semințele inițiale de la stadiul de materii prime la stadiul de produs finit la sfârșitul unui an agricol.

În cultura de floarea soarelui activitatea începe imediat după recoltarea plantei premergătoare, astfel aratul trebuie făcut înca de timpuriu și se continuă cu fertilizarea solului, pe care o facem în mai multe etape, atât in perioada dinainte de semănare, cât și în perioada de vegetație. Alegerea semințelor reprezintă un alt aspect important împreuna cu tratarea lor înainte de semănat. Semănatul trebuie făcut în anumite condiții destul de riguroase atât în ceea ce privește distanța dintre rânduri cât și densitatea de semănat. Pe perioada vegetației cultura trebuie protejată atât împotriva buruienilor prin erbicidare, cât și împotriva dăunătorilor și a bolilor. Recoltarea și păstrarea recoltei încheie procesul tehnolocic în ceea ce privește cultura de floarea soarelui.

4.2. Studiu de caz privind cultura de floarea soarelui

Potrivit Manualului de Fitotehnie a Conf. Univ. dr. Viorel Ion, floarea-soarelui este o plantă pretențioasă față de rotația culturilor, deoarece nu suportă monocultura, datorită atacului de boli (mană – Plasmopara helianthi, putregai alb – Sclerotinia sclerotiorum, putregai cenușiu – Botrytis cinerea, pătarea brună și frângerea tulpinilor – Phomopsis helianthi, alternarioză – Alternaria helianthi), atacului de dăunători (gărgărița porumbului – Tanymecus dilaticollis, viermii sârmă – Agriotes spp.) și a atacului de lupoaie (Orobanche cumana).

Floarea soarelui nu trebuie cultivată după plante atacate de putregaiul alb – soia, fasolea, năut, sfeclă, specii din familia cruciferelor (rapiță, muștar ș.a.), nici după plantele atacate de putregaiul cenușiu: cartof, sfeclă, in.

De asemenea, nu este indicată cultivarea după plante cu înrădăcinare adâncă, așa cum sunt lucerna, sfecla, sorgul sau iarba de Sudan. Nici după sfecla de zahăr nu este indicată plantarea de floarea soarelui.

Este recomandată cultivarea după porumb, cereale de toamnă și mazăre. Floarea-soarelui trebuie să revină pe același teren după minimum 4 ani (ideal 5-6 ani) și este o plantă premergătoare bună pentru culturile de primăvară, dar și pentru grâul de toamnă.

Dupa recoltarea plantei premergatoare se recomanda efectuarea lucrării de dezmirisit. Arătura o efectuam cât mai repede cu plugul cu grapa stelată

Până în toamnă, terenul trebuie menținut curat de buruieni și afânat, prin lucrări de întreținere a arăturii, efectuate cu grapa cu discuri și lamă nivelatoare în agregat cu grapa cu colți reglabili, grapa rotativă, sau numai cu grapa cu colți reglabili, în funcție de starea arăturii (grad de nivelare și de mărunțire a bolovanilor) și de gradul de îmburuienare a solului. Se recomandă ca lucrările de întreținere a arăturii să fie efectuate perpendicular sau oblic pe direcția arăturii, pentru o bună nivelare a terenului.

Arătura se efectuează la adâncimea de 22-25 cm. Adâncimea poate fi mai mare în cazul terenurilor îmburuienate, cu cantități mari de resturi vegetale și în cazul solurilor compactate. Este important de asemenea să ținem cont de faptul că în zonele mai umede și pe solurile mai grele, lucrarea de scarificare la 60 cm este în măsură să aducă sporuri de producție de până la 28%.

Fertilizarea joacă un rol esențial în obținerea unei producții de floarea soarelui mare și de calitate superioară

În primele faze de vegetație este deosebit de importantă nutriția cu azot, fosfor și potasiu

Pentru o producție bună e nevoie de o bază bună, așadar sămânța trebuie tratată adecvat, iar semănarea trebuie făcută la momentul optim și în anumite condiții.

Semințele utilizate trebuie să aparțină unui hibrid cu o bună adaptabilitate la condițiile din zonă. Semințele potrivite pentru semănat sunt cele cu puritate fizică de peste 98% și germinație de peste 85%. Totodată, ele nu trebuie să aibă spărturi sau fisuri, să fie cât mai uniforme și cu masa a 1.000 de boabe cât mai ridicată.

4.1.- Tabel achiziții

4.1. – Grafic achiziții

Înainte de semănare inginerii agricoli se ocupă de tratarea semințelor pentru a le proteja de diverse boli.

Perioada recomandată pentru semănatul florii soarelui este atunci când la adâncimea de semănat la ora 7:00 A.M. se înregistrează temperatura de 7 grade Celsius și când vremea este în curs de încălzire. Aceste condiții se înregistrează în perioada 25 martie – 15 aprilie, iar în zonele răcoroase se adaugă la această perioadă o săptămână sau 10 zile.

Adâncimea de semănat recomandată este de 4-5 cm la solurile mai grele și umede și la 5-6 cm pe solurile mai ușoare și mai uscate.

Distanța optimă între rânduri este de 70 cm. Dacă irigarea se face pe brazde, distanța între rânduri poate fi de 80 cm.

În linii generale, putem spune că în cazul unei culturi neirigate, densitatea recomandată este între 45 și 55 de mii de plante recoltabile la hectar, iar în cazul culturii irigate, densitatea optimă este între 55 și 65 de mii, cu mențiunea că limita superioară se aplică doar în cazul culturii cu hibrizi de talie mai redusă.

În funcție de hibridul cultivat, este necesară o anumită densitate și de aceea recomandăm respectarea instrucțiunilor producătorului de sămânță.

4.2.-Grafic achiziții

Cultura de floarea soarelui va avea o producție ridicată și de calitate superioară doar dacă este întreținută corespunzător.

Buruienile concurează cu planta de cultură pentru nutrienți, astfel încât ele trebuie eliminate cât mai devreme. Ele sunt în măsură să compromită cu circa 50% producția.

Alegerea erbicidelor se face în funcție de spectrul de buruieni prezente – monocotiledonate sau dicotiledonate și de tehnologia de erbicidare – preemergentă și/sau postemergentă. Este recomandată folosirea de erbicide omologate pentru cultura de floarea soarelui.

Momentul cel mai bun pentru recoltare este când umiditatea semințelor este între 10 și 13%. În acel moment 70% dintre calatidii sunt uscate și 30% au culoarea brună. Calendaristic, momentele acestea sunt în țara noastră în ultima decadă a lunii august și mijlocul lunii septembrie, cu diferențe în funcție de zonă, condiții climatice și hibrid cultivat.

4.2.- Tabel rentabilitate cultură floarea soarelui

După recoltare, semințele de floarea-soarelui trebuie să fie minuțios uscate, până la nivelul de umiditate de 6%. În magaziile în care sunt depozitate semințele depozitate este necesară menținerea temperaturii sub 20 ⁰C.

4.3.-Grafic rentabilitate cultură floarea soarelui

Bibliografie

Bavita Ilie, Dumitru Madalina, Pitulice Ileana Cosmina, Calu Daniela Artemisa, Popa Adriana Florina: “Contabilitate in agricultura”, Editura Contaplus, Bucuresti, 2008,

Constantin Marius, Gh. Sinulescu: “ Cultura plantelor pentru ulei”, Editura M.A.S.T., Bucuresti 2013

David, D. (2012), Contabilitate de gestiune, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

Duda Marcel Matei, Roman Gheorghe Valentin, Imbrea Florin, Matei Gheorghe, Timar Vasile Adrian: “Conditionarea si pastrarea produselor agricole”, Editura Universitara, Bucuresti, 2004

Epuran, M., Băbăiță, V., Imbrescu, C. (2004), Teoria contabilității, Editura Economică, București.

Miron Liliana: “Agrochimie. Ingrasaminte organice si tehnologii de fertilizare”, Editura Universitara, Bucuresti, 2000

Oancea Ioan : “ Tehnologii agricole performante”, Editura Ceres, Bucuresti, 2008

Pîrvuțoiu, I., Popescu, A., Grigoraș, M.A. (2008), The Role of Managerial Accounting in Cost Control in Agricultural Companies, Agricultural Finance, Accounting and Legislation Section, seria I, vol. X, nr. 3, pp. 141-147.

Pop, A., Deaconu, S.-C. (2008), Assets. Biological Assets. The Seasonal Model in Agriculture, Theoretical and Applied Economics, nr. 7 (524), pp. 3-18.

Pop V. Ioan: “ Tehnologia Graului”, Editura M.A.S.T., Bucuresti, 2015

Roman Gheorghe Valentin, Toader Maria: “Agricultura generala – partea I”, Editura Universitara, Bucuresti, 2004

https://www.agro.basf.ro/agroportal/ro/ro/stiri/stirile_agricole/cultura-graului-cand-semanam-graul-tratamente-ingrasaminte-297088.html

http://www.incda-fundulea.ro

https://www.gazetadeagricultura.info/plante/cereale/432-grau/673-epoca-optima-de-semanat-grau.html

http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/fisa-tehnologica-cultivarea-porumbului-10434.html

https://www.agro.basf.ro/agroportal/ro/ro/stiri/stirile_agricole/cultura-porumb-rotatie-semanat-ingrijire-tratamente-recoltare-297152.html

http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/modul-de-organizare-a-contabilitatii-de-gestiune-si-calculul-costului-de-productie-specifice-activitatilor-agricole-a2959/

http://www.conta-conta.ro/miscellaneous/336_miscellaneous_contabilitate_files%20336_.pdf

http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/particularitati-privind-organizarea-contabilitatii-in-agricultura-a2839/

https://www.agro.basf.ro/agroportal/ro/ro/stiri/stirile_agricole/cultura-de-floarea-soarelui-toate-informatiile-de-care-ai-nevoie-296576.html