Valea Teleajenului reprezintă o zonă turistică de importanță națională prin resursele turistice și poziția geografică. [302177]

[anonimizat] a resurselor, [anonimizat], plasându-l ca destinație turistică importantă pentru români și străini.

Există deja o bună tradiție a [anonimizat] a mediului de afaceri de a [anonimizat].

În cadrul acestui județ se remarcă Valea Teleajenului, o [anonimizat], dar cu la fel de multe atracții turistice.

Extrem de căutat și de apreciat în ultimul timp a [anonimizat]. [anonimizat], astfel că numele de “Teleajen” era de cele mai multe ori asociat cu “drum de care te legi”. [anonimizat] “telega” sau “telegi” (în acest sens poate fi citat și cronicarul Miron Costin care numea acest râu Telejin) care însemna “drum de care”.

Valea Teleajenului reprezintă o zonă turistică de importanță națională prin resursele turistice și poziția geografică.

Potențialul turistic al Văii Teleajenului și îndeosebi al zonei turistice de influență a [anonimizat] a satului montan (stațiunea) Cheia, favorizează în urma unor amenajări dezvoltarea turismului în forme diversificate.

Lucrarea de față prezintă o analiză a [anonimizat] a timpului liber de către turiștii veniți în zonă.

Pentru valorificarea durabilă a [anonimizat] o pensiune din zonă.

CAPITOLUL I [anonimizat]

1.1 Prezentarea generală a Văii Teleajenului

Valea Teleajenului semnifică ”[anonimizat]-est a [anonimizat]-[anonimizat], în bazinul superior și mijlociu al râului Teleajen”.

Numele Teleajen are o [anonimizat] "vale cu drum de care te legi". Încă din vremea romanilor, "drumul de la Teleajen" [anonimizat], urcând în Poiana Fetii și coborând pe lângă Telejenel.

Figura nr. 1.1 Prezentarea Văii Teleajenului

Sursa: www.infoghidromania.com , data accesării: 22 aprilie 2016;

Valea Teleajenului se învecinează:

La sud cu municipiul Ploiești;

La vest cu Valea Doftanei și Valea Slănicului;

La nord cu județul Brașov;

La est cu județul Buzău și Valea Cricovului.

Valea Teleajenului a [anonimizat] a influențat și aparitia localităților Ploiești sau Vălenii de Munte. [anonimizat] 1A [anonimizat], Cheia, Izvoarele sau Slănic.

Potențialul turistic natural al Văii Teleajenului:

I. Relieful:

În drumul său, Valea Teleajenului străbate toate unitățile de relief care se regăsesc pe teritoriul județului Prahova, și anume: munții, dealurile și câmpiile. Cele mai importante unități de relief străbătute de acest râu sunt: Subcarpații Prahovei (dealurile au înălțimi cuprinse între 300 și 850 de metri, iar cele mai importante subunități sunt: pintenii Vălenii de Munte, Dealurile Priporului și Lazuri, depresiunile Vălenii de Munte, Măneciu și Drajna), Subcarpații Buzăului (întinși între Slănic și Teleajen, dealurile au înălțimi cuprinse între 400 și 600 de metri, iar depresiunile între 300 și 490 de metri) și Subcarpații Teleajenului (care delimitează depresiunile Vălenii de Munte, Drajna și Măneciu).

II. Clima:

Clima Văii Teleajenului se încadrează în climatul montan, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 2-4°C și deținând o amplitudine termică ce însumează valori de 19-20°C. Precipitațiile sunt relativ abundente, prezentând variații în privința repartizării sezoniere, cu o medie anuală de 1.200 mm, iar în sezonul rece ajung până la 500-600 mm. Numărul anual de zile cu strat de zăpadă este de 100. Vânturile cele mai întâlnite sunt cele din sectorul nord-estic (Crivățul) și din vest, bogat în precipitații. Des întâlnite sunt și brizele de munte.

III. Hidrografia:

Râul Teleajen alimentează cu apă localitățile de pe vale, până la Ploiești, unde ajunge să producă 36,36 Mw în centralele electrice de la Măneciu, Izvoarele și Vălenii de Munte, potolind setea a peste 2500 hectare de culturi agricole.

De-a lungul acestei văi sunt situate orașele Vălenii de Munte și Boldești-Scăieni, stațiunea Cheia și comunele Măneciu, Izvoarele, Teișani, Drajna, Gura Vitioarei, Măgurele, Lipănești, Blejoi și Bucov.

IV. Vegetația:

Zona turistică Valea Teleajenului dispune de o vegetație diversificată și bine reprezentată, regăsindu-se pădurile de: gorun, fag, stejar, molid, brad, carpen, frasin, soc, mesteacăn și alun.

V. Fauna:

Vegetația bogată a determinat existența unei faune bogate, cele mai importante exemplare ale acesteia fiind reprezentate de mamiferele: lupul, ursul, căpriorul, mistrețul, vulpea și veverița, de păsarile: cocoșul de munte și găinușa, dar și de pești, precum: mreana, păstrăvul, scobarul.

Potențialul turistic antropic al Văii Teleajenului:

În ceea ce privește monumentele culturale ale zonei turistice Valea Teleajenului, se pot menționa:

Muzeul (Ansamblul) Memorial ”Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte;

Muzeul de artă religioasă;

Muzeul ”Flori de Mină”;

Muzeul Văii Teleajenului;

Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului;

Muzeul Sării;

Muzeul de antropologie ”Francisc Rainer”.

Din categoria lăcașuri de cult, zona Valea Teleajenului se face cunoscută turiștilor prin:

Mânăstirea Cheia (Măneciu);

Mânăstirea Crașna;

Mânăstirea Suzana din Măneciu;

Mânăstirea Văleni din Vălenii de Munte;

Mânăstirea Zamfira (pictată de către Nicolae Grigorescu) din Lipănești;

Biserica “Sfântul Nicolae” Tabac din Vălenii de Munte;

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (Homoraciu);

Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva” (Starchiojd);

Biserica de lemn “Sfântul Nicolae” Vechi și Schitul Crasna.

În completarea farmecului turistic al acestei zone intră și tradițiile și obiceiurile păstrate de localnicii din Valea Teleajenului, acestea fiind învățate de la străbuni și păstrate chiar și în zilele noastre.

Astfel, turiștii care optează pentru a petrece un sejur liniștit în această zonă pitorească vor putea înțelege pe deplin importanța acesteia.

1.2 Potențialul agroturistic al stațiunii Cheia

Stațiunea Cheia este localizată din punct de vedere geografic la o altitudine de 871 m în comuna Măneciu din județul Prahova, pe Valea Teleajenului, la poalele Munților Ciucaș, pe raza drumului național DN 1A, la aproximativ 50 km de Brașov și 130 km de București.

Figura nr. 1.2 Stațiunea Cheia

Sursa: www.lapensiuni.ro, data accesării: 23 aprilie 2016;

Cheia este o stațiune climaterică de tratament și odihnă mai puțin cunoscută, întemeiată în jurul unui lăcaș monahal, după secularizarea averilor mânăstirești, când proprietățile bisericilor și mânăstirilor au fost trecute în proprietatea statului.

Stațiunea este situată într-o zonă străjuită de culmi muntoase care fac parte din șirul Carpaților Orientali, la o altitudine care permite practicarea diferitelor forme de turism, precum sporturile de iarnă, alpinismul, drumețiile montane sau excursiile prin împrejurimi.

Stațiunea Cheia reprezintă o destinație turistică preferată de cei mai mulți turiști pentru cadrul liniștit și peisajele montane pitorești din zonă ce nu se lasă mai prejos decât celelalte stațiuni de pe Valea Prahovei.

Potențialul turistic natural

I. Relieful:

Din punct de vedere geografic stațiunea (satul montan) Cheia face parte din Munții Ciucaș din Munții Teleajen.

Masivul Ciucaș este așezat în partea centrală a Carpaților, în grupul muntos al Carpaților de Curbură ( în sud – estul teritoriului). Este cuprins între 45025’și 45035’ latitudine nordică și 25055’și 2604’ longitudine estică și ocupă o arie destul de restrânsă (circa 200 km2), față de alte unități montane din țară. Limitele față de munții înconjurători sunt reprezentate de văile râurilor, iar între acestea și înălțimile maxime se întâlnesc denivelări de aproximativ 1000 m.

Privit în ansamblu, Ciucașul este alcătuit din două culmi principale:

Culmea Bratocea – Ciucaș, cu direcție sud – vest – nord – est;

Culmea Gropșoarele – Zăganu, cu direcție nord – vest – sud – est, fiind despărțite de Teleajen prin cursul său superior (Pârâul Berii).

Cele două culmi sunt unite în nord prin înșeuarea muntelui Chirușca, o culme mai joasă cu întinse suprafețe netede, despădurite, care se află la 1500 – 1600 m.

II. Clima:

Clima este caractezizată prin temperaturi medii anuale de 1-20 C și mai ridicate în stațiunea Cheia (40 C) iarna. Media lunii Ianuarie (care este cea mai rece), prezintă valori cuprinse între -8 și -90 C pe creste și -60 C la Cheia, iar vara, media lunii iulie ajunge la 10 – 120 C pe creste și 15 – 160 C la Cheia. Amplitudinea termică însumează valori de 18,5 – 190 C pe creste și 200 C la Cheia. Unul din fenomenele meteorologice, ceața, care se produce în tot cursul anului, dar mai frecvent în sezonul rece și îngreunează vizibilitatea, mai ales pe creastă.

III. Hidrografia:

Cursul de apă principal este râul Teleajen, care străbate aceeași unitate de producție și are ca principali afluenți Pârâul Ciobului, Valea Neagră, Pârâul Herăstrău, Pârâul adânc, Valea Tâmpa. Având o rețea hidrografică bogată în general, acesta are un regim hidrologic echilibrat.

IV. Vegetația:

În Masivul Ciucaș se întâlnesc mai multe unități de vegetație, aparținătoare la trei dintre marile unități de vegetație europene, și anume:

C – tufărișuri, pajiști și rariști subalpine;

D- păduri mezofile și mezohigrofile de rășinoase și rășinoase-foioase;

F- păduri mezofile, decidui de foioase și foioase-rășinoase.

V. Fauna:

Masivul Ciucaș găzduiește o faună relativ bogată: căprioara, cerbul, râsul, jderul, bursucul, ursul, mistrețul, lupul, vulpea, veverița. Păsările mari sunt reprezentate prin vultur, acvila de munte, uliu.

VI. Rezervațiile naturale:

O importanță turistică din zonă o dețin rezervațiile naturale geo-botanice din Munții Ciucaș: Tigăile Mici, Muntele Roșu sau Creasta Zăganu – Gropșoarele. Fiind situate în inima munților, acestea dețin un real potențial turistic, oferind în orice sezon oportunități de petrecere a timpului liber.

Potențialul turistic antropic

În ceea ce privește monumentele culturale ale stațiunii Cheia, se pot menționa:

Muzeul "Natura văii superioare a Teleajenului" ilustrează flora și fauna din această zonă.

Figura nr. 1.3 Muzeul "Natura văii superioare a Teleajenului"

Sursa: www.visitprahova.ro, data accesării: 24 aprilie 2016;

Muzeul "Flori de Mină" Cheia prezintă piese cu o valoare deosebită, mărturii materiale ale evoluției mediului natural.

Figura nr. 1.4 Muzeul ”Flori de Mină”

Sursa: www.asociatiaturismprahova.ro, data accesării: 24 aprilie 2016;

Exponatele, extrase în mare parte din minele maramureșene, impresionează printr-o mare varietate de forme și o cromatică deosebită.

Mânăstirea "Cheia" semnifică o mânăstire de călugări cu hramul Sfânta Treime este situată pe malul drept al pârâului Tâmpa, în partea de sud-est a localității.

Figura nr. 1.5 Mânăstirea ”Cheia”

Sursa: www.asociatiaturismprahova.ro, data accesării: 24 aprilie 2016;

Atestată începând cu 1770, a fost distrusă de turci, reconstruită, apoi mistuită de un incendiu. Biserica actuală a fost construită din cărămidă între anii 1835-1839 și pictată de Gheorghe Tattarascu în 1837.

Mânăstirea "Suzana" este situată la o distanță de 40 km de orașul Valenii de Munte, pe valea râului teleajen, Mănăstirea Suzana, monument istoric, este așezată pe un tapșan înconjurat de păduri de brazi și fagi.

Figura nr. 1.6 Mânăstirea ”Suzana”

Sursa: www.asociatiaturismprahova.ro, data accesării: 24 aprilie 2016;

Mănăstirea mai deține încă o bisericuță – Paraclisul- cu hramul "Acoperământul Maicii Domnului" care a fost construit în anul 1911 în vremea maicii starețe Tomaida Perlea.

Mânăstirea "Zamfira" – localizată pe Valea Teleajenului, între orașele Ploiești și Vălenii de Munte, mânăstirea Zamfira a fost ctitorită în anul 1743 de Zamfira Apostol, soția unui boier de la curtea voievodului Constantin Brâncoveanu.

Figura nr. 1.7 Mânăstirea ”Zamfira”

Sursa: www.asociatiaturismprahova.ro, data accesării: 24 aprilie 2016;

Potențialul tehnico-economic:

Barajul Măneciu este un baraj de pământ, cu o înălțime de 75 m, ridicat pe râul Teleajen. Construcția barajului a început în anul 1977, fiind proiectat de inginerul Aristide Teodorescu, și a fost finalizată de inginerul Ariana Teodorescu.

Figura nr. 1.8 Barajul Măneciu

Sursa: www.agerpres.ro, data accesării: 25 aprilie 2016;

Lacul se întinde pe o suprafață de 192 hectare și are o capacitate de aproximativ 60 milioane m³ de apă. Apa sa este folosită de mai multe hidrocentrale, precum hidrocentrala Măneciu, Izvoarele și Vălenii de Munte. Barajul are și un deversor de surpafață, cu o capacitate de 1360 m³/s, care a fost ridicat pe versantul drept, pentru a evita supraplinul.

Potențialul socio-demografic:

Populația comunei a crescut de la 5077 locuitori în anul 1912 la 11.329 locuitori în anul 2002, cu un spor total de 6.252 de locuitori, înregistrându-se o dublare a populației. Pe sate, populația a evoluat diferit, constatându-se o creștere a numărului de locuitori în aproape toate satele comunei, excepție făcând satele Chiciureni și Costeni.

Cheia face parte din comuna Mâneciu situată în partea central-nordică a județului Prahova. Satul montan Cheia este așezat la o altitudine de 870 m și deține 97 gospodării cu 320 locuitori și peste 236 locuitori din afara localității cu domiciliul instabil. La 1 ianuarie 1997 s-a comuna Mâneciu deținea 4.100 gospodării țărănești și 8 sate, printre care și satul montan Cheia cu 11.600 locuitori, iar populația activă este de aproximativ 4.000 persoane.

1.3 Potențialul agroturistic al orașului Vălenii de Munte

Vălenii de Munte, așezarea urbană cea mai reprezentativă în partea de nord-est a județului Prahova și care a reușit, de-a lungul timpului, să-și îndeplinească funcțiile de prestigiu ale unui oraș: capitală de județ (Saac), vama, târg, reședința “plaiului” Telegeajen, centru politic al raionului Teleajen și “cetate” de cultură.

Orașul este situat pe Valea Teleajenului, pe drumul național DN 1A București-Ploiești-Brașov, la 29 km de Ploiești, 98 km de capitală și 87 km la sud-est de Brașov ( prin Cheia și prin Pasul Bratocea), în extremitatea sud-vestică a Depresiunii Drajna, unitate geomorfologică cunoscută în literatura geografică și sub denumirea de Depresiunea Drajna-Chiojd sau Văleni-Drajna-Chiojd sau, chiar, Văleni-Drajna.

Figura nr. 1.9 Orașul Vălenii de Munte

Sursa: www.valeniidemunte.com.ro, data accesării: 25 aprilie 2016;

Partea centrală a orașului fiind situată la 45°11’ latitudine nordică și 26°02’ longitudine estică, într-un spațiu geografic ideal înconjurat de mireasma pădurii și clipocitul apei ce curge din vremuri imemoriale.

Potențialul turistic natural:

I. Relieful:

Din punct de vedere morfologic localitatea Vălenii de Munte se situează în zona dealurilor subcarpatice. Diferențierile structurale și petrografice între zonele paleogen-miocenă, la contactul cu muntele și sarmatian-cuaternară, la contactul cu câmpia, au determinat aspecte proprii ale reliefului, individualizîndu-se astfel: Subcarpații interni și Subcarpații externi. Subcarpații interni prezintă altitudinile cele mai mari. Aceștia sunt secționati de Valea Teleajenului în grupa de vest, care include depresiunile Comarnic, Brebu, Aluniș și Slănic și o serie de dealuri aliniate V—E, puternic fragmentate, cum sunt: Cornu 740 m, Măceșu 815 m, Gurga 743 m, Măgura 645 m etc. La Est de Valea Teleajenului, pintenii paleogeni de Văleni și Homorîciu generează un relief mai proeminent (dealurile Priporului 823 m și Lazuri 770 m), care închide Depresiunea Drajna— Chiojdu, iar la S, Depresiunea Vălenii de Munte.

Cadrul geografic al localității Vălenii de Munte se caracterizează printr-o remarcabilă variație de relief. La vest, relieful este în general domol și etajat. În partea de vest a orașului, lunca Teleajenului largă de 300-400 m este bine prunduită și este însoțită de zăvoaie. Peste râul Teleajen, spre est, dealurile Priporului se înalță deasupra luncii la o altitudine de 500-600 m.

II. Clima:

Zona se încadreaza în tipul de climă temperat-continental de tranziție. Altitudinea a impus etajarea elementelor climatice, astfel că, pe zonele înalte ale dealurilor, temperaturile medii anuale sunt mai reduse, iar precipitațiile anuale mai ridicate. În ceea ce privește evoluția termică a aerului în bazinul Teleajunului s-a constatat că cele mai ridicate valori se înregistrează vara în lunile iunie-august 17,8-18,5o C, cele mai scăzute temperaturi se produc în sezonul de iarnă în lunile decembrie-februarie (-1,8o C ianuarie, -0,5oC februarie și 0oC în decembrie). În anotimpurile de tranziție, primăvara și toamna, temperaturile medii oscilează între 3,2 și 14,30 C.

III. Hidrografia:

Rețeaua hidrografica corespunde bazinului Ialomița. în Văleni, Teleajenul primește pe partea dreapta pârâul Văleanca. Alte pâraie sunt Bughișoara, Valea Gardului, Copaceanca, toate în aval de Văleni.

IV. Vegetația:

Vegetația bogată prezentă pe ambele dealuri face ca aici să se formeze o oază răcoroasă și mai puțin umedă. Aceasta este specifică pădurilor de foioase, care au înregistrat în ultimul timp areale cât mai restrânse prin intervenția necontrolată a oamenilor.

În anul 2004, peste 60% din suprafața orașului era destinată pădurilor, pășunilor și terenurilor agricole.

Dealurile de peste râul Teleajen sunt acoperite cu fag, gorun, carpen, alun, maceș, soc. Între producătoarele de fructe de pădure se remarcă zmeurul, fragii de pădure, părul pădureț etc. Pădurile care cresc în luncile râurilor sunt alcătuite din salcie, anin, plop.

Vegetația ierboasă a pășunilor și fânețelor naturale, cea a poienilor sau cea care se dezvolta în zonele marginale ale pădurilor este alcatuită în mare parte din specii de paiuș, iarba vântului, rogoz pitic etc., iar în unele areale ale acestei zone de vegetație cresc plante de interes medicinal ca sunătoarea, pelinul, patlagina, mușețelul etc.

În gospodăriile locuitorilor se cultivă prunul care apare stilizat și pe noua stemă a orașului ca un pom de tradiție, mărul, părul și leguminoase pentru boabe, cartofi, legume, plante tehnice și furajere etc.

V. Fauna:

Speciile faunistice des întâlnite în această zonă sunt: căpriorii, mistreții, sopârlele, gușterii, mai rar lupii și jderii, iar ca păsări se găsesc vrăbiile, ciocănitoarele, coțofenile și ciorile. În apele puternic poluate uneori ale Teleajenului, fauna piscicolă este mai puțin dezvoltată, fiind reprezentată în principal de clean, mreană și caras.

Potențialul cultural-istoric:

Fondul cultural-istoric pune în lumină trecutul istoric al acestor locuri și marea sensibilitate artistică a locuitorilor care au reușit să modeleze cu gust tot ceea ce natura le-a pus la dispoziție. Elementele cadrului natural sunt completate de cele ale cadrului antropic, prin obiective turistice precum:

Biserica Vălenii de Munte este un monument de arhitectură a orașului Vălenii de Munte, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, fiind ctitorită de Hagi Stoian Clucerul și soția sa. Biserica a fost construită din piatră, cu o singură turlă.

Figura nr. 1.10 Biserica Vălenii de Munte

Sursa: www.valeniidemunte.com.ro, data accesării: 26 aprilie 2016;

Operele valoroase au fost date la Sinaia, iar altele fac parte din expoziția de artă religioasă din Școala de misionare din Văleni.

Biserica Nica Filip are hramul “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”și a fost sfințită în anul 1808. Ctitorii au fost Nica Filip și Soare Pitoi.

Figura nr. 1.11 Biserica Nica Filip

Sursa: www.valeniidemunte.com.ro, data accesării: 26 aprilie 2016;

Biserica Berevoiești este o filială a bisericii Nica Filip.Hramul este“Sfântul Spiridon”.Ca vechime, este a doua biserică a orașului, înființată în anul 1726.

Figura nr. 1.12 Biserica Berevoiești

Sursa: www.valeniidemunte.com.ro, data accesării: 26 aprilie 2016;

Biserica “Sfântul Ioan Botezătorul” s-a mai numit și Biserica din Poiana și a fost construită în anul 1818.

Figura nr. 1.13 Biserica “Sfântul Ioan Botezătorul”

Sursa: www.valeniidemunte.com.ro, data accesării: 26 aprilie 2016;

Biserica “Sfântul Nicolae” Tabaci a fost întemeiată în anul 1833.

Figura nr. 1.14 Biserica “Sfântul Nicolae” Tabaci

Sursa: www.valeniidemunte.com.ro, data accesării: 26 aprilie 2016;

Muzeul “Natura Văii Teleajenului” are ca tematică cadrul natural al Văii Teleajenului, cu principalele ecosisteme naturale, dar și segmente din ecosisteme antropice.

Figura nr. 1.15 Muzeul “Natura Văii Teleajenului”

Sursa: www.valeniidemunte.com.ro, data accesării: 26 aprilie 2016;

Muzeul Memorial “Nicolae Iorga” reprezintă un așezământ cutural ce păstrează vie amintirea savantului Nicoale Iorga, este situat în centrul istoric al orașului, împreună cu Muzeul de Artă Religioasă și cu Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului, formează un adevarat centru cultural.

Figura nr. 1.16 Muzeul Memorial “Nicolae Iorga”

Sursa: www.valeniidemunte.com.ro, data accesării: 26 aprilie 2016;

Muzeul de Artă Religioasă adăpostește o expoziție de artă religioasă. Expoziția cuprinde în cele patru săli exponate de valoare deosebită, începând cu icoane pe lemn din secolele XVII-XIX, sfeșnice din argint și alamă, etc.

Figura nr. 1.17 Muzeul de Artă Religioasă

Sursa: www.valeniidemunte.com.ro, data accesării: 26 aprilie 2016;

Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului este consacrat unui domeniu tradițional în care contribuția românilor este deosebită, și anume țesăturile din lână.

Figura nr. 1.18 Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului

Sursa: www.valeniidemunte.com.ro, data accesării: 26 aprilie 2016;

Potențialul tehnico-economic:

Vălenii de Munte și-a încercat în secolul XX șansa de a deveni un important centru economic și de a înstări viața economică a Văii Teleajenului, precum și a unei zone mai largi din județ.În ceeea ce privește linia industrială, încercările au fost minime menținându-se vechile ateliere meșteșugărești, boiangeriile și pivele de pe Teleajen, acestea nu s-au transformat în întreprinderi capitaliste ci au rămas cu același caracter.

Chiar dacă ultimele au activat și în perioada interbelică, au fost folosite de locuitorii întregii zone, acestea nu au reușit să afirme statutul de centru industrial.

O perioadă prosperă a orașului a reprezentat-o epoca fierului, atunci când în comparație cu perioada anterioară, în economie nu erau șanse de dezvoltare, populația se înmulțea iar așezările umane datorată acestor doi factori și-au făcut tot mai mult simțită prezența.

Activitatea agricolă și zootehnică mult diminuată în ultimii ani ca urmare a dispariției sectorului agricol de stat este reprezentată numai la nivelul gospodăriilor individuale și al micilor asociații de proprietari.

Structura fondului funciar în anul 2013 era următoarea:din cele 2.159 ha ocupate de oraș, terenurile agricole reprezentau 1.102 ha (50%) din care:336 ha arabil(30%), pășuni 238 ha(22%), fânețe 412 ha(37%), livezi 116 ha (11%).

Figura nr. 1.19 Structura suprafeței agricole în anul 2013

Sursa: www.insse.ro , data accesării: 26 aprilie 2016;

Factorii naturali ai climei, solului, vegetației etc au determinat existența unor suprafețe extinse de pășuni și fânețe, cu un procent însemnat în cadrul terenurilor agricole ceea ce explică prezența activității de creștere a animalelor cu o tradiție îndelungată în zonă, fiind ramura însemnată a agriculturii.

Industria a fost și reprezintă o ramură a producției materiale și a economiei, cu ajutorul căreia în orașul Vălenii de Munte se obțin mijloace de producție și bunuri de consum.Industria are un rol hotărâtor în dezvoltarea economiei moderne în cadrul orașului, activitățile industriale desfășurându-se în mine, uzine, fabrici, ateliere etc.

Locuitorii orașului prezintă un interes aparte față de latura recreativă și sportivă a acestei activități. Recereerea și sportul pot fi îmbinate într-un mod armonios prin parcurgerea pe jos sau cu mijloacele de transport pentru vizitarea zonelor pitorești ale orașului, a obiectivelor economice, științifice și istorice.

Cariera Copăceni are două câmpuri de exploatare.

Tectonică: complicată, în imagine versantul unei cute ;

Litologică: reprezentată în general de rocile moi, uneori neconsolidate și dau naștere unui relief structural specific regiunilor subcarpatice.

Potențialul socio-demografic:

Populația orașului Vălenii de Munte constituie un sistem demografic deschis a cărei stare este modificată de mișcarea generală a populației. Factorii naturali, politici și rolul jucat de oraș de-a lungul timpului, au reprezentat factorii de dependență a evoluției demografice. Populația orașului Vălenii de Munte a evoluat pe structuri variabile, ajungând în prezent la peste 13.600 de locuitori.

Tabelul nr. 1.1 Evoluția numerică a populației în intervalul 1966 – 2015

Sursa: www.insse.ro , data accesării: 26 aprilie 2016;

Populația orașului Vălenii de Munte, înregistra la sfârșitul secolului XIX aproximativ 2.000 de persoane, această valoare ajungând la jumătatea secolului XX la 5.000 locuitori, iar în acest moment, efectivul populației este de 13.646.

Mișcarea naturală a populației reprezintă schimbările survenite în numărul și structura populației, ca urmare a nașterilor, deceselor și căsătoriilor. Analiza se bazează pe datele statistice din perioada 1990-2013, cu ajutorul acestora calculându-se și o serie de indicatori demografici.

Figura nr. 1.20 Evoluția natalității în intervalul 1966-2013

Sursa: www.insse.ro , data accesării: 26 aprilie 2016;

Orașul Vălenii de Munte a înregistrat conform datelor obținute, extremele natalității în anii 1989 – 247 de născuți și anul 2000– 121 de născuți. Numărul nașterilor prezintă o fluctuație de-a lungul anilor, după cum reiese din grafic(realizat între anii 1966 – 2013) .

În orașul Vălenii de Munte, analiza numărului de decese este influențată mai ales de fenomenul de îmbătrânire a populației, determinat de numărul tot mai ridicat de emigranți.

Numărul deceselor pentru orașul Vălenii de Munte prezintă valori oarecum diferite de la an la an, cu mici oscilații sau chiar deloc pentru perioade mai scurte.Între anii 1966 și 1977 este o diferență de 22 de decese, anii cuprinși între 1977 și 2013 prezintă fluctuații a numărului de decedați, cu doar 6-7 decese diferență, numărul maxim înregistrându-se în anul 2013 când se ajunge la 150 de decese.Astfel, putem reține că:

În anul 2013, numărul nașterilor a înregistrat cea mai mare valoare față de anii precedenți;

Cea mai scăzută valoare a mortalității s-a înregistrat în anul 2000, pe fontul unei rate a natalității scăzute.

Figura nr. 1.21 Evoluția mortalității în intervalul 1966-2013

Sursa: www.insse.ro , data accesării: 27 aprilie 2016;

Sporul natural exprimă diferența dintre rata natalității și cea a mortalității, calculându-se după formula:

Pentru intervalul cuprins între anii 1990 – 2000 se observă o scădere foarte mare a numărului de nașteri și implicit a sporului natural.Această scădere a fost continuată până în anul 2013. Situația este determinată fie de o natalitate în creștere și o mortalitate relativ staționară, fie de o reducere a mortalității pe fondul unei natalități relativ staționare.

Figura nr. Evoluția sporului natural în intervalul 1966-2013

Sursa: www.insse.ro , data accesării: 28 aprilie 2016;

Infrastructura turistică:

În momentul actual, Vălenii de Munte este definit de o infrastructură tehnico-materială bună a turismului. Se pot asigura spații de cazare suficiente solicitărilor pentru ca turiștii să se simtă bine, concentrate în două hoteluri și o pensiune.

Hotelul “Ciucaș” este caracterizat de două stele, 104 locuri în camere a câte 2-4 paturi.Dispune de un restaurant cu 100 de locuri și de un bar – cramă de 120 de locuri, hotelul aparținând cooperației.

Hotelul “Capitol” este un hotel privat, de 3 stele, cu 62 locuri de cazare, 30 de camere, lift, bar, restaurant și tratament în stațiunea balneară Slănic Prahova.

Atât hotelul “Ciucaș”, cât și hotelul “Capitol” sunt situate pe bulevardul central Nicolae Iorga.

Pensiunea “Vera și Livia” este situată pe strada Barbu Ștefănescu DelaVrancea, dispune de 60 de locuri în căsuțe independente.

Tabelul nr. 1.2 Infrastructura turistică în orașul Vălenii de Munte

în intervalul 1990 – 2014

Sursa: www.insse.ro , data accesării: 29 aprilie 2016;

Un factor restrictiv în buna desfășurare a turismului din orașul Vălenii de Munte, îl reprezintă căile de comunicație, accesul în localitate făcându-se pe DN 1A, fie pe calea ferată, pe care circulația este îngreunată datorită curselor rare efectuate pe ruta Ploiești-Mâneciu. Cei mai numeroși turiști sunt cei români, veniți în principal din marile orașe.

CAPITOLUL II ELEMENTE PRIVIND STRATEGIA DE DEZVOLTARE A AGROTURISMULUI PE VALEA TELEAJENULUI

2.1 Agroturismul și aspectele economice privind agroturismul montan pe Valea Teleajenului

Agroturismul, este un concept relativ de dată recentă, care face referire la diferitele forme de turism aflate în legătură directă cu activitățile agricole și/sau cu construcțiile având destinații, rol, funcțiuni în domeniul agriculturii.

În timp și spațiu, activitățile turistice din zonele rurale generează efecte pozitive și negative și prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje. Dintre avantaje și efectele pozitive putem enumera:

Turismul creează, în plan local, o bună valorificare a potențialului natural și cultural, contribuie la creșterea numărului locurilor de muncă atât în sectorul turistic, cât și în alte sectoare auxiliare, de servicii și gestionare a resurselor locale;

Stimulează activitățile rentabile (hoteliere, restaurante, rețea de transport, activități artizanale, servicii ghizi, etc.);

Diversifică economia locală, îndeosebi a zonelor rurale adiacente, mai ales acolo unde agricultura nu are posibilități de dezvoltare;

Stimulează economia rurală printr-o cerere suplimentară de produse agricole și aport de capital financiar;

Contribuie la ameliorarea și modernizarea infrastructurii locale în materie de transport, comunicații, tehnico-edilitare, cu avantaje pentru populația locală;

Turismul agricol permite păstrarea intactă a suprafețelor ocupate cu vegetație naturală;

Realizarea de echipamente și amenajări turistice adecvate în spațiul turistic rural și de turiștii interni sau externi;

Turismul practicat favorizează înțelegerea interculturală și comunicarea liberă între locuitori și turiști;

Turismul practicat favorizează înțelegerea interculturală și comunicarea liberă între locuitori și turiști.

Se poate menționa, de asemenea, și o serie de efecte negative și dezavantaje generate de intensificarea turismului rural, resimțite mai ales la nivelul peisajelor naturale, rezervațiilor și parcurilor naturale din vecinătatea satelor turistice:

Acordarea unor facilități prea largi, lipsa cadrului legislativ și a reglementărilor de funcționare pot permite dezvoltarea unui turism ”greu” și cu caracter de masă în multe rezervații sau parcuri naturale din apropierea satelor;

Un număr mare de turiști, care prin circulație și zgomot pot perturba viața rurală și viața florei și faunei naturale;

Existența unui număr mare de trasee și poteci, drumuri de circulație și acces, vizitate în grupuri de peste 25-30 persoane, în areale sensibile, produce perturbări ale echilibrului ecologic;

Practicarea, pe arealele existente, a sporturilor de vară și iarnă, și o prea mare diversificare a activităților sportive pot conduce la distrugerea solurilor, florei, faunei, etc.;

Urbanizarea gradată a zonelor rurale și apariția poluării;

Distrugerea sau abandonarea unor culturi agricole;

Schimbări în modul de viață al localnicilor și apariția stresului, etc.

Gospodăriile țărănești amenajate pentru practicarea activității agroturistice se clasifică în clase de confort, atât în zona montană Cheia, cât și în majoritatea localităților montane, precumi:

clasa I-a – cameră cu 1 – 2 paturi (10 – 16 mp), cu posibilități de încălzire asigurate și grup sanitar propriu fiecărei cameră, cu WC, lavoar, duș (cadă), cu apă rece și caldă;

clasa a II-a – cameră cu 1 – 2 paturi (10 – 16 mp), cu posibilități de încălzire asigurate și grup sanitar comun cu alți turiști și cu proprietarul, cu WC, lavoar, eventual duș, cu apă rece, eventual cu apă caldă;

clasa a III-a – cameră cu 1 – 3 paturi (10 – 20 mp), cu posibilități de încălzire asigurate și grup sanitar comun cu alți turiști și cu proprietarul, cu WC, lavoar, eventual duș, cu apă rece, eventual cu apă caldă;

clasa a IV-a – cameră cu 1 – 3 paturi (10 – 20 mp), cu posibilități de încălzire asigurate și latrină separată de locuință, comună cu proprietarul și o încăpere pentru spălat, cu lavoar cu apă rece, comună cu alți turiști;

Spațiile pentru prepararea și servirea mesei se încadrează în următoarele clase de confort agroturistic:

clasa A – cameră de servit masa și de recreere, dotată și cu loc pentru prepararea hranei, în folosința exclusivă a turiștilor;

clasa B – cameră de servit masă și de recreere, în folosința comună a turiștilor cu proprietarul, cu acces la bucătăria proprietarului;

clasa C – fără cameră de servit masa și de recreere, dar cu acces la bucătăria proprietarului.

În prezent, zona montană Cheia agroturismul este condiționat de mai mulți factori care pot fi clasificați după natura lor și care de cele mai multe ori au o acțiune favorizantă în această zonă.

Din punct de vedere geomorfologic este de menționat existența obiectivelor turistice în zone de rezervații naturale, pe trasee intramontane sau locale, de larg interes turistic și științific.

Un interes turistic deosebit la nivelul satului monta Cheia îl dețin factori caracteristici, precum:

un aspect vegetal (flora spontană diversificată, specii declarate monumente ale naturii, plante medicinale și aromatice);

un aspect cinegetic (bogăția vânatului și frumusețea acestuia);

un aspect piscicol (păstrăvăria de Valea Stânii);

aspectul ecologic (ecosisteme nepoluante cu biotipuri ce asigură un echilibru și o armonizare a factorilor de mediu ce determină un climat benefic pentru sănătatea oamenilor),

aspectul uman;

aspectul cultural;

aspectul tradițional.

Pentru întreaga operă de valorificare a potențialului agroturistic din satul montan Cheia, sunt de menționat următoarele direcții de acțiune:

inventarierea potențialului agroturistic și cultural din această zonă (conceperea de programe agrementate atractive);

amenajarea corespunzătoare (condiții de primire, găzduire) a exploatațiilor;

organizarea și acumularea experienței necesare de către firme și agenții rurale specializate în agroturismul de pe Valea Telejenului, îndeosebi zona Cheia.

2.2 Veniturile gospodăriilor din zona montană Cheia

Intervenția statului se impune prioritar cu precădere în zona de munte, pentru sprijinirea gospodăriilor și a fermelor. Din acest punct de vedere, zonele de munte mai defavorizate decât altele (de câmpie) necesită a fi sprijinite în dezvoltarea lor deoarece, în ceea ce privește potențialul agroturistic, acestea sunt deosebit de „înzestrate” și atrag un număr foarte mare de turiști.

În acest sens, principalele direcții de acțiune ar fi următoarele:

elaborarea de programe regionale de dezvoltare; amenajarea teritoriului montan, a infrastructurilor necesare;

dezvoltarea și modernizarea exploatațiilor agricole montane;

dezvoltarea industriilor pentru prelucrarea produselor agricole a meșteșugurilor și artizanatului, dezvoltarea turismului rural și a agroturismului;

dezvoltarea și adoptarea învățământului din zona montană la exigențele activităților economice și sociale din zonă (Liceul Silvic Măneciu Ungureni situat la numai 20 km de stațiunea Cheia);

crearea unei bănci de informații privind zona montană;

protecția mediului și a patrimoniului natural științific și cultural – istoric.

În stațiunea montană Cheia gospodăriile țărănești sunt de o mare diversitate și ele pot clasificate din punct de vedere al utilității și destinației gospodăriei astfel:

a) gospodăriile pentru satisfacerea nevoilor proprii:

Din punct de vedere al acestei caracteristici sunt încadrate gospodăriile ce doresc să-și completeze veniturile și aderă la rețeaua de agroturism. Acest tip de locuință are însă nevoie de condiții minime de practicare a agroturismului și trebui să posede un atestat pentru acest tip de activitate.

b) gospodăriile construite pentru nevoile proprii și pentru alternativă agroturistică:

Aceste gospodării sunt întâlnite în general în zona limitrofă a stațiunii Cheia și zone cu tradiție turistică. De regulă, acestea păstrează arhitectura locală și au condiții minime de confort pentru practicarea agroturismului.

c) gospodării nou construite, asistate de specialiști și prevăzute cu echipamente și utilitățile necesare pentru a răspunde cerințelor agroturistice:

Acest gen de construcții apar, din ce în ce mai mult, în satul montan Cheia, ceea ce va face că în următorii ani să asistăm la o îmbunătățire calitativă a bazei materiale a agroturismului în această zonă.

Micile gospodării țărănești se pot întării în această perioadă de trecere spre economia de piață prin libera inițiativă și sprijinul efectiv primit din partea organelor administrative locale sau chiar naționale. În general, sunt dominate gospodăriile care au suprafețe de teren agricol și arabil cuprinse între sub un ha și 2 ha.

La populațiile sedentare agricole, construirea unor locuințe și mai confortabile și amenajarea unor adăposturi pentru animale au fost preocupări vechi, tipurile originale suferind de a lungul vremurilor evoluții destul de lente datorită condițiilor vitrege, uneltelor sau materialelor folosite.

Adăposturile de animale în general necorespunzătoare nu sunt dotate cu utilaje necesare unei exploatări eficiente și fiind lipsite de ventilație și canalizare, iar lucrările de îngrijire și întreținere se fac manual. Lipsa utilajelor specifice mecanizării principalelor lucrări din gospodărie, determină un consum mare de forță de muncă manuală, iar valorificarea timpului de lucru devine complet neeconomică.

Din numărul total de 297 de așezări în stațiunea montană Cheia, numai 197 sunt gospodării crescătoare de animale, restul fiind case de străinași fără gospodării.

La un total de 197 gospodării sunt 497 capete de bovine ceea ce revine în medie 2,52 bovine/gospodărie și 848 capete ovine revenind 4,3 ovine/gospodărie.

Porcinele, ca animale monogastrice consumatoare de furaje concentrate se cresc ca și păsările pentru interesul gospodarului cu disponibilități de valorificare pe piață.

Cu toate acestea principalele specii de animale cu pondere în gospodăria montană le reprezintă cele ale căror resurse de hrană rezidă în întinsele pajiști (pășuni și fânețe) existente în zonă.

Locuitorii zonei de munte Cheia obțin venituri importante, spre deosebire de practicarea agroturismului, creșterea animalelor, valorificarea pajiștilor și din înviorarea artizanatului specific zonei.

La nivelul satului montan Cheia, unele meserii de acest gen aproape au dispărut, ca de exemplu fierăria sau rotăria, care erau legate de creșterea în număr mare a căilor și boilor de muncă, de necesitatea construirii de mijloace transport, căruțe, care, sănii etc.

2.3 Căi de rentabilizare a gospodăriei țărănești

O caracteristică generală a tuturor gospodăriilor din cadrul satului montan Cheia este faptul că nici una dintre ele, nu reușește să-și asigure necesarul de concentrate pentru animale, deoarece suprafața cultivată cu cereale, este mică, de asemenea și producțiile sunt mici, nu reușesc să satisfacă necesitățile familiei motiv pentru care cresc cheltuielile.

În perspectiva gospodăriilor satului montan (stațiunii) Cheia se mai au în vedere o serie de acțiuni în ceea ce privește dotarea locuinței:

cu mijloace audiovizuale;

telefon;

presă;

jocuri distractive etc.

În funcție de posibilitățile fiecărei gospodării, în viitor, se are în vedere desfășurarea unor activități diverse recreative pentru turiști cum sunt:

activități sportive specifice sezonului (drumeții, schi),

masă la stână,

vânătoarea (cu sau fără împușcare) etc.

Diversificarea mijloacelor de mecanizare existente la nivelul gospodăriilor țărănești și exploatarea rațională a combustibililor, menținerea unui potențial ridicat animalier pentru lucrările agricole și a transporturilor, înmulțirea boilor de muncă și a cailor determină sporirea producțiilor și a veniturilor gospodăriilor țărănești în zona montană.

Rasele de bovine existente în cadrul satului montan Cheia sunt: Bălțata Românească și rasa Pinzan de Transilvania ce dețin numeroase calități deosebit de importante pentru climatul aspru ce caracterizează aria sa de răspândire.

Prin natura lucrărilor, de la porcine se obține carne, iar de la bovine și ovine se obțin simultan două produse principale, carne și laptele precum și produse secundare cum ar fi pieile acestora folosite în cojocărie.

Prelucrarea la producător ar avea și alte avantaje:

surmentarea principalei dificultăți de colectare a laptelui proaspăt legat distanțele până la centrele de colectare;

reducerea frecvenței momentului preluării;

vehicularea unei cantității infinit mai mici de produs;

păstrarea în gospodării a subproduselor ca furaj proteic pentru alte specii compensând practica utilizării în furaje a laptelui integral.

Pentru prelucrarea și comercializarea produșilor crescuți pentru carne trebuie luată în considerare organizarea unor unități specializate, constituie pe același raționamente socio-economice, care stă să asigure valorificarea cărnii sub o marcă proprie având prin natura sa și avantajul unei calități superioare și în general cunoscută sub denumirea de „produs biologic natural”.

În timp ce politica nutrițională are în vedere legăturile dintre politica agroalimentară, starea nutrițională și sănătatea publică a populație, politica alimentară cuprinde ansamblul de măsuri guvernamentale, de ordin administrativ, legislativ, financiar având ca obiectiv asigurarea necesarului alimentar – cantitativ și calitativ – al populației în condițiile minimizării costurilor.

În satul montan (stațiunea) Cheia, evoluția producției agricole este rezultatul acțiunii raportului dintre cerere și ofertă, acțiunii stimulative și/sau perturbatoare a pârghiilor economico-financiare-prețuri, credite, subvenții, impozite, inflație etc. În această zonă oferta de produse agricole (în special produse cerealiere) este o foarte mică și cererea relativ mare deci prețurile produselor cerealiere sunt mai ridicate.

Aici există 3 sisteme de prețuri practicate: prețuri fixe (fixate pe întreaga perioadă contractată), prețuri rediscutate cu ocazia fiecărei comenzi, sistemul cu prețuri indexate. Piața impune la baza formării prețurilor un cost mediu ponderat ce constituie o bază accesibilă de determinare a nivelului prețurilor. Un cost corespunzător, care nu presează artificial pe nivelul prețurilor de vânzare, se obține după ce a fost mobilizat la maximum efortul propriu pe linia organizării științifice a producției și muncii pe linia creșterii sistematice a productivității muncii.

În zona montană Cheia este predominantă strategia stabilirii prețurilor după costuri:

costuri de producție;

costuri de transport-manipulare;

costuri de stocare etc.

Gospodăriile țărănești și firmele din această zonă se opresc la o astfel de strategie pentru că au în vedere un profit relativ constant la un anumit nivel (aceasta depinde de sezonul turistic) deci evită riscurile, se mulțumesc cu un profit mai mic, dar constant.

Centralizarea activităților economice teritoriale a determinat declinul multor activități în spațiul montan. Aceasta este cauza majoră a slăbirii economice montane. De aici pledoaria pentru renașterea economiei montane concomitent cu creșterea cererii pentru produsele industriale locale și artizanale.

De-a lungul Văii Teleajenului există următoarele industrii agro-alimentare:

centrul de preluare a animalelor din Vălenii de Munte;

centrul de tăiere din comuna Teișani;

abatorul de tăiere din Vălenii de Munte;

secția de produse lactate din Vălenii de Munte;

Celelalte centre agroindustriale din zonă își desfășoară activitatea mai mult formal iar, starea lor tehnică este corespunzătoare.

Prelucrarea produselor în special cele lactate se face prin tehnologii tradiționale, rezumându-se la prepararea de brânză numai pentru nevoile proprii, tehnologia diferind de la o localitate la alta.

Produsele specifice zonei munților Ciucaș sunt: brânza frământată din lapte de vacă, caș din lapte de vacă, telemea din lapte de oaie, smântână din lapte de vacă, unt.

Foarte dezvoltată în zona Cheia, îndeosebi în comuna Mâneciu Ungureni este industria lemnului, aici existând o fabrică modernă de prelucrare și valorificare a lemnului SETTPPL Mâneciu cu 960 de salariați.

În mare măsură legat de dezvoltarea turismului, artizanatul a cunoscut o înviorare, mai ales în ultimii ani. Sunt renumite covoarele țesute în comuna Izvoarele, obiectele din lemn din comune Mâneciu, Cheia, Drajna de jos, Slon, de la cele mai diverse stiluri, de la linguri la jucării și bibelouri.

Numărul, diversitatea și funcționalitatea amenajărilor, echipamentelor și serviciilor reprezintă un element esențial în atragerea turiștilor. Transporturile spre stațiunea Cheia se realizează rutier, aceasta fiind situată la o altitudine de 870 m, despre alt tip de transport nici nu se poate vorbi.

Comunitățile moderne, ca și telecomunicațiile moderne pot contribui la refacerea și dezvoltarea economiei montane și serviciilor respective. Prin încurajarea inițiativelor economice descentralizate, se poate depășii handicapul determinat de distanțe și de dispersarea populației montane în zona Cheia.

Întreprinderile de alimentație publică au ca obiect și scop organizarea producției proprii de preparate culinare sau alte produse și servirea consumatorilor, atât cu mărfurile produse în unitate (preparate culinare, produse de cofetărie, de patiserie etc.) cât și cu alte mărfuri alimentare nepreparate, cumpărate de la diverși furnizori (mezeluri, brânzeturi, băuturi alcoolice), în condiții de eficiență.

Prin activitatea pe care o desfășoară, unitățile de alimentație publică ocupă un rol important în viața social-economică a zonei montane, în aprovizionarea populație.

Pentru valorificarea potențialului de produse agroalimentare pe Valea Teleajenului s-au propus realizarea unor investiții cum sunt:

Fabrica de prelucrare a laptelui în localitatea Vălenii de Munte, cu centre de desfacere a produsului finit în comuna Mâneciu și Izvoarele.

Fabrică de prelucrat produse din carne în localitatea Mâneciu;

Modernizarea centrului de prelucrare a cărnii din comuna Teișani.

Eficiența unităților de alimentație publică depinde, pe lângă alți factori, de justa ei amplasare teritorială. Amplasarea unei unități de alimentație publică în zona Cheia se face pe baza analizei factorilor economico-sociali prezenți și de perspectivă, ținând seama de tipurile de unități de alimentație publică existente în această zonă, specificul montan, cererea populației, creșterea economică a stațiunii în perspectivă.

În cadrul dezvoltării acestui sistem de alimentație publică un rol important îl deține oferta agroalimentară a gospodăriilor țărănești din satul montan Cheia. Acest scenariu, bazat pe creșterii spectaculoase ale ofertei agroalimentare, determinate de evoluții susținute ale unei puternice relansări a întregii economii și în special relansări a întregii economii și în speță a celei agroalimentare, expune o situație posibilă care ar rezolva potențial la nivel montan securitatea alimentară.

2.4 Protecția peisajului și a mediului de-a lungul Văii Teleajenului

Constituind o activitate economico-socială tot mai importantă, turismul își amplifică și intensifică în același timp impactul negativ asupra mediului.

Situat la poalele munților Ciucaș, în nordul județului Prahova, satul montan Cheia declarat stațiune, este străbătut de apele Teleajenului și Cheiței. Grație unui peisaj neasemuit de pitoresc, unor condiții și relief deosebit de propriu, munților cu o floră și o faună pe cât de bogată pe atât de variată, cu un însemnat și vechi drum spre porțile Transilvaniei, valea superioară a Teleajenului reprezintă astăzi a doua zonă de interes turistic a județului Prahova, după Valea Prahovei.

Străjuită de mândre și falnice cununi de munți, din care impresionează impetuozitatea masivului Ciucaș, Zăganul, Valea Superioară a Teleajenului are punct de plecare și sosire localitatea Măneciu. Activitatea turistică a Mâneciului, în contextul căreia stațiunea Cheia, constituie oricând un punct de referință, a cunoscut tot mai multă amploare în ultimii ani, aducându-i apreciabile venituri.

Atracția turistică a munților Ciucaș-Zăganul, egalând-o pe ceea a Bucegilor este determinată de formele geomorfologice, care surprind ochiul la tot pasul, astfel se proliferează ca niște uriașe metereze: Culmea Bratocea cu vârful Ciucaș (1956 m), Culmea Zăganul cu vârful Gropșan (1881 m), precum și unele curiozități de excepție ale naturii cum sunt: Tigăile și Sfinxul Bratocii, Turnul lui Goliat ori „Babele la sfat”.

Pădurea influențează toate elementele mediului înconjurător, având tendința de a atenua caracteristicile sale extreme și de a le uniformiza. Pădurea este o componentă de bază a mediului înconjurător, care redă destul de fidel calitățile de ansamblu ale acestuia. Între pădure și celelalte elemente ale învelișului biotic, ale mediului în general există o legătură strânsă, materializată într-un schimb permanent de substanțe și energie.

Cu toate acestea, acest mediu sublim este supus poluării și degradării, de aceea se cuvine să se dea o atenție majoră păstrării naturii și peisajului. În acest context la nivelul stațiunii Cheia s-au luat o serie de măsuri cum ar fi: să se facă un efort, în exploatarea națională și durabilă a resurselor naturale, protejarea peisajului, deoarece aceasta reprezintă interesul primordial, inclusiv în cazul peisajelor seminaturale sau amenajate de om; protecția și exploatarea rațională a pădurilor, în particular, a celor ce au o funcție protectivă.

CAPITOLUL III PREZENTAREA OFERTEI AGROTURISTICE DE PE VALEA TELEAJENULUI

3.1 Oferta agroturistică privind stațiunea Cheia

La nivelul stațiunii Cheia, oferta agroturistică este prezentată prin:

Pensiuni agroturistice:

Pensiunea ”La Pădure”

Capacitate totală: 28 adulți în 13 spații de cazare

Adresa: Cheia, zona Valea Popii, la 12,8 km de Cheia, nr. 769H

Contact: Răzvan

0725/569.265

Pensiunea ”La Pădure” este pensiunea unde lucrurile nu sunt întâmplătoare. Pensiunea este situată în Valea Popii (după Măneciu – Ungureni), până în localitatea Cheia.

Pensiunea este compusă din două clădiri și va pune la dispoziție 28 de locuri de cazare:

12 camere cu paturi matrimoniale, baie proprie și balcon;

1 apartament cu grup sanitar propriu și balcon.

Restaurantul are o capacitate medie de 50 de locuri. Suprafața generoasă a acestuia permite găzduirea de team – building, mese festive, dar și reuniuni cu vechi prieteni. Restaurantul este cu circuit închis. Meniul se stabilește în momentul rezervării.

Pensiunea ”Casa Ardeleană” ***

Capacitate totală: 30 adulți în 10 spații de cazare

Contact: Ovidiu Toderuț

0722/500.916

Pensiunea ”Casa Ardeleană” se află la aproximativ 700 m de la intrarea în stațiunea Cheia, pe partea stângă a șoselei venind dinspre Ploiești.

Pensiunea are o poziție excelentă, lângă pădure și pârâu, cu vedere spre Zăganu. Avem parcare în fața casei. Încălzire centrală, apă caldă, Tv cablu, Internet wireless.

Spațioasă, confortabilă și primitoare, această pensiune este un model potrivit celor care iubesc muntele și vacanțele în mijlocul prietenilor sau a familiei.

Avem loc de joacă pentru copii, cu trambulină, leagăne, topogan, nisip, iar pentru adulți, biliard, tenis de masă și un bar asortat.

Ușa este deschisă cui îi face placere și mulți oameni s-au bucurat de ospitalitatea proprietarilor.

Structură cazare:

4 apartartamente a câte 4 locuri;

2 camere triple cu 3 locuri;

4 camere duble cu 2 locuri;

Total: 30 Locuri.

Pensiunea Restaurant ”Floarea Soarelui” ***

Capacitate totală: 26 adulți în 10 spații de cazare

Adresa: Cheia, str. DN 1A Cheia, nr. 25

Contact: Mihai Trașcă, Valeriu Iuga

0244/294.168, 0752/294.168

Pensiunea Restaurant ”Floarea Soarelui” clasificată cu 3 margarete este dispusă pe 2 nivele și pune la dispoziția turiștilor:

6 camere duble;

2 camere triple;

1 cameră cu 4 locuri (ex. Familie cu doi copii);

1 apartament de 4-5 persoane;

o terasă exterioară;

parcare;

restaurant.

Camerele sunt echipate cu băi proprii, paturi matrimoniale sau separate, televizor, telefon, radio, feon, internet și partial balcon. Restaurantul pensiunii are o capacitate de minim 50 persoane într-un spațiu generos (circa 100 m) în mijlocul căruia șemineul funcțional te îmbie la relaxare. Se pot organiza petreceri private, mese festive, nunți și botezuri, dar și Team Building-uri spațiul modificându-se ușor în sala de conferință.

Pensiunea ”Medina” ***

Capacitate totală: 20 adulți în 10 spații de cazare

Adresa: Cheia, str. Gheaba, nr. 237

Contact: Recepție

0744/315.771

Pensiunea ”Medina” are în componență 10 camere cu pat dublu, dispuse pe 3 nivele într-o gamă variată de culori pe fiecare etaj.

Toate camerele sunt dotate cu minibar, Tv, cablu Tv, uscător de par, cabină duș cu hidromasaj (sau cadiță), grup sanitar.

Toate camerale de la nivelul 1 și 2 au amenajat balcon propriu.

În camere și în restaurant fumatul este interzis (conform legilor în vigoare). Fumatul este permis pe balcon sau pe terasă.

Restaurantul propriu vă oferă o gamă largă de specialități atât din bucătăria românească, cât și din cea internațională. Oferim posibilitatea pentru organizare de mese festive, recepții, mese de protocol și aniversări. Capacitatea restaurantului este de 40 locuri.

Vila ”Redford” ***

Capacitate totală: 16 adulți în 8 spații de cazare

Adresa: Cheia, str. Cheia, nr. 233

Contact: Ioana Mitrofan

0733/988.660

Vila ”Redford”, amplasată în centrul stațiunii Cheia, lângă Muzeul Flori de Mină, vă așteaptă într-o atmosferă caldă și un peisaj superb.

Pensiunea este clasificată cu 3 stele și a fost deschisă în luna August 2010. Ea dispune de 8 camere cu 2 locuri.

Este potrivită pentru familii cu copii având loc de joacă în curte, dar și bucătărie unde puteți pregăti micuților mâncarea preferată.

Toate camerele au baie proprie, balcon, televizor LCD.

Vila dispune de un living spațios, cu Tv și home cinema, o sală elegantă de mese pentru 20 de persoane și o bucătărie dotată modern, dar și complet, aflată la dispoziția turiștilor.

Vile agroturistice în stațiunea Cheia:

Vila ”Brădet” ***

Capacitate totală: 16 adulți în 7 spații de cazare

Adresa: Cheia, str. DN 1A, la 25 km de Cheia

Contact: Recepție

Vila ”Brădet” este situată la 20 km de Brașov, oferind posibilitatea clienților de a vizita frumosul oraș de la poalele Tâmpei.

Vila ”Brădet” se află poziționată lângă barajul de la Târlung, oferind posiblitatea celor pasionați de pescuit de a pescui. Construită din temelii și concepută în stil rustic, cu tot confortul unui hotel, Vila Brădet oferă oaspeților săi cele mai bune condiții de cazare și sejur.

Vila ”Brădet” are în componență:

6 camere cu pat dublu, dintre care 3 cu baie proprie;

1 apartament cu Tv, baie, camera pentru copii cu pat supraetajat;

living de 80 mp complet utilat mobilat, mini-bucătărie, terasă, baie, șemineu.

Toate camerele sunt dotate cu frigider, parțial terase, mobilă sculptată și pictată manual din lemn masiv.

Vila ”Brădet” este înconjurată de munți, oferind clienților săi o priveliște mirifică. Râul curgător aflat în imediata apropiere, se contopește cu priveliștea liniștitoare. Astfel, clienții noștrii se pot relaxa ascultând susurul râului și privind pădurile ce înconjoară Vila Brădet.

Vila ”Brădet” dispune de un loc de joacă pentru copiii, aflat în curtea vilei. Locul de joacă este special amenajat pentru ca cei mici să se distreze în siguranță.

Cabane în stațiunea Cheia:

Cabana ”Babaruncii” **

Capacitate totală: 10 adulți în 5 spații de cazare

Adresa: Cheia, str. Babarunca, nr. 7, la 20 km de Brașov

Contact: Recepție

0722/654.812

Cabana ”Babaruncii” se închiriază în exclusivitate la cheie și va sta la dispoziție cu:

5 camere;

2 băi;

Living;

bucătărie complet utilată;

terasă, grătar;

încălzire centrală pe lemne;

parcare în curte.

Are o capacitate de maxim 14 persoane și este situată între Brașov și Cheia într-o zonă liniștită cu acces ușor de pe DN 1A și vă oferă o panoramă deosebită a Ciucașului. Iarna în apropiere se poate schia.

Tarif: 80 Lei / camera dublă pentru o singură noapte.

3.2 Oferta agroturistică privind stațiunea Vălenii de Munte

Pensiuni agroturistice:

La nivelul stațiunii Vălenii de Munte, oferta agroturistică este prezentată prin:

Pensiunea “Vera și Livia” **

Capacitate totală: 150 locuri în 60 de camere

Adresa: Vălenii de Munte, Str. Barbu Ștefănescu Delavrancea, Nr. 7, jud. Prahova

Contact: Recepție

0244/282.329

Așezată într-un oraș liniștit, primitor, cu aer curat, Pensiunea “Vera și Livia” dorește să-și întâmpine turiștii cu tot ce are ea mai bun.

Primul atuu al Pensiunii ”Vera și Livia” este numărul mare de locuri de cazare, aproximativ 150. Ele sunt repartizate în camere de 2, 3 sau 4 locuri, camere matrimoniale sau la masarde. Sunt dotate cu televizor, apă caldă non-stop, cu tot confortul necesar. În incinta pensiunii se află un restaurant cu 200 locuri, care include o sală de protocol sau de trainning, ce poate fi folosită în scopuri educaționale sau de promovare a firmelor, etc.

Datorită numărului mare de locuri din restaurant, puteți să sărbătoriți orice eveniment din viața dumneavoastră: nunți, botezuri, aniversări, majorate, într-un cadru plăcut, cu un meniu atractiv, la un preț rezonabil.

La intrarea în pensiune, se află o mică bisericuță, unde turiștii se pot ruga sau pot aprinde o lumânare.

Pensiunea ”Casa Rosetti” **

Capacitate totală: 10 locuri în 6 camere

Adresa: Vălenii de Munte, Str. Miriștei, nr. 1

Contact: Rosetti Mihaela

0744/481.915

”Casa Rosetti” este gazda ideală cu orice ocazie, atât pentru turism cât și pentru afaceri. Îmbinând eleganța și utilitatea, pensiunea noastră oferă clientilor săi condiții deosebite de cazare alaturi de servicii de calitate.

Noi am îmbinat eleganța și luxul creeând această pensiune conform dorințelor dumneavoastră. Camerele, serviciile și facilitățile noastre sunt la superlativ și beneficiați de liniște și intimitate pentru ca vacanța dumneavoastră să fie cea mai reușită. Vă așteptăm!

Tarif: 120 /cameră/zi.

Facilități unitate:

Facilități camere:

Vile în stațiunea Vălenii de Munte:

Vila ”Elisabeta” ***

Capacitate totală: 6 locuri în 3 camere

Adresa: Vălenii de Munte

Contact: contact@vila-elisabeta.ro

0722/880.778

Vila ”Elisabeta” oferă un confort deosebit pentru orice ocazie, fie că este vorba de un week-end la munte, un întreg sejur, sau o călătorie de afaceri. Vă oferim pentru cazare camere cu 2-3 locuri, TV + Cablu, 2 băi, 2 terase deschise, living, spațiu deschis cu masa de biliard, masă de jocuri, loc pentru dan, centrală termică ecologică.

La cerere se pot oferi preparate tradiționale românești de înaltă calitate. Vă așteptăm la noi!

Tarif: 120 RON/cameră/zi

Facilități unitate:

Facilități camere:

CAPITOLUL IV STUDIUL DE CAZ PRIVIND CREAREA UNUI PACHET DE SERVICII AGROTURISTICE SPECIFIC VĂII TELEAJENULUI – ANUL 2016

Ne-am ales ca loc de sejur pensiunea ”CASA ROMANĂ” situată în stațiunea Cheia.

Prezentarea pensiunii agroturistice:

Pensiunea CASA ROMANĂ – CHEIA

Categorie:

capacitate: 16 persoane;

alte informații:
– 2 terase exterioare;
– curte cu locuri de parcare și grătar;
– loc de joacă pentru copii;
– foișor;
– acoperire internet.

sanitare: 10 băi, 10 dușuri, 10 wc.

Elemente de prezentare generală:

Grupul este format din 7 turiști. Ca mijloc de transport folosit, turiștii vor avea la dispoziție un microbuz asigurat de către gazdă. Sejurul va avea loc în perioada 02.05.2016 – 06.05.2016 pe parcursul a 5 zile și 4 nopti și se vor străbate aproximativ 200 km.

Propunere de pachet de servicii agroturistice ”Valea Teleajenului –mereu surprinzătoare” 2016:

Ziua I:

09:00, sosire la Pensiunea “CASA ROMÂNĂ”;

Cazare;

Scurtă drumeție în împrejurimi;

13 :00, servirea prânzului;

gazda pregătește grupului de turiști sărmăluțe cu mămăliguță, costiță afumată, varză și ardei iute;

program de voie;

pentru amatorii de pescuit sportiv, zona oferă posibilități de pescuit la crap, somn și caras;

19:00, servirea cinei.

Ziua a II-a:

8:00, servirea micului dejun în incinta pensiunii ”CASA ROMÂNĂ”;

09:30, vizitarea împrejurimilor din cadrul stațiunii Cheia;

13:00, întoarcerea grupului de turiști la pensiune pentru servirea prânzului;

Vizitarea obiectivelor turistice din stațiunea Cheia, precum: Muzeul "Natura văii superioare a Teleajenului" și Muzeul ”Flori de Mină”;

20:00, servirea cinei.

Muzeul "Natura văii superioare a Teleajenului" ilustrează flora și fauna din această zonă.

Muzeul "Flori de Mină" Cheia prezintă piese cu o valoare deosebită, mărturii materiale ale evoluției mediului natural.

Ziua a III-a :

08:00, servirea micului dejun în incinta pensiunii;

09:00 vizitarea mânăstirii ”Suzana” și a mânăstirii ”Cheia”;

Mânăstirea "Cheia" semnifică o mânăstire de călugări cu hramul Sfânta Treime este situată pe malul drept al pârâului Tâmpa, în partea de sud-est a localității.

Atestată începând cu 1770, a fost distrusă de turci, reconstruită, apoi mistuită de un incendiu. Biserica actuală a fost construită din cărămidă între anii 1835-1839 și pictată de Gheorghe Tattarascu în 1837.

Mânăstirea "Suzana" este situată la o distanță de 40 km de orașul Valenii de Munte, pe valea râului teleajen, Mănăstirea Suzana, monument istoric, este așezată pe un tapșan înconjurat de păduri de brazi și fagi.

Mănăstirea mai deține încă o bisericuță – Paraclisul- cu hramul "Acoperământul Maicii Domnului" care a fost construit în anul 1911 în vremea maicii starețe Tomaida Perlea.

12:00, servirea prânzului;

gazda pregătește grupului de turiști iepure la tavă;

15:00 după-amiază, vizitarea lacului de acumulare Mâneciu;

Barajul Măneciu este un baraj de pământ, cu o înălțime de 75 m, ridicat pe râul Teleajen. Construcția barajului a început în anul 1977, fiind proiectat de inginerul Aristide Teodorescu, și a fost finalizată de inginerul Ariana Teodorescu. Lacul se întinde pe o suprafață de 192 hectare și are o capacitate de aproximativ 60 milioane m³ de apă.

18:00, picnic într-o poiană din cadrul comunei Măneciu;

20:00, cina în cadrul pensiunii ”La Pădure”, unde turiștii, împreună cu gazda servesc mușchi de vițel la tavă.

Pensiunea ”La Pădure” este pensiunea unde lucrurile nu sunt întâmplătoare. Pensiunea este situată în Valea Popii (după Măneciu – Ungureni), până în localitatea Cheia.

Ziua a IV-a:

7:00, servirea micului dejun la pensiunea ”La Pădure”;

8:00 vizitarea orașului Vălenii de Munte. Drumul de la pensiune până în oraș este parcurs cu ajutorul microbuzului pus la dispoziție de către gazdă grupului de turiști.

Obiective vizitate:

– Muzeul Memorial ”Nicolae Iorga”;

– Muzeul de Artă Religioasă;

– Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului.

Muzeul Memorial “Nicolae Iorga” reprezintă un așezământ cutural ce păstrează vie amintirea savantului Nicoale Iorga, este situat în centrul istoric al orașului, împreună cu Muzeul de Artă Religioasă și cu Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului, formează un adevarat centru cultural.

Muzeul de Artă Religioasă adăpostește o expoziție de artă religioasă. Expoziția cuprinde în cele patru săli exponate de valoare deosebită, începând cu icoane pe lemn din secolele XVII-XIX, sfeșnice din argint și alamă, etc.

Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului este consacrat unui domeniu tradițional în care contribuția românilor este deosebită, și anume țesăturile din lână.

19:00, servirea cinei în incinta pensiunii ”Casa Romană”.

Ziua a V-a:

8:00, servire mic dejun cu produse din gospodăria proprie;

11:00, plecare de la pensiune.

În drum spre București, se face un popas la mânăstirea Zamfira:

Mânăstirea "Zamfira" – localizată pe Valea Teleajenului, între orașele Ploiești și Vălenii de Munte, mânăstirea Zamfira a fost ctitorită în anul 1743 de Zamfira Apostol, soția unui boier de la curtea voievodului Constantin Brâncoveanu.

În incintă se află:

– Biserica veche (1743), se remarcă chenarele ușilor și ferestrelor, câteva fresce și icoane.

– Biserica nouă Înălțarea Domnului (1855-1857), construită de arhimandritul Nifon. În interior sunt picturi de Nicolae Grigorescu realizate la 18 ani.

PREȚUL ESTIMATIV AL ACESTUI PACHET ESTE DE 650 RON/PERSOANĂ.

CONCLUZII

Valea Teleajenului este o zonă foarte bogată din punct de vedere al resurselor naturale și antropice și prezintă puternice nuclee de turism rural și agroturism, precum: satul montan (stațiunea) Cheia, comuna Măneciu, dar și numeroase zone deosebit de frumoase cum ar fi Valea Superioară a Teleajenului, Depresiunea Vălenilor, zona Slănicului unde se pot construi și dezvolta în continuare multe pensiuni agroturistice.

Pe baza analizei efectuate în cadrul lucrării de față, a reieșit faptul că pe Valea Teleajenului se practică foarte mult turismul rural și agroturismul fără ca pensiunile existente în această zonă să fie clasificate de către Ministerul Turismului.

Analiza situației existemte în domeniul turismului a pus în evidență faptul că județul Prahova dispune de un potențial turistic remarcabil din punct de vedere al varietății, densității și importanței atât a obiectivelor naturale, cât și a celor culturale, precum și de o infrastructură deosebită, dar cu mari disparități de dezvoltare între diferitele zone turistice delimitate pe teritoriul județului.

Pentru dezvoltarea turismului montan se prevăd întreținerea și modernizarea traseelor turistice incluse în turismul de drumeții montane și marcarea corespunzătoare a traseelor din Munții Ciucaș, care până în prezent nu corespund normelor de siguranță. Astfel, se propune studierea unor posibilități de realizare a unor circuite montane care să lege zonele turistice din cadrul județului Prahova.

Agrementul și divertismentul fiind componente de bază a ofertei turistice, pe baza acestora se va urmări realizarea unor dotări care să satisfacă atât în sezonul de iarnă, cât și în sezonul de vară, urmărindu-se profilul ambivalent al stațiunilor turistice.

Din punct de vedere al situației economico-socială a zonelor analizate, oportunități de investiții există în mare măsură luându-se în considerare resursele umane, materiale, de zacaminte și pitorescul peisaj din jurul acestora, alături de așezarea geografică și posibilitățile de legatură și trafic cu celelalte localități și zone ale tării și se pot concretiza în oferte clare de asociere, vânzari-cumparari de terenuri, spații de producție viabile și comerț, necesitățile firmelor deja existente pentru materii prime necesare dezvoltării afacerilor și totodată oferta de produse pentru o piața de desfacere în interiorul tării sau exterior, posibilitatea dezvoltării turismului slab dezvoltat, deși exista condiții optime, existând în stațiuni și în jurul acestora la distanțe de 10-50 km un număr mare de cabane, campinguri, hoteluri, moteluri, hanuri, vile, bungalouri, pensiuni, amenajări pentru petrecerea timpului liber.

BIBLIOGRAFIE

Alexiu, E., Documente de pe Valea Teleajenului cu o prefață de N. Iorga, Ed. IE Toroutiu, București, 1939;

Bocioaca, I., Așezămintele culturale create de N. Iorga la Vălenii de Munte (II) în ,,Nicolae Iorga omul și opera, vol. III, Ed. Fundatia ,,Gh. Zane", Iași, 1999

Baicu, I., Nicolae Iorga în memoriam, Ed. Prahova, Ploiești, 2001;

Bran F., Marin D., Șimon T., Turismul Rural, modelul european, Ed. Economică, București, 2005;

Bran F., Marin D., Șimon T., Economia turismului și mediul înconjurător, Ed. Economică, București, 2004;

Glăvan, V., Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism, Editura Economică, București, 2003;

Nistoreanu, P., Ghereș, M., Turism Rural, Editura C.H.Beck, București, 2010;

Tălângă, C., Turism rural, Editura Credis, București, 2010;

*** Monitorul Oficial al României, Legislația din domeniul turismului 1997-2013

*** Institutul Național de Statistică. „Turismul României- breviar statistic” 2000-2012

*** Revista Vacanțe și Călătorii, 2002-2011;

*** Revista Vacanțe în România, 2002-2011;

*** Ghidul Turistic al României, Ed. Publirom, 2009;

*** Ghidul Pensiunilor, ANTREC, 2005;

www.agerpres.ro, data accesării: 27 aprilie 2016;

www.asociatiaturismprahova.ro, data accesării: 24 aprilie 2016;

www.casaromana.ro, data accesării: 30 aprilie 2016;

www.ciucas.net, data accesării: 28 aprilie 2016;

www.insse.ro, data accesării: 25 aprilie 2016;

www.lapensiuni.ro, data accesării: 22 aprilie 2016

www.turismland.ro, data accesării: 26 aprilie 2016;

www.valeniidemunte.com.ro, data accesării: 29 aprilie 2016;

www.visitprahova.ro, data accesării: 23 aprilie 2016.