Considerații aduse materialelor și metodelor protezării provizorii [302128]

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

SPECIALIZAREA MEDICINĂ DENTARĂ

Considerații aduse materialelor și metodelor protezării provizorii

Coordonator științific:

Conf. univ. dr. Mariana SABĂU

Îndrumător:

Ș.L. Dr. Alexandru Mircea NICOLAU Absolvent: [anonimizat]-Alexandra CĂLIN

2016

CUPRINS

Introducere 5

PARTEA GENERALĂ 6

Capitolul 1 7

1.1 Edentația parțială 7

1.2 Etiologia edentației parțiale 7

1.3 Clasificarea edentațiilor parțiale 9

Capitolul 2 11

2.1 Funcțiile restaurărilor provizorii 11

2.2 Condiții ce trebuie îndeplinite de proteza provizorie 12

2.3 Obiectivele restaurării provizorii 12

2.4 Avantajele și dezavantajele restaurărilor provizorii 12

2.5 Clasificarea protezelor conjuncte cu caracter provizoriu 14

Capitolul 3 16

3.1 Materiale destinate restaurărilor protetice provizorii 16

3.2 Fixarea restaurarilor protetice provizorii 21

3.3 Pasta ZOE 23

3.4 Tehnici de realizare a puntilor provizorii 25

3.4.1 Tehnici directe 25

3.4.2 [anonimizat] 32

3.4.3 Tehnici indirecte de realizare a puntilor provizorii 34

PARTEA SPECIALA

CAPITOLUL 4 37

Introducere 37

4.1 Motivația alegerii temei 38

CAPITOLUL 5 38

5.1 Material și metodă 38

Prezentari de caz 47

5.3 Rezultate și discuții 84

5.4 Concluzii 85

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Introducere

Dupa cum afirma Bratu D., protezarea provizorie reprezintă o [anonimizat]-maxilar.6

Gratton DG., zice că restaurarile provizorii sunt o componentă esențială a [anonimizat].17

După Dumbrigue H.B., fabricarea restaurărilor provizorii este o procedură importantă în protetica fixă. [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat], să fie rezistentă și estetică.10

Binkley J. și P.T. [anonimizat].2

[anonimizat], [anonimizat] o restaurare acceptabilă. Imposibilitatea de a face acest lucru duce la eventuala pierdere de timp decât a fost crezut inițial.2

După Federick R., o proteză parțială fixă ​​provizorie realizată correct trebuie să ofere o previzualizare a viitoarei proteze. Teoriile și tehnicile de fabricație pentru numeroase tipuri de restaurări provizorii abundă în literatura de specialitate .12

[anonimizat], [anonimizat]. Este de principiu că toate procedurile au în comun formarea unei cavități de matriță în care este turnat sau ambalat un material plastic.

Chiche G., [anonimizat] a fost descrisă în mod corespunzător în literatura de specialitate.7

PARTEA GENERALĂ

Capitolul 1

1.1 [anonimizat] a mai multora de pe arcadă. Lipsa unui dinte sau a unui grup de dinți lasă loc pe arcadă, numit spațiu edentat sau breșă, acesta putând fi mai redus sau mai întins,în raport cu numărul dinților absenți. La rândul lor spațiile edentate sunt variate, în funcție de întindere, frecvență și topografie.4

1.2 Etiologia edentației parțiale13

În raport cu localizarea și întinderea edentației apar tulburări în funcțiile aparatului dento-maxilar: fonetice, fizionomice, masticatorii și complicații loco-regionale.

Caria și complicațiile ei, netratată sau tratată greșit, evoluează către:

Fenomene acute pulpare, cum ar fi pulpita acută totală cunoscută sub numele de “demență dureroasă pulpară” sau “turbarea dinților” când cel mai adesea pacientul solicită extracția dintelui;

Fenomene periapicale acute, parondotita apicală acută, foarte dureroasă;

Fenomene cronice, caria avansând fără semne subiective până la necroză pulpară;

Parodontita marginală cronică profundă are următoarele fenomene:

Diminuarea implantării ajungând până la avulsie dentară;

Modificarea poziției, cu înclinarea dintelui cu mai mult de 30° ce impune extracția dintelui;

Traumatismele cranio-faciale brutale ce acționează prin:

Mecanism direct: expulzia unui dinte sau grup de dinți, pierderea unui dinte prin traumatism se însoțește de pierderea unei porțiuni din procesul alveolar care pune mari probleme protezării ulterioare;

Mecanism indirect: când dinții frontali maxilari sunt loviți de cei mandibulari și sunt eliminați, se poate produce fractura procesului alveolar, sau a maxilarelor fără pierderea dinților dar necesită extracția lor deoarece împiedică contenția fragmentelor osoase;

Aceste traumatisme sunt frecvente la copii în timpul jocului, la tineri în întrecerile sportive, iar la adulți în accidentele de circulație, în accidentele de muncă și agresiuni.

Dizarmoniile ocluzale, apar ca urmare a unor forțe masticatorii nefuncționale de tip:

Primar – anomalie de tipul: prognatismului, ocluziei adânci, ocluziei inverse;

Secundar – migrări dentare postextracționale (migrare în plan orizontal și vertical sau forțe ortodontice necorespunzătoare determinând apariția traumei ocluzale);

Șlefuiri selective incorect realizate;

Tumorile oaselor maxilare și a părților moi

Epulisul benign, apare numai în prezența unei rădăcini și se rezolvă prin extracția dintelui;

Tumori maligne ale cavității bucale, ce impun rezecții largi cu pierderea dinților;

Radioterapia și citostaticele – afectează implantarea dinților;

Cauze de natură iatrogenă

Lucrare protetică conjunctă cu număr mic de dinți stâlpi;

Punte cu extensie;

Aplicarea gresita a fortelor ortodontice;

Abraziunea de grad 3 și 4.

Neglijența pacientului față de tratamentul dentar.

1.3 Clasificarea edentațiilor parțiale 13,24

Clasificarea edentației parțiale după Kennedy

Clasificarea edentației parțiale după Costa

Clasificarea edentației parțiale după Kennedy

În 1923, Edward Kennedy propune o clasificare simplă și practică privind spațiile edentate, motiv care a făcut să abiă o mare răspândire, fiind utilizată și astăzi în majoritatea școlilor de stomatologie.

După, Korber in 1975 clasificarea se reduce la 4 clase (fig. 1) de baza:

Clasa I = arcadă scurtată bilateral

Clasa II = arcadă scurtată unilateral

Clasa III = breșa intercalată lateral

Clasa IV = breșa intercalată frontal

Fig.1 – Clasificarea lui Kennedy4

Clasificarea edentației parțiale după Costa

Terminologia pentru notarea edentației parțiale, utilizată de școala de stomatologie din București și de celelalte școli din țară constă în folosirea următoarelor denumiri:

edentație terminală = spațiile edentate sunt localizate în zona molară sau/și premolară, delimitată anterior de dinți restanți, situați la nivelul arcadei de o parte sau de ambele părți;

edentația laterală = sunt absenți dinții din zona premolarilor și/sau molarilor, breșele “intercalate” putând fi situate uni-sau bilateral;

edentația frontală = absența unor incisivi și/sau canini, fiind intercalată;

Enunțarea diagnosticului de edentație începe întotdeauna la maxilar, si apoi la mandibulă, din partea dreaptă și se termină la capătul hemiarcadei stângi, prin utilizarea celor trei termeni de bază: frontal, lateral, terminal.

Precizarea în scris a breșelor de pe aceeași hemiarcadă se face despărțind denumirile lor prin virgulă, iar poziția breșelor din dreapta arcadei, față de cele din stânga, se face printr-o linie orizontală (-) sau prin litera (M). Când breșa este unică se precizează sediul ei (dreapta sau stânga).

Capitolul 2

2.1 Funcțiile restaurărilor provizorii4

Protecție biologică – previne formarea plăcii microbiene la nivelul dentinei descoperite și protejarea pulpei de noxele fizice, chimice și microbiene;

Asigură relații ocluzale și stabilității poziționale a mandibulei;

Asigură funcțiile sistemului stomatognat;

Asigură condițiile de vindecare sau previne inflamația parodontală;

Verificarea preparațiilor dentare: grosimea coroanelor, paralelismul, retentivitatea;

Evaluarea prognosticului de etapă;

Testarea rezultatelor finale din punct de vedere funcțional și estetic.

2.2 Condiții ce trebuie îndeplinite de proteza provizorie1

Să nu irite;

Să fie rezistentă la solicitările funcționale;

Când se îndepărtează de pe structurile dentare să nu se fractureze;

Stabilitate pozițională pentru a limita migrările dentare consecutive șlefuirii;

Să prezinte o față lustruită pentru a împiedica depunerea de placă bacteriană;

Desensibilizare dentinară, să nu producă pulpite sau alte afecțiuni;

2.3 Obiectivele restaurării provizorii1,6

Protecție pulpară ( hiperestezie dentinară) și parodontală;

Protejează câmpul protetic ( biologic și morfologic);

Restaurează funcțiile ADM;

Stabilește funcția ocluzală;

Are efect benefic asupra psihicului pacientului;

Sprijină etapele ulterioare ale tratamentului protetic (verificarea șlefuirii, amprentarea);

Rezistență;

Să aibă retenție;

Obiectiv fizionomic în zona frontală;

Pe lângă acestea, nu trebuie neglijat rolul pe care restaurarea protetică provizorie, îl are în cicatrizarea țesuturilor, (după o serie de intervenții chirurgicale asupra țesuturilor moi) sau asupra conformației șanțurilor gingivale.

2.4 Avantajele și dezavantajele restaurărilor provizorii 1,13

Avantaje

protecția vitalității organului pulpar la dinții stâlpi vitali ;

menținerea sănătății parodontale ;

protecția mecanică a preparaților împotriva fracturii;

protecția crestelor edentate;

împiedicarea migrării dinților preparați, dinților vecini și celor antagoniști;

confort fizic și psihic pentru pacient;

ajută menținerea igienei orale;

perfectarea planului de tratament;

facilitează comunicarea cu tehnicianul dentar;

favorizează amprentarea prin lărgirea temporară a spațiului gingival;

Dezavantaje

Timp de lucru suplimentar

În general, realizarea unei lucrări provizorii necesită timp, dar acest timp este justificat de efectele sale favorabile asupra pacientului. Exista însă situații în care realizarea nejudicioasă a acestor restaurări complică tratamentul:

descimentarile frecvente pot impune sedinte de lucru suplimentare;

intervențiile ulterioare asupra preparațiilor necesită modificări suplimentare a protezei provizorii. Aceasta operație este, în unele situații extrem de dificilă (de exemplu transformarea unei coroane provizorii cu agregare intradiculară într-o coroană de acoperire simplă, după cimentarea la nivelul preparației a unei reconstituiri corono-radiculare turnate);

fractura protezelor provizorii impune urgent reparația lor;

lipsa de adaptare, modelare și finisare corectă poate determina apariția inflamației gingivale care necesită atât tratament adecvat cât și deseori amânarea etapei de amprentare finală;

Costuri suplimentare;

Uneori, fizionomia este superioară restaurării finale ceea ce produce dificultăți în acceptarea tratamentului definitiv;

O structură protetică finală metalo-acrilică poate pune mari probleme din punct de vedere cromatic comparativ cu aspectul estetic al lucrărilor provizorii realizate din coroane prefabricate de policarbonat, care prezintă proprietăți optice excelente apropiate de cele a ceramicii dentare;

Desprindere, fractură, înghițire sau aspirație;

Reacții alergice sau inflamație pulpară în unele tehnici;

2.5 Clasificarea protezelor conjuncte cu caracter provizoriu:6

Microproteze provizorii

Punți cu caracter provizoriu

Microprotezele provizorii

În restaurările unidentare izolate, problemele tehnice și funcționale sunt reduse, metodele utilizate sunt cele directe sau indirecte.

În cazul tratamentului prin puntea dentară apar situații, în care nu se realizează punți provizorii, ci microproteze provizorii ce au rolul de a menține statusul biologic, morfologic și funcțional la nivelul dinților stâlpi.

coroane de acoperire provizorii;

coroane provizorii cu agregare intraradiculară;

fațete vestibulare provizorii;

coroane parțiale provizorii;

incrustații provizorii;

Punți cu caracter provizoriu

a) Puntea de urgență;

b) Puntea de protecție;

c) Puntea de testare;

d) Puntea de așteptare (temporizare sau pasaj) ce poate fi sub formă de:

– menținătoare de spațiu fixe (cimentate);

– sisteme protetice de imobilizare parodontală;

– punte provizorie postchirurgicală, postortodontică;

a) Puntea de urgență

În această categorie intră lucrări protetice legate de patologia specifică pacientului, care impune intervenția de urgență în vederea protezării.

b) Puntea de protecție (menținere)

Lucrările protetice realizate în situațiile, în care intervenția terapeutică și nu patologia specifică pacientului este aceea care impune urgența în protezare.

c) Puntea de testare

Aceste restaurări, deși nu sunt legate direct nici de afecțiuni și nici de intervențiile terapeutice care să impună protezarea de urgență, permit testarea unor elemente funcționale în vederea aplicării ulterioare a informațiilor și rezultatelor obținute la nivelul restaurărilor finale.

d) Puntea de așteptare (temporizare sau pasaj)

În aceasta categorie intră ca element caracteristic imposibilitatea protezării finale într-un interval scurt de timp. Din această categorie fac parte:

Menținătoarele de spațiu fixe (cimentate);

Sisteme de imobilizare parodontală;

Punți provizorii postchirurgicale;

Punțile de compromis socio-economic, se realizează în cazul în care pacientul nu-și permite din punct de vedere financiar lucrări protetice definitive.

Capitolul 3

3.1 Materiale destinate restaurărilor protetice provizorii

Realizarea unei restaurări temporare necesită dexteritate, cu o gamă largă de materiale și tehnici care pot fi folosite pentru a adapta lucrarea și a-i reda funcționalitatea. Există mai multe opțiuni pentru a rezolva o singură coroană; aceste opțiuni includ coroane metalice prefabricate, coroane din policarbonat, coroane de celuloid, coroane din rășini compozite, rășini acrilice pentru restaurări provizorii, bi-acrilat sau bis-GMA materiale din rășini compozite automixante.17,20,37

Nu există un material ideal pentru restaurări protetice provizorii. Aceste materiale se contractă, nu se adaptează marginal, atunci când se utilizează tehnica directă.22,25,43

Materialele provizorii sunt componente cheie în fabricarea restaurărilor fixe intermediare pentru realizarea diferitelor fațete, coroane, punți și alte proceduri cosmetice.17

Materialele pentru proteza provizorie s-au schimbat foarte mult, încă din 1930 – de la acrilat și coroane prefabricate la noi materiale, cum ar fi materialele bi-acrilice sau proiectarea acestora pe calculator ( CAD / CAM ).11,32

Medicul stomatolog are mai multe opțiuni de materiale din care să aleagă și să determine ce material se potrivește cel mai bine pentru pacient. Indiferent de materialul ales, o restaurare provizorie trebuie să mențină și să protejeze structura dintelui ce are la bază efecte secundare. Ea trebuie să protejeze pulpa de microorganismele invazive precum și de schimbările termice din cavitatea bucală.32

Adaptarea marginală este importantă deoarece protejează dintele pentru restaurarea finală.17,40

Produsele alimentare tari trebuie mestecate cu usurință pentru a menține țesuturile moi sănătoase. Contactele interproximale și profilul de emergență trebuie să fie stabilit și menținut pentru a preveni deplasarea dinților și să permită pacientului să susțină o igienă în mod corespunzător.4,32

În plus, față de toate necesitățile funcționale impuse materialului provizoriu, trebuie să aibă, de asemenea, un element de valoare estetică pentru pacient. Acest lucru este valabil mai ales pentru un dinte care este în zona anterioră.32

Pacienții doresc o restaurare temporară ca să arate și să se simtă bine, fără teama ca aceasta să cadă înainte de inserarea restaurării finale. În timp ce materialele tradiționale sunt încă utilizate în practică astăzi, materialele temporare sunt în permanență actualizate și îmbunătățite.32

Pentru a permite menținerea sănătății parodontale, materialele utilizate pentru restaurări provizorii trebuie sa fie netede, și să nu fie retentive pentru placa bacteriană.8,26

În cazul restaurărilor estetice anterioare, coroanele provizorii pot oferi clinicianului o orientare pentru alegerea culorii, conturul, lungimea, lățimea, și forma dinților înainte de fabricarea finală a restaurării.39

Materialele utilizate pentru restaurările provizorii trebuie să fie suficient de rezistente pentru a rezista până la finalizarea restaurării definitive.

Pentru mai multe unități dentare, pentru o restaurare protetică provizorie, clinicianul poate să aleagă rășini acrilice, bis-acrilice sau bis-GMA materiale compozite automixante.

Cele mai frecvente materiale utilizate în restaurarea provizorie sunt rășinile polimerice. Acestea pot fi împărțite în două subclase: rășină acrilică și rășină compozită .20

Aceleași tehnici au fost descrise atunci când se utilizează ambele tipuri de rășini polimerice pentru a fabrica restaurări provizorii în timpul tratamentului protetic.20

Materiale provizorii din rășini acrilice se referă în mod obișnuit la două materiale chimice diferite: polimetilmetacrilat (PMMA) și polietilmetacrilat (PEMA). Mai există și alte rășini dentare, însă aceste două rășini acrilice cel mai frecvent utilizate. Aceste rășini sunt denumite și ca autopolimerizabile.26 Un material foarte bine acceptat, care a fost și continuă să fie utilizat pentru realizarea unei restaurări temporare este rășina acrilică. 20

Fabricarea restaurării provizorii cu rășină acrilică necesită de obicei un amestec de pulbere și lichid pentru a forma o pastă, care este plasat într-un înveliș prefabricat sau un șablon care este plasat deasupra preparării dintelui. Atunci când rășina acrilică ajunge la o consistență cauciucată, se îndepărtează de pe dinte, astfel încât rășina să realizeze polimerizarea completă.20

De obicei, este dificil stabilirea timpului și etapele de lucru ale reacției de polimerizare a acrilatului datorită metodei inexacte, deoarece polimerul din pudră și monomer lichid sunt dispersați. Cu toate că aceste materiale sunt relativ ieftine, sunt și dificil de manipulat iar proprietățile fizice ale rășinii acrilice sunt sărace.15,20,27

Rășinile acrilice pudră- lichid sunt specific pentru PMMA, dar ele pot fi și pentru PEMA.

Atunci când se utilizează rășini, medicul ar trebui să știe care rășină este utilizată. Aceste materiale pot fi dificil de utilizat, deoarece acestea trebuie amestecate sub formă de pulbere și lichid.20

Rășinile acrilice au contracția de polimerizare ridicată, generează căldură în timpul polimerizării.20

Înainte de a elimina căldura excesivă, acrilatul trebuie îndepărtat de pe bontul dentar pentru a evita afecțiunile pulpare și a nu deteriora gingia.25,43 Când se utilizează acest material, pentru a minimiza contracția rășinii, coroana provizorie în stare cauciucată trebuie pusă într-o ceașcă cu apă la temperatura camerei.20

Cu toate că apa caldă va accelera contracția rășini, aceasta v-a determina rășina să se micșoreze și să se deformeze.28

Temperatura camerei va egaliza căldura de polimerizare a rășinii acrilice28,36,43

De asemenea, în cazuri rare, rășinile acrilice pot provoca hipersensibilitate și au un miros neplăcut.16,23

Aceste rășini, au un coeficient ridicat de dilatare termică, rezistență scăzută, modul scăzut de elasticitate și rezistență la abraziune slabă.27,28

În ultimii ani, au fost introduse materiale provizorii din rășini compozite. Aceste materiale au fost dezvoltate pentru a depăși unele dintre deficiențele de rășină acrilică pentru obturații coronare provizorii. Aceste materiale au proprietăți fizice îmbunătățite și asigură fabricarea mai previzibilă și mai ușoară a unei coroane provizorii.3,9,27,28,29,30,35

Rășinile compozite provizorii sunt de obicei distribuite într-un tub dublu, unde catalizatorul și pasta sunt automixate.20

Majoritatea rășinilor compozite provizorii bi-acrilice sunt automixante. Alte materiale compozite provizorii pentru fabricarea unei coroane unice este compozitul preformat (Protemp ™, 3M ESPE, St. Paul, MN), sau ca un baton compozit chit de rășină (Revotek LC, GC America, Alsip, IL ) în cazul în care cantitatea dorită de rășină compozită este tăiată din stick-ul chit pentru a fi utilizată în fabricarea restaurării provizorii.20

De obicei, materialele compozite provizorii au contracție mai mică, din cauza prezenței șarjelor de sticlă radioopace, care îmbunătățește, fixarea restaurării provizorii29,30,42

Atunci când o rășină acrilică a fost comparată cu PMMA, un studiu a ajuns la concluzia că o rășină de compozit bi-acrilat a fost superioară PMMA ca material de restaurare provizorie bazată pe proprietăți fizice.20,42

O preocupare cu materiale de restaurare pe bază de rășini este mediu de deteriorare din cauza solvenților dietetici. Compozitele bi-acrilice au fost mai rezistente la problemele de uzură și la modificările de culoare decât alte materiale provizorii.40,42

Bi-acrilatul are o formulă de pastă-pastă, ce suferă o reacție de polimerizare în trei etape. Prima fază e trecerea dintr-o pastă cu curgere liberă, care se adaptează la prepararea dintelui și apoi devine elastică în timp de 60- 75 de secunde. Cea de a doua fază, în următoarele 4 minute, este o reacție de reticulare de polimerizare care permite polimerului să ajungă la o rezistență la compresiune ridicată. Faza finală de polimerizare permite rășinii să ajungă la duritatea sa finală în decurs de 5 minute după amestecarea inițială, astfel încât restaurarea poate fi reglată și lustruită, înainte de cimentare.20

S-a raportat că compozitele bi-acrilice utilizate pentru restaurări provizorii au avantaje față de celelalte materiale provizorii pe bază de rășini.3,9,19,28,29,30,34,35,36,37,40,41,42

Aceste avantaje includ: deoarece este un compozit umplut cu rășină, este mai greu, mai rezistent la solvenți dietetice și mai rezistente la uzură ocluzală decât rășina acrilică necompletată. Este rapid și ușor de utilizat; stabilește rapid, astfel încât să poată fi scos din cavitatea bucală după 60 – 75 de secunde, cu mai puține șanse de a provoca daune termice la pulpă.20

Este flexibil la inserare și poate fi îndepărtat mai ușor. Acesta are un modul mai mic să reziste la forțe ocluzale și rupere. Ea are o contracție termică minimă de polimerizare. Este radioopac. Acesta poate fi ușor de reparat, cu un compozit fluid.5,18

Are o stabilitate excelentă a culorii și rezistență la pete, miroase foarte puțin atunci când sunt amestecate.20

Protemp Crown este este o rasina fotopolimerizabil, compozit, ce contine o coroana prefabricata pentru o singură unitate denatară ,la mandibula se poate utiliza pentru premolari și molari, iar la maxilar se poate utiliza pentru canini, premolari si molari.20

Avantajele acestor coronae prefabricate sunt: formă, rezistența la uzură, estetica, usurința de utilizare, nu este nevoie de o matrice suplimentară.20

Este o coroana care poate fi adaptata în mai puțin de 4 minute, acestea pot fi lustruite similar ca orice rașina compozita.20

Acest material are o îmbunătățire a proprietăților fizice, în comparație cu alte material provizorii performante.22

Restaurările provizorii sau interimare reprezintă un element important al tratamentului protetic fix, atât biologic și biomecanic.17

În zona frontală, sunt importante în evaluarea esteticii pentru restaurarea definitivă. Se poate vedea restabilirea provizorie ca model pentru proiectarea prostezei definitive.17

Este important ca medicul sa faca selecția lor în funcție de nevoile clinice pentru fiecare pacient. Ca parte a acestor considerații, medicul trebuie să înțeleagă modul în care proprietățile fizice, caracteristicile de manipulare, răspunsul pacientului la apariția restaurării provizorii, durabilitatea restaurării, iar costul materialului afectează rezultatul final.20

Nu există nici o îndoială că nici un material unic îndeplinește toate cerințele pentru restaurări provizorii. De asemenea, clasificarea oricărui material de restaurare provizorie nu asigură succesul clinic pe baza proprietăților fizice generale.20

Selectarea materialelor provizorii trebuie să se facă pe baza unei evaluări fiecărui caz în parte pentru un anumit pacient.14,33

Nu există material ideal perfect. Poate cea mai importanta este stapanirea tehnicilor de manipulare și de a folosi mai multe materiale pentru a realiza restaurări provizorii fiziologice.20

Condițiile materialelor de restaurare provizorie:31

biocompatibilitate (să nu fie toxice sau să provoace alergii);

să prezinte stabilitate cromatică în mediul bucal, rezistență la uzură în timpul masticației;

să fie compatibil cu alte materiale, în special cu cimenturile pentru fixare provizorie;

să prezinte conductibilitate termică redusă și stabilitate dimensională în timpul întăririi;

să fie ușor de preparat și manevrat (timp de lucru adecvat, modelare ușoară, priză rapidă);

să fie acceptate de către pacient: neiritante și fără miros;

preț de cost convenabil.

3.2 Fixarea restaurarilor protetice provizorii6

Cimentarea provizorie are ca scop fixarea, pentru o perioadă neregulată de timp a restaurării protetice provizorii, după cimentarea provizorie stomatologul poate sa corecteze:

raporturile ocluzale, cu dinții vecini, intermediarilor cu creasta edentată;

aspectul estetic și comportamentul țesuturilor moi înconjurătoare.

Această perioadă este favorabilă pentru pacient, în vederea menținerii unei igiene corecte. Materialul de cimentare trebuie să fie suficient de rezistent pentru a fixa restaurarea provizorie o anumită perioadă de timp. Alegerea lui se face în funcție de situația clinică.Cimenturile ZOE fiind nocive pentru țesuturile moi, impune îndepărtarea cu atenție a resturilor ce pătrund în șanțul gingival sau sub intermediari.

Îndepărtarea restaurării după cimentarea provizorie trebuie efectuată astfel încât să nu afecteze țesuturile moi, dinții naturali sau restaurarea protetică. După o perioadă prelungită de cimentare provizorie, îndepărtarea protezei se face uneori cu dificultate. La protezele cu mai multe elemente de agregare există riscul dizolvarii cimentului de către fluidul bucal și apariția cariilor, afectarea pulpei sau/și a parodonțiului marginal (cu precadere în cazul restaurărilor protetice provizorii de lungă durată).

Există mai mulți factori importanți în proprietățile fizice și de manipulare a cimentului, care fac unele diferențe.21,38

Aceste proprietăți includ:21,38

1. retenție bună a restaurării indirecte cu cimentul provizoriu (aderență bună la prepararea dinților și restaurare) ;

2. se prepară ușor, se amestecă și se aplică in restaurare;

3.îndepărtarea ușoară a excesului de pe suprafețele exterioare ale restaurării după cimentare;

4. timpul de lucru adecvat;

5. îndepărtarea ușoară a restaurării de pe dinte atunci când a fost cimentată cu cimentul provizoriu, fără ca acesta să deterioreze țesuturile moi;

6. îndepărtarea ușoară a cimentului provizoriu de pe dinte în timpul curățării atât de pe smalț cât și dentină;

7. îndepărtarea ușoară a cimentului provizoriu de pe suprafețele interioare ale restaurării atunci când restaurarea trebuie să fie recimentată;

8. reacția minimă chimică a cimentului provizoriu la materialul de restaurare în materialul de restaurare (de exemplu, zinc-oxid eugenol cimenturi pot contamina și se înmoaie rășini acrilice);

9. biocompatibilitate la nivelul țesuturilor moi, pulpei și structurii dintelui;

10. nici o interferență cu adeziunea unui ciment final;

11. bună valabilitate.

Dintre materialele disponibile, cele mai utilizate par a fi cimenturile ZOE. Cimenturile FOZ, PCZ și CIS nu sunt recomandate, întrucât ele realizează o sigilare, respectiv adeziune puterică, îndepărtarea restaurării protetice devenind aproape imposibilă. 6

Cimenturile ZOE sunt mai puțin rezistente, astfel că restaurarea provizorie poate fi îndepărtată ușor, fără a aduce prejudicii dinților preparați sau țesuturilor moi. Cimenturile ZOE exercită un efect biologic favorabil pentru pulpă și au proprietatea de izolator. Din păcate, eugenolul acționează ca plastifiant și pentru metil și pentru etilmetacrilat, ceea ce induce scăderea rezistenței mecanice și afectarea culorii restaurărilor provizorii cimentate cu cimenturi ZOE. De aceea, materialele cu destinație specială de fixare provizorie au în compoziția lor cantități mici de eugenol în prezent, se utilizează tot mai mult cimenturi fără eugenol.6

3.3 Pasta ZOE

Aceste materiale au contribuit esențial la schimbarea tehnologiilor de realizare a protezei parțiale. Inițial au fost folosite ca ciment chirurgical, ulterior ca material de amprentare datorită proprietăților acestora ce permit amprentarea de mare fidelitate.6

Forma de prezentare:6

sistem P/P- în tuburi metalice, de culori diferite ; albă în care elementul principal este oxidul de zinc și pasta brună – închisă (maron, mustar, ocru). După amestec rezultă culoarea specifică pastei ZOE.

Denumiri comerciale :

REPIN ;

IMPRESSION PASTE ;

KELLY’S PASTE ;

CERO-PLUS (nu conține eugenol) ;

LURALITE;

Compoziția chimică :

Pasta – albă- ZnO;

– brună- eugenol;

Pasta albă – oxid de zinc 27p ;

– lanolină 9p ;

– apă 1p.

Pasta brună – colofoniu 20p ;

– eugenol 6p;

Pasta ZOE conține :

Pasta albă : oxid de zinc 80% ;

acetat de zinc 19% ;

clorură de magneziu 1%;

Pasta brună : eugenol56% ;

guma arabica16% ;

ulei de masline16% ;

ulei mineral 16% ;

ulei de in 6% ;

masa de umplutură (talc, caolin) – scade fluajul;

Rolul elementelor componente:6

Eugenolul este iritant, ușor efect inflamator tranzitoriu asupra pulpei în funcție de grosimea dentinei. A fost înlocuit cu ulei de garoafe ce conține 80% eugenol și cu clortimol.

Rășini sintetice și naturale ce omogenizează pasta, scade timpul de priză.

Uleiurile neutralizează eugenolul, cresc plasticitatea.

Dozare /Preparare:6

2 parți A/1parte B (Repin) sau 1/1.

Se aplică pe placuța de sticlă sau hartie cerată cel mai bine; se prepară curent prin tehnica spatulării; cu spatula metalica; spatulare 5-10 secunde, aplicare în linguri individuale; consistența pastei permite aplicarea pe câmp fără deformarea câmpului protetic.

3.4 Tehnici de realizare a punților provizorii 1,6

Așa cum afirmă Bratu D. si Frațila A., cu excepția punțiilor provizorii “de urgență”, la care tehnicile directe sunt opțiunea de elecție, în cazul punților tranzitorii ori a punților de așteptare se optează mai curând pentru metode indirect-directe ori indirecte, deoarece realizarea directă pune probleme tehnice delicate.

3.4.1 Tehnici directe

Folosirea punții vechi

În cazul în care se impune schimbarea unei punți, pentru protezarea provizorie se poate folosi puntea veche, care va fi înlocuită. În practică se pot intâlni diferite situații, mai frecvente fiind următoarele două:

Puntea veche este îndepărtată prin secționarea elementelor de agregare

după ablația punții se reface forma inițială a elementelor de agregare, afrontându-se marginile rezultate în urma secționării;

se corectează eventualele deficiențe constatate la prepararea dinților stâlpi sau care au apărut ulterior aplicării punții;

se prepară rășina autopolimerizabilă cu care sunt încărcate elementele de agregare și se aplică puntea pe dinții stâlpi, surplusul de rășină care refulează în zonele retentive fiind îndepărtate înainte de polimerizarea rășinii;

după polimerizarea rășinii cu care au fost căptușite elementele de agregare se îndepărtează puntea din cavitatea bucală și se fac prelucrările necesare;

este important ca după căptușirea punții să se marcheze cu creionul, la nivelul acrilatului, poziția cervicală a preparațiilor;

după controlul ocluzal în cavitatea bucală, puntea se lustruiește, după care se cimentează provizoriu.

Puntea veche este îndepărtată din cauza secționării porțiunii coronare a dințiilor stâlpi

se realizează un control minuțios al calitații țesuturilor radiculare restante și a stării obturației de canal;

se prepară canalul radicular al fiecarui dinte stâlp cu coroana clinică secționată conform regulilor pentru pivotul radicular;

se pregătește din sârma de wipla de 0,8-1 mm diametru, un pivot cât mai apropiat de forma și dimensiuniile preparației radiculare; pivotul va fi prevăzut cu retenții mecanice atât în porțiunea care intră în canal cât și în porțiunea coronară;

știfturile fiind aplicate în canalele radiculare se aplică puntea veche pentru a se verifica dacă nu este împiedicată repoziționarea corectă a punții vechi;

se prepară pasta de acrilat autopolimerizabil care este introdus în canalele radiculare preparate, se aplică apoi știfturile în canal, se încarcă elementele de agregare și se reaplică puntea pe dinții stâlpi;

după polimerizarea rășini va rezulta o punte provizorie care nu este altceva decât puntea veche la care elementele de agregare au prevazute pivoturi din rașină armată.

Tehnica “prin copiere” ( Scutan)

Acestă tehnica se folosește când exista o punte care trebuie înlocuită sau când se hotărăște extracția dințiilor și protezarea prin punte. Materialul original, Scutan este o rășină epiminică, dar exista studii care au constatat că nu asigură o închidere marginală foarte bună. Prin aceeași tehnică se pot folosi și alte materiale, care asigură o mai bună adaptare dento-protetică.

Când există o punte veche care trebuie înlocuită

Se procedează în felul următor :

se fac acolo unde este nevoie corecturile necesare cu ceară;

se fac de asemenea corecturile necesare în cazul în care elementele de agregare sunt scurte;

se realizează o amprentă cu material elastic, aceasta trebuie să cuprindă cel puțin un dinte vecin punții;

se face ablația punții vechi;

se corectează preparațiile de la nivelul dințiilor stâlpi, astfel încât să devină preparațiile finale ale dințiilor stâlpi;

se încarcă amprenta cu pastă de acrilat și se aplică pe câmpul protetic izolat în prealabil;

se așteaptă polimerizarea materialului;

se îndepărtează amprenta din cavitatea bucală, apoi puntea provizorie rezultată;

se prelucrează , finisează, adaptează (cervical, ocluzal și mucozal);

se cimentează provizoriu până la aplicarea lucrării definitive.

Când edentația nu s-a instalat încă

Se procedează în felul următor:

se realizează o amprentă cu material elastic care va înregistra dinții care urmează a fi extrași, dinții care vor fi folosiți ca dinții stâlpi de punte și câte un dinte vecin acestora;

se va face prepararea dințiilor care vor fi stâlpi pentru viitoarea punte;

se realizează extracția dințiilor în cauză cu sutura plăgii postextractionale;

se protejează plaga suturată cu o folie de celofan, iar preparațiile de la nivelul dințiilor stâlpi si dințiilor vecini se izolează cu ulei de vaselină;

se încarcă amprenta cu pastă de acrilat și se aplică pe câmpul protetic izolat în prealabil;

se așteaptă polimerizarea materialului;

se îndepartează amprenta din cavitatea bucală, apoi puntea provizorie rezultată;

se prelucrează, finisează, adaptează (cervical, ocluzal și mucozal);

se cimentează provizoriu pâna la aplicarea lucrării definitive;

Tehnica “ de copiere” când breșa edentată există

se pornește de la o înregistrare interocluzală, în poziția de intercuspidare maximă, realizată cu acrilat;

se deretentivizează cu ceară zona situată între înregistrarea interocluzală și mucoasa crestei edentate;

se realizează o amprentă cu silicon sau alginat peste înregistrarea acrilică. Prelungirile acrilice corespunzatoare dințiilor stâlpi au rolul de a “fixa” în amprentă partea din înregistrarea situată în dreptul breșei edentate. După priza siliconului și îndepărtarea amprentei, se scoate din această ceară cu care s-a facut deretentivizarea;

se prepară dinții stâlpi și se izolează câmpul protetic;

se încarcă amprenta, în care se găsește înregistrarea interocluzală cu o nouă cantitate de rășină acrilică și se reaplică peste preparații. Noua masă de acrilat va realiza elementele de agregare si porțiunea mucozală a corpului de punte provizoriu;

etapele următoare sunt comune tuturor tehnicilor de copiere.

Folosirea fațetelor prefabricate

Înaintea preparării dinților stâlpi se aplică o bandeletă cu ceară cu grosimea de 1,5-2 mm și de înălțime care să nu depășească 2/3 gingivale ale lungimii cervico-ocluzale a viitorului corp de punte; bandeleta de ceară se fixează de fața orală care limitează breșa edentată:

se aleg fațetele prefabricate corespunzatoare ca forma și culoare, care se adaptează în spațiul edentat, fixându-se de bandeleta de ceara;

se realizează o amprentă din material elastic siliconat, amprenta care va reține bandeleta de ceară cu fațete prefabricate și va inregistra morfologia coronara a dințiilor stâlpi si câte a unui dinte vecin;

dupa prepararea dinților stâlpi se scoate din amprenta bandeletă de ceară;

fațetele ramânând în amprentă si se introduce pasta de rașina atât pe fața orala a fațetelor prefabricate, in locul bandeletei de ceară, cât și în amprenta dințiilor stâlpi;

amprenta asfel incarcată se introduce pe câmpul protetic, izolat in prealabil cu ulei de vaselină;

dupa polimerizarea rșsini se indepartează amprenta, pe câmpul protetic ramânând puntea provizorie, al carui corp de punte are față vestibulaăa și 1/3 incizala realizate din fațete prefabricate;

se indepartează surplusurile de rașina care au refulat, ca și plusul rezultat din cauza bandeletei cu ceară, apoi se trece la adaptarea ocluzala;

se finisează, se lustruiește și se cimentează provizoriu.

Folosirea coroanelor din policarbonat

Aceasta tehnică se utilizează după prepararea dințiilor stâlpi și este recomandată edentațiilor frontale:

– se aleg coroane din policarbonat, care se adaptează pe dinții stâlpi preparații pentru elementele de agregare finale;

– coroanele “se captușesc” cu rașina auto polimerizabila, dupa care se indepartează surplusurile și se perfectează adaptarea cervicală;

– in breăa edentata se aplică o bandeleta de ceară orizontală care va avea un raport în sa cu creastă edentata;

– pe această bandeletă se aplică coroane din policarbonat, alese și adaptate in funcție de forma culoare și dimensiunile verticale și mezio-distale, respectându-se linia mediana și linia surâsului, curbura incizala;

– coroanele din policarbonat sunt prevăzute cu orificii proximale;

– pentru solidarizarea coroanelor între ele și de cele de pe dinții stâlpi se folosește rășină autopolimerizabilă;

– se îndepartează astfel, piesa obținută, se elimină ceara, se aplică o folie de celofan pe mucoasa crestei edentate;

– coroanele din policarbonat care vor realiza corpul punții provizorii se vor umple cu pasta de rășină autopolimerizabilă, puntea astfel pregatită se reaplică pe câmpul protetic;

– dupa polimerizarea rășinii se îndepărtează puntea provizorie, se prelucrează, se readaptează în cavitatea bucală, după care se lustruiește și cimentează provizoriu.

f) Folosirea rășinilor compozite

Reprezintă una dintre tehnicile de protezare provizorie de urgență utilizate în edentațiile unidentare.

– se alege un dinte acrilic respectându-se, morfologia, forma și culoarea dinților vecini;

– dintele ales se adaptează în spațiu edentat, fară a avea un contact cu dintele antagonist;

– se va menaja un spatiu de aproximativ 0,5 mm față de fețele proximale dinspre edentație care mărginesc breșa edentată;

– dinții care mărginesc breșa edentată sunt curățați minuțios, inclusiv prin periaj cu pulbere de piatră ponce, după care se realizează cavități de clasa a-III-a, cu retenție pe fața palatinală, infracingular, adâncimea cavităților trebuie să fie suficient de mare pentru a putea găzdui o sârma ortodontică de 0,25-0,30 mm și rașina compozită cu obturația de bază respectivă;

– pe fața palatinală a dintelui acrilic se realizează un șanț cu direcție mezio-distală care unește cele două cavități de clasa a-III-a, șanțul se realizează cu o freză con invers astfel că el este retentiv;

– se bizotează marginile cavităților, se plasează obturația de bază, se demineralizează zonele marginale cu acid fosforic 35%;

– se ia un arc ortodontic care se dimensionează astfel să traverseze breșa edentată, capetele ajungând în cavitățiile de clasa a-III-a fără sa vină în contact cu pereții parapulpari ai acestora;

– se adaptează o matrice perforată prin care să treacă arcul ortodontic;

– la capătul opus, firul ortodontic este fixat în cavitatea de clasa a-III-a cu ceară de lipit;

– cealaltă cavitate se obturează cu rășină compozită, care înglobează și capatul firului ortodontic;

– dupa polimerizarea rășinii compozite se îndepărtează ceara din cealaltă cavitate de clasa a-III-a, fixându-se capatul firului de la acest nivel tot cu rășina compozită;

– obturațiile sunt finisate conform regulilor știute;

– se pozitionează dintele acrilic astfel încât firul ortodontic va fi conținut de șanțul realizat cu freza con invers pe fața lui palatinală și se fixează cu rasină compozită;

– după finisările de rigoare protezarea provizorie de urgență este terminată;

Pentru a evita unele eșecuri des intâlnite și pentru a ergonomiza aceasta tehnica s-au adus câteva modificari :

– constatând frecvențele mobilizări ale intermediarului acrilic în jurul firului de sârma, am înlocuit acest fir cu o ansă dublă, care pătrunde atât în cavitatea de clasa a-III-a cât și în cavitatea de pe fața palatinală.

Pentru fixarea intermediarului acrilic la aceasta ansă am realizat pe fața orală a intermediarului un șanț mai larg în sens cervico-incizal;

– ținând seama de faptul că rășina compozită poate contribui mai eficient la solidarizarea intermediarului de dinții stâlpi, am pregătit fețele proximale ale dinților stâlpi pe o suprafață mai mare în vederea aderării la aceștia, a rășinii compozite;

– pentru economie de timp se fixează buclele de la nivelul ansei pe dinții stâlpi făcându-se într-un singur timp, utilizând rășina fotopolimerizabilă;

– o data cu fixarea intermediarului acrilic la ansa de sârma am aplicat rășina compozită fotopolimerizabilă și pe fețele proximale ale dințiilor stâlpi și intermediarului.

Prin aplicarea unor pene de lemn am luat măsuri pentru evitarea pătrunderii rășinii peste parodonțiu marginal proximal dinspre edentație.

g) Retenția îmbunătățită cu știfturi parapulpare (Portera)

Tehnica este folosită tot pentru protezări tranzitorii de urgență în cazul edentațiilor unidentare, utilizându-se pentru corpul de punte tot un dinte acrilic prefabricat;

– pe fața proximală dinspre edentația dinților care marginesc breșa edentată se realizează cavități de clasa a-III-a, în care sunt aplicate știfturi parapulpare;

– pe fețele proximale și orală ale intermediarului acrilic se realizează lăcașuri în care vor pătrunde extremitățile libere ale știfturilor parapulpare;

– după pregătirea specifică a cavităților de clasa a-III-a, se obturează aceste cavități cu rașină compozită, material care va face și solidarizarea intermediarului acrilic la extremitățile libere ale știfturilor parapulpare;

– este necesară protejarea papilei proximale cu ajutorul penelor de lemn;

– după polimerizare, se prelucrează, se finisează și se cimentează provizoriu.

h) Puntea provizorie cu intermediar dinte natural

înainte de extracția dintelui se realizează o cheie vestibulară de ghips;

se face extracția dintelui și sutura plăgii postextracționale;

se secționează dintele extras în zona cervicală, suprafața de secțiune fiind finisată pentru obținerea raportului dorit cu creasta;

se îndepărtează pulpa coronară, camera pulpara fiind obturată cu rășină compozită autopolimerizabilă introdusă cu seringa;

fețele proximale ale dintelui extras și ale dinților care mărginesc breșa sunt curățate mecanic și demineralizate prin atac acid;

se aplică pasta de acrilat autopolimerizabilă pe fețele proximale ale “intermediarului” și ale dinților care mărginesc breșa edentată, repoziționarea corectă fiind ușurată de cheia vestibulară obținută înainte de extracție;

după polimerizarea rășinii compozite se face finisarea și adaptarea ocluzală.

3.4.2 Puntea provizorie prin tehnica indirect-directă

Etape:

Conformatorul intern se obține prin duplicarea modelului de studiu și realizarea pe acest model a unor preparații minimale la nivelul dinților stâlpi.

Conformatorul extern se realizează în mod obișnuit pe un alt model (fig 2), la nivelul căruia s-a modelat din ceară conturul viitoarelor restaurări. Conformatorul cel mai ușor de utilizat este unul din folie transparentă vacuum formată, însă pot exista și alte variante. Se verifică adaptarea conformatorului extern pe modelul cu preparații.

Fig2 – Polimerizarea stratului intern al restaurari
și fixarea ei provizorie pe câmpul protetic6

se izoleaza modelul cu o soluție separatoare ghips-rășină, aplicată cu pensula în strat subțire și uniform. Uscarea soluției separatoare se poate grabi cu jet de aer la presiune redusă, pentru a nu îndeparta în totalitate stratul izolator.

Facultativ, se marchează cu un creion moale, după uscarea completă a soluției separatoare, limita cervicală a preparațiilor.

se prepară rășina provizorie și se aplică în conformatorul extern evitând înglobarea bulelor de aer în material prin aplicarea metodică a materialului, de la un capat către celălalt al conformatorului și prin păstrarea permanentă a contactului dintre vârful seringii și rășina din conformator.

se inseră conformatorul extern pe modelul cu preparațiile, menținându-se în poziție cu ajutorul unor inele de cauciuc, după care întreg ansamblu se introduce în apa caldă la circa 40 de grade timp de 5 minute.

se îndepărtează conformatorul extern, apoi modelul din ghips, iar dacă ghipsul este aderent la acrilat, se utilizează discuri de carborundum pentru a fragmenta modelul.

În cazul în care în interiorul elementelor de agregare rămân bonturile de ghips este indicată menținerea lor în timpul prelucrării marginale a lucrării provizorii, deoarece marcajul

s-a facut cu creionul pe model ce ușurează identificarea limitei cervicale a elementelor de agregare. Prelucrarea marginală se face cu ajutorul unei freze conice, extradure, pentru acrilat, acționate dinspre exterior, tangent la suprafețele laterale ale microprotezelor de agregare.

Gipsul din interiorul elementelor de agregare se îndepărtează cu freze cilindrice sau sferice, acționate din centru spre pereții coronari. Se finisează și se lustruiește puntea provizorie, insistându-se la nivelul corpului de punte. Se curăță și se dezinfectează restaurarea conform procedurilor uzuale.

se realizează preparațiile intraorale ale dințiilor stâlpi;

se verfică intraoral adaptarea punții provizorii: inserția completă; în cazul în care puntea provizorie nu se inseră complet este foarte probabil ca preparațiile intraorale să fie insuficiente, caz în care se revine asupra lor;

se realizează o căptușire directă, intraorală a elementelor de agregare;

se îndepărtează excesul de rășină rezultat în urma căptușirii;

retușurile ocluzale se fac după marcarea cu hârtie de articulație, cu ajutorul unei freze extradure pentru finisare, la turbina, sub jet abundent de răcire;

se relustruiește;

se curață și se dezinfectează încă o dată, după care se cimentează provizoriu.

3.4.3 Tehnici indirecte de realizare a punților provizorii

Materiale și instrumentar

cheie de culoare proprie rășini utilizate;

hidrocoloid ireversibil pentru amprentă;

bol de cauciuc; spatulă pentru prepararea ghipsului și a alginatului;

portamprenta;

ghips cu priza rapidă;

masă vibratorie;

conformator extern, acesta se realizează în mod obișnuit pe un alt model, la nivelul căruia s-a modelat din ceară conturul viitoarelor restaurări (fig.3).

Fig. 3- Îndepărtarea restaurării provizorii de pe model6

Etape clinice:

după stabilirea culorii viitoarei punți provizorii și prepararea dinților stâlpi se pregătește o lingură individuală.

se realizează evicțiunea gingivală acolo unde este necesar;

se realizează amprenta cu alginat;

dacă se utilizează ghips cu priza rapidă demularea se poate realiza dupa 8 minute;

se izolează modelul cu o soluție separatoare ghips-rășină;

se prepară rășina provizorie (e.g. PMMA) și se aplică în conformatorul extern;

se inseră modelul în conformatorul extern încărcat în prealabil cu acrilat și se menține în poziție cu ajutorul unor inele de cauciuc, după care întreg ansamblu se introduce în apa caldă la circa 40 de grade pentru 5 minute.

Este utilă pentru această etapă o baie de polimerizare sub presiune, caz în care se aplică 0,15 MPa (20 psi).

se îndepărtează conformatorul extern, apoi modelul de ghips;

se îndepartează excesul de acrilat cu o freză de acrilat și discuri abrazive pe suport flexibil;

se finisează, se lustruiește, se dezinfectează și se curăță conform procedurilor uzuale;

se verifică intraoral adaptarea punții provizorii;

se verifică inserția completă și adaptarea cervicală dacă se constată o adaptare necorespunzatoare se poate realiza o căptușire directă, intraorală a elementelor de agregare;

se relustruiește, se curață, se dezinfectează și se cimenteză provizoriu.

Prezentarea altor tehnici de realizare a lucrărilor protetice cu ajutorul laboratorului constituie un important capitol al proteticii dentare diversificate în funcție de tehnica de realizare a lucrărilor protetice provizorii pe care o alege tehnicianul dentar, dar și de dotarea laboratorului de tehnică dentară.

PARTEA SPECIALĂ

Capitolul 4

Introducere

Scopul protezării provizorii este de a îmbunătăți aspectul estetic, dar și stabilirea schemei ocluzale și a dimensiunii verticale de ocluzie.

Lucrarea de față prezintă o parte a situațiilor clinice întâlnite în practica stomatologică curentă.

Am urmărit descrierea modului de întocmire a planurilor de tratament protetic și de reabilitare oro-dentară, ținând cont de particularitățile de ordin medical (sex, vârstă, status social, istoric medical general, etc.), am fotografiat cazurile clinice în diferite faze de tratament și, în același timp, în măsura în care mi s-a oferit posibilitatea, am participat pasiv sau activ la discuțiile medic-pacient și medic-tehnician dentar.

Totodată, am realizat un studiu statistic al medicilor stomatologi, în funcție de vârsta acestora, de durata activării în domeniu, luând în calcul numărul total de pacienți tratați.

Acest studiu mi-a oferit posibilitatea ca, la final, împreună cu medicul cu care am colaborat și sub coordonarea conducătorului științific, să întocmesc o serie de concluzii.

4.1 Motivația alegerii temei

Protezarea provizorie reprezintă etapa intermediară în cadru tratamentul protetic realizat prin lucrări protetice definitive. Este o etapă indispensabilă în cadru oricărui tratament protetic pentru a evita apariția complicaților fizionomice, fonetice și chiar ocluzale.

Scopul protezării provizorii este de a afla în ce masură influențează recuperarea post operatorie, aspectul protezei dentare finale, când și de ce se folosește protezarea provizorie dar și care sunt avantejele și dezavantajele acesteia.

Capitolul 5

5.1 Material și metodă

Am realizat un chestionar individualizat, (Anexa 3), și am solicitat medicilor stomatologi să participe la acest studiu. Am asistat la cursuri organizate de Colegiul Medicilor Dentiști din Galați, unde au fost prezenți medici stomatologi care de asemenea au acceptat să participe, prin completarea chestionarului, la acest studiu statistic. Pentru a acoperi o plajă cât mai întinsă și variată a specialiștilor din domeniu, am apelat la mediul online, unde am identificat medici stomatologi care au dorit să completeze chestionarul.

Statistica are la baza un lot de 210 medici stomatologi.

Au fost analizate următoarele date:

Dacă se apelează la protezarea provizorie

Cât de des se aplică protezarea provizorie

Principalul avantaj al protezarii provizorii

Principalul dezavantaj al protezarii provizorii

Frecvența refuzurilor de a fi protezați provizoriu primite de la pacienți

Motivul refuzului primit din partea pacienților

Aprecierea afirmației legată de protezarea provizorie

Cât influențează recuperarea post operatorie protezarea provizorie

Aspectele pe care le influențează protezarea provizorie

Experiența în domeniu a medicilor

Specialitatea medicului stomatolog

Figura 4 – Media care apelează la protezarea provizorie

În urma studiului reiese că 90 % dintre medicii stomatologi aplică protezarea provizorie în cazurile la care ea se pretează, pe când 10 % nu apelează la aceasta metodă (fig 4).

Fig 5 – Cât de des este aplicată protezarea provizorie

84% din medicii stomatologi apelează la aceasta metodă, 67 % aplică des proteza provizorie, 38 % nici des, nici rar , 18% si 3 % apelează la aceasta metodă rar sau foarte rar (fig 5).

Fig. 6 – Avantajele protezării provizorii

62 % din medicii stomatologi spun că un avantaj al protezarii provizorii este că aceasta menține funcția ADM, 23 % protejează bonturile, 10 % că previne apariția sensibilitătii dentinare, 3% sunt de parere ca proteza provizorie verifică axul de inserție a viitoarei lucrări protetice conjuncte și 2% ca aceasta îmbunătățește strategia de marketing al cabinetului (fig 6).

Fig. 7 – Dezavantajele protezării provizorii

Motivările acestui refuz sunt în 60 % dintre cazuri, costurile suplimentare, 23 % timpul de lucru suplimentar și în mai mică măsură, 17 % descimentarile frecvente (fig 7).

Fig. 8- Frecvența refuzurilor din partea pacienților

Frecvența refuzurilor primite din partea pacientilor ca urmarea a costurilor suplimentare, este nici mare,nici mica în proporție de 31%, 23% refuzul e mare, 20-21% refuzul este redus sau foarte mică iar 5% refuzul este foarte mare.

Fig.9 – Refuzurile din partea pacienților

Din punctul de vedere al pacienților, 67 % dintre aceștia refuză protezarea provizorie motivând costul suplimentar care trebuie achitat în afara lucrării propriu-zise.

Într-un procent de 16 % dintre cazuri, pacienții motivează lipsa de informare iar restul de 17 % dintre pacienți prezintă reticență la această terapie motivând rigiditatea și gradul mare de neadaptarea (fig 9).

Fig.10 – Afirmație

Afirmația a fost apreciată, în raport de 54% accord, în procent de 35 % indiferenți iar în cea mai mică parte, respectiv 2-5 % find dezacord,accord total sau dezacord total.

Fig.11 – Recuperarea post operatorie

Influența post operatorie a protezei provizorii influențează foarte mult în raport de 45%, mult 40%, nici mult,nici puțin în raport de 12 %, iar puțin sau foarte puțin în raport de 1-3 %.

Fig. 12.1 Aspectul protezei finale Fig.12.2 Dimensiune verticală de ocluzie

Fig.12.3 Influențarea sănătății orale Fig.12.4 Vindecarea câmpului protetic

Fig.12 Aspectele protezării provizorii

Protezarea provizorie influențează aspectul protezei finale, foarte mult 50%, mult 20%, 11% nici mult,nici puțin și în proporție de 9-10% puțin sau foarte puțin. (Fig.12.1).

Dimensiune verticală de ocluzie este influențată în proporție de 58% foarte mult, 18% mult și în propoțtie de 7-9% puțin sau foarte puțin. (Fig. 12.2).

Protezarea provizorie influențează sănătatea orală foarte mult în proporție de 62%, mult de 26%, și între 3-5% o influențează puțin sau foarte puțin. (Fig. 12.3).

Vindecarea câmpului protetic este influențată în proporție de 56% foarte mult, 23% mult și 10-15% puțin sau foarte puțin.(Fig.12.4).

Fig. 13 – Perioada de când profesează în domeniu

În urma studiului statistic reiese că 70 % dintre medicii stomatologi cu experiența în domeniu mai putin de 10 ani, apelează la protezarea provizorie. Medicii mai experimentați ( 10-20 ani) apelează intr-o proporție mai mică, de 22 %.

Specialiștii, cu cea mai mare experiență nu utilizează această terapie decât în proporție foarte mică, de 8 % (fig 13).

Fig.14 – Specialitatea medicilor stomatologi

La aceasta statistică au participat 120 medici stomatologi, specialitatea stomatologie generală care apelează la această metodă, 41 proteticieni ce folosesc protezarea provizorie, 30 medici specialiști în chirurgie dento alveolară ce apelează la această metodă, 10 parodontologi și 9 specialiști BMF folosesc protezarea provizorie.

Prezentări de caz

Au fost documentate și prezentate 3 cazuri clinice, 1 de sex femeiesc și 2 de sex bărbătesc, proveniți atât din mediul urban, cât și din cel rural, cu diferite diagnostice ce au necesitat tratament protetic.

Pacienții au fost tratați în cabinetul stomatologic de către medicii specialiști generaliști și proteticieni, iar eu, ca studentă, am asistat la aceste etape ale tratamentului, am fotografiat, am participat la adunarea datelor și la întocmirea dosarelor de tratament.

Fiecare caz clinic în parte a fost documentat în prealabil, dosarul fiind alcătuit din foaie de observație, consimțământ informat și istoric medical (Anexa 1-2, model luat de e site-ul “Colegiul Medicilor Dentisti din Romania” ) model de studiu, ortopantomografie, radiografii dento-alveolare ( în funcție de caz) și un set de fotografii digitale intra și extra-orale.

Fotografiile au fost realizate cu o cameră digitală DSLR NIKON D5000 (Nikon Manufacturer, Japonia), cu un obiectiv Nikon Micro și un blitz circular Nissin (Nissin Inc, Japonia).

Radiografiile panoramice, ca și radiografiile retro-alveolare au fost făcute cu aparatură de ultimă generație, CRANEX 3D (Soredex, Tuusula, Finlanda).

Tratamentul fiecărui pacient a început cu asanarea și igienizarea cavității orale, îndepărtarea resturilor radiculare, ablația lucrărilor protetice conjuncte, tratarea leziunilor carioase.

Cazul clinic nr.1

Pacienta B.N, in vârstă de 35 ani , de sex feminin,din mediul urban, s-a prezentat la cabinetul stomatologic în vederea reabilitării orale totale.

Tipul constituțional este ectomorf, postură și mers normale, mase musculare bine definite, pacienta cooperantă, orientată în timp și spațiu, fără antecedente heredo-colaterale cu importanță în tratamentul protetic.

În cadrul examenului clinic extraoral, se observă fața simetrică,de formă ovală, articulația temporo-mandibulară fară patologie complexă, amplitudinea deschiderii gurii normale, excursii condiliene simetrice, nedureroase, fără dureri sau cracmente, etajele feței aproximativ egale, absența expresivității faciale, treaptă labială normală, sanțul labio-mentonier normal, accentuarea șanțurilor nazo-labiale.

În cadrul examinării intraorale, la nivelul arcadei superioare edentație cls a II-a Kennedey, la nivelul arcadei maxilare inferioare observăm edentație cls a III-a Kennedy cu 1 modificare ,nu au fost descoperite modificări patologice la nivelul vestibulului bucal, inserție medie a frenurilor și plicilor față de creastă, buza superioară o circumscrie pe cea inferioară. Mucoasa labio-jugală integră, normal colorată, canalul Stenon permeabil.

Arcadele dentare sunt dezvoltate în dentiția permanentă, arcada maxilară are formă de U, zona anterioară în arc de cerc, iar arcada mandibulară formă de parabolă. Planșeul bucal este liber, mobil,suplu, fără formațiuni patologice, canale Warthon permeabile.

Arcadele sunt simetrice în sens sagital și ușor asimetrice în sens transversal.

Sunt prezente fațete de atriție la nivelul lui 1.1, 2.1, 3.1 și 4.1.

Se remarcă multiple carii simple și complicate, parțial tratate, corect și incorect.

La nivelul arcadei maxilare superioare, se observă o lucrare protetică conjunctă fizionomică, cu stâlpi de punte 1.4 si 1.5.

La nivelul hemiarcadei stângi, se observă 1 breșa, cu lipsa de pe arcadă a 2.5, 2.6 și 2.7. neprotezată.

La nivelul arcadei maxilare inferioare, se observă 2 breșe, cu lipsa de pe arcadă a 3.6, și 4.6, neprotezate. Distal există molarul 3.7 basculat mezial spre breșă.

Parodonțiul este ușor ingroșat, mucoasa gingivală este normal colorată, și există depozite de tartru la nivelul grupului frontal inferior.

Bolta palatină este în limite normale, cu trei perechi de rugi palatine simetrice.

Fig. 15 – Pacient B.N – Aspect intraoral pre-tratament

Diagnostic ințial

Diagnostic odontal

a) Leziuni carioase

Clasa I Black la nivelul 2.3 ( f. I), 4.1 ( f.I);

Clasa II Black la nivelul 4.7 (M-O),

Clasa III Black la nivelul 1.1 ( f.M), 2.1 ( f. M-D);

Clasa IV Black la nivelul 3.1 (f.M), 3.2 (f.M);

Clasa V Black la nivelul lui 1.1, 2.1, 3.2, 3.4, 3.5, 3.7, 4.1, 4.2, 4.3, 4.7;

De etiologie plurifactoriala ,cu tulburari funcționale (masticatorii, fizionomice,deglutitie,fonatie), cu evoluție lent-progresivă, complicații locale și la distanța, netratate .

b) Abrazie localizată grad I, de etiologie plurifactorială , cu tulburarea funcției fizionomice, evolutie lent-progresivă, necomplicată, prognostic favorabil in caz de tratament, netratată.

Diagnosticul integritatii puplare

Osteita periapicală 2.4

De etiologie plurifactoriala, cu tulburari masticatorii, evolutie lent-progresivă.

Diagnostic parodontal

Parodontită marginală cronică superficială generalizată, de etiologie plurifactoriala (microbiană, mecanica,traumatică), cu tulburari functionale (masticatorii, fizionomice), evoluție lent progresivă.

Diagnostic de integritate a arcadei

Edentatie unilateral maxilară, clasa a- II-a Kennedy, cu afectarea funcțiilor masticatorie,fizionomica,deglutiție, evoluție lentă spre complicații locale (resorbtii osoase), loco-regionale (disfuncții ATM), neprotezată, netratată.

Edentație parțial redusă mandibulară, clasa a-III-a Kennedy, de etiologie plurifactoriala, ce determină tulburari masticatorii, de deglutiție, fizionomice, evoluție lenta spre complicații locale (resorbtii osoase), loco-regionale (disfuncții ATM),generale (digestive), prognostic favorabil prin tratament, netratată, neprotezată.

Diagnosticul de integritate a ocluziei:

malocluzie clasa a I Angle cu laterodeviație dreapta de 2 mm determinatã de alterarea parametrilor ocluziei statice si dinamice, de etiologie plurifactorialã, tulburarea funcțiilor masticatorie, fizionomicã, foneticã si de deglutiție cu evoluție lentă spre complicații locale, loco-regionale si generale, prognostic favorabil, netratată.

Diagnostic de integritate ATM :

disfuncție ATM in urma edentației , cu tulburări ale funcțiilor sistemului stomatognat (masticatorii), cu evoluție lentă, cu complicații locale și la distanța, prognostic favorabil prin tratament, netratată.

Diagnosticul de integritate a relațiilor mandibulo-craniene:

malrelație mandibulo-cranianã, de etiologie plurifactorialã, tulburãri masticatorii, fizionomice si de deglutiție cu evoluție lentã spre sindrom disfuncțional al sistemului stomatognat, complicații locale, prognostic favorabil, netratatã;

Diagnostic chirurgical:

rest radicular 2.4, de etiologie plurifactorială, cu tulburari funcționale globale ale sistemului stomatognat (masticatorii, de fonatie, de deglutiție, fizionomice), evoluție lentă, ce generează complicații locale și la distanța, prognostic rezervat, netratate.

Diagnosticul starii de igienã orală: nesatisfãcătoare.

Elaborarea planului de tratament

Obiectivul profilactic:

Profilaxie generală – prevenirea apariției unor imbolnaviri pe parcursul tratamentului stomatologic; vitaminoterapie, psihoterapie;

Profilaxie locală :

Educație sanitară;

Detartraj manual si ultrasonic;

Periaj profesional;

Clatiri cu solutii antiseptice pe bază de digluconat de clorhexidina;

Dușuri bucale, masaje gingivale;

Obiectivul curativ:

Morfologic:

Maxilar

Protezare mixta alcatuită din:

Restaurare fixa fizionomica

elemente de agregare: 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 2.1, 2.2, 2.3

Proteza partială mobilizabilă scheletizată alcatuită din:

2 sei mixte metalo-acrilice ce susțin 6 dinți acrilici modelați anatomorf, medio-cuspidati

conector principal sub forma de placuță palatină

culise extracoronare cu amortizor la nivelul lui 1.5 si 2.3

Mandibula

Proteza fixă metalo-ceramica alcatuită din :

elemente de agregare: 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.7, 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.7;

corp de punte cu 4 intermediari : 3.5, 3.6, 4.5, 4.6

2) Funcțional:

Refacerea funcțiilor sistemului stomatognat : estetică, masticație, deglutiție si fonație.

In întocmirea planului de tratament s-a ținut cont de următoarele criterii:

a) Socio-economic : favorabil

b) Dotării tehnice : favorabil

c) Competenței profesionale a echipei stomatologice : favorabil

d) Criteriul biologic : evaluarea tuturor indicilor clinico – biologici stabiliți prin examenul clinic și paraclinic

Etapele tratamentului

Educația sanitară

Pregătire generală

Pregătire locală preprotetică

Pregătire locală proprotetică

Pregătire locală protetică propriu-zisă

Tratamentul postprotetic

Etapizarea planului de tratament

Educația sanitară :

pacientului i s-a explicat modul de igienizare corect și la timp util a cavității orale (o tehnică corectă de periaj, clătiri cu soluție de clorhexidină 0,2%)

argumentarea soluției terapeutice

etapizarea planului de tratament

conștientizarea urmării tratamentului stomatologic

Pregătirea generală a organismului :

Fizică: alimentație și vitaminizare corespunzătoare

Psihică: crearea unui tonus psihic corespunzător, printr-o atitudine plină de seriozitate și înțelegere din partea echipei medicale

c) Pregătirea locală:

Pregătirea preprotetică nespecifică :

igienizarea cavității orale : detartraj, periaj profesional

extractii dentare la 4.5

Pregatirea proprotetica specifica:

Maxilar

Tratament endodontic la nivelul dintelui 1.7

Tratamentul leziunii carioase coronare la nivelul 1.1,1.2, 1.3, 1.7, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.7

Reluarea tratamentului endodontic la nivelul 1.4, 1.5

Mandibular

Tratament endodontic la nivelul dintelui 3.7

Tratamentul leziunilor coronare la nivelul 3.1, 3.2, 3.3, 3.7, 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 4.7.

Reluarea tratamentului endodontic la nivelul 3.5, 4.5

Pregatirea protetica propriu zisa

1.Maxilar

prepararea substructurilor organice 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 2.1, 2.2, 2.3 pentru coroane de invelis metalo-ceramice

2.Mandibula

prepararea substructurilor organice 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.7, 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.7 pentru coroane de inveliș metalo-ceramice

Realizarea punților provizorii

Metoda de protezare aleasă a fost obtinută prin metoda indirectă, este preferabilă pentru ca adaptarea ei este superioară. Restaurarea protetica de protecție (menținere) este impusă de intervenția terapeutică prin preparația unor dinți vitali .

Puntea provizorie din rașina are avantajul de a putea fi foarte ușor de adaptat, atât in ceea ce privește relațiile ocluzale,cat mai ales, relațiile cu dinții stalpi si crestele alveolare.

Fig. 16 – B.N- Puntile provizorii

Cimentarea

Cimentarea provizorie a lucrarii protetice provizorii se poate realiza cu : oxid de zinc eugenol ( ZOE), TempoCemNE (fig 17).

Fig. 17 – Materiale de cimentare provizorie

Tehnica de cimentare provizorie:

Pregatirea protezei :

piesa protetica se curață prin spalare mecanică cu apă

se degresează (cu benzina sau acetona),dezinfecteaza (alcool 70°) si usucă

Pregatirea campului protetic:

izolarea de mediul bucal ( cu rulouri de vată, utilizarea aspiratorului de salivă)

in caz de salivație abundenta se pot administra antisialogoge cu o ora inainte

anestezia este necesara numai daca bonturile prezinta o sensibilitate crescută

curațirea dinților stalpi – cu tampoane sau mese imbibate in apă oxigenată,cloramină, indepartarea resturilor alimentare, a fragmetelor de ciment provizoriu, curațirea sanțului gingival, cu atenție

uscarea bonturilor – jetul de aer se aplica tangențial, e bine sa fie aer calduț si intermitent

Pregatirea cimentului

– prepararea cimentului ( pe placuță de sticlă)

– introducerea cimentului in microproteze, umplerea nu se face in totalitate ci numai strict pe pereți pentru “a umezi” suprafețele

Cimentarea provizorie

In aceasta sedința, trebuie sa se faca o evaluare atentă a:

inserției si retenției lucrarii protetice

adaptarii marginale a fiecarui element, eventual verificată cu ajutorul pastelor siliconate fluide

raportul corpului de punte cu creasta edentate

relațiile statice si cinematice cu arcada antagonista

refacerea morfologiei funcționale in raport cu cerințele estetice

Este nevoie de cateva zile pentru relaxarea structurilor și pentru verificarea functională și mai ales estetica in raport și cu reacțiile grupului social.

Cimentarea provizorie permite acest răgaz, asigura pacientul de disponibilitatea medicului de a raspunde la observațiile sale și ofera medicului posibilitatea de evaluare mai critică a rezultatelor obtinute si intervenția pentru perfectarea restaurarii.

Tratament final

S-a realizat, la maxilarul superior, protezare mixtă alcatuită din restaurare fixă fizionomica si proteza partiala mobilizabilă scheletizată si la maxilarul inferior, lucrare fixă fizionomica totală.

Fig. 18 – B.N Tratament final

Dispensarizarea si control periodic

La 6 luni, controlul periodic de 2 ori pe an, radiografie de control pentru a vedea daca exista resorbții osoase, modificari ocluzale prin uzură superficial, dacă apar perforații.

Protezele favorizează depunerea placii bacteriene ce duce la afectări parodontale ale dinților restanți;

Se reamintesc modalitățile de igienizare ale cavității orale și a protezei.

Cazul clinic nr.2

Pacient T.D, in varstă de 45 ani, de sex masculin, din mediul rural, se prezintă la cabinetul stomatologic in vederea reabilitarii orale totale.

Tipul constituțional este ectomorf, postură și mers normale, mase musculare bine definite, pacient cooperant, orientat in timp si spatiu, fară antecedente heredo-colaterale cu importanța in tratamentul protetic.

In cadrul examenului clinic extraoral, se observă față simetrică, de forma ovală, articulația temporo-mandibulară fară patologie complexă, amplitudinea deschiderii gurii normale, excursii condiliene simetrice, nedureroase, fară dureri sau cracmente, excursia mentonului modificată in miscarea de inchidere, etajele feței aproximativ egale, absența expresivitații faciale, treaptă labială normală, sanțul labio-mentonier normal.

În cadrul examinării intraorale,se observă, la nivelul arcadei superioare si inferioare, edentație clasa a III-a Kennedy, cu 1 modificare, nu au fost descoperite modificări patologice la nivelul vestibulului bucal. Arcadele dentare sunt dezvoltate în dentiție permanentă, arcada maxilară are formă de U, zona anterioara in arc de cerc, iar arcada mandibulară formă de parabolă.Arcadele sunt simetrice în sens sagital și ușor asimetrice în sens transversal.

Planseul bucal este liber, mobil,suplu, fara formațiuni patologice, canale Warthon permeabile.

Se remarcă multiple carii simple și complicate, parțial tratate, corect și incorect,2.2, 3.2.La nivelul arcadei maxilare superioare, se observă 2 breșe, cu lipsă de pe arcadă a 1.4, 1.5, 1.6, 2.4, 2.5, protezate cu lucrări protetice conjuncte semifizionomice, cu stâlpi de punte 1.2,1.3-1.7 și 2.3-2.6, care prezintă coroane de înveliș semifizionomice.

La nivelul arcadei maxilare inferioare, se observă 2 breșe, cu lipsă de pe arcadă a 3.6, 3.7, 4.4, 4.5, si 4.6 neprotezate.

Parodonțiul este ușor ingroșat, mucoasa gingivală este normal colorată, și există depozite de tartru la nivelul grupului frontal inferior. Bolta palatină este adâncă cu trei perechi de rugi palatine simetrice.

Fig. 19 – Pacient T.D – Aspect intraoral pre-tratament

Diagnostic initial

Diagnostic odontal

a) Leziuni carioase

Clasa I Black la nivelul 4.5 ( f. Ocl);

Clasa II Black la nivelul 3.7 (M-O);

Clasa III Black la nivelul 2.1 ( f. D), 2.2 ( f.M );

De etiologie plurifactoriala ,cu tulburari funcționale (masticatorii, fizionomice,deglutiție,fonatie), cu evoluție lent-progresivă, complicații locale și la distanța (pulpare – 3.2, 3.7);

b) Abrazie localizată grad I, de etiologie plurifactorială , cu tulburarea funcției fizionomice, evoluție lent-progresivă, necomplicată, prognostic favorabil in caz de tratament, netratată.

Diagnosticul integritatii puplare

Osteita periapicala 1.6, 2.6;

Diagnostic parodontal

Parodontită marginală cronică superficială generalizată, de etiologie plurifactoriala (microbiană, mecanică, traumatică), cu tulburari funționale (masticatorii, fizionomice), evoluție lent progresivă.

Diagnostic de integritate a arcadei

Edentație parțiala maxilara, clasa a- III-a Kennedy, cu 1 modificare, cu afectarea funcțiilor masticatorie, fizionomica,deglutitie, evolutie lentă spre complicații locale (resorbtii osoase), loco-regionale (disfuncții ATM), incorect protezată.

Edentație partial redusă mandibulară, clasa a-III-a Kennedy, de etiologie plurifactorială, ce determină tulburari masticatorii, de deglutiție, fizionomice, evoluție lentă spre complicații locale (resorbții osoase), loco-regionale (disfuncții ATM), generale (digestive), prognostic favorabil prin tratament, netratată, neprotezată.

Diagnosticul de integritate a ocluziei:

malocluzie clasa a I Angle cu laterodeviatie dreapta de 2 mm determinată de alterarea parametrilor ocluziei statice si dinamice, de etiologie plurifactorială, tulburarea funcțiilor masticatorie, fizionomică, fonetică si de deglutiție cu evoluție lentă spre complicații locale, loco-regionale si generale, prognostic favorabil, netratată.

Diagnostic de integritate ATM :

disfunctie ATM in urma edentației , cu tulburări ale funcțiilor sistemului stomatognat (masticatorii), cu evoluție lenta, cu complicații locale și la distanta, prognostic favorabil prin tratament, netratată.

Diagnosticul de integritate a relatiilor mandibulo-craniene:

malrelatie mandibulo-cranianã, de etiologie plurifactorialã, tulburãri masticatorii, fizionomice si de deglutiție cu evoluție lentă spre sindrom disfuncțional al sistemului stomatognat, complicații locale, prognostic favorabil, netratatã;

Diagnostic chirurgical:

rest radicular 1.6, 2.6, de etiologie plurifactoriala, cu tulburari functionale globale ale sistemului stomatognat (masticatorii, de fonatie, de deglutitie, fizionomice), evolutie lentă, ce generează complicații locale și la distanța, prognostic rezervat, netratate.

Diagnosticul starii de igienã oralã: nesatisfãcãtoare

Elaborarea planului de tratament

Obiectivul profilactic:

Profilaxie generală – prevenirea aparitiei unor imbolnaviri pe parcursul tratamentului stomatologic; vitaminoterapie, psihoterapie;

Profilaxie locală :

Educație sanitară;

Detartraj manual si ultrasonic;

Periaj profesional;

Clatiri cu solutii antiseptice pe baza de digluconat de clorhexidina;

Dușuri bucale, masaje gingivale;

Obiectivul curativ:

Morfologic:

Maxilar

Proteza fixa metalo-ceramica alcătuita din:

elemente de agregare: 1.1, 1.2, 1.3, 1.7, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.7

corp de punte cu 5 intermediari 1.4, 1.5, 1.6, 2.5, 2.6

Mandibula

Proteza fixa metalo-ceramica alcatuita din :

elemente de agregare: 3.1, 3.2, 3.3, 3.7, 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 4.7

corp de punte cu 2 intermediari : 3.4, 3.5, 3.6, 4.6

Funcțional:

Refacerea funcțiilor sistemului stomatognat : estetică, masticație, deglutitie si fonație.

In întocmirea planului de tratament s-a ținut cont de următoarele criterii:

a) Socio-economic : favorabil

b) Dotării tehnice : favorabil

c) Competenței profesionale a echipei stomatologice : favorabil

d) Criteriul biologic : evaluarea tuturor indicilor clinico – biologici stabiliți prin examenul clinic și paraclinic

Etapele tratamentului

Educația sanitară

Pregătire generală

Pregătire locală preprotetică

Pregătire locală proprotetică

Pregătire locală protetică propriu-zisă

Tratamentul postprotetic

Etapizarea planului de tratament

Educația sanitară :

pacientului i s-a explicat modul de igienizare corect și la timp util a cavității orale (o tehnică corectă de periaj, clătiri cu soluție de clorhexidină 0,2%)

argumentarea soluției terapeutice

etapizarea planului de tratament

conștientizarea urmării tratamentului stomatologic

Pregătirea generală a organismului :

Fizică: alimentație și vitaminizare corespunzătoare

Psihică: crearea unui tonus psihic corespunzător, printr-o atitudine plină de seriozitate și înțelegere din partea echipei medicale

Pregătirea locală:

Pregătirea preprotetică nespecifică :

igienizarea cavității orale : detartraj, periaj profesional

extractii dentare la nivelul 1.6, 2.6

Pregatirea proprotetica specifica:

Maxilar

Tratament endodontic la nivelul dintelui 1.3, 1.7, 2.3, 2.4

Tratamentul leziunii carioase coronare la nivelul 2.1, 2.2

Reluarea tratamentului endodontic la nivelul 1.3

Mandibula

Tratament endodontic la nivelul dintelui 3.7, 4.5

Reluarea tratamentului endodontic la nivelul 3.1

Tratamentul leziunilor coronare la nivelul 3.7, 4.5

Pregatirea protetica propriu zisa

Maxilar

prepararea substructurilor organice 1.1, 1.2, 1.3, 1.7, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 2.7 pentru coroane de invelis metalo-ceramice

Mandibula

prepararea substructurilor organice 3.1, 3.2, 3.3, 3.7, 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 4.7 pentru coroane de invelis metalo-ceramice

Realizarea puntilor provizorii

Fig. 20 – T.D – Punțile provizorii

Cimentarea

Cimentarea provizorie se poate realiza cu : oxid de zinc eugenol ( ZOE), TempoCemNE (fig. 21).

Fig. 21 – Materiale de cimentare provizorie

Tehnica de cimentare provizorie:

Pregatirea protezei :

piesa protetică se curate prin spalare mecanica cu apă

se degresează (cu benzina sau acetona),dezinfectează (alcool 70°) si usucă

Pregatirea campului protetic:

izolarea de mediul bucal ( cu rulouri de vata,utilizarea aspiratorului de salivă)

in caz de salivatie abundenta se pot administra antisialogoge cu o ora inainte

anestezia este necesara numai daca bonturile prezintă o sensibilitate crescută

curațirea dintilor stalpi – cu tampoane sau meșe imbibate in apa oxigenată,cloramină, indepartarea resturilor alimentare, a fragmetelor de ciment provizoriu, curațirea șantului gingival, cu atenție

uscarea bonturilor – jetul de aer se aplica tangential, e bine sa fie aer calduț si intermitent

Pregatirea cimentului

– prepararea cimentului ( pe placuță de sticlă)

– introducerea cimentului in microproteze, umplerea nu se face in totalitate ci numai strict pe pereti pentru “a umezi” suprafețele

Cimentarea provizorie

In aceasta ședința, trebuie sa se faca o evaluare atentă a:

inserției si retenției lucrarii protetice

adaptarii marginale a fiecarui element, eventual verificată cu ajutorul pastelor siliconate fluide

raportul corpului de punte cu creasta edentate

relațiile statice si cinematice cu arcada antagonista

refacerea morfologiei funcționale in raport cu cerintele estetice

Este nevoie de cateva zile pentru relaxarea structurilor și pentru verificarea funcționala si mai ales estetica in raport si cu reacțiile grupului social.

Cimentarea provizorie permite acest ragaz, asigura pacientul de disponibilitatea medicului de a raspunde la observațiile sale și oferă medicului posibilitatea de evaluare mai critica a rezultatelor obținute si intervenția pentru perfectarea restaurarii.

Tratament final

S-au aplicat proteze conjuncte fizionomice totale metalo-ceramice.

Fig. 22 – T.D – Tratament final

Dispensarizarea si controlul periodic

La 6 luni, controlul periodic de 2 ori pe an, radiografie de control pentru a vedea daca exista resorbții osoase, modificari ocluzale prin uzură superficial, dacă apar perforații.

Protezele favorizează depunerea placii bacteriene ce duce la afectări parodontale ale dinților restanți;

Se reamintesc modalitățile de igienizare ale cavității orale și a protezei

Cazul clinic nr. 3

Pacient V.A, in varsta de 32 ani, de sex masculin, din mediul urban, s-a prezentat la cabinetul stomatologic in vederea reabilitarii orale in zona frontală.

Tipul constituțional este ectomorf, postură și mers normal, mase musculare bine definite, pacient cooperant, orientat in timp si spatiu, fara antecedente heredo-colaterale cu importanță in tratamentul protetic.

In cadrul examenului clinic extraoral, se observa fața simetrica, de formă ovala, articulația temporo-mandibulară fară patologie complexă, amplitudinea deschiderii gurii normale, excursii condiliene simetrice, nedureroase, fară dureri sau cracmente, excursia mentonului modificată in mișcarea de inchidere, etajele feței aproximativ egale, absența expresivitatii faciale, treapta labiala normală, sanțul labio-mentonier normal.

În cadrul examinării intraorale, se observă, la nivelul arcadei superioare si inferioare, edentatie clasa a III-a Kennedy, cu 1 modificare, nu au fost descoperite modificări patologice la nivelul vestibulului bucal, inserție medie a frenurilor si plicilor fată de creasta, buza superioară o circumscrie pe cea inferioară.

Mucoasa labio-jugala integră, normal colorată, canalul Stenon permeabil. Arcadele dentare sunt dezvoltate în dentiție permanentă, arcada maxilară are formă de U, zona anterioară in arc de cerc, iar arcada mandibulară formă de omega, zona premolară ingustată.

Arcadele sunt simetrice în sens sagital și ușor asimetrice în sens transversal. Planseul bucal este liber, mobil,suplu, fara formațiuni patologice, canale Warthon permeabile.

Sunt prezente fațete de atriție la nivelul lui 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 4.1, 4.2, si 4.3, consecutiva pierderii stopurilor ocluzale distale.

Se remarcă multiple carii simple și complicate, parțial tratate, corect și incorect, 1.6, 2.6, 3.6, 3.7 si 4.6 – resturi radiculare cu semne de osteita, migrari dentare orizontale si verticale

La nivelul arcadei maxilare superioare, se observă 2 breșe, cu lipsa de pe arcadă a 1.6 si 2.6 neprotezate.

La nivelul arcadei maxilare inferioare, se observă 2 breșe, cu lipsa de pe arcadă a 3.6, 3.7 si 4.6, neprotezate. Distal există molarul 3.8 si 4.7 basculat mezial spre breșă.

Parodonțiul este ușor ingroșat, mucoasa gingivală este normal colorată, și există depozite de tartru la nivelul grupului frontal inferior.

Bolta palatină este in limite normale, cu trei perechi de rugi palatine simetrice.

Fig. 22 – Pacient V.A – Aspect intraoral pre-tratament

Diagnostic initial

Diagnostic odontal

a) Leziuni carioase

Clasa I Black la nivelul 1.4 ( f. Ocl), 1.5 ( f.Ocl), 1.7 (f.Ocl), 2.4 ( f.Ocl), 3.5 (f. Ocl);

Clasa II Black la nivelul 2.4 (D-O), 2.5 (M-O), 4.5 (D-O);

Clasa III Black la nivelul 1.2 ( f.M);

De etiologie plurifactoriala ,cu tulburari funcționale (masticatorii, fizionomice,deglutitie,fonatie), cu evolutie lent-progresivă, complicatii locale și la distanță (pulpare – 1.7, 2.4, 4.7), prognostic favorabil prin tratament (4.6, 2.6, 3.6, 3.7, 4.6), netratate – 2.1 (f. M), tratat corect 4.8.

b) Abrazie localizată grad I, de etiologie plurifactorială , cu tulburarea funcției fizionomice, evolutie lent-progresivă, necomplicată, prognostic favorabil in caz de tratament, netratată.

Diagnosticul integritatii puplare

Osteita periapicala 1.6, 2.6, 4.6

Granulom periapical 3.6, 3.7

De etiologie plurifactoriala, cu tulburari masticatorii, evolutie lent-progresivă, complicată parodontal (3.6-LIR grad III), prognostic nefavorabil (1.6, 2.6 , 3.6, 3.7, 4.6), favorabil (1.4,) prin tratament, netratate (1.6, 2.6, 3.6, 3.7, 4.6, 4.7, 4.8) ,tratate incorect (2.4)

Diagnostic parodontal

Parodontita marginală cronică superficială generalizată, de etiologie plurifactoriala (microbiană, mecanică, traumatică), cu tulburari funcționale (masticatorii, fizionomice), evoluție lent progresivă, complicații locale (parodontale 2.6,4.5,3.5,pulpare 1.6), prognostic nefavorabil (1.6, 2.6,3.5,4.5), netratată.

Diagnostic de integritate a arcadei

Edentatie parțial redusă maxilara, clasa a- III-a Kennedy, cu 1 modificare, cu afectarea funcțiilor masticatorie, fizionomica, deglutiție, evoluție lentă spre complicații locale (resorbtii osoase), loco-regionale (disfunctii ATM), neprotezata, netratată.

Edentatie partial redusă mandibulara, clasa a-III-a Kennedy, de etiologie plurifactorială, ce determină tulburari masticatorii, de deglutiție, fizionomice, evolutie lentă spre complicații locale (resorbtii osoase), loco-regionale (disfuncții ATM),generale (digestive), prognostic favorabil prin tratament, netratată, neprotezată.

Diagnosticul de integritate a ocluziei: malocluzie clasa a I Angle cu laterodeviatie dreapta de 2 mm determinatã de alterarea parametrilor ocluziei statice si dinamice, de etiologie plurifactorială, tulburarea funcțiilor masticatorie, fizionomicã, foneticã și de deglutiție cu evoluție lentă spre complicații locale, loco-regionale si generale, prognostic favorabil, netratată.

Diagnostic de integritate ATM : disfuncție ATM in urma edentației , cu tulburări ale funcțiilor sistemului stomatognat (masticatorii), cu evoluție lentă, cu complicatii locale și la distanța, prognostic favorabil prin tratament, netratată.

Diagnosticul de integritate a relațiilor mandibulo-craniene: malrelație mandibulo-cranianã, de etiologie plurifactorialã, tulburãri masticatorii, fizionomice si de deglutiție cu evoluție lentã spre sindrom disfuncțional al sistemului stomatognat, complicații locale, prognostic favorabil, netratatã;

Diagnostic chirurgical: rest radicular 1.6, 2.6, 3.6, 3.7, 4.6 , de etiologie plurifactorială, cu tulburari functionale globale ale sistemului stomatognat (masticatorii, de fonatie, de deglutiție, fizionomice), evoluție lentă, ce genereaza complicatii locale și la distanța, prognostic rezervat, netratate.

Diagnosticul starii de igienã orală: nesatisfăcătoare.

Elaborarea planului de tratament

Obiectivul profilactic:

Profilaxie generală – prevenirea aparitiei unor imbolnaviri pe parcursul tratamentului stomatologic; vitaminoterapie, psihoterapie;

Profilaxie locală :

Educație sanitară;

Detartraj manual si ultrasonic;

Periaj profesional;

Clatiri cu solutii antiseptice pe baza de digluconat de clorhexidina;

Dușuri bucale, masaje gingivale;

Obiectivul curativ:

Morfologic:

Maxilar

Proteza fixa metalo-ceramica alcătuita din:

elemente de agregare: 1.5.1.7, 2.5, 2.7

corp de punte cu 2 intermediari 1.6, 2.6

Mandibula

Proteza fixa metalo-ceramica alcatuita din :

elemente de agregare: 3.4, 3.5,3.8, 4.5, 4.7

corp de punte cu 2 intermediari : 3.6, 3.7, 4.6

Funcțional:

Refacerea funcțiilor sistemului stomatognat : estetică, masticație, deglutitie si fonație.

In întocmirea planului de tratament s-a ținut cont de următoarele criterii:

Socio-economic : favorabil

Dotării tehnice : favorabil

Competenței profesionale a echipei stomatologice : favorabil

Criteriul biologic : evaluarea tuturor indicilor clinico – biologici stabiliți prin examenul clinic și paraclinic

Etapele tratamentului

Educația sanitară

Pregătire generală

Pregătire locală preprotetică

Pregătire locală proprotetică

Pregătire locală protetică propriu-zisă

Tratamentul postprotetic

Etapizarea planului de tratament

Educația sanitară :

pacientului i s-a explicat modul de igienizare corect și la timp util a cavității orale (o tehnică corectă de periaj, clătiri cu soluție de clorhexidină 0,2%)

argumentarea soluției terapeutice

etapizarea planului de tratament

conștientizarea urmării tratamentului stomatologic

Pregătirea generală a organismului :

Fizică: alimentație și vitaminizare corespunzătoare

Psihică: crearea unui tonus psihic corespunzător, printr-o atitudine plină de seriozitate și înțelegere din partea echipei medicale

Pregătirea locală:

Pregătirea preprotetică nespecifică :

igienizarea cavității orale : detartraj, periaj profesional

extracții dentare la nivelul 1.6, 2.6, 3.6, 3.7,4.6

Pregatirea proprotetica specifica:

Maxilar

Tratament endodontic la nivelul dintelui 1.8

Tratamentul leziunii carioase coronare la nivelul 1.2, 1.4, 1.5, 1.7, 2.1, 2.2, 2.4, 2.5

Reluarea tratamentului endodontic la nivelul 1.4

Mandibular

Tratament endodontic la nivelul dintelui 3.8,4.7

Reluarea tratamentului endodontic la nivelul 1.8

Tratamentul leziunilor coronare la nivelul 3.5, 4.5

Pregatirea protetica propriu zisa

1.Maxilar

prepararea substructurilor organice 1.5.1.7, 2.5, 2.7 pentru coroane de inveliș metalo-ceramice

2.Mandibula

prepararea substructurilor organice 3.4, 3.5, 3.8, 4.5, 4.7 pentru coroane de inveliș metalo-ceramice

Realizarea puntilor provizorii

Metoda de protezare aleasă a fost obtinută prin metoda indirectă, este preferabila pentru ca adaptarea ei este superioară. Restaurarea protetica de protecție (mentinere) este impusă de intervenția terapeutica prin preparatia unor dinti vitali .

Puntea provizorie din rașina are avantajul de a putea fi foarte usor de adaptat, atat in ceea ce privește relațiile ocluzale,cat mai ales, relațiile cu dinții stalpi si crestele alveolare.

Fig. 23 – V.A- Punțile provizorii

Cimentarea

Cimentarea provizorie a lucrarii protetice provizorii se poate realiza cu : oxid de zinc eugenol ( ZOE), TempoCemNE ( fig 24).

Fig. 24 – Materiale de cimentare provizorie

Tehnica de cimentare provizorie:

Pregatirea protezei :

piesa protetică se curăță prin spalare mecanică cu apă

se degresează (cu benzină sau acetona),dezinfectează (alcool 70°) si usucă

Pregatirea campului protetic:

izolarea de mediul bucal ( cu rulouri de vata,utilizarea aspiratorului de salivă)

in caz de salivatie abundenta se pot administra antisialogoge cu o ora inainte

anestezia este necesara numai daca bonturile prezinta o sensibilitate crescută

curatirea dintilor stâlpi – cu tampoane sau meșe imbibate in apă oxigenată,cloramină, indepartarea resturilor alimentare, a fragmetelor de ciment provizoriu, curațirea șanțului gingival, cu atenție

uscarea bonturilor – jetul de aer se aplică tangential, e bine sa fie aer calduț și intermitent

Pregatirea cimentului

– prepararea cimentului ( pe placuță de sticlă)

– introducerea cimentului in microproteze, umplerea nu se face in totalitate ci numai strict pe pereți pentru “a umezi” suprafețele

Cimentarea provizorie

In aceasta sedința, trebuie sa se faca o evaluare atentă a:

inserției si retenției lucrarii protetice

adaptarii marginale a fiecarui element, eventual verificataă cu ajutorul pastelor siliconate fluide

raportul corpului de punte cu creastă edentate

relatiile statice si cinematice cu arcada antagonista

refacerea morfologiei funcționale in raport cu cerințele estetice

Este nevoie de cateva zile pentru relaxarea structurilor și pentru verificarea funcționala si mai ales estetică in raport si cu reacțiile grupului social.

Cimentarea provizorie permite acest răgaz, asigură pacientul de disponibilitatea medicului de a raspunde la observațiile sale si oferă medicului posibilitatea de evaluare mai critică a rezultatelor obținute si intervenția pentru perfectarea restaurarii.

Tratament final

S-au aplicat proteze fixe metalo-ceramice si fatetarea directă a incisivilor centrali superiori.

Fig. 25 – V.A. Tratament final

Dispensarizarea si controlul periodic

La 6 luni, controlul periodic de 2 ori pe an, radiografie de control pentru a vedea daca exista resorbții osoase, modificari ocluzale prin uzură superficial, dacă apar perforații.

Protezele favorizează depunerea placii bacteriene ce duce la afectări parodontale ale dinților restanți; Se reamintesc modalitățile de igienizare ale cavității orale și a protezei

5.3 Rezultate și discuții

Necesitatea protezării provizorii ca etapă obligatorie a unui tratament protetic de durată

derivă dintr-o serie de realități clinice.

Aplicarea unei coroane provizorii protejează dintele păstrându-i vitalitatea , situația fiind valabilă și pentru dinții vitali la care este necesară refacerea lucrărilor protetice.

Prepararea unui dinte vital prin șlefuire, în vederea acoperirii cu o coroană de înveliș,

presupune îndepărtarea unui strat considerabil de smalț și dentină, expunând astfel tubulii dentinari și prelungirile odontoblastice mediului septic bucal și injuriilor mecanice și termice.

În situațiile când erau necesare tratamente endodontice pe dinții care vor fi protezați, această

coroană provizorie reface morfo-funcțional coroana între ședințe și protejează tratamentul.

Protezarea provizorie reprezintă o fază relativ simplă și puțin costisitoare în cadrul protezării fixe, beneficiile fiind evidente în special pentru pacient.

Din punctul de vedere al pacientului, beneficiul cel mai important este refacerea funcției fizionomice fapt constatat în special la femei când preparațiile interesau zona frontală.

Protezarea provizorie permite și verificarea paralelismului preparațiilor, simplifică fazele de amprentare și de înregistrare a relațiilor intermaxilare de ocluzie; deasemenea are un efect benefic asupra psihicului pacientului îmbunătățind colaborarea cu medical și facilitând celelalte etape ale tratamentului.

5.4 Concluzii

Protezarea provizorie reprezintă o etapă obligatorie în cadrul tratamentului de refacerea a

funcțiilor aparatului dento-maxilar.

Conferă tratamentului stomatologic o notă civilizată permițând continuarea activității

cotidiene a pacientului imediat după plecarea sa din cabinet și ușurează adaptarea lucrării de

durată, ținând cont de doleanțele pacientului.

2. Restaurările provizorii asigură integritatea câmpului protetic prin protecția vitalității pulpei

dentare, menținerea sănătății parodontale, protecția mecanică a bonturilor împotriva fracturii

și împiedicarea migrărilor dentare.

3. Protezele provizorii permit verificarea paralelismului preparațiilor și facilitează amprentarea și înregistrarea relațiilor intermaxilare de ocluzie.

4. Punțile provizorii permit evaluarea autorepoziționării funcționale mandibulomaxilare, a dimensiunii verticale de ocluzie precum și a morfologiei ocluzale și a angrenajului ocluzal.

5. Refacerea funcției fizionomice reprezintă avantajul cel mai apreciat de către pacient, în special în zona frontală.

6.Lucrările provizorii se pot folosi la ghidarea diferițelor elemente ale unei proteze de durată, ghidajul anterior, fizionomia, fața palatinală a dinților frontali, marginea incizală a dinților frontali;

Indicațiile protezării imediate sunt multiple:

protezare imediata pentru profilaxia disfuncției sistemului stomatognat :

în cazul disfuncțiilor ocluzale;

în cazul disfuncțiilor articulare;

protezare imediată pentru restabilirea de urgență a funcțiilor tulburate ale sistemului stomatognat:

indicație în scopul restabilirii funcției estetice dento-faciale;

indicație în scopul restabilirii funcției fonetice;

indicație în scopul restaurării funcției masticatorii;

protezare imediata în scopul profilaxiei tulburărilor psiho-nervoase

Astfel, dinții stâlpi, vecini edentației se vor pregăti prin șlefuire, se vor amprenta, apoi utilizând o metodă directă sau indirectă se va realiza lucrarea provizorie care trebuie să îndeplinească toate dezideratele unei lucrării protetice corecte, și în final se va cimenta provizoriu până la efectuarea piesei protetice definitive.

Bibliografie

Anca Frățilă,: Edentația parțială și tratamentul prin proteze pluridentare fixe, Ed.Universității “L.Blaga”, Sibiu 2009 ( pag 102-182)

Binkley J and P.T.Irvin: Reinforced heat-processed acrylic provisional restorations, The Journal of Prosthetic Dentistry, vol 57, no.6, pp.689-693, 1987

Bis-acryl provisional materials. CRA Newsletter. 1997; 21(3):3

Blair FM, Wassell RW, Steele J: Crowns and other extra-coronal restorations: Preparations for full veneer crowns, Br Dent J 2002, 192:619

Bohnenkamp DM, Garcia LT: Repair of bis-acryl provisional restorations using flowable composite resin, J Prosthet Dent. 2004; 92:500-502

Bratu D., Nussbaum R.: Bazele clinice și tehnice ale protezării fixe, Ed. Signata, Timișoara, 2001 (pag 718-988)

Chiche G.:Improving marginal adaptation of provisional restorations. Quintessence Int 1990; 21:325-9.

Davidi MP, Beyth N, Weiss EI, et al.: Effect of liquid polish on in vitro biofilm accumulation on provisional restorations?, Part 2, Quintessence Int. 2008;39:45-49

Driscoll CF, Woolsey G, Ferguson WM.: Comparison of exothermic release during polymerization of four materials used to fabricate interim restoration, J Prosthet Dent. 1991; 65: 504-506

Dumbrigue H.B.: Composite indirect-direct method for fabricating multiple- unit provisional restorations, Journal of Prosthetic Dentistry, vol 89, no.1, pp. 86-88, 2003

Emtiaz S, Tarnow DP.: Processed acylic resin provisional restoration with lingual cast metal framework, J Prosthet Dent. 1998:79(4):484-488

Federick R. : The provisional fixed partial denture, The Journal of Prosthetic Dentistry, vol. 34, no. 5, pp. 520–526, 1975

Forna N. ,C.De Baat, D. Bratu, V. Mercut, Al. Petre, S. Popsor, T. Traistaru,

Protetică Dentară, vol I, Editura Enciclopedica, București, 2011(pag 170-398 / 401-413)

Geerts GA, Overturf JH, Oberholzer TG.: The effect of different reinforcements on the fracture toughness of materials for interim restorations. J Prosthet Dent. 2008;99:461-467

Gegauff AG, Holloway JA.,: Interim fixed restoration, In:Rosensteil SF, Land MF, Fujimoto J, eds. Contemporary Fixed Prosthodontics. 4th ed. Mosby Elsevier, 2006; 466-504

Giunta J, Zablotsky N.,: Allergic stomatitis caused by autopolymerizing resin. Oral Surg Oral Med Oral Path. 1976; 41:631-637

Gratton DG, Aquilino SA.: Interim restoration, Dent Clin North AM. 2004:48(2):487-497

Hagge MS, Lindemuth JS, Jones AG.: Shear bond strength of bis-acryl composite provisional material repaired with flowable composite, J Esthet Restor Dent. 2002;14:47-52

Hamza TA, Rosenstiel SF, Elhosary MM, Ibraheem RM.,The effect of fiber reinforcement on the fracture toughness and flexural strength of provisional restorative resins, J Prosthet Dent. 2004; 91:258-264

Howard E. Strassler, DMD.: In-office Provisional Restorative Materials for Fixed Prosthodontics,Volume 5, issue 4, April 2009

Available from: https://www.dentalaegis.com/id/2009/04/in-office-provisional- restorative-materials-for-fixed-prosthodontics

Howard E. Strassler, DMD; and Roseanne J.Morgan,CDA.: Provisional-Temporary cements, Volume 8, Issue 4, July/Aug 2012

Available from: https://www.dentalaegis.com/ida/2012/08/provisional-temporary-cements

Jones T, Karim N, Winters E, et al.: A new temporary preformed curable crown material: mechanical properties, J Dent Res. 2007; 87 ( Special Issue A): Abstract 130

Kanerva L, Estlander T, Jolanki R.: Allergy caused by acrylics: past, present and prevention, Curr Probl Dermatol. 1996; 25: 86-96

Lascu Liana Maria : Proteza parțială mobilizabilă scheletată , vol. I, Ed. Med. Univ.”I.

Hațieganu”, Cluj-Napoca,2006, (pag 18-26 / 27-106)

Lui JL, Setcos JC, Philips RW.: Temporary restoration: a Oper Dent. 1986; 11:103-111

Maalhagh-Fard A, Wagner WC, Pink FE, Neme AM.: Evaluation of surface finish and polish of eight provisional restorative materials using acrylic bur and abrasive disk with and without pumice. Oper Dent. 2003; 28:734-739

Powers JM.: Composite restorative materials. Restorative Dental materials. 12 th ed. 2006; Mosby-Elsevier: 513-543

Powers JM.: Composite restorative materials. Restorative Dental materials. 12 th ed. 2006; Mosby-Elsevier: 51-96

Powers JM.: Composite restorative materials. Restorative Dental materials. 12th ed. 2006; Mosby-Elsevier: 189-212

Provisional materials. Adept Report. 1997; 5(3):1-16

Rominum M. si colab.: Materiale dentare.Notiuni teoretice si aplicatii clinice, Ed. Brumar, Timisoara, 2003

Ronald D. Perry, DMD, MS and Britta Magnuson, DMD.: Provisional Materials: Key Components of Interim Fixed Restorations, Volume 33, Issue 1, January 2012

Available from: https://www.dentalaegis.com/cced/2012/01/provisional-materials-key-components-of-interim-fixed-restorations

Rosentritt M, Behr M, Lang R, Handel G.: Flexural properties of prosthetic provisional polymers.Eur J Prosthodont Restor Dent. 2004;12:75-79

Saygili G, Sahmali SM, Demirel F.: The effect of glass fibers and aramid fibers on the fracture resistance of provisional restorative materials. Oper Dent. 2003; 28:80-85

Sham AS, Chu FC, Chai J, Chow TW.: Color stability of provisional prosthodontic materials. J Prosthet Dent. 2004; 91:447-452

Strassler HE.: Provisional crown and bridge resin materials: an update. Maryland State Dental Association Journal. 1998;41(1): 11-12

Sttrassler HE, Anolik C, Frey C.: High strength, aesthetic provisional restoration using a bis-acryl composite.Dent Today 2007:26(11):128-133

Strassler HE.: Provisional cements. Inside Dentistry.January 2008.

Vahidi F.: The provisional restoration. Dent Clin North Am. 1987; 31:363-381

Yap AU, Mah MK, Lye CP, Loh PL.: Influence of dietary simulating solvents on the hardness of provisional restorative materials.Dent Mater. 2004:20(4):370-376

Yilmaz A, Baydas S.: Fracture resistance of various temporary crown materials. J Contemp Dent Pract. 2007; 8:44-51

Young HM, Smith CT, Morton D.: Comparative in vitro evaluation of two provisional materials. J Prosthet Dent. 2001; 85:129-132

Zinner ID, Trachtenberg DI, Miller RD.: Provisional restoration in fixed partial prosthodontics. Dent Clim North Am. 1989; 33(3):355-377

ANEXE

Anexa 1

FORMULAR DE CONSIMȚĂMÂNT INFORMAT

ÎN VEDEREA EFECTUĂRII TRATAMENTELOR CHIRUGICALE ÎN

CABINETUL DE MEDICINĂ DENTARĂ

Subsemnatul(a) ____________________________, având domiciliul/reședința situat(ă) în (localitatea) __________________, (b-dul, str., aleea, intrarea etc.) _____________________________ nr. _____, bl. _____, sc. _____, et. _____, ap. _____, (sector/județ) _______________________, (țara) _____________________, legitimat(ă) cu __________________ (B.I./C.I./pașaport) seria ________, nr. ___________________, tel. __________________________, în calitate de pacient/reprezentant legal al pacientului ______________________________________________, cod numeric personal (al pacientului) ____________________________, autorizez și permit _______ și dr. __________________________________ (prenume și nume medic dentist), precum și colaboratorilor coordonați de acesta să realizeze următoarea intervenție chirurgicală:___________________________

Menționez că am fost informat(ă) cu privire la natura, scopul, beneficiile și riscurile neefectuării intervenției chirurgicale și a celorlalte opțiuni terapeutice caremi-au fost explicate pe înțelesul meu, inclusiv faptul că am dreptul de a solicita și o altă opinie medicală.

Mi s-au prezentat și am înțeles riscurile asociate, respectiv consecințele pe care le presupune intervenția chirurgicală (anticipate sau prevăzute), cât și riscurile pe care le impun investigațiile necesare intervenției chirurgicale mai sus-menționată.

Înțeleg și că toate procedurile specifice intervenției chirurgicale și cele corespunzătoare investigațiilor asociate pot implica și riscuri imprevizibile (inclusiv riscul de deces).

Totodată, mi s-a explicat și am înțeles că toate procedurile de chirurgie efectuate în cabinetul de medicină dentară presupun o serie de riscuri, unele inevitabile:

reacții alergice/toxice la medicamente și substanțe anestezice pre-, intra- și postoperator;

hemoragie intra- și postoperatorie;

hematoame, echimoze, edeme postoperatorii;

dureri în teritoriul oro-maxilo-facial;

dehiscența plăgilor;

lezarea dinților învecinați;

hipoestezia/anestezia nervului alveolar inferior, mentonier, lingual, infraorobitar;

infecții ale spațiilor fasciale cervico-faciale;

osteita/osteomileita oaselor maxilare;

sinuzite maxilare;

comunicare oro-sinuzală sau oro-nazală;

fracturi ale oaselor maxilare;

accidente prin ruperea instrumentarului în timpul manevrelor chirurgicale;

escoriații, plăgi, ulcerații produse prin contactul mucoaselor cu instrumentarul chirurgical sau cu substanțe medicamentoase.

De asemenea, înțeleg necesitatea consultului interdisciplinar însoțit de avizul de specialitate pentru efectuarea intervenției chirurgicale.

Declar că sunt conștient(ă) de aceste riscuri și le accept fără a solicita ulterior daune materiale sau morale medicului dentist curant sau cabinetului de medicină dentară.

Ca urmare, înțeleg necesitatea acestei intervenții chirurgicale pe care doresc să o efectuez și declar că nu am primit nici o garanție sau asigurare în ceea ce privește rezultatul final.

În scopul realizării intervenției chirurgicale consimt la administrarea anesteziei loco-regionale, fiind informat(ă), pe înțelesul meu, asupra riscurilor administrării substanțelor anestezice în corelație cu starea generală, fiind conștient (ă) de riscurile pe care le presupune.

În consecință și în condițiile precizate îmi dau liber și în cunoștință de cauză consimțământul pentru intervenția chirurgicală prezentată.

În conformitate cu art. 19 și 20 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, îmi/nu îmi exprim acordul de a participa în calitate de pacient la învățământul medical clinic și la cercetarea științifică, precum și cu privire la fotografierea/filmarea mea pre-, intra- și post-operator, toate aceste informații putând fi folosite în scop didactic, medical și științific. Înțeleg că în timpul realizării intervenției chirurgicale/investigației pot fi prezente în spațiul afectat efectuării acesteia și alți membri ai personalului medical sau alte persoane autorizate, în scopurile mai sus arătate, și consimt/nu consimt la prezența acestora.

Certific că am citit, am înțeles și accept pe deplin cele de mai sus și ca urmare semnez prezentul consimțământ informat.

Data __________________

(semnătura pacientului/reprezentantului legal)

Anexa 2

CHESTIONAR DE EVALUARE A STĂRII GENERALE

Subsemnatul (a) ___________________ domiciliat (ă) în _________ legitimat (ă) cu B.I./C.I. seria ____ nr. ____________, în calitate de:

1. Pacient (ă) prezentat (ă) ___

2. Reprezentant legal al ______în vârstă de ______ prezentat (ă) _________

3. Apartinător (sot/sotie, frate/soră, _____________) al pacientului (ei) prezentat (ă) __________________, declar următoarele date:

Sunteti/este posibil să fiti gravidă? da nu

Dacă sunteti gravidă, precizati ce vârstă are sarcina (în săptămâni) ________

Sunteti în perioada ciclului menstrual1?da nu

Suferiti de alergii sau intolerante medicamentoase sau nemedicamentoase? da nu

Dacă răspunsul este afirmativ, precizati la ce anume: _______________________

Urmati un anumit tratament (medicamentos, homeopatic, fitoterapic etc.)? da nu

Dacă răspunsul este afirmativ, precizati medicamentul/produsul si doza administrată:

_____________________________

Ati urmat tratament cu antibiotice în ultimele două săptămâni? da nu

Dacă răspunsul este afirmativ, precizati medicamentul si doza: ___________________________

Urmati tratament cu anticoagulante? da nu

Dacă răspunsul este afirmativ, precizati:

a) medicamentul si doza administrată: ____________________

b) valoarea INR: _________________

Urmati tratament cu: Fosamax, Fosavance, Actonel, Bonviva, Zometa, Aclasta (bifosfonati)? da nu

Dacă răspunsul este afirmativ, precizati:

a) medicamentul si doza administrată: ____________________________

b) calea de administrare: intravenoasă; orală.

c) de cât timp urmati acest tratament (luni/ani) ______________

d) valoarea β cross-laps: ______________

Suferiti sau ati suferit de vreo boală acută sau cronică? da nu

Dacă răspunsul este afirmativ, precizati ce boală (i):

– boli congenitale: _______________

– boli profesionale: ___________________

– boli de inimă: angină pectorală; infarct miocardic (precizați când: ______)

aritmii (fibrilatie etc.) blocuri insuficiență cardiacă (precizati clasa NYHA)

valvulopatii (precizati care: ___________) endocardită infectioasă;

interventii chirurgicale cardiace (precizati________________)

altele: _____________________________

– boli vasculare: arteriopatie obliterantă; tromboflebită; hipotensiune arterială

hipertensiune arterială (precizati cea mai mare valoare tensională avută ___________ mmHg)

accident vascular cerebral (precizati când: _____________); altele: _______

– boli ale aparatului respirator: astm bronsic emfizem; bronsită cr.; TBC (precizati dacă ati urmat tratament ______________); altele: ____________

– boli digestive: gastrite/ulcer gastro-duodenal; altele: _____________

– boli hepatice: steatoză hepatică; hepatită cronică; ciroză; altele: ____

– boli renale: insuficientă renală (precizati dacă urmati hemodializă _______)

– diabet: tratament cu insulină; tratament cu antidiabetice orale

– boli endocrine: hipotiroidie; hipertiroidie; altele: ___________

– boli reumatismale: poliartrită reumatoidă; colagenoze; altele: _________

– boli scheletale: osteoporoză; altele: _________________

– boli neurologice: epilepsie; altele: ________________

– boli psihice: depresie; schizofrenie; altele: ___________________

– manifestări neuro-vegetative: atacuri de panică

– boli hematologice: anemie; thalasemie; leucemie acută; leucemie cronică;

hemofilie; trombocitopenie; boala von Willebrand; altele: _________

– boli infectioase: hepatită virală B, C, D; HIV; altele: _________

– neoplasme: ______________________

– alte boli: ________________________

Ati mai fost supus(ă) unor interventii chirurgicale? da nu

Dacă răspunsul este afirmativ, precizati ce interventie (i): ___________________

Dacă răspunsul este afirmativ, precizati tipul de anestezie: loco-regională; sedare;

generală; altul: ______________________

Dacă răspunsul este afirmativ, precizati dacă în timpul sau după interventia chirurgicală au apărut incidente nu da (precizati ce anume): _____________

Ati primit transfuzii de sânge/derivate: da nu

Vi s-au mai efectuat tratamente stomatologice? da nu

– mi s-au realizat tratamente stomatologice fără anestezie, cu anestezie locală,

cu anestezie locală si sedare inhalatorie, cu anestezie locală si sedare intravenoasă,

cu anestezie generală.

La tratamentele stomatologice anterioare au apărut accidente/incidente sau complicatii la utilizarea anestezicelor? da nu

– au apărut: lesin, greată, alergii, altele ________________

Sunteti/ati fost consumator de:

– tutun?: nu da (precizati ce cantitate si cât timp ati fumat/fumati): _________

– alcool?: nu; da (precizati ce cantitate si cât timp ati consumat/consumati alcool): _______

ati avut problema atunci când nu ati mai consumat alcool? _______________

– droguri?: nu da (precizati ce drog/droguri utilizati): ______

Certific că am citit si înteles pe deplin cele de mai sus si declar că datele furnizate de mine în acest chestionar sunt reale si complete. Îmi asum întreaga responsabilitate pentru incidente sau complicatii ce pot să apară în eventualitatea că aceste date sunt false sau incomplete.

Data completării: Semnătura declarant

Anexa 3

Chestionar

1. În cadrul activității desfășurate de dumneavoastră, apelați la protezarea provizorie?

Da

Nu (se oprește chestionarul)

2. Cât de des aplicați protezarea provizorie pentru pacienții dumneavoastră?

Foarte des

Des

Nici des, nici rar

Rar

Foarte rar

3. Care considerați că este principalul avantaj al protezării provizorii? (A se bifa un SINGUR răspuns)

Menținerea funcțiilor aparatului dento-maxilar ( fonația,masticația,estetica)

Verificarea axului de inserție a viitoarei lucrări protetice conjuncte

Protecția bonturilor dentare

Prevenirea sensibilității dentinare

Îmbunătățirea strategiilor de marketing ale cabinetului

4. Care considerați că este principalul dezavantaj al protezării provizorii? (A se bifa un SINGUR răspuns)

Timp de lucru suplimentar

Descimentările frecvente

Costuri suplimentare

5. Care este frecvența refuzurilor primite de la pacienți în privința protezării provizorii, ca urmare a costurilor suplimentare ?

Foarte mare

Mare

Nici mare, nici mică

Redusă

Foarte mică

6. Care este cel mai frecvent motiv pentru refuzurile primite din partea pacienților? (A se bifa un SINGUR răspuns)

Costul suplimentar suportat de aceștia

Lipsa de informare

Rigiditate (neadaptare)

7. Cum apreciați următoarea afirmație?

“ Protezarea provizorie, temporară sau de tranziție precede restaurările de durată cu scopul de a asigura un maxim de confort pacientului, în timpul tratamentului, cât și după tratament. ”

Notați de la 1 – 5, unde: (bifati)

dezacord total

dezacord

indiferent

acord

acord total

8. În ce măsură influențează recuperarea post operatorie protezarea provizorie?

Foarte mult

Mult

Nici mult, nici puțin

Puțin

Foarte puțin

9. În ce măsură, protezarea provizorie influențează următoarele aspecte enumerate în tabelul de mai jos?

10. De cât timp profesați în domeniu ?

Mai puțin de 10 ani

10-20 ani

Peste 20 ani

11. Care este specialitatea dumneavoastră?

…………………………………………………………………….

Anexa 4

LISTA TABELELOR ȘI GRAFICELOR

Fig.1 – Clasificarea lui Kennedy

Fig2 – Polimerizarea stratului intern al restaurari si fixarea ei provizorie pe câmpul protetic

Fig. 3- Indepartarea restaurarii provizorii de pe model

Figura 4 – Media care apeleaza la protezarea provizorie

Fig 5 – Cat de des este aplicata protezarea provizorie

Fig 6 – Avantajele protezarii provizorii

Fig. 7 – Dezavantajele protezarii provizorii

Fig. 8- Frecventa refuzurilor din partea pacientilor

Fig.9 – Refuzurile din partea pacienților

Fig.10 – Afirmatie

Fig.11 – Recuperarea post operatorie

Fig.12 – Aspectele protezarii provizorii

Fig.12.1 – Aspectul protezei finale

Fig.12.2 –Dimensiune verticala de ocluzie

Fig.12.3 – Influentarea sanatatii orale

Fig.12.4 – Vindecarea campului protetic

Fig. 13 – Perioada de cand profeseaza in domeniu

Fig.14 – Specialitatea medicilor stomatologi

Fig. 15 – Pacient B.N – Aspect intraoral pre-tratament

Fig. 16 – B.N- Puntile provizorii

Fig. 17 – Materiale de cimentare provizorie

Fig. 18 – B.N Tratament final

Fig. 19 – Pacient T.D – Aspect intraoral pre-tratament

Fig. 20 – T.D – Punțile provizorii

Fig. 21 – Material de cimentare provizorie

Fig. 22 – Pacient V.A – Aspect intraoral pre-tratament

Fig. 23 – V.A- Punțile provizorii

Fig. 24 – Materiale de cimentare provizorie

Fig. 25 – V.A. Tratament final