STUDIU DE GEOGRAFIE RURALĂ: COMUNA CHIȘCANI, JUDEȚUL BRĂILA [302116]

UNIVERSITATEA ”OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

STUDIU DE GEOGRAFIE RURALĂ: [anonimizat]: [anonimizat]: AS. UNIV. DR. [anonimizat]-[anonimizat]. [anonimizat] 230 km.

Teritoriul administrativ al comunei Chișcani se află amplasat în partea de Sud a [anonimizat] 2 km de Municipiul Brăila. [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], s-[anonimizat].

[anonimizat] a pus la dispoziția locuitorilor din imediata apropiere o principală resursă de hrană ( peștele), precum si o cale de navigație și comercială importantă. [anonimizat] a zonei a generat apariția hranei, a adăposturilor și a apărării împotriva inundațiilor și dușmanilor.

[anonimizat]: Balta Brăilei.

Condițiile geografice ale acestor locuri structurate pe malul fluviului evidențiază desfășurarea locației în trepte si terase. Așezările umane s-[anonimizat] a țării, [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], pietrișuri și granitul de Măcin.

[anonimizat], a determinat numărul de locuitori și dezvoltarea funcțiilor economice. [anonimizat], [anonimizat] ( [anonimizat]), au determinat extinderea spațiilor construite sau crearea de noi sate ( Lacu Sărat). Satul Lacu Sărat a fost creat în 1889 prin împroprietărirea locuitorilor și se află într-o [anonimizat], unde o parte a populației active își are serviciul.

Este de înțeles că odată cu evoluția populației a apărut nevoia de extindere a [anonimizat] a celor destinate locuințelor. Un argument în acest sens a fost apariția industrializărilor și a dezvoltării agricole.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], Lacu Sărat. [anonimizat], bizantine sau romane.

[anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] o sursă foarte bună pentru irigarea terenurilor agricole.

Prof. Dr. Ionel Cândea afirmă în cartea ”Brăila-[anonimizat]” că au fost cercetate morminte pentru a observa mai bine anumite aspecte ale vieții de atunci. În unele morminte s-au găsit obiecte ceramice, datând din secolele IX-X. Prin aceste cercetări s-a demonstrat că populația avea, totuți, influențe străine. Ofrandele descoperite au catalogat populația ca fiind una săracă, care depindea de lucrările agricole.

Totodată, Bălțile Brăilei și Ialomiței au fost benefice prin originea lor naturală, devenind pășuni și locuri pentru vânat și pescuit. Drumurile din antichitate erau strâns legate de existența acestor medii, mai ales că majoritatea schimburilor se făceau pe apă. Comuna Chișcani a urmărit tot acest proces, întrucât este o localitate limitrofă Brăilei.

Prima mențiune a Brăilei se regăsește într-un tratat comercial încheiat la data de 20 ianuarie 1468, între Vlaicu Vodă și negustorii brașoveni. Se consolida, în acest fel, imaginea portului în vederea traficului de mărfuri și plățile aferente acestora.

În perioada obținerii libertății comerțului pe Dunăre și mare (1829) și declararea orașului Brăila port-liber (1836) apare satul Vărsătura, la aproximativ 2km Sud de oraș. Între anii 1417-1829 a făcut parte din Raiaua Brăila (Kaza Ibrail) a Imperiului Otoman.

Deoarece Chișcani s-a dezvoltat odată cu Brăila, populația prezentă în acel loc a dezvoltat o întreagă comunitate. Astfel, din ”Monografia orașului și județului Brăila 1906” reiese că s-au păstrat edificii importante:

Biserica Sfânta Paraschiva, construită în 1869

Școala veche și 1846, grădina acesteia întemeindu-se în 1904

În 1906 existau 4 străzi, 2 piețe și o bancă

De asemenea, suprafața satului în 1906 era de 160 ha, populația însumând 1427 de oameni de diverse naționalități.

Trecând timpul, în perioada 1948-1989 se dezvoltă diverse funcții, cea mai importantă fiind cea industrială. În 1959 apare Uzina ”Laminorul”, prin contopirea a două întreprinderi metalurgice. În 1961 se înființează un singur șantier naval. Se construiesc două centrale de termoficare și se pun bazele industriei celulozei și hârtiei din stuf , în zona Chișcani-Brăila.

Hartă Comuna Chișcani – 1950

La km 179, pe Dunăre, se construiește un port și un depozit, special concepute pentru ușurarea aprovizionării fabricii cu stuf. Tot la km 179 se montează prizele de apă din Dunăre, determinând un debit de 300.000 mc/24 h. În prezent, activitatea combinatelor este încheiată, afectând locurile de muncă existente.

Hartă turistică – România, 1934

Un alt sat ce este legat de comuna Chișcani este satul Lacu Sărat. Acesta a fost creat în 1889 prin împroprietărirea locuitorilor. Denumirea localității provine de la existența unui lac sărat, satul devenind, în același timp, și o stațiune, benefică vizitatorilor. Alexandru Vlahuță afirmă în ”România pitorească” faptul că primele așezăminte datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În prezent, stațiunea se află în administrarea municipiului Brăila.

GEOLOGIA ZONEI

Comuna Chișcani se află în Câmpia Brăilei, în cadrul subdiviziunii estice ( Câmpia Viziru). Această zonă este delimitată la Vest de către Valea Ianca și fluviul Dunărea la Est.

La bază, Câmpia Brăilei este susținută de Platforma Moesică, mărginită spre Vest de Orogenul Carpatic, în Nord de către Orogenul Carpatic și cel Nord Dobrogean, spre Sud de către Orogenul Balcanic, continuându-și însă structura către Est, în largul Mării Negre.

Platforma Moesică se împarte, la rândul său, în trei secțiuni:

Compartimentul Valah

Compartimentul Sud-Dobrogean

Compartimentul Central-Dobrogean

Comuna Chișcani se află situată în limitele care definesc cel de-al treilea compartiment, și anume Central-Dobrogean. Așadar, limitele sunt:

Nord-Vest: Falia Peceneaga-Camena

Vest: Falia Dunării

Sud-Vest: Falia Capidava-Ovidiu

Est: se continuă cu Platforma Continentală a Mării Negre

LITOLOGIA FUNDAMENTULUI ȘI A CUVERTURII SEDIMENTARE

În ciclul Assyntic-cadomian, perioada cuprinsă de Proterozoic superior și Paleozoic inferior, fundamentul Central-Dobrogean se caracterizează prin prezența celor două grupuri:

Grupul șisturilor verzi cu roci epimetamorfice (șisturi clorito-sericitoase, filite verzi, metapiroclastite bazice, metaepiclastite).

Grupul de Ceamurlia (paragnaise, micașisturi, amfibolite, șisturi micacee).

Specific pentru Platforma Moesică este faptul că aceste două straturi au avut o evoluție neuniformă, cuvertura sedimentară prezentând o grosime redusă.

CLIMA

FACTORI GENETICI AI CLIMEI

Clima Podișului Dobrogei este influențată în partea sa nordică de către ciclonii mediteraneeni și pontici, peste care se suprapun anticiclonii azoric, scandinav și euroasiatic. Deoarece comuna Chișcani se află situată pe o câmpie tabulară majoritatea elementelor climatice rămân constante pe întreg teritoriul zonei.

Factorii dinamici

Anticiclonul Azorelor (situat în Oceanul Atlantic) – se caracterizează printr-o presiune a aerului de 1025mb. Acționează prin averse de ploaie, însoțite de descărcări electrice. Afectează clima Dobrogei mai ales vara, când determină o vreme caldă și secetoasă.

Anticiclonul Siberian (situat între Carpați și Extremul Orient) – în sezonul rece al anului se definește cel mai puternic anticilon, cu o presiune de 1050mb, cel mai întâlnit fenomen conturându-se sub forma ceței.

Ciclonul Islandez (situat în Nordul Oceanului Atlantic) – deține o presiune mică. Influențează clima pe tot parcursul anului, mai mult iarna și mai redus vara.

Depresiunea mediteraneană (situat în Bazinul Central Mediteranean) – se caracterizează prin zone de minimă presiune. Un exemplu concludent cauzat de depresiune este depresiunea nefrontală, ce rezultă din încălzirea unei zone față de zonele învecinate ei.

Factorii geografici

Acești factori sunt foarte importanți, deoarece intervin în circulația maselor de aer și au capacitatea de a reflecta radiațiile, o proprietate însușită de soluri.

Relieful intervine în etajarea climatului și conturarea topoclimatelor, pe când vegetația și bazinele lacustre determină formarea și influențarea microclimatelor.

CARACTERISTICILE PRINCIPALELOR ELEMENTE CLIMATICE

Temperatura medie anuală pe teritoriul comunei Chișcani este de 11°C, media lunii ianuarie fiind de -2.6°C iar cea a lunii iulie de 22.8°C.

Deoarece precipitațiile atmosferice nu depășesc 400mm și sunt inegal repartizate, clima este caracterizată prin veri fierbinți și ierni reci, cu viscole frecvente.

Majoritatea anului există o climă temperată. Se evidențiază lunile ianuarie, februarie și decembrie ca fiind luni reci și umede, iar lunile iunie, iulie și august, luni aride.

Conform actului normativ SR 10909/1/1907, comuna Chișcani este încadrată în zona a II-a climatică, temperatura de calcul fiind de -15°C. Un alt act normativ, STAS 6472/2/1983, încadrează comuna în zona a III-a climatică, cu o temperatură de calcul de +28°C.

Presiunea de referință a vântului este de 0.5 Kpa și a fost stabilită în urma conceperii actului normativ NP 082-08, pentru un interval mediu de 50 de ani.

Adâncimea de îngheț este de 0.90 m, iar încărcarea cu zăpadă este de 2,5 KN/m². Cantitatea de apă rezultată din zăpadă este de cca. 100mm/an și reprezintă 20-23 % din totalul precipiațiilor anuale. Stratul de zăpadă rezistă în medie 40 de zile în câmpie și 30 de zile în Balta Brăilei.

Vânturile au o frecvență diferită, cel mai des întâlnite fiind cele din Nord ( 18%), urmate de cele din Vest (16,7%) și, cele din urmă, cele din Sud Vest, cu o incidență de 12,8%.

Vânturile cele mai cunoscute sunt Crivățul și Suhoreiul.

FENOMENE CLIMATICE EXTREME

Județul Brăila are cea mai mare vulnerabilitate la viscol din țară. Și fenomenele extreme sunt destul de des întâlnite, mai ales din cauza contrastelor termice între iarnă și vară.

Iarna apar valuri de frig polar sau arctic, cu înghețuri, vânturi intense și viscole ce determină înzăpeziri. Apar totodată inversiuni de temperatură, uneori cu formarea brumei.

Vara se intensifică valuri de căldură tropicală, ce cauzează o secetă importantă. Vânturile sunt uscate și fierbinți.

Din toate acestea rezultă o umiditate relativă a aerului care ajunge la 72%, iarna depașește 80% și vara scade sub 65%.

Pe an avem în medie 120-130 zile senine și 100-120 zile acoperite.

HIDROGRAFIA

REȚEAUA HIDROGRAFICĂ DE SUPRAFAȚĂ

Râuri

Există patru sisteme importante hidrografice care delimitează județul Brăila: Fluviul Dunărea, râul Buzau, râul Călmațui și râul Siret. Specific Comunei Chișcani este doar bazinul fluviului Dunărea.

Dunărea străbate o vale largă de-a lungul județului Brăila, pe o lungime de 84 de km. Prezintă mai mulți afluenți, care însumează în total o lungime de 122 de km. Cel mai important râu principal este Câlmâțui.

Din fluviu se desprind două brațe principale:

Brațul Măcin: se mai numește și ”Dunărea Veche”, se îndreaptă spre Dobrogea, are o lungime de 98 de km.

Brațul Cremenea: se îndreaptă spre Câmpia Brăilei

Cele două brațe cuprind la mijloc fosta Baltă a Brăilei, care astăzi este numită Insula Mare a Brăilei.

Debitul solid al Dunării este de 375mg/l, reprezentând 100t/km², debitul anual fiind de 70 de milioane de tone.

În timpul iernilor foarte geroase de pe teritoriul județului Brăila, fluviul este acoperit de gheață, pe o durată de 40-45 de zile ( între ianuarie și februarie). Când începe primăvara, gheața începe să se spargă, pe cursul Dunării curgând sloiuri de gheață.

În prezent, fluviul Dunărea are importanță în irigarea suprafețelor agricole adiacente.

Prin îndiguirile efectuate de-a lungul timpului, debitul maxim al Dunării a crescut la cca. 11.700 m³/sec.. Ca și consecință, riscul de inundare a zonelor a crescut și el. Localitatea Vărsătura este supusă acestui risc.

Riscul de inundații datorat viiturilor catastrofale cu asigurare de 2% a Dunării, poate fi atins în dreptul Comunei Chișcani.

Inundațiile maxime se produc, bineînțeles, pe cursul fluviului, ca urmare a suprapunerii efectelor de topire a zăpezii și ploilor în întregul bazin al Dunării.

Cotele maxime înregistrate au fost în 2006, de 699 cm și în 2010, de 712 cm, față de cota Mării Negre.

Inundațiile fluviului Dunărea sunt caracterizate prin durate mari ale viiturilor.

Principalele lucrări de apărare existente în zona Chișcani sunt următoarele:

Lacurile

Pe teritoriul județului Brăila există lacuri clastocarstice, limanuri fluviatile, lacuri de luncă, lacurile terapeutice sărate, lacuri cu apă dulce și amenăjări piscicole.

Singurul lac ce este cuprins pe teritoriul comunei este Lacul Sărat, care se află într-un curs părăsit al Dunării. Este situat la nivelul terasei fluviatile, fiind acoperit de depozite loessoide.

Lacul este complet izolat de Dunăre, precum și lipsit de afluenți. Astfel, pe fundul depresiunii s-au acumulat săruri minerale. Acesta este un motiv pentru care apa provenită din ploi și din izvoare subterane s-a salinizat puternic.

Cel mai mare nivel al salinității este de 80mg/l. Caracteristicile fizico-chimice au dus la formarea nămolului sapropelic, cu importante calități terapeutice. Tratamentul balnear este susținut de către nămolul terapeutic și de mediul acvatic sărat.

Volumul de nămol regăsit în acest lac este de 104,400 mc (Lacul Sărat I) și de 140,000 mc (Lacul Sărat II). Lacul autorizat este Lacul Sărat I, de unde se exploatează doar 500 mc de nămol.

Adîncimea lacului variază între 0.2 și 1.20 metri. În zona solarului depășește 2 metri.

Lacul Sărat este situat în inima unui parc de cca. 40 ha. ( 33 de ha. De pădure și 7 ha. de zonă verde), de aceea este considerat o oază în mijlocul Bărăganului arid. Calitatea apei plasează lacul înaintea altor lacuri din Italia, Suedia sau Austria.

APELE SUBTERANE

Apele freatice

Aceste resurse sunt autohtone județului Brăila, fiind cantonate în depozite loessoide și nisipuri eoliene de pe interfluvii, precum și în aluviunile fluviatile din luncile largi ale Dunării.

Au adâncimi cuprinse între 3 și 5 metri, central, însă pot ajunge și la 25-30 de metri. Scurgerea lichidă este mai mică de 1 l/s. km², majoritatea volumului se scurge în perioada primăverii. Iarna procentul este mai scăzut, de 30-35%, toamna fiind minim, de 5%.

Pe teritoriul comunei Chișcani aceste ape freatice nu sunt destinate consumului, fiind nepotabile.

Apele de adâncime

Apele de adâncime sunt cantonate în pietrișurile de Frățești (balta Brăilei) și în depozitele nisipoase ( Câmpia Brăilei).

Ca și adâncime, în depozitele cuaternare se regăsesc în 2-3 orizonturi cu adâncimi de până la 200 de metri, pe când în pietrișuri au două nivele: între 20 și 50 de metri sau între 50 și 500 de metri.

Cele din depozitele nisipoase sunt nepotabile, având o mineralitate cuprinsă între 3 și 8 g/l.

VEGETAȚIA

Vegetația spontană

Vegetația spontană este acel tip de vegetație care se dezvoltă fără intervenție umană. În această regiune, mărginită de către Dunăre, se evidențiază mai multe tipuri de plante, caracteristice diferitelor zone:

vegetație higrofită : specifică zonelor de luncă, în concordanță cu solurile aluvionare

vegetație halofilă : specifică zonelor sărate ( Lacul Sărat)

vegetație psamofilă : specifică nisipurilor din Nord

vegetație xerofilă : caracteristică stepei

vegetație acvatică

Xerofitele sunt caracteristice zonelor uscate, cu deficit de apă, fapt ce le permite să aibă adaptări speciale specifice. Segmentul plantei care se află sub pământ s-a adaptat astfel încât să rețină depozite de apă și să le economisească prin utilizare strictă, un exemplu foarte bun în acest sens fiind reprezentat de bulbul subpământean.

Frunzele suferă și ele modificări, întrucât evaporarea apei trebuie să fie minimă. Se îngustează, devin ceroase, chiar păroase, reducând și acțiunea soarelui asupra lor. Un alt mijloc de apărare, de data aceasta împotriva animalelor ierbivore, este cel al formării unor spini sau țepi. Cel mai des întâlnit este ciulinul ( Carduus nutans ).

Județul Brăila are o vegetație caracteristică zonei de câmpie ( 95% culturi și suprafețe restrânse de pajiști). Vegetația arborescentă este relativ puțin reprezentată. Pădurile ocupă o suprafață de 22.600 hectare, majoritatea păduri de luncă. Astfel, în Insula Mică a Brăilei, pe 5460 hectare, se întind păduri de salcii și plopi. În luncile râurilor interioare, pe circa 1500 hectare, se află păduri formate din plopi, sălcii și salcâmi, stejari și diverse alte specii.

Vegetația cultivată

Din punct de vedere al fondului funciar, teritoriul administrativ al comunei se împarte în:

teren agricol 5299 ha

păduri 1868 ha

ape, ape cu stuf 1759 ha

căi ferate 200 ha

terenuri ocupate cu construcții 372 ha

terenuri degradate și neproductive 840 ha

TOTAL : 10,338 ha

Comuna Chișcani are o structură a fondului funciar favorabilă dezvoltării sectorului agricol ( peste 51,3 %).

Terenurile forestiere ocupă 18,1% din suprafață totală a terenului administrativ, fiind superioară ca procent județului Brăila (5,9%).

Se menționează totuși că în suprafață sunt cuprinse și suprafețele aferente Parcului Natural Balta Mică a Brăilei.

Caracteristic comunei Chișcani este orpcentul ridicar aferent

Ponderea activităților economice o deține agricultura, ținând cont de potențialul economic al zonei, zonele destinate agriculturii oferind condiții favorabile cultivării cerealelor ( grâu, secară și porumb):

porumb: 1340ha

grâu: 930 ha

orz și orzoaica: 496 ha

alte culturi cerealiere: 30 ha

total: 2796 ha

FAUNA

Este reprezentată de animale și păsări sedentare, dar și prin păsări migratoare.

În rezervația naturală din Insula Mică a Brăilei se găsește o faună secifică de deltă: diferite specii de rațe,gâște, stârci, pescăruși, nagâți, becaține și tari, lișițe, lebede.

Ihtiofauna este reprezentată de pești autohtoni (crap, somn, șalău, lin, știuca, caras, mreana, obleț, ghiborțul), preucm și prin pești migratori ce se reproduc în Dunăre (nisetrul, morunul, cega, scrumbia).

În prezent, flora și fauna specifice stepei, car epredomină în Câmpia Bărăganului, sunt mult modificate. În aceste condiții s-au pus sub ocrotire unele zone, situate pe malul râului Câlmâțui, o parte din Lacul Sărat, Lacul Movila Miresii, locuri unde ecosistemele naturale se vor păstra nemodificate. În același scop, Insula Mică a Brăilei a fost declarată rezervație naturală. Aici și în jurul lacului Blasova, se vor mai întâlni o serie de păsări care în trecut făceau parte din ornitofauna Bălții Brăilei, în prezent ocrotite, cum sunt: egreta mică albă, lopătarul, stârcul roșu, stârcul cenușiu.

În partea de nord-est a Bălții Brăilei se află ”Popina Blasova”, înaltă de 45 m, constituită din formațiuni vechi, identice cu cele din nordul Dobrogei. Pe această stâncă, declarată monument al naturii, se întâlnesc flori asemănătoare celor din Munții Măcin ( clopoței, coada șoricelului cu flori galbene, etc.). De asemenea, pădurea Viișoara va fi ocrotită, în special pentru stejarul brumăriu.

Piscicultura și pescuitul

La nivelul comunei Chișcani, pescuitul se desfășoară în fluviul Dunărea. Ihtofauna este reprezentată de pești autohtoni ( crap, caras, platica, roșioară, somn, șalău, lin, mreana, obleț, ghibort).

Activitatea piscicolă se desfășoară în mod privat, de următoarele societăți:

S.C. Nufărul Chișcani ( 38 de pescari, 19 bărci)

Asociația Org. Braifish ( 36 de pescari, 18 bărci).

SOLURILE

Calitatea solurilor

Datorită uniformitâții condițiilor pedoclimatice, în comuna Chișcani s-a dezvoltat o gamă de soluri limitată.

Cernoziomurile carbonatice sunt cu cea mai mare răspândire, specifice Câmpiei Brăilei. Însușirile fizico-chimice ale acestora, cât și condițiile climatice în care se găsesc, fac ca aceste soluri să aibă cea mai mare fertilitate naturală din țară, mai ale spentru cultura grâului și a porumbului.

Un alt procent major este deținut de solurile aluviale, care sunt răspândite în lunca Dunării ( inclusiv Balta Brăilei0. Acestea conțin 2-5% humus, fiind bine aprovizionate cu elemente nutritive.

Solonoceacurile și soloneturile ocupă suprafețe destul de întinse, în jurul lacurilor sărate.

Repartiția solurilor pe tipuri de sol, din punct de vedere geomorfologic:

Pe teritoriul comunei Chișcani se întâlnesc terenuri încadrate în toate cele 5 clase de calitate. De asemenea, s-au identificat și zone cu soluri degradate chimic și fizic, din cauza prezenței surselor actuale și istorice de producere a NO₃.

POPULAȚIA

NUMĂRUL DE LOCUITORI (POPULAȚIE STABILĂ)

La data de 1 iulie 2009, populația comunei Chișcani era de 5709 locuitori, din care 2898 bărbați ( reprezentând 50,76%) și 2811 femei ( 49,24 % din totalul populației).

Densitatea populației în anul 2008 era de 103,38 locuitori/km², cu o valoare mai mare decât densitatea la nivel rural din județul Brăila ( 77,1% locuitori) și la nivel rural din România (90,5% locuitori).

Distanța medie între 2 locuitori este de 217 m în comuna Chișcani. Densitatea pură este de 1,08 locuitori rurali/ha agricol. Densitatea agricolă este de 0,93 ha agricole / 1 locuitor.

EVOLUȚIA POPULAȚIEI FAȚĂ DE RECESĂMÂNTUL POPULAȚIEI DIN 1992

Creșterea numărului de locuitori se datorează dinamismului creșterii economice și stabilirea unui număr suplimentar de locuitori în comună.

STRUCTURA POPULAȚIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ

Din datele prezentate mai sus se constată că ponderea cea mai mare a populației o are segmentul curpins între 30-34 ani, populația vârstnică cu vârste cuprinse între 65 de ani și peste reprezintă doar 13,8% din totalul populației.

Raportul între populația în vârstă de muncă ( 15-64 ani) și restul populației este de 3723/5079=65,2‰, ceea ce arată că 1000 de persoane cu vârstă de muncă susțin 1986 de persoane inactive, deci sarcina socială a celor cu vârsta de muncă este mai mică decât cea pe care o suportă populația județului. (438‰).

Durata medie a vieții se situează peste media pe județ și peste media pe țară, astfel:

Populația, după etnii, este destul de omogenă, 94,4% fiind români și 5,6% rromi.

După religie, populația comunei se împarte în ortodocși (97,3%), romano-catolici (0,5%) și alte religii (2,2%).

MIȘCAREA NATURALĂ ȘI MIGRATORIE

Mișcarea populației se caracterizează după mișcarea naturală ( adică natalitatea și mortalitatea) și mișcarea migratorie.

Mișcarea naturală este reprezentată în următorul tabel:

Mișcarea migratorie reprezintă totalitatea stabilirilorși plecărilor cu domiciliu, înregistrate la nivelul Comunei Chișcani, fiind constatate astfel:

Din datele prezentate, rezultă că sporul migrator este unul pozitiv.

Se remarcă o pondere superioară a grupelor tinere, comparativ cu mediul rural național.

Rezultă, pentru prezent și în perspectivă, un potențial relativ însemnat de resurse de muncă și posibilități de creștere naturală, superioară altor localități.

Ritmul de creștere a volumului demografic este de 12,4.

Comuna Chișcani se situează cu 2,72 de persoane pe gospodărie, sub media pe județ dee 2,87 și sub media de 2,95 din mediul rural județean.

RESURSELE DE MUNCĂ

Structura populației active este împarțită pe ramuri ale economiei naționale, după cum urmează:

Comuna Chișcani este o comună relativ echilibrată ocupațional, într-un procent de 50%. Populația ocupată cu agricultura reprezintă 61,7%, iar ponderea salariaților în totalul populației rurale este de 23,2%.

Resursele de muncă se evidențiază printr-o categorie de populație care dispune de ansamblul capacităților fizice și intelectuale de a le permite desfășurarea unei munci utile în una din activitățile economiei naționale. Aceste resurse includ populația în vârstă de muncă, aptă de a lucra ( bărbați cu vârste cuprinse între 16 și 62 de ani și femei 16-57 de ani), precum și alte persoane aflate în activitate.

Populația activă cuprinde populația ocupată civilă ( cea care este producătoare de venit) și șomeri înregistrați ( persoane apte de muncă, dar care nu pot fi încadrate din lipsă de locuri de muncă disponibile și care s-au înscris la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă).

ȘOMERI ÎNREGISTRAȚI

Din datele prezentate, rezultă că populația activă este în creștere, iar cea ocupată în scădere. Rata șomajului este de 7,8%.

Persoanele inactive sunt în număr de 1986, dintre care 989 de pensionari, 496 de elevi, iar casnicele și persoanele întreținute de alte persoane repreznită 11% din totalul inactivilor.

După localizarea locurilor de muncă, 91,2 % de persoane lucrează în aceeași localitate, 7,7% în altă localitate, 0,8% în alt județ, iar numai 0,3% în altă țară.

După sectorul în care lucrează, 11% sunt angajați ai statului, 37% lucrează în mediul privat, 51,7% se întrețin pe baza gospodăriilor proprii, iar 0,3% îngrijesc alte gospodării decât cele proprii.

Conform datelor publicate în ”Ghidul Solicitantului”-măsura 322, rata sărăciei estimată este de 38,7%, cu profunzimea sărăciei de 11,9% și de severitate a sărăciei de 5,5%, situând comuna Chișcani printre comunele cu indicatori reduși din punct de vedere al sărăciei.

RESURSELE UMANE ȘI STRUCTURA SOCIO-ECONOMICĂ A POPULAȚIEI

SĂNĂTATEA

Indicatorii care atestă starea de sănătate a populației sunt speranța de naștere la viață, mortalitatea infantilă și decesele pe cauze și vârste.

Speranța de viață la naștere exprimă numărul mediu de ani pe care i-ar putea trăi un individ, în condițiile în care mortalitatea ar avea intensitatea din anul de referință.

Rata mortațității infantile reprezintă frecvența deceselor sub un an, raportată la totalul născuților din anul de analiză. Comuna Chișcani înregistrează o rată a mortalității de 11,9‰, fiind sub media din mediul rural a județului Brăila.

Din analiza cauzelor deceselor din comuna Chișcani se constată că acestea se încadrează în limita celor caracteristice mediului rural al județului:

Boli ale aparatului respirator: 5,5%

Boli ale aparatului cardio-vascular: 65,3%

Tumori: 16,4%

Alte cauze: 12,8%

EDUCAȚIA

Unitățile școlare pe niveluri de educație

Distribuția teritorială a sistemului de învățământ:

Personalul didactic este format din 6 cadre învățământ preșcolar, 17 profesori și 11 învățători.

Valori medii ale indicatorilor număr de elevi / cadru didactic

POPULAȚIA ȘCOALĂ PE NIVELURI DE EDUCAȚIE

DISFUNCȚIONALITĂȚI PRIVIND EVOLUȚIA ȘI STRUCTURA POPULAȚIEI, PRECUM ȘI MODUL DE OCUPARE A RESURSELOR DE MUNCĂ

Din punct de vedere al evoluției populației și a potențialului demografic, în comuna Chișcani poopulația a crescut continuu (2003-2008), în special datorită stabilirii de domiciliu în localitate, în detrimentul celor plecați în străinătate.

Densitatea populației în anul 2008 este de 103,38 loc/km², superioară mediei pe județ din mediul rural de 77,1%. Se menționează că în intervalul analizat numărul decedaților depășește numărul născuților vii, sporul de populație fiind determinat de cei ce și-au stabilit domiciliul în localitate, în același interval.

Rata mortațității de 11,9‰ se încadrează în rata înregistrată pentru România (12‰), însă este destul de ridicată. Mișcarea naturală în comuna Chișcani este negativă (-2,64‰). Rata natalității de 9,3 ‰, în anul 2008, situează comuna sub media pe țară de 10,2‰.

Ponderea populației vârstnice (în vârstă de 65 de ani și peste) este de 13,8% în anul 2008, mai redusă decât media pe județ de 16,5%. Ponderea este influențată și de creșterea numărului de tineri stabiliți în comună, veniți din alte localități.

Din punct de vedere al structurii socio-economice, pot fi sintetizate următoarele concluzii:

Resursele de muncă au crescut în intervalul 2003-2009, populația activă înregistrează o ușoară scădere, iar cea ocupată este negativă, datorită crizei economice produse în perioada 2008-2009-2010. Numărul de șomeri este în ușoară creștere, în special în rândul bărbaților. Creșterea este datorată și de numărul persoanelor venite să își stabilească domiciliul în această comună, mareaa majoritate venind din mediul urban.

Din punct de vedere al nivelului de instruire, au fost înregistrate ponderi de peste 10% din populatia de 10 ani și peste ale populației fără școală.

Din punct de vedere al sănătății, valoarea speranței de viață la naștere este ridicată în această localitate.

Analizând raportul rural/urban, numărul de locuitori pe care îi îngrijește un medic este de 536 de locuitori în mediul urban și de 1903 locuitori în mediul rural prezentat.

Infrasctructura pentru învățământ este corespunzătoare, deoarece sunt create locuri de muncă pentru cadrele didactice.

Gradul de moderniare rurală este generat și de structura raporturilor salariale, în 2009 comuna situându-se în intervalul 21-30,9% în ramuri productive ( industrie, agricultură, construcții).

Deși există posibilități mari de dezvoltare economică, resursele de muncă sunt insuficient utilizate din cauza investițiilor reduse.

ECONOMIA

Comuna Chișcani reprezintă localitatea periurbană, ce deține un grad înalt de dezvoltare, față de celelalte comune din județul Brăila.

În cadrul localității se desfășoară activități economice de bază: agricultură, silvicultură, piscicultură, industrii, turism, prestări servicii și construcții.

AGRICULTURA

Ponderea activităților economice o deține agricultura, ținând seama de potențialul economic al zonei, zonele destinate agriculturii oferă condiții favorabile cultivării cerealelor, în special cu grâu, secară și porumb.

Fondul funciar al comunei Chișcani

Terenurile agricole

Situația suprafețelor cultivate

Suprafețe cultivate cu cereale

TOTAL=2796

Efectivele de animale și producția animală

În perioada 1990-2006, în comuna Chișcani numărul de unități vite mari (UVM) a scăzut cu 328,6%, din care bovine cu 54% și porcine cu 51%. În 1990 exista 1,2 UVM/ha, ajungându-se în 2006 la 0,7 UVM/ha.

Efectivele de UVM:

Parcul de mașini și tractoare cuprinde 40 de tractoare agricole fizice, 27 de pluguri pentru tractor, 12 cultivatoare mecanice, 10 combine autopropulsate pentru recoltare păioase și 6 combine pentru recoltare furaje.

Grajdurile pentru bovine și cabaline reprezintă 29,34% din totalul exploatărilor agriloce. Dacă pentruporcine aceste adăposturi sunt concentrate, pentru oi și capre sunt slab dezvoltate.

Pentru valorificarea potențialului natural al pământului, în orice condiții climaterice, în teritoriul administratitv funcționează sisteme de irigații pe o suprafață de 5147 ha.

INDUSTRIA

În cadrul comunelor din județul brăila, comuna Chișcani ocupă un loc fruntaș în ceea ce privește activitatea industrială. Fiins situată în apropierea orașului Brăila, ca o comună periurbană, pe teritoriul acesteia s-a dezvoltat o imensă activitate industrială. Există o serie de unități economice, pe profile, după cum urmează:

Industria chimică: reprezentată de Combinatul de fibre artificiale, care în prezent este închis și supus unor fenomene de degradare naturală și artificială.

Industria celulozei și hârtiei: Combinatul de celuloză și hârtie, activitatea sa fiind sistată parțial. Secția de cercetare și producție a SC Ceprohart SA Brăila produce produse de papetărie cu o capacitate de 1500 de tone/an. Este supus fenomenelor de degradare naturală și artificială.

Industria producerii energiei electrice, termice:

Termocentrala Brăila

Consumă gaze și păcură pentru producerea energiei electrice și termice și are o capacitate de 630 MW. În momentul de față Termocentrala produce cu 2 unități din 4, având o capacitate de producere de 50%.

Pentru creșterea parametrilor de rentabilizare, Termocelntrala a încheiat un parteneriat cu două firme europene, în vederea construirii unei centrale pe huilă, de 800 de MW, pe amplasamentului grupului de 330 MW pe gaz, scos din funcțiune. De asemenea, pentru prevenirea poluării mediului, noua centrală va fi dotată cu cele mai noi echipamente de captare.

Centrala Electrică și de Termoficare (CET II Brăila)

Este amplasată pe platforma industrială Chișcani , la o distanță de 9,4 km de zona urbană. Stația de reglare-măsurare-predare este racordată la rețeaua de transport gaze naturale ce aparține SNTGN Transgaz Mediaș.

Industria este completată de cea a construcțiilor de mașini și echipamente, de exploatare și prelucrare a lemnului, precum și cea alimentară.

TURISMUL

Fluviul Dunărea dispune de un potențial de mare valoare turistică, constituit din luciul de apă, fondul piscicol al apei, ostroavele și insulele formate de brațele desprinse de Dunăre, fondul forestier și fauna terestră, precum și potențialul navigabil în scop turistic.

Brațul Vârciu, desprins din Dunărea Veche, delimitează împreună cu Brațul Cremenea, Balta Mică a Brăilei, declarat teritoriu cu regim protectiv, sub numele de ”Parcul Natural Balta Mică a Brăilei”. Acest parc a fost declarat sit RAMSAR în anul 2001 și deține pe o suprafață de 245 de m² diverse ecosisteme acvatice, terestre și mixte, în regim liber de inundație. Prin planul de management al parcului au fost stabilite modalitățile și nivelul optim de valorificare prin turism a resurselor naturale.

Localitatea Lacu Sărat este des vizitată de persoanele care doresc să își trateze diverse afecțiuni dermatologice, postraumatice sau chiar endocrine în lacul tip resursă naturală. Tot aici există și mânăstirea Lacu Sărat, situată în localitatea cu același nume, este o construcție în întregime din lemn, amplasată într-un cadru natural atractiv.

Structura turistică de cazare pe destinații turistice și categorii de comfort ( 2008)

Numărul de turiști și numărul de înnoptări în structurile de primire turistică

Este de reținut că stațiunea Lacu Sărat deține 52% din locurile de cazare din județul Brăila. În plus, turiștii care beneficiază de tratament cu ajutorul biletelor de trimite de la medici însumează un număr de 8000 de persoane. Locurile de cazare se pot mări, deoarece Arhiepiscopia dunării de Jos a realizat un așezământ religios cu 150 de locuri de cazare.

EUROREGIUNEA ”DUNĂREA DE JOS”

Un număr de opt organizații din județele Brăila și Galați au semnat un protocol ce prevede crearea unei zone metropolitane între cele două regiuni. Centrul administrativ va fi orașul Galați și va avea în subordine toate localitățile de pe teritoriile celor două județe.

Legendă: 1. Teritorii intravilane, 2. Teritorii administrative urbane, 3. Teritorii administrative rurale, 4. Porturi, 5.Aeroport, 6. Direcții de extinede a fondului construit, 7. Nuclee de polarizare locală, 8. Așezări polarizate, 9.Frontieră, 10. Limite administrative, 10. Dunărea.

Fluviul Dunărea reprezintă punctul central în vederea dezvoltării Zonei Metropolitane. De-a lungul timpului, Dunărea a influențat dezvoltarea economiei, deoarece pe tot parcursul său au fost instalate hidrocentrale, termocentrale, complexe siderurgice, precum și o centrală atomo-electrică la Cernavodă.

După 1989, evoluția economiei dezvoltate pe baza transportului fluvial a început să aibă rezultate negative, din cauza declinului economiei generale a României, ceea ce a dus la diminuarea tranzitării cu mărfuri pe Dunăre. O altă cauză a fost reprezentată de limitarea investițiilor în vederea creării unor noi locuri de muncă, dar și pentru a moderniza fabricile deja existente.

GALAȚI

Municipiul Galați a suferit modificări industriale majore înainte de 1989, 15% din populație era reprezentată de salariați ai diverselor complexe industriale. Între 1961 și 1989 au fost construite mai multe fabrici ce aveau legătură cu Combinatul, astfel a crescut numărul de salariați în acest domeniu. Ca și o consecință, populația s-a triplat, de aceea au fost construite noi cartiere rezidențiale pe lângă Combinat. Au fost construite fără să respecte prea multe norme, iar în ziua de azi nu se încadrează în limitele impuse de Uniunea Europeană. După 1990 s-au creat noi locuințe, mai moderne și cu finisaje superioare, destinate atât locuirii, dar și pentru dezvoltarea diverselor afaceri.

Orașul Galați deține o suprafață mare a intravilanului (6 878 ha, locul II în România) și o densitate redusă a populației. Extinderea zonelor rezidențiale și industriale este redusă, doarece deja există în Vest, Nord și Est, precum și poziționarea lacului Brateș în Est și a Dunării în Sud. De aceea, una dintre posibilități este construirea unui pod în Sud-Vest, peste Dunăre, care să creeze un acces pe partea dreaptă a fluviului, unde se poate extinde intravilanul orașului.

Zona metropolitană GALAȚI – BRĂILA – TULCEA

Această regiune ar deveni o asociație de cooperare intercomunală, în care orașele își extind limitele administrative, iar zonele rurale și-ar consolida bugetele și și-ar putea mări numărul locuitorilor.

Zona metropolitană s-ar întinde pe faleza Dunării, ar deține un aeroport și podul construit în dreptul orașului Galați. Aceste elemente ar defini o creștere a economiei macroregiunii, podul asigurând legătura dintre Moldova și Dobrogea, și mai departe spre Asia Mică.

Regiunea va conține 12 unități administrative (orașe și comune) și 560.000 de locuitori, peste 90% în mediul urban.

Legendă: 1. Intravilanul nucleelor urbane (Galați și Brăila), 2.Suprafețe administrative urbane, 3. Foste comune suburbane, 4. Limite de comune, 5. Teritoriu potențial de extindere urbană, 6. Zone inundabile, improprii construcțiilor, 7. Direcții potențiale de extindere a intravilanului, 8. Amplasamentul probabil al viitorului pod transdanubian, 9. Amplasamentul potențial al viitorului aeroport, 10. Căi ferate, 11. Limane fluviatile, 12. Artere hidrografice, 13. Limita zonei metropolitane, 14. Graniță de stat.

”DUNĂREA DE JOS”

Încă din cele mai vechi timpuri, partea hidrografică Dunăre-Siret-Prut a fost considerată o importantă axă a transporturilor fluviatile. În prezent, această conexiune este asigurată numai de transporturi feroviare pe ruta Galați-Giurgulești-Reni și rutiere Oancea-Cahul.

Euroregiunea ”Dunărea de jos” unește 3 teritorii administrative : Odessa, Cahul-Cantemir și Galați – Brăila – Tulcea.

14 august 1998 este data la care a fost creat ”Acordul de Constituire” al acestei regiuni. A fost semnat la sediul Consiliului Județean Galați, iar primul președinte a fost Răsvan Angheluță.

Euroregiunea este activă din punct de vedere transfrontalier și atrage diverse fonduri europene, destinate dezvoltării economice și socio-culturale, precum și creșterii mobilității populației. Atragerea investițiilor și utilizarea resurselor financiare este un alt obiectiv al Euroregiunii.

Acest acord transfrontalier se bazează pe alte convenții semnate de-a lungul timpului. În mai 1980, la Madrid, a fost consemnată “Convenția – Cadru Europeană privind Cooperarea Transfrontalieră a Colectivităților sau Autorităților Teritoriale”. În iunie 1997, la Constanța, între românia și Ucraina a fost creat un tratat ce urmărește relațiile de cooperare între cele două state. Iar în iulie 1997, la Izmail, a fost conceput un tratat de colaborare între Republica Moldova, Ucraina și România.

Legendă: 1. Nuclee de polarizare, 2. Porturi fluviale, 3. Porturi fluvio-maritime, 4. Porturi maritime, 5. Aeroport, 6. Conexiuni transfrontaliere, 7. Frontiere, 8. Limite administrative.