STUDIU DE GEOGRAFIE RURALĂ: COMUNA CHIȘCANI, JUDEȚUL BRĂILA [302114]

UNIVERSITATEA ”OVIDIUS” CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIE TURISM

STUDIU DE GEOGRAFIE RURALĂ: [anonimizat]: AS. UNIV. DR. [anonimizat]: [anonimizat]:

”[anonimizat], [anonimizat], cu toate amenajările sale specifice. [anonimizat]-zise sau alte forme de locuire urbană” (J. Bonnamour, [anonimizat], 1993)

[anonimizat] (Fig 1), cu coordonatele geografice 45°12′9″N 27°55′25″E. [anonimizat]. [anonimizat], Lacul Sărat și Vărsătura.

Fig.1: Localizarea comunei Chișcani pe hartă

Sursă: www.maps.google.com (stânga) / www.infotravelromania.ro (dreapta)

Este o comună de o [anonimizat] o anexă a orașului Brăila. Din cauza faptului că economia a [anonimizat].

Relieful și hidrografia au permis dezvoltarea agriculturii ca și ramură de bază a economiei, [anonimizat], cu originea în Dunăre.

[anonimizat], [anonimizat], cu viscole. (PUG-2009)

[anonimizat] (www.primariachiscani.ro) [anonimizat] s-au stabilit primii locuitori. De-a [anonimizat] ”pisc” a [anonimizat]-se la pronunțarea sa ca și ”chișc”. Astfel, [anonimizat].

1.2.[anonimizat] ”Studiu de geografie rurală: [anonimizat]” a [anonimizat], [anonimizat].

Din lucrările generale și de specialitate s-[anonimizat]. V, Ed. Academiei, București, 2015 și Documentul PUG (2009, 2011, 2015). Din prima sursă am preluat date despre elementele cadrului natural din care face parte comuna Chișcani ( relief, climă, hidrografie, floră, faună), iar din cea de-a doua sursă am consolidat ideile precedente și am adăugat date în plus despre populație și economie.

Monografii, atlase:

Horneț Nicu, 1991, Monografia comunei Chiscani : Județul Brăila : [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]

1.3.[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] a se evidenția evoluția comunei, atât din punct de vedere demografic, cât și economic.

A fost consultat ”Documentul PUG”, o analiză detaliată a aspectelor pe baza cărora a fost creat prezentul text, având un impact major asupra lucrării de licență. Scopul principal este reflectarea asupra posibilităților de extindere a comunei, evidențierea importanței acesteia datorită poziționării geografice și de a sublinia frumusețea unei așezări rurale.

Este important de menționat faptul că o așezare rurală cum este comuna Chișcani este complet diferită de o așezare urbană, datorită modului de activitate în interiorul său. Aici, majoritatea populației se ocupă cu munca pământurilor, deci trebuie să depună un efort mai mare pentur a obține rezultatele dorite.

Atenția asupra evaluării comunei Chișcani este împărțită în această lucrare de licență în mai multe diviziuni, atingând toate ramurile dezvoltării localității, printre care și economia, educația, sănătatea, populația.

1.4.Structura lucrării

Lucrarea de licență ”Studiu de geografie rurală: comuna Chișcani, județul Brăila” este compusă dintr-un cuprins, 11 capitole și o bibliografie.

Capitolul I evidențiază aspectele generale ale comunei Chișcani, precum localizarea sa între granițele României, monografia sa, dar și istoricul cercetării în domeniu. În plus, capitolul conține scopul și structura lucrării.

Capitolul II cuprinde aspecte privind geologia zonei, tipul de fundament, precum și litologia comunei Chișcani.

Capitolul III prezintă aspecte climatice și fenomene extreme care se manifestă în această zonă.

Capitolul IV descrie hidrografia, pe de o parte apele de suprafață, pe de altă parte cele de adâncime. Tot aici sunt descrise riscurile de inundații și diverse aspecte cu privire la îndiguiri pentru protejarea comunei.

Capitolul V și VI evidențiază vegetația, fauna și flora specifice comunei Chișcani.

Capitolul VII descrie solurile care se întalnesc pe teritoriul localității.

Capitolul VIII este cel mai complex și analizează populația comunei Chișcani, pe diferite criterii, din punct de vedere al vârstelor, natalității, mortalității și nu numai.

Capitolul IX evidențiază economia localității, cu ramurile sale cele mai importante (agricultura, industrie și turism).

Capitolul X descrie un proiect în care va fi implicată și comuna Chișcani, și anume Zona Metropolitană Galați-Brăila-Tulcea.

Capitolul XI este capitolul final în care se expune opinia proprie, pe baza textului redactat în următoarele pagini.

1.5. Așezarea geografică și limitele comunei

Comuna Chișcani se află situată în Sud-Estul României, pe Dunărea inferioară. Față de Marea Neagră, de capitala țării sau de curbura Carpaților localitatea este situată la distanțe ce nu depășesc 230 km.

Teritoriul administrativ al comunei Chișcani se află amplasat în partea de Sud a județului Brăila, la circa 2 km de Municipiul Brăila. Comuna se învecinează la Nord cu Municipiul Brăila și comuna Cazasu, în Sud cu comuna Tichilești, la Sud-Vest cu comuna Traian și la Est cu fluviul Dunărea. (Fig.2). (PUG-2009)

Fig.2: Organizarea teritorială a comunei Chișcani

Sursă: PUG-2015

Și aici, ca și în alte regiuni ale României, s-au manifestat strânse raporturi între populație și rețeaua hidrografică, în special fluviul Dunărea.

În perioade mai vechi, Dunărea a pus la dispoziția locuitorilor din imediata apropiere o principală resursă de hrană (peștele), precum și o cale de navigație și comercială importantă. Dispoziția fizico-geografică a zonei a generat apariția hranei, a adăposturilor și a apărării împotriva inundațiilor și dușmanilor.

Un rol important în popularea ținuturilor limitrofe Dunării sunt bălțile, în cazul comunei Chișcani: Balta Brăilei. (Fig.3)

Fig.3: Balta mică a Brăilei

Sursă: Site Administrația Balta Mică a Brăilei (www.bmb.ro)

În Geografia României (Ed.V, 2015) se afirmă că fluviul a structurat locația în trepte si terase. Așezările umane s-au extins, în această parte a țării, pe versantele teraselor de deasupra Dunării și podurile acestor terase, aproape plane, cu terenuri uscate, apte pentru construcții. Locuitorii au folosit pământul loessoid ca material principal de construcție, alături de nisipuri, pietrișuri și granitul de Măcin.

Evoluția teritorială, desfășurată în funcție de cauzele generale și particulare ale dezvoltării localităților, a determinat numărul de locuitori și dezvoltarea funcțiilor economice. Apariția unor funcții în domeniul de transport feroviar, în marea industrie și, de asemenea, lărgirea activităților funcționale mai vechi (transport fluvial, comerț), au determinat extinderea spațiilor construite sau crearea de noi sate ( Lacul Sărat). Satul Lacul Sărat a fost creat în 1889 prin împroprietărirea locuitorilor și se află într-o relație directă cu stațiunea balneo-climaterică Lacu Sărat, unde o parte a populației active își are serviciul. (PUG-2009)

Este de înțeles că odată cu evoluția populației a apărut nevoia de extindere a terenurilor agricole și a celor destinate locuințelor. Un argument în acest sens a fost apariția industrializărilor și a dezvoltării agricole.

1.6. Monografia comunei Chișcani

Drumurile de uscat din antichitate, din Evul Mediu, precum și cele moderne, au trecut prin Brăila, în special prin Chișcani, Vărsătura, Lacul Sărat. Acestea au contribuit la dezvoltarea porturilorș prin acestea se asigurau legături cu vaste teritorii balcanice, bizantine sau romane.

Arheologii au adus la suprafață diferite vestigii antice care demonstrează existența unor așezări înainte de apariția unor documente istorice scrise. Aceste descoperiri au evidențiat faptul că așezările umane erau construite pe terenuri înalte, însă în apropiere de Dunăre. Astfel se evitau inundațiile, iar fluviul, fiind aproape, devenea o sursă foarte bună pentru irigarea terenurilor agricole. (Fig. 5).

Fig.5: Urcior (sec. II-III p. Chr.) descoperit într-un mormânt sarmatic de la Chișcani-Trei Movile, jud. Brăila

Sursă: http://www.muzeulbrailei.ro/arheologie/cercetare/

Prof. Dr. Ionel Cândea afirmă în cartea ”Brăila-origini și evoluția până la jumătatea secolului al XVI-lea” că au fost cercetate morminte pentru a observa mai bine anumite aspecte ale vieții de atunci. În unele morminte s-au găsit obiecte ceramice, datând din secolele IX-X. Prin aceste cercetări s-a demonstrat că populația avea, totuși, influențe străine. Ofrandele descoperite au catalogat populația ca fiind una săracă, care depindea de lucrările agricole.

Totodată, Bălțile Brăilei și Ialomiței au fost benefice prin originea lor naturală, devenind pășuni și locuri pentru vânat și pescuit. Drumurile din antichitate erau strâns legate de existența acestor medii, mai ales că majoritatea schimburilor se făceau pe apă. Comuna Chișcani a urmărit tot acest proces, întrucât este o localitate limitrofă Brăilei.

Prima mențiune a Brăilei se regăsește într-un tratat comercial încheiat la data de 20 ianuarie 1468, între Vlaicu Vodă și negustorii brașoveni. Se consolida, în acest fel, imaginea portului în vederea traficului de mărfuri și plățile aferente acestora.

În perioada obținerii libertății comerțului pe Dunăre și mare (1829) și declararea orașului Brăila port-liber (1836) apare satul Vărsătura, la aproximativ 2 km Sud de oraș. Între anii 1417-1829 a făcut parte din Raiaua Brăila (Kaza Ibrail) a Imperiului Otoman. (PUG-2009)

Deoarece Chișcani s-a dezvoltat odată cu Brăila, populația prezentă în acel loc a dezvoltat o întreagă comunitate. Astfel, din ”Monografia orașului și județului Brăila 1906” reiese că s-au păstrat edificii importante:

Biserica Sfânta Paraschiva, construită în 1869

Școala veche

În 1906 existau 4 străzi, 2 piețe și o bancă

De asemenea, suprafața satului în 1906 era de 160 ha, populația însumând 1427 de oameni de diverse naționalități.

Trecând timpul, în perioada 1948-1989 se dezvoltă diverse funcții, cea mai importantă fiind cea industrială. În 1959 apare Uzina ”Laminorul”, prin contopirea a două întreprinderi metalurgice. În 1961 se înființează un singur șantier naval. Se construiesc două centrale de termoficare și se pun bazele industriei celulozei și hârtiei din stuf , în zona Chișcani-Brăila.(Fig. 6, Fig.7, Fig.8) (PUG-2009)

Fig. 6: Hartă Comuna Chișcani – 1950

Sursă:http://maps.mapywig.org/m/Balkan_states_maps/

Fig.7: General C. Teodorescu – HARTA JUDEȚULUI BRĂILA, 1928

Sursă: Institutul Cartografic Unirea, Brașov

Fig.8: Imagine din interiorul Uzinei Laminorul

Sursă: http://www.laminorulbr.ro/ro/about/history/

La km 179, pe Dunăre, se construiește un port și un depozit, special concepute pentru ușurarea aprovizionării fabricii cu stuf. Tot la km 179 se montează prizele de apă din Dunăre, determinând un debit de 300.000 mc/24 h. În prezent, activitatea combinatelor este încheiată, afectând locurile de muncă existente. (PUG-2009)

Un alt sat ce este legat de comuna Chișcani este satul Lacul Sărat. Acesta a fost creat în 1889 prin împroprietărirea locuitorilor. Denumirea localității provine de la existența unui lac sărat, satul devenind, în același timp, și o stațiune, benefică vizitatorilor. Alexandru Vlahuță afirmă în ”România pitorească” faptul că primele așezăminte datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În prezent, stațiunea se află în administrarea municipiului Brăila. (PUG-2009)

Cap.II. GEOLOGIA ZONEI

Comuna Chișcani se află în Câmpia Brăilei, în cadrul subdiviziunii estice ( Câmpia Viziru). Această zonă este delimitată la Vest de către Valea Ianca și fluviul Dunărea la Est.

La bază, Câmpia Brăilei este susținută de Platforma Moesică, mărginită spre Vest de Orogenul Carpatic, în Nord de către Orogenul Carpatic și cel Nord Dobrogean, spre Sud de către Orogenul Balcanic, continuându-și însă structura către Est, în largul Mării Negre. (Fig. 9). (Alexandru Miroiu, Geologia României- curs 05, Platforma Moesica)

Fig. 9: Harta geologică a României, Ionesi, 1994

Sursă: Alexandru Miroiu – Platforma Moesica

Platforma Moesică se împarte, la rândul său, în trei secțiuni:

Compartimentul Valah

Compartimentul Sud-Dobrogean

Compartimentul Central-Dobrogean (Alexandru Miroiu, Geologia României- curs 05, Platforma Moesica)

Comuna Chișcani se află situată în limitele care definesc cel de-al treilea compartiment, și anume Central-Dobrogean (Fig. 10). Așadar, limitele sunt:

Nord-Vest: Falia Peceneaga-Camena

Vest: Falia Dunării

Sud-Vest: Falia Capidava-Ovidiu

Est: se continuă cu Platforma Continentală a Mării Negre

Fig.10: Împărțirea Platformei Moesice

Sursă: Alexandru Miroiu – Platforma Moesica

LITOLOGIA FUNDAMENTULUI ȘI A CUVERTURII SEDIMENTARE

În ciclul Assyntic-cadomian, perioada cuprinsă de Proterozoic superior și Paleozoic inferior, fundamentul Central-Dobrogean se caracterizează prin prezența celor două grupuri:

Grupul șisturilor verzi cu roci epimetamorfice (șisturi clorito-sericitoase, filite verzi, metapiroclastite bazice, metaepiclastite).

Grupul de Ceamurlia (paragnaise, micașisturi, amfibolite, șisturi micacee).

Specific pentru Platforma Moesică este faptul că aceste două straturi au avut o evoluție neuniformă, cuvertura sedimentară prezentând o grosime redusă, ceea ce a influențat repartizarea treptelor în funcție de altitudine. (fig.11)

Fig.11: Trepte de altitudine-județul Brăila

Sursă: www.anpm.ro

Cap.III. CLIMA

3.1. Factori genetici ai climei

Clima Podișului Dobrogei este influențată în partea sa nordică de către ciclonii mediteraneeni și pontici, peste care se suprapun anticiclonii azoric, scandinav și euroasiatic. Deoarece comuna Chișcani se află situată pe o câmpie tabulară, majoritatea elementelor climatice rămân constante pe întreg teritoriul zonei.

Factorii dinamici

Anticiclonul Azorelor (situat în Oceanul Atlantic) – se caracterizează printr-o presiune a aerului de 1025mb. Acționează prin averse de ploaie, însoțite de descărcări electrice. Afectează clima Dobrogei mai ales vara, când determină o vreme caldă și secetoasă.

Anticiclonul Siberian (situat între Carpați și Extremul Orient) – în sezonul rece al anului se definește cel mai puternic anticilon, cu o presiune de 1050mb, cel mai întâlnit fenomen conturându-se sub forma ceței.

Ciclonul Islandez (situat în Nordul Oceanului Atlantic) – deține o presiune mică. Influențează clima pe tot parcursul anului, mai mult iarna și mai redus vara.

Depresiunea mediteraneană (situat în Bazinul Central Mediteranean) – se caracterizează prin zone de minimă presiune. Un exemplu concludent cauzat de depresiune este depresiunea nefrontală, ce rezultă din încălzirea unei zone față de zonele învecinate ei. (PDF-Clima României, București 2008, Ed. Academiei Române)

Factorii geografici

Acești factori sunt foarte importanți, deoarece intervin în circulația maselor de aer și au capacitatea de a reflecta radiațiile, o proprietate însușită de soluri.

Relieful intervine în etajarea climatului și conturarea topoclimatelor, pe când vegetația și bazinele lacustre determină formarea și influențarea microclimatelor. (Clima României, Ed. Academiei Române, 2008)

3.2. Caracteristicile principalelor elemente climatice

Temperatura medie anuală pe teritoriul comunei Chișcani este de 11°C, media lunii ianuarie fiind de -2.6°C iar cea a lunii iulie de 22.8°C.

Deoarece precipitațiile atmosferice nu depășesc 400mm și sunt inegal repartizate, clima este caracterizată prin veri fierbinți și ierni reci, cu viscole frecvente.

Majoritatea anului există o climă temperată. Se evidențiază lunile ianuarie, februarie și decembrie ca fiind luni reci și umede, iar lunile iunie, iulie și august, luni aride. (sursă date: MeteoBlue) (Fig.12)

Fig.12: Evoluția climei pe întreg anul 2017

Sursă:https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/archive/chiscani

Conform actului normativ SR 10909/1/1907, comuna Chișcani este încadrată în zona a II-a climatică, temperatura de calcul fiind de -15°C. Un alt act normativ, STAS 6472/2/1983, încadrează comuna în zona a III-a climatică, cu o temperatură de calcul de +28°C.

Presiunea de referință a vântului este de 0.5 Kpa și a fost stabilită în urma conceperii actului normativ NP 082-08, pentru un interval mediu de 50 de ani.

Adâncimea de îngheț este de 0.90 m, iar încărcarea cu zăpadă este de 2,5 KN/m². Cantitatea de apă rezultată din zăpadă este de cca. 100mm/an și reprezintă 20-23 % din totalul precipiațiilor anuale. Stratul de zăpadă rezistă în medie 40 de zile în câmpie și 30 de zile în Balta Brăilei.

Vânturile au o frecvență diferită, cel mai des întâlnite fiind cele din Nord ( 18%), urmate de cele din Vest (16,7%) și, cele din urmă, cele din Sud Vest, cu o incidență de 12,8%. (PUG-2009)

Vânturile cele mai cunoscute sunt Crivățul și Suhoreiul.

3.3. Fenomene climatice extreme

Județul Brăila are cea mai mare vulnerabilitate la viscol din țară. Și fenomenele extreme sunt destul de des întâlnite, mai ales din cauza contrastelor termice între iarnă și vară.

Iarna apar valuri de frig polar sau arctic, cu înghețuri, vânturi intense și viscole ce determină înzăpeziri. Apar totodată inversiuni de temperatură, uneori cu formarea brumei.

Vara se intensifică valuri de căldură tropicală, ce cauzează o secetă importantă. Vânturile sunt uscate și fierbinți.

Din toate acestea rezultă o umiditate relativă a aerului care ajunge la 72%, iarna depășește 80% și vara scade sub 65%.

Pe an avem în medie 120-130 zile senine și 100-120 zile acoperite. (PUG-2015)

Cap.IV. HIDROGRAFIA

Fig.13: Hartă hidrografică a județului Brăila

Sursă: www.primariabraila.ro

4.1. Rețeaua hidrografică de suprafață

Râuri

Există patru sisteme importante hidrografice care delimitează județul Brăila: Fluviul Dunărea, râul Buzau, râul Călmațui și râul Siret. Specific Comunei Chișcani este doar bazinul fluviului Dunărea.(Fig.13)

Dunărea străbate o vale largă de-a lungul județului Brăila, pe o lungime de 84 de km. Prezintă mai mulți afluenți, care însumează în total o lungime de 122 de km. Cel mai important afluent este Călmățui.

Din fluviu se desprind două brațe principale:

Brațul Măcin: se mai numește și ”Dunărea Veche”, se îndreaptă spre Dobrogea, are o lungime de 98 de km.

Brațul Cremenea: se îndreaptă spre Câmpia Brăilei

Cele două brațe cuprind la mijloc fosta Baltă a Brăilei, care astăzi este numită Insula Mare a Brăilei.

Debitul solid al Dunării este de 375mg/l, reprezentând 100t/km², debitul anual fiind de 70 de milioane de tone.

În timpul iernilor foarte geroase de pe teritoriul județului Brăila, fluviul este acoperit de gheață, pe o durată de 40-45 de zile (între ianuarie și februarie). Când începe primăvara, gheața începe să se spargă, pe cursul Dunării curgând sloiuri de gheață.

În prezent, fluviul Dunărea are importanță în irigarea suprafețelor agricole adiacente.

Prin îndiguirile efectuate de-a lungul timpului, debitul maxim al Dunării a crescut la cca. 11.700 m³/sec.. Ca și consecință, riscul de inundare a zonelor a crescut și el. Localitatea Vărsătura este supusă acestui risc.(Fig.14, Fig.15) (PUG-2009)

Riscul de inundații datorat viiturilor catastrofale cu asigurare de 2% a Dunării poate fi atins în dreptul Comunei Chișcani. (PUG-2015)

Inundațiile maxime se produc, bineînțeles, pe cursul fluviului, ca urmare a suprapunerii efectelor de topire a zăpezii și ploilor în întregul bazin al Dunării.

Fig. 14: Plan de îndiguiri ( a se observa marker-ul roz de-a lungul Dunării, acela reprezintă schema unui dig pe toată lungimea brațului fluvial: săgeata roșie indică localizarea comunei Chișcani )

Sursă: www.primariachiscani.ro

Cotele maxime înregistrate au fost în 2006, de 699 cm și în 2010, de 712 cm, față de cota Mării Negre.

Inundațiile fluviului Dunărea sunt caracterizate prin durate mari ale viiturilor.

Principalele lucrări de apărare existente în zona Chișcani sunt următoarele:

Sursă: PUG-2009

Fig.15: Hartă a județului Brăila – risc de inundații. Se observă zonele hașurate cu albastru, acelea sunt zonele de risc maxim, care au mai fost afectate în trecut.

Sursă: www.anpm.ro

Lacurile

Pe teritoriul județului Brăila există lacuri clastocarstice, limanuri fluviatile, lacuri de luncă, lacuri terapeutice sărate, lacuri cu apă dulce și amenajări piscicole.

Singurul lac ce este cuprins pe teritoriul comunei este Lacul Sărat, care se află într-un curs părăsit al Dunării. Este situat la nivelul terasei fluviatile, fiind acoperit de depozite loessoide.

Lacul este complet izolat de Dunăre și lipsit de afluenți. Astfel, pe fundul depresiunii s-au acumulat săruri minerale. Acesta este un motiv pentru care apa provenită din ploi și din izvoare subterane s-a salinizat puternic. Este un lac unde turiștii vin pentru a-și trata diverse afecțiuni reumatologice sau dermatologice. (Fig. 16) (PUG-2009)

Fig. 16: Fotografie veche – Lacul Sărat, Chișcani

Sursă: Librăria ”La cartea de aur”, Teodor Manea, Brăila, 1936

Cel mai mare nivel al salinității este de 80mg/l. Caracteristicile fizico-chimice au dus la formarea nămolului sapropelic, cu importante calități terapeutice. Tratamentul balnear este susținut de către nămolul terapeutic și de mediul acvatic sărat.

Volumul de nămol regăsit în acest lac este de 104,400 mc (Lacul Sărat I) și de 140,000 mc (Lacul Sărat II). Lacul autorizat este Lacul Sărat I, de unde se exploatează doar 500 mc de nămol.

Adâncimea lacului variază între 0.2 și 1.20 metri. În zona solarului depășește 2 metri.

Lacul Sărat este situat în inima unui parc de cca. 40 ha. ( 33 de ha. De pădure și 7 ha. de zonă verde), de aceea este considerat o oază în mijlocul Bărăganului arid. Calitatea apei plasează lacul înaintea altor lacuri din Italia, Suedia sau Austria. (PUG-2009)

4.2. Apele subterane

Apele freatice

Aceste resurse sunt autohtone județului Brăila, fiind cantonate în depozite loessoide și nisipuri eoliene de pe interfluvii, precum și în aluviunile fluviatile din luncile largi ale Dunării.

Au adâncimi cuprinse între 3 și 5 metri, central, însă pot ajunge și la 25-30 de metri. Scurgerea lichidă este mai mică de 1 l/s. km², majoritatea volumului se scurge în perioada primăverii. Iarna procentul este mai scăzut, de 30-35%, toamna fiind minim, de 5%. (Fig. 17)

Pe teritoriul comunei Chișcani aceste ape freatice nu sunt destinate consumului, fiind nepotabile. (PUG-2009)

Fig.17: Hartă cu diversele adâncimi la care se găsește apa freatică, pe teritoriul județului Brăila.

Sursă: www.anpm.ro

Apele de adâncime

Apele de adâncime sunt cantonate în pietrișurile de Frățești (balta Brăilei) și în depozitele nisipoase ( Câmpia Brăilei).

Ca și adâncime, în depozitele cuaternare se regăsesc în 2-3 orizonturi cu adâncimi de până la 200 de metri, pe când în pietrișuri au două nivele: între 20 și 50 de metri sau între 50 și 500 de metri.

Cele din depozitele nisipoase sunt nepotabile, având o mineralitate cuprinsă între 3 și 8 g/l. (PUG-2009)

4.3. Surse de apă

Sursă: PUG-2015

4.4. Sisteme de irigații și desecări

Comuna Chișcani este parte a sistemului de irigații Călmățui – Gropeni – Chișcani, ce însumează o suprafață de 12.148 ha. Un alt sistem de irigații important este Noianu – Chișcani, cu o suprafață de 11.777 ha. Volumul mediu de apă care este destinat irigațiilor este în creștere, chiar dacă suprafața irigabilă a scăzut.

Pe de altă parte, comuna Chișcani dispune și de desecări prin sistemele de desecare Călmățui – Gropeni – Chișcani (17.129 ha) și Noianu – Chișcani (150 ha). (PUG-2015)

Fig. 18: Harta județului Brăila, se observă sistemele hidrografice

Sursă: PUG-2015

Cap. V. VEGETAȚIA

Vegetația spontană

Vegetația spontană este acel tip de vegetație care se dezvoltă fără intervenție umană. În această regiune, mărginită de către Dunăre, se evidențiază mai multe tipuri de plante, caracteristice diferitelor zone:

vegetație higrofită: specifică zonelor de luncă, în concordanță cu solurile aluvionare

vegetație halofilă : specifică zonelor sărate ( Lacul Sărat)

vegetație psamofilă : specifică nisipurilor din Nord

vegetație xerofilă : caracteristică stepei

vegetație acvatică

Xerofitele sunt caracteristice zonelor uscate, cu deficit de apă, fapt ce le permite să aibă adaptări speciale specifice. Segmentul plantei care se află sub pământ s-a adaptat astfel încât să rețină depozite de apă și să le economisească prin utilizare strictă, un exemplu foarte bun în acest sens fiind reprezentat de bulbul subpământean.

Frunzele suferă și ele modificări, întrucât evaporarea apei trebuie să fie minimă. Se îngustează, devin ceroase, chiar păroase, reducând și acțiunea soarelui asupra lor. Un alt mijloc de apărare, de data aceasta împotriva animalelor ierbivore, este cel al formării unor spini sau țepi. Cel mai des întâlnit este ciulinul ( Carduus nutans ).

Județul Brăila are o vegetație caracteristică zonei de câmpie ( 95% culturi și suprafețe restrânse de pajiști). Vegetația arborescentă este relativ puțin reprezentată. Pădurile ocupă o suprafață de 22.600 hectare, majoritatea păduri de luncă. Astfel, în Insula Mică a Brăilei, pe 5460 hectare, se întind păduri de salcii și plopi. În luncile râurilor interioare, pe circa 1500 hectare, se află păduri formate din plopi, sălcii și salcâmi, stejari și diverse alte specii.

Vegetația cultivată

Din punct de vedere al fondului funciar, teritoriul administrativ al comunei (10,338ha) se împarte în:

Fig. 17: Schemă privind împărțirea teritoriului administrativ al comunei

Sursă date: PUG-2015

Din datele prezentate anterior, comuna Chișcani are o structură a fondului funciar favorabilă dezvoltării sectorului agricol (peste 51,3 %). Terenurile forestiere ocupă 18,1% din suprafață totală a terenului administrativ, fiind superioară ca procent județului Brăila (5,9%). Suprafața apelor, reprezentând 17% din fondul funciar, este crescută, pe când căile ferate (1,93%) și terenurile care sunt ocupate de construcții (3,59%) ocupă spații mai restrânse. Cu toate acestea, există și terenuri care nu sunt folosite în niciun scop, unele lăsate să se degradeze treptat ( 8,12%). (Fig.17)

Se menționează totuși că în suprafață sunt cuprinse și suprafețele aferente Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. Ponderea activităților economice o deține agricultura, ținând cont de potențialul economic al zonei, zonele destinate agriculturii (2796 ha) oferind condiții favorabile cultivării cerealelor ( grâu, secară și porumb). (PUG-2015)

Fig. 18: Schemă privind împărțirea vegetației cultivate în comuna Chișcani

Sursă date: PUG-2015

Cap.VI. FLORA ȘI FAUNA

Este reprezentată de animale și păsări sedentare, dar și prin păsări migratoare.

În rezervația naturală din Insula Mică a Brăilei se găsește o faună secifică de deltă: diferite specii de rațe,gâște, stârci, pescăruși, nagâți, becaține și tari, lișițe, lebede.

Ihtiofauna este reprezentată de pești autohtoni (crap, somn, șalău, lin, știuca, caras, mreana, obleț, ghiborțul), preucm și prin pești migratori ce se reproduc în Dunăre (nisetrul, morunul, cega, scrumbia). (Geografia României ,2015)

În prezent, flora și fauna specifice stepei, care predomină în Câmpia Bărăganului, sunt mult modificate. În aceste condiții s-au pus sub ocrotire unele zone, situate pe malul râului Câlmâțui, o parte din Lacul Sărat, Lacul Movila Miresii, locuri unde ecosistemele naturale se vor păstra nemodificate. În același scop, Insula Mică a Brăilei a fost declarată rezervație naturală. Aici și în jurul lacului Blasova, se vor mai întâlni o serie de păsări care în trecut făceau parte din ornitofauna Bălții Brăilei, în prezent ocrotite, cum sunt: egreta mică albă (Fig. 19) , lopătarul, stârcul roșu, stârcul cenușiu.). (Geografia României 2015)

Fig. 19: Egreta mică albă

Sursă: https://peterlengyel.wordpress.com/2012/05/19/egreta-mica-egretta-garzetta/

În partea de nord-est a Bălții Brăilei se află ”Popina Blasova” (Fig. 20) , înaltă de 45 m, constituită din formațiuni vechi, identice cu cele din nordul Dobrogei. Pe această stâncă, declarată monument al naturii, se întâlnesc flori asemănătoare celor din Munții Măcin ( clopoței, coada șoricelului cu flori galbene, etc.). De asemenea, pădurea Viișoara (Fig. 21) va fi ocrotită, în special pentru stejarul brumăriu. (PUG-2015)

Fig. 20: Popina Blasova

Sursă: https://www.hvp.ro/obiective-turistice-braila-braila/popina-blasova

Fig. 21: Imagine din Pădurea Viișoara

Sursă: http://www.turism4you.ro/istoric/rezervatii-monumente-ale-naturii_braila_judetul-braila-rezervatii-ale-naturii-padurea-viisoara~149

Piscicultura și pescuitul

La nivelul comunei Chișcani, pescuitul se desfășoară în fluviul Dunărea. Ihtofauna este reprezentată de pești autohtoni ( crap, caras, platica, roșioară, somn, șalău, lin, mreana, obleț, ghibort). (Fig. 22, 23)

Activitatea piscicolă se desfășoară în mod privat, de următoarele societăți:

S.C. Nufărul Chișcani ( 38 de pescari, 19 bărci)

Asociația Org. Braifish ( 36 de pescari, 18 bărci). (PUG-2009)

Fig. 22: Mreana

Sursă: http://www.pescuit-sportiv.ro/specii-de-pesti/mreana.html

Fig. 23: Roșioară

Sursă: http://www.pescuitinfo.ro/specie-peste-rosioara

Cap. VII. SOLURILE

Calitatea solurilor

Datorită uniformității condițiilor pedoclimatice, în comuna Chișcani s-a dezvoltat o gamă de soluri limitată.

Cernoziomurile carbonatice sunt cu cea mai mare răspândire, specifice Câmpiei Brăilei. Însușirile fizico-chimice ale acestora, cât și condițiile climatice în care se găsesc, fac ca aceste soluri să aibă cea mai mare fertilitate naturală din țară, mai ales pentru cultura grâului și a porumbului. (Fig. 24, Fig. 25). (PUG-2009)

Fig. 24: Tipuri de relief-județul Brăila.

Sursă: www.anpm.ro

Fig. 25: Calitatea solurilor în județul Brăila.

Sursă: www.probr.ro

Un alt procent major este deținut de solurile aluviale, care sunt răspândite în lunca Dunării ( inclusiv Balta Brăilei) . Acestea conțin 2-5% humus, fiind bine aprovizionate cu elemente nutritive. Solonoceacurile și soloneturile ocupă suprafețe destul de întinse, în jurul lacurilor sărate.

Din punct de vedere geomorfologic, solurile se împart în:

Cernisoluri

Hidrisoluri

Soluri halomorfe

Soluri neevoluate

Pe teritoriul comunei Chișcani se întâlnesc terenuri încadrate în toate cele 5 clase de calitate. De asemenea, s-au identificat și zone cu soluri degradate chimic și fizic, din cauza prezenței surselor actuale și istorice de producere a NO₃. (PUG-2009)

Cap. VIII. POPULAȚIA

Numărul de locuitori (populație stabilă)

La data de 1 ianuarie 2018, populația comunei Chișcani era de 5892 de locuitori, din care 2982 de bărbați și 2910 de femei. Rezultă că din totalul populației, 50,61% sunt bărtbați și 49,39% femei. Ultimul recensământ arată că există o tendințăde creștere a populației în comuna Chișcani.

Din evaluarea datelor de la Institutul Național de Statistică se observă că între anii 2000-2017, media în localitatea studiată a fost de 5600 de locuitori.

Populația județului Brăila în 2017 a fost de 352910 de locuitori, așadar, populația comunei Chișcani a reprezentat doar 1,66% din totalul județului Brăila.

Evoluția populației în perioada 1992-2018

Fig. 27: Evoluția populației care are domiciliu în comuna Chișcani

Sursă date: Institutul Național de Statistică, Bază de Date Tempo Online

Creșterea numărului de locuitori (Fig.27) se datorează dinamismului creșterii economice și stabilirea unui număr suplimentar de locuitori în comună.

Structura populației pe grupe de vârstă

Fig. 28: Piramida vârstelor pe sexe

Sursă date: INS, Tempo Online

Din datele prezentate mai sus se constată că ponderea cea mai mare a populației o are segmentul cuprins între 45-49 de ani, populația vârstnică cu vârste cuprinse între 65 de ani și peste reprezintă doar 13,39% din totalul populației. Raportul între populația în vârstă de muncă ( 15-64 ani) și restul populației este de 4150/5892=70‰. (Fig. 28). Din punct de vedere socio-economic, forța de muncă este acoperită, populația îmbătrânită putând fi susținută parțial de cei apți de muncă. (Date calculate cu valorile de pe INS, Tempo Online)

Mișcarea naturală și migratorie

Mișcarea populației se caracterizează după mișcarea naturală ( adică natalitatea și mortalitatea) și mișcarea migratorie.

Mișcarea naturală este reprezentată în următorul tabel:

Din tabel reiese că sporul natural este negativ, populația este îmbătrânită, natalitatea este scăzută față de mortalitate.

Fig. 29: Grafic cu numărul nou-născuților în comuna Chișcani, în perioada 1990-2016

Sursă date: Institutul Național de Statistică, Bază de Date Tempo Online

Fig 30: Natalitatea în comuna Chișcani, în perioada 1992-2016

Sursă date: Institutul Național de Statistică, Bază de Date Tempo Online

Fig 31: Mortalitatea infantilă în comuna Chișcani, în perioada 1992-2016

Sursă date: INS, Tempo Online

Fig 32: Mortalitatea în comuna Chișcani, în perioada 1990-2016

Sursă date: INS, Tempo Online

Rata mortațității de 13,68‰ nu se încadrează în rata înregistrată pentru România (13,1‰), pentru anul 2016, fiind ridicată. Mișcarea naturală în comuna Chișcani este negativă (-4,13‰). Rata natalității de 6,55 ‰, în anul 2016, situează comuna sub media pe țară de 9,1‰. (Date prelucrate – Institutul Național de Statistică, Tempo Online)

Mișcarea migratorie reprezintă totalitatea stabilirilor și plecărilor cu domiciliu, înregistrate la nivelul Comunei Chișcani.

Fig 33: Stabilirile de reședință în comuna Chișcani, în perioada 1991-2016

Sursă date: INS, Tempo Online

Fig 34: Plecări cu domiciliu din comuna Chișcani, în perioada 1990-2016

Sursă date: INS, Tempo Online

Fig 35: Număr de persoane care au emigrat definitiv din comuna Chișcani, în perioada 1992-2016

Sursă date: INS, Tempo Online

Fig. 36: Numărul locuințelor din comuna Chișcani, anul 2016

Sursă: INS, Tempo Online

Sursă: PUG-2015

Din datele prezentate, rezultă că sporul migrator este unul pozitiv. Pentru prezent și în perspectivă, se observă un potențial relativ însemnat de resurse de muncă și posibilități de creștere naturală, superioară altor localități.

Resursele de muncă

Resursele de muncă se evidențiază printr-o categorie de populație care dispune de ansamblul capacităților fizice și intelectuale de a le permite desfășurarea unei munci utile în una din activitățile economiei naționale. Aceste resurse includ populația în vârstă de muncă, aptă de a lucra ( bărbați cu vârste cuprinse între 16 și 62 de ani și femei 16-57 de ani), precum și alte persoane aflate în activitate.

Populația activă cuprinde populația ocupată civilă ( cea care este producătoare de venit) și șomeri înregistrați ( persoane apte de muncă, dar care nu pot fi încadrate din lipsă de locuri de muncă disponibile și care s-au înscris la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă).

ȘOMERI ÎNREGISTRAȚI

Fig 36: Șomeri înregistrați / an, din comuna Chișcani, în perioada 2010-2016

Sursă date: Institutul Național de Statistică, Bază de Date Tempo Online

Din datele prezentate, rezultă că populația activă este în creștere, iar cea ocupată în scădere.765 de persoane erau salariate, în medie, în 2016, din totalul de 5793 de persoane. Rezultă că 5028 de persoane nu sunt angajate. În acest număr sunt incluși șomerii, persoanele sub 18 ani, persoanele în vârstă care nu mai sunt apte din punct de vedere fizic pentru a mai munci. (Institutul Național de Statistică, Bază de Date Tempo Online)

Conform Documentului PUG-2015, în anul 2011 a fost înregistrată o populație activă de 3523 persoane. Grupele de vârstă 15-39 ani și 40-64 ani – asimilate populației în vârstă de muncă- reprezintă 65,98% din populația comunei.

În anul 2014, populația activă era de 4046 ( 70,12% din populația comunei). Din punct de vedere al structurii pe sexe, ponderea este deținută populația feminină 48,52% față de 51,48% populație masculină. (INS, Tempo Online)

Între 15-39 ani, populația masculină activă în pondere de 52,85% față de 47,15% populație feminină, iar la grupa 40-64 ani, populație masculină de 50,00% si 50,00% populație feminină. Tot în anul 2014 exista un număr mediu de 1250 salariați și 114 șomeri.( PUG-2015)

Resursele umane și structura socio-economică a populației

SĂNĂTATEA

Indicatorii care atestă starea de sănătate a populației sunt speranța de naștere la viață, mortalitatea infantilă și decesele pe cauze și vârste.

În comuna Chișcani sunt multe persoane vârstnice, care au nevoie de îngrijiri medicale de specialitate, fără a se deplasa în orașul Brăila pentru a dispune de un tratament eficient. Dezvoltarea comunei nu este doar în sens economic, industrial, ci și în sens al prevenirii incidenței crescute a bolilor cardiovasculare, diabetului, bolilor reumatoidale. Un tip de unitate sanitară nu este suficientă, deoarece populația comunei este în creștere, iar un medic nu poate acoperi mai multe specializări, de aceea este nevoie de extindere.

Fig 36: Număr de unități sanitare din comuna Chișcani, în perioada 1992-2016

Sursă date:INS, Tempo Online

Din analiza cauzelor deceselor din comuna Chișcani se constată că acestea se încadrează în: boli ale aparatului circulator, tumori, boli ale aparatului respirator.

Aceste cauze reflectă atât o calitate a vieții relativ scăzută (un stil de viața nesănătos, condiții de viața necorespunzătoare, stres) cât și deficiențe ale sistemului sanitar în special în ceea ce privește măsurile de prevenție. (PUG-2015)

Populația din comuna Chiscani are acces la servicii de sănătate prin intermediul a două cabinete de medicină generală și două cabinete de stomatologie. Personalul medical este reprezentat de 2 medici de familie, 2 stomatologi, 2 farmaciști și 8 persoane care reprezintă personalul sanitar mediu. (INS, Tempo Online)

De asemenea, în comună funcționează o farmacie.. Nu există stație de urgență, care ar fi vitală pentru rezolvarea cazurilor grave și prevenirea deceselor. (PUG-2015)

EDUCAȚIA

Fig 37: Număr de elevi din comuna Chișcani, în anul 2016

Sursă date: INS, Tempo Online

În anul 2016, conform Institutului Național de Statistică, pe teritoriul comunei Chișcani există o singură școala ce asigură învățământul primar și gimnazial, însumând 311 de elevi. Unitatea școlară deține un teren de sport. (Fig.38, Fig.39).

Personalul didactic în 2016 era format din 21 de cadre didactice titulare și 9 suplinitoare. Dintre acestea, 5 cadre învățământ preșcolar, 12 profesori distribuiți învățământului primar și gimnazial, inclusiv cel special, și 9 învățători. Personalul didactic auxiliar era format din 1 secretar , 1 administrator financiar de patrimoniu și 1 bibliotecar. Personalul neauxiliar este format din 4 îngrijitori și 1 șofer. (http://www.isjbraila.ro/)

Aceștia acoperă 2 ramuri importante ale învățământului, pregătind elevii pentru ciclul liceal, și mai apoi, universitar. Se îmbunătățește performanța in educație și formare profesională. Totodată, prin păstrarea acestor unități de învățământ se creează locuri de muncă.

Fig. 38: Grădinița din comuna Chișcani

Sursă: arhiva personală

Fig. 39: Școala din comuna Chișcani

Sursă: arhiva personală

POPULAȚIA ȘCOLARĂ PE NIVELURI DE EDUCAȚIE

Fig 38: Evoluția numărului de elevi pe categorii de unități școlare, în comuna Chișcani, între 1992-2016

Sursă date: INS, Tempo Online

Valori medii ale indicatorilor număr de elevi / cadru didactic (2016-2017)

Sursă: http://www.isjbraila.ro/

Elevii din Școala Chișcani se evidențiază printr-o creștere a procentului de promovabilitate a Evaluărilor Naționale. Dacă în anul școlar 2012-2013 promovabilitatea era de 97,72%, în anul școlar 2016-2017 a fost de 100%. (ISJ Brăila)

Disfuncționalități privind evoluția și structura populației, precum și modul de ocupare a resurselor de muncă

Din punct de vedere al evoluției populației și a potențialului demografic, în comuna Chișcani populația a crescut continuu (2010-2016), însă nu datorită stabilirii de domiciliu în localitate.

Se menționează că în intervalul analizat numărul decedaților depășește numărul născuților vii, sporul de populație fiind determinat de cei ce și-au stabilit domiciliul în localitate, în același interval.

Cap.IX. ECONOMIA

Comuna Chișcani reprezintă localitatea periurbană, ce deține un grad înalt de dezvoltare, față de celelalte comune din județul Brăila.

În cadrul localității se desfășoară activități economice de bază: agricultură, silvicultură, piscicultură, industrii, turism, prestări servicii și construcții.

AGRICULTURA

Ponderea activităților economice o deține agricultura, ținând seama de potențialul economic al zonei, zonele destinate agriculturii oferă condiții favorabile cultivării cerealelor, în special cu grâu, secară și porumb. (Fig 39)

Fig.39: Fondul funciar al comunei Chișcani în anul 2014. Suprafață:

Sursă: INS, Tempo Online

În anul 2010, în comuna Chișcani au fost 2238 de suprafețe agricole exploatate. Exploatații agricole cu suprafață agricolă utilizată și efective de animale reprezintă un număr de doar 1969 de exploatații.

Dintre toate exploatațiile, cele care și-au îndreptat atenția pe culturile agricole au fost 223, iar cele care au avut efective de animale au fost 46 la număr.

Parcul de mașini și tractoare cuprinde 40 de tractoare agricole fizice, 27 de pluguri pentru tractor, 12 cultivatoare mecanice, 10 combine autopropulsate pentru recoltare păioase și 6 combine pentru recoltare furaje.

Grajdurile pentru bovine și cabaline reprezintă 29,34% din totalul exploatărilor agriloce. Dacă pentruporcine aceste adăposturi sunt concentrate, pentru oi și capre sunt slab dezvoltate.

Pentru valorificarea potențialului natural al pământului, în orice condiții climaterice, în teritoriul administratitv funcționează sisteme de irigații pe o suprafață de 5147 ha. (PUG-2015)

INDUSTRIA

În cadrul comunelor din județul Brăila, comuna Chișcani ocupă un loc fruntaș în ceea ce privește activitatea industrială. Fiind situată în apropierea orașului Brăila, ca o comună periurbană, pe teritoriul acesteia s-a dezvoltat o imensă activitate industrială. Există o serie de unități economice, pe profile, după cum urmează:

Industria chimică: reprezentată de Combinatul de fibre artificiale, care în prezent este închis și supus unor fenomene de degradare naturală și artificială.

Industria celulozei și hârtiei: Combinatul de celuloză și hârtie, activitatea sa fiind sistată parțial.

Istoric:

Acest complex industrial a început să fie construit în 1956 și și-a început activitatea trei ani mai târziu. Investițiile au fost masive. Pe lângă fabrica de hârtie și carton s-a înființat combinatul de fibre artificiale.

În anii 1970 -1980, cele două fabrici s-au unit, dând naștere celei mai mari capacități de producție fibre, celuloză și hârtie din România: ”Centrala Românească a Fibrelor Artificiale”. Erau angajați în jur de 12.000 de oameni. (Fig. 40)

După Revoluție, combinatul s-a scindat în două societăți comerciale diferite. Una producea celuloză și hârtie, cealaltă fibre artificiale.

În 1996, la Dunacor mai erau 2400 de angajați, iar fabrica era în pierdere. Combinatul de Celuloză și Hârtie "Celhart Donaris" a fost privatizat în 2003. Atunci munceau 1500 de angajați. (PUG-2015)

În 2002, activitatea a fost oprită temporar, iar în noiembrie 2013 a fost oprită definitiv. În ultimii ani, firma n-a mai primit nicio comandă de producție, activitatea sa limitându-se la vânzarea hârtiei aflate pe stoc.

Fig 40: Centrala Românească a Fibrelor Artificiale , Chișcani, Brăila

Sursă: PUG-2015

Fig 41: Aspectul platformei industriale în 2015

Sursă: PUG-2015

În prezent mai funcționează doar Centrala termică, sucursală a Complexului Energetic Oltenia. Sunt angajate 200 de persoane. Pentru a supraviețui din punct de vedere economic, există hale care sunt închiriate de firme private, ce desfașoară activități de producție diferite de industria Combinatului. (PUG-2015)

Secția de cercetare și producție a SC Ceprohart SA Brăila produce produse de papetărie cu o capacitate de 1500 de tone/an. Este supus fenomenelor de degradare naturală și artificială. (Fig.41)

Industria producerii energiei electrice, termice:

Termocentrala Brăila

Consumă gaze și păcură pentru producerea energiei electrice și termice și are o capacitate de 630 MW. În momentul de față Termocentrala produce cu 2 unități din 4, având o capacitate de producere de 50%.

Pentru creșterea parametrilor de rentabilizare, Termocentrala a încheiat un parteneriat cu două firme europene, în vederea construirii unei centrale pe huilă, de 800 de MW, pe amplasamentului grupului de 330 MW pe gaz, scos din funcțiune. De asemenea, pentru prevenirea poluării mediului, noua centrală va fi dotată cu cele mai noi echipamente de captare. (Fig. 42) (PUG-2015)

Fig 42: Aspectul Termocentralei Chișcani-Brăila

Sursă: www.infobraila.ro

Centrala Electrică și de Termoficare (CET II Brăila)

Este amplasată pe platforma industrială Chișcani , la o distanță de 9,4 km de zona urbană. Stația de reglare-măsurare-predare este racordată la rețeaua de transport gaze naturale ce aparține SNTGN Transgaz Mediaș.

Industria este completată de cea a construcțiilor de mașini și echipamente, de exploatare și prelucrare a lemnului, precum și cea alimentară.

Centrala Fotovoltaică de 1,7MW

Centrala fotovoltaică a fost inaugurată în data de 3 iulie 2015, „Centrala Electrică Fotovoltaică 1,7 MW”, în localitatea Chișcani, județul Brăila. Investiția a fost susținută de fonduri proprii ale Electrocentrale Grup S.A.. (Fig.43, Fig.44)

Centrala se întinde pe o suprafață de 39.365 mp, iar costul proiectului a fost de 10.999.584 lei (2.445.000 euro), deci cost specific de 1.419 mii euro / MW. (www.jurnaluldeafaceri.ro/)

Fig 43: PUZ în vederea “Construire Centrală Fotovoltaică de 1,7MW” în comuna Chiscani, Brăila.

Sursă date: https://deurbanism.ro/2014/07/24/puz-centrala-fotovoltaica-chiscani-br-2014/

Fig 44: PUZ în vederea “Construire Centrală Fotovoltaică de 1,7MW” în comuna Chiscani, Brăila.

Sursă date: https://deurbanism.ro/2014/07/24/puz-centrala-fotovoltaica-chiscani-br-2014/

TURISMUL

Lacul Sărat

Localitatea Lacu Sărat este des vizitată de persoanele care doresc să își trateze diverse afecțiuni dermatologice, postraumatice sau chiar endocrine în lacul tip resursă naturală. Tot aici există și mânăstirea Lacu Sărat, situată în localitatea cu același nume, este o construcție în întregime din lemn, amplasată într-un cadru natural atractiv. (Fig.47).

Lacul este împărțit în 2 bazine:

Bazinul I, aproape circular (cu diametru de 1 km), este cel unde s-a dezvoltat stațiunea turistică cu profil balnear, ”Lacul Sărat. (Fig.45)

Bazinul II este mai întins și are o lungime de 2 km, lățimea fiind de 0,5 km. Nu este valorificat prin turism.

Lacul prezintă o salinitate crescută, iar pe fundul său există nămol cu proprietăți terapeutice.

Fig 45: Bazinul I- Lacul Sărat, Chișcani

Sursă: Google Earth, PUG-2015

Primele stabilimente au fost construite în 1875, Alexandru Vlahuță descriindu-le în lucrarea ”România pitorească”. (Fig.46). Există o legendă cum că, în 1400, Vlad Țepeș trimitea ostații și caii răniți la acest lac pentru a se vindeca.

Fig 46: Vedere din localitatea Lacul Sărat

Sursă: PUG-2015

Fig 47: Mânăstirea din localitatea Lacul Sărat

Sursă: https://locuridinromania.ro/judetul-braila/comuna-chiscani/manastirea-lacu-sarat.html

Fluviul Dunărea

Fluviul Dunărea dispune de un potențial de mare valoare turistică, constituit din luciul de apă, fondul piscicol al apei, ostroavele și insulele formate de brațele desprinse de Dunăre, fondul forestier și fauna terestră, precum și potențialul navigabil în scop turistic.

Brațul Vârciu, desprins din Dunărea Veche, delimitează împreună cu Brațul Cremenea, Balta Mică a Brăilei, declarat teritoriu cu regim protectiv, sub numele de ”Parcul Natural Balta Mică a Brăilei”. Acest parc a fost declarat sit RAMSAR în anul 2001 și deține pe o suprafață de 245 de m² diverse ecosisteme acvatice, terestre și mixte, în regim liber de inundație. Prin planul de management al parcului au fost stabilite modalitățile și nivelul optim de valorificare prin turism a resurselor naturale.

UNITĂȚI DE CAZARE CLASIFICATE 2018

Sursă:http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/

Structura turistică de cazare pe destinații turistice și categorii de comfort ( 2018)

Sursă: http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/

Numărul de turiști și numărul de înnoptări în structurile de primire turistică (2017)

Sursă: Institutul Național de Statistică, Tempo Online

Cap.X. EUROREGIUNEA ”DUNĂREA DE JOS”

14 august 1998 este data la care a fost creat ”Acordul de Constituire” al acestei regiuni. A fost semnat la sediul Consiliului Județean Galați, iar primul președinte a fost Răsvan Angheluță. Încă din cele mai vechi timpuri, partea hidrografică Dunăre-Siret-Prut a fost considerată o importantă axă a transporturilor fluviatile. În prezent, această conexiune este asigurată numai de transporturi feroviare pe ruta Galați-Giurgulești-Reni și rutiere Oancea-Cahul.

Euroregiunea ”Dunărea de jos” unește 3 teritorii administrative : Odessa, Cahul-Cantemir și Galați – Brăila – Tulcea (Fig-48) și este activă din punct de vedere transfrontalier și atrage diverse fonduri europene, destinate dezvoltării economice și socio-culturale, precum și creșterii mobilității populației. Atragerea investițiilor și utilizarea resurselor financiare este un alt obiectiv al Euroregiunii.

Fig. 48: Euroregiunea ”Dunărea de jos” / Sursă:https://www.researchgate.net/figure/Figura-6-Zona-metropolitana-Galati-Braila-Propunere_fig6_282245684

Legendă: 1. Teritorii intravilane, 2. Teritorii administrative urbane, 3. Teritorii administrative rurale, 4. Porturi, 5.Aeroport, 6. Direcții de extinede a fondului construit, 7. Nuclee de polarizare locală, 8. Așezări polarizate, 9.Frontieră, 10. Limite administrative, 10. Dunărea.

Zona metropolitană GALAȚI – BRĂILA – TULCEA

”O zonă metropolitană poate fi definită ca fiind rezultatul cooperării dintre o zonă centrală care conține un nucleu mare de populație (orașe de minim 100.000 de oameni conform UNICEF) și comunitățile adiacente care au un grad mare de integrare a legăturilor economice și sociale cu acel centru.” (”Regiunile Metropolitane – O soluție pentru dezvoltarea României”-Cosmin Jărdianu)

Un număr de opt organizații din județele Brăila și Galați au semnat un protocol ce prevede crearea unei zone metropolitane între cele două regiuni. Centrul administrativ va fi orașul Galați și va avea în subordine toate localitățile de pe teritoriile celor două județe. Această regiune ar deveni o asociație de cooperare intercomunală, în care orașele își extind limitele administrative, iar zonele rurale și-ar consolida bugetele și și-ar putea mări numărul locuitorilor.

Zona metropolitană s-ar întinde pe faleza Dunării, ar deține un aeroport și podul construit în dreptul orașului Galați. Aceste elemente ar defini o creștere a economiei macroregiunii, podul asigurând legătura dintre Moldova și Dobrogea, și mai departe spre Asia Mică. (Fig. 49)

Regiunea va conține 12 unități administrative (orașe și comune) și 560.000 de locuitori, peste 90% în mediul urban.

Fluviul Dunărea reprezintă punctul central în vederea dezvoltării Zonei Metropolitane. De-a lungul timpului, Dunărea a influențat dezvoltarea economiei, deoarece pe tot parcursul său au fost instalate hidrocentrale, termocentrale, complexe siderurgice, precum și o centrală atomo-electrică la Cernavodă.

Datorită localizării sale în proximitatea municipiului Brăila, comuna Chișcani va beneficia de o atenție sporită, mai ales dacă ne gândim la refacerea zonei industriale. Fondurile europene vor fi mult mai ușor de accesat, dezvoltarea comunei devenind mult mai rapidă.

De asemenea, din cauza fenomenului de creștere a populației și implicit de creștere a dimensiunilor așezărilor umane, populația începe să migreze destul de vizibil, iar localitățile își schimbă granițele.

Comuna Chișcani este în prezent legată de dezvoltarea orașului Brăila, datorită industriei care a fost construită aici în anii 1970-1980 și distanței reduse dintre cele două. Crearea proiectului ar avea ca rezultat dezvoltarea concomitentă a tuturor așezărilor cuprinse de această zonă metropolitană.

Fig. 49: Un scenariu privind organziarea Zonei metropolitane-schemă asupra orașului Brăila. A se observa o parte din comuna Chișcani, indicată cu săgeata neagră.

Sursă: http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?p=136798989

Cap. XI. CONCLUZII

Comuna Chișcani, situată în proximitatea orașului de reședință a județului Brăila, pe malul brațului stăng al Dunării, separată prin acesta de Balta mică a Brăilei, reprezintă o comună bine dezvoltată, un exemplu pentru mediul rural din România.

Din punct de vedere geomorfologic, solurile sunt fertile pentru agricultura din comună, iar clima influențează sezonul recoltelor. Conform datelor furnizate în această lucrare, comuna Chișcani are un potențial agricol rodicat, datorită surselor de apă ( Fluviul Dunărea, râul Călmățui).

Clima temperat-continentală, cu influențe aride și specifică stepei influențează și turismul, stațiunea ”Lacul Sărat” primind cei mai mulți turiști în sezonul cald.

Vegetația se îmbină cu fauna, concentrând specii rare, cum ar fi lopătarul, stârcul roșu, acestea devenind puncte de atracție pentru cercetători sau pasionați de fotografii.

Populația comunei Chișcani este diversă, atât din punct de vedere al vărstelor, cât și a etniilor și religiilor. Natalitatea redusă în ultimii ani nu este atât de evidentă, deoarece sporul natural este completat de migrările cu stabilire de domiciliu în localitate.

Din punct de vedere al resurselor de muncă și conform piramidei vârstelor, comuna dispune de o forță de muncă crescută, însă datorită localizării în apropierea orașului Brăila, multi locuitori ai comunei fac naveta pentru a munci în oraș.

Economia comunei Chișcani trebuie să se axeze pe dezvoltarea agriculturii ecologice, atât de esențială în zilele noastre, cât și pe dezvoltarea unei industrii nepoluante ( exemplu Parcul fotovoltaic cu centrala aferentă). Se pot crea noi locuri de muncă prin extinderea transporturilor și prin dezvoltarea infrastructurii, deci putem vorbi de un rezultat care să sublinieze o micșorare a migrării populației din localitatea studiată.

Potențialul turistic este ridicat, stațiunea balneo-climaterică Lacul Sărat este un punct de atracție care nu trebuie ignorat, deoarece turismul se poate evidenția prin această zonă și prin Balta Mică a Brăilei, cu popina Blasova și aria protejată cu diverse specii pe cale de dispariție.

În ultimii ani s-a observat o pondere ridicată a locurilor de cazare pentru turiști, precum și o creștere a numărului de nopți de cazare. Această ramură a economiei se poate dezvolta foarte frumnos, aducând fonduri suplimentare la bugetul local.

Includerea comunei Chișcani în Zona Metropolitană Galați-Brăila-Tulcea subliniază oportunitatea dezvoltării mult mai rapide, atragerea fondurilor europene pentru refacerea zonelor industriale dezafectate, și, nu în ultimul rând, este urmărită atragerea de investitori în diverse domenii.

În lucrarea de licență ”Studiu de geografie rurală: Comuna Chișcani, Județul Brăila” au fost studiate date statistice care demonstrează nevoia de amenajare si dezvoltare a unor zone care să atragă populația, să motiveze șomerii să își caute locuri stabile de muncă. Totodată, elevii au nevoie de un spațiu unde să se recreeze, de aceea este necesară amenajarea unor spații verzi, a unor zone de agrement, care să satisfacă nevoile școlarilor și nu numai.

De asemenea, microîntreprinderile sunt necesare într-o astfel de zonă, deoarece se susține economia locală. Dezvoltarea infrastructurii rutiere, ferate și fluviatile poate genera fonduri suplimentare pentru dezvoltarea comunei și pentru a o evidenția față de alte comune din județul Brăila.

Acestea fiind spuse, comuna Chișcani este eligibilă pentru crearea unui spațiu între granițele ei care să deservească locuitorii, să le mărească speranța de viață și nivelul de trai.

BIBLIOGRAFIE

Făgăraș Marius, Gomoiu Marian, Jianu Loreley, Skolka Marius, Anastasiu Paulina, Cogălniceanu Dan, 2008, Strategia privind conservarea biodiversității costiere a Dobrogei, Editura EX PONTO, Constanța

Făgăraș Marius, Skolka Marius, Paraschiv Gabriela, 2005, Biodiversitatea Dobrogei, Ovidius University Press, Constanța

Geografia României, vol. I, Ed. Academiei, București 1983

Geografia României, vol. V, Ed. Academiei, București 2015

http://www.cdpress.ro/pageflip/TERRA_SGR_2017/index.html#p=66

http://www.geomorphologyonline.com/node/85

http://www.valinst.ro/ro/lucrari/82-lucrari-de-referinta/insula-mare-a-brailei-jud-braila

http://statistici.insse.ro

http://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/viewFile/498/495

http://www.prefecturabraila.ro/comisii_si_comitete/colegiu_prefectural/2012/sept/INFORMARE%20rezultate%20preliminare%20RPL%202011.pdf

http://www.portal-braila.ro/dm/portal.nsf/0/5324F06EF4E93987C22580DF004B14E3/$FILE/vol2%20c6.pdf

http://primariachiscani.ro/urbanism

https://www.researchgate.net/publication/282245684_DEZVOLTARE_REGIONALA_SI_COOPERARE_TRANSFRINTALIERA_IN_BAZINUL_INFERIOR_AL_DUNARII_STUDIU_DE_CAZ_ZONA_DE_CONVERGENTA_HIDROGRAFICA_DUNARE-SIRET-PRUT?_sg=KWvSftIwVBWR5GyHqMm6OehL8PA3MAAHx6T9SwAq2Lezn8JwS72ML5ASHYrA8tjoJssm7trRww

Sitografie:

www.maps.google.com

www.wikipedia.com

www.scribd.com

www.primariachiscani.ro