Salina Ocnele mari. Potențial și valorificare turistică [302054]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrumător științific:

Conf.dr. Demeter Traian

Absolvent: [anonimizat]

2019

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul: Geografie

Programul de studii: Geografie

Salina Ocnele mari. Potențial și valorificare turistică

Îndrumător științific:

Conf.dr. Demeter Traian

Absolvent: [anonimizat]

2019

1. Introducere

1.1. Tema lucrării și motivația aceșteia

Orașul Ocnele Mari este a 1348 – a [anonimizat] 3509 locuitori (INS, 1 iulie 2018). Lucrarea de față își propune să analizeze în principal Salina Ocnele Mari din punct de vedere turistic.

Acest studiu se va baza în principal pe analiza potențialul turistic și valorificarea acestuia prin realizarea de grafice care să exprime anumiti parametrii caracteristici zonei de interes. [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] a societății. Salina în fond este o [anonimizat] a [anonimizat]. Totuși sarea (care a fost denumită și aur alb), de-a [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat], dar totodata, a fost folosită chiar ca o monedă de schimb în zona continetului Afican (până francezii au introdus banii de hârtie). Acesta este utilizată și în hrana animanelor. [anonimizat].

În data de 30 iunie 2015, fostul traseu turistic de la Salina Ocnele Mari a [anonimizat], de patru ori mai mare decât cel din înaite.

1.2. [anonimizat], [anonimizat]. Orașul se dezvoltă între paralele 45° 07' 15" lat. N și 45° 04' 20"lat.N și între meridianele 25°03'59" long.E și 25°00'18"long.E. Așezarea orașului a influențat dezvoltarea acestuia, a [anonimizat], cea comercială și cea culturală. [anonimizat] 26.2 km2.

1.3. Caracteristici geografice

1.3.1. Relief

Orașul Ocnele Mari este poziționat într-o depreșiune, la o altitudine de aproximativ 320 fiind mărginită de dealuri cu valori altitudinale de 600 m ș 400 m (zona de contact dintre terasele de pe dreapta văii Oltului cu Subcarpații Vâlcii)

[anonimizat] 600 m grosime, fiind principala resursă naturală a acestei zone. Încă din cele mai vheci timpuri sarea a [anonimizat] a localității ("ocnă" reprezenând "mină de sare").

Salina de la Ocnele Mari (deschisă în 2015), are o suprafață de peste 50000 de m2 (conform http://arhiepiscopiaramnicului.ro/obiective-turistice/salina-ocnele-mari) , fiind cea mai mare salina din România. Lungimea galeriilor depășește 13 km. Sarea s-a exploatează și încă se mai exploatează extracție de bulgări, denumite și magle, din salină (mină de sare fiind cunoscută și cu denumirea de ocnă de sare). După anul 1950, apare Uzinei de Sodă Govora, iar prin apariția acestei uzinei se trece și la exploatarea sării prin soluție saturată cu ajutorul sondelor.

Acest sistem a condus în ultimii ani la prăbușirea unor caverne subterane create prin exploatare sării în soluție saturată (saramură) pe o suprafață de aproximativ 50 ha, iar acest fapt a produs probleme de factură socială, dar bineînțeles și ecologică.

1.3.2. Geologie

Din punct de vedere geologic regăsim o mare varietate de formațiuni geologice, chair daca este un spațiu destul de restrâns în ansamblu. Principala formațiune geologică care ne interesează și face obiectul studiul este sarea.

Materialul cartografic de mai sus prezintă structurile geologice, prezente în spațiul orașului Ocnele Mari din Neogen și Cuaternar, în special nișipuri, pietrișuri, gipșuri marne, argile, dar și diapire de sare acoperite

1.3.3. Solurile

Din punct de vedere al componete pedologice în spațiul geografic al municipiului Ocnele Mari identificăm mai multe clase și tipuri de sol. Clasele de sol care sunt prezente în acest spațiu sunt: Cambisolurile în zona de sud, a municipiului, Cernisoluri în zona de sud a municipiului și zona de vest, Protisolurile pe care le regăsim în zona Pârâul Sărat, acestă clasă având o traiectorie asemănatoare cu cea a râului și la sud de Salina Ocnele Mari, Luvisolurile, pe care le regăsim la preponderent în partea de nord orașului Ocnele Mari, iar în final, iar în final Pelisolurile, prezente în partea de sud-est a Salinei Ocnele Mari.

Asadar, din pucnte de vedere pedologic, orașul Ocnele mari prezintă o varietate însemnată de structuri pedologice, de cinci clase de sol și pâna la opt tipuri deifeite de soluri.

1.3.4. Populația

Populația orașului Ocnele Mari este de 3509 de locuitori în anul 2018 (1 iulie 2018, INS), fiind o aseara de tip mică din punct de vedere al locuitorilor pentru spațiul românesc.

Evoluția numărului de locuitori a fost una care a variat între aproximativ 3560 și 3420 de locuitori pentru perioada 1992-2018.

După cum putem observa în graficul de mai sus este prezentată evoluția numărului de locuitori pentru orașul Ocnele Mari pentru o perioadă de 26 de ani, unde se distinge o primă perioadă clară de scădare, iar mai apoi perioade de cresteri alternate cu perioade de scăderi.

În perioada 1992-2001, putem observa o tentință clără de scădere a populației ( în afără de perioada 1994-1995, unde se înregistrează o ușoară creștere), în anul 1992 populația fiind de 3547 de locuitori, iar în anul 2001 fiind de 3422 locuitori. În perioada imediat următoare, mai exact 2001-2002 se înregistrează o crestere de la 3422 locuitori la 3485 locuitori.Perioada 2002-2005 este caracterizată de o scădere de la 3485 locuitori la 3424 locuitori. După acestă periodă urmează un moment de crestere a populației în intervalul 2005-2013 populația orașului ajung de la 3424 locuitori la 3354 locuitori (în acest interval de opt ani se înregistrează două momente de ușoară scădere și anume 2008-2009 și 2011-2012). Perioada 2013-1016 este caracteriztă de o scădere a populației acesta ajungând de la 3554 la 3499 locuitori. Apoi în anul 2017 se înregistrează o populație de 3512 locuitori, pentru ca în anul 2018 sunt 3509 locuitori. Punctul maxim al populației a fost atins în anul 2013 fiind de 3554 locuitori, iar cel minim în 2001, un număr de 3422 locuitori.

2. Potențialul turistic

2.1. Potențialul turistic natural

Turismul, în sine, reprezintă o călătorie, ce are drept scop destinderea, odihna și refacerea acesta fiind făcut de plăcere. În fond turismul este de mai multe feluri, precum turismul montan, tursim litoral (acestea fiind pricipalele tiprui de turism întalnite), turism cultural, turism balnear, turism religios, turism sportiv, agroturism și alte tipuri de turism în functie de interes sau necesitate.

Potențialul turistic reprezintă acele elementele de mediu sau elemente antropice care pot fi organizate pentru a atrage vizitatori, asadar potențialul se refera la un loc care are condițiile necesare pentru a fi exploatate în vederea turismului.

Salina de la Ocnele Mari, este una dintre cele mai vechi exploatări de sare din România, se află la o distanță mică 10 km față municipiul Râmnicu Vâlcea. În anul 1912, localitatea Ocnele Mari începe să fie amenajată ca stațiune balneară și totodată și turistică. Acestă zonă este vizită în fiecare an, de un număr însemnat de turiști, pentru numeroasele atracții turistice precum, strandurile cu apă sărată, pentru aerul salin sau pentru nămolul sapropelic. Salina Ocnele Mari, a fost amenajată ca punct turistic în anul 2009 și în anul 2015, acestea fiind renumită pentru calitatea aerului si propietățiile sale, acesta fiind aer salin. Salina deschisă în 2015 are zona care poate fi vizitată la o adâncime de circa 100 m, salina având o înaltime de 70 m și cu o temperatura în interiorul salinei cuprinsă între 12-15oC. Acesta reprezentând una dintre cele mai importante atracții turistice din județul Vâlcea.

2.1.1. Potențialul turistic geologic

Acest subcapitol, reprezintă, în esență cea mai importantă parte a acestei lucrări, deoarece salina de la Oncele Mari valorifică, în primul rând, potențialul turistic, din puncte de vedere geologic, prin prisma faptului că sarea (numită și “aur alb” ) este una dintre cele mai căutate resurse de catre intreaga omenire.

Formațiunile sedimentare de sare din zona Ocnele Mari datează din perioada Paleogen-Cuaternar. Sedimentarea a început în perioada Paleogenului, dar acesta nu a fost un proces continuu, astfel se remarcă diverse discontinuități.

Paleogenul este caracterizat de catre diferite depozite eocene, dar și oligocene care se regăsesc în partea de nord a regiunii și merg către sud unde se scufundă sub o cuvertură de formațiuni neogene.

Eocenul s-a dezvoltat în regiunea de nord peste Cretacicul superior, regăsim conglomerate torentiale care sunt alcătuite din formațiuni de cristalin, greșii, amfibolite, calcare și granite

Oligocenul este dispus transgresiv peste eocen și continuă la sud.

Depozitele au diferite variații de facies lagunar și anume: conglomeratele spre est trec la gresii masive dispuse în bancuri, cu intercalatii de marne cenusii. Partea superioara a seriei oligocene este formată din marne negricioase, care au treceri la alternanta de marne si tufuri.

Neogenul este prezent în zonă prin depozite miocene – etajele: Acvitanian, Burdigalian, Helvetian, Badenian si Sarmatian. Badenianul are o largă raspândire în zonă, fiind asezat în transgresiune de sedimentare deasupra helvetianului. Formațiunile de sare, prezente pentru acest etaj cuprinde mai multe zone unde acest depozit se regăseste

Din punct de vedere al statigrafiei, zăcământul cuprinde mai multe formațiuni litologice:

în alcătuirea zăcământului se găsesc depozite formate din argile galbui, majoritar marne fin nisipoase, bine compactate, fiind întalnit și cu oglinzi de fricțiune, iar în proximitate dintre contactul cu sarea chiar și cuiburi. În zona în care s-a dezvoltat sarmațianul există o succesiune a depozitelor din cuprinsul zăcămantului care începe ușor cu depozite de nisipuri argiloase, argile fin nisipoase, micafere cu pelicule albe și intercalatii de nisipuri cenusii.

Continuă cu depozitele badenianului care se regăsesc deasupra sării, formate majoritar din marne cenusii, compacte și în apropiere de contactul cu masivul de sare apar de regulă marne negricioase cu cuiburi de anhidrit. Marnele au în anumite cazuri aspect tectonizat.

Depozitele din perioada badeniană din partea superioară a zăcământului se dezvoltă la suprafața terestră în lungul soselei Ocnele Mari Ocnța Lunca și a Pârâului Sărat, avand o grosime care este cuprinsă între 50 – 150 m.

În partea de nord a fâsiei de depozite badeniene, în mod special, iar în partea de sud mai putin, se dezvoltă depozite sarmațiene care impreuna cu cele badeniene formeaza cuprinsul zăcământului, ce are o grosime cuprinsă între 700-800 m.

Sarea se găseste sub forma unor alternante de benzi centimetrice de sare alba si sare cenusie inchisa, acesta este impurificată cu mici pelicule și cuiburi de ordinul subcetimetrilor si centimetrilor de marne de culoare negricoasă cu miros de hidrocarburi și de anhidrit alb-albastrui.

Spre partea de jos, partea inferiaoră a zăcământului se găsesc frecvent un banc de sare de culoare negricioasă ce are grosimi de 0-25m cu foarte multe cuiburi de anhidrit. Aceast tip de sare reprezintă un orizont care este luat ca punct reper în timpul exploatarii. Dupa nivelul acesta cu sare gemă de culoare negricioasă urmeaza un nou nivel, dar cu sare alba sau de culoare cenusie – albicioasă macrocristalină, care este mai putin compactă și are grosimi cuprinse între 5-10m.

Depozitele din culcusul zăcământului sunt alcătuite din marne cenusii, care sunt compacte, bine stratificate, ce au pelicule de nisip pe planele de stratificație.

În partea inferioară a zăcământului de sare, în mod obisnuit, sunt regăsite interstrati­ficate o serie de lentile de steril care au grosimi de 0,10-20m formate din marne negre, de obicei micafere, compacte la care este asocit uneori un anhidrit și reprezintă 8-9 % din totalul de grosime a sării. Se remarcă aspectul că în partea estică a zăcământului nu s-au găsit sau întâlnit intercalații sterile.

Zăcământul de sare din zona Ocnelor Mari, județul Vâlcea are forma unei lentile care este alungită pe directie cardinală E-V și măsoară în acest sens 7,5 km, iar către direcția cardinală N-S 3,5 km, și prezintă o zonă de ridicare axiala în preajma Ocnitei, cu înclinări spre partea nordică.

În cuprinsul zăcământului se regăsesc depozitele formate din argile gălbui, majoritar fiind marne fin nisipoase, care sunt bine compacte, uneori prezintă oglinzi de fricțiune, iar în proximitatea contactului cu sarea și cuiburi de anhidrit.

Grosimea depozitelor din cuprins alternează între 20 – 50 m în zona de sud și până la 700-800 m în partea de nord, odata cu afundarea zăcământului. Grosimea zăcământului de sare este variabilă și poate ajunge până la laminari în partea de nord si sud a zoeni, grosimea maxima poate să atingă 450 m în partea centrală a lentilei.

Sarea din zăcământ are o structură de tip macrogranular ce are cristale bine dezvoltate, ce are o culoare albă cenusie sau negricioasă, în functie și de aportul impurităților terigene. Bancurile de sare alba se intercalează cu cele de sare ce au o culoare mai închisă, iar în partea inferioara a zăcămantului apare des un banc de sare de culoare neagră ce are grosimi cuprinse între 5-30 m, care este impurificată cu anhidrit, având o duritate și are o compactate mai mare față de restul sarii din zacamant.

Din cauza alternativelor schimări, ale condițiilor de sedimentare, sarea din zacamantul Ocnele Mari se regăeste în forma unor alternante de bancuri care se prezintă de ordinul centimetrilor de sare gema alba si sare cenusiu închisă, uneori chiar si de culoare negricioasă, fiind contaminate de către pelicule si cuiburi care sunt subcentimetrice si centimetrice de marne negricioase cu miros de hidrocarburi. Aceste zone de intercalare sunt de obicei în partea inferioara a zacamantului de sare, dar uneori ele pot aparea sî-n partea superioara a lentilei de sare, acestea totuși având o dezvoltare mai slabă.

Depozitele din zona de apăpost a zăcământului de sare sunt alcătuite din marne cenusii compacte, stratificate, ce au în componeță pelicule de nisip pe plane de stratificatie, uneori de culoare cenuse-verzue.

Pe directie cardinală, zacamantul de sare prezintă o pozitie aproape orizontala, ce are ușoare ondulari de strat.

Zăcămintele de sare din zona orașului și din oraș Ocnele Mari sunt cantonate în partea nordic al anticlinalului Ocnele Mari-Govora.

Zăcământul este asezat în flancuri în zona de vest de falia Teiusului , în partea nordică de falia Stoenesti si in partea sudică de falia Bisericii. Partea nordică față de falia Bisericii în care se regăseste zăcământul de sare, constituie zona cea mai ridicat față de cel din sud.

Pe directia cardinală de sud-nord zăcământul se găseste o înălțare în zona pârâului Sărat și a drumului Ocnele Mari-Ocnita-Lunca, coborand spre partea de nord cu înclinari de 10 la 40 grade de declivitate

În partea sudică regăsim zone de înclinare care sunt mult mai mici cuprinse între 5-10 grade de declivitate și acestea continuă spre sud înălțarea axiala, sub forma unei boltiri largi.

În interiorul masivului se fac simțite prezenta unor fenomene de microtectonica, ceea ce demonstrează existentă unor miscari de tip tectonic care sunt de mica anvergură care au condus la framantari zona de interior a zăcământului de sare

Anticlinalul ce are o dezvoltare regionala pe direcția Govora-Ocnele Mari și anume zona de est a acestuia, este faliată în partea de nord de falia Bisericii, la nord de acestea se dezvoltă zăcământul de sare, falie interceptata ce are o galerie de cercetare în zona estică a zăcământului de sare.

Aceste fenomene de microtectonică care s-au produs anterior punerii în loc a zăcământului se observă în tectonica lentilei de sare prin prezenta unui ansamblu de microfalii in zona de est, vest, dar si în zona de centru.

Toate acestă evoluție a condus la geologia de astazi a zonei. Din acestă evoluție factorul antrpoic doreste valorificarea acestei în mai multe scopuri deoarece prezintă un imens potențial economic, pentru industire, turism și alte domenii de activitate.

2.1.2. Potențialul turistic hidrologic

Prin orașul Ocnele Mari curge Pârâul Sărat, un organism hidrografic care se varsă în Râul Olt. Acesta este un organism hidrografic de mici dimensiuni care strabate orașul și cu o lungime de putin peste 11 km. Acesta izvoraste din zona Dealului Govara și se varsa în Râul Olt, în apropiere de localitatea Râmnicu-Vâlcea.

Lacuri sărate, au luat nastere din fostele exploatări de sare în care, cu timpul s-a acumulat cantități de apă. Prezente la Ocnele Mari și Ocnița sunt folosite, îndeosebi pentru tratarea diferitelor boli pentru sistemul osos, sitemul muscular, sistemul respiratoriu. În afara de aceste lacurilor, au fost renovate în proximitatea acestora piscine cu apă salmastră, și locuri de terapie, ceea ce face din orașul Ocnele Mari o stațiune balneo-climaterică sezonieră. Ocnele Mari prezintă o bază de agrement care este alcătuită din trei ștranduri cu apă sărată, dintre care un strand este distinat copiilor. Apa din bazine stradelor este schimbată în fiecare zi, pentru că recomandarea este pentru ca o cură să cuprindă minim 12 băi. Ștrandul din orașul Ocnele Mari mai poartă numele și de ștradul fără fund, acesta având o adâncime foarte mare, iar apa este schimbatăîn fiecare, iar acestă izvorăște din zonele de adânc. La doar câțiva kilometrii distanță față de acest ștrand de la Ocnele Mari, turiștii se pot recreea și la baza de agrement de la Ocnița. Aici, fiind încă trei bazine cu apă sărată și un bazin cu nămol.

Asadar, orașul Ocnele Mari prezintă atât un potențial geologic, dar și hidrografic, ambele stând sub semnul sării, deoarece, geologia este formată preponderent din nisipuri, pietișuri, argine dar și diapire pe sare, iar aceste lacuri sunt cu apă salmastră. Acestă resursă și anume sarea își face simțită prezența și în toponimia locului, deoarece numele orașului este Ocnele Mari, iar ocna este un termen folosit pentru a determina salina, dar și hidrografic deoarece Pârâul Sărat este în componeța sa cuvântul “Sărat” care nu poate fi decât o simplă legătură logică cu principla resursă regăsită pentru acest spațiu geografic.

3. Valorificarea potențialului turistic

3.1. Valorificarea potențialul turistic

Turismul s-a schimbat odată cu trecerea timpului, dintr-o banală ramură a economiei puțin utilizate în perioada sa început, într-un elemente foarte semificativ ce stă sub semnul dezvoltării socile și economice pentru anumite zone, teritorii din ziua de astăzi, care sunt dependente de acesta. Asadar, există zone care prezintă potențial turistic și zone care au potențial turistic, dar acesta trebuie sa fie valorificat. Pentru a fi valorificat un teritoriu, un obicetiv, care prezintă potențial turistic acestuia trebuie sa îi fie făcută “publicitate”, mai exact trebuie scoase la suprafață punctele forte ale obiectivului de interes.

Orașul Ocnele Mari prezintă un potențial turistic însemnat datorat, în principal salinei, deoarece acest tip de exploatare minieră reprezintă o “altă lume”. În cadrul acestei saline sunt diferite activități de agrement, în pricipal activități balneo-climaterice pentru terapie prin factori naturali. Salina, în sine, este o zona de bioclimă ( un factor de tip natural care este dependent de condițiile locale ale reliefului, altitudine, parametrii ai climei și ai vegetației, toate acestea fiind definite de sumă caracteristicilor tuturor elementelor ce aparțin de clima unei zonei, care influențează organismul omului), care este un factor determinant în cadrul tratementului balnear. Pe lângă funcția de terapie, în cadrul salinei se regăsesc diferite zone de relaxare precum un teren de fotbal, locuri amenajate pentru tenis de masă, baschet, jocuri de biliard, dar și un muzeu, chair și o mică biserică. Toate aceste amenajari și construcții au scopul de a valorifica potențialul turistic al salinei. Pe lângă atracțiile din cadrul salinei, pentru a fructifica acest potențial trebuie să existe unități de cazare, zone de alimentație și căi de acces catre acesta.

3.1.1. Infrastuctura turistică – unități de cazare

Infrastuctura turistică este cea care se referă la structurile de primire multiplă/colectivă a călătorilor/turistilor prin camere sau spații, pentru innoptări, în diferite hoteluri, moteluri, pensiuni, cabane. Pe lângă scopul înnoptării turistilor în aceste construcții, acestea mai au și alte scopuri reprezentate de diferite servicii precum masaj, sedințe de aerosoli.

În Ocnele Mari sunt cele mai puține unități de cazare, doar pensiuni construite în ultimul deceniu, ca o necesitate pentru numărul de turiști care vizitează salina Ocnele Mari și implicit ștrandurile cu apă sărată. Sunt pensiuni ce au în dotare mobilier modern, bucătării, servicii spa, wireless, grădini de vară.

Dacă raportam numărul spațiilor de cazare din orașul Ocnele Mari, cu alte stațiuni din zonă vom observa o diferență clară, deoarece acest oraș prezintă cel mai mic număr de astefl de spații.

După cum putem observa în graficul de mai sunt, în zona Călimănești-Căciulata, sunt cele mai multe unități de cazare, din acestă cu un număr total de 44 de unități de cazare, apoi stațiunea Băile Olănești cu un număr de 41 de unități de cazare. În orașul Ocnele Mari sunt doar 5 unități de cazare (hoteluri, pensiuni), doar ca foarte multă lume din acestă zonă, îsi închiriează apartamentele pentru cazare, iar destui turisti acceptă.

Fiind un oraș destul de mic ca dimenisuni ca și suprafață (puțin peste 20 km2 ), dar și ca populație (puțin peste 3500 locuitori), regăsim foarte putine spații de cazare oficiale, deoarece există diferite site-uri prin care îți poti pune la închiriat locuința pentru un anumit număr de nopți. Pe lângă acest fapt foarte mulți turisti sunt doar în trece în acestă zona fără a face un sejur, deoarece un seruj este indicat pentru persoanele care au anumite probleme de sănătate, dar nu doar.

Toate stațiunile prezentate în grafic, ar putea fi doar vizitate, fără să te bucuri de beneficile acestora, chair și într-o singură zi, de aceea mulți oameni preferă să facă o vizită rapidă în mai multe locuri, decât un sejur într-un anumit loc, motivele fiind bineînțeles multipe, de la situația finaciară, până la timpul de petrecut într-un anumit loc.

După cum putem observa, daca ne raportam la cele cinci stațiuni turistice vâlcene, observăm clar că zona Călimănești-Căciulata, prezint cea mai mare capacitate de cazare a turistilor, fiind mai mare de peste 15 ori față de Ocnele Mari.

După cum putem observa, garficul de mai sus prezintă evoluția numărului de înnoptări, din orașul Ocnele Mari, pentru o perioadă de 16 ani. În anul 2001 acest număr era de 6607 de nopți petrecute de către turisti, pentru un an, în orașul Ocnele Mari. Perioada 2002-2014, s-a confruntat cu o scădere drastică a acestui număr, nefiind mai mare de 2530 de înnoptări pentru nici un an din acestă perioadă. Cel mai mic număr de nopți petrecute de către turisti, este de 815 nopți, fiind înregistrat, în anul 2005, iar cel mai mare număr de înnoptări, pentru acestă perioadă, a fost înregistrat în anul 2008, cu un număr total de 2528 de nopți petrecute în unitățile de cazare ale orașului Ocnele Mari. Acesta perioadă de 12 ani, a fost o perioadă de scădere drastică a numărului de persoane și implicit a durat de sedere în acestă localitate, și bineînțeles a numărului de vizitatori pentru Salina Ocnele Mari.

Dupa perioadă 2002-2014, observam o crestere mare, de la 1233 la 6315 înnoptări, ceea ce înseamna că de la anul 2014 la anul 2015 s-a înregistrat o crestere considerabilă de 5 ori mai mare față de anul precedent. Totodată în anul 2016 continuă cesterea numărului de înnoptări de la 6315 la 8028, ceea ce reprezintă peste 1500 de înnoptări în plus față de anul anterior. Observăm că și pentru anul 2017 se înregistrează o altă crestere de la 8028 la 9233 înnoptări, ceea ce reprezintă peste 1000 de nopți petrecute în unitățile de cazare prezente în oraș, față de anul precedent.

Acestă crestere a fost una explozivă dacă ne uităm la cifre, deoarece perioada 2015-2017 a adus mai multe înoptări decât o perioadă mult mai mare și anume 2002-2014.

Acest fapt se datorează în principal faptului că Salina Ocnele Mari, principala atracție turistică a fost renovată și astfel, turistii au fost foarte interesați să își facă un sejur aici, nu doar să fie o vizită scurtă.

Numărul săptămânal de turisti, este de aproximativ 2000 – 3000 de persoane, iar numărul aproximativ de vizitatori se ridică la aproximativ 130000 de perosoane dintre care aproximativ 10000 aleg să rămână peste noapte în localitatea ocnele mari.

3.1.1. Infrastuctura turistică – alimentație publică

Prin structură de alimentație publică se înțelege orice construcție sau amenajare ce are drept scop servirii turistilor cu mâncare, prajituri sau băuturi

Din păcate, în orașul Ocnele Mari zonele destinate alimentației publice care este pusă la dispoziția turiștilor este reprezentată trei baruri de zi mici, care însă nu se ridică la standardele la care ar trebui și doar două restaurante. Produsele tradiționale se pot găsi doar la pensiunile din zonă, neexistând restaurante cu produce spefice zonei.

3.1.1. Infrastuctura turistică – structuri de agrement

Din puncte de vedere al activitților de agrement, au fost facute investiții însemante în mod constant pentru Salina Ocnele Mari, având drept obiectiv petrecerea, un timp îndelungat, cu efect benefic organismului uman Au fost realizate diferite construcții precum, o biserică, un muzeu, restaurant, magazine de suveniruri, baruri, un teren de fotbal, de baschet, de tenis, masă de biliard, locuri de joacă pentru copii și altele. Anual, numărul de turiști este în plină creștere, determinând astfel o cerere în creștere asupra structurilor de cazare, de alimentație public, dar și de agrement.

Prețurile și programul de vizită diferă în funcție de categoriile de persoane (pentru prețuri) și de sărbatorile sau evenimetele care se produc pe parcursul anului, acestea pot suferite modificări odată cu trece timpului sau fie din cauza diferitelor eveimte ce se pot produce la nivel decizional sau de conducere.

Tabelul de mai sus prezintă prețurile pentru diferite categorii de persoane în funcție de momentul săptămânii, la final de săptămână fiind mai scumpe biletele pentru a vizita Salina Ocnele Mari. Exsită și diferite tipuri de reduceri, pentru elevi, stundeți, pensionari (care se aplică doar în cazul dovedirii acestui fapt), petru grupuri care întâlnesc un anumit număr minim de persoane, dar și abonamente de minim 7 zile consecutiv prin care se pot acorda diferite reduceri.

Reducerile pentru grupuri sunt:

Aceste reduceri de grup vor fi acordate dacă se vă întâlni numărul minim pentru o anume categori, nu vor fi acordate reduceri dacă grupurile sunt mixte (ca de exemplu 7 copii și 8 adulți)

Reducerile pe baza adonamentelor sunt:

Acestea sunt prețurile pentru a vizita salina de la Ocnele Mari, bineînțeles, există câteva condiții pentru a beneficia de reduceri (actul care dovedeste ca esti elev, stundet sau pensionar), nu este permis accesul cu animale de companie, iar accesul copiilor de până în 3 ani se vă face gratuit, accesul copiilor de până în 3 ani se va face pe baza avizului sau recomandării medicului de familie sau pediatrului sau pe propia răspundere a adultului însoțitor.

În ceea ce priveste programul de vizită acestă variază de la zi la zi, la saptămână la saptămână, la lună la lună. În principal el este următorul:

Luni-Vineri 10:00 – 15:00 (ultima intrare se va face la ora 14:00)

Sâmbată – Duminică 10:00 – 17:00 (ultima intrare se va face la ora 16:00)

Programul poate varia, dar în pincipal acesta este programul de vizită a Salinei Ocnele Mari

Există și microbuz care transportă turistii în subteran, iar acesta circulă de regulă la un interval regulat de 30 de minute.

Activitatea de bază într-o salină de acest tip este cea terapeutică. În interiorul salinei sunt inhalați diferiți aerosoli salini cu ajutorul cărora se pot trata afecțiuni de diferite tipuri, dar în special cele de tip respirator. Aerosoli salini au mărimi cuprinse între 0,5 – 0,9 microni, iar acestia se depun pe căile respiratorii, cavitațiile nazale, cavitatea bucală, și faringe. După ce au fost absorbiți acesti aerosoli salini se realizează acțiuniile de dezinfecție, de eliminare a toxinilor, refacerea elasticității membranelor celulelor, fluidizare a mucoaselor și alte efecte benefice.

Există o serie de afecțiuni care pot fi tratate în cadrul Salinei Ocnele Mari precum:

Infecții de tip respirator precum traheo-bronsite, pneumonii, faringite

Astmul bronsic

Bronsita astmatiformă

Rinita cronică

Sinuzita cronică

Bronsiectazie

Nevroza

Amigdalita cronică

Pneumoconoioza

Insuficiența respiratorie

Starea de oboseală cronică

Diverse tipuri de alergii

Acestea sunt cateva din afecțiunile care pot fi tratate în cadul salinei de la Ocnele Mari.

Pe lângă functie terapeutică, în interiorul salinei mai există o serie de activități care pot atrege din punct de vedere turistic.

Bineînțeles pentru a facilita vizata turistilor există o hartă, cu zonele de interes din salină.

După cum putem observa în figura de mai sus, Salina Ocnele Mari este practic un oraș subteran, în care regăsim biserică, restaurant, spații comerciale, cabinet medical, cinematograf, locuri de relaxare, cramă, sala de evenimte.

În interiorul salinei Ocnele Mari, se află o biserică și anume Biserica Sfintei Mucenițe Varvara, acestă biserică fiind sfințită în data de 4 decembrie 2015 de către Arhiepiscopul Râmnicului, acest lăcaș de cult fiind amenajat de către Societatea Națională a Sării, pentru oameni.

.

Este o biserică de mici dimensiuni, dar nu este singura de acest tip din țară un alt exemplu fiind biserica din Salina Târgu Ocna, veche de peste 25 de ani.

În interiorul Salinei Ocnele Mari regăsim și o cramă, o zona cu mese, banci și butoaie, iar prețurile pentru produse sunt chiar foarte bune, ca de exemplu un pahar cu vin fiert costă 3 lei. Acest loc este unul dintre semnele că pentru acestă salină se doreste o popularizare în rândul tuturor oamenilor, pentru a petrece un timp plăcut și a avea o experiență frumoasă.

Mai există și un cinematograf, destinat în special copiilor, deoarece acesta rulează desene animate, iar copii sunt atrași de astfel de conținut. Acesta cinematograf este reprezentat de către un ecran nu foarte mare și cateva scaune.

Alte activități sunt cele de tip sportiv, deoarece în interiorul salinei există terenuri de sport de diferite tipuri, precum de fotbal, bacshet, tenis de câmp, regăsim și mese de biliard, mese pentru tenis de masă.

Prețurile pentru aceste activități sunt rezonabile, ca de exemplu pentru a închiria terenul de fotbal, prețul este de 50 lei/oră, iar pentru a închiria terenul de tenis de câmp, prețul este de 20 lei/ oră, pentru a juca o oră de biliard această activitate costă 22 lei.

Pe lângă aceste activități motrice, în acestă salină regăsim și o zona de karting pentru copii care bineînțeles este un punct de atracție majoră.

După cum putem observa acestă zonă de karting este destinată copiilor.

4. Strategii de dezvoltare

4.1. Tipuri de promovare turistică

Pentru o eficientă promovare a produselor de tip turistic, există o variată gamă de proceduri și metode, care trebuie puse în apliare, pentru a da roade, aceste fiind determinate de obiectivele și marketing-ul firmei bine stabilit. Campania promoțională, are drept obiectiv, afisarea pe piață a produsului turistic, pentru consumatori, ca acestia să privească cu ochii buni acest produs pentru ca sper un pas de viitor, aceștia să-și arate și opinia pozivită sau negativă despre produsul în cauză.

Există mai multe metode și tipuri pentru promovarea produselor de tip turistic:

– presa fie scrisă (reviste, ziare, bloguri pe internet, broșuri, pliante, articole pe internet prin diferite medii de socializare) sau televizată (emisiuni de promovare turistică, documentare, telenciclopedii, stiri), acestă în sine, făcând publicitate zonei de interes.

-publicitatea mai poate fi facută și auditiv, prin intermediul posturilor de radio, foarte eficinete, deoarece, există o masă foarte mare de oameni care ascultă la radio, la muncă, în masină, acasă, în diferite locuri de recreere

-târguri de expoziții care au drept scop expunerea produselor turistice catre clienți și interacțiunea clienților cu cel care promovează produsul

-comunicări publice la diferite evenimte, precum conferințe naționale sau chair internaționale unde se pot expune idei și sugestii

-jocuri de promovare a vânzărilor prin diferite reduceri (copii, elevi, studenți, prensionari și alte categorii), tombole pentru trageri la sorți pentru a beneficia de diferite servicii a prodului turistic

Toate acestea enumerate mai sus, trebuie să fie în legătură, deoarece fiecare dintrele elementele mențioante anterior, prezintă o relație cauză-efect. Ca de exemplu publicitatea, fie ea scrisă, televizată sau la radio, reprezintă metoda cea mai ușoară de răspândire a informației către un număr mare de oameni, a tuturor informațiilor reprezentative și relevante despre produsul de tip turistic.

Cel mai simplu pentru populația este navigarea pe internet, pentru a culege informații. În caz concret, Salina de la Ocnele Mari prezintă un site pe pagina Vâlcea Turistică, care oferă detalii despre Salina, despre atracțiile care se găsesc, despre benefii, tarife în funcție de categoriile de persoane vizitatoare, program de vizită, zone de cazare din orașul Ocnele Mari, dar și din proximitatea acestuia. Totodată acest site prezintă și alte atracții care se găsesc în spațiul vâlcean, deoarece cea mai eficientă soluție este să promovezi întreg spațiul turistic, deoarece populația vizitatoare, va aprecia acest fapt, dar și zona ca având un potențial însemnat, care mai trebuie vizitat încă odată (de cei care deja au vizitat) și neapart văzut de cei care nu au trecut până acum prin acestă zonă.

Figura de mai sus prezintă site Vâlcea Turistică, care este unul din exemplele de strategii de promovare a potențialului turistic în vederea valorificării acestuia. În cadul acestui site găsim diferite informații, de la prețuri la program, zone de agrement pentru Salina Ocnele Mari, dar si pentru alte stațiuni turistice din cadrul spațiului vâlcean.

Acest site a fost făcut cu scopul de a promova județul Vâlcea și totodată stațiunile acestui județ, precum:

Ski Resort Transalpina

Aqua Park Cozia Căciulata

Voineasa

Masivul Cozia

Lacul Vidra

Baile Govora

Baile Olănești

Un mediu foarte popular de promovare în toate domeniile, pentru orice produs, loc, eveniment, în rândul oamenilor sunt reprezentate de către paginiile de sociale, una dintre cele mai cunoascută fiind Facebook.

Pagina de facebook, are un conținut interactiv, adică se pot lasă recenzii ale vizitatorilor despre experiența traită, sugestii, despre ghid, despre modul de promovare, despre beneficii și altele. După cum putem observa în figura de mai sus, pe pagina de facebook este prezentat programul de vizită, adresa și harta cu locația salinei, un număr de telefon, un link de la Societatea Națională a Sării, ce prezintă Ocnele Mari, dar și o diagramă foarte sugestivă despre cele mai aglomerate ore de vizită ale salinei din anumite zile, realizată de facebook pe baza locației telefoanelor mobile ale vizitatorilor. Pe lângă acestea pe astfel de pagini de socializare sunt încarcate și distribuite o mulțime de fotografii.

În ziua de astazi, aproape toate destinațiile turistice au o expunere pe facebook, deoarece reprezintă un mediu foarte vizitat, atât pe calculator cât și pe mobil, ceea ce facilitează informarea oamenilor despre anumite detalii ce pot interveni și pot fi necesare pentru bunul mers al lucrurilor.

Ceea ce atrage cel mai mult acestă aplicație este faptul ca este interactivă și se pot lasa recenzii se pot posta check-in-uri (locația unde te afli, postată pe facebook, pe baza locației) se pot adauga fotografii cu locația și multe alte funcții care majoritatea utilizatorilor le precep a fi foarte folositoare în bunul mers al activității sociale.

Mediul online este unul foarte popular, doar ca și televiziunea are un rol important în promovarea turistică și raspândirea informației catre o masă foarte mare de oameni.

În anul 2015 în data de 6 iunie, televiziunea națională Digi 24 pe filiala Craiova (Oltenia) a realizat un articol și o stire despre salina de la Ocnele Mari, în care prezintă detalii despre amenajarea salinei, numărul de vizitatori, program și zonele de agrement din cadrul acesteia. Tot televiziunea Digi 24 a mai realizat cateva stiri despre salina, atât despre promovarea turistică cât și despre alte evenimte de altă natură, dar și alte televiziuni precum Antena 1, TVR 1, PRO TV.

Asadar putem observa, ca televiziunile au vorbit despre potențialul turistic al salinei de la Ocnele Mari, dar și despre evenimte mai puțin placute care s-au petrecut aici și anume despre autocarul turistic care a luat foc în salina, în anul 2017, dar fară a se produce victime.

Televiziunea oferă un suport video în ceea ce înseamna cunoasterea acestei zone, doar că, în mediul online, datorită platformei YouTube, pot filma și încarca materialele, pe interent pentru promovarea, din nou, în mediul online.

Cu ajutorul acestei platforme se pot realiza diferite videoclipuri, care pot fi editate și încarcate, apoi transmise mai departe catre utilizatori ai platformei YouTube. Acest tip de video se numeste VideoBlogging deoarece cel care a realizat videoclipul îl face în scop personal, nu pentru o televiziune sau altă sursă, pentru aș expune amintirile pe internet și bineînțeles pentru a împartași aceste amintiri cu alți utilizatori. Prin acest conținut se poate promova o zona, deoarece în conținutul videoclipurilor, propietarul își exprimă pareri, oferă detalii despre prețuri, despre activități, despre unitățiile de cazare, zonele de alimentație, dar și altele.

Pe lângă aceste promovări, există și pagini web care oferă doar recenzii și note despre zonele vizitate, unul dintre aceste pagini fiind https://amfostacolo.ro

După cum putem observa acest site ofera note, grad de recomandare și recenzii despre salina de la Ocnele Mari, toate aceste fiind oferite de fosti vizitatori. După cum putem observa media notelor acordate de vizitatori este de 8.94 din 10, o medie foarte bună, iar gradul de recomandare este de 95,65% din 100%, fiind o medie extraordinară.

Pentru că Salina de la Ocnele Mari este una destul de cunoscută în tară avem și parte de oameni care împartăsesc din călătoriile lor, pe diferite site, una efectiv se face un blog cu impreșii despre locurile vizatate, printre care regăsim și salina de Ocnele Mari, din apropierea localității Râmnicu-Vâlcea.

Pe un astfel de site, sunt expuse păreri despre experiența trăită acolo, fotografii cu atracțiile din zonele vizitate, prețuri, program, recomandări și alte astfel de acțiuni. Bineînțeles un astfel de site este unul interactiv și poți comunica fără probleme cu cei care îl dețin sau poți lasa comenatrii prin care îți exprimi parerea și vei primi un răspuns.

Acest subcapitol vrea să scoată la suprafață expunerea și promovarea Salinei Ocnele Mari, pentru ziua de astazi. Din acest subcapitol putem să tragem o concluzie clară și anume că acest loc este destul de bine promovat în mediul online prin intermediul diferitelor pagini de socializare precum facebook, diferite bloguri sau chiar YouTube. Acest fapt este unul îmbucurător, dar dacă privim în ansambul acestă salină se bucură de o prezentă a turistilor mai mare în ultimi ani, datorită reamenajării acesteia, în urma dezastului ecologic, petrecut aici, cauzat de extracția sării, as putea spune necontrolate de către om. Salina a fost reamenajată, iar prin promovarea potențialului turistic, acesta a fost valorificat de către oameni, în diferite scopuri: terapeutice, relaxare, cunoastere, distracție dar și altele. Până ca salina să fi fost renovată acestă nu se bucura de o prezentță asa de numeroasă precum în ziua de azi. Acest fapt demonstrează că cu un minim de responsabilitate, oameni pot fi atrasi dacă există condiții decente.

În ceea ce priveste expunerea la televiziune, acesta a fost facută scurt, dar clar și foarte puctuală prin prezentarea diferitelor stiri la diferite posturi de televiziune. Acest fapt dovedeste totuși o promovarea chiar dacă nu s-a pus accent foarte mare, a fost un concisă și la obict de la fața locului, prezentând și imagini și video-uri cu locul.

Prezentarea s-a facut și de către diferite canale de radio prin spoturi publicitare, ceea este prezentă un lucru bun, deoarece radioul este unul foare ascult în masină sau la locul de muncă, iar acesta are o expunere către mulți oameni.

În ceea ce priveste în presa scrisă pe hârtie, ziar, în domniul turismului acesta este una destul de slabă, asadar Salina Ocnele Mari, nu a avut o promovare foarte ampla în ziar, din când în când a mai fost amintită acestă locație de catre presa vâlceană în mod special și foarte slab de către presa națională.

După cum am putut observa în acest subcapitol am vorbit despre diferitele medii de expune din punct de vedere al promovării turistice cu scopul de a valorifica potențialul turistic al Salinei Ocnele Mari. Câstig de cauză în ceea ce priveste, medii de expunere au fost diferite, dar s-a remarcat o tendință clară pentru folosirea unui anuit mediu.

Mediul online

Televiziune

Presa scirsă

Asadar mediul online a avut cel mai important rol în promovarea turistică a acestei zone. Acest fapt este unul foarte bun, deoarece traiectoria generală de expunere se face în primul rând în cadrul acestui mediu. Foarte mulți oamnei având astazi acces la internet, având smartphone cu date mobile, pot află ușor și rapid diferite informații de interes public, pot afla păreri, recomandări, dar și alte aspecte.

4.2. Perspective de dezvoltare a turismului în județul Vâlcea

Mobilizarea tuturor autorităților locale și a factorilor de decizie și cate totodată sunt responsabili pentru promovarea turismului, va genera dezvoltarea unei comunității locale cu implicații chiar în relansarea economiei locale, în special, dar posibil și la nivelul județului să îsi facă simțită prezenta.

Pentru a dezvoltarea turismului în general în zonele turistice prezentate, respectiv Salina Ocnele Mari, dar și stațiunile din jur, trebuie să fie privite oportunitățile în dezvoltarea turismului, cu implicarea Agenției de Dezvoltare Vâlcea care în prezent derulează două proiecte care vizează valorificarea potențialului turistic din județ.

Proiectul numit simplu "Valorificarea potențialului turistic al județului Vâlcea" este cofinanțat prin Programul de colaborare între Flandra (regiune din nordul-vestul Europei) și România. Până în momentul de față au fost implementate cele două module de pregătirea reprezentanților sectorului public și privat și stadiul de pregătire din Flandra, urmând ca până la sfârșitul anului să fie finalizate ultimele două activități: achiziționarea calculatorului și mobilierului pentru Centrul de Informații Turistice Vâlcea și elaborarea Ghidului celor mai bune practici în domeniul turismului. Acest proiect are drept scop, aducerea la cunostință a potențialului turistic vâlcea, deoarece, fiind la nivel de județ, acesta promovează întregile valori turistice ale județului Vâlcea, prin care, bineînțeles și Salina Ocnele Mari.

Un al doilea proiect care vizează turismul din județ este proiectul "Dezvoltarea turismului montan durabil în zona Obârșia Lotrului" pentru care s-a elaborat fișa de proiect în limba engleză și în limba română. Acest proiect vizează zona montană a județului, asadar nu intră în tema de studiu pentru acestă lucrare, dar este bine de stiut faptul că există proiecte care vor să valofice turismul din județul Vâlcea.

Un fapt foarte important care trebuie tratat ca atare și trebuie înțeles, de ce trebuie valorificat potențialul turistic al oricărui punct turistic este dat de faptul că datorită integrării României în Uniunea Europeană și în contextul edificării unei societăți democratice, deschise, orientată ferm spre economia de piață, se previzionează că peste zece ani veniturile obținute din activitățile turistice să dețină 20% din PIB-ul județului, ceea ce ar fi un lucru extrem de benefic pentru acest județ.

Un aspect particular este reprezentat de către necesitatea de a înțelege că va fi necesar să concepem și să dezvoltăm oferta turistică într-un context influențat de aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce implică integrarea mai multor direcții de acțiune, între care amintim:

dezvoltarea regională;

educația;

cultura și cultele;

Construirea unei piețe turistice de lungă durată, va deveni sau chair a devenit un scop primordial, pentru cei responsabili, datorită faptului că numai pe o astfel de piață se pot genera investiții în sectoarele cele mai promițătoare și profitabile, investiții care vor atrage după ele dezvoltarea întregii zone, vor pune în valoare, vor fi valorificate cu simț de răspundere și vor face cunoscute pe plan local, național și internațional toate punctele de atracției, care sunt regăsite în spațiul geografic al județului Vâlcea.

Turismul printr-o simplă definiție este situat la intersecția dintre majoritatea domeniilor economice și sociale, având o dependență reală față de unele din acestea (industria în general și cea alimentară în special, agricultură, transporturi, servicii publice), impune, dezvoltarea sectorului turistic nu numai ca parte integrantă a planului de dezvoltare socio – economică durabilă a județului, el reprezentând chiar motorul dezvoltării întregii activități economice.

Natura a oferit județul vâlcea o gamă difersivită de forme de relief și de puncte de atracție turistică, iar cu investitii majore în menținerea și modernizarea zonei se poate scoate profit, daca bineînțeles este un proiect bine pus la punct care să aibe cerere, dar și o ofertă convenabilă pentru ambele părți.

În altă ordine de idei, orice proiect din domeniul turismului, care aparține autorităților publice,mediului de afaceri sau al structurilor asociative, îți confirmă trebuința, necesitatea și oportunitatea prin strategia pe care o dezvoltă din punct de vedere turistic la nivel județean. Realizarea și adoptarea strategiei oferă astfel diferite motive de a atrage de finanțări nerambursabile în domeniu, fie din programe financiare de post-aderare, fie din fonduri naționale sau alte oportunități de finanțare.

În context de față, județul prin toate instituțiile publice și private ale sale, este interesat să propună și să realizeze o strategie de dezvoltare economica pe termen mediu și lung prin care să-și pună în valoare toate resursele disponibile cu respectarea cerințelor de păstrare a calității actuale a mediului înconjurător.

Turismul balnear competitiv se practică în stațiuni animate care se integrează în conceptul „orașe termale”.

În planul de acțiuni care privesc turismul balnear din România au fost propuse acțiunile necesare pentru consolidarea sectorului, unele pe termen scurt, altele pe termen lung, pentru a permite consolidarea și susținerea implementării adecvate. Obiectivele Master planului pentru dezvoltarea turismului balnear sunt:

-alegerea unor poziționări de marketing

-identificarea evoluției pieței turismului de sănătate

-clasificarea piețelor țintă

-caracterizarea produselor turistice pe care le oferă România

-alegerea combinațiilor de produse

Chiar dacă s-a demonstrat valoarea punctelor balneare din această regiune, competitivitatea la nivel național și internațional poate fi crescută prin integrarea lor într-un singur circuit regional. În acest sens se poate elabora un catalog integrat pentru tratament sau un serviciu comun de consultanță și rezervări adresat turistului, adaptat unor nevoi individuale specifice, sau s epoate crea un card pentru accesarea diferitelor structuri într-o anumită perioadă și în funcție de tarif de bază.

Idea principală a acestui subcapitol este dată de faptul că pentru a putea dezvolta turismul pentru Salina Ocnele Mari, trebuie să dezvoltăm turismul pentru întreagă zona care include diferite stațiuni turistice, deoarece acestea sunt interdependete, iar acest fapt se poate observa pe baza diferitelor program de promovare turistică, deoarece toate acestea includ un traseu turisti, ci nu doar un singur punct.

Pentru a dezvolt turismul este absolut necesar ca pe lângă marketing să fie realiată o modernizare a infrastucturii rutiere, deoarece, incluv acest fapt ar trage dupa sine u număr tot mai mare de vizitatori.

Pentru a ajunge la Salina Ocnele Mari, exită mai multe căii de acces, iar dintre acestea este drumul național 67 care ne aduce în apropierea locațității Oncle Mari, iar pentru ajunge la salină drumul va fi cel local care se află în grija autorităților locale. Drumul național 67 leagă Drobeta-Turnu-Severin de Râmnicu-Vâlcea, cu trece prin Târgu-Jiu.

Drumul județean 650 este un drum care leagă două părți ale drumul național 67, bineînțeles acesta fiind un drum cu alt regim de viteză.

Figura de mai sus prezintă căile de acces către Salina Ocnele Mari, cu ajutorul platformei google maps.

După cum putem observa și în figura de mai sus aceste doua drumuri, au codiții bune (trebuie reînnoit marcajul rutie, momentul fotografiei iulie 2018), se prizintă decent, dar acesta trebuie întreținut pe tot parcurul anului.

După cum am menționat în acest subcapitol există proiecte care vor să dezvolte turismul în județul Vâlcea, dar pe lângă acest proiecte trebuie să existe și anumite strategii pentru o dezvoltare pe term lung, care pe lângă locurile potrivite, să pregătească și oameni pentru a putea întreține și chiar dezvolta proiectele anterioare.

Cu ceva vreme în urmă a fost gândită Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a județului Vâlcea pentru perioada 2015-2022 care trebuie să urmărească un anumit plan pentru a fi pusă în acțiune, în vederea implementării măsurilor prioritare stabilite pentru fiecare domeniu strategic de dezvoltare în parte. Direcțiile de acțiune și faptele prioritare formează o imagine de ansamblu a cadrului strategic de dezvoltare a județului Vâlcea pentru perioada următoare, oferind informații în ceea ce privește activitățile/operațiunile preconizate, entitățile responsabile și fondurile (sursele de finanțare) necesare.

Cele 5 domenii strategice de dezvoltare pentru perioada 2015-2022 sunt:

Competitivitate economică, cercetare – dezvoltare – inovare;

Resurse umane, educație, sănătate, servicii sociale și administrație;

Infrastructură, dezvoltare urbană și mediu;

Turism, cultură și sport;

Agricultură și dezvoltare rurală.

Sectorul turism aduce o contribuție care este limitată la economia vâlceană. Doar un procte de peste 2,5% din cifra de afaceri generată la nivel de județ de obicei anual, provine din activități de tip hoteluri și restaurante. Un procent de 1,9% din populație este activă în acestor sector, înregistrând o ușoară creștere față de ani precedenți, cu 17 %. Turismul atrage implicit dezvoltarea altor sectoare de interes precum comerțul, serviciile,bdomeniul productiv, mai nou și domeniul informatic, creează locuri de muncă, oferă vizibilitate și expunere în public larg, stimulează dezvoltarea culturii, a meșteșugurilor. Pentru județul Vâlcea, turismul înseamnă valoare adăugată într-un areal care dispune de o varietate de forme de relief, cu potențial înalt de valorificare.

Acest capitol a prezentat pe scurt catevă din proiectele de dezvoltare pentru intreg județul, dar și din stretegiile de dezvoltare ale acestui, iar cea mai clară și importantă idee este faptul că pentru a valorifaca un punct turistic trebuie ca tot circuitul turistic să prezinte interes, așadar de aceea am abordat în acest capitol, prespectivele de dezvoltare turistică pentru județul în ansamblu care să curpindă și salina de la Ocnele Mari. Au existat și există idei pentru dezvoltarea tursimul din județ, ci nu doar, pentru câ în tară mai există o serie de saline care pot face “concurență” oricând acestei saline.

Ca de exemplu Salina de la Turda este considerată un adevărat muzeu al mineritul în sare pentru zona Transilvanei. La fel precum salina Ocnele Mari și aici există locuri pentru terapie, locuri pentru activități de agrement, dar și alteactivități.

În preferințele românilor din punct de vedere al salinelor, Salina Ocnele Mari este de obicei a treia dupa Salina de la Turda și ce de la Slănic Prahova. Totuși în cuprinsul spațiului românesc există o mulțime de saline precum: Salina Ocna Sibiului, Salina Praid, Salina Cacica, Salina Ocna Mureș, Salina Ocna Sugata, Salina Ocna Dej dar și altele.

Toate aceste saline au în comun materia primă și anume sarea, faptul că reprezintă atracții turistice pentru orice vârstă, au efecte benefice pentru sănătatea oamenilor, așadar este normal să existe o oarecare competivitate din punct de vedere turistic, dar și din punct de vedere al tracției pentru dezvoltarea turistică

5. Analiza SOWT

6.Concluzii

În urma acestei lucrări, am realizat și scos la suprafață anumite aspecte care influențează turismul din județul Vâlcea, în general, dar în special turismul pentru Salina Ocnele Mari. Salina de la Ocnele Mari a suferit schimbări majore de-a lungul timpului, fie a fost renova, fie prin schimbări care au fost cauze de către intervenția antropică, care au fost dictate de către schimbările regimului politic, social, economic, cultural, toate acestea au condus la modificări în evoluția numărului de turisti care au vizitat acestă locație. Poziționarea geografică, clima prielnică organismului uman, dar și prezența în sine a salinei, au avut un rol determinant în ceea ce privește evoluția în timp a acestei stațiuni. Acest lucru este demonstrat prin prezența unui număr mare de izvoare geografice, cartografice ce au fost descoperite pe parcurs. În ceea ce privește exploatarea turistică, județul Vâlcea, în general, Salina Ocnele Mari în special, ca stațiune deținătoare de resurse minerale binefăcătoare, s-au făcut remarcate chiar și la nivel internațional. În trecut, odată cu cercetările științifice, s-au înființat baze de tratament si structuri de cazare, în vederea practicării turismului de sănătate. În timp însă, schimbările de ordin politic și interesele celor care au fost la conducere au adus cu timpul la dezinteres, ceea ce a condus inevitabil la degradarea structurilor turistice. În momentul de față investițiile în turismul balnear sunt scăzute și nesusținute de stat. Cei mai mulți care au creat condiții moderne și oferă servicii de calitate turiștilor, au accesat fonduri europene sau programe de finanțare în turism. Însă timpul și răbdarea sunt elementele de bază astăzi, într-o birocrație excesivă, fiscalitate ridicată, dobânzi foarte mari, etc. Județul Vâlcea dispune de un potențial ridicat pentru dezvoltarea turistică. Totuși în ultima perioadă se observă o schimbare în bine, deoarece Salina, mai exact în 2015 a fost renovată și tot mai mulți turisti vin să o viziteze, după evenimentele mai puțin plăcute ce s-au petrecut cu ceva ani înainte, atunci când un tavan al galerie s-a prabuist din cauzat extracției de sare, necontrolată. Calitatea serviciilor, la fel, este un element de bază pentru dezvoltarea unui turism în masă, care ar deveni un lucru important în influențarea deciziei turistului pentru a alege stațiunile vâlcene, ca loc de odihnă și recreere. Orașul Ocnele Mari nu dispune de o mare capacitate de cazare, dar se pare că numărul de turisti care vizitează, dar care și înnoptează aici este în plină crestere din 2015 încoace. Promovarea turistică joacă un rol esențial în dezvoltarea și atragerea unui număr cât mai mare de turiști. Metodele utilizate sunt elementele de bază ce permit ca oferta turistică să satisfacă cererea turistică. Stațiunile necesită specialiști în domeniu, un studiu mai larg asupra potențialului și o promovare accentuată. Acest punct turistic este unul dintre cele mai cunoscute din categoria sa, alături de Salina de la Turda, Praid, Slănic Prahova, Târgu Ocna.

Concluziile sunt multiple, acestă salină are o pozitie geografică care avantajează turismul, în sine, deoarece se află într-un “complex” de stațiuni turistice balneo-climaterice, a fost amenajată recent, este cunoscută pentru efectele sale benefice pentru sănătatea organismului uman, este un loc pentru toate categoriile de vârstă, are și o expunere mediatică care se cuvine, deoarece este un loc de vizitat. Asadar, acest loc, acestă salină are un potențial turistic care trebuie și este valorificat, dar mereu este loc de mai bine, pentru că reprezintă un pol de atracție pentru orice om care își propune să vădă și „altă lume” mai exact o lume subterană.

Bibliografie

1.Ana-Maria Roangheș-Mureanu Turismul balnear și climateric. Subcarpații Vâlcii, Editura

Universității București, 2012;

2.Băltarețu Andreea, Amenjarea turistică și dezvoltarea urbană, Editura Universitară, București, 2010;

3..Bran Florina, Economia turismului și mediul înconjurător, Editura economică, București, 1998;

4.Cândea Melinda, Erdeli George, Simon Tamara, Peptenatu Daniel, Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, Editura Universitară, București, 2003;

5.Dinu Mihaela, Geografia turismului, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2004;

6.Dumitru Dumtrescu, Resursele turistice ale Județului Vâlcea, Editura Conphys, Rm. Vâlcea,

2005;

7.Erdeli George, Dumitrache Liliana, Geografia populației mondiale ediția a IV – a revăzută și actualizată, Editura Universitară, București, 2009;

8. Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Simion, Economia turismului și mediul înconjurător,,

Editura Economică, București, 1998;

5.Ion Soare, Enciclopedia Județului Vâlcea, vol I, Editura Fortuna, Rm. Vâlcea, 2012;

6.Ion Soare, Enciclopedia Județului Vâlcea, vol II, Editura Fortuna, Rm. Vâlcea, 2012;

7.Mihaela Dinu, Ioana Pețan, Geogrefia turismului în România, Editura Universitară,

București, 2005;

8.*** Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a județului Vâlcea pentru perioada 2015-2022

9.*** Institutul Național de statistică București

10. https://www.crestinortodox.ro/stiri/crestinortodox/biserica-sfintei-mucenite-varvara-salina-ocnele-mari-fost-sfintita-155973.html

11.http://www.doihoinari.ro/orasul-de-sub-pamant-salina-ocnele-mari/

12.https://turismistoric.ro/salina-ocnele-mari-un-oras-sub-pamant/

13. http://antenasatelor.ro/vrem-sa-stii/vss3/turism/31011-top-cele-mai-frumoase-10-saline-din-romania.html

14. http://www.valceaturistica.ro/destinatii/salina-ocnele-mari/

15. https://www.proalpin.ro/blog/top-5-saline-naturale-din-romania/

16. https://www.facebook.com/salinaocnelemari/

17. http://www.salrom.ro/ocnele-mari-facilitati-si-tarife.php

18. https://www.digi24.ro/regional/digi24-craiova/salina-ocnele-mari-in-casa-noua-salina-are-acum-o-suprafata-dubla-iar-spatiile-de-agrement-au-fost-modernizate-400759

19.https://www.digi24.ro/regional/digi24-craiova/record-de-turisti-in-luna-august-la-salina-ocnele-mari-din-judetul-valcea-107549

20. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ocnele_Mari

21. https://identitatea.ro/salina-ocnele-mari-sau-orasul-subteran/

22. https://amfostacolo.ro/hotel9.php?id=12414

23. https://www.youtube.com/watch?v=xRz2tN1-6P4

24. https://destepti.ro/salina-din-ocnele-mari-ocnele-mari

25. https://adriansora.ro/personal/strandul-fara-fund/

26. https://www.taradacilor.ro/2017/01/04/o-oaza-de-sanatate-salina-ocnele-mari/

27. https://basilica.ro/expozitie-internationala-de-arta-in-salina-ocnele-mari/

28. http://www.pozedecalatorie.ro/salina-ocnele-mari/

D E C L A R A Ț I E

Subsemnatul /subsemnata _______________________________________ candidat la examenul de finalizare a studiilor universitare de licență/masterat la Facultatea de Geografie ,în domeniul Geografie /Știința mediului, programul de studii universitare de licență/masterat__________________________________, declar pe propria răspundere că lucrarea de față este rezultatul muncii mele, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate și indicate, conform normelor etice, în note și în bibliografie. Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nici o parte din teză nu încalcă drepturile de propietate intelectuală ale altcuiva, persoană fizică sau juridică.

Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții de învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.

Semnătura,

Data______________ ––––––––––