Analiza potențialului pentru eroziune areală. [302053]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Îndrumător științific: Absolvent: [anonimizat].dr. [anonimizat]

2019

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul: Geografie

Programul de studii: Geografie

Analiza potențialului pentru eroziune areală.

Studiu de caz: [anonimizat].

Îndrumător științific:

Conf.dr. Săvulescu Ionuț

Absolvent: [anonimizat]–Georgiana

BUCUREȘTI

2019

Cuprins:

1. Introducere

1.1. Tema lucrării și motivația acesteia

Comuna Bogați este a 946 – a [anonimizat] 4472 locuitori (INS, 1 iulie 2018). Lucrarea de față își propune să analizeze în factorii morfometrici și morfografici pentru unitatea administrativ teritorială a [anonimizat] a scoate în evidență potențialul eroziv al acestei regiuni.

[anonimizat] ([anonimizat], geologie, soluri, vegetație, hidrografie, hipsometrie), toate acestea pentru a rezulta harta potențialului de eroziune.

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]

(drumuri, imobile), dar totodată și activitățiile omului de zi cu zi. [anonimizat].

Așadar, [anonimizat], [anonimizat]-l scoată la suprafață.

1.2. [anonimizat], acestă comună este formată din opt sate și anume: Bârloi, Bogați (acesta fiind reședința comunei), Bujoi, Chițești, Dumbrava, Glâmbocel, Glâmbocelu și Suseni. Acestă localitate este în apropierea a altor localități foarte importante și anume: Topoloveni (13 km), Pitești (31 km), Mioveni (45 km) – [anonimizat] (55 km) reședința de județ a Dâmboviței. Este deservită de șoseaua județeană DJ702C, care o leagă spre sud de Leordeni (unde se termină în DN7). Comuna se dezvoltă între paralele 44° 57' 02.39" lat. N și 44° 49' 09.37" lat. N și între meridianele 25° 07' 07.76"E long. E și 25° 12' 19.41" long. E.Așezarea comunei a influențat dezvoltarea acestuia, a [anonimizat], cea comercială și cea culturală. [anonimizat] a [anonimizat], este de 70,7 km2.

Fig. 1 Poziția geografică a [anonimizat]

2. Cadrul natural în comuna Bogați (județul Argeș)

2.1. [anonimizat]/state care fac parte din limita unității administrativ teritoriale a comunei se întind de-a [anonimizat]âmbocel și Glâmboc cu trepte de altitudine ce scad de la nord la sud. Din punct de vedere geomorfologic, acest spațiu geografic se află în cadrul Piemontului Cândești, acesta fiind o unitate morfologică care aparține de Podișul Getic.

Piemontul Cândești, are o origine de tip acumulativ, deoarece piemontul reprezintă un tip structural și petrografic de relief de acumulare, acesta are o vârstă relativ recentă, în cuprinsul acestuia au avut loc mișcări epirogenetice din perioada cuaternar, dar și denudatie, care s-au manifestat mai ales în adâncime. Acesta se prezintă ca o suprafață de tip piemontan care este înclinată de la nord la sud. Comuna Bogați este situată în partea de sud a Piemontului Cândești, iar acestă parte a fost afectată într-o mai mică măsură de miscările epirogenetice pozitive, față de partea de nord a Piemontului Cândești, unde mișcările epirogenetice pozitive și-au facut simțită prezența. Ca urmare a noilor mișcări tectonice, suprafața de tip piemontan este deformată în sens longitudinal, astfel că sectorul sudic este înclinat de la vest sper est.

Fig. 2 Comuna Bogați, vedere de ansamblu Sursa: Google Earth

Au fost realizate diferite studii, pentru Piemontul Getic, și implict și pentru spațiul geografic al comunei Bogați. În cadrul acestora, concluziile sunt redate prin faptul că în cadrul zonării geomorfolgice pentru acestă unitate, care a fost realizată pe baza varietății formelor de relief în cadrul văilor, a originii, amplorii, și intensității mișcărilor neotectonice, a energiei, vârstei și variației, altitudinale absolute a suprafețelor piemontane, încadrează zona spațiului geografic al comunei Bogați, în partea de sud-vest. Această parte, adică teritoriul comunei Bogați, se caracterizează prin interfluvii cu altitudini de la 440 de metri până la 240 de metri, prin reducerea adâncimii văilor de la 100 m la 30 m și printr-o manifestare intensă a mișcărilor tectonice noi. Referitor la regionarea din punct de vedere al arealului nostru de interes, comuna Bogați, sunt prezente două unități distincte și anume dealurile piemontane și văile torențiale (văi precum Glâmboc, Glâmbocel, Glâmbocata, Strâmbului și văi torențiale afluente acestora)

Așadar, acestă zonăeste una de tip piemontan care face parte din Piemontul Getic, ce are în cuprinsul spațiului geografic al comunei Bogați, două unități distincte și anume dealuri piemontane și văi torențiale.

2.1.1. Hipsometria

Fig. 3 Hipsometria Comunei Bogati, județul Argeș

În figura de mai sus avem prezentată hipsometria comunei Bogați, din județul Argeș. După cum putem observa, acestă zonă prezintă o hipsometrie cuprinsă între 240 metri și 440 metri, așadar o diferență de nivel de 200 metri. Hispometria acestei zonei este una foarte simplă deoarece, observăm traseul general al văilor este de la nord la sud, ceea ce înseamnă că altitudinea scade de la nord către sud. Totuși observăm că văile dependete de regimul precipitațiilor au o direcție de dezvoltare pe direcția vest – est sau invers.

Acestă hartă exprimă în mod generalizat altimetria unei regiuni, repartizată pe areale hipsometrice. La baza hărții hipsometrice se află criteriul altitudinii absolute, indicat de curbele de nivel care permit aprecierea valorii înălțimii diferitelor trepte de relief.

Tabel. 1 Suprafetețe și ponderea treptelor hipsometrice

Tabelul de mai sus prezintă, clasele hipsometrice, în care a fost împarțită zona de interese. Aceasta este împarțită în cinci clase cu un ecart de 40 de metri pentru fiecare clasă hipsometrică. Tot în acest tabel avem prezentată și suprafața exprimată în kilometri pătrați pentru o viziune de

ansamblu mult mai bună pentu această zonă. După cum putem observa în tabel intervalul hipsometric cuprins între 320 – 360 metri are cea mai mare suprafață din întreg teritoriul analizat, acesta fiind de 26.89 km2. Un asptect care oferă cea mai bună viziune despre această zonă, este faptul că între 280 – 400, avem o suprafață de 63.38 km2, acesta fiind 89.75% din întreaga suprafață a unității administrativ teritoriale a comunei Bogați, din județul Argeș. Din acestă hată putem trage o conluzie simplă și clară, avem de aface cu un topoclimat de deal și de podiș, cu un relief neuniform: dealuri, depresiuni, culoare de vale care impun orientări și expoziții diferite, vorbind la nivel local al regiunii comunei Bogați. Cea mai mare altitudine din arealul de studiu este de 440 metri și se regăsește în extremitatea nordică a comunei, iar cea mai mică altitudine este de 240 de metri și se regăsește în partea de nord a zonei de interes, pe valea râului Budișteanca.

2.1.2. Geodeclivitatea

Fig. 4 Geodeclivitatea Comunei Bogati, județul Argeș

Harta geodeclivității (panta) reprezintă caracteristica morfometrică, care exprimă gradul de înclinare a terenului pe o anumită direcție față de un plan orizontal. Geodeclinația suprafețelor reliefului prezintă o importanță deosebită pentru analiza complexă a unei regiuni,deoarece condiționează tipul și intensitatea proceselor modelatoare ale scoarței terestre.

Tabel. 2 Suprafetețe și ponderea treptelor de pantă

Intervalul 0-3o suprafețe orizontale. Acesta este intervalul pantelor foarte mici sau al suprafețelor cvasiorizontale, iar acest interval pune în evidență un drenaj foarte slab din zonele ce se regăsesc în acest areal. În acestă categorie intră, așadar, lunca râului Budișteanca și zonele de interfluviu. Procesele geomorfologice dominante sunt eroziunea lineară.

Intervalul 3-10o suprafețe cu înclinare mica.În această categorie intră, zonele de interfluviu. Procesele geomorfologice dominate pe aceste suprafețe sunt spălarea în suprafată și șiroirea, accidental ravenarea. În general aceste terenuri au o un potențial economic bun (datorită drenajului bun al apei), dar acestea sunt ideale pentru fânețe și pășuni (în mod controlat).

Intervalul 11-20o suprafețe cu înclinare moderată.Această categorie de pante se găsește către zonele de versant. Terenurile din această zonă prezintă o favorabilitate bună și foarte bună la utilizarea ca fâneață. Regăsim această zonă în proximitatea văilor

Intervalul 20-30o suprafețe cu înclinare accentuate.Acest interval este concentrat preponderant de-a lungul văilor dependente de regimul precipitațiilor, mai intes fragmentate.Predomină eroziunea liniară intensă, solifluxiuni frecvente și rapide, alunecări de teren în masă și relativ profunde.

Intervalul >30-suprafețe cu înclinare mai accentuate.Aceste categorii de pante sunt destul de mici ca suprafețe, energia de relief a zonei nefiind atât de mare, așdar nici pantele nu sunt foarte accentuate.

Din punct de vedere practice, cercetarea pantelor este necesară pentru masurătorile de combatere a eroziunii solului,în amenajarea versanților sau a altor tipuri de suprafețe înclinate,în proiectarea constucțiilor (căi de comunicații,așezări) și pentru amenajarea și utilizarea terenurilor.

2.1.3. Densitatea fragmentării reliefului

Fig. 5 Densitatea fragmentării reliefului în comunei Bogați, județul Argeș

Densitatea fragmetării reliefului este un indicator de bază în definirea potențialului morfodinamic al reliefului unei regiuni. Această analiză se realizează prin calcularea lungimii tuturor formelor negative de relief create de procesele geomorfologice de eroziune de pe o suprafață anumită și raportarea lor la aceasta. Așadar, densitatea fragmentării reliefului reprezintă raportul dintre lungimea totală a rețelei hidrografice permanetă și temporară (calculată în kilometri lineari) și unitatea de suprafață (km2).

Am stabilit șase intervale valorice pentru densitatea fragmentării (km/km2):0-1; 1-2; 2-3;

3-4; 4-5; 5-6;

Tabel. 3 Suprafetețe și ponderea treptelor de densitate

Intervalul 0-1. Se situează în zonele de marigine ale arealului de studiu, în partea de nord, vest și în partea de sud – est. Zonele care prezintă acest interval de densitate au o suprafață destul de mică, de doar 1.92 km2 cu o pondere de 2.71%.

Intervalul 1-2. La fel precum primul interval și acest interval se situează în zonele de marigine ale arealului de stuidu, în partea de nord, vest, sud – vest, în partea de sud – est, dar și o zonă în partea de central estică. Zonele care prezintă acest interval de densitate au o suprafață mică, de doar 6.68 km2 cu o pondere de 9.45 %. În acest intreval observăm că văile care fragmentează relieful sunt cele care sunt dependente de regiumul precipitațiilor, totodată pentru acest interval sunt pante mai accentuate.

Intervalul 2-3.Acest interval prezintă o suprafață ceva mai însemnată față de intervalele anterioare. Zona nord – estică, zona de centru, zona de sud, si zona sud – vestică, și o mică regiune în zona de nord care este cuprinsă în acest interval. Acestă zonă ca suprafață acoperă 15,99 km2 din arealul de studiu ceea ce reprezintă o pondere a densității fragmentării reliefului de 22.62 %.

Pentru acest interval pantele sunt mai accentuate fiind cuprinse între 10 – 20o chair și peste 20o, iar majoritatea văilor sunt dependete de regimul precipitațiilor, dar întâlnim și văi permanente precum Valea Glîmbocelului.

Intervalul 3-4. Acest interval este predominant în cadrul arealului de studiu, fiind o zonă oarecum dispersat de concentrare, deoarece înconjoară centrul unității administrativ teritoriale a comunei Bogați. Se situează în mare partea în zona de est, partea centrală si în zona de sud, dar și partea de est a arealului de interes. Ocupă o suprafață totală de 32.14 km2 ,adică 45. 46% din totalul arealului de interes. În cuprinsul acestui interval, se regăsesc zone cu văi permanente, dar totodată și zone cu văi temporare, care sunt dependente de regimul precipitațiilor pentru a avea scurgeri în suprafață. Cuprinde toate formele de relief întâlnite în cadrul hărții. Cuprinde valori ale geodeclivității din trei intervale (11-20o ; 20-35o ; 36-45o), chiar din cele mai accentuate.

Intervalul 4-5. Acest interval se situează în partea centrală și central – nordică a unității administrative a comunei Bogați, din județul Argeș. Prezintă o pondere de 18.34%,cumulând o suprafață de 12. 97 km2 . În acest interval valorile geodeclivitații sunt în cea mai mare parte de peste 10 – 15o, în zonele cu văi temporare, iar în zonele cu văi permanete de sub 10o.

Intervalul 5-6. Acest interval prezintă cea mai mare valoare a densității fragmentării reliefului din cadrul unității administrativ teritoriale din comuna Bogați, județul Argeș. Este o singură zonă în care regăsim această valoare, se regăsește în partea central nordică, curpinde pante majoritar de peste 10o rețea hidrografică densă, prin această zonă se scurge pârâul Glîmbocul, chiar dacă este cea mai mică zonă din arealul de studiu de doar 1 km2, ceea ce înseamnă o pondere de 1.42 %.

Această hartă a fost realizată prin metoda pătratelor module, fiind o metodă didactică prin care se poate extrage o informație concretă și utilă. Pentru realizarea acestei am extras toate văile din cadrul hărții topografice a României, ediția 1980, pe baza curbelor de nivel.

Densitatea fragmentarii reliefului este un indicator de bază în definirea potențialului morfodinamic al reliefului unei regiuni. Diversitatea tipologică a suprafețelor morfologice din cadrul acestei este determinată de dezvoltarea mare a rețelei de văi, care totuși sunt văi destul de scurte, dar pentru această unitate de relief, sunt destul de prezente ca număr. Cele mai numeroase văi au scurgere temporară, evoluția lor fiind dependentă de regimul precipitațiilor, însă intensitatea eroziunii este accelerată de valorile mari ale pantelor, așadar eroziunea este mai mare în sectoarele cu pantă mai accentuată.

2.1.4. Adâncimea fragmentării reliefului

Fig. 6 Adâncimea fragmentării reliefului în comunei Bogați, județul Argeș

Adâncimea fragmentării reliefului este un indicator morfometric cara exprimă în esența sa, intensitatea sau profunzimea eroziunii lineare (verticale), generată în mod predominant de apele curgătoare asupra suprafeței topografice.

Calculul energiei de relief se realizează prin măsurarea difereneței de altitudine dintre nivelul interfluviilor și nivelul la care a ajuns talvegul rețelei hidrografice (nivelul văilor) exprimându-se în metri raportați la suprafața terenului.

Am stabilit patru intervale valorice pentru adâncimea fragmentării reliefului(m/km2) 100200; 200-300; 300-400; 400-500;

Tabel. 4 Suprafetețe și ponderea treptelor energie de relief

Intervalul 0 – 25. Acest interval se situează într-un areal restras, în zona Piscului

Jugănatului, pe o suprafață destul de mică de 0.37 km2, ceea ce reprezintă doar 0. 53% din totalul arealului de interes. Pantele din acest areal sunt cuprinse în intervalul 0-3o

Intervalul 25 – 50. Acest interval se află în zona de est și de nord-est în proximitatea

Dealului Florinului și Piscul Priboianului pe un areal mai întins față de intervalul precedent. Regăsim aceste valori și în două areale restrânse din zona de vest a arealului de interes, mai exact la vest de Dealul Mlaca și Dealul Bisericii. Acest interval cuprinde o suprafață de 7.40 km2 ceea ce reprezintă o pondere 10.47%. În acest interval regăsim și valori ale geodeclivității mai mari de până la 10o.

Intervalul 50 – 75. Al treilea interval se află în diferite zone ale arealui de interes. În mare parte mai exact în cea central-estică și sud – estică fiind cea mai compactă zonă a acestui interval. În extremitea nordică își face simțită prezența acest interval al energie de relief. Și pe direcția de la nord la sud pe marginea vestică, este o fâșie, ce-i drept întreruptă care cuprinde acest interval. Ocupă o suprafață de 30.25 km2 cu o pondere de 42.78 %. Se pare că în acest interval declivitatea este mai accentuată decât în celalalte intervale, regăsim pante de până la 30o, dar pe areale restrase, mai ales în culoarele de vale.

Intervalul 75 – 100. Al patrulea interval este cel mai compact și bine definit din arealul de interes. Este prezent în zona de vest pe direcția nord – sud, chair cu o dezvoltare a acestui interval în zona de sud a regiunii de interes. Valori pentru acest interval sunt prezente și în zona deest mai exact la sud de cota Dealul lui Mihai. Prezintă cea mai mare pondere din zona administrativă a comunei Bogați de 43.80%, cumulând o suprafață de 30.97 km2.Valorile pantelor din acest interval sunt cuprinse de la chiar 0o până la valori ale geodeclivității de peste 40o, dar, la fel, precum intervalul anterior pantele sunt pe suprafețe destul de mici, dar totuși acesta este unul dintre principalele motive care explică predominarea acestui interval în cadrul acestui areal de studiu.

Intervalul 100 – 125. Ultimul interval îl regăsim în parea de sud a zonei de interes pe un areal destul de restrâns. Acest interval cuprinde cele mai mari valori ale energiei de relief pentru limita administrativă a Comunei Bogați. Prezintă o suprafață de 1.71 km2 ceea ce reprezintă o pondere 2.42% din totalul arealului de studiu.

Valorile alese sunt pentru intervale de referință au fost din 25 m/km2 în 25 m/km2, și împarțite în cinci clase valori de la 0 până la 125m/km2

Am ales aceste intervalele valorice pentru adâncimea fragmentării reliefului, deoarece, ecartul altitudinal din întreaga zonă de studiu nu este foarte mare, aceasta fiind de doar 200 m, iar acest fapt reprezintă o consecință logică a unui interval maxim de doar 125 m/km2. Prin acest fapt se motivează alegerea claselor din 25 în 25 m/km2 pentru a se observa la nivel local, ci nu general, evoluția diferitelor procese sau fenomene de tip geomorfologic, dar și distribuția altor factori, precum factori pedologici, care în fond reprezintă cheia acestei analize geografice.

În concluzie, aceste reprezentări cartografice, au un caracter didactic. Se poate observa că valorile cele mai mari ale densității fragmentării reliefului nu corespund cu valorile cele mai mari ale adâncimii fragmentării reliefului. Fiind o zona de dealuri, valorile energiei de relief sunt mai puțin accentuate decât cele ale densității fragmentării reliefului, deoarece energia de relief se concentrează mai bine în zonele mai înalte de relief, precum zonele montane, care într-un kilometru pătrat pot prezenta valori spectaculoase ale acestui indice geomorfolofic și morfometric. În schimb, densitatea fragmentării reliefului este mai accentuată în acestă zonă, fiind o zonă mai joasă, zonă de acumulare a organismelor hidrografice mai accentuată decât în zona de munte. O concluzie simplă este faptul că între energia de relief și densitatea fragmentării reliefului este o relație invers- propoțională.

2.2. Caracteristici hidrologice

Fig. 7 Rețeau hidrografică din comuna Bogați, județul Argeș

Din punct de vedere al rețelei hidrografice, în cuprinsul limitei administative a comunei Bogați, există mai multe organisme hidrografice, atât permanenete, dar și organisme hidrografice care sunt dependente de regimul de precipitații. Râul Budișteanca care drenează limita adminnistativă a comunei Bogați, de la nord la sud, râul Valea Purcareții care se varsă în Râul Budișteanca, acesta drenează partea de sud-est (mai exact la nord de Dealul Păuzei). Un alt râu care drenează o parte din teritoriul administrativ al comunei Bogați este râul Glâmbocelul, în care se varsă diferite văi, precum Valea Rea, Valea Lungă, Valea Erbi. Un alt organism hidrografic care drenează de la nord la sud este râul Sabar, acestea se situează în partea estică a comunei Bogați.

Această zonă este una destul de fragmentată din punct de vedere al organismelor hidrografice, prezentând atât văi care au caracter permanent, dar și caracter temporal, care se varsă în cele permanente. Densitatea fragmentării reliefului atinge pentru acestă zonă și valori de până la chiar 6 km/km2, ceea ce reprezintă o valoare destul de mare, dar trebuie să ținem cont că în această zonă majoritatea râurilor tind să își atingă profilul de echilibru, deoarece adâncimea fragmentării reliefului are valori destul de mici, de până în 125 m/km2, ceea ce conferă răspunsuri în ceea ce privește morfografia și morfometria zonei de interes.

Râul Budișteanca își are izvorul la aproximativ cinci kilometri față de limita administrativă a comunei Bogați, iar obârșia acestui se află în unitatea de relief Piemontul Cândești. Acesta are o lungime totală de 22.7 km, acest râu se varsă în apropiere de localitatea Baloteasca în Râul Argeș. Este un râu de ordinul 3 (deoarece se varsă în Râul Argeș, iar acesta în Dunăre). Acest râu are un bazin hidrografic cu o suprafață de aproximativ 92 km2. Fig. 8 Râul Budișteanca

În cadrul limitei administrative acest râu areo lungime de 14,9 kilometrii. Este principalul râul

colector a tot ceea ce înseamnă organisme hidrografice, fie acestea permante sau dependente de regimul precipitațiilor. Totuși acesta este un râu de mici dimensiuni, ca de altfel ca toate râurile din acestă zonă. Din multe puncte de vedere nu se poate vorbi de evenimente hidrologice spectaculoase, precum cresteri de niveluri sau debite, acestea fiind posibile doar în cazul unor precipității abundente, dar chair și asa, nu se poate vorbi de provocarea unor pagabe, sau stabilirea unor cote de atenție, inundație, pericol.

2.3. Caracteristici pedologice

Fig. 9 Structura pedologică din comuna Bogați, județul Argeș

Din punct de vedere al componentelor pedologice în spațiul geografic al unității administrative a comunei Bogați identificăm mai multe clase și tipuri de sol. Clasele de sol care sunt prezente în acest spațiu sunt: Aluviosolurile care sunt prezente în majoritate, de-a lungul văilor Budișteanca, Glâmbocel și Sabar, Faezio pe o suprafață restrânsă în zona de sud-est, mai exact la sud de cota Dealul Glâmbocel, Eutricambisolurile se regăsesc pe o suprafață lineră în zona văii de scurge a râului Budișteanca, în zona de sud a arealului de interes, Luvosolurile sunt răspândite uniform pe întreaga unitate administrativă a comunei ceea ce denotă foarte multe despre potențialul eroziv al acestei zonei, Preluvosolul se găsește într-o zonă restrânsă, la nord de Dealul Florinului, Erosolurile care sunt prezente în fâșii destul de mici ca suprafață, dar destul de multe, de la nord la sud, având acceași traictorie cu râul Budișteanca și Stagnosolurile, care se găsesc în două zone, la nord de Piscul Mărului și la est de Dealul Păuzei, așadar în limita unității administrative a comunei Bogați regăsim șase clase de sol și sapte tipuri de sol.

Protisolurile prezintă orizont A sau orizont O (<20cm), urmate de rocă (Rn sau Rp). Nu prezintă orizont Cca, iar tipul aluviosolurilor reprezinta soluri tinere, în curs de formare, pe depozitele aluviale.

Cernisolurie prezintă orizont Amolic (Am), urmat de orizont intermediar (AC, AR, Bv, Bt) având în partea superioară culori cu valori și crome <3,5 la umed, sau orizont Amolic forestalic (Amf) urmat de orizont AC, Bv (indiferent de culori) și de orizont Cca aflat în primii 60-80cm.

Faeziomul prezintă rareori deficit de apă, uneori aceasta este chiar în exces.

Cambisolurile sunt soluri moderat dezvoltate brune sau roșii, care au față de materialul parental modificări de culoare, structură și textură, prezentând orizont B cambic. Profil de tip ABv-C, iar denumirea provine din italiană (de la cambiare=schimbare). Cele acide au fertilitate scăzută fiind folosite silvic, iar cele saturate în baze sunt mai bune fiind folosite ca pajiști sau livezi.

Luvisolurile prezintă orizont Bt cu grad de saturație în baze >50% și o formulă a profilului de sol de tipul O-Ao-Bt-C sau O-Ao-E-Bt-C. Fertilitatea este moderată sau redusă fiind folosite pentru cartof, porumb, viță-de-vie sau plantații de măslini. Sunt soluri minerale condiționate de climate temperate umede și subumede.

Antrisolurile prezintă orizont antropedogenetic sau lipsă orizontului A și E îndepărtate prin eroziune accelerată sau decopertare antropică, Orizont Amolic (Am), urmat de orizont intermediar (AC, AR, Bv, Bt) având în partea superioară culori cu valori și crome <3,5 la umed, sau orizont Amolic forestalic (Amf) urmat de orizont AC, Bv (indiferent de culori) și de orizont Cca aflat în primii 60-80cm.

Hidrisolurile prezintă proprietăți gleice (Gr) sau stagnice intense (W) care încep în primii

50cm, sau orizont Alimnic (Al) sau orizont histic (T) submers.

(Clasificarea solurilor, curs, Demeter T.)

O altă caracteristică importantă a solului este textura sau compoziția granulometrică a solului prin care se înțelege proporția în care particulele de sol de diferite mărimi (de la cele coloidale de argilă și până la cele grosiere de nisip) participă la alcătuirea solului. Categoriile de particule de diferite mărimi, care alcătuiesc faza solidă a solului, poartă denumirea de fracțiuni granulometrice, care au fost grupate în clase de mărimi și anume: nisip, praf și argilă. Proporția acestor fracțiuni în sol determină clasa texturală a solului.

Tabel. 5 Textura solului

După cum putem observa, tabelul de mai sus prezintă textura tipurilor de sol din care se găsesc în spațiul geografic al unității administative al comunei Bogați. Observăm că majoritatea au o structură lutoargiloasă și două dintre acestea au o structură lutoasă. Ca o scurtă caracterizare, textură lutoasă (sau mijlocie) are proprietăți intermediare între textura grosieră și cea fină, are o bună capacitate de reținere a apei fără să devină plastică, este ușor de lucrat, reține substanțele nutritive, este textura cea mai potrivită pentru marea majoritate a organismelor din sol. Textura lutoargiloasă este o textură intermediară între cea lutoasă si cea argiloasă, iar aceasta se mai caracterizează prin faptul că este fină și omogenă, iar, datorită acestei texturi se observă cu lupa puțini grăunți mici de nisip printre aglomerări de particule fine și foarte fine.

Asadar, învelișul pedologic reprezintă un fapt care scoate la suprafață variabilitatea condițiilor naturale, în special roca relieful, clima dar și vegetația. Complexitatea acestor factori conduce la apariția unor soluri deosebite din punct de vedere genetic, care se găsesc, totuși, într-un areal destul de restrâns.

2.4. Condiții geologice și resurse de subsol

Fig. 10 Structura geologică din comuna Bogați, județul Argeș

Din puncte de vedere geologic, observăm că în această zonă avem de aface cu o oarecare uniformitate litologică, deoarece cea mai mare suprafață este reprezentată de către depozitele leossoide, iar apoi, pietrișuri, nisipuri, argile (strate de Cândești și strate de Frătești), iar pe o suprafață restransă regăsim, pietrișuri, nisipuri și depozite leossoide, aceste trei elemente fiind în amestec. Chiar daca aceste trei elemtente sunt diferite ele sunt, în sine, foarte asemănatoare din punct de vedere geologic, prin acest fapt se explică reprezentarea lor diferită, dar totuși sunt regăsite în amestec în cadrul arealului de studiu.

Regăsim depozite leossoide în cea mai mare parte a comunei Bogați, acesta fiind singular sau în amestec cu pietrișuri sau nisipuri. În sine, depozitul loessoid reprezintă o acumularea de roci neconsolidate, cu caractere asemănătoarea loessului și care aparțin unor tipuri genetice diferite, dar în acest caz avem ca tip genetic, cel deluvial. Fiind un sistem destul de bogat din punct de vedere hidrografic, dar care nu prezintă, totuși râuri foarte mari, ba chair sunt destul de micuțe ca mărime, nivel sau debit, depozitele loessoid ca tip genetic este unul deluvial format prin acțiunea apelor curgătoare, care au un rol important în transportarea și acumularea diferitelor materiale.

Este binecunoscut faptul că, partea de litologie este în stransă legatură cu partea pedologică. După cum am putut observa în capitolul anterior în spațiul administrativ al comunei Bogați, cea mai mare suprafață de sol este ocupată de către Luvosol, acesta fiind un sol cu o textură lutoasă, care se suprapune în mare parte cu depozitele loessoid și nu numai.

Zona Comunei Bogați, face parte din unitatea Piemontului Cândești. În urma ridicării puternice a edificiului carpatic, în Romanianul Superior, râurile au depozitat o masă apreciabilă de sedimente. Materialul care s-a acumulat este denumit astfel Strate de Cândești sau Pietrișuri de Cândești, datorită faptului că sunt formate în special din pietrișuri nefiind totuși excluse intercalațiile de nisipuri, nisipuri argiloase sau chiar marno-argile.Grosimea stratelor de Cândești depășește 120 m. (sursa: Ungureanu I., 1993).

În Pleistocen, Podișul Getic este supus unei ridicări epirogenetice, mai timpurie și mai puternică în nord și nord-est și mai slabă în sud și sud-vest. Ridicarea sectorului Nordic și Nord-Estic a determinat retragerea Lacului Getic spre sud unde sedimentarea a determinat formarea unei câmpii de acumulare. Durata mai îndelungată a evoluției subaeriene a reliefului și ridicarea mai puternică a sectorului nord și nord-estic a determinat o evoluție mai avansată a acestui sector în comparație cu cel sudic și sud-estic, unde la nivelul interfluviilor, se mai păstrează suprafețe apreciabile din câmpia de acumulare piemontană inițială. În Pleistocenul Mediu și Superior s-a depus, în sectorul sudic, o cuvertură de material loessoid.

2.5. Caracteristici climatice

Fig. 11 Precipitațiile multianulae din comuna Bogați, județul Argeș

Sursa http://worldclim.org/version2

Din punct de vedere climatic, cele mai bune metode prin care putem determina factorii care influențează tipul de climă și condițiile climatice din regiunea comunei Bogați, sunt prin centralizarea unor date statistice și prelucrarea acestora în vederea obținerii unor tabele de tip grafic, fie acestea grafice sau chiar harți, ce vor reprezenta anumiți facotri cheie în orice analiză climatică.

Precipitațiile atmosferice reprezintă orice formă de apă care cade din atmosferă pe pământ. Formele de precipitații sunt: ploaia, zăpada (ninsoarea), lapovița, grindina, ploaia înghețată, măzărichea, chiciura și virga. Precipitațiile sunt o componentă de bază a circuitului apei în natură.

Materialul cartografic de mai sus prezintă precipitațiile multianule pentru spațiul geografic al comunei Bogați, unde observăm date statistice reprezentate cartografic. Datele pentru acest material cartografic au fost descartate de pe site-ul wolrdclim.org (http://worldclim.org/version2), iar aceste date prezintă precipitațiile pentru fiecare lună în parte pe o perioadă de 30 de ani, aceasta fiind media, așadar, prezintă o tendință a precipitățiilor pe un interval de 30 de ani. După ce toate datele au fost descărcate, au fost decupate pentru zona de interes și adunate rasterele pentru a obține un raster cu toate precipitațiile multianuale a comunei Bogați.

După cum putem observa, în hartă, am împărțit în cinci clase de precipitații, de la 577 la 602 mm/an, din 5 în 5 mm pentru fiecare clasă de precipitații, chair dacă diferența dintre cea mai mică valoare și cea mai mare este una de 25 mm, am ales să împart așa pentru a observa tendința precipitațiilor în raportul cu altitudinea comunei Bogați și tendința de scădere sau creștere, a precipitațiilor.

După cum putem observa există o tendință clară de scădere a precipitațiilor de la nord la

sud, în partea de nord se înregistrează cele mai mari valori ale precipitațiilor, iar spre sud încep să scadă aceste valori ale precipitațiilor.

Tabel6 Precipitațiile din comuna Bogați (1970-200) Sursa http://worldclim.org/version2

În tabelul de mai sus sunt prezentate valorile mediate pentru fiecare lună.

Fig. 12 Temperatura medie din comuna Bogați, județul Argeș Sursa http://worldclim.org/version2

Temperatura aerului atmosferei este determinată de radiația solară. Razele soarelui încălzesc mai întâi pământul care degajă căldură încălzind aerul.

Temperatura aerului atmosferic variază în funcție de mai mulți factori: Latitudine- scade treptat de la Ecuator spre cei doi poli; Anotimpuri; Diferența dintre zi și noapte; Altitudine – când crește altitudinea scade temperatura (la 1000 m altitudine, temperatura scade cu 6,4 grade Celsius), încălzirea diferită a apei față de suprafețele terestre, vânturi, dar și altele.

Teritoriul administrativ al comunei Bogați, județul Argeș se încadrează într-un sector de climat temperat-continental, subtipul continental de tranziție.

Temperatura aerului – Comuna este expusă influenței circulației maselor de aer dinsectorul mediteranean, care, în anotimpul cald al anului condiționează încălzirile puternice din zilele cu regim termic de tip tropical, sunt în general între 10-30 zile tropicale.

După cum putem observa în hartă, am împărțit în cinci clase de precipitații, de la 9o la 10.25o din 0.25o în 0.25o pentru fiecare clasă de temperatură, chair dacă diferența dintre cea mai mică valoare și cea mai mare este una de 9o, am ales să împart așa pentru a observa tendința temperaturii aerlului în raportul cu altitudinea comunei Bogați și tendința de scădere sau creștere, a temperaturii aerului.

După cum putem observa, există o tendință clară de scădere a temperaturii aerului de la

nord la sud, în partea de nord se înregistrează cele mai mari valori ale temperaturii aerului, iar spre sud încep să scadă aceste valori ale precipitațiilor.

Tabel 7 Temperatura aerului din comuna Bogați (1970-200) Sursa http://worldclim.org/version2

În tabelul de mai sus sunt prezentate valorile mediate pentru fiecare lună.

2.6. Vegetație

Fig. 13 Utilizarea terenurilor în comuna Bogați, județul Argeș

Partea componetă a peisajului geografic, în speță vegetația, din unitatea administrativă din comuna Bogați prezintă caracteristici de ansamblu bine definite. Pentru a scoate în evideță această parte componentă a spațiului geografic din comuna Bogați, am realizat o hartă cu ajutorul detelor Corine Land Cover din anul 2012.

Fig. 14 Grafic cu suprafețele utilizării terenurilor

Observăm că harta de mai sus prezintă structura utilizării terenurlor din comuna Bogați. Pe baza datelor Corive Land Cover am identificat 10 clase de utilizare a terenurilor. Cea mai mare clasă este cea a pădurilor de foioase cu un areal destul de mare de 37.93 km2, fiind urmată de către livezi unde avem o suprafață de 8.58 km2, spațiul construit (tot ceea ce înseamnă clădiri în principal) acoperă o suprafață de 3.43 km2. Terenurile arabile ocupă si ele o suprafață de 7.37 km2, iar terenurile agricole în amestec cu vegetație naturală ocupă o suprafață de 2.04 km2. Există și zone cu vii, care ocupăun spațiu destul de mic și anume 800 m2, dar destul pentru nevoile localnicilor. Observăm, așadar, o mare varietate de tipuri de vegetatie naturală, terenuri, și spațiu antropic, prin urmare, există o diversitate din punct de vedere al utilizării terenurilor din comuna Bogați datorită mai multor facotri.

Varietatea elementelor biogeografice ale comunei Bogați este condiționată de amplasamentul acesteia în zona Piemontului Cândești, care este încadrat în harta geobotanică a României în subetajul gorunețelor. Specia caracteristică subetajului este stejarul (Quercus petraea) alături de care apar arbuști ca: alun (Corylus avellana), păducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas). În afară de stejar întâlnim ulmul (Ulmus foliacea), carpenul (Carpinus betulus), teiul alb (Tilia tomentosa), plopul (Populus sp.), frasinul (Fraxinus excelsior), jugăstru (Acer campestre). Dintre speciile ierboase întâlnim: iarba câmpului (Agrostis tenuis), pâișuri stepice

(Festuca Sulcata, Festuca pandovira), etc.. În zona Comunei Bogați, pădurile ocupă podurile de deal și versanții văilor, cu o extindere mai mare pe dealurile Brebenetului, Scheianca, Platoul Domneasca, Podișoare, Fureasca, Dealul Mare, Sămăila, etc.. Vegetația arborescentă apare fragmentar și în vecinătatea albiei minore a Glâmbocului, cunoscută sub numele de Zăvoi, constituită din arin (Alnus glutinosa), plop (Populus sp.), salcie (Salix sp.), și altele. Vegetația ierboasă, spontană – este sub formă de pajiști naturale stepizate cu specii ca: țepoșica (Nardus stricta), laptele cucului (Euphorbia sp.), coada șoricelului (Achillea millefolium), păpădia (Taraxacum officinale), măcrișul (Rumex acestosella), ghizdei (Lotus corniculatus), trifoi (Trifolium sp.), iarba câmpului (Agrostis tenuis), pâișuri stepice (Festuca Sulcata, Festuca pandovira), etc.. Acestea apar cu deosebire în partea de sud a comunei la nivelul terasei 3 și pe dealurile joase Meiștei și Sovoriș, ca și pe Dealul Viilor din apropierea satului Chitești. Pe terenurile cu aciditate ridicată apar frecvent țepoșica (Nardus stricta), ipcarigea (Gypsophila muralis), iar pe terenurile unde apa stagnează temporar apare și pipirigul (Juncus sp.).

Pe versanții despăduriți ai văilor torențiale Valea Zimbrului, Valea Eii, Valea Strâmbului, Valea Brebenetului, Valea Ghimbocului, Valea Morii și Valea Stejarului, covorul vegetal ierbaceu este mai puțin compact datorită șiroirii, predominând ca specii pe suprafețele inerbate pirul (Cynodon dactylon), bărboasa (Andropogon ischaemum) și altele. Lunca, având o suprafață restrânsă în cadrul Comunei Bogați, ocupată fiind de așezari și de terenuri agricole, prezintă o vegetație ierboasa pe suprafețe izolate, diferențiată în funcție de umiditatea solului, de pantă, de textura solurilor aluviale, de drenaj și de alți factori. Solurile, având o textură grosieră, cu mult schelet, favorizează apariția pirului (Cynodon dactylon), troscotului (Polygonum aviculare), bărboasei (Andropogon ischaemum), mușețelului (Matricaria chamomilla) și altele. Printre culturile agricole cerealiere apar frecvent costreiul (Echinochloa crus-gallii), mohorul (Setaria viridis), susaiul (Sonchus sp.), pălămida (Cirsium arvense), loboda (Chenopodium album), volbura (Convolvulus arvensis).

3. Metodologie

3.1. Sursa datelor

Lucrarea de față are ca principal obiectiv proiectarea unor hărți parametru (densitatea fragmentării reliefului, adâncimea fragmentării reliefului, geologie, soluri, vegetație, hidrografie, hipsometrie), pentru analiza factorilor morfometrici și toate acestea pentru a rezulta harta potențialului de eroziune. Pentru a realiza harta potențialul de eroziune, voi folosi software-ul ArcMap 10.3.1 pentru realizarea diferitlor analize spațiale și materiale cartografice necesare acestui studiu.

Pentru a putea realiza harta potențialului de eroziune a fost necesar să dezvolte o bază de

date care să conțină informații privind utilizarea terenurilor, clima, solul și topografia la o rezoluție spațială mare. Datele privind utilizarea terenurilor, tipul de sol și textura a fost obținut de la români.

Pentru a realiza aceastăhartă am folosit metoda USLE (Universal Soil Loss Equation –

Ecuația de Pierdere a Solului Universal), acestă metodă fiind destul de complexă care necesită o bază de date, care trebuie lucrată cu atenție

Principalele surse de date folosite în realizarea analizai a fost:

Tabel 8 Sursa Datelor

Pentru a realiza harta potențialul de eroziuneeste nevoie de 5 factori, după obținerea acestora se vor înmulți, iar după acest pas va rezulta un raster cu potențialul de eroziune.

Acest studiu necesită o bază de date consistentă care trebuie să includă date de tip raster (precum pantele), date care trebuie transformate în raster (precum solurile sau utilizarea terenurilor), date vectoriale care trebuie interpolate (valoriile precipitațiilor pentru a obține un raster cu zonele și valorile pentru precipitații) date care trebuie să fie reclasificate și reinterpretate, pentru a obține această hartă și diferite calcule care trebuie să țină cont de rezoluția modelului digital de elevație al terenului.

După ceam procesat toate aceste date, prin reclasificare, reinterpretare, interpolare și claculare

vom obține rasterul dorit și putem trece la analiza propiu–zisă.

3.1. Prelucrarea datelor

Schema de mai sus prezintă într-un mod succint modul de prelucrare al datelor în vederea obținerii hărții potențialului de eroziune. Putem să începem cu oricare dintre factorii de mai sus, de preferat, ca aceștia să fie înmulțiți sub forma asta A = R *K*LS*C*P.

Factorul LS

Am ales să încep cu acest factor, deoarece acesta este compus din doi factori L (slope length factor/factorul lungimii de pantă) S (slope/panta).

În ArcMap – Spatial Analyst Tools – Hydrology – Fill

Fig. 15 Fill

Apoi, după acest pas urmează ArcMap – Spatial Analyst Tools – Hydrology – Flow Directions, unde la început o să facem FILL, apoi Flow Accumulations, unde la început o să avem FlowDirections, așadar, din FlowDirections obținem Flow Accumulations.

Fig. 16 FlowDirections Fig. 17 FlowAcumulations

După acest pas, vom merge la Spatial Analyst Tools – Surface – Slope, pentru a obține un raster care prezintă geodeclivitatea terenului exprimat în grade. După ce am obținut și acest raster și avem cele trei rastere va trebui să obținem doi factori ajutători și anume factorul F, iar apoi factorul M. Pentru a obține factorul F, deschidem raster calculator și vom aplica urmatoarea formulă ((Sin("slope"*0.01745) / 0.0896) / (3 * Power(Sin("slope"*0.01745),0.8)+0.56))

Fig. 18 Raster Calculator

Pentru a obține factorul M deschidem raster calculator și vom aplica urmatoarea formulă

"Factor_F" / (1+"Factor_F").

Fig. 19 Factor F Fig. 20 Factor M

Pentru a putea obține Factorul L vom fi nevoiți să aplicăm următoarea formulă

(Power(("FlowAcumulations"+625),("factor_M"+1))Power("FlowAcumulations",("Facto r_M"+1))) / (Power(25,("Factor_M"+2)) * Power(22.13,"Factor_M")) .

Pentru a putea obține Factorul S vom fi nevoiți să aplicăm următoarea formulă

Con((Tan("slope"*0.01745) < 0.09),(10.8 * Sin("slope" * 0.01745) + 0.03),(16.8 *

Sin("slope"*0.01745) – 0.5)) .

Fig. 21 Factor L Fig. 22 Factor S

După ce am prelucrat și obținut aceste date, vom merge la raster calculator pentru a le înmulți și vom obține Factorul LS sau Factorul topografic. Acest factor măsoară influența reliefului asupra eroziunii solului și determină determinarea lungimii (L) și a pantei (S) între punct unde inundația devine concentrată și punctul unde sunt formate canale mai mari decât râuri.

Acest factor se bazează pe altgoritmi de procesare, dar se poate realiza prin diferite funcții atâta timp cât se respectă o ordine logică și rezoluția.

Fig. 23 Factor LS

Factorul R

Acest factoreste cel climatic care face referire la precipitații. Pentru a putea obține acest factor avem nevoi de puncte care să conțină date climatice referitoare la precipitații (acestea pot fi stații meteo sau alte surse). Ca date de tip punct care conțin precipitații, am ales să vectorizez pe baza hărții climatice din capitoul de climă, harta care face referie la precipitații. Am vectorizat o serie de puncte, pentru care a fost înscrisă în tabelul de atribute valoarea canității de precipitații. Ulterior aceste date au fost interpolate după cum urmează Spatial Analyst Tools – Interpolation – Spline.

Fig. 24 Factor R

Factorul K

Acesta reprezintă factorul de erodabilitate, care se stabiliește în funcție de textura și tipul de sol. Am realizat o reclasificare prin funcția Polygon to Raster. Am stabilit patru clase pentru factorul k de la 0.1, 0.8, 0.9 și 1. Trei tipuri de textura întalnim în spațiul geografic al comunei Bogați și anume luto-nisipoasă, textură variată și argiloasă.

Fig. 25 Factor K

Factor C

Factorul de acoperire a vegetației a fost determinat pe baza setului de date Corine Land

Cover din anul 2012, unde am folosit aceeași funcție ca în cazul factorului K și anume Polygon to Raster și am stabilit trei clase de acoperire: 0,002 – spațiu construit și abrupt, 0,004 – suprafață forestieră și 0,05 – pășune.

Fig. 26 Factor C

Factor P

Acest factor reprezintă potențialul de control al eroziunii, iar acesta a primit valori de la 0.55 la 1. Mai întaî au fost adăugate aceste scoruri în tabela de atribute, apoi vectorul transformat în raster, am primit un gri cod apoi rasterul a fost transformat în vector, iar dupa ce au fost unite clasele, s-a transformat în raster.

Fig. 27 Factor P

4. Comentarea hărții potențialului de eroziune în comuna Bogați (județul Argeș)

Fig. 28 Harta Potențialului de eroziune din Comuna Bogați, județul Argeș

Eroziunea este definită ca fiind rezultatul unui proces complex de dislocare, transport și depunerea de particule fine sau mici, agregate de sol din partea superioară (de obicei orizontul A, bogat în nutrienți) sub acțiunea factorilor hidrici (dar și de alți factori) și care poate fi amplificată de factorii antropogeni, în special pe solurile din interiorul acestor agro-sisteme.

Eroziunea solului poate avea un impact negativ deosebit asupra mediul înconjurător, fiind strâns legată de schimbările din teren, utilizarea ca rezultat al urbanizării, abandonarea suprafețelor excesiv de cultivate, supraîncălzirea, defrișările și pădurile incendiate. În comaprație cu alte hazarde naturale, eroziunea solului nu generează pierderi umane în mod direct sau distrugeri materiale considerabile, dar fenomenul pe scară largă presupune costuri de combatere și atenuare, deoarece acesta chair daca nu produce efecte negative imediate, poate face asta în timp, și anume acest fenomen poate să reducă fertilitatea solului, se pot înfunda lacurile de acumulare, iar acest fenomen ,în sine, poate să fie un proces geomorfologic periculos, ca de exemplu cu timpul se pot forma alunecări de teren.

Așadar, eroziunea în sine,este un proces de dislocare, transport, și depunere, adică un fenomen dinamic, care influențează stratul pedologic. Potențialul de eroziune reprezintă o estimare a zonelor care sunt predispuse la eroziune areală, bineînțeles în urma efectuării unor calcule și analize premergătoare.

În materialul cartografic de mai sus avem prezentată harta potențialul de eroziune din unitatea administativă a comunei Bogați, județul Argeș. Avem cinci clase de eroziune (foarte mică, mică, medie, mare și foarte mare) care se găsesc în acest spațiu geografic.

La o privire de ansamblu observăm că, în general văile prezintă o eroziune mai mare decăt zonele de interfluviu, datorită organismelor hidrografice. Observăm, totuși, că valea râului Budișteanca nu prezintă un potențial foarte mare, acesta scade de la nord la sud, iar acest fapt este datorat lărgirii văii, așadar, această vale este una destul de largă, iar eroziunea nu își face simțită prezența în acesta zonă. Acest fapt a fost sezitat și de către om, încă din cele mai vechi timpuri, deoarece pe cursul acestui râu se află majoritatea satelor și implict a spațilui construit deoarece, acestă zonă nu este afectată de eroziune și posibile alunecări de teren.

Zonele de interfluiu și zonele plane prezintă o eroziune mică, uneori și medie, deoarece factorii abiotici care influențează eroziunea, nu le afectează pe acestea, iar un alt factor destul de important în ceea ce privește eroziunea este panta, deoarece cu cât este mai mare panta, potențialul de eroziune crește, bineînțeles fiind influnețat și de alți factori, precum precipitații, soluri, sau utilizarea terenurilor.

Zonele de versant, sunt zonele în care regăsim văi care sunt dependete de regimul precipitațiilor, zonele care nu prezintă vegetație forestieră și sunt influențate de o eroziune mai mare. Cu cât eroziunea este mai mare cu atât este și panta, deoarece daca există pantă, există scurgere, iar dacă există scurgere avem de aface cu o forță de frecare care produce eroziune în adâncime, poate disloca particule de sol, poate transporta și depune, principala cauză fiind dată de pantă prin forța gravitațională. Eroziunea este mai slabă în zone cu vegetație forestieră, deoarece plantațiile de pădure, prezintă un factor de stabilitate pentru sol, așadar, acesta nu mai este influnețat de o eroziune accentuată, coronamentul pădurilor este cel care preia o bună parte din precipitații, un alt factor care provoacă eroziune, iar o bună parte din cantitea de apă este absorbită de către vegetația forestieră. În materialul cartografic observăm că majoritatea zonelor în care regăsim vegetație forestieră avem de aface cu o eroziune mai puțin accentuată, probabil o parte și această vegetație a fost plantată de către om.

Fig. 29 Grafic cu suprafețele de eroziune

Graficul de mai sus prezintă suprafețele pentru fiecare interval de eroziune în parte, iar după cum putem observa zona prezintă un potențial de eroziune mic spre mediu, valoarea cu cea mai mare suprafață fiind ocupată de către intervalul unde eroziunea este foarte mică, iar cea mai mică suprafață este suprafața ocupată de către intervalul de eroziune unde este foarte mare.

Intervalul de eroziune foarte mică are o suprafață de 23.34 km2, ceea ce reprezintă o pondere de 33.01% din totatul unității administrativ teritoriale a coumeni Bogați. Acest interval se regăsește în zona de luncă a râului Budișteanca, fiind o vale deschisă destul de larg, deoarece intervalul de eroziune scade de la nord la sud, odată cu deschiderea văi. Ce-i drept ca organism hidrografic această vale este una destul de mică, iar aceasta nu are o putere mare de eroziune. Zonele de interfluviu sunt și ele zone unde eroziuneaeste una scăzută, deoarece în aceste zone nu avem pante, care reprezintă un factor destul de important în ceea ce privește eroziunea. Tot în acest interval regăsim și zone unde există vegetație forestieră, iar acest fapt denotă o măsură de combatere a eroziunii, dar fiind o zonă cu pante reduse, regăsim pajiști și pășuni pentru pășunat.

Intervaul de eroziune mică ocupă o suprafață de 15.47 km2, cu o pondere din comună de 21.87%. Acest interval este caracterizat de pante mai accentuate față de primul interval de eroziune cu versanți ușor înclinați. Și în acestă zonă regăsim vegetație forestieră prin prezența pădurilor de foioase. Acest interval este al treilea ca suprafață, ceea ce înseamnă că zona unității administrativ teritoriale Bogați, este o zonă în care eroziunea nu este foarte accentuată, dar nici nu lipsește, datorită rețelei hidrografice destul de dense, chiar dacă majoritatea organismelor hidrografice sunt de mici dimensiuni, iar unele dependete de regimul precipitățiilor.

Cu o suprafață de 21.39 km2 intervalul de eroziune mediu reprezintă cel de al doilea interval ca suprafață din cadrul unității administrativ teritoriale din comuna Bogați, iar acest interval are o pondere de 30.26%. În acestă zonă regăsim pante mai accentuate și o rețea hidrografică mai densă care favorizează eroziunea solului. Tipul de sol predominat în acest areal esteluvosolul cel care are o textură lutonisipoasă, acesta fiind un factor care poate favoriza eroziunea. Fiind o zonă ceva mai înaltă și aportul precipitațiilor își face simțită prezența deoarece prin scurgereîn zonele mai înclinate au loc procese de șiroire, dar și alimentarea văilor care sunt dependete de precipitații.

Intervalul de eroziune mare ocupă o suprafață de 9.51 km2, ceea ce reprezintă o pondere de 13.45 % din comună. Bineînțeles, pentru acest interval regăsim, din nou aceeași factori, solul care prezintă o textură lutonisipoasă, dar și pante ceva mai accentuate, dar nu acesta este factorul principal, ci regimul precipitațiilor, procesele geomorfologice de scurge, dar și eroziunea lineară provocată de văile temporare, care își caută profilul de echilibru. Observăm zonele Dealul Păuzei, Dealul Iei, Piscul Priboianului, zone de deal, cu pante accentuate, unde se producere spălarea în suprafață, dar și scurgere și alimentarea văilor temporare, prezintă o eroziune mare, care poate conduce cu timpul la alunecări de teren care se pot produce în zonele mai joase. În comuna argeșeană Bogați au avut loc alunecări de teren, care au afectat și rețeau rutieră, dar acestea nu au fost de mare amploare.

Intervalul de eroziune foarte mare ocupă o suprafață destul de mică de 0.98 km2, ceea ce reprezintă o pondere de 1,38% din totalul suprafeței unității administrative al comunei Bogați, din județul Argeș. Regăsim acest interval de eroziune, în partea de nord a comunei Bogați, mai exact la vest de Dealul Mănesei. Prezintă o pantă accentuată, iar în zona de nord regimul precipitațiilor este unul mai mare față de zona de sud a comunei, fiind și o zonă ce are o altitudine mai mare față de zona de sud.Se observă o creștere atât a suprafeței afectate de eroziune, cât și a cantității totale de sol erodat, față de intervalele precendete. Se pare că această zonă a fost afectată de defrișări, iar aceasta reprezintă un motiv clar care explică eroziunea mai accentuată.

Zona comunei Bogați este o zonă ce nu prezintă o geodeclivitate mare și nici o enerige de relief însemnată, dar prezintă o densitate a fragmentării reliefului destul de mare, doar că organsimele hidrografice care influențează acest factor nu sunt mari, sunt chair slab dezvoltate, care nu au o forță erozivă destul de mare. Principalii factori care pot influența eroziunea pentru această comună ar fi defrișările. În fond, pădurea reprezintă o măsură de combatere a eroziunii.

Eroziunea solului este o formă de degradare a solului, alături de salizinare, compactare, pierderea nutrienților, care presupune îndepărtarea mecanică a solului în urma acțiunii factorilor abiotici.

Concluzie

Evaluarea potențialului de eroziune prin metode USLE se dovedește un demers util în estimarea potențialului la eroziune, dar totuși necesită, date, timp, și încercare. Demersul se rezumă la reclasificarea unor date, atribuirea unor noi valori, interpolarea unor date de tip punct pentru a obține un raster (este vorba despre precipitații), calcularea indicilor necesari pentru a obține rastere. Pe lângă toate acestea, în cadrul analizei intră o serie de hărți parametru care ajută la interpretarea rezultatelor, hărți precum, densitatea fragmentării reliefului, adâncimea fragmentării reliefului, harta pantelor, dar și hărți de ansamblu precum harta solurilor, harta cu utilizarea terenurilor. Un alt factor important este hipsometria, deoarece regimul precipitațiilor și temperatura aerului depind de acest factor.

Obervăm în cadrul general că văile prezintă o eroziune mai mare decăt zonele de interfluviu. Valea râului Budișteanca nu prezintă un potențial foarte mare, acesta scade de la nord la sud, iar acest fapt este o consecință logică a lărgirii văii, așadar această vale este una destul de largă, iar eroziunea nu își face simțită prezența în această zonă. Zonele cu pantă mai mare prezintă o eroziune mai accentuată față de celalate zone. Cel mai mare interval de eroziune este cel foarte mic, deoarece nu avem o energie de relief spectaculoasă, văi slab dezvoltate, chair dacă au fragmentat zona, o diferență altitudinală de 200 m între cel mai înalt punct și cel mai jos. Solurile predominate sunt luvosolurile care au un factor de erodabilitate care tinde spre mare. Precipitațiile sunt în medie de 590 mm/an, iar temperatura aerului este de 9.5 oC. Din punct de vedere geologic avem de aface cu o zonă unde regăsim depozite leossoide în marea majoritate a arealului de interes, dar și nisipuri și pitrișuri în amestec cu aceste depozite leossoide. Vegetația este predominantă de pădure de foioase, aceasta fiind o măsură de combatere a eroziunii.

În concluzie, avem de aface cu o zonă unde potențialul de eroziune este unul mic care tinde spre mediu, unde există măsuri de combatere a eroziunii, iar așezăriile omenești sunt în zonele unde eroziunea este foarte mică. Așadar această lucrare a abordat într-un mod didactic o metodă de evaluare a potențialului de eroziune al solului prin tehnci ale sistemelor informaționale geografice.

Bibliografie

1. Barco A., Nedelcu E., Județul Argeș, Editura Academiei, București, 1974;

2.Coteț P., Geomorfologie cu elemente de geologie,Editura Didactică și Pedagogică, București 1971;

3.Coteț P. Geomorfologia României,Ed.Tehnică,București, 1973

4. Demeter T., Clasificarea solurilor, note de curs;

5.Elorza M. G., Geomorfologia, Editura Pearson, Zaragoza, 2010;

6.Ielenicz M., Geomorfologie generală, Editura Universitară București, 2014;

7.Joldiș, R. Cercetări privind utilizarea tehnologiilor G.I.S. în monitorizarea terenurilor degradate prin eroziune hidrică, din județul Cluj, Cluj-Napoca, 2014;

8.Mac, IElemente de geomorfologie dinamică,Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucuresti 1986;

9.Radoane M., Radoane N, Geomorfologie aplicată, Editura Universității din Suceava, Suceava 2007;

10.Radu A. Stoica L., Monografia comunei Bogați, Ediție Online, Pitești 2007;

11.Săndulache Iulian, Lucrări practice de geomorfologie cu aplicații GIS,Ed.Universitară, București, 2015;

12.Săvulescu I., Interrelațiile dintre componentele fizico-geografice și etajarea pădurii în Munții

Iezer, teză de doctorat; 2010;

13.Tîrlă L., Bazinul hidrografic Olănești – Studiu de geomorfologie – rezumatul tezei de doctorat, 2011;

14.Terente M. (2008). Modelarea și analiza digitală a terenului (Fragment), București ,2008;

15.*** Eroziunea solului și metodele de combatere, Editura Ceres, București, 1975;

16.***.Implementation of a new model on soil erosion. Casestudy – Văratica hydrographic basin; (Cozia Mountains,Romania), Universitatea din București, Facultatea de Geografie, București 2018

17.*** Institutul Național de Statistică;

18.*** Mapping of Soil Erosion Hazard Zones of Sri Lanka, University of Peradeniya, Peradeniya, 2018;

19.*** Raport de Mediu pentru Actualizare Plan Urbanistic General Comuna Bogați, Județul Arges; (http://www.anpm.ro/documents/13565/0/RM+PUG+BOGA%C8%9AI.pdf/2cf36970c430-4892-956a-79690dfcc948)

20.https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Boga%C8%9Bi,_Arge%C8%99

http://worldclim.org/version2

https://ro.wikipedia.org/wiki/Eroziunea_solului

23.https://en.wikipedia.org/wiki/Soil_erosion

24.http://www.omafra.gov.on.ca/english/engineer/facts/12-051.htm

25.https://milford.nserl.purdue.edu/weppdocs/overview/usle.html

26.https://en.wikipedia.org/wiki/Universal_Soil_Loss_Equation

D E C L A R A Ț I E

Subsemnatul /subsemnata _______________________________________ candidat la examenul de finalizare a studiilor universitare de licență/masterat la Facultatea de Geografie ,în domeniul Geografie /Știința mediului, programul de studii universitare de licență/masterat__________________________________, declar pe propria răspundere că lucrarea de față este rezultatul muncii mele, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate și indicate, conform normelor etice, în note și în bibliografie. Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nici o parte din teză nu încalcă drepturile de propietate intelectuală ale altcuiva, persoană fizică sau juridică.

Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții de învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.

Semnătura,

Data______________ ––––––––––