ATITUDINEA REZIDENȚILOR CU PRIVIRE LA TURISMUL CULTURAL MEDIEVAL DIN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE [302040]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Prof.univ.dr. CAMELIA TEODORESCU

Absolvent: [anonimizat]

2020

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

ATITUDINEA REZIDENȚILOR CU PRIVIRE LA TURISMUL CULTURAL MEDIEVAL DIN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE

Coordonator științific:

Prof.univ.dr. CAMELIA TEODORESCU

Absolvent: [anonimizat]

2020

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………..5

PARTEA I

CAPITOLUL 1- PROMOVAREA TURISTICĂ A MONUMENTELOR ISTORICE DE IMPORTANȚĂ NAȚIONALĂ DIN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE……………………………………………………………………………………………7

1.1.Scurt istoric al Târgoviștei din punct de vedere geografic…………………………….7

1.2. Mărturii istorice ale apariției și evoluției municipiului Târgoviște………………..9

1.3 Obiective turistice și culturale din municipiul Târgoviște…………………………..12

1.4. [anonimizat]…………………………….14

CAPITOLUL 2 – PREZENTAREA PRINCIPALELOR OBIECTIVE TURISTICE ȘI CULTURALEDIN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE………..19

2.1. Turnul Chindiei……………………………………………………………..19

2.2. Complexul Monumental Curtea Domnească………………………………21

2.3. Mănăstirea Stelea…………………………………………………………..23

2.4. Complexul Monumental Mănăstirea Dealu…………………………………24

2.5. [anonimizat]……………………25

CAPITOLUL 3- [anonimizat]………………………………………………………………….26

3.1. [anonimizat]-[anonimizat]-Compexul Monumental Curtea Domnească…………………….26

3.2. [anonimizat]-[anonimizat]-[anonimizat]……………………..31

PARTEA A II A

CAPITOLUL 4 – CERCETĂRI PRIVIND ATITUDINEA REZIDENȚILOR CU PRIVIRE LA TURISMUL CULTURAL MEDIEVAL DIN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE…………………………………………………………………..35

4.1. Scop, obiective, ipoteze………………………………………………………35

4.2. Metodologia cercetării……………………………………………………….38

4.3. Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării………………………………..39

CONCLUZII FINALE……………………………………………………………66

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………69

ANEXE …………………………………………………………………………..70

INTRODUCERE

Tema prezentei lucrări „ Atitudinea rezidenților cu privire la turismul cultural medieval din municipiul Târgoviște” reprezintă un domeniu de interes ce se bazează pe cunoștiințele acumulate în cei trei ani de studiu în cadrul specializării Geografia Turismului. Totodată, această lucrare a fost realizată cu scopul obținerii diplomei de licență.

Alegerea localității Târgoviște ca perimetru de studiu a fost făcută pentru faptul că reprezintă orașul natal și implicit o mai bună cunoaștere a teritoriului față de alte locuri.

[anonimizat] a [anonimizat].

Istoria dezvoltării orașului este foarte interesantă și în același timp oferă o mai bună întelegere a imaginii din prezent. Atestat istoric din anul 1396 orașul trece prin mai multe etape în decurs de câteva secole .

În anul 1418 Târgoviște devine a doua capitală a Tării Românești și rămâne până în anul 1659. În această perioadă orașul Târgoviște are parte de o înflorire economică.

Lucrarea de față este stucturată în două părți. Prima parte conține trei capitole. În primul capitol sunt prezentate noțiuni și aspecte teoretice legate de promovarea turistică a monumentelor istorice de importanță națională din municipiul Târgoviște (scurt istoric al Târgoviștei din punct de vedere geografic, mărturii istorice ale apariției și evoluției municipiului Târgoviște, obiective turistice și culturale din municipiul Târgoviște, norme administrative –Proiecte de promovare turistică). În al doilea capitol al lucrării de față sunt prezentate principalele obiective turistice și culturale din municipiul Târgoviște, iar în capitolul al treilea sunt propuse două trasee cultural- turistice pentru vizitatorii Târgoviștei.

Partea a doua, practică, cuprinde cel de-al patrulea capitol, în care accentul este pus pe cercetarea privind atitudinea rezidenților cu privire la turismul cultural medieval din municipiul Târgoviște, fiind încheiată cu constatările și concluziile obținute în urma studiului.

Lucrarea de față urmărește identificarea importanței obiectivelor cultural-turistice din municipiul Târgoviște pentru rezidenții săi și identificarea modalităților prin care turismul de patrimoniu ajută la dezvoltarea culturii locale.

În urma cercetării se dorește să se evidențieze faptul că valorificarea turistică a monumentelor de patrimoniu reprezintă un obiectiv important al rezidenților municipiului Târgoviște.

Sprijinul acordat de către reprezentanții Complexului Muzeal Curtea Domnească din Târgoviște a fost vital pentru obținerea informațiilor necesare realizării acestei lucrări.

PARTEA I

CAPITOLUL 1

PROMOVAREA TURISTICĂ A MONUMENTELOR ISTORICE DE IMPORTANȚĂ NAȚIONALĂ DIN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE

Scurt istoric al municipiului Târgoviște din punct de vedere geografic

Municipiul Târgoviște este situat în sudul țării, în partea central a județului Dâmbovița, la zona de contact dintre dealurile subcarpatice și Câmpia Română, pe malul drept al râului Ialomița.Totodată, Târgoviștea este un loc de întâlnire a trei drumuri naționale : DN71 București-Sinaia, DN72 Ploiești-Găești, DN72A Târgoviște –Câmpulung. Distanța față de București este de 78km pe șosea și 80km pe calea ferată.

La est și la nord municipiul Târgoviște este înconjurat de dealuri, iar la vest și la sud se învecinează cu Câmpia Română. Altitudinea maximă a reliefului este de 295m, iar cea minimă este de 263m.

Clima este temperat-continentală, caracteristică etajului de câmpie din sud-estul țării.Este o zonă cu ierni blânde și veri răcoroase, temperature medie anuală fiind de +10 grade C, iar cantitatea medie de precipitații de 683mm/an.

Sub aspect hidrografic, depresiunea intracolinară în care a apărut și s-a dezvoltat orașul Târgoviște este străbătută de râurile Ialomița, Ilfov și Dâmbovița.

În împrejurimile orașului sunt păduri de stejar, iar în lungul râului Ialomița păduri de luncă cu stejar pedunculat, frasin de luncă, plop și sălcii.

Prezența luncii Ialomiței, a lacurilor de la Priseaca și a zonelor umede din jurul lor a favorizat dezvoltarea unei vegetații palustre. Fauna este caracteristică pădurilor de foioase și pădurilor ripariene, precum și zonelor umede. Abundența și diversitatea faunei au avut de suferit de-a lungul timpurilor, din cauza intervențiilor antropice care au condus la restrângerea și fragmentarea habitatelor.

Fig. 1Poziția Geografică a Municipiului Târgoviște

În ceea ce privește populația orașului, aceasta a înregistrat între 1400 și 1700, pe fondul creșterii importanței orașului, devenit cetate de scaun, o creștere semnificativă, de la aproximativ 6000 de locuitori în perioada de început a așezării, la 40 000 la jumătatea secolului al XVIII-lea. Ca urmare a mutării capitalei Tării Românești la București, numărul locuitorilor a scăzut, statisticile anului 1832 consemnând doar 3824 de persoane. Către sfârșitul aceluiași veac, se înregistrează din nou o creștere de 8299 de locuitori. Potrivit datelor ultimului recensământ (2011), populația municipiului este estimată la 78 000 de persoane.

Mărturii istorice ale apariției și evoluției municipiului Târgoviște

Orașul Târgoviște a fost reședință domnească timp de mai multe secole și un important centru economic, politic și administrativ al Tării Românești. Numele așezării provine de la cuvântul târg, ce înseamnă în slavă o piață sau un loc de schimb, iar sufixul –iște, tot de origine slavă, desemnează locul unde a fost ceva. Târgoviște înseamnă deci locul unde a fost un târg.

În depresiunile intracolinare în care s-a dezvoltat orașul s-au găsit urme de viețuire încă din epoca neolitică, constând în așezări și morminte dein epoca bronzului, atestate de importantul tezaur din piese de aur descoperit la Perșinari. Au mai fost descoperite urme din perioada târzie a fierului, precum și din secolele III î.Hr.-I d.Hr. aparținând civilizației geto-dacice. Din secolele II și III d.Hr.au fost descoperite material ceramic romane precum și vestigii ce atestă tradiția meșteșugărească locală.

În anul 1396 apare menționat pentru prima oară în istorie numele orașului, Târgoviște într-un memorial de călătorie apartinând lui Johann Schiltberger, Mircea cel Batran fiind primul care acorda statutul de capitala a Țarii Românești Târgoviștei.

De-a lungul anilor, orașul Târgoviște a fost martor al multor evenimente istorice, curajul târgoviștenilor în bătăliile contra turcilor fiind menționat în sute de cronici medievale , Atacul de Noapte de la Târgoviște condus de Vlad Țepes ( 1462 ), fiind unul dintre cele mai celebre evenimente istorice întâmplate .

Mircea cel Bătrân, Mihail I, Dan al II-lea, Alexandru Aldea, Vlad Dracul, Vladislav al V-lea, Vlad Țepeș, Vlad Călugărul, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Radu de la Afumați, Pătrașcu cel Bun, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Radu Șerban, Matei Basarab, Constantin Șerban, Mihnea al III-lea, Constantin Brâncoveanu au fost cei care i-au umilit pe marii cuceritori ai Europei și-au ridicat palate și biserici pentru pomenire.

„Petru Cercel a făcut la Târgoviște un palat mic, dar frumos”. ( Jacques Bourgars, 1585)

Voievodul Radu cel Mare reclădește începând cu 1499 biserica “Sf. Nicolae din Deal”, cunoscută azi ca Mănăstirea Dealu, care va fi terminată de urmașul său, Vlad cel Tânăr. Pictura acesteia va fi realizată în 1514 sub Neagoe Basarab de zugravul Dobomir din Târgoviște. După toate probabilitățile, la Târgoviște a activat primul meșter tipograf din Țara Românească, Macarie, care a tipărit, începând cu anul 1508, primele trei cărți în limba slavonă cunoscute la noi: „Liturghierul” (1508), „Octoihul” (1510) si „Evangheliarul” (1512). Către mijlocul aceluiași secol activitatea tipografică este reluată la Târgoviște de ucenicul lui Macarie, Dimitrie Liubavici, cu un „Molivelnic” (1545) și un „Apostol” (1547). Mihai Viteazul a reușit în 1600, pentru prima oară, Unirea celor trei principate românești – Țara Românească, Moldova și Transilvania. Prestigiul lui de apărător al creștinătății era recunoscut în întreaga Europă. Trădarea și uciderea lui a fost plânsă de toți românii. În timpul său, Târgoviștea este ocupată de turcii lui Sinan Pașa, care fortifică zona centrală.

În octombrie 1595, trupele creștine ale Ungariei și ale lui Mihai Viteazul eliberează orașul, ce suferă însă mari pagube.

Matei Basarab (1632-1654) a fost un mare sprijinitor al culturii. El este cel care întărește și extinde fortificațiile orașului (unice la sud de Carpați), repară vechile biserici și construiește multe altele noi.

Constantin Brancoveanu a asigurat timp de un sfert de secol (1688-1714) stabilitatea țării și a murit ca un martir, refuzând să-și trădeze credința. În timpul său, reședința de vară a țării s-a aflat la Târgoviște, iar cea de iarnă la București. După domnia sa, capitala se muta la București, eveniment în urma căruia Târgoviște a început să piardă din puterea economică, precum și din populație. Urmează un secol al domnitorilor fanarioți.

Vechea cetate de scaun este cu adevărat părăsită și trecerea timpului afectează tot mai dureros din zidurile sale, ce ajung să fie folosite de boieri și unii localnici ca material de construcție pentru propriile case. Răscoala lui Tudor Vladimirescu, din 1821, dupa ce strălucește la București, restabilind domniile pământene pe scaunul țării, se sfârșește trist la Târgoviște. Tudor și mulți dintre soldații săi sunt masacrați de eteriști pe locul din fața bisericii Mitropoliei, unde s-a ridicat o cruce de piatră, în amintirea lor. Târgoviștenii au participat activ la revoluția română din 1848 și au susținut toate actele politice ale unioniștilor. După unire, Alexandru Ioan Cuza a intrat să viziteze orașul, pe sub o arcadă de flori, la 17 iunie 1859.

Declarat municipiu în 1968, în prezent, orașul Târgoviște are aproximativ 80 000 de locuitori și este resedința județului Dâmbovița.

În prezent orașul Târgoviște este un centru economic și cultural important al Munteniei și are un potenial turistic însemnat prin numeroasele construcții și monumente cu o valoare istorică deosebită.

Obiective turistice și culturale din municipiul Târgoviște

Muzeul de Istorie

Funcționează în fosta clădire a tribunalului, monument de arhitectură, ridicat în 1902. Muzeul cuprinde colecții de piese arheologice și istorice care reflectă evoluția teritoriului județului și a orașului Târgoviște începând din preistorie până în epoca modernă. Pe lângă expoziția de bază, muzeul organizează anual expoziții temporare în spațiile de la parter, precum și conferințe, simpozioane și spectacole.

Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești
Profil: istoria tiparului și a cărții vechi

Funcționează în clădirea familiei Stolnicului Constantin Cantacuzino, ridicată în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Târgoviște a constituit pentru cultura românească primul centru tipografic, cu mare iradiere în țară și în afara acesteia. Muzeul prezintă în expoziția sa, cărți de uz bisericesc și laic, documente și manuscrise, primele periodice în limba română și instrumentar specific tiparnițelor.

Casa atelier "Gheorghe Petrașcu"
Profil: memorial

În locuința personală unde a petrecut o parte a vieții (1922-1942) a fost reconstituit în 1972 atelierul unuia din marii artiști ai penelului, Gheorghe Petrașcu (1872-1949). Atmosfera este redată de obiectele personale, mobilier de epocă, lucrări de pictură, gravură și desen aparținând artistului. Între tablouri se disting: "Marina la Veneția", "Căldărușa cu cârciumărese", "Atelier la Târgoviște" etc.

Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni
Profil: istorie literară.

O serie de scriitori și poeți români au fost legați nemijlocit de orașul – capitală a Țării Românești. Fie reprezentanți ai familiei Văcărescu, fie Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Ghica, I.C. Vissarion s.a., ei ilustrează într-un muzeu distinct crezurile generațiilor premoderne, ale revoluției pașoptiste. O mare varietate de obiecte, documente, cărți, fotografii conving asupra orizontului și operei acestor creatori.

Galeriile "Stelea"
Profil: expozitii de arta (pictura, sculptura).

Galeriile "Stelea" funcționează în clădirea fostului Muzeu orășenesc Târgoviște construita de arh. Nicolae Ghica – Budești și inaugurată în 1938 de Nicolae Iorga, spatiu care prin reorganizare a devenit Muzeu de arheologie până în 1986. Din colecția inițială, inaugurată în ianuarie 1944, se păstrează colecția Lapidarium amenajată în peristil. În prezent, spațiul este amenajat special pentru expoziții temporare.

Muzeul "Vasile Blendea"
Profil: arta – memoriala

Organizată în Casa "Angela Georgescu", locuința specifică pentru arhitectura târgovișteană de sec. XVIII, ridicată pe beciuri de sec. XVIII, restaurată în perioada 1997 – 2001, colecția Emilia și Vasile Blendea este constituită din lucrări de artă plastică (desene, pictură, grafică, sculptură), piese cu caracter memorial (scrisori, manuscrise, fotografii de familie) și face obiectul unei importante donații făcute muzeului de către pictorul Constantin Blendea, nepotul și fiul spiritual al maestrului. În opera sa, artistul evocă Târgoviștea cu tradițiile istorice și culturale, case, oameni și locuri, constituindu-se într-o veritabilă fresca a ambiantului târgoviștean.

Compexul Muzeal Curtea Domnească

Profil: Ansamblu de arhitectură, lapidarium, istorie, artă monumentală.

Curtea Domnească reprezinta cel mai bine păstrat ansamblu aulic medieval de pe teritoriul României și a funcționat cu intermitență timp de peste trei veacuri (1396-1714) ca resedință și scaun domnesc.

Monumentele principale: Biserica Mare Domnească, Turnul Chindiei, Palatul Domnesc, Biserica Sf. Vineri și Casa Balașa.

Norme administrative –Proiecte de promovare turistică

Promovarea turistică a bisericilor din secolele XVII-XVIII din Târgoviște

Proiectul se încadrează în Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013 – Axa prioritară 5 „Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului” – „Domeniul de intervenție 5.3 – Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică”- Operațiunea: „Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și activităților de marketing specific”.

Obiectivul general al proiectului

Obiectivul general al acestui proiect constă în promovarea turistică a monumentelor istorice de interes național „Bisericile Medievale sec. XVIl-XVIII din Târgoviște” prin crearea unui brand turistic național, care va contribui la valorificarea potențialului cultural-istoric, la îmbunătățirea imaginii localității, regiunii și a României, și la stimularea creșterii economice a Municipiului Târgoviște prin turism.

Obiectivele specifice constau în extinderea sezonului turistic pe tot timpul anului, crearea condițiilor pentru practicarea mai multor forme de turism (turism cultural, turism ecumenic, turism festivalier etc.), creșterea numărului de turiști și crearea unor noi locuri de muncă.

Justificarea necesității implementării proiectului „Promovarea turistică a Bisericilor Medievale sec. XVIl-XVIII din Târgoviște” poate fi făcută din mai multe considerente. Dintre acestea menționăm considerentele istorice, culturale, urbanistice, sociale economice, de mediu, turistice etc. Considerăm că promovarea turistică a „Bisericilor Medievale sec. XVII-XVIII din Târgoviște” va avea un impact național, contribuind la dezvoltarea turismului intern, deoarece pe harta turistică a României vor fi înscrise noi obiective văzute ca destinații turistice, mai ales în ceea ce privește turismul cultural și ecumenic.

Proiectul propus este o componentă a unei inițiative mai complexe a autorității locale privind promovarea turistică a numeroaselor obiective istorice (fortificațiile medievale, bisericile vechi, centrul istoric, mănăstirile fortificate etc.) a muzeelor de interes național, a caselor memoriale etc.

În concluzie, se poate spune că prin implementarea acestui proiect se vor atinge obiectivele acestui domeniu major de intervenție și anume:

creșterea importanței turismului și culturii în Municipiul Târgoviște și în tot județul Dâmbovița, ca factor care stimulează creșterea economică;

promovarea „Bisericilor Medievale sec. XVII-XVIII din Târgoviște” ca produs turistic cu impact național, prin organizarea de evenimente periodice (festivaluri, expoziții);

extinderea sezonului turistic pe toată perioada anului;

creșterea numărului de turiști în medie cu 15%;

crearea de noi locuri de muncă (cel puțin 3 noi locuri de muncă).

Municipiul Târgoviște a obținut finanțare pentru realizarea unui Centru de Informare Turistică în Târgoviște. Contractul de finanțare aferent proiectului a fost semnat în data de 13.11.2014 cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin Autoritatea Națională pentru Turism.

Proiectul s-a finanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013 , Axa 5 „ Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului”, Domeniul de interventie 5.3 – Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică, Operațiunea – Crearea Centrelor Naționale de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) și dotarea acestora.

Valoarea finanțării nerambursabile este de 502.857,60 lei din care Fondul European de Dezvoltare Regională 463.706,54 lei și Bugetul național 39.151,06 lei.

Obiectivul general al proiectului constă în crearea și dotarea unui Centru Național de Informare Turistică în municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița care să faciliteze accesarea informațiilor privind date de interes general referitoare la România în vederea valorificării potențialului turistic local pe piața turistică națională și internațională.

Rezultatele proiectului:

-Centrul Național de Informare Turistică construit și dotat;

-realizare portal de informații și a bazei de date cu informații turistice în cadrul website-ului creat;

-dotarea cu mobilier specific C.N.I.P.T.;

Rezultatele proiectului constau în primul rând în creșterea valorii adăugate a vieții economico-sociale a comunității. Valoarea adăugată a proiectului va fi percepută în special în plan social, asigurând accesul turiștilor la informații despre tot ce înseamnă turism în regiunea Dâmbovița, facilitînd schimbul de opinii, idei, gânduri, contribuind în mod egal la formarea intelectuală a indivizilor și la conștientizarea asupra potențialului turistic în România.

Fig.2.Centrul național de informare și promovare turistică (http://www.targovistea-turistica.ro/)

Alte proiecte de promovare turistică din municipiul Târgoviște

Inaugurarea Muzeului de Artă Târgoviște;

Organizarea anuală a salonului editorial târgoviștean;

Organizarea de expoziții ale artiștilor plastici târgovișteni și găzduirea în spațiile muzeale ale unor colecții particulare;

Sprijin științific și logistic pentru înființarea și organizarea unor colecții muzeale sătești, ca modalitate de valorificare a patrimoniului cultural în spațiul rural;

Organizarea unor manifestari științifice și culturale cu caracter interactiv.

Proiecte editoriale:

Redactarea, editarea și tipărirea Anuarului științific al instituției "VALAHICA. Studii și articole de istorie și istoria culturii", volumul XVIII – decembrie 2004;

Completarea, redactarea monografiei "Dicționarul istoriei al județului Dâmbovița" – 2006;

Editarea cataloagelor de colecții și a tuturor materialelor promoționale specifice și a celor tematice.

CAPITOLUL 2- PREZENTAREA PRINCIPALELOR OBIECTIVE TURISTICE ȘI CULTURALEDIN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE

2.1. Turnul Chindiei

Situat în partea de NV a Curții Domnești, dominând întregul ansamblu de monumente de aici, Turnul Chindiei a devenit în zilele noastre emblema orașului Târgoviște. Înalt de aproximativ 27 de metri, el este alcătuit dintr-o bază de forma unui trunchi de piramidă din piatră, din care se ridică un corp cilindric din cărămidă cu un diametru de 9 metri. Constucția are trei etaje, din care ultimele două sunt marcate Fig.3 Turnul Chindiei

la exterior de deschideri în arc frânt și de balcoane, sprijinite pe console din piatră. Accesul până la poarta superioară a turnului se face cu ajutorul unei scări interioare, în spirală, situată pe axul vertical al construcției.

Turnul Chindiei, potrivit cercetărilor arheologice, ar fi fost construit în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în timpul domniei lui Vlad Țepeș, peste pridvorul bisericii paraclis, construită în timpul lui Mircea cel Bătrân. Această ipoteză este susținută de scrisoarea lui Ștefan Bathory adresată sibienilor în anul 1476 prin care relata că la Târgoviște a fost construit „un bun castel”.

Această construcție a îndeplinit de-a lungul timpului mai multe roluri: de observare, de pază și apărare a Curții Domnești, de ceasornic ( Sirianul Paul de Alep, la 1654 se arăta uimit de înălțimea Turnului Chindia, construit din piatră, ce slujea drept orologiu orașului. Era străjuit de paznici care în timpul cinei băteau dintr-o tobă pentru a opri umblatul pe ulițele orașului în timpul nopții, când în turn ardea o lumină) și de închisoare amenajată la baza turnului (Italianul Giuseppe Pisculo da Melfi, la 1595 descria Turnul Chindiei „un turn de înălțime medie cu patru turnulețe deasupra și închisorile sale” ).

Singura mărturie cu valoare de document asupra înfățișării inițiale a turnului este un desen din jurul anului 1840, aparținând graficianului francez Michel Bouquet. De asemenea, în prima jumătate a secolului al XIX-lea turnul a fost descris de poetul Grigore Alexandrescu, pe care-l zărea de la Mănăstirea Dealu, I.H.Rădulescu, care invoca gloria străbună, inspirat de ruina turnului, istoricul Nicolae Bălcescu, aflat în trecere prin Târgoviște la 1844, spunând „Un singur turn, rămășiță din vestita Curte Domnească, se înalță trist și singur pe deasupra acelor grămezi de ruine”.

Fig. 4.Turnul Chindia și ruinele Curții Domnești

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_Chindiei)

2.2. Complexul Monumental Curtea Domnească

Fig.5 Curtea Domnească

Primul document referitor la Curtea Domnească se datorează lui Mihai I, fiul și urmașul lui Mircea cel Bătrân, care la 1417-1418 menționa : „din însăși casa domniei mele din însuși orașul domniei mele Târgoviște”. De mici dimensiuni, reședința domnească, în prima sa etapă de existență, era alcătuită dintr-o clădire de piatră cu beci, apărată de o fortificație din lemn, înălțată anterior anului 1400. Mai târziu, spre 1420, Mihai I adaugă lăcașul de cult cunoscut sub numele de Biserica paraclis sau Biserica Doamnei. După 1431, când Târgoviște devine singura capitală a Țării Românești, Vlad Dracul (1437-1448) inițiază ample lucrări de construcție, transformând curtea inițială într-un adevărat ansamblu rezidențial: casa mare domnească, zidul de incintă, biserica și marele șanț de apărare. În a doua jumătate a secolului al XV-lea se completează ansamblul cu Turnul Chindia. După anii 1470-1480 se construiește în extremitatea de SE a Curții Domnești Biserica Sf. Vineri.

La sfârșitul secolului al XVI-lea sunt inițiate noi lucrări de fortificație și constucție. Domnitorul Petru Cercel (1583-1585) ridică un nou palat, primul apeduct, include în incintă Biserica Sf.Vineri și amenajează Grădinile domnești.

Curtea Domnească cunoaște o ultimă restaurare în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, între anii 1694 și 1714. Însă după sfârșitul tragic al acestuia, Curtea Domnească, fiind părăsită definitive în favoarea noii capitale, se degradează progresiv, majoritatea construcțiilor existente până la acea dată căzând în ruină.

În secolul al XIX-lea ruinele Curții Domnești, simbol național al unui trecut încărcat de glorie, vor juca un rol însemnat în renașterea spirituală și politică a țării. Restaurările încep între anii 1847 și 1852, din inițiativa prințului Gheorghe Bibescu, cu Turnul Chindia.( …„aceste falnice ziduri, ca să scape din ghiarele vremii și să slujească de pomenire mângâietoare pentru țărâna vitejilor ce le-au întemeiat și de îndemn puternic ca să-și aducă aminte ce au fost și ceea ce pot fi”-Prințul gheorghe Bibescu, 1844, Diaconescu, P., Cercetări arheologice de la Curtea Domnească in Târgoviște.Campaniile1979,1984, în Valachica nr.15, târgoviște ,1998, p.54). Între anii 1907 și 1910, Comisia Monumentelor Istorice restaurează Biserica Mare Domnească, iar peste 30 de ani, arheologul târgoviștean Virgil Drăghiceanu degajează ruinele aflate în partea de NE a ansamblului. Între anii 1960 și 1977 sunt întreprinse cele mai ample lucrări de restaurare și cercetare.

Din anul 1967 Curtea Domnească este transformată în ansamblu muzeal al Muzeului Județean Dâmbovița, iar în prezent ,face parte din Complexul Național Muzeal Curtea Domnească,Târgoviște.

2.3.Mănăstirea Stelea

Spre sfârșitul secolului al XVI-lea un negustor bogat pe nume Stelea a ridicat un edificiu care urma a servi drept biserică de mănăstire. Prima mențiune documentară a acestui lăcaș o găsim într-un hrisov dat de Mihnea Turcitul la 7 martie 1582.

Fig. 6 Mănăstirea Stelea

Aflăm de aici că Stelea era al doilea spătar.Împrejurările în care s-a ridicat actualul lăcaș se leagă de îndelungatul conflinct dintre Matei Basarab , domnul Țării Românești și Vasile Lupu,domn al Moldovei. Mănăstirea Stelea este ctitoria pe care domnul Moldovei,Vasile Lupu a lăsat-o vechii cetăți de scaun , ca semn al împăcării cu domnul muntean, Matei Basarab.În anul 1653 , era găzduit aici patriarhul Antiohiei , Macarie al cărui însoțitor , Arhidiaconul Paul de Alep ne-a lăsat o valoroasă descriere “ Biserica poartă numele Învierii Domnului , dar muntenii o numesc Biserica Stelei … E măreață și înaltă , având două elegante turle cu mai multe cruci , pentru a căror poleire s-au cheltuit , se zice, sapte sute de taleri venețieni . Iconostasul de artă rusă , este minunat și are trei uși”. Totodată acesta o considera între mănăstirile Țării Românești , cea mai frumoasă.

În vremea lui Contantin Brâncoveanu , biserica este reparată , zugrăvită și înzestrată cu mobilier de cult . Peste un secol la Stelea funcționa o școală greacă unde au învățat poetul Grigore Alexandrescu , I.H. Radulescu și Vasile Cârlova . Din 1990 Stelea redevine mănăstire și își revendică locul de ctitorie domnească fiind printre cele mai interesante monumente ce pot fi vizitate în Târgoviște .

2.4. Complexul Monumental Mănăstirea Dealu

Este unul dintre cele mai importante monumente religioase din țară și printre cele mai vechi din județ, existând, probabil, din vremea lui Mircea cel Bătrân, fiind atestat documentar în 1431. Radu cel Mare ridică o nouă construcție între anii 1499 și 1501 care a fost zugrăvită sub domnia lui Neagoe Basarab, în 1514.

Fig.7 Mănăstirea Dealu

De-a lungul timpului,alți domni au sprijint așezământul, printre aceștia numărându-se: Radu

Mihnea, Constantin Brâncoveanu și Gheorghe Bibescu.

Renumitul savant Nicolae Iorga vizitând Biserica Mănăstirii Dealu o descria ca pe o “ Minune a artei orientale “ fiind fermecat de arhitectura monumentului. Cea dintâi tiparniță din Țările Române a funcționat aici unde au fost scoase primele cărți tipărite” Liturghier “ (1508) , “Octoih “ (1510) , “ Evangheliar “ (1512).

Pronausul bisericii este unul dintre cele mai mai spații funerare din țară aici odihnind Vlad Dracul ,tatal lui Vlad Țepeș, Radu cel Mare, Mihai Viteazul ( În 1603,prin grija clucerului Radu Buzescu, capul voievodului a fost înmormântat în partea dreaptă a pronausului).

Muzeul mănăstirii adăpostește și una dintre cele mai valoroase colecții de carte veche, dar și o cruce de lemn ferecată în argint aurit, dăruită de Matei Basarab(1648), icoana de hram realizată în marmură de Maria și Gheorhe Bibescu și alte icoane vechi.

2.5. Catedrala Arhiepiscopală și Mitropolitană Târgoviște

Cunoscută de localnici sub numele Mitropolia, a fost unul dintre cele mai impresionante edificii religioase ridicate în Țara Românească în Evul Mediu.

Contrucția a început în timpul domniei lui Radu cel Mare( 1495-1505)

și finalizată de către Neagoe Basarab în 1520. Mai târziu, Radu Paisie o acoperă cu plumb și o zugrăvește. În secolul al XVII-lea Fig.8 Mitropolia

monumentul cunoaște ample lucrări de reparații în timpul domniilor lui Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu.

Mitropolia va primi o grea lovitură în 1821, când eteriștii lui Alexandru Ipsilanti a dezvelit-o luându-i plumbul, fapt ce a dus la distrugerea bolților și a picturii. Tudor Vladimirescu a fost ucis mișelește în incinta Mitropoliei. Din nefericire, biserica a fost dărâmată în 1889 și înlocuită cu actuala construcție care a durat mai bine de patru decenii, slujba de sfințire fiind oficiată de Patriarhul Miron Cristea în 1933.

În spatele bisericii se găsesc ruinele unui presupus tunel ce lega Mitropolia de Turnul Chindiei.

CAPITOLUL 3- TRASEE CULTURAL-TURISTICE ÎN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE

3.1. Poarta Bucureștilor-Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni-Muzeul de Istorie-Muzeul de Artă-Compexul Monumental Curtea Domnească

Vreme de mai bine de 300 de ani Târgoviștea, reședința județului Dâmbovița, a fost capitala provinciei istorice Țara Românească, unde au domnit 33 de voievozi care au vegheat la păstrarea ființei naționale, unul dintre ei fiind legendarul Vlad Țepeș, cel care a construit simbolul Cetății-Turnul Chindiei. Acesta, un mare luptător și apărător al creștinătății, ne-a lăsat legenda lui Dracula, un brand al României și mai ales al Târgoviștei. Orașul a polarizat astfel viața economică, politică și culturală a Țării Românești.

Pentru iubitorii de istorie și cei ce apreciază monumentele arhitectonice specifice culturii și civilizației românești, pentru cei ce vor să descopere tainele monumentelor de arhitectură, Târgoviștea este locul unde își pot hrăni acestă pasiune.

Astfel, un prim traseu turistic pe care puteți să-l parcurgeți dacă vizitați Târgoviștea este: Poarta Bucureștilor-Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni-Muzeul de Istorie-Muzeul de Artă-Compexul Monumental Curtea Domnească.

Poarta Bucureștilor este situată pe Calea Domnească, pe drumul care leagă Târgoviște de București,una dintre cele patru porți de intrare în vechea cetate de scaun din secolul al XVI-lea.

Pornind spre nord, pe Calea Domnească, poposim la Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni, situat pe strada Justiției, o stradă paralelă cu Calea Domnească. Muzeul a fost inaugurat în 1968, aflat în casa monument de arhitectură construit în 1897 de scriitorul I.Al. Brătescu-Voinești, în care acesta a locuit până după Primul Război Mondial. Casa, “ un roman de toată frumusețea ”, după cum însuși scriitorul o descria, este așezată în mijloculunui parc Fig.9 Poarta Bucureștilor

și a avut drept oaspeți pe Titu Maiorescu,pe Caragiale, Garabet Ibrăileanu, Emil Gârleanu și multe alte personalități ale artelor și literelor, legătura cu denumirea primită de muzeu al scriitorilor nefiind întâmplătoare. Expoziția de bază este structurată pe mai multe secțiuni, prima dintre acestea prezentând Evul Mediu, perioada secolelor XVII-XVIII, când Târgoviștea devenise un important centru cultural al țării, cu influențe notabile în spațiul larg românesc. A doua secțiune este dedicată familiei Văcăreștilor, de la Ienăchiță și urmașii săi, Alecu și Iancu, până la Elena Văcărescu, talentată poetă, prozatoare și autoare de piese de teatru. Cea mai mare sală a muzeului este dedicată poeților români născuți în Târgoviște: Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade Rădulescu. Un alt spațiu îi este dedicat Smarandei Gheorghiu, descendentă din familia lui Grigore Alexandrescu, care a scris o serie de povestiri inspirate din istoria Târgoviștei. Ultimele două săli fac cunoscute vizitatorului opera și atmosfera creației lui I.Al. Brătescu-Voinești.

Părăsind Muzeul Sciitorilor Dâmbovițeni, ne îndreptăm din nou spre Calea Domnească pentru a vizita Muzeul de Istorie, aflat în imediata apropiere a Centrului vechi și a Curții Domnești. Este o cădire de mari dimensiuni, în stil neoclasic, ridicată între anii 1901-1902. Expoziția de bază a muzeului este structurată cronologic, expunerea ilustrând toate perioadele istorice majore, din paleolitic și până spre finele Primului Război Mondial. Fig.10 Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni

Situat în imediata apropiere a Muzeului de Istorie, Muzeul de Artă, valoros monument istoric reprezentativ pentru arhitectura edificiilor publice târgoviștene din perioada sfârșitului de secol XVIII, a fost construit în anul 1894 pentru a servidrept Prefectură,de cătrearhitectul

italian Baltasar Vignosa Giovanni.

Fig.11 Muzeul de Istorie

Expoziția Muzeului de Artă este structurată pe două secțiuni: expoziția de artă veche românească, ce ilustrează îndeosebi perioada secolelor XVIII-XIX, unde sunt expuse fragmente de frescă brâncovenească, mobilier religios și obiecte de cult, precum și o colecție de icoane și expoziția de pictură, începând cu galeria de portrete realizate de artiști ai artei românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și terminând cu lucrări din perioada modernă. Descoperim aici pe aproape toți marii maeștri ai picturii românești: Nicolae Grigorescu, G.D.Mirea, Theodor Palladi, Gheorghe Pătrașcu, Nicolae Tonitza, Iosif Ieser. Camil Ressu, Sava Henția, Nicolae Dărăscu, Henri Catargi și alții, precum și artiști marcanți ai Târgoviștei precum Ștefan Vasilescu. Tot în Muzeul de Artă sunt găzduite și lucrările de sculptură ale lui Ion Irimescu.

Ultimul obiectiv turistic din traseul turistic propus este Compexul Monumental Curtea Domnească, situat în imediata apropiere a Muzeului de Artă. Dintre toate monumentele istorice aflate în municipiul Târgoviște, Curtea Domnească este cea care trezește interesul cel mai mare din partea turiștilor. Datorită valorii istorice excepționale a complexului, acest interes este pe deplin justificat, Curtea Domnească primind zeci de mii de vizitatori în fiecare an.

Fig. 12 Muzeul de Artă

Monumentele curții care trebuie vizitate sunt: Poarta de sud, Prima Casă Domnească, Casa Domnească de la mijlocul secolului al XV-lea, Palatul Domnesc din secolul al XVI-lea, Biserica Mare Domnească, Tunul Chindiei, Parcul Chindiei și Grădina Zoologică, Biserica Sf. Vineri și Casa Bălașa.

Fig.13.Curtea Domnască

Fig.14.Traseul turistic 1

3.2. Gara Târgoviște –Muzeul Comunismului-Teatrul Tony Bulandra-Catedrala Mitropolitană-Primăria Târgoviște- Muzeul Vasile Blendea

Un al doilea traseu turistic propus este să pornim de la gara din Târgoviște, în imediata apropiere a acesteia aflându-se Muzeul Comunismului. Este situat în clădirea cu o deosebită importanță istorică, aici funcționând prima Școală de Cavalerie din țara noastră și tot aici făcând armata regele Mihai. Din anul 2013 autoritățile dâmbovițene au decis să introducă în circuitul turistic locul în care au fost împușcați soții Ceaușescu, făcând din el Muzeul Comunismului.

Fig.15Muzeul Comunismului

După vizitarea muzeului, mergând pe Bulevardul Regele Carol I spre centrul orașului, se poate vizita Teatrul Tony Bulandra, inaugurat în anul 2002, la aniversarea a 150 de ani de la nașterea lui I.L. Caragiale și condus de regizorul și scenograful Mc Ranin. Teatrul Tony Bulandra și-a câștigat rapid locul în comunitatea cultural-locală.

Este gazdă pentru importante companii străine care vin să joace la Târgoviște, cu precădere la Festivalul Internațional al Artelor Spectacolului, BABEL F.A.S.T.

Fig.16Teatrul Tony Bulandra

În centrul orașului, Mitropolia, una dintre cele mai impresionante edificii de cult ridicate în Țara Românească în perioada medievală, este un obiectiv turistic ce nu trebuie ratat dacă vizitezi Târgoviștea. A fost finalizată de către Neagoe Basarab în anul 1520.

Fig.17Mitropolia

Tot în centrul orașului, având o arhitectură inspirată de cea a palatelor comunale din nordul Italiei, Primăria este creația arhitectului Baltasar Vignosa Giovanni, fiind ridicată între anii 1896 și 1898. Clădirea, în stil eclectic, este dominată de un turn ridicat pe una dintre laturi, interiorul fiind împodobit stucaturi și panouri pictate. . Edificiul a fost consolidat și restaurat în 1977, 1986 și 2004. În parcul aflat în fața Primăriei, amenajat încă din 1898,se găsește bustul lui I.H.Rădulescu, realizat în 1902 de Frederic Storck.

Fig.18 Primăria Târgoviște

În imediata vecinătate a Centrului vechi al Târgoviștei, pe strada Poet Grigore Alexandrescu, se află o casă ce adăpostește una dintre cele mai interesante colecții muzeale din oraș, colecția Vasile Blendea. Clădirea, valoros monument de arhitectură românească de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, s-a ridicat pe beciuri mai vechi, de secol XVII, existente și astăzi. Aici a locuit pentru o scurtă perioadă de timp și scriitorul Alexandru Vlahuță.

Operele reunite într-o expunere armonioasă cuprind: sculptură, pictură, desen, schițe de artă monumentală, piese de mobilier și textile, ceramică. Tablourile expuse aici au darul de a apropia vizitatorul de sufletul vechiului oraș.

Fig.19 Muzeul Vasile Blendea

Fig.20 Traseul turistic 2

PARTEA A II-A

CAPITOLUL 4 – CERCETĂRI PRIVIND ATITUDINEA REZIDENȚILOR CU PRIVIRE LA TURISMUL CULTURAL MEDIEVAL DIN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE

4.1. Scop, obiective, ipoteză

Scopul lucrării îl reprezintă studiul atitudinii rezidenților cu privire la turismul cultural medieval din municipiul Târgoviște. Pentru realizarea acestui scop au fost identificate două obiective specifice:

1.Identificarea importanței obiectivelor cultural-turistice din municipiul Târgoviște pentru rezidenții săi;

2.Identificarea modalităților prin care turismul de patrimoniu ajută la dezvoltarea culturii locale.

În literatura de specialitate se arată că valoarea științifică a unei ipoteze este cu atât mai mare cu cât rezultă mai multe consecințe din modul de formulare. Aceste consecințe sunt sub formă de predicții, respectiv enunțuri cu valoare de generalitate mai mare, ce urmează a fi testate și verificate.

Ipoteza cu care s-a operat în cadrul cercetării și a cărei validitate se va verifica pe parcursul studiului a fost următorea:

*Valorificarea turistică a monumentelor de patrimoniu reprezintă un obiectiv important al rezidenților municipiului Târgoviște.

Grupul țintă a fost reprezentat de către locuitori ai municipiului Târgoviște,în număr de 44 de persoane, eterogene din punct de vedere al genului (59,1% persoane de genul feminin și 40,9% persoane de genul masculin), vârstei( repondenții au fost repartizați pe vârste în procente aproximativ egale, cei mai mulți, fiind reprezentați într-un procent de 36,4% de către cei între 45 și 65 de ani), structurii socio-profesionale ( cei mai mulți dintre repondenți, într-un procent de 63,6% îl reprezintă categoria socio-profesională angajat, 25% categoria elev/student , iar restul de 11,4% fiind reprezentat de celelalte categorii socio-profesionale, în procente proximativ egale)și nivelul educațional (cei mai mulți repondenți sunt cei care au studii universitare, într-un procent de 75%, studii liceale 22,7%, iar 2,3% dintre repondenți sunt elevi).

Fig.21 Distribuția grupului țintă după gen

Fig.22 Distribuția grupului țintă după vârstă

Fig.23 Stuctura socio-profesională

Fig.24 Distribuția grupului țintă după nivelul educațional

4.2. Metodologia cercetării

Metoda reprezintă întregul sistem de reguli și principii respectate pentru realizarea cunoașterii riguroase a obiectului ce urmează a fi cercetat.

Pentru cercetare am considerat oportun un demers investigativ, folosind o metodă cantitativă, ancheta pe bază de chestionar. Acesta a urmărit identificarea importanței obiectivelor cultural-turistice din municipiul Târgoviște pentru rezidenții săi și a modalităților prin care turismul de patrimoniu ajută la dezvoltarea culturii locale.

Chestionarul aplicat a inclus, în principal întrebari închise, în număr de 16, elaborate pe baza variabilelor și care vizează: date personale ( gen, vârstă, stuctura socio-profesională, nivel educațional), variabile contextuale, implicarea în amenajarea monumentului de patrimoniu, beneficiile/pierderile valorificării turistice a monumentelor de patrimoniu. 4 dintre întrebările incluse în chestionar au fost întrebări deschise, concrete, legate de obiectivul turistic respectiv.

“Chestionarele cu întrebări închise (sau precodificate ) nu permit decât alegerea răspunsurilor dinainte fixate în chestionare. Gradul de libertate al subiectului este redus; răspunsul trebuie să se încadreze într-una din categoriile propuse de cercetător. Acest lucru presupune din partea subiectului existența unor opinii bine cristalizate, iar din partea cercetătorului o bună cunoaștere a realității.”(Chelcea,2001,p.77)

Culegerea datelor s-a realizat prin aplicarea chestionarelor on-line. Colectarea datelor s-a efectuat în perioada aprilie -mai 2020 și s-a bazat pe un chestionar aplicat folosind Google Forms. Chestionarul folosit a cuprins 20 de întrebări cu răspunsuri preformate, stucturat pe 5 secțiuni. (Anexa 1)

La momentul administrării chestionarului, s-a apreciat că durata aplicării acestuia ar fi de aproximativ 10 minute. În analiza finală am inclus 44 de chestionare/obiectiv. Acest chestionar a fost aplicat pentru 5 obiective turistice diferite din municipiul Târgoviște: Turnul Chindiei, Curtea Domnească, Mănăstirea Dealu, Biserica Stelea, Catedrala Arhiepiscopală- Mitropolitană.

Chestionarul s-a completat în mod anonim, nefiind furnizate date de identificare a repondenților. Rezultatele obținute și interpretarea acestora sunt prezentate în ceea ce urmează, urmărind o interpretare statistică -cantitativă.

4.3. Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării

O primă întrebare a chestionarului din secțiunea a II-a, Variabile contextuale, a vizat vizitarea obiectivelor culturale de patrimoniu alături de familie, de-a lungul timpului. Astfel, într-un procent de 97,7%, repondenții au răspuns afirmativ, ceea ce înseamnă că pentru aceștia, vizitarea obiectivelor de patrimoniu reprezintă un lucru foarte important, venită din însăși cultura și educația primită din familie. Un procent nesemnificativ, de 2,3% dintre repondenți , nu au vizitat obiective turistice de patrimoniu.

Fig.25 Vizitarea obiectivelor culturale de patrimoniu

Referitor la frecvența cu care obișnuiesc să viziteze monumentele de patrimoniu alături de familie sau de prieteni, cei mai mulți dintre aceștia, într-un procent de 56,8%, apreciază că vizitează monumentele de patrimoniu o dată pe an, iar 18,2% de câte ori au posibilitatea. Acest lucru înseamnă că turismul cultural reprezintă un obiectiv important în viața lor. Îmbucurător este și procentul celor care au răspuns că vizitează monumentele de patrimoniu de mai multe ori pe an, chiar dacă procentul de 11,4% este relativ mic. Dacă însumăm procentul celor care vizitează monumentele de patrimoniu de mai multe ori pe an, cu cel al celor care vizitează în fiecare vacanță sau ieșire și cu cei care vizitează de câte ori au posibilitatea, obținem um procent reprezentativ, de 38,7%, care ne conduce la concluzia că monumentele de patrimoniu au un rol important, iar cunoașterea lor reprezintă cunoaștrea identității noastre.

Fig.26 Frecvența vizitării monumentelor de patrimoniu

O altă întrebare a chestionarului a fost aceea legată de planificarea vizitelor monumentelor de patrimoniu alături de prieteni sau familie. Astfel că cel mai mare procent dintre repondenți, de 61,4%, își planifică vizitele, iar în procente egale de 15,9% le planifică dacă li se par interesante sau le descoperă pe timpul vizitelor. Este foarte important să fii organizat în ceea ce îți propui să faci, iar planificarea în prealabil vizitării unor monumente de patrimoniu din municipiul Târgoviște trebuie făcută din timp, datorită numărului mare de turiști care le vizitează, fiind un loc cu un potențial turistic-cultural foarte bogat. Un procent de 6,8% dintre repondenți au răspuns că nu își planifică vizitele.

Fig.27 Planificarea vizitelor monumentelor de patrimoniu

La întrebarea referitoare la descrierile oferite de ghizii turistici sau informațiile scrise de la monumentele de patrimoniu, 43,2% dintre cei care au răspuns consideră că sunt interesante pentru ei și 34,1% dintre repondenți apreciază că de fiecare dată descoperă lucruri noi. Acest lucru înseamnă că vizitatori pun preț mare pe informațiile și descrierile oferite de ghizii turistici, sunt interesați nu numai de obiectivul în sine, ci și de istoricul său și evoluția sa în timp. Interesant este faptul că un procent de 20,5% dintre cei care au răspuns consideră că sunt interesante descrierile făcute de ghizi, dar nu sunt atractive pentru ei. Probabil că în acest procent se regăsesc cei care vin să viziteze monumentele de patrimoniu obligați de părinți, dar care nu au o trăire interioară pentru aceste obiective și sunt interesați doar de a avea o amintire cu acel monument. Un procent nesemnificativ, de 2,2% dintre repondenți, nu citesc informațiile de pe monumentele de patrimoniu și vizitează monumentele fără a fi însoțiți de un ghid turistic.

Fig.28 Informații și descrieri făcute de ghizii turistici

Referitor la timpul alocat studiului legat de monumentele de patrimoniu înaintea unei vizite, răspunsurile au fost diverse. Cei mai mulți alocă între 15 și 30 de minute studiului și în procente aproximativ egale de la 10 minute, la 30 de minute, între 20 și 30 de minute, o oră și chiar o săptămână. Unii au răspuns că depinde de obiectiv , fără a da o măsurare a timpului, iar alții cât este nevoie. 2,6% dintre repondeți nu alocă timp studiului înaintea unei vizite, acest procent regăsindu-se între cei care nu își planifică vizitele.

Fig.29 Timpul alocat studiului înaintea vizitării

Concluzii parțiale-secțiunea a II-a, Variabile contextuale:

Vizitarea obiectivelor de patrimoniu reprezintă un lucru foarte important pentru rezidenții municipiului Târgoviște, venită din însăși cultura și educația primite în familie. Frecvența cu care obișnuiesc să viziteze monumentele de patrimoniu alături de familie și de prieteni ne arată că turismul cultural reprezintă un obiectiv important pentru aceștia, cunoașterea monumentelor de patrimoniu însemnând însăși cunoașterea identității noastre.

Faptul că rezidenții își planifică vizitele ne demonstreză că sunt organizați în ceea ce își propun,lucru care ține de educație, primită în familie sau formată pe parcursul vieții. Rezidenții municipiului Târgoviște sunt interesați de descrierile oferite de ghizii turistici, ceea ce înseamnă că sunt interesați nu numai de obiectivul turistic în sine, ci și de istoricul său, de evoluția sa în timp. Cei mai muți dintre repondenți alocă timp studiului legat de monumentele de patrimoniu, lucru care arată interesul stârnit de acestea înainte de vizitare.

Secțiunea a III-a a chestionarului a fost dedicată Întrebărilor concrete legate deobiectiv. Acest chestionar s-a completat de către repondenți pentru 5 obiective turistice și culturale din municipiul Târgoviște, și anume: Turnul Chindiei, Curtea Domnească, Biserica Stelea, Mănăstirea Dealu, Catedrala Arhiepiscopală-Mitropolitană.

Prima întrebare adresată a fost dacă monumentul reprezintă un simbol pentru orașul Târgoviște.

Fig.30 Turnul Chindiei-simbol al localității

Fig.31Curtea Domnească-simbol al localității

Fig.32 Biserica Stelea-simbol al localității

Fig.33 Mănăstirea Dealu-simbol al localității

Fig.34 Catedrala Ahiepiscopală-Mitropolitană-simbol al localității

Analizând rezultatele obținute se observă că toate obiectivele turistice și culturale cuprinse în studiu reprezintă un simbol al localității Târgoviște, Turnul Chindiei, Curtea Domnească și Mănăstirea Dealu ocupând un loc fruntaș între celelalte, cu un procent de 97,7%. Pentru Biserica Stelea și Catedrala Arhiepiscopală-Mitropolitană, deși repondenții consideră monumentele ca fiind simbol al localității într-un procent de 75%, respectiv 84,1%, au fost repondenți care nu au considerat monumentul un simbol ( 20,5% pentru Biserica Stelea și 11,4% pentru Catedrala Arhiepiscopală-Mitropolitană), dar și repondenți care nu știu dacă este un simbol ( 4,5% dintre repondenți la ambele obiective turistice –culturale).

Referitor la timpul alocat documentării legată de monumentul de patrimoniu, răspunsurile au fost diverse. Cei mai mulți alocă 10, 15 sau 30 de minute. Sunt persoane care alocă un timp mai mare, de la 1 până la 2 ore, iar o parte dintre ei nu alocă timp documentării. Ca turist este important să te documentezi referitor la monumentul vizitat, astfel încât, dacă ai nelămuriri să le poți clarifica cu ajutorul ghidului turistic.

Fig.35 Timpul alocat documentării-Turnul Chindiei

Fig.36 Timpul alocat documentării-Curtea Domnească

Fig.37 Timpul alocat documentării-Mănăstirea Dealu

Fig.38 Timpul alocat documentării-Biserica Stelea

Fig.39 Timpul alocat documentării-Mitropolia

La întrebarea referitoare la distanța de la locuința repondenților până la monumentul de patrimoniu se constată că aceștia, fiind locuitori ai localității Târgoviște, iar orașul destul de mic, distanța se încadrează în intervalul 1km și 7km. Acest lucru face accesibilă vizitarea, nefiind nevoie neapărat de un mijloc de transport.

O altă întrebare a chestionarului vizează frecvența cu care repondenții vizitează monumentul de patrimoniu sau merg în vecinătatea monumentului în scop recreativ.

Fig.40 Frecvența vizitării monumentului-Mitropolia

Fig.41 Fecvența vizitării monumentului-Turnul Chindiei

Fig.42 Fecvența vizitării monumentului-Curtea Domnească

Fig.43 Frecvența vizitării monumentului-Mănăstirea Dealu

Fig.44 Frecvența vizitării monumentului- Biserica Stelea

Analizând rezultatele obținute, în topul preferințelor repondenților , Turnul Chindiei este cel mai des vizitat, întru-un procent de 20,5%, de peste 12 ori pe an. De altfel, este cunoscut faptul că Târgoviștea se identifică cu monumentul Turnul Chindia, mai mult decât cu celelalte monumente de patrimoniu din localitate. Curtea Domnească și Mănăstirea Dealu sunt, de asemenea vizitate frecvent, într-un procent de 20,5%, de 3-5 ori pe an.

Frecvența cu care vizitează sau merg în vecinătatea monumentului în scop recreativ depinde și de distanța de la locuința fiecăruia până la monumentul de patrimoniu. Astfel, se poate trage concluzia că cei care locuiesc mai aproape de monument merg în vecinătatea lui în scop recreativ mai des, de 6-10 ori pe an sau peste 12 ori pe an. Important este că toate monumentele de patrimoniu cuprinse în studiu sunt vizitate sau se merge în vecinătatea lor în scop recreativ de cel puțin o dată pe an, ceea ce înseamnă că toate ocupă un loc important.

Întrebarea cu răspuns deschis care se referă la momentul în care a fost ridicat monumentul de patrimoniu și de către cine a fost ridicat, a permis repondenților să demonstreze cunoștințele referitoare la simbolurile localității Târgoviște. Cei mai multi au știut când a fost ridicat Turnul Chindiei și de către cine, de asemena, Curtea Domnească și Mănăstirea Dealu. Aceste obiective turistice și culturale sunt cunoscute ca fiind cele mai importante simboluri ale localității Târgoviște, lucru care reiese și din studiu. Mai puțini repondenți au cunoscut faptul că Biserica Stelea a fost construită spre sfârșitul secolului al XVI-lea de către un negustor bogat pe nume Stelea, iar Catedrala Arhiepiscopală-Mitropolitană a fost construită începând cu secolul al XIV-lea, în vremea lui Radu cel Mare și finalizată de către Neagoe Basarab.

Fig.45 Turnul Chindiei

Fig.46 Curtea Domnească

Fig.47 Mănăstirea Dealu

Fig.48 Biserica Stelea

Concluzii parțiale-secțiunea a III-a- Întrebări concrete legate de obiectiv:

Prima întrebare din această secțiune s-a referit la monumentul de patrimoniu, ca simbol al localității. Cele cinci monumente de patrimoniu cuprinse în studiu, Turnul Chindiei, Curtea Domnească, Mănăstirea Dealu, Biserica Stelea, Catedrala Arhiepiscopală- Mitropolitană, au fost considerate de către rezidenții municipiului Târgoviște ca fiind simboluri ale localității, un loc fruntaș ocupându-l Turnul Chindiei, Curtea Domnească și Mănăstirea Dealu, cu un procent de 97,7%. De altfel, cele mai vizitate obiective turistice și culturale sunt cele trei, amintite mai sus. Este foarte important să te documentezi referitor la monumentele de patrimoniu vizitate, astfel încât, dacă ai nelămuriri să le poți clarifica cu ajutorul ghidului turistic. Astfel că, timpul alocat documentării, de la 10, 15, la 30 de minute este luat în calcul de către cei mai mulți dintre vizitatori. Sunt persoane care alocă un timp mai mare documentării, ceea ce este un lucru îmbucurător.

Majoritatea repondenților locuiesc relativ aproape de obiectivele turistice și culturale cuprinse în studiu, cea mai mică distanță fiind de 1 km, iar cea mai mare de 7 km. Astfel că, rezidenții vizitează frecvent monumentele de patrimoniu sau merg în vecinătatea lor în scop recreativ. Totuși, în topul preferințelor, Turnul Chindiei este cel mai des vizitat, de peste 12 ori pe an, fiind cunoscut faptul că Târgoviștea se identifică cu Turnul Chindiei mai mult decât cu celelalte monumente de patrimoniu din localitate. Curtea Domnească și Mănăstirea Dealu sunt, de asemenea, vizitate frecvent.

Răspunzând la întrebarea referitoare la momentul în care a fost ridicat monumentul de patrimoniu și de către cine, repondenții au demonstrat cunoștințele pe care le dețin legate de simbolurile localității Târgoviște. Cei mai multi au știut când a fost ridicat Turnul Chindiei și de către cine, de asemena, Curtea Domnească și Mănăstirea Dealu, iar mai puțini au știut date legate de celelalte monumente de patrimoniu, Biserica Stelea și Catedrala Arhiepiscopală- Mitropolitană.

Secțiunea a IV-a a chestionarului vizează întrebări referitoare la Implicarea în amenajarea monumentului de patrimoniu.

O primă întrebare a chestionarului din această secțiune se referă la identificarea cu monumentul de patrimoniu. Așa cum era de așteptat, repondenții se identifică cel mai mult cu cele trei monumente de patrimoniu, Turnul Chindia, Curtea Domnească și Mănăstirea Dealu ( 84,4%, 79,5% și respectiv 69,8%), în timp ce cu monumentele celelalte cuprinse în studiu, Biserica Stelea și Catedrala Mitropolitană, se identifică în proporții aproximativ egale, procentele celor care au răspuns afirmativ fiind de 52,3% și al celor care au răspuns negativ, de 47,7%, pentru Mitropolie, iar pentru Biserica Stelea, procentele inversându-se. O altă concluzie la care am ajuns analizând rezultatele obținute este aceea că niciun repondent nu a ales varianta de răspuns “Nici nu știam că există”, astfel că, deși am avut și răspunsuri negative referitoare la identificarea cu monumentul de patrimoniu, aceste monumente sunt cunoscute de către locuitorii localității Târgoviște ca simboluri.

Fig.49 Identificarea cu monumentul Mitropolia

Fig.50 Identificarea cu monumentul Turnul Chindia

Fig.51 Identificarea cu monumentul Curtea Domnească

Fig.52 Identificarea cu monumentul Manăstirea Dealu

Fig.53 Identificarea cu monumentul- Biserica Stelea

Referitor la implicarea locuitorilor ca monumentul să capete vizibilitate turistică, din fericire, monumentele cuprinse în studiu, ca și alte monumente de patrimoniu din municipiul Târgoviște, au vizibilitate turistică. Cu toate acestea, repondenții sunt interesați să se implice pentru ca monumentele să fie întreținute, atât lucrând efectiv, cât și participând cu o sumă de bani. Un procent semnificativ dintre repondenți au răspuns negativ, acest lucru neînsemnând că nu vor să se implice, ci pentru că nu este cazul, monumentele de patrimoniu din localitatea Târgoviște, având vizibilitate turistică.

Fig.54 Implicarea în căpătarea vizibilității turistice

Fig.55 Participarea la întreținerea monumentului de patrimoniu

Concluzii parțiale-Secțiunea a IV-a, Implicarea în amenajarea monumentelor de patrimoniu:

Prima întrebare a acestei secțiuni s-a referit la identificarea cu monumentul de patrimoniu. Așa cum era de așteptat, repondenții se identifică cel mai mult cu Turnul Chindiei, Curtea Domnească și Mănăstirea Dealu. Toate monumentele cuprinse în studiu sunt cunoscute de către locuitorii localității Târgoviște ca simboluri, niciun respondent nealegând răspunsul Nici nu știam că există . Monumentele de patrimoniu din municipiul Târgoviște au vizibilitate turistică și cu toate acestea , repondenții sunt interesați să se implice pentru ca monumentele să fie întreținute, lucrând efectiv la ele sau participând cu o sumă de bani.

Ultima secțiune a chestionarului, secțiunea a V-a, a vizat Beneficiile/pierderile valorificării turistice a monumentelor de patrimoniu.

O primă întrebare a acestei secțiuni a fost legată de efectele pozitive ale turismului de patrimoniu asupra dezvoltării culturii locale. Cei mai mulți dintre repondenți, în proporție de 45,5%, consideră că un efect pozitiv este acela că turismul de patrimoniu participă la păstrarea integrității și identității culturale. 38,6% dintre repondenți consideră că turismul de patrimoniu stimulează locuitorii, în special elevii, să afle mai multe despre cultura și istoria noastră. De asemenea, un alt beneficiu identificat, în proporție de 9,1%, este acela că toate urmele materiale ajută la menținerea moștenirii noastre istorice și culturale. Un procent de 6,8% dintre repondenți consideră că turismul de patrimoniu poate crea locuri de muncă. Contribuția turismului de patrimoniu la păstrarea integrității și identității culturale a acestui loc, precum și stimularea elevilor cu privire la istoria și cultura noastră, reprezintă obiective importante pentru dezvoltarea sentimentului patriotic, patriotismul fiind considerat ceea ce rămâne în convingerile și conduita persoanei, când se uită cea mai mare parte a celor învățate la școală.

Fig.56 Efecte pozitive ale turismului de patrimoniu

Referitor la efectele negative pe care le poate avea turismul de patrimoniu în localitatea Târgoviște, repondenții au considerat, în proporție de 56,8% un efect negativ este acela că traficul în zona obiectivelor turistice și culturale este congestionat. În mod deosebit la sfârșitul săptămânii traficul este blocat mai ales în zona Curții Domnești și a Turnului Chindiei. În proporții egale, de 15,9% , două efecte negative identificate sunt creșterea poluării și zgomotului și riscul de distrugere a monumentelor. Nu toți turiștii au o atitudine pozitivă față de monumentele de patrimoniu, pentru o fotografie fiind dispuși să escaladeze pe monumente, riscând astfel distrugerea lor. Deși într-un procent mic, de 2.3%, un efect negativ este și creșterea riscului privind comportamentul indecent și vocabularul imoral.

Fig.57 Efectele negative ale turismului de patrimoniu

O ultimă întrebare a acestei secțiuni și implicit a întregului chestionar a fost legată de prioritatea administrației locale cu privire la dezvoltarea turismului de patrimoniu. În proporție de 97,7% repondenții consideră că fără a fi o prioritate a administrației locale, turismul de patrimoniu nu se poate dezvolta, iar obiectivele turistice nu vor avea vizibilitate. Așa cum am arătat în capitolul I al lucrării de față, administrația locală a municipiului Târgoviște este interesată de promovarea turistică prin inițierea de proiecte cu finanțare prin care se urmărește promovarea turistică a numeroaselor obiective istorice (fortificațiile medievale, bisericile vechi, centrul istoric, mănăstirile fortificate etc.) a muzeelor de interes național, a caselor memoriale, dar și promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică, Operațiunea – Crearea Centrelor Naționale de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) și dotarea acestora.

Fig.58 Dezvoltarea turismului de patrimoniu-prioritate a administrației locale

Concluzii parțiale-Secțiunea a V-a-Beneficiile/pierderile valorificării turistice a monumentelor de patrimoniului:

Ca efecte pozitive ale turismului de patrimoniu, cei mai mulți dintre repondenți au considerat că turismul de patrimoniu participă la păstrarea integrității și identității culturale și stimulează locuitorii, în special elevii, să afle mai multe despre cultura și istoria noastră.

Ca efecte negative ale turismului de patrimoniu, repondenții au considerat într-un procent de peste 50% că traficul din zona obiectivelor turistice este congestionat. Alte efecte negative identificate de către repondenți sunt creșterea poluării și a zgomotului, dar și riscul de distrugere a monumentelor de patrimoniu.

Referitor la prioritatea administrației locale cu privire la turismul de patrimoniu, cea mai mare parte repondenților consider că, fără a fi o prioritate a administrației locale, turismul de patrimoniu nu se poate dezvolta, iar obiectivele turistice nu vor avea vizibilitate.

CONCLUZII FINALE

Lucrarea cu titlul ATITUDINEA REZIDENȚILOR CU PRIVIRE LA TURISMUL CULTURAL MEDIEVAL DIN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTEeste structurată în două părți. Prima parte conține trei capitole. În primul capitol sunt prezentate noțiuni și aspecte teoretice legate de promovarea turistică a monumentelor istorice de importanță națională din municipiul Târgoviște (scurt istoric al Târgoviștei din punct de vedere geografic, mărturii istorice ale apariției și evoluției municipiului Târgoviște, obiective turistice și culturale din municipiul Târgoviște, norme administrative –Proiecte de promovare turistică). În al doilea capitol al lucrării de față sunt prezentate principalele obiective turistice și culturale din municipiul Târgoviște, iar în capitolul al treilea sunt propuse două trasee cultural- turistice pentru vizitatorii Târgoviștei.

Partea a doua, practică, cuprinde cel de-al patrulea capitol, în care accentul este pus pe cercetarea privind atitudinea rezidenților cu privire la turismul cultural medieval din municipiul Târgoviște.

Lucrarea de față a urmărit identificarea importanței obiectivelor cultural-turistice din municipiul Târgoviște pentru rezidenții săi. De asemenea, în urma cercetării s-au identificat modalitățile prin care turismul de patrimoniu ajută la dezvoltarea culturii locale.

Ipoteza cu care am operat în cadrul cercetării și a cărei validitate am căutat să o verific pe parcursul studiului a fost aceea că valorificarea turistică a monumentelor de patrimoniu reprezintă un obiectiv important al rezidenților municipiului Târgoviște.

În vederea realizării cercetării privind identificarea importanței obiectivelor cultural-turistice din municipiul Târgoviște pentru rezidenții săi, precum și a modalităților prin care turismul de patrimoniu ajută la dezvoltarea culturii locale, am utilizat metoda cantitativă de cercetare ancheta pe bază de chestionar.

În urma analizării și interpretării rezultatelor s-a ajuns la concluzia că turismul de patrimoniu reprezintă un obiectiv important al rezidenților municipiului Târgoviște.

Foarte mulți dintre repondenți obișnuiesc că viziteze monumentele de patrimoniu, ceea ce înseamnă că turismul cultural ocupă un loc important în viața lor, iar cunoașterea acestora reprezintă cunoașterea identității noastre. Vizitatorii pun preț mare pe informațiile și descrierile oferite de ghizii turistici, sunt interesați nu numai de obiectivul în sine, ci și de istoricul său și evoluția sa în timp.

Repondenții chestionarului își planifică vizitele monumentelor de patrimoniu, acest lucru însemnă că aceștia sunt organizați în ceea ce își propun, iar planificarea în prealabil vizitării unor monumente de patrimoniu din municipiul Târgoviște trebuie făcută din timp, datorită numărului mare de turiști care le vizitează, fiind un loc cu un potențial turistic-cultural foarte bogat. Cei mai mulți dintre repondenți alocă timp studiului înaintea unei vizite, ceea ce ne duce cu gândul la importanța monumentului de patrimoniu pentru rezidenți.

Toate obiectivele turistice și culturale cuprinse în studiu reprezintă un simbol al localității Târgoviște, Turnul Chindiei, Curtea Domnească și Mănăstirea Dealu ocupând un loc fruntaș între celelalte, cu un procent de 97,7%. Repondenții se identifică cu monumentele de patrimoniu cuprinse în prezentul studiu. Repondenții vizitează frecvent monumentele de patrimoniu, în topul preferințelor, Turnul Chindiei fiind cel mai des vizitat.

Întrebarea cu răspuns deschis care s-a referit la momentul în care a fost ridicat monumentul de patrimoniu și de către cine a fost ridicat, a permis repondenților să demonstreze cunoștințele referitoare la simbolurile localității Târgoviște. Cei mai multi au știut când a fost ridicat Turnul Chindiei și de către cine, de asemena, Curtea Domnească și Mănăstirea Dealu. Aceste obiective turistice și culturale sunt cunoscute ca fiind cele mai importante simboluri ale localității Târgoviște, lucru care reiese și din studiu. Cu toate că monumentele de patrimoniu au vizibilitate turistică în municipiul Târgoviște, repondenții sunt interesați să se implice pentru ca monumentele să fie întreținute, atât lucrând efectiv, cât și participând cu o sumă de bani, acest lucru însemnând tot importanța pe care o au monumentele de patrimoniu pentru rezidenții săi.

Contribuția turismului de patrimoniu la păstrarea integrității și identității culturale a acestui loc, precum și stimularea elevilor cu privire la istoria și cultura noastră, reprezintă obiective importante pentru dezvoltarea sentimentului patriotic, patriotismul fiind considerat ceea ce rămâne în convingerile și conduita persoanei, când se uită cea mai mare parte a celor învățate la școală.

În concluzie, putem spune că în urma studiului, ipoteza cercetării a fost demonstrată.

Astfel, valorificarea turistică a monumentelor de patrimoniu reprezintă un obiectiv important al rezidenților municipiului Târgoviște.

Anexa 1

TURISMUL PATRIMONIAL DE PROXIMITATE ÎN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE

Date personale

Sex

feminin

masculin

Vârsta

18 – 25

26- 45

46 – 65

peste 65

Structura

Socio-profesionala

elev/student

angajat

antreprenor

pensionar

casnic

somer

alte ocupatii

Nivel educational

Elev

Studii primare

Studii gimnaziale

Studii liceale

Studii universitare

II. Variabilecontextuale (aprecierea și consumul de servicii cultural turistice sau patrimoniale)

Ați vizitat alături de familie, de-a lungul timpului, obiective culturale de patrimoniu?

-Da -Nu -Nu-mi amintesc

b. Alături de familie și/sau prieteni obișnuiți să vizitați monumente de patrimoniu? Cu ce frecvență?

– 1/an -2/an -mai multe /an

-1/săptămână -2 sau mai multe/săptămână

-de cate ori avem posibilitatea -în fiecare vacanță sau ieșire

Planificați vizitarea monumentelor de patrimoniu alături de prieteni sau familie înaintea plecării?

-Da -Nu -Dacă ni se par interesante

-Le descoperim în timpul vizitelor -Nu fac domeniul atracțiilor noastre

Considerați interesante descrierile oferite de către ghizii turistici sau informațiile scrise de la monumentele de patrimoniu?

-Nu le citim -Sunt interesante, dar nu sunt atractive pentru noi

-Da, sunt interesante și le notăm -De fiecare dată descoperim lucruri noi

e.Cât timp alocați studiului legat de monumentele de patrimoniu înaintea unei vizite?

….……………………………………………………………………………

III. Întrebări concrete legate de obiectiv (cunoașterea de către rezident a monumentului de patrimoniu)

Considerați că monumentul este un simbol al localității?

-Da -Nu -Nu stiu

Cât timp alocați din timpul dvs. pentru documentarea legată de monumentul de patrimoniu din localitate? Ați citit despre el?

………………………………………………………………………………

Care este distanța de la locuința dvs. până la monumentul de patrimoniu?

………………………………………………………………………………

În timpul anului de câte ori vizitați sau mergeți în vecinătatea monumentului de patrimoniu în scop recreativ?

-1/an -2/an -3-5/ani -6-10/an -peste 12/an

Știți când a fost ridicat acest monument și de către cine?

………………………………………………………………………………

IV. Implicarea în amenajarea monumentului de patrimoniu

Vă identificați cu monumentul de patrimoniu?

-Da -Nu -Nici nu știam că există

Considerați că implicarea locuitorilor ar fi binevenită pentru ca monumentul să capete vizibilitate turistică?

-Da -Nu -Da, în primul rând pentru noi, ca locuitori

-Nu se mai poate face nimic -Nu mă pronunț

Ați dori să participați la recăpatarea aspectului de altădată a monumentului de patrimoniu din localitatea dvs.?

-Da, lucrând efectiv -Da, participând cu o sumă

-Nu

V. Beneficiile/pierderile valorificării turistice a monumentelor de patrimoniului

a. Considerați că turismul de patrimoniu ar putea avea efecte pozitive asupra dezvoltării culturii locale? De ce?

-Participă la păstrarea integrității si identității culturale a acestui loc

-Ar putea stimula locuitorii, în special elevii ,să afle mai multe despre istoria și cultura noastră

-Toate urmele material ajuta la mentinerea mostenirii noastre istorice si culturale

-S-ar crea locuri de munca

-Ar creste nivelul de trai al locuitorilor

-Nu stiu

Considerați că turismul de patrimoniu ca fiind o activitate negativă în localitatea dvs? De ce?

-Congestionează traficul

-Crește poluarea și zgomotul

-Creșterea riscului privind comportamentul indecent și a vocabularului imoral

-Crește costul vieții

-Se distrug monumentele mult mai mult față de cum sunt în prezent

-Nu știu

c.Dezvoltarea turismului de patrimoniu ar trebui să fie o prioritate a administrației locale?

-Da -Nu -Nu știu