În procesul de fabricație a nutrețurilor combinate concură un număr de materii prime de natură și proveniență diferită. Aceste ingrediente, din cauza… [302014]

Capitolul 1. Introducere

În procesul de fabricație a nutrețurilor combinate concură un număr de materii prime de natură și proveniență diferită. [anonimizat], sunt ”uniformizate” pentru a îmbunătați calitatea nutritivă a materiei prime. [anonimizat]. Pe parcursul fluxului tehnologic – o [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat], devin ingredientele unui amestec omogen numit: furaj complet.

[anonimizat].

[anonimizat], au consacrat următoarele operațiuni de bază ale fluxului tehnologic: [anonimizat], măcinarea, dozarea, omogenizarea, granularea (opțională) și livrarea produsului finit.

Dintre aceste operațiuni această lucrare va prezenta măcinarea materiilor prime ceraliere și utilajul cu care se realizează operația: moara cu ciocănele.

Motivația alegerii temei este una simplă. [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat] a produsului finit. [anonimizat], [anonimizat] – este monitorizat în permanență pentru a evita neregularitățile. [anonimizat]. Din acest motiv putem afirma că granulația furajului infulențează creșterea animelelor.

Capitolul 2. [anonimizat].

Majoritatea boabelor și a [anonimizat] 16% celuloză total din substanță uscată. În cazul anumitor specii și categorii de animale (mai ales la monosgastrice), acest lucru reprezintă un adevărat impediment. [anonimizat] a [anonimizat], îl va digera mai bine. O suprafață de contact mai mare a hranei cu sucul gastric și microorganismele din rumen contribuie la realizarea acestui deziderat.

[anonimizat] a materiilor prime. [anonimizat], diferite tipuri de mori cu valțuri și diferite tipuri de mori cu ciocănele.

În acest domeniu compoziția granulometrică a materiilor prime are implicații directe în tehnologia de fabricație și în nutriție. [anonimizat], este dictată de categoria de animale. Tehnic se realizează prin adoptarea unor parametri tehnologici de măcinare adecvați.

[anonimizat] a construcției sale robuste. Este un utilaj ușor de exploatat, macină cele mai diverse materii prime și asigură condiții de calitate specifice.

Folosirea materiilor prime măcinate face ca activitatea de masticație ca și cea a stomacului muscular, mai ales la păsări, să fie mai redusă și animalul să cheltuiască mai puțină energie. Tehnologic, moara se reglează în funcția de granulația optimă care se urmărește a fi realizată și starea tehnică a utilajului. Conform specialiștilor din nutriție, pentru suine este indicat setarea morii ca refuzul pe sita cu dimensiunea ochiului de 3 mm să nu depășească 1%, excepție fiind scroafele gestante la care poate să ajungă pâna la 3%.

Capitolul 3. Moara cu ciocane

3.1. Caracterstici tehnice ale morii

Măcinarea materiilor prime ceraliere, din cadrul societății se face cu ajutorul a două mori cu ciocane, modelul GMM 36 montat de firma italiană MULMIX S.p.A.

Folosirea acestori mori prezintă o serie de avantaje:

Sunt construcții simple, cu întreținere și exploatare ușoară;

Montarea și demontarea se fac ușor;

Prin cuplare directă cu electromotorul ocupă spații restrânse;

Au randement net superior comparat cu celelalte tipuri de mori, la același consum de energie și granulație;

Produc trepidații când organele de lucru s-au dezechilibrat;

Fig. 3.1. Moara cu ciocane GMM 36 din incinta fabricii

Morile cu ciocane nu se deosebesc funcțional de celelalte tipuri de mori, principiul fiind în general același.

Spargerea produsului se produce la o viteză dată a ciocanelor, care se face până la o limită, până când acestea pot trece prin orificiile sitei. Particulele care în urma acestui proces de fărâmițare nu pot trece de prin aceste orificii sunt izbite din nou de ciocane și forțate să părăsească sita.

Pentru a asigura morii un randament optim, la un consum de energie redus, ciocanele sunt montate pe rotor astfel încât, ca două ciocane să nu acționeze pe aceași urmă. Ele trebuie să acționeze pe întreaga lâțime a rotorului, iar materialul măcinat să fie evacuat pe întreaga suprafață a sitelor.

Ciocanele au o eficiență cu atât mai mare cu cât muchia lor este mai ascuțită. Acest fapt reprezintă și cauza primară de uzură ale acestora. Ciocanele se folosesc pe toate laturile, fiind interschimbabile pe oricare față și pe oricare secțiune a rotorului. Modelul GMM36 este echipat cu 36 astfel de ciocane, grupate în 4 secțiuni de câte 9 lame.

Morile sunt realizate în așa fel încât sitele să fie interschimbabile ușor. În funcție de granulația dorită industria producătoare de furaje pentru suine folosește în momentul de față site cu dimensiunea orificiilor variabile între 1 și 4 mm. Este indicat ca în funcție de fazele creșterii să se ajusteze și granulația.

Pentru evitarea pătrunderii corpurilor feroase în masa produsului , morile sunt echipate cu plăci magnetice încărcate permanent. Acestea sunt situate la baza orificiului de intrare ale materiei prime (confom fig. 3.3.).

Fig. 3.2. Dimensiunile morii GMM 36

Fig. 3.3. Elementele principale moara cu ciocan GMM 36

Tabel 3.1. Legenda fig. 3.3.

3.2. Procesul tehnologic

Înainte de a ajunge în mori, materiile prime ceraliere sunt cântărite cu un cântar de precizie. De aici ajung în buncărul de așteptare ca apoi prin transportoare să ajungă direct într-una din cele două mori. Morile sunt poziționate unul lângă celălat și funcționează cu viteze aproximativ identice de măcinare. Magneții montate în conducta de legătură evit pătrunderea corpuilor feroase.

Măcinarea unei șarje de aproximativ 970 kg durează 6 minute. Prin acțiunea de rotire a ciocanelor, materia primă trece prin site la granulația dorită, ajungând printr-o conductă de legătură în malaxor. În această conductă se intersectează măcinișul celor două mori. Ciclul este complet atunci când măcinarea este completă.

Procesul este automat, fiind controlat printr-un software special, dirijat din Camera de Comandă.

3.3. Mentenanța morii

Pentru o exploatare cât mai rațională a morilor cu ciocane este necesar să se efectueze o serie de operațiuni de mentenanță:

Moara trebuie folosită exclusiv pentru măcinarea produselor ceraliere;

În timpul operațiunilor de verificare utilajul trebuie decuplat de la orice sursă electrică;

Ciocanele trebuie montate conform normelor tehnice prevăzute în manualul de utilzare și trebuie verificate dacă sunt echilibrate atât static (cântărire) cât și dinamic, deoarece nu au aceeași geometrie, orificiile acestora nu sunt echidistante;

Este indicat verificarea distribuirii uniforme a produsului pe toată suprafața sitei;

Să se verifice periodic magenții;

Cuplajul electromotorlui să fie perfecet ca paralelism și liniaritate între semicuplaje;

Să se verifice starea de uzură a sitelor și a ciocanelor, iar în cazul în care este necesar să se efectueze schimbarea lor.

Fig. 3.4. Sita cu orificii de 2 mm

Fig. 3.5. Boabe strecurate din cauza unei site sparte

Capitolul 4. Calculele utilajului

4.1. Viteza minimă de măcinare a ciocanelor la un produs dat

Viteza periferică a ciocanelor trebuie să asigure o lovire puternică a particulelor. Această viteză se poate determina, în funcție de caracteristicile bobului – urmărind gradul de rezistență al acesteia, după legea cantității de mișcare.

Ecuația cantității de mișcare este:

Considerând următoarele pentru bobul de porumb:

masa ………………………………………………………………………….. m = 3*10-2 g*sec-2 / m

durata ruperii ………………………………………………………………. t = 1*10-5 sec

rezistența bobului ………………………………………………………… P = 200 kg

viteza minimă a ciocănelelor la măcinarea acestui produs va fi de:

4.2. Puterea de atracție a magneților

Puterea de atracție, notată cu litera ”P”, a magneților permanenți este dată de relația:

În care:

B este inducția magnetică în Gauss;

S – secțiunea transversală a câmpului magnetic, în cm3 ;

4.3 Productivitatea morii

Productivitatea reprezintă cantitatea de produs măcinat într-o oră. La capacitate maximă, morile sunt capabile să macine aproximativ 9 tone de cereale pe oră.

Capitolul 5. Determinarea eficienței morii

5.1. Factori care influențează eficiența măcinării

Procesul de măcinare, eficiența lui, este influențat de următorii factori:

Viteza liniară a ciocanelor, care în majoritatea dintre cazuri este sub 110 m/s. Peste această valoare a vitezei, particulele sunt lovite prea puternic și se obține o granulație mai fină, dar cu randement scăzut, raportat la forța motrice cheltuită.

Distanța dinre ciocănele și sită, în medie se recomandă a fi de 20 mm. Cu cât această distanță scade, cu atât se obține o granulație mai fină în dauna consumului de energie.

Randamentul morii crește radical, cu cât suprafața utilă a sitei este mai mare. În cazul uzurii sitei, și a scăderii suprefeței randamentul morii poate decrește cu 15 – 25%.

Natura produsului de măcinat este considerat cel mai important factor tehncologic, ce influențează negativ calitatea măcinișului, datorită coeziunii specifice și umidității bobului. Pentru fiecare procent de umiditate în plus (raportat la umiditatea optimă de conservare), randamentul morii scade cu 10 – 15%, pe lângă pericolul înfundării, și încălzirii produsului. Din acest motiv materiile prime ceraliere recepționate sunt condiționate înainte de stocare, trecând printr-un uscător cu gaz, până ce ating umiditatea dorită.

Natura produsului poate influența randamentul și prin specificațiile sale tehnice. Diferențele între gradurile de rezistență a boabelor poate duce la randamente diferite.

Tabelul 5.1. Productivitatea și consumul specific de energie electrică, în funcție de umiditatea porumbului și diametrul ochiului sitei, la intensitatea curentului de 50 amperi (după I.N.C.A.)

5.2. Controlul eficacității

În industria de furaje combinate, compoziția granulometrică a materiilor prime are implicații directe in tehnologia de fabricație și în nutriție. În tabelul de mai jos redau granulația optimă pentru diferite tipuri de furaje destinate furajării porcinelor. Metoda aplicată la produsul finit servește totodată și la verificarea eficacității de măcinare a morilor cu ciocănele

Tabelul 5.2. Granulația optimă a produsului finit conform normelor daneze de creșterea suinelor

Moara cu ciocănele ale societății macină un amestec de patru sortimente de materii prime ceraliere: porumb, grâu, șrot de soia și șrot de floarea soarelui.

Fig. 5.1 Boabe de porum

Fig. 5.2. Boabe de grâu

Fig 5.3. Șrot de soia

Fig. 5.4. Șrot de floarea soarelui.

Determinarea granulației produsul finit se face conform Actului normativ în vigoare, care stabilește metodele de referință este REGULAMENTUL (CE) NR. 152/2009 din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eșantionare și analiză pentru controlul oficial al furajelor.

Procedura presupune cântărirea aproximativă a 100 de grame de eșantion cu o abataere de 0,01 grame, care sunt trecute printr-o sită etajată, cu orificii variabile între 1-4 mm. Se notează cantitatea de produs finit rămas de pe fiecare nivel al sitei și se raportează la cantitatea totală cântărită. Rezultatele se exprimă în procente.

În urma verificării eficacității s-au efectuat măsurări ale granulației pe trei tipuri de furaj: furaj starter pentru purcei (fig. 5.5.), furaj creștere (fig 5.6) și furaj pentru scroafe gestante (fig, 5.7).

Fig. 5.5. Granulația furajului complet starter

Fig. 5.6. Granulația furajului complet creștere

Fig. 5.7. Granulația furajului complet pentru scroafe gestante