Materia primă se clasifică în 1: [301923]

[anonimizat], produse, substanțe necesare pentru realizarea produselor poligrafice. Pentru realizarea ediției de carte proiectate este necesară implicarea materialelor care intră în componența ediției și materialelor care participă în procesul de realizare a ei. În legătură directă cu calitatea materialelor se regăsește economia fabricării. Prețul lor constituie circa 50-70% din costul total al producției poligrafice. De aceea o însemnătate deosebită îi revine producerii materialelor ce se fabrică cu cheltuieli minime prime scumpe.

Materia primă se clasifică în [1]:

[anonimizat]:

pentru imprimare (hârtia, cartonul, materiale de copertare și acoperire);

pentru imprimări speciale (metale, sticlă, materiale polimerice);

pentru crearea imaginii (cerneluri, [anonimizat].).

[anonimizat]:

specifice pentru poligrafie ([anonimizat], cilindrilor pentru imprimare);

materiale cu destinații generale ([anonimizat], materiale lubrifiante etc.).

[anonimizat]:

[anonimizat] ([anonimizat], etc.);

materiale press (hârtie, cerneală, lac, etc.);

[anonimizat] (ață, mucava, folie, sârmă, etc.).

3.1. [anonimizat]-press prelucrarea informației originale textuală și ilustrativă finaliza anterior cu confecționarea filmelor care ulterior erau utilizate în procesul de pregătire a formelor de tipar. Filmele reprezintă în esență imaginea compusă din elemente opace și transparente folosite în procesul de pregătire a formei de tipar. [anonimizat], astfel se exclud o [anonimizat].

Tehnologia Computer to Plate este o metodă de obținere a [anonimizat]. [anonimizat] o singură sau mai multe surse cu raze laser. Fiecare placă este prima copie originală executată din aceleași date numerice [2].

3.1.1. [anonimizat]-press materialele de bază utilizate sunt plăcile. [anonimizat]-chmice. [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat]-[anonimizat], capabil să atragă cerneală.

Pe piață deocamdată există doi mari producători de plăci pentru tiparul offset fără umezirea elementelor neimprimabile:

firma Toray- care produce atât plăci fotosensibile analogice cât și plăci expuse digital;

firma Presstek- care pune la dispoziție un sistem CTP însoțit de plăci aferente.

Plăcile Toray au ca suport de bază aluminiul pe care se regăsește un strat de fotopolimer acoperit de un înveliș de cauciuc siliconat. Reacția fotochimică de expunere este foarte precisă care permite obținerea unui punct de raster de la 0,5 % până la 99,5 % la o rezoluție de 175 lpi. Plăcile Toray pot avea rezoluția de până la 600 lpi cu rezultate de înalta calitate, având o rezistență până la 600 000 de tipărituri.

Din gama de plăci oferite de firma Presstek, placa Pearldry destinată tiparului offset uscat este realizată dintr-un strat siliconic superior, apoi unul mijlociu foto-absorbant care creează imaginea și baza din aluminiu sau poliester, ca conferă stabilitate dimensională plăcii. Laserul este utilizat pentru a îndepărta stratul de silicon expunând stratul de aluminiu sau poliester care va accepta cerneala. După ce placa conține imagina, aceasta este ușor frecată pentru a îndepărta partea dezagregata de la suprafață și apoi poate fi folosită la tipărire. Rezoluția plăcilor Presstek Pearldry este de 300 lpi [3].

În urma celor analizate, pentru tiparul produsul proiectat, se vor utiliza plăcile negative, termale CTP TAC VG-5 a firmei Toray bazate pe tehnologia tiparului fără utilizarea soluției de umezire, prezentate în figura 3.1.

Figura 3.1. Prezentarea plăcilor CTP TAC VG-5 a firmei Toray

Suprafața de silicon a plăcii are un strat special de acoperire care creștere durata de viață și de protecție împotriva deteriorărilor mecanice, zgârieturilor, pete, praf etc. Structura plăcii termale TAC VG-5 este prezentată în figura 3.2.

Figura 3.2. Structura plăcii termale CTP TAC VG-5 a firmei Toray

1. strat de protecție; 2. strat din silicon; 3. strat polimeric;

4. strat din grund; 5. strat din aluminiu.

Aceasta este placă negativă, termică ce nu necesită preîncălzire. Expunerea acesteia se face cu ajutorul unui laser al cărui spectru de emisie este 830 nm. Stratul sensibil la razele infraroșii absoarbe căldura și la suprafața plăcii se creează o temperatură de până la 400˚C. Sensibilitatea nominală a plăcii este 150 mJ/cm2 , însă această valoare depinde de tipul și calitatea laserului utilizat. TAC VG-5 poate fi expusă utilizând orice sistem CTP termal [29].

Etapele de obținere a formei de tipar sunt prezentate în figura 3.3.

Figura 3.3. Etapele de obținere a formei de tipar

placă neexpusă; b. expunerea; c. placă expusă; d. placă după developare.

Caracteristicile tehnice a plăcii termale marca Toray, seria TAC, model VG-5 sunt prezentate în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1. Caracteristicile tehnice plăcii Toray TAC VG-5

Tabelul 3.1. Continuare

Developarea plăcilor Toray se face cu apă de la robinet prin recircularea unei soluții slab alcoolice. Din acest motiv sunt excluse soluțiile de developare și soluțiile de gumare. Excluderea din proces a filmelor, soluțiilor de developare și gumare, va duce la economia cheltuielilor legate de materiale dar și la îmbunătățirea condițiilor de lucru la întreprinderile poligrafice grație excluderii prelucrării chimice a filmelor și formelor.

3.1.2. Analiza materialelor auxiliare recomandate pentru realizarea ediției de carte pentru copii cu elemente animate implicate în procesul pre-press

Materialele recomandate pentru prelucrarea formelor de tipar offset fără soluție de umezire, sunt:

creion de corectare marca Burnishine seria KP 4;

alcool izopropilic marca Vectorial Trade.

Pentru îndepărtarea elementelor nedorite de pe placa offset se utilizează creioane de corectare. Creionul Burnishine KP4 este special creat pentru a șterge instantaneu imaginile nedorite de pe plăcile termale (figura 3.4). Utilizând astfel de creioane economisim timp și bani, deoarece expunerea repetată a plăcilor nu va mai fi necesară [4].

Figura 3.4. Prezentarea creionului de retușare a formelor offset marca Burnishine KP 4

Caracteristicile creionului Burnishine KP 4 sunt prezentate în tabelul 3.2.

Tabelul 3.2. Caracteristicile creionului Burnishine KP 4

La developarea plăcilor Toray este necesară o soluție alcoolică. Se recomandă alcoolul izopropilic marca Vectorial Trade [5]. Caracteristicile acestei soluții sunt prezentate în tabelul 3.3.

Tabelul 3.3. Caracteristicile alcoolului izopropilic marca Vectorial Trade

3.2. Analiza materialelor recomandate pentru realizarea ediției de carte pentru copii cu elemente animate implicate în procesul de imprimare

Materia utilizată în procesul de imprimare trebuie să posede anumite proprietăți tehnologice și de consum. În etapa de tipar se utilizează două materiale principale: hârtia și cerneala. Cerințele impuse acestor materiale poligrafice depind de cerințele impuse producției finale. Calitatea produsului final depinde de caracteristicile fiecărui material în parte.

3.2.1. Analiza materialelor de bază recomandate pentru realizarea ediției de carte pentru copii cu elemente animate implicate în procesul de imprimare

În procesul de imprimare sunt utilizate următoarele materiale de bază, care participă nemijlocit în procesul de imprimare al ediției de carte:

hârtie mată, cretată Magno Satin;

hârtie mată Omega Silk;

material polimeric transparent LOMOND PET Clear Ink Jet Film;

cerneală offset Aqualess Ecoo Neo;

cerneală Epson 79;

cauciuc offset AVT TO 88.

Hârtia reprezintă suportul cu vechimea și ponderea cea mai mare de utilizare în procesele de imprimare. De-a lungul timpului, hârtiile pentru tipar au cunoscut modificări atât din punctul de vedere al tehnologiei de fabricație, cât și al proprietăților acestora, respectiv al caracteristicilor de imprimare.

O alegere bună privind sortul de hârtie utilizat este de cele mai multe ori rezultatul unui proces complex în care intervin nu doar aspecte de calitate ale hârtiei, ci și o serie întreagă de factori economici, cum ar fi prețul, disponibilitatea pe piață, relațiile comerciale etc. Diversitatea sorturilor și furnizorilor de hârtii de tipar face această alegere cu atât mai dificilă.

În cazul produselor poligrafice de mare tiraj, prețul hârtiei constituie un criteriu important. Firește, tipul produsului poligrafic și domeniul de utilizare constituie factorii determinanți în alegerea tipului de hârtie pe care se realizează imprimarea [6].

Proprietățile hârtiei care asigură petrecerea normală a proceselor tehnologice se numesc tehnologice și se referă la [1]:

regularitatea și netezimea suprafeței ce asigură contactul hârtiei cu forma;

muabilitatea, adică posibilitatea hârtiei de a se îndrepta sub presiune;

proprietăți de absorbție, proprietăți care permit trecerea și fixarea cernelii pe coala imprimată;

proprietăți mecanice (de rezistență și deformare) datorită cărora hârtia suportă diferite acțiuni în procesele tehnologice;

caracteristice optice (albeața, transparența, luciu) determină obținerea exactă a imaginii.

Pentru realizarea blocului ediției de carte proiectate se recomandă hârtia Magno Satin. Aceasta
este o hârtie de calitate înaltă, mată, cretată triplu, specifică pentru tiparul offset în coli. Este caracterizată de o netezime excelentă cu o omogenitate deosebită a suprafeței. Este compatibilă cu procesele de ștanțare, lăcuire, laminare etc [7].

Caracteristicile tehnice a hârtiei Magno Satin sunt prezentate în tabelul 3.4.

Tabelul 3.4. Caracteristicile hârtiei Magno Satin

Ca suport de imprimare a copertei cărții proiectate este recomandată hârtia Omega Silk compusă din celuloză pură, mată, utilizată pentru tiparul offset în coli. Posedă un grad de netezime ridicat și caracteristici optice perfecte pentru a obține tipărituri calitative. Este potrivită pentru lucrări de finisare a produsului, precum lăcuire, laminare, tăiere, fălțuire etc [8].

Caracteristicile tehnice a hârtiei Omega Silk sunt prezentate în tabelul 3.5.

Tabelul 3.5. Caracteristicile hârtiei Omega Silk

Pentru animarea ilustrațiilor din ediția de carte pentru copii proiectată sunt necesare materiale polimerice transparente. Din sortimentul de pelicule analizate s-a ales LOMOND PET Clear Ink Jet Film. Aceasta va fi imprimată cu jet de cerneală. După imprimare se usucă rapid, este compatibilă cu cerneala pe bază de apă și după tipărire cerneala nu se șterge de pe peliculă. Este acoperită cu strat special ce garantează obținerea imaginilor textuale și fotografice de calitate înaltă și reproducerea fidelă a culorilor. Imaginile tipărite sunt rezistente la acțiunea factorilor externi și sunt durabile. Filmele posedă caracteristici antistatice și sunt stabile termic [9].

Caracteristicile tehnice a peliculei LOMOND PET sunt prezentate în tabelul 3.6.

Tabelul 3.6. Caracteristicile peliculei Lomond PET

Tabelul 3.6. Continuare

La fel ca hârtia, fiecare tip de cerneală este fabricat pentru a răspunde nevoilor clientului în ceea ce privește prețul, calitatea la imprimare, greutatea etc. În principal, alegerea corectă a cernelii depinde de natura și suprafața suportului de tipar, caracteristicile utilajului și formelor de tipar, metoda de imprimare etc.

Cernelurile utilizate în offsetul uscat trebuie să aibă o vâscozitate mai mare decât cele folosite în tiparul clasic și trebuie să fie stabile, din acest punct de vedere, la temperaturi variate. Pentru a putea controla vâscozitatea cernelii în timpul procesului este necesar deci să controlăm temperatura din mașină. Prin îndepărtarea apei din cadrul procesului de tipar nu mai are loc răcirea la nivelul plăcii, din această cauză, datorită frecării, va crește temperatura pe cilindrul portformă. Datorită viscozității ridicate a cernelurilor offset uscat, se produce generarea de căldura și la nivelul cilindrilor de cerneală, cauzată de frecarea dintre cerneală și cilindri. Cernelurile, în prezent, sunt formate astfel încât vâscozitatea lor să scadă mai lent decât crește temperatura, ele putând fi folosite cu succes [10].

Teoria care stă la baza procesului offset uscat este că stratul de silicon este elementul netipăritor de pe placă ce are tensiunea superficială foarte scăzută. Acest material nu va fi acoperit de cerneala cu condiția că acesta va avea afinitate mai mare pentru ea decât pentru stratul de silicon. Această combinație de proprietăți minimizează atracția cernelii față de stratul de silicon și prin aceasta se asigură obținerea unei tipărituri curate [3].

Figura 3.5. Cerneală Aqualess Ecoo Neo firmei Toyo Ink

Pentru ediția de carte proiectată se recomandă cerneala special formulată pentru imprimarea offset uscat Aqualess Ecoo Neo (figura 3.5). Aceasta este produsă de firma Toyo Ink. Este o cerneală cu luciu sporit utilizată la imprimarea offset uscat, concepută pentru utilizare în mașini de tipar clasice dar și digitale. Este compatibilă cu diverse tipuri de hârtii, are fixare rapidă și densitate optică înaltă. Cerneala Aqualess Ecoo Neo este disponibilă în două versiuni:

M – cu viscozitate redusă, utilizată la imprimarea hârtiilor cretate și mate;

L – cu viscozitate medie pentru imprimarea hârtiilor offset și celor ușor cretate.

Principalele caracteristici a cernelii Aqualess Ecoo Neo sunt:

precizie înaltă de transfer a cernelii;

transferul bun ce permite setarea parametrilor de imprimare mai rapid;

potrivită pentru o gamă largă de suporturi;

miros slab;

poluarea mediului mai puțin comparativ cu alte tipuri de cerneluri [10].

Caracteristicile tehnice a cernelii Aqualess Ecoo Neo sunt prezentate în tabelul 3.7.

Tabelul 3.67 Caracteristicile cernelii Aqualess Ecoo Neo

Pentru imprimarea digitală se recomandă cerneala Epson 79 (figura 3.6), care asigură calitate superioară tipăriturilor. Aceasta este compatibilă cu mașina de imprimare digitală marca Epson Artisan 1430. Tipăriturile sunt rezistente la zgâriere, la apă și se usucă rapid astfel încât pot fi imediat utilizate în etapa post-press [11].

Figura 3.6. Cerneala Epson 79

Transferul imaginii la imprimarea offset are loc prin metoda indirectă, prin intermediul cauciucului offset. Pentru asigurarea calității înalte imprimării, așternutul trebuie să contacteze cu suprafața formei
pentru tipar, să transmită exact dimensiunile imaginii și să compenseze denivelările suportului de imprimat. Astfel, în obținerea unui tipar cât mai precis și corespunzător formei de tipar, un rol foarte im-

portant îl are așternutul ofset. Cauciucul offset recomandat AVT TO 88 (figura 3.7 ), are grosimea de 1,68 mm și duritatea 75 °Shore A. Este un așternut semidur compatibil cu aproape orice tip de hârtii. Are capacitate de tipărire mai mare de 10000 de coli/oră.

Figura 3.7. Cauciuc offset AVT TO 88

La confecționarea așternuturilor offset AVT TO 88 se realizează câteva straturi de compresibilitate din țesături stabilizatoare. Acesta este destinat tiparului offset în coli, potrivit pentru hârtia de dimensiuni diferite. Suprafața cauciucului este extrafină ce garantează imprimare de înaltă performanță, durabilitate și calitate stabilă [12].

3.2.2. Analiza materialelor auxiliare recomandate pentru realizarea ediției de carte pentru copii cu elemente animate implicate în procesul de imprimare

Materialele auxiliare recomandate pentru deservirea procesului press, pentru realizarea ediției de carte sunt:

soluție de curățare marca PiezoFlush;

vaselină marca Saratoga Int Sforza;

cap de imprimare F173090;

praf anticopiativ L0866503, firma KBA

soluție pentru spălarea cauciucului offset și a cilindrilor mașinii de tipar Chembyo Wash 60F;

soluție pentru recuperarea și curățarea cauciucului offset Rejuvenator ULTRA;

soluție de răcire a mașinii de tipar rofessional G11 Antifreeze Felix-40;

spray Antiskin Kruse.

Pentru a menține imprimanta Epson Artisan 1430 la nivel optim de funcționare și pentru a obține calitate optimă a materialelor tipărite aceasta trebuie curățată. Nu se utilizează soluții alcoolice sau solvenți pentru a curăța imprimanta, deoarece aceste substanțe chimice pot deteriora imprimanta. Soluția PiezoFlush a fost inventată și fabricată de către firma InkjetMall (figura 3.8.). Aceasta este o soluție inovatoare care poate fi utilizată pentru a curăța imprimantele cu jet de cerneală, pentru a stoca în siguranță imprimantele fără uscarea capului de imprimare [13].

Figura 3.8. Soluție PiezoFlush pentru curățarea imprimantei

Vaselina transparentă pe bază de silicon Saratoga Int Sforza (figura 3.9.) este cel mai indicat produs pentru toate acele utilizări ce necesită o ungere delicată. Se recomandă utilizarea ei pentru întreținerea imprimantei datorită caracteristicilor sale de impermeabilitate, rezistență la spălare, durabilitate și transparență. Vaselina este o pasta lubrefiantă, translucidă, clară, care nu atacă și care rezistă la temperaturi de la 35 la +300°C [14].

Figura 3.9. Vaselina pe bază de silicon Saratoga Int Sforza

Pentru a menține o bună calitate a imprimării se recomandă achiziționarea capului de imprimare F173090 (figura 3.10.) pentru imprimanta digitală [15].

Figura 3.10. Cap de imprimare F173090

Colile recent tipărite interacționând cu cele învecinate pot să se lipească cu acestea și în rezultat cerneala trece pe revers. În scopul înlăturării acestor defecte se aplică prafuri speciale ce se pulverizează din instalația mașinii de tipar. În calitate de praf se recomandă praful anticopiativ L0866503 firmei KBA (figura 3.11.), fiind un produs pe bază de substanțe vegetale. Proprietățile pudrei asigură un rezultat excelent la pulverizare, nu este sensibil la umiditate, este stabil în depozitare și nu este solubil în apă și alcool [16].

Figura 3.11. Praf anticopiativ L0866503, firma KBA

Pentru spălarea cauciucului offset și cilindrilor mașinii de tipar se recomandă soluția Chembyo Wash 60F Soluția Chembyo Wash 60F, prezentată în figura 3.12. Ea poate fi utilizată la spălarea manuală sau automată a mașinilor de tipar. Este o soluție cu putere mare de curățare în care lipsește petrolul și hidrocarburile aromatice, conține inhibitori de coroziune și are un miros slab [17].

Figura 3.12. Soluție Chembyo Wash 60F pentru spălarea cauciucului offset

și a cilindrilor mașinii de tipar

Soluția Rejuvenator ULTRA (figura 3.13.) se recomandă pentru recuperarea și curățarea cauciucului offset. Aceasta garantează un transfer optim a imaginii de pe cauciuc pe coala de hârtie și o viață extinsă cauciucului offset [18].

Figura 3.13. Soluție pentru recuperarea și curățarea cauciucului offset Rejuvenator ULTRA

Datorită vâscozității ridicate a cernelii și a lipsei apei din procesul de tipar, temperatura crește, astfel poate influența negativ rezultatele obținute. Din acest motiv este necesară o soluție de răcire a grupurilor de imprimare a mașinii. Professional G11 Antifreeze Felix-40 (figura 3.14.) este o soluție de răcire a mașinii de tipar, ce conține substanțe anticoroziune, aditivi antispumare și lubrifianți [19].

Figura 3.14. Soluție de răcire a mașinii de tipar rofessional G11 Antifreeze Felix-40

Pentru prevenirea uscării cernelii în timpul pauzelor lungi se recomandă spray-ul Antiskin Kruse, prezentat în figura 3.15. Spray-ul protejează suprafața cernelii offset de oxidare, adică formarea unei pielițe, chiar și în timpul staționării de noapte [20].

Figura 3.15. Spray Antiskin Kruse

3.3. Analiza materialelor recomandate pentru realizarea ediției de carte pentru copii cu elemente animate implicate în procesul de finisare

Tipăriturilor trebuie să li se dea o formă finală, forma în care vor fi folosite de utilizatori. Această formă este obținută în cadrul etapei de finisare. Finisarea este ultimul proces în realizarea produsului ce face diferența între produsul tipărit și forma sa finală.

În această etapă colile tipărite destinate realizării blocului ediției proiectate se ștanțează, perforează, fixează și se adună colile fascicolelor, se taie trilateral blocurile, se introduc în copertă și se finalizează prin ambalarea cărților. Pentru realizarea acestor operații post-press calitatea materialelor implicate au impact decisiv asupra calității și aspectului produsului final.

3.3.1. Analiza materialelor de bază recomandate pentru realizarea ediției de carte pentru copii cu elemente animate implicate în procesul de finisare

În procesul de finisare a ediției de carte pentru copii cu elemente animate se recomandă utilizarea următoarelor materiale de bază:

adeziv Lunatack B340;

carton pentru legătorie Luxline;

bandă dublă adezivă M VH 4614F

peliculă pentru laminare mată Grafalex 109-032701.

Realizarea formei finale a produsului se face cu utilizarea adezivilor cu ajutorul cărora se realizează o îmbinare rezistentă și elastică între două suprafețe. Fixarea trebuie făcută în așa fel încât cele două corpuri solide unite prin lipire să se comporte ca un tot unitar. În final, pentru ca încleierea să fie bine realizată, stratul de adeziv trebuie să fie într-o fază solidă [1].

Pentru procesele de broșare se recomandă utilizarea adezivului marca Lunatack B340, produs de firma H. B. Fuller. Este un termo-adeziv ce se utilizează la lipirea revistelor, broșurilor, cărților cu hârtii cu grad sporit de luci. Adezivul este caracterizat de o bună aderență a hârtiilor cretate. Cotorul blocurilor devine rezistent dar destul de elastic astfel acesta nu va crăpa. Are o foarte bună stabilitate la temperatură și este ușor de utilizat în procese de lucru în linie [21].

Scoarța folosește ca înveliș exterior al cărții și are rolul de a o proteja și de a o păstra timp îndelungat într-o formă bună. În același timp, este și un element decorativ. Construcția și materialele din care se execută scoarțele pot fi diverse. Scoarța ediției proiectate sunt executate din mucava (carton de legătorie) ca material de bază și material pentru îmbrăcarea scoarței de mucava. Caracteristicile scoarței recomandate sunt prezentate în tabelul 3.8. [28].

Tabelul 3.8. Caracteristicile cartonului pentru legătorie Luxline

Elementele blocului de carte se fixează cu bandă dublă adezivă. Bandă dublă adezivă M VH 4614F este potrivită pentru aplicații industriale, cel mai des înlocuiește adezivi lichizi, sudura și alte tipuri de îmbinări permanente. Este utilizat pentru fixarea mai multor tipuri de suprafețe precum materiale plastice, metale, lemn etc [22].

Caracteristicile tehnice a benzii duble adezive M VH 4614F sunt prezentate în tabelul 3.9.

Tabelul 3.9. Caracteristicile tehnice a benzii duble adezive M VH 4614F

Tabelul 3.9. Continuare

Laminarea este o etapă importantă și de răspundere al prelucrării imaginii. Sarcinile de bază a acestui proces sunt: decorarea suprafețelor, redarea rigidității adăugătoare colilor tipărite și protejarea imaginii de acțiunile mecanice și acțiunile negative ale mediului înconjurător. Prin aceasta și se definește structura suprafeței pelicule, alegerea materialului pentru laminare, proprietățile și calitățile sale.

Pentru laminarea coperților ediției de carte proiectate se recomandă pelicula pentru laminarea mată Grafalex 109-032701, prezentată în figura 3.16.

Figura 3.16. Peliculă pentru laminare marca Grafalex 109-032701

Această peliculă se utilizează la laminarea la cald. Procesul constă din aplicarea peliculei pe imagine prin utilizarea presiunii la un interval de temperatură de 90-160 șC. Din sortimentul propus se alege pelicula mată deoarece suprafața mată vizual pare mai bogată, nu reflectă lumina și nu lasă pe suprafața sa amprente și urme [23].

Caracteristicile tehnice peliculei pentru laminarea mată Grafalex 109-032701 sunt prezentate în tabelul 3.10.

Tabelul 3.10. Caracteristicile tehnice a benzii duble adezive M VH 4614F

3.3.2. Analiza materialelor auxiliare recomandate pentru realizarea ediției de carte pentru copii cu elemente animate implicate în procesul de finisare

În procesul de finisare a ediției de carte pentru copii cu elemente interactive animate, ca material auxiliar, este folosită pelicula pentru ambalare. Se recomandă utilizarea peliculei termocontractabile marca Decoline (figura 3.17).

Figura 3.17. Peliculă termocontractabilă marca Decoline

Sub influența temperaturii ridicate își reduce dimensiunea, și primește forma necesară a produselor care sunt ambalate. Gradul de contracție depinde de temperatura și durata influenței sale direct asupra materialului. Pelicula este formată din trei straturi de film termocontractibil din poliolefin utilizat pentru ambalarea produselor industriale și alimentare. Are proprietăți optice și mecanice bune cu o greutate specifică mai mică decât folia PVC, rezistentă la frig și condițiile mediului [24].

Caracteristicile tehnice peliculei termocontractabile marca Decoline sunt prezentate în tabelul 3.11.

Tabelul 3.11. Caracteristicile tehnice peliculei termocontractabile marca Decoline

3.4. Identificarea cerințelor impuse materialelor destinate realizării ediției de carte pentru copii cu elemente animate

Calitatea este o noțiune complexă care poate fi definită ca expresie a gradului de utilitate socială a unui produs. Ea reflectă măsura în care, prin ansamblul caracteristicilor sale, produsul satisface nevoia pentru care a fost creat și respectă restricțiile impuse de societate privind eficiența economică și protecția mediului ambiant.

Un produs este calitativ atunci când corespunde cerințelor unui standard, normă, specificație tehnică, caiet de sarcini după care a fost creat, ce prin caracteristicile sale efective, poate satisface la un moment dat, anumite nevoi ale destinatarilor. Produsul de calitate superioară se deosebește de un produs sau un serviciu de calitate inferioară prin: gradul de conformitate cu norma după care a fost creat și gradul de satisfacere a nevoilor consumatorilor la un moment dat.

Calitatea are un caracter dinamic, determinat de faptul că procesele de producție se modifică la intervale de timp tot mai scurte, iar exigențele consumatorilor față de produs sunt tot mai ridicate.

Pentru ca un anumit produs să fie de calitate trebuie să corespundă exigențelor consumatorilor, iar pentru a îndeplini aceste exigențe trebuie să aibă caracteristici de calitate. Din punctual de vedere al cerințelor și exigențelor consumatorilor, caracteristicile de calitate pot fi: tehnice; economice; psiho-senzoriale; de ordin social general; de disponibilitate etc.

Identificarea caracteristicilor de calitate se poate face fie de către furnizor, fie prin implicarea clientului. Furnizorul poate compara produsele și serviciile sale cu cele ale leader-ilor în domeniu, acțiune care îi permite să stabilească principalele caracteristici calitative. Dorințele, așteptările și părerile clienților pot fi cunoscute prin realizarea de interviuri, anchete sau observații directe [25].

Caracteristicile de calitate ale materialelor poligrafice sunt prezentate în figura 3.18.

Figura 3.18. Caracteristicile de calitate ale materialelor poligrafice

3.5. Constituirea fișei de selectare a materialelor recomandate pentru realizarea ediției de carte pentru copii cu elemente animate

Fișa de selectare a materialelor recomandate pentru realizarea ediției de carte pentru copii cu elemente animate este un document ce conține informații referitoare la denumirea materialului, producătorul, marca etc. Fișa de selectare a materialelor recomandate pentru realizarea ediției de carte pentru copii cu elemente animate s-a elaborat sub formă tabelară și este prezentată în tabelul 3.12.

Tabelul 3.12. Materialele implicare în procesul de fabricație

3.6. Analiza și argumentarea tehnologiei de fabricație recomandată

Procedeul de tipar reprezintă ansamblul condițiilor care determină natura formei de tipar și tehnologia de imprimare. La stabilirea procedeului de reproducere se au în vedere anumite criterii precum fidelitatea și reproducerea exactă a originalului, criterii ecologice, economice etc. Alegerea metodei de imprimare este influențată mai mulți factori, printre care și caracteristicile ediției de carte proiectate.

În urma analizei metodelor de tipar, luându-se în considerare: viteza de imprimare, raporturile

cost/bucată și calitate/preț, rezoluție înaltă, posibilitatea tipăririi pe suporturi cu grosimi variate, deformarea punctului de rastru, suprapunerea culorilor și imaginii tipărite față-verso, aspectul ecologic, s-a constatat că cea mai optimă este metoda de tipar offset uscat pentru tipărirea blocului și coperții ediției de carte proiectate și pentru imprimarea elementului 5, ce conține o grilă cu linii negre, digitală.

Tiparul offset destinat marii majorități lucrărilor tipografice rămâne cel mai performant sistem de multiplicare pe suport de hârtie și carton și, totodată și cel mai fidel în reproducerea culorilor. Costurile/bucată scad cu creșterea tirajului, pentru că exista așa-numitele costuri fixe (plăcile, timpul necesar reglajului etc., care se împart la numărul de unități tipărite), astfel încât tiparul offset este soluția optimă pentru tirajele mari (peste 500 de coli) [26].

Una dintre principalele direcții de îmbunătățire a tiparului offset este dezvoltarea tehnologiei offset-ului uscat, care este lipsit de multe neajunsuri a offset-ului tradițional cu umezire. Calitate superioară, volum de lucru mai mic, productivitate sporită, acestea sunt doar câteva dintre avantajele de care pot beneficia la alegerea tiparului offset fără soluție de umezire.

a. b.

Figura 3.19. Compararea proceselor de tipar offset tradițional (a) și offset uscat (b)

Primele încercări în direcția imprimării offset fără umezire au fost la începutul anilor 30` ai secolului trecut. Pentru realizarea elementelor netipăritoare se foloseau compuși de mercur, dar aceste forme din cauza toxicității lor nu au putut fi utilizate. O altă soluție tehnică a fost legată de utilizarea formelor de tipar, la care deosebirea dintre elementele tipăritoare și netipăritoare devine posibilă datorită diferenței proprietăților electrice ale porțiunilor individuale suprafeței formei de tipar. Aceasta asigură aplicarea selectivă a cernelii pe elementele imprimabile a formei și transferul acestuia pe suportul de imprimare cu fixare ulterioară.

a. b.

Figura 3.20. Mostră privită sub microscop, tipărită offset tradițional (a) și offset uscat (b)

Tiparul offset uscat de astăzi este un procedeu industrial puternic dezvoltat, mult mai productiv și inofensiv. Aspectul ecologic poate fi un factor-cheie pentru întreprinderile ce implementează această metodă inovativă de tipărire. Tiparul offset uscat nu necesită soluție de umezire, care poate conține substanțe algicide și substanțe dăunătoare mediului, precum alcoolul izopropilic. Beneficiile acestui proces includ și obținerea cu ușurință a registrului de tipar, fiind eliminate multiplele probleme care apar la tiparul convențional din cauza dezechilibrului dintre soluția de umezire și cerneală, precum și un control excelent al densității cernelii. În plus, reziduurile de apă contaminată care rezultă în urma procesului de tipar offset convențional sunt complet eliminate.

Tot ceea ce necesită tiparul offset fără soluție de umezire este ca operatorul să monitorizeze atent păstrarea unei temperaturi adecvate transferului de cerneală de pe forma de tipar pe așternutul de cauciuc offset, respectiv pe suportul de tipar. Tiparul fără soluție de umezire oferă intrarea în tiraj mult mai rapidă, reducând considerabil costisitorul timp necesar potrivirii.

Plăcile offset-ului uscat permit tipărirea cu rastere foarte fine, concomitent cu depunerea de mai multă cerneală pe zona imprimabilă. Acest lucru permite reproducerea în policromie a unui spectru cromatic mult mai extins în cazul tiparului cu 4 culori. Datorită absenței chimicalelor, spre deosebire de procesul de imprimare bazat pe aportul soluției de umezire, cerneala tipografică folosită la tipărire nu se mai emulsionează, imaginile obținute fiind mai curate și mai clare [3].

Pentru imprimarea elementului 5, pe material polimeric, se recomandă imprimarea digitală cu jet de cerneală. Imprimarea cu jet de cerneală poate fi atribuită la așa numitele sisteme „Computer-to-Paper”, reieșind din faptul că constă dintr-o singură etapă – formarea imaginii de către blocurile de imprimare nemijlocit pe materialul pentru imprimare. La baza tehnologiei de imprimare cu jet de cerneală stă principiul de pulverizare a cernelii sub aspecte de picături ce formează imaginea pe suportul de imprimare.

Tehnologii de imprimare cu jet ce cerneală contemporane sunt de două tipuri: cu jet continuu și cu picături după necesitate. Se recomandă utilizarea tehnologiei de imprimare cu jet după necesitate din motiv că acestea sunt puse în funcțiune numai dacă aceasta cere dispozitivul de dirijare. Picătura poate să se formeze sau prin modificarea temperaturii sau prin modificarea volumului cernelii în canalul duzei.

Tehnologia piezoelectrică are mai multe avantaje.

procesul de generare a picăturilor permite un control mai ușor al formei și dimensiunii picăturilor;

picăturile pot avea dimensiuni mai reduse, astfel încât densitatea duzelor și rezoluția pot fi mai ridicate;

spre deosebire de tehnologia termică, cerneala nu trebuie încălzită și răcită în mod repetat, ceea ce reduce timpul de tipărire și crește durata de viață a capului de imprimare;

cerneala poate fi adaptată ținând cont în primul rând de proprietățile de absorbție ale acesteia și

nu de rezistența sa la căldură, ceea ce permite o mai mare libertate la elaborarea unor cerneluri cu proprietăți chimice optime pentru o calitate ridicată a tipăririi [27].

Tehnologia de tipar offset uscat și digital, recomandate pentru imprimarea edițiilor de carte pentru copii cu elemente interactive animate și analizate multilateral se apreciază conform criteriilor specificate în tabelul 3.13.

Tabelul 3.13. Caracteristici ale sistemelor de producție poligrafică

Tabelul 3.13. Caracteristici

3.7. Analiza mijloacelor de fabricație recomandate pentru realizarea ediției de carte pentru copii cu elemente animate

În procesul de realizare a ediției de carte pentru copii cu elemente interactive animate sunt implicate o serie de mijloace de fabricație. Sub denumirea de mijloace de producție sunt grupate într-o întreprindere mașinile, instalațiile, mijloacele de transport, uneltele, aparatele, echipamentele și accesoriile destinate realizării procesului de producție. Ele participă, la fel ca și clădirile la mai multe cicluri de producție, iar recuperarea valorii se realizează prin amortizare. Utilajele pot fi specializate, destinate realizării în mod repetat a unor operații tehnologice sau procese pentru o gamă redusă de produse, si universale, care execută operații tehnologice sau procese pentru o mare varietate de produse.

3.7.1. Mijloacele de fabricație recomandate pentru procesul pre-press

În secția pre-press se recomandă utilizarea monitorului Samsung UE590 (figura 3.21.). Acesta este utilizat pentru realizarea lucrărilor grafice, datorită dimensiunii mari al ecranului și caracteristicilor ce asigură calitate înaltă a imaginii. Calitatea imaginii este un factor important în realizarea proceselor pre-press. Monitorul UHD Samsung UE590 oferă vizualizare la o calitate Ultra HD uimitoare a imaginii. Imaginile cu performanță de 8 milioane de pixeli sunt afișate la o rezoluție de 4 ori mai mare decât Full HD. Acesta redă complet gama de culori sRGB și reproducerea exactă a culorilor imaginilor digitale pe ecran. Având un nivel înalt de luminozitate, 300 cd/m2, imaginile sunt mai vii și clare [30].

Figura 3.21. Prezentarea monitorului Samsung UE590

Caracteristicile tehnice monitorului Samsung UE590 sunt reprezentate în tabelul 3.14.

Tabelul 3.14. Caracteristicile tehnice monitorului Samsung UE590

Tabelul 3.14. Comtinuare

Pentru realizarea proceselor pre-press de pregătire a fișierelor către tipar se recomandă utilizarea desktop-ului Dell Inspiron Core i7 (figura 3.22.) Disponibil cu Windows 10 Home pentru o experiență de PC lină și versatilă. Având un design inovator Inspiron a fost regândit să mărească plăcerea deținerii unui desktop Dell. Noul design revoluționar este cu peste 45 % mai compact de cât modele precedente.

Figura 3.22. Prezentarea desktop-ului Dell Inspiron

Desktop-ului Dell Inspiron deține unitate optică opțională, cele două porturi SuperSpeed USB 3.0 și cititorul de carduri de stocare 5 în 1 sunt amplasate comod în față, pentru a fi ușor accesibile. Echipat cu unitate de stocare de mare capacitate, cel mai recent procesor AMD și sistem îmbunătățit de răcire, desktopul Inspiron are performanțe extrem de bune.

Capacitatea generoasă de stocare: hard diskul de mare capacitate, de până la 2 TB, și unitatea optică opțională oferă suficient spațiu pentru a stoca în siguranță și memorie grafică separată de până la 2 GB optând pentru placa grafică AMD Radeon [31].

Alte caracteristici tehnice a desktop-ului Inspiron sunt prezentate în tabelul 3.15.

Tabelul 3.15. Caracteristicile tehnice a desktop-ului Inspiron

Tabelul 3.15. Continuare

Operatorul pentru a realiza controlul calității montajului la scară redusă, se recomandă să utilizeze imprimanta Epson WorkForce M105 (figura 3.23.). Acesta verifică prezența și amplasarea corectă a semnelor de control, modul de amplasare a paginilor etc.

Figura 3.23. Reprezentarea imprimantei Epson M105

Epson WorkForce M105 este o imprimantă cu sistem integrat de cerneală monocromă și conectivitate Wi-Fi. Cerneala cu pigment original Epson cu uscare rapidă asigură rezistența documentelor la apă, pete și decolorare, iar tehnologia Micro Piezo oferă imprimare de calitate. Epson M105 are dimensiuni reduse, motiv pentru care poate fi integrată cu ușurință în orice mediu de lucru. Datorită pornirii rapide și consumului redus de energie, imprimanta respectă standardul Energy Star și este ideală pentru birourile în care se desfășoară programe de eficientizare energetică [32].

Caracteristicile tehnice imprimantei Epson M105 sunt prezentate în tabelul 3.16.

Tabelul 3.16. Caracteristicile imprimantei Epson M105

Utilizând tehnologia CTP imaginea se formează direct pe forma de tipar. Acest proces, ce se realizează prin intermediul expunerii de o singură sau mai multe raze de laser și este mai precis fiindcă fiecare placă este prima copie originală executată din aceleași date numerice.

Potrivit Toray, plăcile TAC VG-5 pot fi expuse utilizând orice sistem CTP termal. De aceea expunerea poate fi realizată cu laser al cărui spectru este de 830 nm. Luând în considerare caracteristicile plăcii se alege utilajul de expunere a plăcilor Magnus Q800 al firmei Kodak (figura 3.24.).

Acest utilaj asigură realizarea, pe formele de tipar, imagini de înaltă calitate. Având caracteristici avansate, acest utilaj satisface nevoile și îndeplinește sarcinile oferind o productivitate foarte bună. Acesta are viteză de până la 62 de forme înscrise pe oră. Capacitățile lui cresc în mod semnificativ productivitatea, flexibilitatea și economiile [33].

Figura 3.24. Dispozitiv de expunere a plăcilor termale marca Kodak Magnus Q800

Operarea cu acest dispozitiv de la distanță, pornirea și oprirea lui, reduce costurile, dar poate crește și flexibilitatea operațională. Magnus Q800 include o mulțime de opțiuni automate și semiautomate. Această tehnologie compensează automat temperatura aferentă pentru o precizie mai mare de înregistrate a imaginii. Încorporează și un sistem de focalizare automată dinamică. Înscrierea se face pe plăcile care sunt fixate pe tamburul extern al utilajului. Tamburul se rotește continuu în jurul axei sale astfel realizându-se înscrierea pe verticală. Specific acestei construcții este matricea cu diode laser care concomitent înscriu o fâșie de pe suprafața plăcii [33].

Magnus Q800 are o serie de caracteristici care ușurează munca operatorilor, precum multitudinea de limbi de operare și mecanismul AutoRecovery care rezolvă multe erori fără intervenția operatorului. Mai multe caracteristici tehnice sunt prezentate în tabelul 3.17.

Tabelul 3.17. Caracteristicile tehnice utilajului de expunere Kodak Magnus Q800

Tabelul 3.17. Continuare

După ce informația este înscrisă în utilajul de expunere aceasta nu este vizibilă și este necesară developarea imaginii ascunse cu ajutorul apei. Developarea plăcilor Toray se poate face cu apă de la robinet fără substanțe adăugătoare [33].

3.7.2. Mijloacele de fabricație recomandate pentru procesul press

Mașina de tipar este utilajul care are funcția de a îndeplini procesul tehnologic de imprimare prin transferul cernelii de pe forma de tipar pe suportul de imprimare. La tiparul offset transferul cernelii de pe forma de tipar pe suportul de imprimare se face prin intermediul unei suprafețe cilindrice elastice numită cauciuc offset sau așternut.

La alegerea mașinii de tipar se iau în considerație următorii factori:

numărul culorilor aplicate printr-o singură trecere prin mașină;

tipul de alimentare cu suport de imprimare;

formatul mașinii;

productivitatea mașinii;

prețul mașinii.

Pentru tipărirea blocului și coperții ediției de carte proiectate se recomandă mașina de tipar offset în coli KBA Rapida 74G (figura 3.25.).

Figura 3.25. Mașina de tipar KBA Rapida 74G

KBA Rapida 74G are o viteză de producție mare, aceasta fiind de 16000 coli imprimate pe oră. Cu toate acestea consumul de energie electrică este de 58 kw pe oră. Formatul maxim a colii este 53 x 75 cm [34].

Avantajele sistemului de alimentare a mașinii de tipar KBA Rapida 74G:

sistemul de alimentare este proiectat pentru o gamă largă de suporturi de imprimare;

izolație fonică pentru a reduce zgomotul în secții;

capul de alimentare asigură alimentarea și divizarea colilor cu calitate și precizie înaltă;

aliniere automată a colilor în mașina de tipar;

disponibilitatea de a face schimbări non-stop a topului;

detectori cu ultrasunet și electromecanici care detectează colile duble, oblice sau lipsa lor [34].

Construcția mașinii este de tip rotativ, proiectat pentru a imprima diverse produse poligrafice. Aceasta face posibil imprimarea pe hârtie, carton, pe o parte sau pe două părți. Grupurile de tipar sunt amplasate în așa mod încât de-a lungul traseului parcurs de coală să fie drept. Călătoria colii este stabilă și plană. Cilindri mașinii posedă o rezistență mare la coroziune. Nu este necesară ajustarea cilindrilor, ei singuri se adaptează la grosimile colilor. Coala în mașină este ghidată mecanic și pe bază de aer pentru colile cu o grosime mai mică de 0.8 mm. Este posibil controlul la distanță a grupurilor de cerneluire, aceasta asigurând reproducere exactă. Plăcile de tipar sunt schimbate automat și prinse automat pe cilindru portformă.

Mașina are în componența sa sisteme de uscare cu lămpi IR, UV și sisteme cu aer cald ceea ce face posibil după imprimare lăcuirea, în ultima secție a mașinii. Uscătoarele UV sunt destinate pentru uscare finală. Temperatura în mașina de tipar poate fi controlată automat. Pentru a micșora consumul de energie mașina conține și un sistem VariDryBlue de economisire a energiei. Toate funcțiile pot fi modificate și controlate de operator prin intermediul unui display touchscreen. La achiziționare pe lângă mașina de tipar sunt și o serie de instrumente utile pentru controlul calității [34].

Caracteristicile tehnice ale mașinii KBA Rapida 75G sunt prezentate în tabelul 3.18.

Tabelul 3.18. Caracteristicile tehnice mașinii KBA Rapida 75G

Tabelul 3.18. Continuare

Pentru imprimarea digitală a elementului 5 a ediției proiectate se recomandă imprimanta Epson Artisan 1430 (figura 4.10.). Este o imprimantă cu jet de cerneală prevăzut cu un sistem de cartușe cu cerneală integrată, de capacitate mare.

Figura 3.26. Imprimanta Epson Artisan 1430

Epson Artisan 1430 poate imprima coli de formatul A3+, potrivit pentru o gamă largă de aplicații. Printre alte caracteristici ale acestei imprimante se numără imprimarea directă dintr-un aparatul de fotografiat, conectivitate wifi, 6 cartușe de cerneală individuale și cap de imprimare MicroPiezo [35].

Caracteristicile imprimantei Epson Artisan 1430 sunt prezentate în tabelul 3.19.

Tabelul 3.19. Caracteristicile tehnice imprimantei Epson Artisan 1430

3.7.3. Mijloacele de fabricație recomandate pentru procesul post-press

Pentru ștanțarea și perforarea colilor tipărite se recomandă utilajul automat Pettrato PDF74 (figura 3.27.). Acesta este utilizat la tiraje mici și mijlocii, oferind o schimbare rapidă a formelor și costuri mici de întreținere. AutoRegister detectează zona imprimată sau marginile colii și ajustează colile. Sistemul de multipoziționare constă din clești de prindere a colii ce permit poziționarea corectă în raport cu forma de ștanțare sau perforare. Viteza de ștanțare și perforare poate fi setată în dependență de tiraj [36].

Figura 3.27. Utilaj de ștanțare și perforare Pettrato PDF74

Caracteristicile tehnice utilajului de ștanțare și perforare Pettrato PDF74 sunt prezentate în tabelul 3.20.

Tabelul 3.20. Caracteristicile tehnice utilajului de ștanțare și perforare Pettrato PDF74

Pentru tăierea colilor se recomandă utilajul POLAR 115 (figura 3.28.) Acesta este utilizat pe larg pentru prelucrarea colilor tipărite de mărimi maxime 70×100 cm. În cazul în care materialele sunt de mărimi mai mari acestea poate fi tăiate doar pe masa din față a utilajului.

Mașina conține un display touch-screen cu afișare coloră. Dispune de programe care asigură un proces extrem de automatizat.

Figura 3.28. Mașina de tăiere POLAR 115

Modelul N 115 este un utilaj care funcționează cu o viteză mare oferind și eliminarea automată a deșeurilor în timpul procesului de tăiere. Cuțitul are o durată de viață extinsă de funcționare precum și schimbare rapidă a acestuia [37].

În tabelul 3.21. sunt prezentate caracteristicile a mașinii de tăiat POLAR 115.

Tabelul 3.21. Caracteristicile tehnice ale mașinii de tăiat POLAR 115

Pentru realizarea scoarțelor este necesar de a obține fețele și ricănul prin tăierea colilor de mucava. Această operație se recomandă de realizat utilizând mașina de tăiere ZHENGRUN FD-KL1300
(figura 3.29.).

Figura 3.29. Mașina de tăiere ZHENGRUN FD-KL1300

Acesta este în principal folosit pentru tăierea materiale cum ar fi mucava, carton industrial, carton gofrat etc. Mașina trebuie alimentată cu mucava de format mare – manual, iar colile de format mic se alimentează automat. FD-KL1300 are un regim ușor de funcționare, comod și rapid [38].

Caracteristicile tehnice mașinii de tăiere ZHENGRUN FD-KL1300 sunt prezentate în tabelul 3.22.

Tabelul 3.22. Caracteristicile tehnice a mașinii de tăiat ZHENGRUN FD-KL1300

Pentru lipirea elementelor blocului se recomandă mașina Mitablock (figura 3.30.). Aceasta are construcție modulară și a fost dezvoltată pentru a produce economic blocuri de carte tip lay-flat pentru producerea cărților pentru copii, foto cărți și cărți promoționale.

Componentele de bază a mașinii sunt:

alimentator pentru 2 secțiuni;

secții suplimentare de presare sau fălțuire;

secția de lipire prin pulverizare;

secția de formare a blocului de carte;

secția de presare.

Figura 3.30. Utilaj pentru fixarea elementelor blocului tip lay-flat Mitablock

Avantajele mașinii pentru fixarea elementelor blocului Mitablock sunt:

construcție modulară;

proces de lucru deschis și vizibil;

ușurința de operare și modificarea dimensiunii motorizat prin intermediul ecranului tactil;

aplicații termofuzibile controlate electronic;

sistemul cu adeziv nu necesită curățare [39].

Caracteristicile tehnice ale mașinii Mitablock sunt prezentate în tabelul 3.23.

Tabelul 3.23. Caracteristicile tehnice ale mașinii Mitablock

Pentru realizarea scoarțelor se recomandă utilajul Roby 1800 (figura 3.31.). Ca material de copertare poate fi utilizată hârtie offset, hârtie cu suprafață prelucrată, poliuretan, țesătură și alte materiale care sunt supuse unor teste prealabile [40].

Figura 3.31. Mașină pentru realizarea scoarțelor Roby 1800

Caracteristicile tehnice mașinii pentru realizarea scoarțelor sunt prezentate în tabelul 3.24.

Tabelul 3.24. Caracteristicile tehnice ale mașinii Roby 1800

Tabelul 3.24. Continuare

După ce se formează fascicolele blocului, trebuie anexate ilustrațiile și materialele polimerice. Înainte de aceste operații este utilizată mașina Mesmeter 78 (figura 3.32.) de lipire a benzii duble adezive în locurile necesare. Această mașină permite aplicarea benzii adezive cu două alimentatoare. Acesta este potrivit pentru colile neregulate, mici și delicate. Mărimea maximă a colii poate fi de 780×780 mm, iar minimă 60×60 mm. Panoul de dirijare, touch-screen, permite verificarea ciclurilor de lucru, lungimea colii din mașină și calitatea lipirii benzii duble. Viteza de lucru a mașinii este de 120 m/min [41].

Figura 3.32. Utilajul Mesmeter 78 de lipire a benzii duble adezive

Utilajul pentru adunarea fascicolelor ZU 832 (figura 3.33.) al firmei Kolbus, este proiectat de la 9 la 33 se stații și funcționează la un nivel înalt de performanță de adunare. Este o mașină versatilă pentru tiraje medii cu numeroase opțiuni. Mașina poate fi alimentată manual sau automat, cu o viteză de adunare a fasciculelor de 7000-12000 cicluri/oră [42].

Figura 3.33. Mașina de adunare ZU 832

Caracteristicile tehnice ale mașinii de adunare ZU 832 sunt prezentate în tabelul 3.25.

Tabelul 3.25. Caracteristicile tehnice ale mașinii ZU 832 [17]

Mașina de tăiere cu trei cuțite Excel 3 (figura 3.34.) este destinat pentru tăierea blocurilor cărților din trei părți înainte de a introduce blocul în carte. Acesta încorporează cadru lateral de precizie care poziționează automat topul în zona de tăiere mai apoi revenind la poziția inițială pentru preluarea altui top. Topul tăiat este împins automat de pe masa de tăiere de următorul top spre masa de recepție [43].

Figura 3.34. Mașina de tăiere Excel 3

Caracteristicile tehnice ale mașinii de tăiere Excel 3 sunt prezentate în tabelul 2.26.

Tabelul 3.26. Caracteristicile tehnice ale mașinii Excel 3

Mașina Mitabook (figura 3.35.) complet automată utilizată pentru introducerea blocului în copertă este special concepută pentru a produce economic cărți pentru copii. Cartea poate fi utilizată direct după ce este introdusă în copertă în acest utilaj. Utilajul este alimentat cu coperți și blocuri finite, după care în dependență de setările operatorului pe fețele coperții este aplicat adeziv și spre final fixarea și presarea blocului și coperții. Senzorii mașinii detectează coli duble, aliniere incorectă și alte neregularități ce pot surveni în timpul procesului [44].

Figura 3.35. Utilajul pentru introducerea blocului în copertă Mitabook

Caracteristicile tehnice ale mașinii de introducere a blocului în copertă Mitabook sunt prezentate în tabelul 3.27.

Tabelul 3.27. Caracteristicile tehnice ale mașinii Mitabook [19]

Tabelul 3.27. Continuare

Din motiv că pelicula de laminare recomandată se utilizează la laminarea la cald, se alege utilajul compatibil cu această peliculă. QZFM-1000 a firmei LIXIN (figura 3.36.) este un utilaj automat pentru laminare cu precizie înaltă, viteză mare de lucru de până la 100 m/min și eficiență mai mare [45].

Figura 3.36. Utilajul pentru laminare LIXIN QZFM-1000

Caracteristicile tehnice utilajului LIXIN QZFM-1000 sunt prezentate în tabelul 3.28.

Tabelul 3.28. Caracteristicile tehnice ale utilajului pentru laminare LIXIN QZFM-1000

Pentru ambalarea edițiilor de carte se recomandă utilizarea mașinii automate Speed Bag EV. Operatorul trebuie să alimenteze cu cărți utilajul pentru ambalare, dispozitivul formează un vacuum în jurul produsului, mai apoi acesta este sigilat și tăiat pe margini.

3.7.4. Mijloacele de fabricație recomandate pentru depozite și transportarea produselor

Stocurile de resurse materiale și produsele finite obținute sunt păstrate în depozite. În cadrul procesului de depozitare se recomandă utilizarea transpaletelor manuale și electrice. Pentru depozitarea materiei prime și a produselor finite se recomandă transpaleta manuală 20100 a firmei Ravas. Transpaleta Ravas 2100 (figura 3.37.) este un model de transpaletă cu cântar, dezvoltat astfel încât muncitorii acestui echipament să beneficieze atât de fiabilitatea oferită de acest echipament cât și de posibilitatea de a utiliza același echipament ca orice alt cântar necesar în tranzacțiile comerciale [46].

Figura 3.37. Transpaletă cu cântar Ravas 2100

Caracteristicile transpaletei cu cântar Ravas 2100, sunt prezentate în tabelul 3.29.

Tabelul 3.29. Caracteristicile tehnice ale transpaletei cu cântar Ravas 2100

Echipamentele tip VNA oferite de către firma Yale reprezintă soluția optimă pentru aplicațiile ce presupun manipularea paletelor de marfa la înălțimi foarte mari și pe drumuri înguste de lucru. Având înălțimi de ridicare de pana la 11 m, VNA 6000 (figura 3.38.) oferă posibilitatea de a folosi toate spațiile din depozite.

Caracteristicile ergonomice a echipamentului VNA 6000, sunt:

platforma pentru operator a fost creată astfel încât să preia din vibrațiile echipamentului;

pedalele sunt de mărimea unei coli A5 și sunt poziționate astfel încât să poată fi utilizate cu ușurință;

înălțimea scaunului este ajustabilă și se poate roti la un unghi de 20ș spre stânga sau spre dreapta atunci când operatorul se deplasează în direcția inversă;

operatorul are posibilitatea de a lucra fie stând în picioare, fie pe scaun.

Figura 3.38. Transpaletă electrică VNA 6000

Având abilitatea de a circula cu o viteză de până la 12 km/h, cu o accelerare rapidă, VNA-urile YALE reprezintă un lider în clasa sa, asigurând o foarte bună productivitate. Sistemul hidraulic patentat permite operatorului sa efectueze operațiuni simultane: se poate deplasa, roti si ridica [47].

3.8. Planificarea tehnologico-operațională a fabricației

Elaborarea bine chibzuită a succesivității tehnologice, considerând, în plus și perspectivele de dezvoltare, renovare tehnologică, reechipare tehnică a întreprinderii, reprezintă 90 % din procesul de

proiectare tehnologică a unei unități economice.

Prin planificarea succesivității tehnologice devin clare o serie de aspecte ale procesului de producție și, prin urmare, este redusă considerabil munca proiectantului. Astfel, succesivitatea tehnologică organizează informația și evidențiază: modalitatea derulării procesului de fabricație, succesivitatea etapelor, interdependența acestora și modul prin care ele comunică sau interacționează, astfel fluxul tehnologic devine mai evident, se poate realiza echiparea tehnică a unității de producție, se pot prevedea numărul lucrătorilor direcți și, în rezultat, se poate estima suprafața activă de lucru a secțiilor [48].

Procesul de fabricare a cărților pentru copii cu elemente interactive animate se împarte în trei etape: etapa pre-press, etapa press incluzând procesele de tipărire și etapa post-press care constă din procesele de finisare care sporesc rezistența și calitatea produsului, în final obținând produsul final.

3.8.1. Modelul structural-funcțional de fabricație a ediției de carte pentru copii cu elemente animate

Modelul structural-funcțional de fabricație constituie reprezentarea grafică a fabricației ediției de carte pentru copii cu elemente interactive animate dimensionat în nivele, subnivele, de unde rezultă conținutul și succesivitatea fabricației.

3.8.1.1. Modelul structural-funcțional de fabricație a ediției de carte pentru copii cu elemente animate în procesul pre-press

Pentru utilizator produsul este mijlocul de satisfacere a unei necesități, iar pentru întreprindere produsul este rezultatul unui proces tehnologic care implică diverse activități. Procesele tehnologice pre-press se împart în procese pre-media de concepere estetică și procese de realizarea formelor pentru tipar.

I. Pre-media este etapa soluționării tehnologice a viitorului produs, ce cuprinde etapele de lucru,
începând cu ideea designului, prelucrarea informației textuale, a originalelor de ilustrație și a graficii.

Primul pas în dezvoltarea produsului este stabilirea precisă a cerințelor și așteptărilor clientului. Partea ce mai importantă a acestui proces reprezintă comunicarea dintre client și echipa de dezvoltare. Deseori clienții întreprinderilor poligrafice aduc pentru fabricație produsul conceput estetic în agenții, companii de design. Alteori, preferă ca produsul să fie conceput în cadrul aceleiași tipografii. În ambele cazuri, este foarte importantă calitatea procesului pre-press în care este implicat departamentul de design.

La etapa de concepere estetică designerul, utilizând soft-uri specializate pregătește fișierul ce urmează a fi reprodus. Design-ul este considerat drept parte esențială a procesului de realizare a ediției de carte, el constituind o combinație creativă dintre elementele artistice, tehnice și științifice implicând vizualizarea creativă a conceptelor, planurilor și ideilor.

Schițele realizate sunt evaluate din punct de vedere „cultural“, artistic, dar și din punctul de vedere al oportunității comerciale, viitoarea carte este supusă analizei unui comitet din care fac parte specialiștii în marketing și vânzări.

Materialul textual și grafic suportă modificări și verificări pentru eliminarea erorilor stilistice, gramaticale, cromatice etc. Corectura face ca toate eventualele scăpări de până aici să fie corectate și ca textul final al cărții să fie identic cu cel înaintat de redactor. Etapa tehnoredactării implică și ea tehnică și artă.

II. Procesul de realizare a formelor de tipar. La această etapă, are loc confecționarea formelor de tipar, care se utilizează la tipărire.

Operația de montaj reprezintă totalitatea lucrărilor ce se execută pentru asamblarea elementelor de text și de ilustrație dar și a semnelor de control care sunt necesare să apară pe coala imprimată. Montajul ediției de carte conform machetei se realizează utilizând soft-ul Prinect Signa Station oferită de către compania Heidelberg.

Elaborarea unui montaj se efectuează luând în calcul mai mulți factori:

formatul ediției;

tipul de completare a ediției;

caracterul ediției;

caracterul fasciculelor (numărul de îndoituri și amplasarea lor);

cantitatea fasciculelor, obținute dintr-o coală de hârtie;

tipul mașinii de imprimare.

Este necesar să se cunoască atât caracteristicile, dimensiunile și semnul de clapă ale formelor destinate imprimării pe utilajul respectiv, cât și formatul de hârtie pe care se tipărește pentru a ști cum se plasează semnele de control ale calității tiparului și finisării. Nerespectând normele și necunoscând unele reguli, apar și o serie de efecte negative: formatele cărților, revistelor etc. nu mai sunt STAS, suprafața colii de hârtie nu mai este eficient folosită, apar pagini ce nu își găsesc locul, coperți inversate etc. După realizarea montajului, pentru verificarea modului de amplasare a paginilor și semnelor de control, acesta se imprimă utilizând imprimante digitale de birou.

După realizarea montajului utilizând tehnologia CTP imaginea se formează direct pe forma de tipar. Tehnologia Computer to Plate este o metodă de obținere a formelor de tipar, prin intermediul căreia imaginea de pe forma de tipar este creată pe baza datelor digitale obținute direct de la calculator.

În figura 3.39. este prezentat modelul structural-funcțional de fabricație a ediției de carte pentru copii cu elemente interactive animate în procesul pre-press.

Figura 3.39. Modelul structural-funcțional de fabricație a ediției de carte pentru copii cu elemente interactive animate în procesul pre-press

3.8.1.2. Modelul structural-funcțional de fabricație a ediției de carte pentru copii cu elemente animate în procesul de tipar

Din punct de vedere a structurii, procesul tehnologic de tipar reprezintă partea procesului de fabricație care include totalitatea operațiilor și fazelor intercorelate necesare pentru tipărirea cărților în cadrul unității de fabricație. Procesele tehnologice, constituind sisteme complexe, au următoarele caracteristici:

sunt multifuncționale: în sensul că sunt formate dint-un număr relativ mare de componente;

au structură ierarhică: în general, orice întreprindere poate fi considerată ca o totalitate de subsisteme, iar fiecare dintre acestea se subdivizează în subsisteme și faze;

prezintă intercorelații multiple care se exprimă printr-un număr mare de legături între subsisteme la același nivel ierarhic și prin interdependențe între niveluri ierarhice diferite ale sistemului proces tehnologic.

Situându-se între procesele de pregătire a formelor și proceselor de finisare, tiparul este procesul de bază, caracteristic pentru industria poligrafică: coala de hârtie este transformată în tipăritură, adică se transmite colilor de hârtie conținutul viitor produs poligrafic [2].

Înainte de procesul de tipar este necesar pregătirea materialelor implicate în acest proces. Se recomandă păstrarea hârtiei în ambalajul original până în momentul utilizării. În acest fel se limitează expunerea hârtiei la modificări ale umidității care îi pot afecta performanța. Hârtia este supusă aclimatizării pentru îmbunătățirea calității imprimării, cât și capacității de alimentare corectă cu suportul pentru tipar. Etapa de pregătire a hârtiei pentru tipar include și tăierea acesteia după formatul necesar și retezarea.

După alimentarea cu hârtie și cerneală, mașina de tipar este verificată vizual pentru a aprecia starea de funcționare și stabilirea integrității, mai apoi are loc pornirea mașinii. Prin această intervenție tehnică se urmărește înlăturarea micilor defecțiuni ale utilajului, fără a se face înlocuiri de piese, executându-se de obicei de către muncitorii care lucrează pe utilajele din secția de producție. Revizia tehnică a utilajelor cuprinde operații care se execută înaintea unei reparații curente sau capitale [50].

Formele de tipar sunt schimbate automat și prinse pe cilindru portformă. Se execută tiparul de probă pentru controlul procesului tehnologic, calitatea formelor de tipar și colilor tipărite, utilizând aceleași cerneluri, suport de tipar și forme precum în timpul ciclului de tipar propriu zis. Tiparul de probă se realizează din motiv că dacă se remarcă abateri în timpul realizării tirajului, aceste greșeli costă timp și bani în plus. Proba care va servi ca Bun de Tipar, atât din punctul de vedere al culorii, cât și al punctului de raster, îi va permite tipăritorului să livreze un tiraj cât mai calitativ.

Procesul de tipar offset uscat este supravegheat de operatorul care monitorizează atent păstrarea unei temperaturi adecvate transferului de cerneală de pe forma de tipar pe așternutul de cauciuc offset, respectiv pe substratul imprimabil și în cazul apariției abaterilor de la BT acestea se înlătură.

Elementul 5 a ediției de carte proiectate se imprimă digital. Contrar procedeului tradițional, imprimarea digitală transferă datele direct de la program pe suportul de tipar. Acest lucru are numeroase avantaje în ceea ce privește rentabilitatea, nu mai este nevoie de plăci și instalarea acestora: câștig de timp și de bani; tiparul de probă poate fi tipărit în câteva minute pe suportul de tipar final și eventualele corecții se realizează ușor datorită componentelor puține a imprimantei digitale comparativ cu cea offset.

În figura 3.40. este prezentat modelul structural-funcțional de fabricație a ediției de carte pentru copii cu elemente interactive animate în procesul de tipar.

Figura 3.40. Modelul structural-funcțional de fabricație a ediției de carte pentru copii cu elemente interactive animate în procesul de tipar

3.8.1.3. Modelul structural-funcțional de fabricație a ediției de carte pentru copii cu elemente animate în procesul de finisare

Procesele de finisare a ediției de carte proiectate în cadrul întreprinderii poligrafice sunt determinate de alternanța lucrărilor precedente. Numărul, componența și succesivitatea operațiilor tehnologice vor varia în funcție de caracterul, tipul produsului tipărit, destinația, condițiile de întreținere și exploatare, materialele utilizate etc. Cert este faptul că, aceste materiale doar la etapa finală când sunt transformate în produse finite obțin un aspect comercial.

Finisarea nu se va putea desfășura corespunzător, existând chiar riscul de a greși, dacă procesele precedente nu au fost realizate corespunzător. Pentru toate tipurile de produse poligrafice etapa de finisare constituie o etapă complexă și de durată. Ediția de carte proiectată după imprimare va fi supusă unor procese de finisare complexe numite procese de broșare-copertare [49].

Aceste procese de finisare presupun formarea blocurilor: tăierea și ștanțarea colilor tipărite, perforarea elementelor blocului, formarea fascicolelor, anexarea ilustrațiilor și materialului polimeric în fascicole, adunarea fascicolelor, fixarea prin lipire a blocului, tăierea din trei părți și intercalarea blocului în copertă. Procesele tehnologice post-press finalizează cu ambalarea edițiilor de carte care are rolul de a păstra integritatea și caracteristicile de calitate ale produsului și de protecție pe perioada transportului, manipulării și depozitării.

În figura 3.41. este prezentat modelul structural-funcțional de fabricație a ediției de carte pentru copii cu elemente interactive animate în procesul de finisare.

Figura 3.41. Modelul structural-funcțional de fabricație a ediției de carte pentru copii cu elemente interactive animate în procesul de finisare

3.8.1.4. Succesiunea tehnologică de realizare a ediției de carte pentru copii cu elemente animate

Succesivitatea tehnologică de realizare a ediției de carte pentru copii cu elemente interactive animate se prezintă sub formă tabelară și sub formă de graf proces-tehnologic. Pentru realizarea graficelor se va lua în considerație tipul operației, norma de timp pentru realizarea acesteia și categoria muncitorului implicat în operație.

În tabelul 3.30. este prezentată succesivitatea fazelor tehnologice de pregătire a ediției de carte în etapa pre-press.

Tabelul 3.30. Succesivitatea fazelor tehnologice de pregătire a ediției de carte în etapa pre-press

În figura 3.42. este prezentată structura graf-procesului specific etapei pre-press de realizare a ediției de carte pentru copii cu elemente interactive animate.

Figura 3.42. Graf-procesul de fabricație a ediției de carte pentru copii în procesul pre-press

Imprimarea fără soluție de umezire oferă o intrare în tiraj mult mai rapidă, reducând considerabil costisitorul timp necesar potrivirii. În plus, reziduurile de apă contaminată care rezultă în urma procesului de tipar offset convențional sunt complet eliminate [7].

În tabelul 3.31. este prezentată succesivitatea fazelor tehnologice de pregătire a ediției de carte în etapa de press.

Tabelul 3.31. Succesivitatea fazelor tehnologice de pregătire a ediției de carte în etapa press

Tabelul 3.31. Continuare

Din motiv că în această etapa press participă două procese de tipar (imprimare digitală și offset uscat) independente una de alta, ele se vor efectua paralel și nu se vor intersecta. În figura 3.43. este prezentată structura graf-procesului pentru imprimarea digitală (a) și pentru tiparul offset uscat (b).

a.

b.

Figura 3.43. Graf-procesul pentru etapa press de realizare a ediției de carte pentru copii

structura graf-procesului pentru imprimarea digitală

structura graf-procesului pentru tiparul offset uscat

În tabelul 3.32. este prezentată succesivitatea fazelor tehnologice de pregătire a ediției de carte în etapa de post-press.

Tabelul 3.32. Organizarea operațiilor tehnologice conform normelor în etapa post-press

Tabelul 3.32. Continuare

În figura 3.44. este prezentată structura graf-procesului specific etapei pre-press de realizare a ediției de carte pentru copii cu elemente interactive animate.

Figura 3.44. Graf-procesul de fabricație a ediției de carte pentru copii în procesul post-press

3.9. Identificarea și calculul consumului de materiale necesare pentru fabricația ediției de carte pentru copii cu elemente animate

Materialele utilizate pentru realizarea ediției de carte trebuie să fie în cantități necesare pentru a putea realiza întregul tiraj de 2200 exemplare. Prin planificarea consumului de materiale se va gestiona corect și eficient resursele și cerințele necesare pentru a satisface necesitățile producției. Depozitarea excesivă a materialelor sau a bunurilor reduce capitalul și limitează capacitatea de a reacționa la cerințele clienților. link

Consumul de materiale necesare pentru fabricația ediției de carte pentru copii cu elemente animate este calculat pentru fiecare proces de fabricație: pre-press, press și post press.

Ediția de carte propusă spre realizare este caracterizată de următoarele date:

formatul: 185×150 mm;

volumul ediției: 24 file;

formatul maxim al colii mașinii de tipar offset: 520×740 mm;

formatul maxim al colii imprimantei digitale: 330×483 mm;

cromatica blocului: 4+0;

cromatica elementului 4 al blocului: 1+0;

cromatica coperții: 4+1;

tiraj: 2500 exemplare.

Calculul materialelor implicate în procesul pre-press

În această etapă se determină numărul de forme necesare pentru tipărirea blocului și copertei.

Determinarea formatului colii de hârtie care se va utiliza la tipărirea elementelor blocului ediției

Pentru semnele de control și alte necesități tehnologice sunt necesari 10 mm pentru fiecare latură și 5 mm între fiecare element pentru ștanțare.

Determinarea formatului colii de hârtie care se va utiliza la tipărirea elementului 1 al blocului ediției

Montajul elementului 1 va fi amplasat pe o colă de hârtie de formatul 720×1020 mm. Din motiv că formatul mașinii este mai mic de cât formatul colii de hârtie la tipar se va utiliza ½ din formatul colii procurate. Adică pentru tipărire va utiliza coala de formatul 510×720 mm.

720 mm : (335 mm + 10 mm + 5 mm) = 2

510 mm : (140 mm + 10 mm + 5 mm) = 3

Determinarea formatului colii de hârtie care se va utiliza la tipărirea elementului 2 al blocului ediției

Montajul elementului 2 va fi amplasat pe o colă de hârtie de formatul 510×720 mm.

720 mm : 170 mm = 4

510 mm : 140 mm = 3

Determinarea formatului colii de hârtie care se va utiliza la tipărirea elementului 3 al blocului ediției

Montajul elementului 3 va fi amplasat pe o colă de hârtie de formatul 470×650 mm.

650 mm : 170 mm = 3

470 mm : 92 mm = 4

1.2. Determinarea numărului de coli de tipar necesare pentru tipărirea blocului ediției

Numărul colilor de tipar se calculează utilizând relația 3. 1.1.

(3.1.1)

Unde: Nc.t – numărul colilor de tipar;

Ved – volumul elementelor necesare ediției;

fc.h – fracțiunea colii de hârtie.

Determinarea numărului de coli de tipar necesare pentru tipărirea elementului 1 al blocului ediției

Pentru o ediție de carte sunt necesare 12 elemente tip 1.

Determinarea numărului de coli de tipar necesare pentru tipărirea elementului 2 al blocului ediției

Pentru o ediție de carte sunt necesare 12 elemente tip 2.

Determinarea numărului de coli de tipar necesare pentru tipărirea a elementului 3 al blocului ediției

Pentru o ediție de carte sunt necesare 12 elemente tip 3.

Determinarea numărului de coli de hârtie pentru tipărirea blocului ediției

Deoarece blocul ediției va fi tipărit pe o singură parte, colile de tipar vor fi egale cu colile de hârtie.

1.4. Determinarea numărului de forme de tipar pentru tipărirea blocului

Pentru calculul numărului de forme de tipar necesare pentru tipărirea blocului se utilizează formula 3. 1.2.

(3.1.2)

Unde: – numărul de forme de tipar pentru bloc;

Nc.h – numărul de coli de hârtie;

Ncul – numărul de culori.

a. Forme de tipar necesare pentru tipărirea elementului 1 al blocului:

b. Forme de tipar necesare pentru tipărirea elementului 2 al blocului:

c. Forme de tipar necesare pentru tipărirea elementului 3 al blocului:

1.5. Determinarea numărului de forme de tipar pentru tipărirea copertei

Pentru calculul numărului de forme de tipar pentru copertă se utilizează relația 3. 1.3.

(3.1.3)

Unde: Ncf.t – numărul de forme de tipar pentru copertă;

Nc.h – numărul de coli de hârtie;

Ncul– numărul de culori.

1.6. Determinarea numărului total de forme de tipar

Pentru calculul numărului total de forme de tipar se utilizează relația 3. 1.4.

(3.1.4)

Unde: Nt.f.t – numărul total de forme de tipar;

Nb.f.t – numărul de forme de tipar pentru bloc;

Nc.f.t – numărul de forme de tipar pentru copertă.

1.6 Determinarea numărului total de plăci

Pentru calculul numărul total de plăci se utilizează relația 3. 1.5.

(3.1.5)

Unde: Np – numărul de plăci;

Nt.f.t – numărul total de forme de tipar;

Nconf.t – norma de consum, Nconf.t = 1,05.

II. Calculul materiilor prime implicate în procesul press

2.1. Determinarea consumului de hârtie pentru bloc

Numărul de coli de hârtie pentru tipărirea tirajului ediției de carte se calculează utilizând relația
3.1.6.

(3.1.6)

Unde: Ntc.h – numărul de coli de hârtie pentru tipărirea tirajului;

– numărul de coli de hârtie pentru o ediție;

T – tirajul.

a. Determinarea numărului de coli de hârtie necesar pentru tirajul ediției (elementul 1):

b. Determinarea numărului de coli de hârtie necesar pentru tirajul ediției (elementul 2):

c. Determinarea numărului de coli de hârtie necesar pentru tirajul ediției (elementul 3):

Pentru imprimarea blocului sunt necesare 2200 coli de hârtie de format 650×470 mm și 6600 coli de hârtie de format 510×720 mm. Din motiv că se procură hârtie de format 720×1020 mm sunt necesare 3300 coli de hârtie.

Determinarea necesităților tehnologice pentru tăierea colii de hârtie de format 720×1020 mm:

Coala de hârtie care se va utiliza la imprimarea elementelor 1 și 2 a blocului este procurată de format mai mare și tăiat în două. Pentru calculul necesităților tehnologice pentru tăierea colii se utilizează relația 3. 1.7.

(3.1.7)

Unde: Tt – necesități tehnologice pentru tăiere;

Ntc.h – numărul de coli de hârtie pentru tiraj;

Nct – norma de consum pentru tăiere, Nct = 0,2 %.

Tt = 3300 c.h × 0,2 % = 6,6 c.h. de format 720×1020 mm

e. Determinarea necesităților tehnologice pentru potrivirea formelor:

Pentru determinarea necesităților tehnologice pentru potrivirea formelor se utilizează relația 3.1.8.

(3. 1.8)

Unde: Top.f – necesități tehnologice pentru potrivirea formelor;

Nbf.t – numărul de forme de tipar pentru bloc;

– norma de consum pentru potrivirea formelor, Ncp.f = 25 coli pentru o formă.

Determinarea necesităților tehnologice pentru tiparul offset uscat:

Pentru determinarea necesităților tehnologice pentru tiparul offset se utilizează relația 3. 1.9.

(3. 1.9)

Unde: Toi – necesități tehnologice pentru tiparul offset;

Ncul – numărul de culori;

Ntc.h – numărul de coli de hârtie pentru tiraj;

Nci – norma de consum pentru tipar, Nci = 1,8 %.

de format 720×1020 mm

de format 650×470 mm

g. Determinarea necesităților tehnologice pentru ștanțare:

Pentru determinarea necesităților tehnologice pentru ștanțare se utilizează relația 3.1.10.

(3. 1.10)

Unde: Tș – necesități tehnologice pentru ștanțare;

Ntc.h – numărul de coli de hârtie pentru tiraj;

Ncf – norma de consum pentru ștanțare, Ncf = 1,25 %.

de format 720×1020 mm

de format 650×470 mm

h. Determinarea necesităților tehnologice pentru procesele de broșare și copertare:

Pentru determinarea necesităților tehnologice pentru procesele de broșare și copertare se utilizează relația 3.1.11.

(3.1.11)

Unde: Tb.c. – necesități tehnologice pentru broșare și copertare;

Ntc.h – numărul de coli de hârtie pentru tiraj;

Ncb.c. – norma de consum pentru broșare și copertare, Ncf = 0,6%.

de format 720×1020 mm

de format 650×470 mm

Determinarea numărului total de coli de hârtie:

Pentru determinarea numărului total de coli de hârtie se utilizează relația 3. 1.12.

(3. 1.12)

Unde: Ntotc.h – numărul total de coli de hârtie;

Ntc.h – numărul de coli de hârtie pentru tiraj;

Top.f – necesități tehnologice pentru potrivirea formelor offset;

Toi – necesități tehnologice pentru tiparul offset;

Tș – necesități tehnologice pentru ștanțare;

Tb.c. – necesități tehnologice pentru broșare și copertare.

de format 720×1020 mm

de format 650×470 mm

Determinarea consumului de hârtie pentru bloc:

Pentru determinarea consumului de hârtie pentru bloc se va utiliza relația 3.1.13.

(3.1.13)

Unde: Cbh – consumul de hârtie pentru bloc;

Ntotc.h – numărul total de coli de hârtie;

Sc.h – suprafața colii de hârtie.

mc.h – masa colii de hârtie.

de hârtie de format720x1020 mm

de hârtie de format 650×470 mm

2.2. Determinarea consumului de hârtie pentru copertă

a. Calculul grosimii blocului de carte:

Pentru calculul grosimii blocului de carte se utilizează relația 3.1.14.

(3.1.14)

Unde: Gb.c – grosimea blocului de carte;

Nfile – numărul de file ale blocului;

gbh – grosimea hârtiei pentru bloc;

Nelem – numărul de elemente care formează o filă.

Calculul formatului hârtiei pentru copertă:

Pentru calculul dimensiunii mucavalei pentru copertă se va lua în considerație grosimea și dimensiunea acesteia, întrucât la înălțimea și lățimea blocului se adaugă 6 mm pentru cant, iar din lățimea blocului se scad 8 mm.

170 mm + 6 mm – 8 mm = 168 mm

140 mm + 6 mm = 146 mm

Dimensiunile ricănului se află utilizând relația 3.1.15 și 3.1.16.

(3.1.15)

Unde: Îr – înălțimea ricănului;

Îs – înălțimea scoarței.

(3.1.16)

Unde: lr – lățimea ricănului;

Gb.c – grosimea blocului de carte;

– două grosimi a mucavelei pentru fețele scoarței.

Dimensiunile hârtiei pentru copertă se va calcula după relația 3.1.17 și 3.1.18.

(3.1.17)

Unde: Îsh – înălțimea hârtiei pentru scoarță;

Îs – înălțimea scoarței;

2gm – două grosimi de mucava;

rî – rezerve pentru îndoire, câte 15 mm la fiecare latură.

(3.1.18)

Unde: Lsh – lățimea hârtiei pentru scoarță;

2ls – două lățimi ale scoarței;

lr – lățimea ricănului;

rî – rezerve pentru îndoire, se adaugă câte 15 mm la fiecare latură;

–suprafața între mucavaua cotorului și mucavaua fețelor scoarței.

Dimensiunea hârtiei de acoperire este de 181 × 410 mm.

Determinarea numărului de scoarțe care vor fi tipărite pe o coală de hârtie:

470 mm : 410 mm = 1

mm : 181 mm = 3

Calculul numărului de coli de hârtie necesare pentru tipărirea copertelor:

Pentru calculul numărului de coli de hârtie pentru copertă necesare pentru tiraj se utilizează relația 3.1.19.

(3.1.19)

Unde: Ntc.h – numărul de coli de hârtie pentru tiraj;

T – tirajul;

Ns/c.h – numărul de coperte tipărite pe o coală de hârtie.

Calculul necesităților tehnologice pentru potrivirea formelor offset:

Pentru determinarea necesităților tehnologice pentru potrivirea formelor se utilizează relația
3.1.20.

(3.1.20)

Unde: Top.f – necesități tehnologice pentru potrivirea formelor offset;

Nsf.t – numărul de forme de tipar pentru copertă;

Ncp.f – norma de consum pentru potrivirea formelor, Ncp.f = 25 coli pentru o formă.

Calculul necesităților tehnologice pentru tiparul offset:

Pentru determinarea necesităților tehnologice pentru tipar se utilizează relația 3.1.21.

(3.1.21)

Unde: Ti – necesități tehnologice pentru imprimare;

Ntc.h – numărul de coli de hârtie pentru tiraj;

Ncul – numărul de culori;

Nci – norma de consum pentru tipar, Nci = 1,8 %.

Calculul necesităților tehnologice pentru tăiere:

Pentru determinarea necesităților tehnologice pentru tăiere se utilizează relația 3.1.22.

(3.1.22)

Unde: Tt – necesități tehnologice pentru tăiere;

Ntc.h – numărul de coli de hârtie pentru tiraj;

Nct – norma de consum pentru tăiere, Nct = 0,2 %.

Determinarea necesităților tehnologice pentru procesele de broșare și copertare:

Pentru determinarea necesităților tehnologice necesare pentru procesul de broșare și copertare se utilizează relația 3.1.23.

(3.1.23)

Unde: Tb.c – necesități tehnologice pentru procesele de broșare și copertare;

Ntc.h – numărul de coli de hârtie pentru tiraj;

Ncb.c – norma de consum pentru procesele de broșare și copertare, Ncb.c = 0,6 %

Determinarea numărului total de coli de hârtie pentru copertă:

Pentru determinarea numărului total de coli de hârtie se utilizează relația 3.1.24.

(3.1.24)

Unde: Ntotc.h – numărul total de coli de hârtie;

Ntc.h – numărul de coli de hârtie pentru tiraj;

Top.f – necesități tehnologice pentru potrivirea formelor offset;

Toi – necesități tehnologice pentru imprimarea offset;

Tp.f – necesități tehnologice pentru potrivirea formei pentru lăcuire;

Ti – necesități tehnologice pentru lăcuire;

Tt – necesități tehnologice pentru tăiere;

Tb.c – necesități tehnologice pentru broșare și copertare.

Determinăm consumul de hârtie pentru copertă:

Pentru determinarea consumului de hârtie pentru copertă se utilizează relația 3.1.25.

(3.1.25)

Unde: Csh – consumul de hârtie pentru copertă;

Ntotc.h – numărul total de coli de hârtie;

Dc.h – dimensiunile colii de hârtie.

mc.h – masa colii de hârtie.

Determinarea consumului de material polimeric

Determinarea numărului de elemente care vor fi imprimate pe o coală din material polimeric:

mm : 120 mm = 3

mm : 120 mm = 2

Calculul numărului de coli de material polimeric necesar pentru o ediție:

Pentru calculul numărului de coli de material polimeric necesare pentru tiraj se utilizează relația 3.1.26. Pentru o ediție de carte sunt necesare 12 elemente.

(3.1.26)

Unde: Nc.t – numărul de coli de material polimeric;

Ved – volumul elementelor necesare ediției;

fc. – fracțiunea colii.

m.p.

Determinarea numărului de coli de material polimeric necesare pentru tirajul ediției:

Numărul de coli de material polimeric pentru tipărirea tirajului ediției de carte se calculează utilizând formula 3.1.27.

(3.1.27)

Unde: Ntc. – numărul de coli de material polimeric pentru tiraj;

Ned c. – numărul de coli de material polimeric pentru o ediție;

T – tirajul.

c.m.p.

Calculul necesităților tehnologice pentru procesele de broșare:

Pentru determinarea necesităților tehnologice pentru tăiere se utilizează relația 3.1.28.

(3.1.28)

Unde: Nb – necesități tehnologice pentru broșare;

Ntc. – numărul de coli de material polimeric pentru tiraj;

Ncb – norma de consum pentru broșare, Nct = 0,2 %.

c.m.p.

Determinarea numărului total de coli de material polimeric

Pentru determinarea numărului total de coli de material polimeric se utilizează relația 3.1.29.

(3.1.29)

Unde: Ntotc – numărul total de coli de material polimeric;

Ntc – numărul de coli de material polimeric pentru tiraj;

Nb. – necesități tehnologice pentru broșare.

Determinarea consumului de material polimeric

Pentru determinarea consumului de material polimeric se utilizează relația 3.1.30.

(3.1.30)

Unde: Csm.p – consumul de material polimeric;

Ntotc. – numărul total de coli de material polimeric;

Dc. – dimensiunile colii de material polimeric;.

mc. – masa colii de material polimeric.

Determinarea consumului de cauciuc offset

Pentru calculul consumului de cauciuc offset se utilizează relația 3.1.31.

(3.1.31)

Unde: Cc.o – consumul de cauciuc offset;

Sc.o – suprafața cauciucului offset;

Ntotc.h – numărul total de coli de hârtie;

Nsec – numărul de secții;

Nlans – numărul de lansări;

Ncc.o – norma de consum a cauciucului offset, Ncc.o = 0,00042 pentru 1000 de coli de hârtie.

Consumul de cauciuc offset pentru bloc

Consumul de cauciuc offset pentru copertă

Calculul consumului total de cauciuc pentru ediția de carte

Pentru calculul consumului total de cauciuc offset se utilizează relația 3.1.32.

(3.1.32)

Unde: Ctc.o – consumul total de cauciuc offset;

Cbc.o – consumul de cauciuc offset pentru bloc;

Csc.o – consumul de cauciuc offset pentru copertă.

Determinarea consumului de cerneală pentru tipar

Consumul de cerneală pentru tipar se va calcula folosind relația 3.1.33.

(3.1.33)

Unde: Cbc – consumul de cerneală pentru tipărirea blocului;

K – coeficient de trecere;

Ntotc.h – numărul total de coli de hârtie;

Nlans – numărul de lansări;

Ncul – numărul de culori;

Ncc – norma de consum pentru cerneală, Ncc = 95 g/1000 coli de format standard.

Calculul consumului de cerneală pentru tipărirea blocului ediției (formatul colii de hârtie 720×520 mm):

Calculul consumului de cerneală pentru tipărirea blocului ediției (formatul colii de hârtie 650×470 mm):

Calculul consumului de cerneală pentru coperta ediției:

Calculul consumului total de cerneală pentru tiparul offset pentru ediția de carte:

Pentru calculul consumului total cerneală pentru tiparul offset se utilizează relația 3.1.34.

(3.1.34)

Unde: Ctc. – consumul total de cerneală pentru tiparul offset;

Cbc. – consumul de cerneală pentru bloc;

Ccc – consumul de cerneală pentru copertă.

Calculul consumului de cerneală pentru imprimarea materialului polimeric:

Calculul materiilor prime implicate în procesul post-press

Determinarea consumului de material de legătorie pentru fețele scoarțelor

Determinarea numărului de fețe de mucava care încap pe formatul colii:

Formatul colii de carton: 700×1000 mm

700 mm : 168 mm = 4

1000 mm : 146 mm = 6

Dintr-o coală de mucava pot fi decupate 24 fețe pentru scoarță.

Determinarea numărului de coli de mucava necesare pentru tiraj:

Pentru a determina numărul de coli de mucava necesare pentru tiraj se va utiliza relația 3.1.35.

(3.1.35)

Unde: Ntc.m – numărul de coli de mucava pentru tiraj;

T – tirajul;

Nf/c.m – numărul de fețe pe o coală de mucava.

Determinarea necesităților tehnologice pentru tăiere:

Necesitățile tehnologice pentru tăiere se vor calcula folosind relația 3.1.36.

(3.1.36)

Unde: Tt – necesități tehnologice pentru tăiere;

Ntc.m – numărul de coli de mucava pentru tiraj;

Nct.d – norma de consum pentru tăiere și divizare, Nct = 0,2 %, Ncd = 0,2 %.

Determinarea necesităților tehnologice pentru procesele de broșare și copertare:

Pentru determinarea necesităților tehnologice necesare pentru procesul de broșare și copertare se va utiliza relația 3.1.37.

(3.1.37)

Unde: Tb.c – necesități tehnologice pentru procesele de broșare și copertare;

Ntc.m – numărul de coli de mucava pentru tiraj;

Ncb.c – norma de consum pentru procesele de broșare și copertare, Ncb.c = 1,0 %

Determinarea numărului total de coli de mucava:

Pentru determinarea numărului total de coli de mucava se va utiliza relația 3.1.38.

(3.1.38)

Unde: Ntotc.m – numărul total de coli de mucava;

Ntc.m – numărul de coli de mucava pentru tiraj;

Tt – necesități tehnologice pentru tăiere;

Tb.c – necesități tehnologice pentru broșare și copertare.

Determinarea consumului de material de legătorie pentru ricăn

Determinăm numărul de coli de mucava necesare pentru cotor:

Pentru a determina numărul de coli de mucava necesare pentru cotor se va utiliza relația 3.1.39.

(3.1.39)

Unde: Ntc.m – numărul de coli de mucava pentru tiraj;

T – tirajul;

Ne/c.m – numărul de elemente ce încap pe o coală de mucava.

Determinarea necesităților tehnologice pentru tăiere:

Necesitățile tehnologice pentru tăiere se vor se vor calcula folosind relația 3.1.40.

(3.1.40)

Unde: Tt – necesități tehnologice pentru tăiere;

Ntc.m – numărul de coli de mucava pentru tiraj;

Nct.d – norma de consum pentru tăiere și divizare, Nct = 0,2 %, Ncd = 0,3 %.

Determinarea necesităților tehnologice pentru procesele de broșare și copertare:

Pentru determinarea necesităților tehnologice necesare pentru procesul de broșare și copertare se va utiliza relația 3.1.41.

(3.1.41)

Unde: Tb.c – necesități tehnologice pentru procesele de broșare și copertare;

Ntc.h – numărul de coli de mucava pentru tiraj;

Ncb.c – norma de consum pentru procesele de broșare și copertare, Ncb.c = 1,0 %

Determinarea numărului total de coli de mucava

Pentru determinarea numărului total de coli de mucava se va utiliza relația 3.1.42.

(3.1.42)

Unde: Ntotc.m – numărul total de coli de mucava;

Ntc.m – numărul de coli de mucava pentru tiraj;

Tt – necesități tehnologice pentru tăiere;

Tb.c – necesități tehnologice pentru broșare și copertare.

Determinarea consumului de hârtie al elementului 4 din blocul ediției

Determinarea formatului colii de hârtie al elementului 4 din blocul ediției:

Montajul elementului 4 va fi amplasat pe o colă de hârtie de formatul 470×650 mm. Hârtia pentru acest element va fi folosită în procesul post-press, fără tipărirea acesteia.

650 mm : 140 mm = 4

mm : 335 mm = 1

Determinarea numărului de coli de tipar al elementului 4 a blocului ediției:

Pentru o ediție de carte sunt necesare 12 elemente tip 4.

Determinarea numărului de coli de hârtie pentru tirajul ediției (elementul 4):

Determinarea necesităților tehnologice pentru tăiere

Necesitățile tehnologice pentru tăiere se vor se vor calcula folosind relația 3.1.43.

(3.1.43)

Unde: Tt – necesități tehnologice pentru tăiere;

Ntc.h – numărul de coli de hârtie pentru tiraj;

Nct.d – norma de consum pentru tăiere, Nct = 0,2 %.

Determinarea necesităților tehnologice pentru procesele de broșare și copertare:

Pentru determinarea necesităților tehnologice necesare pentru procesul de broșare și copertare se va utiliza relația 3.1.44.

(3.1.44)

Unde: Tb.c – necesități tehnologice pentru procesele de broșare și copertare;

Ntc.h – numărul de coli de hârtie pentru tiraj;

Ncb.c – norma de consum pentru procesele de broșare și copertare, Ncb.c = 1,0 %

Determinarea numărului total de coli de hârtie pentru elementul 4:

Pentru determinarea numărului total de coli de hârtie se va utiliza relația 3.1.45.

(3.1.45)

Unde: Ntotc.m – numărul total de coli de hârtie;

Ntc.m – numărul de coli de hârtie pentru tiraj;

Tt – necesități tehnologice pentru tăiere;

Tb.c – necesități tehnologice pentru broșare și copertare.

c.h.

Determinarea consumului de adeziv necesar pentru fixarea blocului

Calculul consumului de adeziv necesar pentru fixarea blocului și elementelor blocului:

Consumul de adeziv necesar pentru fixarea blocului ediției de carte se va calcula folosind relația 3.1.46.

(3.1.46)

Unde: Cf.ba – consumul de adeziv pentru bloc;

– suma suprafețelor de acoperire cu adeziv;

T – tirajul;

Nca – norma de consum pentru termoadeziv, Nca = 80 g/m2.

Calculul consumului de adeziv necesar pentru copertă:

Consumul de adeziv necesar pentru coperta ediției de carte se va calcula folosind relația 3.1.47.

(3.1.47)

Unde: Cf.ba – consumul de adeziv pentru copertă;

– suma suprafețelor de acoperire cu adeziv;

T – tirajul;

Nca – norma de consum pentru adeziv PVA, Nca = 80 g/m2.

Determinarea consumului de bandă dublă adezivă

Calculul consumului bandă dublă adezivă pentru fixarea blocului și elementelor blocului:

Consumul de bandă dublă adezivă necesar pentru fixarea blocului ediției de carte se va calcula folosind relația 3.1.48.

(3.1.48)

Unde: Cf.bb.a – consumul de bandă dublă adezivă pentru bloc;

– suma lungimii benzii duble folosite pentru bloc;

T – tirajul.

= (92 + 110 + 110) mm 12 f. = 3744 mm = 3,744 m

Determinarea consumului de peliculă necesară pentru ambalarea edițiilor de carte

Determinarea consumului de peliculă pentru tiraj:

Pentru a calcula consumul de peliculă este necesar de luat în considerație că la formatul ediției se vor adăuga câte 23 mm la fiecare latură, aceasta din urmă fiind grosimea ediției.

(150 mm × 2) + 23 mm +23 mm = 346 mm

Calculele consumului de peliculă se efectuează utilizând relația 3.1.49.

(3.1.49)

Unde: Cp – consumul de peliculă pentru tiraj;

Lf.p – lungimea formatului peliculei;

T – tirajul.

Determinarea consumului de peliculă pentru laminare necesară pentru ambalarea edițiilor de carte

Pentru a calcula consumul de peliculă pentru laminare este necesar de luat în considerație că pelicula recomandată pentru laminarea ediției este în rulou cu lățimea de 480 mm.

Calculele consumului de peliculă se efectuează utilizând relația 3.1.50.

(3.1.50)

Unde: Cp.l – consumul de peliculă pentru laminare pentru tiraj;

Le.c. – lungimea ediției de carte;

Ntotc.h – numărul total de coli de hârtie pentru copertă de formatul 470×650.

Conform calculelor realizate, în tabelul 3.33. este prezentat consumul de materiale necesare pentru fabricația ediției de carte pentru copii cu elemente animate într-un tiraj de 2200 exemplare.

Tabelul 3.33. Consumul de materiale pentru realizarea programului de fabricație

3.10. Analiza cheltuielilor de timp necesare

Pentru stabilirea timpului necesar realizării tirajului de 2200 exemplare de ediții de carte pentru copii cu elemente interactive animate, se recurge la calculul timpului pentru fiecare operație tehnologică. Pentru fiecare operație tehnologică este necesar să se calculeze timpul de realizare luând în considerare normele timp productiv și auxiliar.

I. Determinarea timpului necesar pentru realizarea montajului

1.1. Realizarea montajului colii de hârtie

La determinarea timpului necesar pentru realizarea montajului se utilizează relația 3..1

(2.2.1)

Unde: Tm.c – timpul necesar pentru montajul colii de hârtie;

Nm – numărul de montaje;

Ntm – norma de timp pentru montaj, Ntm= 5 min. pentru 1 montaj.

Pentru blocul ediției:

Pentru coperta ediției:

Pentru materialul polimeric:

1.2. Separarea pe culori

Pentru determinarea timpului necesar pentru separarea pe culori se utilizează relația 2.2.2

(2.2.2)

Unde: Ts.c – timpul necesar pentru separarea pe culori;

Nm – numărul de montaje;

Nts.c – norma de timp pentru separarea pe culori, Nts.c= 12 min pentru 1 montaj.

Pentru blocul ediției:

Pentru coperta ediției:

1.3 Determinarea timpului total pentru realizarea montajului

Pentru determinarea timpului total pentru realizarea montajului se utilizează relația 2.2.3

(2.2.3)

Unde: Ttm – timpul total pentru realizarea montajului;

Tm.c – timpul pentru realizarea montajului colii de hârtie;

Ts.c –timpul pentru separarea pe culori.

Montajul va fi realizat de o persoană și la timpul operativ primit se adaugă 5,2% pentru deservirea locului de muncă și 2,0% pentru nevoi personale.

II. Determinarea timpului necesar pentru realizarea formelor offset

Productivitatea utilajului de expunere CTP expunere Kodak Magnus este de 64 plăci pe oră, deci 1 formă se realizează în 0,93 minute. După ce informația este înscrisă în utilajul de expunere aceasta nu este vizibilă și este necesară developarea imaginii ascunse cu apă. Astfel pentru fiecare formă sunt necesare încă 5 minute pentru spălare și uscare.

Pentru determinarea timpului necesar pentru pregătirea formelor se utilizează relația 2.2.4

(2.2.4)

Unde: Tex.s .u – timpul necesar pentru expunerea, spălarea și uscarea formelor;

Nf.t – numărul de forme de tipar;

Ntex.s.u – norma de timp pentru expunerea, spălarea și uscarea formelor, Ntex = 5,93 min/formă.

Realizarea formelor de tipar offset vor fi efectuate de către un muncitor și la timpul operativ aflat se adaugă 5,6% pentru deservirea locului de muncă și 2,2% pentru nevoi personale.

Determinarea timpului necesar pentru tăierea colilor

Pentru determinarea timpului necesar pentru tăierea colilor se utilizează relația 2.2.5. Productivitatea mașinii de tăiere Polar 115 este 0,02 min pentru o tăietură, iar a mașinii de tăiat mucavaua ZHENGRUN FD-KL1300 este 0,03 min pentru o coală.

(2.2.5)

Unde: Tt – timpul necesar pentru tăiere;

Nc.h – numărul de coli de hârtie;

Ntt – norma de timp pentru tăiere, Ntt= 7,8 min/1000c.h pentru hârtia cu gramajul 130 g/m2;

Ntt= 20,3 min/1000c.h pentru mucava.

Timpul necesar pentru tăierea colilor pentru blocul ediției:

+ 0,02 min = 28,21 min

Timpul pentru tăierea mucavalei pentru fețele scoarței:

= 16,22 min

Determinarea timpului total de tăiere a colilor:

Pentru determinarea timpului total de tăiere se va utiliza relația 2.2.6.

(2.2.6)

Unde: Ttt– timpul total pentru tăiere;

Tbt – timpul de tăiere a colilor pentru bloc;

Tf.st – timpul de tăiere a mucavalei scoarței.

La timpul total de tăiere se adăugă 10 minute pentru setarea parametrilor ambelor mașini. Tăierea se va realiza de către un operator, la timpul operativ primit se adaugă 7,5 % pentru deservirea locului de muncă și 4,7% pentru nevoi personale.

Determinarea timpului necesar pentru tiparul offset

Determinarea timpului pentru alimentarea utilajului cu cerneală:

Pentru determinarea timpului necesar pentru alimentarea utilajului cu cerneală se utilizează relația 2.2.7.

(2.2.7)

Unde: Ta.c – timpul necesar pentru alimentarea utilajului cu cerneală;

Nsecț – numărul de secții;

Nta.c – norma de timp pentru alimentarea cu cerneală, Nta.c =10 min/1 secție.

Determinarea timpului pentru alimentarea utilajului cu coli:

Pentru determinarea timpului necesar pentru alimentarea utilajului cu coli se va utiliza relația 2.2.8.

(2.2.8)

Unde: Ta.c.h – timpul necesar pentru alimentarea utilajului cu coli de hârtie;

Nc.h– numărul de coli de hârtie;

Nta.c.h – norma de timp pentru alimentarea cu coli de hârtie, Nta.c.h =1 min/1000 c.h.

Alimentarea cu coli pentru imprimarea blocului:

Alimentarea cu coli pentru imprimarea scoarței:

Determinarea timpului necesar pentru potrivirea formelor:

Timpul necesar pentru potrivirea formelor se calculează utilizând relația 2.2.9.

(2.2.9)

Unde: Tp.f – timpul necesar pentru potrivirea formelor;

Nf.t – numărul de forme de tipar;

Ntp.f – norma de timp pentru potrivirea formelor, Ntp.f = 5 min. pentru 1 formă.

Potrivirea formelor pentru blocul ediției:

Potrivirea formelor pentru scoarță:

Determinarea timpului necesar pentru tiparul offset:

Tiparul blocului și a scoarței se tipăresc la mașina KBA Rapida 74G, având o productivitate de 16000 coli/oră.

Pentru determinarea timpului necesar pentru tipar se utilizează relația 2.2.10.

(2.2.10)

Unde: Tt – timpul pentru tipar;

Nlans – numărul de lansări;

Nc.h – numărul de coli de hârtie;

Ntt– norma de timp pentru tipar, Ntt = 11200 coli/oră.

Tiparul blocului ediției:

Imprimarea hârtiei pentru scoarță:

Determinarea timpului necesar pentru spălarea grupurilor de tipar:

Pentru determinarea timpului necesar pentru spălarea grupurilor de imprimare se utilizează relația 2.2.11.

(2.2.11)

Unde: Ts – timpul necesar pentru spălarea grupurilor de imprimare;

Ns– numărul de secții;

Nfs– numărul de seturi de forme;

Nts – norma de timp pentru spălare, Nts = 5 min/secții

Determinarea timpului total pentru tipar:

Pentru a determina timpul total pentru imprimare se va utiliza relația 2.2.12.

(2.2.13)

Unde: Tti– timpul total pentru imprimare;

Ta.c– timpul pentru alimentarea cu cerneală;

Tba.c.h – timpul pentru alimentarea utilajului cu hârtie pentru bloc;

Tsa.c.h – timpul pentru alimentarea utilajului cu hârtie pentru scoarță;

Tbp.f – timpul pentru potrivirea formelor pentru bloc;

Tsp.f – timpul pentru potrivirea formelor pentru scoarță;

Tbi – timpul pentru imprimarea blocului;

Tsi – timpul pentru imprimarea scoarței;

Ts – timpul pentru spălarea grupurilor de imprimare.

Imprimarea se monitorizează de doi operatori, la timpul operativ primit se adaugă 19% pentru deservirea locului de muncă și 2,5% pentru nevoi personale.

Determinarea timpului necesar pentru imprimarea digitală

Determinarea timpului necesar pentru alimentarea utilajului cu cerneală:

Pentru determinarea timpului necesar pentru alimentarea utilajului cu cerneală se utilizează relația 2.2.14.

(2.2.14)

Unde: Ta.c – timpul necesar pentru alimentarea utilajului cu cerneală;

Ncul. – numărul de culori;

Nta.c – norma de timp pentru alimentarea cu cerneală și lac, Nta.c =10 min/1 secție.

Determinarea timpului necesar pentru alimentarea utilajului cu material polimeric:

Pentru determinarea timpului necesar pentru alimentarea utilajului cu material polimeric se va utiliza relația 2.2.15.

(2.2.15)

Unde: Ta.c.h – timpul necesar pentru alimentarea utilajului cu material polimeric;

Nc.h– numărul de coli de hârtie;

Nta.c.h – norma de timp pentru alimentarea cu material polimeric, Nta.c.h =1 min/1000 c.

Determinarea timpului necesar pentru imprimarea digitală:

Imprimarea materialului polimeric se realizează la 2 imprimante Epson Artisan 1430, având o productivitate de 15 coli/min.

Pentru determinarea timpului necesar pentru tipar se utilizează relația 2.2.16.

(2.2.16)

Unde: Tt – timpul pentru tipar;

Nlans – numărul de lansări;

Nc.h – numărul de coli de hârtie;

Ntt– norma de timp pentru tipar, Ntt = 1 minute/15 coli.

Determinarea timpului total pentru imprimare:

Pentru a determina timpul total pentru imprimare se va utiliza relația 2.2.17,

(2.2.17)

Unde: Tti– timpul total pentru imprimare;

Ta.c– timpul pentru alimentarea cu cerneală;

Tba.c. – timpul pentru alimentarea utilajului cu material polimeric;

Tbi – timpul pentru imprimare.

Imprimarea se va monitoriza de către un operator și la timpul operativ primit se adaugă 2,5% pentru nevoi personale.

Determinarea timpului necesar pentru ștanțarea colilor tipărite

La ștanțarea colilor se recomandă utilizarea utilajului Petratto PDF 74. Pentru determinarea timpului necesar pentru ștanțarea colilor se utilizează relația 2.2.18.

(2.2.18)

Unde: Tșt – timpul necesar pentru ștanțarea colilor;

Ntc. – numărul total de coli;

Ptșt – productivitatea utilajului de ștanțare, Ptșt = 4000 coli/oră.

La timpul pentru ștanțare se adaugă 15 minute pentru schimbarea formelor pentru ștanțare și 3 minute pentru setarea parametrilor. La timpul operativ primit se adaugă 7,5 % pentru deservirea locului de muncă și 4,7% pentru nevoi personale.

Determinarea timpului necesar pentru decuparea colilor ștanțate

Decuparea colilor ștanțate se realizează manual. Pentru determinarea timpului necesar pentru decupare se utilizează relația 2.2.19.

(2.2.19)

Unde: Tdec – timpul necesar pentru decupare;

Ntc. – numărul total de coli de ștanțate;

Tdec.c. – timp necesar pentru decuparea unei coli.

La timpul operativ primit se adaugă 4,2 % pentru deservirea locului de muncă și 2,2 % pentru nevoi personale.

Determinarea timpului necesar pentru lipirea benzii duble adezive

Lipire benzii duble adezive se realizează utilizând utilajul Mesmeter 78. Pentru determinarea timpului necesar pentru lipirea benzii duble adezive se utilizează relația 2.2.20.

(2.2.20)

Unde: Tdec – timpul necesar pentru lipirea benzii duble adezive;

Nm– numărul total de metri necesari pentru aplicarea benzii;

Ptl.b.a – productivitatea utilajului de lipirea a benzii dube adezive, Ptl.b.a = 70 m/min.

La timpul operativ primit se adaugă 7,5 % pentru deservirea locului de muncă și 4,7% pentru nevoi personale.

Determinarea timpului necesar pentru formarea fascicolelor prin lipire

Fascicolele se lipesc utilizând utilajul Mitablock. Pentru determinarea timpului necesar pentru formarea fascicolelor prin lipire se utilizează relația 2.2.21.

(2.2.21)

Unde: Tf.c – timpul necesar pentru decupare;

Nc– numărul total de fascicole;

Ptf.c – productivitatea utilajului de formare a fascicolelor, Ptf.c = 1700 fascicole/oră.

La timpul operativ primit se adaugă 7,5 % pentru deservirea locului de muncă și 4,7% pentru nevoi personale.

Determinarea timpului necesar pentru anexarea și fixarea elementelor 2 și 3 a fascicolelor

Elementele 2 și 3 se anexează manual. Pentru determinarea timpului necesar pentru anexarea și fixarea elementelor 2 și 3 a fascicolelor se utilizează relația 2.2.22.

(2.2.22)

Unde: Tel – timpul necesar pentru decupare;

Nc– numărul total de caiete;

Tf.el – timp necesar pentru fixarea elementelor 2 și 3 a fascicolelor.

La timpul operativ primit se adaugă 4,2 % pentru deservirea locului de muncă și 2,2 % pentru nevoi personale.

Determinarea timpului necesar pentru adunarea fascicolelor

Adunarea fascicolelor se face la utilajul Kolbus. Pentru determinarea timpului necesar pentru adunarea fascicolelor se utilizează relația 2.2.23.

(2.2.23)

Unde: Ta.f – timpul necesar pentru adunarea fascicolelor;

Nc– numărul de cicluri;

Pta.f – productivitatea utilajului de adunarea fascicolelor, Pta.c = 9000 cicluri/oră.

La timpul operativ primit se adaugă 7,5 % pentru deservirea locului de muncă și 4,7% pentru nevoi personale.

Determinarea timpului necesar pentru formarea blocurilor prin lipire

Fascicolele se lipesc utilizând utilajul Mitablock. Pentru determinarea timpului necesar pentru formarea blocurilor prin lipire se utilizează relația 2.2.24.

(2.2.24)

Unde: Tf.b – timpul necesar pentru formarea blocurilor;

Nb– numărul total de blocuri;

Ptf.c – productivitatea utilajului de formare a blocurilor, Ptf.b = 1700 blocuri/oră.

La timpul operativ primit se adaugă 7,5 % pentru deservirea locului de muncă și 4,7% pentru nevoi personale.

Determinarea timpului necesar pentru tăierea trilaterală a blocurilor

Tăierea trilaterală a blocurilor se realizează la utilajul Excel 3. Pentru determinarea timpului necesar pentru tăierea trilaterală a blocurilor se utilizează relația 2.2.25.

(2.2.25)

Unde: Tt – timpul necesar pentru tăiere;

Nc.b – numărul de blocuri;

Ptt.b – productivitatea utilajului tăiere a blocurilor, Ptt.b = 15 tăieturi/min.

La timpul total de tăiere se adăugă 10 minute pentru setarea parametrilor mașini. Tăierea se va realiza de către un operator și la timpul operativ primit se adaugă 7,5 % pentru deservirea locului de muncă și 4,7% pentru nevoi personale.

Determinarea timpului necesar pentru laminarea coperților

Coperțile se laminează la utilajul automatizat Lixin QZFM-1000. Pentru determinarea timpului necesar pentru laminarea coperților se utilizează relația 2.2.26.

(2.2.26)

Unde: Tl.c – timpul necesar pentru laminarea coperților;

Nc. – numărul de coperte;

Ptl.c. – productivitatea utilajului de laminare a coperților, Ptl.c = 100 m/min.

La timpul total se adăugă 10 minute pentru setarea parametrilor mașini. La timpul operativ primit se adaugă 7,5 % pentru deservirea locului de muncă și 4,7% pentru nevoi personale.

Determinarea timpului necesar pentru formarea scoarțelor

Scoarțele se realizează la utilajul automatizat Roby 1800. Pentru determinarea timpului necesar pentru formarea scoarțelor se utilizează relația 2.2.26.

(2.2.26)

Unde: Tf.s – timpul necesar pentru formarea scoarțelor;

Ns. – numărul de scoarțe;

Ptf.s. – productivitatea utilajului formare a scoarțelor, Ptf.s = 1400 scoarțe/oră.

La timpul total se adăugă 10 minute pentru setarea parametrilor mașini. La timpul operativ primit se adaugă 7,5 % pentru deservirea locului de muncă și 4,7% pentru nevoi personale.

Determinarea timpului necesar pentru intercalarea blocurilor în copertă

Blocul se intercalează în copertă la mașina Mitablock. Pentru determinarea timpului necesar pentru intercalarea blocurilor se utilizează relația 2.2.27.

(2.2.27)

Unde: Ti.b.c – timpul necesar pentru intercalarea blocurilor în copertă;

Nc. – numărul de cărți;

Ptin.b.c. – productivitatea utilajului introducere a blocului în copertă, Ptin.b.c = 7 cărți/min.

La timpul total se adăugă 10 minute pentru setarea parametrilor mașini. La timpul operativ primit se adaugă 7,5 % pentru deservirea locului de muncă și 4,7% pentru nevoi personale.

Determinarea timpului necesar pentru controlul calității și numărarea edițiilor de carte

Pentru determinarea timpului necesar pentru controlul calității și numărarea edițiilor de carte se utilizează relația 2.2.28.

(2.2.28)

Unde: Tc.n – timpul necesar pentru controlul calității;

T – tirajul;

Ntc.n – norma de timp pentru controlul calității și numărare, Ntc.n = 20 min/1000 ex.

La timpul operativ primit se adaugă 4,2 % pentru deservirea locului de muncă și 2,2 % pentru nevoi personale.

Determinarea timpului necesar pentru ambalarea edițiilor de carte

Ambalarea edițiilor de carte se realizează la utilajul Speed Bag EV. Timpul necesar pentru ambalarea edițiilor de carte se află după relația 2.2.29.

(2.2.29)

Unde: Ta – timpul necesar pentru ambalare;

T – tirajul;

Nta– norma de timp pentru ambalare, Nta – 60 min/1200 ex.

La timpul operativ primit se adaugă 6,9 % pentru deservirea locului de muncă și 2,2 % pentru nevoi personale.

Necesitățile de timp pentru operațiile din cadrul procesului tehnologic a fabricării tirajului de 2200 de ediții de carte pentru copii cu elemente interactive animate sunt prexentate în tabelul 3.34.

Tabelul 3.34. Caracteristicile timpului necesar pentru procesele tehnologice

Tabelul 3.34. Continuare

Pe baza calculelor pentru durata fiecărei operații s-a construit planul calendaristic de realizare a ediției de carte. Planul calendaristic de fabricație al ediției de carte pentru copii cu elemente interactive animate este reprezentat în figura 3.45. În tabelul 3.35. este prezentată descrierea planului calendaristic de fabricație al produsului.

Tabelul 3.35. Descrierea planului calendaristic de fabricație al ediției de carte

Figura 3.45. Planul calendaristic de fabricație al ediției de carte pentru copii cu elemente interactive animate

Timpul total pentru realizarea ediției de carte pentru copii cu elemente animate este de 67,78 ore. Dacă întreprinderea lucrează într-o tură întregul tiraj de 2200 exemplare va fi gata în 9 zile lucrătoare.

3.11. Securitatea și sănătatea în muncă

Securitatea și sănătatea în muncă reprezintă ansamblul de activități de ordin social-economic, organizatoric, tehnic, tehnologic, igienic și profilactico-curativ având ca scop crearea și asigurarea celor mai bune condiții de muncă înalt productivă, apărarea vieții, sănătății, integrității fizice și psihice a lucrătorilor. Indicatie

În fiecare an, potrivit estimărilor Organizației Internaționale a Muncii (OIM), peste 159000 de persoane își pierd viața în Uniunea Europeană ca urmare a accidentelor la locul de muncă și bolilor profesionale. Pe lângă aceasta, datorită accidentelor și bolilor profesionale, întreprinderile suportă pierderi anuale de aproximativ 143 de milioane de zile de lucru și costuri de cel puțin 490 de miliarde de euro pe an.

Potrivit datelor oferite de Inspectoratului de Stat al Muncii, în anul 2016 în Republica Moldova au suferit 441 de persoane în urma accidentelor la locul de muncă. Cele mai multe accidente la locul de muncă în ultimii 5 ani au avut loc în 2013, când la nivel de țară s-au înregistrat 599 de victime. X

Anticiparea riscurilor, punerea în aplicare a unor măsuri efective de securitate și monitorizarea riguroasă sunt esențiale pentru reducerea acestor cifre. Îmbunătățirile se vor datora recunoașterii de către angajatori a faptului că securitatea și sănătatea este importantă nu doar din motive juridice sau etice, dar și din motive comerciale.

Obiectivele fundamentale a activităților de securitate și sănătate în muncă din cadrul întreprinderii proiectate vizează protecția mediului înconjurător, asigurarea vieții, securității și sănătății angajaților; instruirea lucrătorilor în vederea cunoașterii și respectării normelor și standardelor de securitate și sănătate a muncii; dotarea locurilor de muncă, cu echipamente de muncă în scopul evitării producerii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirii profesionale; eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare și îmbolnăvire profesionala existenți în sprocesul de muncă etc.

Întreprinderea proiectată constă din un ansamblu de persoane, compartimente organizatorice, precum și relații dintre acestea care au ca scop realizarea obiectivelor întreprinderii. Măsurile și regulile privind securitatea și sănătatea în muncă sunt prevăzute pentru toți participanții la procesul de muncă.

Legea nr. 186-XVI din iulie 2008 (M.O. nr.143-144 din 05.08.2008) este un act normativ ce reglementează raporturile juridice ce țin de instituirea privind asigurarea securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă, stabilește principiile generale privind prevenirea riscurilor profesionale, protecția lucrătorilor la locul de muncă, eliminarea factorilor de risc și de accidentare, informarea, consultarea, instruirea lucrătorilor și a reprezentanților acestora, precum și liniile directoare generale privind aplicarea principiilor menționate. Legea

În figura 3.46. este prezentată structura organizatorică a întreprinderii planificate.

Figura 3.46. Structura organizatorică a întreprinderii planificate

Clasificând procesele și operațiile de realizare a produsului proiectat, sunt concretizate funcțiile și numărul de angajați necesar desfășurării efective a producției. Planificarea resurselor umane are în vedere estimarea necesarului de personal corespunzător celor două dimensiuni ale funcției: cantitativ și calitativ urmărindu-se acoperirea corespunzătoare cu personal sub aspect numeric și al pregătirii la locul și timpul potrivit.

Lista lucrătorilor implicați la realizarea produsului planificat și caracteristica fiecărei funcții sunt prezentate în tabelul 3.36. conform „Clasificatorului ocupațiilor din Republica Moldova”.

Tabelul 3.36. Distribuirea proceselor de producere pe funcții conform

„Clasificatorului Ocupațiilor din Republica Moldova”

Inginerul-șef este desemnat drept reprezentant cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății în muncă, să se ocupe de activitățile de protecție și prevenire a riscurilor profesionale, în conformitate cu prevederile legale.

3.11.1. Direcțiile principale ale politicii de stat în domeniul protecției muncii

În prezent, în Republica Moldova, din categoria care reglementează direct modul de aplicare a măsurilor de securitate și sănătate în muncă fac parte în principal:

1. Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, cu referire la articolul 43 “Dreptul la muncă și la protecția muncii”.

2. Codul muncii al Republicii Moldova, adoptat la 28.03.2003, ulterior cu modificările și completările respective, cu referire la titlul IX “Securitatea și sănătatea în muncă”.

3. Legea securității și sănătății în muncă, nr. 186 – XVI din 10.07.2008.

4. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.95 din 05.02.2009, pentru aprobarea unor acte normative privind implementarea Legii securității și sănătății în muncă nr. 186 – XVI din 10.07.2008.

5. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1361 din 22 decembrie 2005 – pentru aprobarea Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, pus în aplicare cu începere de la 1 martie 2006.

6. Legea Republicii Moldova 280 – V din 23 aprilie 2010 – pentru modificarea și completarea Legii nr.140 – XV din 10 mai 2001 privind Inspecția Muncii.

7. Legea Republicii Moldova nr. 1303 – XII din 25.02.1993 – privind contractul colectiv de muncă.

8. Legea Republicii Moldova nr.1298 – XII din 24.02.1993 – pentru soluționarea conflictelor colective de muncă.

10. Legea Republicii Moldova nr.756 – XIV din 24.12.1999 – asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale etc.

Potrivit art. 4 din Legea securității și sănătății în muncă, nr. 186 – XVI din 10.07.2008 politica statului în domeniul securități și sănătății în muncă se elaborează și se reexaminează cu consultarea patronatelor și a sindicatelor, ținând cont de evoluția reglementărilor internaționale în acest domeniu și de progresul tehnic. Conform art. 5 din aceeași lege, politica statului în domeniul securității și sănătății în muncă include următoarele sfere de acțiune, în măsura în care ele afectează securitatea și sănătatea lucrătorilor, mediul de lucru:

conceperea, încercarea, alegerea, înlocuirea, instalarea, amenajarea, utilizarea și întreținerea componentelor materiale ale muncii (locurile de muncă, mediul de lucru, uneltele, mașinile și materialele, substanțele și agenții chimici, fizici și biologici, procedeele de lucru);

legăturile care există între componentele materiale ale muncii și persoanele care execută sau supervizează munca, precum și adaptarea mașinilor, materialelor, timpului de muncă, organizării muncii și procedeelor de lucru la capacitățile fizice și mintale ale lucrătorilor;

instruirea, inclusiv instruirea periodică, calificarea și motivația lucrătorilor care participă, cu un titlu sau altul, la atingerea nivelurilor suficiente de securitate și sănătate în muncă;

comunicarea și cooperarea în domeniul securității și sănătății în muncă la toate nivelurile, de la nivelul grupului de lucru, nivelul unității și până la nivelul național.

3.11.2. Obligațiile angajatorilor în asigurarea securității și sănătății salariaților sub toate aspectele ce țin de activitatea desfășurată

Accidentele la locul de muncă au loc din diferite motive, însă totuși, frecvența apariției accidentelor și urmările negative de pe urma acestora pot fi reduse la minimum dacă angajatorii respectă legislația și creează condiții cât mai bune pentru asigurarea securității angajaților.

Deși o componentă organizațională obligatorie, sănătatea și securitatea în muncă în cadrul întreprinderii presupune o serie de avantaje în creșterea afacerii. Din perspectivă externă, implementarea unui sistem de sănătate și securitate în muncă oferă:

îmbunătățirea imaginii pe piața organizației;

îmbunătățirea relațiilor cu partenerii de afaceri;

îmbunătățiera relației cu autoritățile în domeniu;

avantaj concurențial în relațiile de afaceri.

În conformitate cu prevederile art. 27, alin. (1) din Codul Muncii, o persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical, care constată faptul că cel în cauza este apt pentru prestarea acelei munci. În acest sens, angajatorul are obligația să asigure accesul salariaților la serviciul medical de medicină a muncii, astfel cum prevede art. 186 din Codul muncii.

HG nr. 355/2007 reglementează supravegherea sănătății lucrătorilor față de riscurile pentru securitate și sănătate, pentru prevenirea îmbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenți nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum și a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă. Examenul medical la angajarea în muncă face parte, conform art. 8, alin. (1) a Hotărârii de Guvern menționate mai sus, din serviciile medicale profilactice prin care se asigură supravegherea sănătății lucrătorilor, alături de examenul medical de adaptare, periodic, la reluarea activității, supraveghere specială și promovarea sănătății la locul de muncă.

În conformitate cu ordinul Ministerului Sănătății nr.132 din 17 iunie 1996 „Privind examenele medicale obligatorii la angajare în muncă și periodice ale lucrătorilor care sunt supuși acțiunii factorilor nocivi și nefavorabili”, salariații întreprinderii planificate vor fi supuși examenelor medicale periodice. Comparativ cu examenul medical la angajare, scopul examenului medical periodic este verificarea și evaluarea stării de sănătate, aprecierea capacităților funcționale a organismului angajatului care este supus acțiuni factorilor nocivi și nefavorabili în procesul de muncă; depistarea la timp a manifestărilor preclinice a maladiilor profesionale, demascarea și a altor boli neprofesionale, care sub acțiunea factorilor nefavorabili de producere pot apărea pentru prima dată sau pot accelera decompensarea și în consecință au adus la pierderea capacității de muncă.

Pentru asigurarea securității și sănătății în muncă, întreprinderea planificată oferă condiții pentru ca fiecare angajat să fie instruit în domeniul securității și sănătății în muncă. Instruirea lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă se efectuează în timpul de lucru, în interiorul sau înafara unității. Angajatorul va asigura condiții egale atât pentru femei, cât și pentru bărbați în cadrul instruirii în domeniul securității și sănătății în muncă.

Hotărârea Guvernului nr. 95 din 05.02.2009 „Regulamentul privind modul de organizare a activităților de protecție a lucrătorilor la locul de muncă și prevenire a riscurilor profesionale”, stabilește fazele de instruire: instruirea la angajare, introductiv-generală, la locul de muncă și periodică. Instruirea directorului întreprinderii și întregii echipe administrative se efectuiază îndată după numirea lor în funcțiile respective și, periodic, cel puțin o dată la 36 luni, la cursurile de instruire realizate de Inspecția Muncii.

Fazele de instruire a angajaților din întreprinderea planificată sunt prezentate în tabelul 3.37.

Tabelul 3.37. Faze de instruire pentru angajații întreprinderii

Fiecare angajator are obligația să asigure baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate. Durata fiecărei faze de instruire depinde de specificul activității și riscurile profesionale, precum și de activitățile de protecție și prevenire la nivelul unității, care va fi nu mai mică de 1 oră.

Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă se consemnează, în mod obligatoriu, în fișa personală de instruire în domeniul securității și sănătății în muncă. După finalizarea instruirii, Fișa personală de instruire în domeniul securității și sănătății în muncă se semnează de către lucrătorul instruit și de către persoana care a efectuat instruirea și a verificat cunoștințele.

3.11.3. Obligațiile și drepturile lucrătorilor în timpul lucrului

Fiecare lucrător își va desfășura activitatea în conformitate cu pregătirea profesională și instruirea sa,

precum și cu instrucțiunile se securitate și sănătate în muncă primite din parte angajatorului, astfel încât să nu expună în pericol de accidentare sau de îmbolnăvire profesională nici propria persoană și nici alte persoane care pot fi afectate.

Pentru realizarea dispozițiilor menționate mai sus, lucrătorii sunt obligați:

să utilizeze corect mașinile, aparatele, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de transport și alte mijloace de producție;

să utilizeze corect echipamentul individual de protecție pus la dispoziție și, după utilizare, să-l înapoieze sau să-l pună la locul destinat pentru păstrare;

să excludă deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de protecție ale mașinilor, aparatelor, uneltelor, instalațiilor, clădirilor, precum și să utilizeze correct aceste dispositive;

să comunice imediat angajatorului sau lucrătorilor desemnați, orice situație de muncă pe care au motive întemeiate să o considere un pericol grav pentru securitate și sănătate;

să aducă la cunoștiința conducătorului locului de muncă și angajatorului orice caz de îmbolnăvire la locul de muncă sau orice accident de muncă suferit;

să coopereze cu angajatorul și lucrătorii desemnați, atâta timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de inspectorii de muncă sau pentru a da posibilitate angajatorului să se asigure că mediul de lucru este în siguranță și nu prezintă riscuri profesionale în activitatea lucrătorului;

să însușească și să respecte instrucțiunile de securitate și sănătate în muncă.

Potrivit art. 20 din Legea securității și sănătății în muncă, nr. 186 – XVI din 10.07.2008 fiecare lucrător este în drept:

să aibă un post de lucru corespunzător actelor normative de securitate și sănătate în muncă;

să obțină de la angajator informații veridice despre condițiile de lucru, despre existența riscului profesional, precum și despre măsurile de protecție împotriva influenței factorilor de risc profesional;

să refuze efectuarea de lucrări în cazul apariției unui pericol pentru viața ori sănătatea sa pînă la înlăturarea acestuia;

să fie asigurat, din contul angajatorului, cu echipament individual de protecție;

să fie instruit și să beneficieze de reciclare profesională în domeniul securității și sănătății în muncă din contul angajatorului;

să se adreseze angajatorului, sindicatelor, autorităților administrației publice centrale și locale, instanțelor judecătorești pentru soluționarea problemelor ce țin de securitatea și sănătatea în muncă;

să participe personal sau prin intermediul reprezentanților săi la examinarea problemelor legate

de asigurarea unor condiții de lucru nepericuloase la postul său de lucru, la cercetarea accidentului de muncă sau a bolii profesionale contractate de el;

să fie supus unui examen medical extraordinar potrivit recomandărilor medicale, cu menținerea postului de lucru și a salariului mediu pe durata efectuării acestui examen.

3.11.4. Acte legislative și acte normative ce reglementează în domeniul securității și sănătății în muncă

Actul legislativ este actul adoptat de unica autoritate legislativă a statului în temeiul normelor constituționale, conform procedurii stabilite de Regulamentul Parlamentului, de alte reglementări în vigoare, și ocupă poziția cea mai înaltă în ierarhia actelor normative din Republica Moldova.

Din categoria actelor legislative în domeniul securității și sănătății în muncă fac parte:

Constituția Republicii Moldova, art.43;

Codul muncii, Legea nr.154-XV din 28.03.2003;

Legea nr.140-XV din 10.05.2001 cu privire la Inspectoratul de Stat al Muncii;

Legea nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiționare;

Legea nr.278-XIV din 11.02.1999 privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate angajaților în urma mutilar sau a altor vătămări ale sănătății în timpul exercitării obligațiunilor de serviciu ILPB0278-XIV;

Legea nr.756-XIV din 24.12.1999 asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale;

Legea nr.1432-XIV din 28 .12. 2000 privind modul de stabilire și reexaminare a salariului minim;

Legea nr.847-XV din 12.02.2002 salarizarii;

Legea nr.102-XV din 13.03.2003 privind ocuparea forței de muncă și protecția socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;

Legea nr. 289-XV din 22.07.2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale;

Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar;

Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public;

Legea nr.186-XVI din 10 iulie 2008 securității și sănătății în muncă;

Legea nr.48 din 22.03.2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici;

Legea nr.152 din 05.07.2012 cu privire la minimul de existență;

Legea nr.131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător;

Dreptul la muncă și la protecția muncii a salariaților din Republica Moldova sunt ocrotite de stat, fapt stipulat în Constituția Republicii Moldova și în Codul Muncii al Republicii Moldova. La 10 iulie 2008 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, care stabilește regulile de bază destinate să asigure securitatea salariatului.

În Codul Muncii al Republicii Moldova găsim normele generale și speciale cu privire la obligațiile angajatorilor, drepturile și obligațiile lucrătorilor în domeniul protecției muncii, cu privire la tehnica securității și igiena de producție și protecția anumitor categorii de lucrători (femei, minori, invalizi). Regulile de securitate și sănătate în muncă se aprobă de către Guvern sau, din ordinul acestuia, de către alte organe de stat de comun acord cu sindicatele.

Actul normativ este un izvor de drept creat de organele autorității publice, care conține reguli generale și obligatorii a căror aplicare este asigurată prin forța de constrângere a statului.

Privitor la sănătatea și securitatea în muncă au intrat în vigoare un șir de acte normative, obligatorii pentru toate persoanele cu funcții de conducere, indiferent de forma de proprietate și de locul muncii prestate. Și în regulamentele interramurale sunt stipulate normele de securitate care trebuie respectate în procesul înzestrării întreprinderilor cu utilaj nou, normele ce asigură igiena muncii și exclud pericolul pentru viață atât în întreprinderile industriale, cât și în gospodăriile agricole, etc.

Din categoria actelor normative în domeniul securității și sănătății în muncă fac parte:

HG nr.513 din 11.08.1993 despre aprobarea Regulamentului cu privire la plata de către întreprinderi, organizații și instituții a indemnizației unice pentru pierderea capacităcii de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei afecțiuni profesionale;

HG nr.152 din 19.02.2004 cu privire la cuantumul sporului de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile;

HG nr. 1335 din 10.10.2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea condițiilor de muncă la locurile de muncă și modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile;

HG nr.624 din 06.10.1993 privind aprobarea Nomenclatorului industriilor, profesiilor și lucrărilor cu condiții de muncă grele și nocive, prescrise femeilor, și Normelor de solicitare maximă admise pentru femei la ridicarea și transportarea manuală a greutăților;

HG nr.1361 din 22.12.2005 despre aprobarea Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă;

HG nr.95 din 05.02.2009 pentru aprobarea unor acte normative privind implementarea Legii securității și sănătății în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008;

HG nr.353 din 05.05.2010 cu privire la aprobarea Cerințelor minime de securitate și sănătate la locul de muncă;

HG nr.918 din 18.11.2013 privind Cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și sănătate la locul de muncă etc.

3.11.5. Principiile și criteriile de organizare a securității și sănătății în muncă la nivelul persoanelor juridice și fizice

Acțiunile întreprinse în domeniul securității și sănătății în muncă de persoanele fizice si juridice au scopul de a asigura sănătatea angajaților, ținând cont de următoarele principii generale:

evitarea și evaluarea riscurilor profesionale;

combaterea riscurilor de la sursă;

adaptarea muncii la om prin proiectarea locurilor de munca;

adaptarea la procesul tehnic;

înlocuirea pericolelor, utilajelor și echipamentelor uzate;

dezvoltarea unei politici de prevenire a accidentelor prin dezvoltarea relațiilor de munca între salariați;

verificarea cunoașterii și aplicării de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de protecție și prevenire;

elaborarea instrucțiunilor de securitate și sănătate în muncă, ținând seama de particularitățile activităților desfășurate și ale locurilor de muncă.

Trebuie să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea securității și sănătății lucrătorilor, inclusiv pentru prevenirea riscurilor profesionale, asigurarea informării și instruirii, precum și pentru asigurarea organizării și a mijloacelor necesare.

În conformitate cu prevederile HG 95 din 05.02.2014 și HG 918 din 18.11.2013, directorul fiecărei unități economice trebuie să prevadă semnalizarea de securitate și sănătate la locul de muncă pentru a evita riscurile profesionale, evidențierea zonelor cu risc ridicat și specific și stabilirea zonelor care necesită semnalizare de securitate și sănătate în muncă, precum și tipul de semnalizare.

În tabelul 3.41. sunt prezentate tipuri de indicatoare de securitate și exemple de reprezentare grafică corespunzătoare acestora.

Figura 3.41. Indicatoare de securitate

Figura 3.41. Continuare

În conformitate cu prevederile Legii nr. 186 din 10.07.2008 și HG 95 din 05.02.2014 directorul fiecărei unități trebuie să asigure aceasta cu materiale necesare informării și instruirii lucrătorilor în domeniul securitatii și sănătății în muncă: cărți, ghiduri, afișe, filme etc.

Din perspectivă internă principiile de organizare permit crearea unui sistem de muncă cu riscuri scăzute de accidentare și îmbolnăvire profesională, un control mai eficient asupra factorilor de risc și îmbunătățirea calității produselor și a serviciilor livrate de organizație.

3.11.6. Obligațiile angajatorului față de salariați

Angajatorul este obligat să asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor sub toate aspectele ce țin de activitatea desfășurată. În funcție de natura activității întreprinderii proiectate, angajatorul pentru asigurarea securității și sănătății salariaților, este obligat:

să ia în considerare capacitatea lucrătorilor în ceea ce privește sănătatea și securitatea acestora de câte ori le încredințează o sarcină;

să evalueze riscurile profesionale, în special la alegerea echipamentelor de lucru, a substanțelor sau a preparatelor chimice utilizate, precum și la amenajarea locurilor de muncă;

după evaluarea riscurilor profesionale să se asigure aplicarea măsurilor de prevenire, precum și a metodelor de protecție și de lucru care să ducă la îmbunătățirea nivelului securității și al protecției sănătății lucrătorilor și să fie integrate în toate activitățile unității și la toate nivelurile ierarhice;

să se asigure că planificarea și introducerea tehnologiilor noi fac obiectul consultării lucrătorilor a reprezentanților acestora în ceea ce privește consecințele alegerii echipamentului, condițiilor de lucru și mediului de lucru asupra sănătății și securității lucrătorilor;

să ia toate măsurile corespunzătoare pentru ca în zonele de risc grav și specific să poată avea acces numai salariații care au primit instrucțiuni adecvate privind sănătatea și securitatea în muncă;

atunci când la acelși loc de muncp se află lucrători ai mai multor unități, angajatorii acestora sunt obligați să coopereze în vederea aplicării dispozițiilor privind securitatea și sănătatea în muncă, să-și coordoneze acțiunile de protecție și prevenire a riscurilor profesionale, să informeze lucrătorii despre natura acestora.

3.11.7. Analiza condițiilor de muncă și a factorilor de risc la locurile de muncă

Optimizarea activității de prevenire a accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale are ca punct de plecare evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională. Scopul evaluării nivelului de risc este de a oferi posibilitatea cunoașterii situației reale de la fiecare loc de munca, din punct de vedere al securității muncii, pentru a se lua măsurile de prevenire cele mai potrivite situației date. Evaluarea riscurilor ajută la diminuarea posibilității de vătămare a lucrătorilor și de afectare a mediului ca urmare a activităților legate de muncă. Aceasta ajută, de asemenea, la menținerea competitivității și productivității întreprinderii.

Cunoașterea factorilor de risc pentru fiecare loc de muncă permite crearea măsurilor de prevenire a acestora. Pentru prevenirea factorilor de risc la locul de muncă, angajatorul elaborează un plan de măsuri de protecție a muncii, în conformitate cu prevederile Ordinului Nr.40 cu privire la normele pentru elaborarea și realizarea măsurilor de protecție a muncii (M.O Nr. 33-35/70 din 07.03.2002).

În tabelul 3.38. sunt prezentați factorii posibili de risc profesional pentru fiecare angajat, precum și metodele de înlăturare a factorilor de risc.

Figura 3.38. Factorii de risc la locul de muncă și metode de înlăturare a acestora

Figura 3.38. Continuare

Figura 3.38. Continuare

Figura 3.38. Continuare

Potrivit art. 20 din Legea securității și sănătății în muncă, nr. 186 – XVI din 10.07.2008 lucrătorii trebuie să fie asigurați, din contul angajatorului, cu echipamente de protecție individuală și colectivă în modul stabilit. Conform art. 19 din aceeași lege, lucrătorul este obligat să utilizeze corect echipamentul individual de protecție pus la dispoziție și, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare. Echipamentele de protecție oferite, precum și destinația acestora sunt specificate în tabelul 3.39.

Figura 3.39. Mijloace de protecție oferite lucrătorilor întreprinderii planificate

Figura 3.39. Continuare

În conformitate cu prevederile art. 4 din Legea cu privire la protecția muncii nr. 625-XII din 02.07.91. în cazul neasigurării salariatului, conform normelor stabilite, cu mijloace de protecție, angajatorul nu are dreptul să ceară salariatului executarea obligațiilor de muncă și este obligat să plătească staționarea din această cauză

http://www.sigurantamuncii.ro/pages/faq.shtml

???

http://www.ssmexpert.md/

) Causes and circumstances of accidents at work in the EU (Cauze și circumstanțe privind accidentele la locul de muncă în UE), la: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=207&furtherPubs=yes

http://angajat.md/files/files/KL_prof%20Clasificator_19385A5ACBC143ED920652AAC3A0C050.pdf

http://www.ism.gov.md/ro/content/accidente-de-munc%C4%83

http://ism.gov.md/ro/content/acte-normative-%C3%AEn-domeniul-securit%C4%83%C8%9Bii-%C8%99i-s%C4%83n%C4%83t%C4%83%C8%9Bii-%C3%AEn-munc%C4%83

http://www.ncu.moldova.md/public/files/publication/armonizare/HEALTH%20AND%20SAFETY%20ROM.pdf

3.12. Concluzii

Procesul post-press reprezintă o sumă de operații complexe, de prelucrare și înnobilare a colilor tipărite, pentru obținerea unui produs finit gata.

Noutatea este una din dominantele acestui început de secol, indiferent de ramura de activitate, economia se schimbă rapid datorită tehnologiilor și materialelor noi, revoluționare, iar piețele sunt invadate cu repeziciune de produse noi, realizate după o nouă concepție, în structuri organizatorice noi, conform unor strategii organizaționale noi, prin noi mijloace de distribuție și comercializare, toate acestea fiind menite să satisfacă gusturile și exigențele consumatorilor, aflate la rândul lor într-o continuă schimbare, dar și să asigure competitivitatea și profituri sporite firmelor inovatoare.

Din perspectivă internă, aceste avantaje se refera la faptul ca un astfel de sistem permite:

un control mai eficient asupra factorilor de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională;

îmbunătățirea condițiilor de muncă și a relațiilor interumane la locul de muncă;

crearea unui sistem de muncă cu riscuri scăzute de accidentare și îmbolnăvire profesionala;

îmbunătățirea vizibilă a receptivității angajaților asupra aspectelor legate de sănătatea și securitatea în munca;

îmbunătățirea climatului de comunicarea dintre angajați;

control mai eficient asupra proceselor de producție, la îmbunătățirea calității produselor și a serviciilor livrate de organizație.

Bibliografie:

Onici, Structura materialelor poligrafice. Ciclu de рrеlеgеri.

Adăscălița, Imprimarea offset. Ciclu de рrеlеgеri.

Articol, Tiparul offset uscat. Sursă disponibilă online: [http://ro.allforprintmarket.com/12-stiri-si-articole-industria-tiparului/view-tiparul-uscat-generalitati-22.html]

Fișă tehnică, Creion de retușare Burnishine KP 4. Sursă disponibilă online: [https://www.burnishine.com/kp-4-thermal-deletion-pen-kodak]

Fișă tehnică, Alcool izopropilic Vectorial Trade. Sursă disponibilă online: [http://www.emag.ro/alcool-izopropilic-sedachim-concentratie-99-8-1-l-170-alcoolizopropilic/pd/DX8XVYBBM/]

Revistă, Revista tipografilor. Sursă disponibilă online: [http://www.maketdtp.ru/6-statii/verstka-knig-s-azov/verstka-knig-s-azov/]

Fișă tehnică, Hârtie cretată Magno Satin. Sursă disponibilă online: [http://www.bereg.net/catalog/melovannaya_bumaga/chistocellyuloznaya_v_listah/magno_satin]

Fișă tehnică, Hârtia Omega Silk. Sursă disponibilă online: [http://www.bereg.net/catalog/melovannaya_bumaga/chistocellyuloznaya_v_listah/omega_
silk]

Fișă tehnică, Peliculă transparentă Lomond PET. Sursă disponibilă online: [http://lomond.ru/production/lomond_pet_clear_ink_jet_film_/]

Articol, Cerneală pentru tiparul offset uscat. Sursă disponibilă online:

[http://www.terraprint.ru/catalog/kraski_dlya_sukhogo_ofseta_aqualess_ecoo_neo_di.html]

Fișă tehnică, Cerneală Epson 79. Sursă disponibilă online:

[http://www.staples.com/Epson-79-Black-Ink-Cartridge-T079120/product_676828]

Fișă tehnică, Descrierea cauciucului offset. Sursă disponibilă online:

[http://www.shhuajiao.com/en/productshow.asp?id=69]

Fișă tehnică, Soluție de curățare PiezoFlush. Sursă disponibilă online:

[http://shop.inkjetmall.com/PiezoFlush-Solution-110ml.html]

Fișă tehnică, Vaselină Saratoga Int Sforrza. Sursă disponibilă online:

[http://www.sculeforest.ro/cumpara/vaselina-siliconica-transparenta-100ml-7479067]

Fișă tehnică, Cap de imprimare Epson. Sursă disponibilă online:

[https://economprint.com.ua/pechatayuschaya-golovka-fa173020-dlya-epson-artisan-1430]

Fișă tehnică, Praf anticopiativ KBA. Sursă disponibilă online:

[https://www.kba.com/fileadmin/user_upload/01_Sheetfed/02_Services/PDF_Downloads/Consumables_Produktinformationen/160708_Powder_03_web_EN.pdf]

Fișă tehnică, Soluție Chembyo Wash 60F. Sursă disponibilă online:

[http://www.r-cr.ru/equipment.shtml?rubrica=2040]

Fișă tehnică, Soluție Rejuvenator ULTRA. Sursă disponibilă online:

[http://blueprint-products.com/products/Rejuvenator-ultra]

Fișă tehnică, Soluție Professional G11 Antifreeze Felix – 40. Sursă disponibilă online:

[http://www.z24.ru/?page=akciay_antifreeze_FELIX_G11_5l_430206031]

Fișă tehnică, Spray Antiskin Kruse. Sursă disponibilă online:

[http://www.kruseonline.com/eng/prodotti/anti-skin]

Fișă tehnică, Adeziv Lunatack B340. Sursă disponibilă online:

[http://www.deelor.ru/production/adhesives/klei-dlya-knig/lunatack-b-340.html]

Fișă tehnică, Bandă dublă adezivă M VH 4614F. Sursă disponibilă online:

[http://lentaplus.com/dvustoronnyaya_lenta_3m_vhb_4614f_prozrachnaya_tolshhina_08_mm.html]

Fișă tehnică, Peliculă pentru laminare Grafalx. Sursă disponibilă online:

[http://www.foroffice.ru/products/description/63570.html]

Peliculă termocontractabilă Decoline. Sursă disponibilă online:

[http://kozakplus.com/shop/product/termousadochnaja-plenka-decoline-polurukav-125-mkm/]

Articol, Calitatea produselor și serviciilor în economia contemporană. Sursă disponibilă online:

[http://conspecte.com/Managementul-calitatii/calitatea-produselor-si-serviciilor-in-economia-contemporana.html]

Articol, Metode de tipar. Sursă disponibilă online:

[http://www.kreativ-workshop.com/metode.html]

Articol, Imprimarea digitală. Sursă disponibilă online:

[http://users.utcluj.ro/~baruch/media/book_siel/SIEL-Cap06.pdf]

Articol, Carton de legătorie Luxline. Sursă disponibilă online:

[https://www.rik.ro/carton-legatorie-mucava-2-0mm-1230g-70x100cm-0.html]

Fișă tehnică, Plăcile Toray. Sursă disponibilă online:

[http://www.print-magazin.ro/tiparirea-offset-fara-solutie-de-umezire-cu-toray/]

Fișă tehnică, Monitor Samsung UE590. Sursă disponibilă online:

[http://www.samsung.com/ro/consumer/it/monitor/led-monitor/LU24E590DS/EN]

Fișă tehnică, Desktop Dell Inspiron. Sursă disponibilă online:

[https://www.amazon.com/Dell-Inspiron-i3647-2308BK-Discontinued-Manufacturer/dp/B00HSEW3DI]

Fișă tehnică, Imprimantă Epson M105. Sursă disponibilă online:

[https://epson.com/For-Home/Printers/Photo/Epson-Artisan-1430-Inkjet-Printer/p/C11CB53201]

Fișă tehnică, Dispozitiv pentru expunerea plăcilor termale Kodak Magnus Q800. Sursă disponibilă online:

[http://graphics.kodak.com/KodakGCG/uploadedFiles/Products/Computer-to-plate/8-page_CTP/MAGNUS_800_QUANTUM_Platesetter/Tab_Contents/Magnus800_Lo.pdf]

Fișă tehnică, Mașină de tipar KBA Rapida 74G. Sursă disponibilă online:

[http://www.kba.com/fileadmin/user_upload/Products/Rapida_75E/Prospekt_RA_75E/KBA_Rapida_75_e_web.pdf]

Fișă tehnică, Imprimanta Epson Artsan 1430. Sursă disponibilă online:

[https://epson.ca/For-Home/Printers/Photo/Epson-Artisan-1430-Inkjet-Printer/p/C11CB53201]

Fișă tehnică, Utilaj de ștanțare și perforare Pettrato PDF74. Sursă disponibilă online:

[http://www.petratto.com/wp-content/themes/petratto/pdf/PDF74eng.pdf]

Fișă tehnică, Mașină de tăiere Polar 115. Sursă disponibilă online:

[http://bestgraphics.net/wp-content/uploads/2015/01/Polar_ED_englFlyer.pdf]

Fișă tehnică, Mașina de tăiere Zhengrun FD-KL1300. Sursă disponibilă online:

[https://cnzhengrun.en.alibaba.com/product/1826158447-220041698/Zhengrun_FD_KL1300_Cardboard_Slitting_Machine.html]

Fișă tehnică, Mașină pentru fixarea elementelor blocului Mitablock. Sursă disponibilă online:

[http://www.photobook-technology.com/index.php/en/products/mitablock]

Fișă tehnică, Mașină pentru realizarea coperților Roby 1800. Sursă disponibilă online:

[http://www.zechini.com/wp-content/uploads/2013/11/en_R18002013.pdf]

Fișă tehnică, Utilajul Mesmeter 78. Sursă disponibilă online:

[http://machouse.ua/digital/catalog/post_print/folding_binding/petratto/20935.html]

Fișă tehnică, Mașina de adunat ZU 832. Sursă disponibilă online:

[http://www.kolbus.com/products/applications/gathering/zu-832/]

Fișă tehnică, Mașină de tăiere Excel 3. Sursă disponibilă online:

[https://www.youtube.com/watch?v=NmKRcHuDlpE]

Fișă tehnică, Utilajul Mitabook. Sursă disponibilă online:

[http://www.photobook-technology.com/index.php/en/products/mitabook]

Fișă tehnică, Utilajul pentru laminare Lixin. Sursă disponibilă online:

[https://lixinmachinery.en.alibaba.com/product/60433066606-804016218/QZFM_1000_1200_High_Speed_Automatic_Cold_Water_Soluble_Paper_Bopp_Laminating_Laminator_Machine.html?spm=a2700.8304367.0.0.zKK4YJ]

Fișă tehnică, Transpaletă Ravas 2100. Sursă disponibilă online:

[https://www.ravas.com/en-gb/products/ravas-2100l]

Fișă tehnică, Echipamentul VNA 6000. Sursă disponibilă online.

[https://www.vectra.ro/echipamente-depozit/vna-truck]

Articol, Planificarea materialelor. Sursă disponibilă online:

[http://www.abas-erp.ro/produse/planificarea-materialelor/]

Scobioală Viorica, Marina Buciuceanu, Procese de broșare-copertare, Chișinău, U.T.M.. 2007

Articol, Managementul activităților auxiliare. Sursă disponibilă online:

[http://mail.ubv.ro/~janeta.sirbu/MP4.pdf]