Specializarea: Management în Alimentație Publică și Agroturism [301747]

[anonimizat]: Management în Alimentație Publică și Agroturism

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Indrumător didactic:

Prof.Dr.Agatha Popescu

Absolvent: [anonimizat]

2016

[anonimizat]: Management în Alimentație Publică și Agroturism

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ANALIZA TURISMULUI ȘI TURISMULUI RURAL IN ROMÂNIA

Indrumător didactic:

Prof.Dr.Agatha Popescu

Absolvent: [anonimizat]

2016

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………….4

CAP.1. [anonimizat], ECONOMICĂ, CULTURALĂ, ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ A ROMÂNIEI…………………………………………………………………………………………….5

1.1. Poziția și caracteristicile geografice……………………………………………………….5

1.2. Situația demografică……………………………………………………………………………6

1.3. Situația economică………………………………………………………………………………7

1.4. Patrimoniul cultural…………………………………………………………………………….8

1.5. [anonimizat]- teritorială…………12

CAP.2. PREZENTAREA METODOLOGIEI DE LUCRU………………………14

2.1. Sistemul de indicatori în turism……………………………………………………………14

2.2. Metode de lucru…………………………………………………………………………………15

CAP.3. STUDIUL DE CAZ PRIVIND IMPORTANȚA TURISMULUI ȘI A TURISMULUI RURAL ÎN ROMÂNIA………………………………………………….18

3.1. Principalele zone turistice…………………………………………………………………..18

3.2. Organizarea sectorului turistic…………………………………………………………….25

3.3. Analiza evoluției indicatorilor statistici ai turismului(2009-2013)…………….26

3.4. Principalele forme de turism practicat…………………………………………………..32

3.5. Analiza turismului rural……………………………………………………………………..33

3.5.1. Principalele zone rurale cu importanță în turism………………………………….33

3.5.2. Organizații de turism rural………………………………………………………………..36

3.5.3. Studiul comparativ privind turismul rural în Zona Maramureș și Mărginimea Sibiului………………………………………………………………………………..37

CAP.4. CONCLUZII …………………………………………………………………………….44

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………..47

[anonimizat].

[anonimizat], climei favorabile ce poate permite practicarea turismului pe tot parcursul anului, flora bogată, inegalabilele monumente istorice, de arhitectură și artă, tradițiile populare specifice fiecărei zone din țară, etc. și mai poate satisfice turiștii atât români cât și străini printr-o multitudine de forme de turism, în funcție de motivațiile acestora.

Turismul din România se concentrează în special asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate, turismul având o contribuție importantă la economia țării. După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre toate sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs de dezvoltare continuă, fiind caracterizat de un mare potențial de extindere.

Potrivit ultimelor studii, România ocupă locul patru în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cât și a turimului rural.

Tema lucrării de diplomă “Analiza turismului și a turimului rural în România” s-a născut din curiozitatea de a cunoaște și a prezenta țara în care m-am născut.

Scopul culegerii de informații cât mai multe și plauzibile despre aspectele legate de geografie, istorie, demografie, informații culturale, economice și administrative teritoriale, despre organizarea turismului și autorităților implicate, despre formele de turism practicate în țară, despre principalii indicatori statistici ce caracterizează turismul din România și modul în care acesta contribuie la economia țării, despre zonele rurale de mare atracție și modul în care sunt valorificate cu ajutorul resurselor, tradițiilor și culturii specifice fiecărei zone, ce poate ajuta la prezentarea și promovarea țării la nivel internațional.

CAP.1. PREZENTAREA GENERALĂ GEOGRAFICĂ, DEMOGRAFICĂ, ECONOMICĂ, CULTURALĂ, ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ A ROMÂNIEI

1.1 Poziția și caracteristicile geografice

SUPRAFAȚA:

Suprafața României este de 238.391 km.p., din care 231.231 km.p. este ocupat de uscat și 7.160 km.p. de apă.

VECINĂTĂȚI:

România se învecinează cu 5 țări pe o lungime a frontierei de 3.150 km.

În Nord și Est se află Ucraina, în Est și Nord-Est Republica Moldova, în Sud Bulgaria, în Sud-Vest Serbia și în Nord-Vest Ungaria.

GRANIȚE:

Granițele României sunt împărțite astfel:

Republica Moldova – între Cuzlău la Nord și Rieni la Sud.

Ucraina – între Cuzlău și Hamleu în sectorul Nordic și între Rieni și Marea Neagră în sectorul Estic.

Bulgaria – între Pristol la vest și Vama Veche la est.

Ungaria – între Beba Veche la sud-est și Hamleu la nord-vest.

Serbia – între Pristol la sud-est și Beba Veche la nord-vest.

RELIEF:

Caracteristica principală a reliefului României este dat de faptul că este foarte variat.

În România găsim aproape toate formele de relief existente în tot globul. Cea mai mare suprafață este dominată de munți, dealuri și podișuri.

Ca și forme de relief găsim: câmpii ( Câmpia Română și Câmpia de Vest ), dealuri și podișuri (Dealurile de Vest, Depresiunea Transilvaniei, Subcarpații ,Podișul Mehedinți, Podișul Getic, Podișul Moldovei, Podișul Dobrogei), iar ca munți ( Carpații Occidentali, Carpații Meridionali, Carpații Orientali ).

CLIMA:

Climatul României este un climat de tip temperat continental, reprezentativ pentru Europa Centrală și caracterizat prin patru anotimpuri distincte: primavara, vară, toamnă, iarnă. Diferențele climatice ce au loc se datorează celor doi factori altitudinea și latitudinea.

REȚEAUA HIDROGRAFICĂ:

Rețeaua hidrografică a României, se referă la totalitatea apelor de pe teritoriul țării. România dispune de toate unitățile acvatice existente: fluvii și râuri, lacuri, ape subterane și ape marine.

Particularitățile hidrografice și hidrologice ale României sunt influențate în special de prezența arcului carpatic și de poziția geografică în zona climatului temperat-continental.

Cele mai importante râuri ale României sunt: Dunărea (1.075 km), Mureș (803km), Olt (615km), Prutul (953km), Siretul (706km) și altele.

RESURSE NATURALE:

Resursele naturale sunt reprezentate de totalitatea zăcămintelor de minereuri și minerale a terenurilor, a pădurilor și a apelor din România.

România dispune de mai multe tipuri de resurse naturale și anume: resursele energetice (cărbuni, lignit, petrol, gaze naturale), resursele minerale (minereuri feroase și neferoase, substrate nemetalifere și roci de construcție), resurse ale învelișului biogeografic și pedografic, resurse de apă și nu în ultimul rând resurse turistice (naturale și antropice).

Sursa:Romania – Date generale, http://ro-geo.ro/romania-date-generale/

Sursa :www.wikipedia.org Enciclopedia Liberă

1.2. Situația demografică

POPULAȚIA TOTALĂ:

Populația României a înregistrat o tendință de scădere de la 21,4 milioane persoane în anul 2009 la 20,02 milioane în anul 2013, scăderea fiind de cca 6.76 %. Acest lucru s-a datorat reducerii natalității, mortalității infantile ridicate mai ales în zonele rurale și deci diminuării sporului natural. Scăderea a fost mai mică la femei, – 6,75 %, iar la bărbați a fost de – 7,04 %, ceva mai ridicată.

Tabel 1.1. Populația României în perioada 2009-2013, la data de 1 iulie

Sursa:Institutul Național de Statistică, România în cifre, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014.

Tabel 1.2.Structura populației pe sexe și medii sociale în anul 2015

Sursa: Institutul Național de Statistică a României, 2016.

În anul 2015, sexul masculin a reprezentat 48,94 %, iar cel feminin 51,06 %. Pe medii sociale, în mediul urban, populația a fost de 10695.304 persoane, reprezentând 53,84 % din total, iar în mediul rural au existat 9.166.104 persoane, reprezentand 46,16 %.

1.3. Situația economică

PIB-UL ROMÂNIEI:

Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an. Acesta se poate calcula și la nivelul unei regiuni sau localități.

Produsul intern brut al României a fost estimat de Institutul Național de Statistică la 199.9 milioane de dolari în anul 2014.

PIB-UL PE CAP DE LOCUITOR:

După ultimul raport publicat de Eurostat privind PIB-ul pe cap de locuitor în toate regiunile țărilor membre UE, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană, cu un PIB la nivel național de 6.200 de euro.

Regiunea Nord-Est din România pe primul loc  în topul celor mai mici PIB-uri pe cap de locuitor din Uniune,regiunea cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor din țara noastră este București-Ilfov (15.500 de euro pe cap de locuitor). Pe locul doi, cu un produs intern brut de 6.800 de euro pe cap de locuitor se află regiunea Vest,  urmată de Centru cu un PIB/cap de locuitor de 5.800 de euro. Locul 4 este ocupat de regiunea Nord-Vest (5.300 de euro), urmată de regiunea Sud (5.100 de euro), regiunea Sud-Est (5000 de euro), regiunea Sud-Vest (4700 de euro).Pe ultimul loc se află regiunea Nord-Est, cu un PIB pe cap de locuitor de 3.600 de euro.

Sursa: Economia României, www.economie.hotnews.ro

RATA DE CREȘTERE ECONOMICĂ:

Raportul Comisiei Europene s-a îmbunătățit privind creșterea economică în anul 2015 cu pană la 3.5%.

După estimările făcute PIB-ul României ar urma să înregistreze o cifră de 4.1% în anul 2016 și de 3.7% în anul 2017.

O altă așteptare a Comisiei în legatură cu rata șomajului să scadă de la 6.7% în 2015 la 6.6% în 2016, pana la 6.5% în anul 2017.

RATA INFLAȚIEI:

România a înregistrat în luna decembrie 2014 cea mai ridicată rată de creștere anuală a prețurilor din Uniunea Europeană (UE), de 1%, comparativ cu aceeași lună din 2013, în condițiile în care inflația din UE a trecut în teritoriu negativ, prețurile de consum scăzând cu 0,1%.
România a fost urmată de Austria, cu o rată a inflației de 0,8%, și de Finlanda, cu o creștere cu 0,6% a prețurilor de consum în luna decembrie, potrivit datelor anunțate de Eurostat. La nivelul UE, 16 state au raportat rate negative ale inflației, cele mai mari scăderi ale prețurilor de consum fiind consemnate în Grecia (-2,5%), Bulgaria (-0,2%), Spania (-1,1%) și Cipru (-1%).

Sursa: www.ec.europa.eu/eurostat.

RATA ȘOMAJULUI:

Numărul total al șomerilor înregistrați în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în luna iulie 2015, era de 451.168 de persoane, în creștere cu 4.465 persoane față de luna precedentă.

Ponderea cea mai mare în totalul șomerilor o reprezintă cei neindemnizați, 81,38%, respectiv 367.150 de persoane. Numărul șomerilor indemnizați în luna iulie 2015 a fost de 84.018 de persoane.

Referitor la șomajul înregistrat pe sexe, comparativ cu luna iunie 2015, rata șomajului masculin a crescut cu 0,01 fiind 5,33%, iar rata șomajului feminin a crescut cu 0,10 ajungând la 4,60%, potrivit Agenției Naționale pentru ocuparea Forței de Muncă.

În ceea ce privește categoria de vârstă, cel mai mare număr de șomeri a continuat să fie înregistrat de grupa 40 – 49 de ani, respectiv 121.482 de persoane, urmată de 30 – 39 de ani (93.046 de persoane) și peste 55 de ani (70.575 de persoane), cei mai puțini șomeri regăsindu-se în grupa de vârstă 25 – 29 de ani (34.304 de persoane).

Șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar, gimnazial și profesional au ponderea cea mai mare în totalul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM (75,28 %). Șomerii cu nivel de instruire liceal și postliceal reprezintă 19,87% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 4,85%.

Sursa- www.anofm.ro

COMERȚUL EXTERIOR:

Comerțul exterior al României a înregistrat o evoluție pozitivă în perioada 2009-2013. Astfel, exportul a crescut cu 70,22 % de la 29,1 milioane Euro în 2009 la 49,5 milioane în 2013. Importul a sporit cu 42,08 % de la 38,8 milioane în 2009 la 55,2 milioane în 2013. Intrucat în toți anii analizați, valoarea importului a fost mai mare decat a exportului, soldul balanței comerciale a Romaniei a fost negativ, dar aspectul pozitiv este că în anul 2013, soldul negativ a scăzut cu 41,69 %. România este deci o țară net importatoare.

Tabel 1.3. Valoarea exporturilor din România în perioada 2009-2013 (Mii Euro)

Sursa: Institutul National de Statistică a României, România în cifre 2010, 2011, 2012, 2013, 2014.

1.4. Patrimoniul cultural al României

OBIECTIVE ISTORICE ȘI CULTURALE INCLUSE ÎN PATRIMONIUL NAȚIONAL:

Când vorbim despre România și despre cele mai frumoase monumente istorice și culturale este foarte dificil să facem un top.

Din păcate, eu am ales doar o parte din zece de miile de monumente incluse în Patrimoniul cultural național-acestea sunt unele dintre cele mai cunoscute atât pe plan național cât și pe plan internațional.

Ateneul Român reprezintă unul dintre cele mai cunoscute și extravagante monumente ale Bucureștiului. Este operă a arhitectului francez Albert Galleron. Ateneul impresionează prin clădirea în stil neoclasic și eclectic, dar și prin pictura interioară. Construcția a început în 1886 și a fost finalizată în februarie 1888.

Mănăstirea Voroneț  și-a dobândit, datorită frumuseții sale aparte, numele de „Capela Sixtină a Estului”. Ctitorie a lui Ștefan cel Mare, mănăstirea a fost ridicată în 1488 într-un timp record: trei luni și trei săptămâni. Mănăstirea este cunoscută pentru picturile sale.

Fig. 3 Mănăstirea Voroneț din Moldova

Palatul Cantacuzino din București, astăzi Muzeul „George Enescu”, este opera marelui arhitect Ion D. Berindey. Clădirea impresionează atât prin arhitectura exterioară, cât și cea interioară, la care au lucrat cei mai mari artiști ai vremii. Din anul 2007, Palatul Cantacuzino este inclus pe lista monumentelor Patrimoniului European.

Cazinoul din Constanța trebuia să fie opera renumitului arhitect Petre Antonescu, care își dorea să construiască o clădire cu arhitectură de inspirație românească. Schimbarea planurilor la cerința Primăriei, iar realizarea unei noi idei de proiect a revenit arhitectului Daniel Renard, care a mers pe varianta unui stil "art nouveau", specific cazinourilor europene ale vremii.Inaugurarea Cazinoului a avut loc în anul 1912.

Coloana Infinitului este una dintre operele cele mai cunoscute ale sculptorului Constantin Brâncuși. Face parte din Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, alături de Poarta Sărutului și Masa Tăcerii, Coloana Infinitului are 29 de metri înălțime și a fost inaugurată în octombrie 1938. Monumentul este dedicat soldaților români căzuți în luptele de pe Jiu în Primul Război Mondial.

Biserica fortificată din Viscri datează încă din secolul al XIII-lea, când a fost ridicată pe locul unei vechi bazilici romane. Monumentul este inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, include clădirea bisericii, incinta fortificată, două turnuri și două bastioane, precum și un turn de poartă.

Palatul Culturii din Iași, mândria orașului Iasi, a fost construit pe locul vechii a Curți Domnești. Construcția a început în 1906 și a fost suspendată pe perioada Primului Război Mondial, finalizandu-se în 1925 (cu inaugurarea în 1926). Clădirea impresionează printr-un stilul neogotic întâlnit rar în spațiul românesc.

Castelul Peleș din Sinaia a fost construit de primul rege al României, Carol I. Construcția a durat zece ani, palatul fiind inaugurat în 1883, la doi ani după proclamarea Regatului României. Construcția a suferit mai multe schimbări de-a lungul timpului, fiind finalizat în 1914, chiar în anul morții lui Carol I.

Biserica Neagră din Brașov este una dintre cele mai extravagante construcții gotice din România. Pe locul unei vechi biserici romanice a început, în 1383, construcția unei catedrale gotice. Lucrările au fost oprite în 1421 din cauza unei invazii otomane; cinci decenii mai târziu, din cauza unui cutremur au fost modificate planurile de construcții, renunțându-se la înălțarea turnului  sudic. Construcția finalizandu-se în anul 1477.

Castelul Bran sau mai bine zis Cetatea de la Bran a fost construită în secolul XIV-lea pentru a ajuta în scopuri militare. După mai multe modificări și schimbări de-a lungul secolelor,în anul 1920 Regina Maria primește cadou Castelul de către autoritățile brașovene în semn de respect și recunoștiință pentru contribuția sa la Marea Unire 1918. Construcția încă păstrează și azi multe din elementele ale arhitecturii gotice medievale, ce îi oferă un aer misterios și fascinant.

Sursa: www.monumenteromania.ro

OAMENI DE SEAMĂ DIN LITERATURA ȘI ARTA ROMÂNIEI:

Pictori romani celebrii:

1. Nicolae Tonitza;
2. Nicolae Grigorescu;
3. Camil Ressu;
4. Ștefan Luchian;
5. Ion Andreescu;
6. Marcel Iancu;
7. Ion Țuculescu;
8. Theodor Pallady;
9. Victor Brauner;
10. Constantin Artachino.

Sursa: www.webcultura.ro/top-10-pictori-romani.ro

Sculptori români celebrii:

Constantin Baraschi (17 noiembrie 1902 – 22 martie 1966), sculptor român.

Constantin Brâncuși(n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris), sculptor român.

Iosif Fekete Negrulea(15 iulie 1903, Hunedoara – 1979), sculptor român.

Dimitrie Paciurea (2 noiembrie 1873, București – 14 iulie 1932, București), sculptor român.

Gheza Vida (28 februarie 1913 – 11 mai 1980), sculptor modern din Maramureș

Sursa:www.wikipedia.org

Muzicieni români celebrii:

1. Ciprian Porumbescu (1853 – 1883)

2. George Enescu (1881 – 1955)

3. Maria Tănase (1913 – 1963)

4. Sergiu Celibidache (1912 – 1996)

5. Tudor Gheorghe (n. 1945)

Sursa:www.wikipedia.org

GASTRONOMIA ROMÂNĂ:

Bucătaria este una bogată și diversă în gusturi, culori și arome, puternic influențată de istorie și de tradițiile străine cu care românii au intrat în contact, precum și cu feluri de mâncare specifice.

Bucătăria românească se identifică cu noțiunea de bucate alese, cu mirosuri atât de îmbietoare, încât chiar și din fotografiile bucatelor românesti parcă răzbate aroma lor.

Ceea ce individualizează bucătăria românescă este faptul că preparatele sunt ușor de realizat, fără să necesite dotări speciale, iar ingredientele sunt la îndemăna oricui.Cea mai mare influență a avut-o bucătăria balcanică, dar și a altor popoare vecine, cum ar fi cea germană, sârbească și maghiară.

Sursa:”Marea carte de bucate Bucătăria Românească”Maria Cristea Soimu,2007, Editura Paralela 45

TRADIȚII NAȚIONALE:

În România rurală puteți experimenta un mod de viață care a dispărut cu trecerea anilor în vestul țarii.

Tradițiile, cum ar fi tâmplăria, păstoritul și țesutul încă le mai putem găsi în satele românești. In România mai puteți vedea tradiții precum facerea potcoavelor de mână, mulsul vitelor, tăierea fânului cu coasa, aratul cu cai, etc.

În ceea ce privește alimentația în mediul rural din Transilvania este organică și, surprinzător pentru vizitatorii din toată lumea, plină de savoare.

Sursa:www. traditiidinromania.ro

1.5. Statul și forma de guvernămant,organizare administrativ teritorială

REGIM POLITIC:

Conform Constituției, România este un stat național, unitar și indivizibil, suveran și independent.

Forma României de guvernamant este de republica semiprezidentială.

Romania este condusă de un președinte ce este ales prin vot direct,egal,universal,secret și liber exprimat (5 ani).

PARLAMENTUL ROMÂNIEI:

Parlamentul României este unul bicameral, fiind alcătuit din Camera Deputaților (314 membrii) și din Senat (137 membrii).

Rolul parlamentului este legislativ, discutând și votând legi.

Membrii parlamentului sunt aleși prin vot secret, direct, universal și uninominal mixt (4 ani).

PRINCIPALELE PARTIDE POLITICE DIN ROMÂNIA:

Partidul Social Democrat (PSD)

Partidul Național Liberal (PNL)

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România – (Romániai Magyar Demokrata Szövetség – UDMR/RMDSZ)

Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR)

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDe)

Partidul România Mare (PRM)

DRAPELUL ROMÂNIEI:

Drapelul național al României este un tricolor cu benzi verticale, începând de la lance, albastru, galben și roșu. Are o proporție de 2:3 între lățime și lungime.

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI:

Constituția României este legea fundamentală, ce reglementează principiile de organizare a statului, autoritățile publice fundamentale, îndatoririle fundamentale, libertățile și drepturile cetățenilor.

UNITĂȚILE ADMINISTRATIV TERITORIALE:

Conform Constituției, România este organizată în județe, orașe și comune.

Administrarea publică este reprezentată de ministerele de resort, care dispun de direcții județene de specialitate: direcții sanitare, inspectorate județene de poliție, direcții ale finanțelor publice, inspectorate școlare,etc.

Cu alte cuvinte România are o administrație centralizată.

Sursa:www.wikipedia.org

CAP.2. PREZENTAREA METODOLOGIEI DE LUCRU

2.1. Sistemul de indicatori în turism

In cadrul acestei lucrări s-au utilizat un sistem de indicatori specifici turismului pentru a caracteriza importanța acestuia în economia națională. Dintre cei mai importanți indicatori utilizați se află următorii:

1.Numărul sosirilor de turiști străini în România: vizitatorul internațional desemnează din punct de vedere statistic, orice persoană care calătorește către o altă țară,decat aceea în care își are resedința. Sosirile reprezintă unitatea de măsură pentru vizitatori străini înregistrați la intrarea în țară. Țara de origine a vizitatorului internațional se stabilește după cetățenia înscrisă în pașaprtul vizitatorului.

2.Numărul înnoptărilor rezidenților și nonrezidenților: înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începand cu ora hotelieră,pentru care o persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de găzduire, în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat. Sunt avute în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar plătite de client.

3.Durata medie a șederii: raportul numărului de turiști-zile la numărul de turiști participanți la acțiuni turistice organizate de titularii de licențe de turism.

Numărul de turiști-zile se determină prin înmulțirea numărului de turiști participanți la acțiunile turistice cu durata efectivă în zile a acțiunilor turistice.

Pachetul turistic este combinația prestabilită a cel putin 2 servicii turistice, vândute sau oferite spre vânzare ca un singur produs.

Sejurul turistic reprezintă intervalul de timp în care turistul consumă pachet de servicii turistice în aceeași destinație turistică.

unde: NZT=numărul zile turistice, NT=numărul de turisti.

4.Intensitatea turismului arată intensitatea circulației turistice într-un anumit interval (calendaristic sau sezon turistic).

unde: ∑T=suma turiștilor înregistrați într-o perioadă dată și n= numărul zilelor din perioada respectivă.

5.Încasările din turism arată sumele încasate provenite de la turiștii nerezidenți și rezidenți pentru seviciile turistice consumate: cazare, masă, agrement, transport etc.

6.Încasări din turism/PIB reprezintă un indicator de eficiență economică arătând contribuția turismului la Produsul Intren brut al unei țări. Încasarile în turism provin din cheltuielile efectuate de turiști pentru transport, cazare, masă, agrement etc.

7.Cheltuieli totale din turism arată sumele de bani alocate și folosite de o țară pentru dezvoltarea infrastructurii turistice.

8.Cheltuieli turistice /locuitor este un indicator de eficiență a turismului care indica sumele alocate și folosite pentru dezvoltarea turismului pe locuitor.

9.Numărul călătoriilor în străinătate ale rezidenților: plecările reprezintă unitatea de măsura pentru vizitatorii dintr-o țară care călătoresc în străinătate înregistrați la ieșirea din țară. Aceeași persoană din țară poate realiza mai multe călătorii în străinătate, fiind înregistrată de fiecare dată ca o nouă plecare.

10.Capacitatea de cazare în turism: structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică orice construcție sau amenajare, care funcționează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare și alte servicii specifice pentru turiști.

11.Contribuția turismului la PIB este un indicator care reflectă importanța turismului în economia unei țari. El arată ponderea produsului brut realizat în turism în valoarea produsului brut național.

12.Numărul locurilor de muncă în turism: exprimă capacitatea turismului ca ramură economică de a oferi locuri de muncă, sau, în alte cuvinte, de a face angajări în prestări servicii de cazare, masă, agrement etc.

13.Rata angajaților în turism arată ponderea numărului de angajați în sectorul turistic în numărul total al angajaților din economie.

Sursa: Cristureanu Tatiana, 2014, Turism international, Universitatea Bucuresti.

Sursa: Popescu Agatha, 2014, Turism international, Ed.EIKON Cluj-Napoca, coeditare cu Ed.RawexComs, Bucuresti, 221 p

2.2. Metode de lucru

În cadrul acestei lucrări s-au folosit o serie de metode de lucru moderne cum sunt:

I.Metoda analizei cantitative a indicatorilor menționati mai sus pentru a evidenția tendințele înregistrate pe perioada supusă studiului. Ea s-a efectuat cu ajutorul indicilor cu bază fixă care arată evoluția unui indicator în ultimul an al seriei statistice față de anul considerat drept termen de comparație și se exprimă procentual.

II.Metoda comparației în timp și spațiu a unor indicatori, fenomene etc. care reflectă diferențele între elementele luate în considerare.

III.Analiza SWOT a turismului care evidențiază punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și constrângerile fie la nivelul turimului în ansamblu, fie la nivel regional sau zonal, fie in cadrul unei întreprinderi de turism.

Având în vedere studiul de caz, analiza SWOT pentru turismul din România a evidențiat următoarele aspecte:

PUNCTE FORTE

Potențialul natural: diversitatea cadrului natural oferă premisele unei dezvoltări viitoare a turismului asigurând totodată și substratul pentru o varietate de forme de turism. Prin varietatea formelor de relief: munți, podișuri, litoral, câmpii, deltă, România se situează printre cele mai frumoase și apreciate destinații ale Europei.

Hidrografia cuprinde o vastă rețea de râuri, numeroase lacuri de diferite tipuri (glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) și o mare varietate de ape subterane.

Clima contribuie prin valorile de temperatură, regimul eolian și pluviometric, gradul de nebulozitate la crearea ambianței favorabile călătoriilor, dar constituie și un motiv special de deplasare prin calitatea de factor de cură (climat excitant-solicitant în zonele de litoral, sedativ în zonele de deal și podiș, tonic-stimulent în zonele montane).

Vegetația constituie componenta esențială pentru cercetarea științifică și pentru organizarea de parcuri naturale ca destinații de vacanță. Trebuie totodată menționate și plantele medicinale care constituie un factor natural de cură (fitoterapia) foarte apreciat.

Fauna România dispune de circa 3600 de specii, dintre care unele au o însemnătate cinegetică deosebită (ursul brun, cerbul, râsul, cocoșul de munte, rața sălbatică). Bogăția faunei și fondul cinegetic deosebit prezintă interes pentru turismul de vânătoare și pescuit sportiv, dar și pentru turismul științific.

Potențialul antropic: România dispune de un bogat și diversificat potențial antropic, rezultat al istoriei de peste 2000 de ani pe aceste meleaguri, dar și al factorilor politici care au influențat dezvoltarea țării. Printre cele mai interesante resurse ale potențialului antropic se numără:

Vestigiile arheologice

• cetățile grecești de pe țărmul Mării Negre: Histria, Tomis, Callatis;

• cetățile dacice din Munții Orăștiei: Sarmisezetusa, Costești;

• cetățile romane: Drobeta, Apullum, Napoca;

• cetățile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin sau din epoca modernă: Neamț, Suceava, Sighișoara, Alba-Iulia, București.

Monumentele istorice, de artă și arhitectură

• mănăstirile cu fresce exterioare din Bucovina: Voroneț, Humor, Sucevița, Moldovița, Arbore;

• bisericile din lemn din Maramureș: Bogdan-Voda, Surdești, Botiza, Ieud;

• bisericile și cetățile țărănești fortificate din Transilvania: Rășinari, Biertan, Cristian sau din Oltenia: Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneți, Cula Greceanu de la Măldărăști;

• castele și palate: Bran, Mogoșoaia, Hunedoara, Peleș, Cotroceni;

• edificii religioase, monumente și statui: catedrala romano- catolică din Alba-Iulia, biserica Sf. Trei Ierarhi – Iași, Biserica Neagră – Brașov, biserica Stavropoleos – București, biserica Mănăstirii Curtea de Argeș, moscheea din Constanța, Turnul Chindiei – Târgoviște, Arcul de Triumf – București, Ansamblul sculptural C. Brâncuși – Tg. Jiu.

Instituțiile și evenimentele cultural-artistice

• edificiile unor instituții culturale: Atheneul Român, Palatul Culturii-Iași, Casa Sfatului- Brașov;

• rețeaua de muzee și case memoriale: peste 450 de muzee și circa 1000 de case memoriale de interes local, național sau internațional;

• evenimente culturale: festivaluri muzicale (G. Enescu, Mamaia, Cerbul de Aur), ale filmului, târguri, serbări (Serbările zăpezii, Serbările mării).

Arta și tradiția populară

• arhitectura și tehnica populară;

• creația artistică: producția meșteșugărească și de artizanat (Horezu, Corund, Marginea, Vama – centre de ceramică), muzica, dansul, portul (țara Moților, țara Zarândului, țara Maramureșului), creația literară;

• manifestări tradiționale: Sâmbra Oilor, târgul de fete, Festivalul Narciselor, Cocoșul de Horez.

Dezvoltarea și diversificarea capacității de cazare și alimentație

Diversificarea capacității de cazare s-a realizat prin apariția unor noi tipuri de unități de cazare.

Dezvoltarea unităților de alimentație s-a realizat atât pe baza dezvoltării unităților de cazare, dar mai ales prin realizarea unor noi unități care vin să acopere cererea rezidenților din localitățile de reședință. S-au dezvoltat atât lanțurile de alimentație rapidă (McDonald's, SpringTime, PizzaHut), în special în marile orașe ale țării, dar și restaurantele clasice, restaurantele cu specific național (italienesc, francez, german, indian, chinez), cât și cele specializate (restaurante vânătorești, pescărești, rotiserii, pensiuni) care oferă o gamă sortimentală variată și care tentează prin noutate.

Potențialul balnear

Potențialul balnear, chiar dacă a fost amintit în cadrul potențialului natural – zona dealurilor și podișurilor, merită o atenție deosebită atât datorită factorilor de cură (unii dintre ei unici în Europa), cât și datorită bazei tehnico-materiale aferente.

România dispune de un potențial balnear unic în zona Europei; au fost identificate peste 200 localități cu factori naturali de cură de o mare diversitate.

PUNCTE SLABE

Slabă dezvoltare a serviciilor oferite turiștilor se face simțită mai ales în zonele rurale.

Lipsa unei infrastructuri la nivel cât mai apropiat de cel european reprezintă unul dintre punctele slabe ale României, un dezavantaj al țării nu numai la nivelul turismului, dar și la nivelul investițiilor generale în alte sectoare de activitate.

OPORTUNITĂȚI

Prin poziția geopolitică pe care o deține în cadrul continentului, România beneficiază de un mare avantaj față de țările concurente. România se află la întretăierea celor mai importante rute comerciale ale continentului: se găsește la jumătatea distanței între nordul și sudul Europei, precum și pe drumul care leagă Europa de Vest de Asia. Acest avantaj se poate dezvolta din perspectiva turismului de tranzit, cât și din perspectiva turismului de odihnă și relaxare prin distanțele relativ reduse între România și țările vestice. Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere de nivel occidental va reduce timpul parcurs în condițiile în care călătoriile rutiere dețin cea mai importantă pondere în preferințele de transport ale turiștilor străini sosiți în Români. Dacă se menționează și posibilitatea ca viitoarea conductă de petrol și gaze naturale de la Marea Caspică să tranziteze România se accentuează și mai mult importanța geopolitică a țării în zona central-europeană.

AMENINȚĂRI

Creșterea prețului petrolului pe plan internațional va avea efecte negative și asupra fluxurilor turistice, prin creșterea prețului la biletele de avion datorită ponderii ridicate a costurilor legate de combustibil în totalul costurilor de operare a unei companii aeriene. Prețul petrolului influențează și situația economică a țărilor emițătoare de turiști, încetinind ritmul de creștere economică cu efecte negative asupra consumului.

Globalizarea poate aduce, la rândul ei, pe lângă efectele pozitive legate de sporirea investițiilor, creșterea numărului de locuri de muncă și efecte negative. Acestea din urmă se vor resimți mai ales în planul cultural prin deteriorarea, de dragul profiturilor mai mari, a obiceiurilor și a modului de viață tradițional. Astfel, mâncărurile tradiționale se vor adapta gusturilor turiștilor, obiceiurile și datinile populare vor fi în pericol de a deveni sinonime kitchului, iar valorile culturale ale poporului se vor schimba după valorile culturii dominante, în prezent cultura americană.

Atacurile teroriste si teama turistilor de a mai calatori in zonele cu risc ridicat, cum sunt capitalele europene, zonele de mare atractie turistica, zonele aglomerate etc. In cazul României ele nu sunt inca existenta, dar tinand seama ca România este o tara membra a UE, ca geografic se afla in apropierea zonelor de conflict din Orientul Mijlociu este un risc potential in viitor.

CAP.3.STUDIUL DE CAZ PRIVIND IMPORTANȚA TURISMULUI ȘI A TURISMULUI RURAL ÎN ROMÂNIA

3.1. Principalele zone turistice ale României

CAPITALA BUCUREȘTI:

Municipiul București este cel mai mare și cel mai populat oraș al României. Mai este cunoscut și ca un important centru comercial și industrial.

Capitala se află în sud-vestul Românei între Ploiești și Giurgiu.

Clima este una specifică țării și anume este temperat-continentală.

Bucureștiul este situat pe malurile Dâmboviței. De-a lungul râului Colentina se întind mai multe lacuri cum sunt: Floreasca, Herăstrău, Tei și Colentina.

Bucureștiul are multe parcuri: Parcul Cișmigiu, Parcul Herăstrău, Parcul Tineretului, Parcul Carol, Parcul Alexandru Ioan Cuza,etc.

Arhitectura medievală a Bucureștiului a fost grav avariată de-a lungul timpului de distrugeri și incendii.Un alt motiv pentru care s-au mai pierdut în mod tragic monumente foarte importante a fost campania de „urbanism” inițiată de Nicolae Ceaușescu și de regimul sau.

În București își are sediul Președenția României, Parlamentul (Palatul Parlamentului sau mai este cunoscută și sub numele de Casa Poporului) și Guvernul. De asemenea mai găsim instituții de cultură precum Academia Română, peste 60 de instituții de cercetere (Universitatea, Institutul de Medicină,Institutul Politehnic), Biblioteca Academiei (peste 8 milioane de volume), Biblioteca Națională (7 milioane de volume), Biblioteca Centrală Universitară (peste 2 milioane de volume).

Ce puteți vizita în București?

Biserica Radu Vodă-Mănăstirea Sfânta Troiță este localizată în centrul capitalei pe malul Dâmboviței. Mănăstirea este considerată un monument istoric, de artă și de spiritualitate românească. Pe locul unde este ridicată biserica s-au descoperit vestigii arheologice încă de pe vremea geto-dacilor.

Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche este una dintre cele mai vechi mărturii istorice din București ce datează încă din secolul XIII-lea.

Muzeul este cel mai vechi monument medieval,între anii 1459-1660 Bucureștiul a fost resedința domnitorilor Țării Românești.

Muzeul George Enescu mai este cunoscut și sub numele de Palatul Cantacuzino.Clădirea în care se află muzeul a fost construită pentru fostul președinte al Consiliului de Miniștri, Gheorghe Grigore Cantacuzino. După moartea sa cladirea a ajuns sa fie locuită de marele compozitor George Enescu.

În anul 1956 Palatul Cantacuzino a devenit Muzeul Memorial ”George Enescu”. Aici se află partituri, diplome, medalii, chiar și vioara pe care compozitorul a primit-o cadou la varsta de 4 ani.

La mai bine de 50 de ani de la înființare, Gradina Zoologică Bucuresti reprezintă una dintre cele mai frumoase atracții din capitală, fapt pentru care are o lista foarte lungă cu speciile care sunt prezente aici.

Sursele www.bucuresti.ro

www.wikipedia.org.ro

MUNICIPIUL CONSTANȚA:

Constanța este un municipiu portuar aflat pe coasta Mării Negre, în partea de sud-est a României, în regiunea istorică Dobrogea.

Constanța este orașul cel mai vechi de pe teritoriul României. Primele atestate documentare datează din anul 667 i.Hr.

În anul 1865 după construirea căi ferate Cernavodă-Constanța și a portului Constanța a devenit unul din cele mai importante orașe.

După ce Dobrogea a devenit parte a Regatului României,Constanța a devenit portul principal al statului,ce a crescut continuu,pană astăzi.

Clima este temperat-continentală. O parte a municipiului este amplasată într-o arie lagunară. Constanța este un centru industrial, comercial și turistic.

Turismul a devenit o ramură economică importantă. Deși a fost deja promovată ca fiind o stațiune de către regele Carol I, dezvoltarea industriei navale a avut efect mișcarea plajelor.

În Constanța funcționează peste 500 de unități școlare: Universitatea „Ovidius”, Academia Navală”Mircea cel Bătrân”, Institutul de Marină Civică,etc.

Obiective culturale găsim Teatrul de Stat Constanța,Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski, Complexul Muzeal de Științe ale Naturii, Acvariul, Muzeul Marinei, Muzeul de Artă Populară, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Muzeul Mării, Muzeul Portului Constanța și Muzeul de Sculptură „Ion Jalea”.

Municipiul Constanța poate oferii obiective turistice cum sunt:

Cazinoul Constanța este unul dintre marile embleme ale orașului.Este o cladire impunătoare ce datează de peste 130 ani.

După ce Dobrogea a devenit parte a administrației României, a fost prima cladire ridicată după terminarea ocupației otomane. Cazinoul deține o sală de dans, 2 săli de jocuri și 2 sali de lectură.

Acest cazino este preferat de toți turiștii și este nelipsit din pozele și vederile care le amintesc de litoralul românesc și de România.

Epava „Evanghelina” este localizată în largul stațiunii Costinești. Deși mulți știu de existența sa, puțini cunosc povestea ei.

Epava a fost o navă comercială ce a aparținut Greciei, ce a eșuat în anul 1968 din motive necunoscute. Specialiștii spun ca din cauza unei explozii în interior și de costurile mult prea mari, au decis abandonarea ei la locul incidentului.

Cu trecerea anilor epava „Evanghelina” a devenit simbol al stațiunii.

Delfinariul se numară printre obiectivele principale din Constanța. Alături de Observator Astronomic, Microrezervație și Planetariu, Delfinariul face parte din Complexul Muzeal de Știinte ale Naturii Constanța.

Delfinariul a fost inaugurat în 1972 și reprezintă singura locație de acest gen din țara noastră unde putem urmării un spectacol unde protagoniștii sunt delfinii, leii de mare și pinguinii.

Satul de vacanță din stațiunea Mamaia este un loc foarte popular unde turiștii își petrec vacanța. Satul este amplasat între lacurile Tabacarie și Siutghiol, în sudul stațiunii. La început, Satul de Vacanța a fost un complex de restaurante cu specific românesc,dar cu timpul a ajuns un loc ideal pentru distracția și veselia turiștilor.

Moscheea Esmahan Sultan este situată în Mangalia și este una dintre cele mai importante monumente istorice și de cult musulmane. Moscheea a fost construită în anul 1573 de către fica conducatorului al Imperiului Otoman, Selim al-II-lea,în memoria tatălui său. Moscheea este înconjurată și de un cimitir, ce conține morminte musulmane de peste 300 de ani. Atât cimitirul, cât și moscheea se află pe lista monumentelor istorice ale României.

Catedrala mai este cunoscută și sub numele de Catedrala Arhiepiscopală a Tomisului și este una dintre cele mai importante lacașe de cult din Dobrogea. A fost construită între anii 1883-1885, fiind prima biserică ortodoxă ridicată în Dobrogea după ce a fost eliberată de sub Imperiul Otoman.

Sursa www.primaria-constanta.ro

SIBIU:

Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei. El este considerat un important centru economic și cultural. In urmă cu mulți ani orașul a fost principalul centru al coloniștilor sași, ce s-au stabilit în zonă.

Clima este identică ca în toată țara, doar cu mici influențe termice datorate munților din vecinatate.

Istoria orașului este una foarte bogată și anume: în secolul XIV-lea a devenit cel mai mare centru de comerț, în 1366 a fost declarat oraș, în 1544 a fost publicat Catehismul Luteran (prima carte în limba romană), în 1692 devine capitala Transilvaniei, în 1788 apare primul ziar în limba germană(numit Theatral Wochemblatt), în 1872 se construiește prima linie de cale ferată, în 1897 orașul este electrificat, în 1905 a fost dat în folosință tramvaiul,etc.

Printre altele, un lucru important este că în anul 2007, Municipiul Sibiu a devenit Capitală Culturală Europeană 2007.

Cele mai importante obiective turistice ale Sibiului sunt:

Palatul Brukenthal a aparținut Baronului Samuel von Brukenthal, fiul judecătorului regal Breckner Mihály.

Datorită sincerității și devotamentului,baronul a fost recompensat cu o avere, iar în anul 1777 a fost numit guvernatorul Transilvaniei.In anul 1778 a început construcția palatului ce a durat 10 ani. După moarte sa, palatul împreună cu lucrările de arta și o bibliotecă cu peste 100.000 de volume au intrat în proprietatea bisericii prin testamentul lăsat.

Catedrala Evanghelică este o construcție în stil gotic și a fost ridicată în secolul XIV-lea .Catedrala printre multe obiecte de valoare,mai deține una dintre cele mai frumoase cristelnițe din bronz din țară. Biserica a servit ca loc pentru înmormantările personalităților sibiene, până în anul 1796,cand a fost interzis. In anul 1853 pietrele funerare au fost scoase și încadrate în zidurile bisericii.

Podul Minciunilor (Liegende Brucke) este cel mai vechi pod metalic din Romania. A fost construit in 1859, in locul unui pod vechi si de lemn. In timpurile vechi era folosit de cuconite ce isi expuneau hainele in zona podului, astazi a devenit mandria orasului Sibiu.

Printre altele, în orașul Sibiu mai avem obiective turistice ca: Sistemul Defensiv, Turnul Sfatului, Turnul Scării Aurarilor, Turnul Dulgherilor, Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor, Turnul Gros, Turnul Pulberăriei, Turnul Pielarilor, Biserica Ursulinelor, Biserica Catolică, Biserica Reformată, Biserica Franciscană, Catedrala Ortodoxă, Capela Sfintei Cruci, Muzeul de arme și trofee, Muzeul de locomotive, Muzeul de farmacie, Muzeul de istorie, Muzeul de istorie naturală, Muzeul Franz Binder, Muzeul Astra, Casa Artelor, Casa cu cariatide, Casa Luxemburg Casa Müller, Pasajul Scărilor, Parcul Sub Arini.

Sursa: www.turism.sibiu.ro

CLUJ-NAPOCA:

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei. Clujul este al doilea oraș ca mărime din România.

Clima este placută,de tip continental-moderată.

Municipiul este împărțit în peste 15 cartiere, ce sunt dispuse circular în jurul centrului.

Se spune că, in timpul Regelui al V-lea al Ungariei, mari grupări de coloniști sași s-au mutat în cetatea Clujului.

Orașul are o arhitectură combinată, între stilurile gotic și baroc.

Economia Clujului este dominată de industria prelucrătoare, devenind una dintre cele mai dinamice economii din România.

Orașul deține o serie de instituții,centre educaționale și culturale, ca de exemplu: Teatrul Național „Lucian Blaga”, Opera Națională Română, Opera Maghiară de Stat, Palatul Banffy, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

Obiective turistice:

Catedrala Ortodoxă” Adormirea Maicii Domnului” a fost construită la inițiativa episcopului Nicolae Ivan, ajutat de primăria clujană și de Teatrul Național.

Arhitectura catedralei este una brâncovenească cu influențe bizantine.

In anul 1923,a fost pusă prima piatră la temelia catedralei, unde au participat prințul moștenitor Carol și prim ministrul I.C.Brătianu.

Cimitirul Hajongard se întinde pe o suprafață de aproximativ 14 hectare și este unul din obiectivele pitoricești ale orașului Cluj-Napoca. Este unul dintre cele mai vechi cimitire, inființate încă din secolul XVI-lea.

In acest cimitir sunt îngropate personalități ca: Ion Agărbiceanu, Emil Racoviță, Paul Sima, Radu Stâncă, Gheorghe Dima și alte .

Sursa https://cluj.com/categorii/obiective-turistice

DELTA DUNĂRII

Dunărea, singurul fluviu de pe planeta care străbate 10 țări, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, și patru capitale Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad, se varsă în Marea Neagră printr-o Deltă care împreună cu complexul lagunar Razelm – Sinoe.

Delta este a doua ca mărime și cea mai bine conservata dintre deltele europene.

Clima este de tip temperat-semiarid,ce este specific stepelor.

In Deltă găsim vegetație de tip: salcii, frasin, arin, plop, arbori, arbuști, chiar și plante agățătoare.

Delta Dunării gazduiește peste 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce.

In ceea ce privește turismul, Delta a început să se dezvolte foarte mult din toate puncte de vedere: cazare, alimentație și agrement.

Delta poate oferii turistilor obiective turistice ca:

Biserica ortodoxă „Buna Vestire” din Tulcea, construcție 1869, monument istoric.

Mănăstirea și castrul roman Halmyris de la Murighiol.

Moscheea Azizyie din Tulcea, lăcașul de cult reprezentativ al comunității musulmane construit în anul 1863, monument istoric.

Așezarea greco-indigenă din satul Sălcioara (sit arheologic).

Cetatea Argamum – Orgame, sit arheologic aflat în partea de est a județului Tulcea, pe teritoriul administrativ al comunei Jurilovca, în locul numit Capul Doloșman. Acesta este localizat la contactul dintre Podișul Babadagului și Limanul Razim care, în Antichitate, era un golf deschis al mării Negre (golful Argamon).

Histria, cetate grecească (ruine) aflată pe teritoriul administrativ al comunei Istria, în județul Constanța; cel mai vechi oraș atestat de pe actualul teritoriu al României.

Situl arheologic de la Vișina.

Munții Măcinului

Marea Neagră

Complexul lagunar Razim-Sinoe (Limanele Dobrogene) constituit din cele două.

Sursele www.romanianmonasteries.org

www.deltatour.ro/atractii.html

3.2. Organizarea sectorului turistic

In România, turismul beneficiază de o organizare proprie. Scopul fiecărei organizații îl reprezintă asigurarea condiților pentru o bună și corectă desfașurare a activității din cadrul turismului.

Organizațiile și asociațiile României sunt:

AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU TURISM (ANAT) = răspunde funcțiilor statului de coordonare și reglementare a activităților.

Atribuții:

a)controlează și urmărește aplicarea legilor specifice turismului.

b)atestă,organizează și monitorizează programe pentru valorificarea și protejarea patrimoniului turistic.

c)promovează turismul românesc la nivel internațional.

Programe:

1.Problemele majore ale turismului: dezvoltarea și modernizarea bazei tehnico-materiale, dezvoltarea sistemului informatic, formarea managerială și îmbunătațirea calității servicilor.

2.Dezvoltarea principalelor destinații de vacanță (zonele rurale, Delta Dunării, Marea Neagră, stațiunile montane, stațiunile balneo-climatice).

ASOCIAȚIA PATRONALĂ A AGENȚIILOR DE TURISM DIN ROMÂNIA = reprezintă interesele profesionale la nivel național și internațional.

Atribuții:

a)să consilieze și să ofere consultanță membrilor în legatură cu activitatea agențiilor de turism.

b)să afirme fiecare membru în comunitatea turistică.

c)să ofere siguranță membrilor pentru o bună cooperare.

Programe:

1.O săptămână la munte.

2.Litoralul pentru toți.

3.Vacanțe la țară.

4.Oferte speciale balneo.

5.City Break la Constanța.

ASOCAȚIA GENERALĂ A VÂNĂTORILOR ȘI PESCARILOR SPORTIVI = reprezintă toate organizațiile de pescari sportivi și a vânătorilor la nivel național și internațional.

Atribuții:

a)susține conservarea biodiversității și de protecție a faunei de interes vânătoresc și piscicol.

b)reprezintă și apară interesele organizaților afiliate.

c)sprijină și participă la cercetări științifice.

d)monitorizează aplicarea legii.

e)sprijină activitatea de pregătire și promovare a membrilor.

Programe:

1.Program competițional 2015-Vânătoresc.

2.Program competițional 2015-Pescuit sportiv.

ORGANIZAȚIA PATRONALĂ A TURISMULUI BALNEAR DIN ROMÂNIA = scopul principal este de a susține, a promova și de dezvoltare a turismului balnear.

Atribuții:

a)promovează pe plan intern și internațional a patrimoniului balnear.

b)furnizează informații pentru dezvoltarea activității membrilor săi.

c)atrage fonduri europene pentru dezvoltarea statiunilor.

d)organizează cursuri de calificare.

e)realizează programe,proiecte de interes.

Programe:

1.Proiect POSDRU-pentru calificarea în sectorul turistic.

2.Programul „Pe urmele românilor”-promovează stațiunile balneare,inclusiv stațiunea Băile Herculane.

Sursele www.anat.ro www.infotravelromania.ro/asociatii-turism.htm agvps.ro www.romanian-spas.ro

3.3. Analiza evoluției indicatorilor statistici ai turismului

a) Sosiri de turiști străini în România în perioada 2009-2013

In perioada analizată, numărul turiștilor străini cazați în România a crescut cu 35,60 % de la 1,25 milioane în anul 2009 la 1,69 milioane în anul 2013, ceea ce arată interesul crescut al străinilor de a vizita România.

Peste 90 % dintre turiștii străini se cazează în hoteluri și doar 2,24 % în pensiuni agroturistice. Cu toate acestea s-a remarcat o creștere cu 98 % a numărului de turiști străini cazați în pensiuni agroturistice, de la 19.282 persoane în 2009 la 38.183 persoane în 2013.(Tabel 3.1.)

Tabel 3.1.Sosirile de turiști străini în unități de primire și cazare turistică, 2009-2013

Sursa: INSSE, 2014, Calcule proprii

b) Numărul înnoptărilor turiștilor rezidenți și străini în România în perioada 2009-2013

Numărul înnoptărilor a crescut cu 14,01 % în perioada analizată de la 16,6 milioane înnoptări în 2009 la 18,9 milioane în anul 2013. Din totalul acestora, numărul înnoptărilor turiștilor rezidenți are ponderea cea mai mare în total înnoptări. Dar, ân 2013, ponderea turiștilor rezidenți a fost 81,97 % fața de 84,43 % în anul 2009, deci o reducere vizibilă. In schimb ponderea turiștilor străini a crescut de la 15,57 % în 2009 la 18,03 % în anul 2013, ceea ce constituie un aspect pozitiv.

Cea mai mare pondere a înnoptărilor este în hoteluri: 82,19 % în 2009 și 80,00 % în anul 2013, dar se vede o ușoară tendință de scădere. In schimb, ponderea înnoptărilor în pensiunile agroturistice a crescut de la 4,06 % în anul 2009 la 5,27 % în anul 2013. Ca importanță însă, numărul înnoptărilor în pensiuni agroturistice se află pe ultimul lor între categoriile de unități de cazare din turism. (Tabel 3.2.)

Tabel 3.2. Numărul înnoptărilor turiștilor rezidenți și străini în România în perioada

2009-2013

Sursa: INSSE, 2014, Calcule proprii.

c)Capacitatea de cazare ( Număr unități) în turismul din România în perioada 2009-2013

Numărul unităților de cazare în turismul românesc a crescut cu 19,76 % de la 4832 unități în anul 2009 la 5787 unități în anul 2013, ceea ce arată preocupările managerilor din turism de a crește oferta de cazare în stransă corelație cu tendința de sporire a numărului de turiști.

Ponderea cea mai mare în structura unităților de cazare o au hotelurile: 23,98 % în 2009 și 24,69 % în 2013, având în vedere ca numărul hotelurilor a crescut cu 23,29 % în perioada analizată.

Creșteri însemnate s-au înregistrat la toate categoriile de unități de cazare, cu excepția hanurilor, unde numărul unităților s-a redus cu 50 % și al bungalourilor care s-a redus cu cca 7 %.

In cazul pensiunilor agroturistice, numărul acestora o crescut cu 13.17 %.(Tabel 3.3.)

Tabel 3.3. Capacitatea de cazare ( Număr unități ) în turismul din România în perioada

2009-2013

Sursa: INSSE, 2014, Calcule proprii

d)Capacitatea de cazare exprimată în Numărul de locuri sau Paturi pentru cazare din România în perioada 2009-2013

Capacitatea de cazare exprimată în număr locuri (paturi) în turismul românesc a crescut cu 10 % de la 252.153 paturi în 2009 la 277.511 paturi în 2013.

Numărul locurilor de cazare a crescut în toate categoriile de unități cu funcții de cazare, dar s-a redus în hanuri cu 55 %, în vile turistice cu 10,7 %, în cabane cu 12 % și în bungalouri cu 38 %.

Ponderea locurilor de cazare în hoteluri este cea mai mare: 71,04 % în 2009 și 65,68 % în 2013, reflectând o tendință de scădere.

In pensiunile agroturistice, numărul locurilor de cazare a crescut cu 45 % în perioada analizată, iar ponderea lor în numărul total de locuri de cazare a crescut de la 7,8 % în 2009 la 10,3 % în 2013.(Table 3.4.)

Tabel 3.4. Capacitatea de cazare (Numărul de locuri sau paturi) în turismul din România în perioada 2009-2013

Sursa: INSSE, 2014, Calcule proprii

e)Indicii de utilizare a capacității de cazare în România

In anul 2013, indicii capacității de utilizare în turismul românesc au fost: 25,9 %, ca medie pe țară, iar în funcție de standardul unității de cazare au avut următoarele valori: 5 stele 34,6 %, 4 stele 28,8 %, 3 stele 23,5 %, 2 stele 28,4 %, 1 stea 18 %.

Sursa: Popa Dan, 2015, Avem o țară frumoasă. Pacat că ponderea turismului în PIB nu trece de 2%, http://hymerion.ro/2015/01/10/avem-o-țară-frumoasă-pacat-că-ponderea-turismului-pib-nu-trece-de-2.html. Calcule proprii.

f)Plecări ale turiștilor români în alte țări în perioada 2009-2013

Numărul plecărilor turiștilor români în străinătate s-au redus cu cca 3 % de la 11,7 milioane în 2009 la 11,3 milioane în 2013, acest lucru fiind determinat de chibzuința sporită în gestionarea bugetului personal și creșterea tarifelor în serviciile de turism în alte tari ( Tabel 3.5.)

Tabel 3.5. Numărul plecărilor turiștilor români în străinatate în perioada 2009-2013

(Mii persoane)

Sursa: INSSE, 2014, Calcule proprii

g)Numărul angajaților în turism în România în perioada 2009-2013

Numărul angajaților în turimul românesc a crescut ușor cu 1,51 % de la 118009 persoane în anul 2009 la 119801 persoane în anul 2013. Ponderea femeilor în totalul angajărilor în turism a scăzut ușor de la 63,6 % în 2009 la 60,89 % în 2013. Cu toate acestea, bărbații dețin ponderea cea mai ridicată în totalul angajarilor în turismul românesc.(Tabel 3.6.).

Tabel 3.6.Numărul angajaților în hoteluri și restaurante în România în perioada 2009-2013

(Număr persoane)

Sursa: INSSE, 2014, Calcule proprii

h) Ponderea turismului în populația ocupată

Ponderea populației ocupate în turism a crescut de la 1,77 % în 2009 la 2,09 % în 2013, ceea ce este un aspect pozitiv reflectând dezvoltarea turismului, în timp ce la nivelul economiei populația ocupată a rămas relativ la același nivel în 2013 cu cel din 2009. (Tabel 3.7)

Table 3.7. Ponderea populației ocupate în turism în populația ocupata în economie

( Mii persoane)

Sursa: INSSE, România în cifre, 2014. Calcule proprii.

i)Ponderea turismului în PIB

Ponderea turismului în PIB-ul României este foarte mică, dar ea a crescut de la 1,832 % în 2009 la 2 % în anul 2013. In alte țări ponderea turismului în PIB este mult mai mare: Grecia 17 %, Cehia 10,7 %, Macedonia 4,5 %.

Desi contribuția turismului la PIB este mică, totusi în perioada analizată a crescut cu 39,18 % fata de creșterea PIB-ului național de numai 27,94 %.(Table 3.8)

Tabel 3.8.Ponderea turismului în PIB-ul României, 2009-2013

( Millioane lei prețuri curente)

Sursa: Popa Dan, 2015, Avem o țară frumoasă. Păcat că ponderea turismului în PIB nu trece de 2%, http://hymerion.ro/2015/01/10/avem-o-țară-frumoasă-păcat-că-ponderea-turismului-pib-nu-trece-de-2.html. Calcule proprii.

j)Incasări și cheltuieli de călătorie în turism în balanta de plăți a României

In 2013, încasările din turism ale României s-au cifrat la 1082 milioane Euro fiind cu 28,35 % mai ridicate decât în anul 2009.

Cheltuielile efectuate în turism au atins cifre de 1499 milioane Euro în 2013, fiind cu 11,12 % mai ridicate decât în 2009. (Tabel 3.9)

Table 3.9. Incasările și cheltuielile în turismul Romaniei, 2009-2013

(Milioane Euro)

Sursa: Eurostat, 2014. Calcule proprii.

k)Cheltuielile făcute de turiști în turism

Turiștii nerezidenți ( străinii) au cheltuit în anul 2012 mai putin decât în anul 2008, acest lucru reflectând criza economică ce și-a pus amprenta și asupra banilor alocați pentru petrecerea vacanțelor prin turism. Astfel, în 2009 au cheltuit cu -13,4 % mai puțin, în 2010 cu -20,9 %, în 2011 cu -18,3 % și în 2012 cu -12,7 %.

Turiștii români au cheltuit și ei mai puțin pentru servicii turistice în perioada menționată. In anul 2012, cheltuielile acestora pentru servicii turistice s-au cifrat la 20,618 miliarde lei, din care 18,5 % pentru cazare, 17,1 % pentru agenții de turism și servicii de rezervare și 16,6 % pentru mancare și băutură.

Sursa: Popa Dan, 2015, Avem o țară frumoasă. Păcat că ponderea turismului în PIB nu trece de 2%, http://hymerion.ro/2015/01/10/avem-o-țară-frumoasă-păcat-că-ponderea-turismului-pib-nu-trece-de-2.html. Calcule proprii.

l)Valoarea adaugată brută în turismui României

In anul 2012, valoarea adaugată brută realizată în turismul din România a fost de 26,831 miliarde lei, din care: transportul rutier al pasagerilor 11,082 miliarde lei ( 41, 3 %), industria serviciilor de mâncare și băutură 3,807 miliarde lei (14,18 %), închirieri de echipamente transport 13,3 milioane lei (0,04 % ) și industria serviciilor de transport pe apă 153,4 miliaone lei ( 0,57 %).

Contribuția turismului la valoarea adaugată brută în economie a fost de 5,4 % în anul 2012.

Valoarea adaugată brută directă realizată în turism s-a cifrat la 10,322 miliarde lei în 2012., din care: 25 % servicii de mâncare și băutură, 16 % transport aerian și 14,8 % cazare.

Sursa: Popa Dan, 2015, Avem o țară frumoasă. Păcat că ponderea turismului în PIB nu trece de 2%, http://hymerion.ro/2015/01/10/avem-o-țară-frumoasă-păcat-că-ponderea-turismului-pib-nu-trece-de-2.html. Calcule proprii.

3.4. Principalele forme de turism practicate în România

Principalele forme de turism practicate în România sunt: turismul montan, turismul de litoral, turismul balnear, turismul rural, turismul cultural, turismul religios, ecoturismul.

TURISMUL MONTAN = acest tip de turism se practică de mult timp în România,încă din secolul XIX-lea,când au fost ridicate primele cabane de vacanță în Munții Făgăraș.

Cu trecere anilor turismul s-a dezvoltat cu o rapiditate uluitoare,începând cu: unitățile de cazare, unitățile de alimentație, unitățile de agrement și nu în ultimul rând mijloacele de transport.

Cele mai vizitate obictive turistice sunt: Poiana Brașov, Sinaia, Bușteni, Predeal, Semenic și altele.

TURISMUL PE LITORAL = chiar dacă această formă de turism este doar sezonieră, este cea mai importantă formă de turism din România. Această formă oferă turiștilor începând cu resursele naturale (plaje, apele mării) și resurse balneare (nămoluri sapropelice ,ape termominerale).

Pe țărmul Mării Negre sunt amenajate peste 12 stațiuni turistice: Mamaia. Mangalia, Năvodari, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinești, Neptun, Olimp, Venus, Saturn, Jupiter,Vama Veche,etc.

TURISMUL BALNEAR = primii oameni care au valorificat proprietățile terapeutice ale apelor minerale au fost dacii și romanii, începând cu stațiunile Herculane și Geoagiu-Băi.

Din punct de vedere medical, potențialul terapeutic este dat de proprietățile terapeutice ale salinelor, ale lacurilor cu apă sărată și a apelor minerale.

Principalele stațiuni balneare sunt:Vatra Dornei, Slănic Moldova, Olănești, Moneasa, Călimănești, Băile Tușnad, Băile Felix, Govora, Lacul Amara și Lacul Sărat.

TURISMUL RURAL = potențialitatea acestui tip de turism a crescut foarte seminificativ în ultimii ani.

Primii oameni care au avut aceasta initiațivă au fost mici agricultori care vroiau să combine activitatea din cadrul fermei cât și cu cea din afara acesteia.

Mici înteprinzători își doresc ca prin acest tip de turism oamenii să se întoarcă la origini, la natură, să dobândească noi cunoștiințe,de a petrece vacanțele în locuri pitorești și de a cunoște tradișiile și obiceiurile românești.

TURISMUL CULTURAL = România dispune de un potențial etnofolcloric și cultural-istoric de o atracție și valoare inestimabilă.

La momentul actual în țara noastră exista peste 680 de valori de interes național și internațional.

O parte din aceste monumente istorice fac parte și din Patrimoniul Universal UNESCO.

TURISMUL RELIGIOS = este reprezentat prin pelerinajele credincioșilor ce vizitează lacașele de cult pentru a se ruga. De obicei, turismul religios atrage mulți turiști în preajma sărbătorilor religioase creștine.

ECOTURISMUL = România deține până în prezent 14 parcuri naturale și 12 parcuri naționale. Pe langa cele 2 tipuri de parcuri mai avem circa 800 de rezervații științifice, monumente ale naturii și rezervații naturale.

Una dintre cele mai cunoscute rezervații este Delta Dunării, fiind o arie protejată de lege. In anul 2000 rezervația a intrat în Patrimoniul Mondial și Cultural,primind și Diplomă Europeană.

Sursa www.turisminromania.ro

3.5 Analiza turismului rural

In România,turismul rural a fost multă vreme practicat, dar în mod neorganizat.

După anul 1989, au apărut organizări în spațiile de cazare prin calificare și omologarea lor. Gama de servicii s-a mărit și tot mai mulți oameni și-au deschis casele pentru a primi turiști.

Primele forme de turism rural organizat și-a facut apariția în zona Rucăr-Bran.Turismul rural a cunoscut și cunoaște o dezvoltare semnificativă în România și putem spune că din ce în ce își ridică standardele la nivel european.

Un rol în alegerea destinației turistice o au următorii factori:

Factori naturali (așezare, relief, vegetație, faună).

Factori culturali (limbă, folclor, religie).

Elementul uman (mentalitate, ospitabilitate).

Infrastructura (mijloace de transport, trasee).

Facilitati turistice (cazare, alimentație, agrement).

3.5.1 Principalele zone rurale cu importanță în turism

Trasee turistice din Romania

1.Traseul Tematica Daco-Roman: în acest treaseu se pot vizita vestigiile daco-romane, începand cu ruinele de la Ulpia Traiană Sarmizegetusa și Sarmizegetusa Regia. In traseu mai sunt incluse și obiectivele turistice din zona defileului Dunării, obiective din zona Oraștiei și din Țara Hațegului.

Traseul începe cu vizita:Drobeta-Turnu Severin-Podul lui Traian, Statuia lui Decebal-Cazanele Dunării, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Râu de Mori-Castelul Colți, Biserica Sanpetru-Valea Dinozaurilor, Sintamarie Orlea și Castelul Kendeffy, Biserica Strei, Cetatea Dacică Costești, Sarmizegetusa Regia, Oraștie.

Distanța de parcurs este de 345 km, iar durata de parcurgere este de 6 ore 30 min (fără timpul de vizitare al obiectivelor.

2.Traseul Mănăstirile din Nordul Moldovei, Bucovina, Maramureș și Cimitirul Vesel de la Sapanța: acest traseu se întinde pe durata a 4 zile unde poți vizita cele mai frumoase locuri.

Desfașurarea traseului:

-ziua 1: București – Urziceni – Buzău – Adjud – Bacău – Piatra Neamț.
-ziua 2: Piatra Neamț – Mănăstirea Văratec – Mănăstirea Agapia – Humulești – Mănăstirea Neamț – Mănăstirea Secu – Mănăstirea Sihăstria – Gura Humorului – Mănăstirea Voroneț – Mănăstirea Humor – Suceava.

-ziua 3: Suceava – Mănăstirea Arbore – Rădăuți – Mănăstirea Putna – Rădăuti – Mănăstirea Sucevița – Mănăstirea Moldovița – Campulung Moldovenesc – Pasul Prislop – Borsa.

-ziua 4: Borsa – Vișeul de Sus – Sighetul Marmației – Cimitirul Vesel Sapanța – Borsa – Campulung Moldovenesc – Gura Humorului – Roman – Băcău – Adjud – Buzău – Urziceni – București.

3.Traseul Mausoleul de la Mărășești, Mărăști, Soveja, Casa memorială Moș Ion Roată, Cascada Putnei, Pasul Oituz, Băile Balvanyos și Lacul vulcanic Sfânta Ana: vizita întregului traseu este o călătorie de 2 zile unde turiștii se pot bucura de liniștea și peisajele Vrancei. Traseul parcurge zonele unde trupele românești au luptat în Primul Război Mondial.

-ziua 1: București – Urziceni – Buzău – Focșani – Mărășești – Racoroasa – Mărăști – Campuri – Soveja – Campuri – Campuri de jos – Vizantea Manastireasca – Vizantea Razaseasca – Livezile – Vidra – Tulnici – Lepsa – Cascada Putnei – Ojdula.

-ziua 2: Ojdula – Tinoasa – Oituz – Tinoasa – Targu Secuiesc – Turia – Baile Balvanyos – Lacul Sfânta Ana – Bixad – Sfântu Gheorghe – Brașov – Ploiești – București.

Sursa www.traseeromania.ro

Zone rurale ale României

RIMETEA este o comună din Judetul Alba. Este un sat cum puține se mai gasesc in țara noastră. Majoritatea oamenilor au influențe românești și germane.

De-a lungul timpului Rimetea s-a transformat dintr-un sat agricol într-o destinație de turism rural.

Casele din secolul XVII-lea au fost renovate de localnici pentru a susține inițiativele turistice ale comunie. La ajutarea restaurărilor au participat și ONG-urile locale.

Principalele atracticții ale comunei sunt: Muzeul Etnografic, o moară de apă ce funcționeaza și astăzi, biserica ortodoxă, biserica unitară și cea mai veche casa din Rimetea construită în anul 1668.

In apropierea se mai pot vizita și Salina Turda, Cetatea Trascaului, Cetatea Coltești, Piatra Secuiului.

Turiști se pot caza în casuțele de închiriat,în campingurile amenajate pentru corturi.

In anul 1999 Comuna Rimetea a primit din parte Comisiei Europene premiul Europa Noastra,pentru conservarea patrimoniului.

Odată ajunși în comună localnici sunt gata să te întâmpine pentru a descoperii bogația și autenticitate locului.

Sursa www.wikipedia.org

LOCALITATEA HOREZU este considerată una dintre punctele turistice ale României.

Prima mențiune a localității a apărut la Râmnic la 5 septembrie 1487 de către voievodul Vlad Călugărul.

Horezu este considerat un centru etnografic și un vechi centru de ceremică populară.

Ocupațiile tradiționale ale localnicilor sunt: pomicultura, creșterea animalelor, olăritul, exploatarea și prelucrarea lemnului.

Flora și fauna bogată, cu peisajele deosebite, atrag turiști într-un loc binecuvântat.

Olăritul reprezintă și astăzi emblema locului.In vecinatatea localitătii turiștii pot vizita: Mănăstirea Hurezi, Mănăstirea Bistrița, Complexul Muzeal Maldărești și Muzeul Trovantilor.

Sursa www.orașul-horezu.ro

LOCALITATEA BRAN se află în județul Brașov.

Branul este una dintre cele mai populare și cautate regiuni pentru turismul rural. Unul dintre punctele forte ale localității se datorează atât frumuseții peisajului, cât și ospitalității gazdelor.

Turismul este cel mai dinamic domeniu de activitate. Datorită prezenței Castelului Bran și a interesului turiștilor, Branul se afla într-un moment de dezvoltare rapidă.

Pensiunile sunt amenajate frumos și satisface toate curiozitățile turiștilor, începând cu mâncarea tradițională, meșteșugurile tradiționale, prelucrarea lemnului, prelucrarea laptelui, spălarea lânii în piua sau țesutul la razboi.

Pentru turiști ce iubesc sporturile de iarna, Branul are la dispoziție Partia de Schi Bran,are o lungime de 1000 metri și este dotată cu teleschi. Turiști mai pot avea parte de cățărări, ciclism sau drumeții, ce au loc pe dealurile și munții din zonă.

Sursa www.statiunea-turistica-bran.ro

SFÂNTU GHEORGHE este o comună și un port din județul Tulcea. Este singura comună din Delta Dunării unde turiștii pot vedea atât Dunărea, cât și Marea Neagră laolaltă.

Comuna este formată din case și ulițe foarte modeste. De obicei turiștilor le place sa se cazeze în mijlocul satului pentru a profita de ospitalitatea localnicilor. Turiști au parte de plimbări cu barca pe canalele Dunării și de preparatele tradiționale din pește, ce le oferă o vacanță de neuitat.

Sfântul Gheorghe deține una din puținele plaje sălbatice din România.

Plajele mai adăpostește și o populație de zeci de cai sălbatici. Impreună cu cei din Pădurea Letea sunt ultimii din specia lor din Europa.

Pentru cei care vor sa aibă parte de o vacanța liniștită și plină de natură sălbatică,locul ideal este și rămâne stațiunea Sfântu Gheorghe.

Sursa www.descopera.ro/-sfantu-gheorghe-satul-statiune-din-delta

3.5.2. Organizații de turism rural

Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural(ANTREC)

este o organizație nonguvernamentală, apolitică, iar cel mai important rol il are în dezvoltarea turismului rural.

Activități:

Promovează potențialul turistic rural.

Identifică și promovează proprietarii de casă.

Publică informații,materiale turistice într-un buletin informativ,ce apare o data pe lună

Pregatirea proprietarilor de case ce vor o activitate în turismul rural.

Marchează traseele turistice.

Programe:

Programul „Vacanțe la țară” = acest program oferă turiștilor posibilitatea de a petrece un sejur de 5 nopti/6 zile,la prețuri foarte accesibile.

Pentru a desfășura Programul „Vacanțe la țara”. ANTREC-ul colaborează cu un partener numit MDRT, pentru a asigura promovarea pensiunilor ce participă la program.

Sursa www.antrec.ro

Federația Română de Dezvoltare Montană și Rurală (FRDMR):

-a fost înființată în anul 1991 pentru a ajuta în dezvoltarea agroturismului din România.

-FRDMR a colaborat cu organisme guvernamentale și nonguvernamentale atăt pe plan național cât și internațional.

Activități:

Analizează și studiază economic pentru a elabora proiecte în vederea dezvoltării locale.

Organizează seminarii,simpozioane de interes în domeniul.

Elaborează programe de dezvoltare a turismului și agroturismului local.

Crează un sistem de protecție economică și socială pentru a asigura un mediu favorabil micilor producători.

Sursa www.frdmr.ro

Asociația Turistică Sătească(ATS):

-este formată dintr-o structură organizatorică.

Activități:

Alege anual comitetul asociației.

Aprobă ce limite maxime de tarife pot avea sarcinile oferite turiștilor.

Aprobă bugetul asociației.

Elaborează politici pentru dezvoltarea turimului.

Efectuează actiuni promoționale: hărți, pliante, calendare,etc)

Sursa : www.asociatiaturism.ro

3.5.3. Studiul comparativ privind turismul rural în zona Maramureș și în zona Mărginimea Sibiului

A.MARAMUREȘ

Maramureșul este o regiune ce se află atât pe teritoriul României cât și pe teritoriul Ucrainei.

Prima atestare despre Maramureș datează încă din anul 1199.

Aici te poți bucura de un peisaj desprins din basme, de dealuri îmbracate, de lacuri, râuri și pășuni.

Cultura este foarte bogată și este cunoscută datorită originalității sale.

Fiind localizat în inima Europei, Maramureșul este ținutul bogației legendare, bisericilor de lemn și a tradiților străvechi. Cultura și tradițiile au ramas și până azi intacte, fiind transmise din generație în generație. Imbrăcămintea ce este țesută manual înca este purtată de către localnici, iar biserica a rămas încă sufletul satului românesc. Maramureșul este ținutul sărbătorilor creștine, iar timpul este măsurat în sărbători.

Ospitalitatea oamenilor este una caldă și primitoare,vizitatorii sunt întâmpinați încă de la intrare și nu se poate să plece până nu gustă din bucatele tradiționale, începând cu mămăliga ce este gătită în toate felurile posibile.

Pentru a fi martori la tot ce se petrece în acest ținut ,cel mai bine vizitațil în timpul sărbătorilor, atunci când obiceiurile și oamenii se unesc, conturând Maramureșul.

Maramuresul ofera numeroase obiective turistice importante, cum ar fi:

1.Cimitirul Vesel de la Săpânța cunoscut datorită arhitecturii viu colorate. Fiecare cruce spune cate o poveste,în versuri și plină de umor. Ideea acestui cimitir este că moartea nu trebuie sa fie un eveniment trist ci unul vesel.

2.Mănăstirile și Bisericile: Maramureșul deține o colecție impresionantă de biserici și mănăstiri construite din lemn. 8 dintre ele sunt incluse în Patrimoniul Mondial și anume: Biserica din lemn din Poienileizei, Desesti, Josani, Budești, Bârsana, Rogoz, Surdesti, Plopis și Ieud Deal.

3.Cascada Cailor: are cea mai înalta cădere de apă din toata lumea.Cascada este înconjurată de un peisaj mirific. Este cea mai impresionantă și merită toata admirația vizitatorilor.

4.Mocanița din Vișeu de Sus: Mocanița reprezintă o bagatțe din punct de vedere cultural cât și tehnic. Linia a fost construită de austro-ungari într-o vale ce are o sălbăticie impresionantă. Calea ferată treversează în zone împădurite unde locuiește doar lupi și urși. Mocanița este cunoscuta deoarece este cea mai îngusta cale ferata și singura ce mai funcționează cu aburi.

Sursa: www.visitmaramures.ro

B.MĂRGINIMEA SIBIULUI:

Mărginimea Sibiului este situată în sud-vestul județului Sibiu.

Mărginimea este o zonă etnologică, culturală, istorică și cu o arhitectură unică. Este considerată cea mai veche așezare atestată înca din anul 1204.

Mărginimea Sibiului are o bogație a obiceiurilor de diferite momente din viața. Obiceiul de a purta costumul popular tradițional se păstrează și astazi, toate la evenimente importante.

Cea mai importantă tradiție este pictura pe sticla, ce a fost descoperită încă din secolul XVIII-lea de Biserica Română Unită.

Arhitectura zonei,are influențe săsești, reprezentată din case mari și curți închise.La început materialul de bază al construcților a fost lemnul,dar cu trecerea anilor a fost înlocuit cu cărămida.

Din punct de vedere a obiceiurilor și tradiției,aproape fiecare sat din Mărginimea Sibiului are câte un obicei specific locului mai ales de sărbătorile creștine, ceea ce le face să se diferențieze una de cealaltă.

Cu trecerea timpului, Mărginimea a devenit un punct foarte important al turismului rural românesc, unde turiști își pot petrece sejururi de neuitat.

Turiști sunt primiți cu o ospitalitate călduroasă,într-o atmosferă tipic țărănească,unde tradițiile și obiceiurile sunt păstrate intacte.Turiști mai au posibilitatea de a se relaxa sau de a practica drumeții în munții de o atractivitate naturală și specifică zonei.

Printre multe altele Mărginimea Sibiului, mai oferă și multe obiective turistice de o importanță nemaîntalnită, cum ar fi:

1.Cetatea Calnic este considerată cel mai important monument istoric și de arhitectură din România. Monumentul este format din 2 părți, prima fiind reședința nobiliară și a doua parte este fortificația comunității săsești libere. Construcția a fost ridicată încă din anul 1272. Monumentul de o importanță excepțională a fost adăugat pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

2.Castelul Turnu Roșu,prima mențiune despre castel a fost într-un document regal din anul 1453. Castelul este situat într-o regiune strategică, scopul lui fiind locul unei vămi. Legenda spune că zidurile castelului au fost vopsite în culoare roșie,simbolizând sângele turcilor ce au fost învinși în lupta pentru libertate.

3.Mănăstirea Cisterciană de la Carta este una dintre cele mai importante și mai vechi monumente în stil gotic din Transilvania. Mănăstirea a fost ridicată în anul 1205 de Regele Andrei al II-lea al Ungariei, dar în 1474 a fost desființată de Regele Matei Corvin.

In prezent mănăstirea nu mai are toate anexele și toate clădirile, unele dintre aceste prăbușindu-se.

Sursa: www.marginimea-sibiului.ro

Prezentarea ofertelor de cazare din ambele zone

MARAMUREȘ:

PENSIUNEA "IN DEAL LA ANCUȚA" DIN VADU IZEI

Pensiunea "In Deal La Ancuța" este un loc unde cei ce o vizitează au parte de o vacanța de neuitat, se pot bucura de natura și peisajele locului.

Turiștii sunt primiți cu o ospitalitate specifică zonei și cu bucate tradiționale din cele mai alese.

Camerele sunt deosebite, spațioase, unde te poți odihni în liniște.

Cazarea în Pensiunea "In Deal La Ancuța" se face în:

3 camere duble matrimoniale.

4 camere duble twin.

1 cameră superioară.

Facilități Pensiune: acces la bucătărie, frigider în unitate, parcare, spălătorie, fax, grădină/curte, restaurant, terasă, o fermă proprie, grătar, sanie trasă de cai pentru plimbări, transport auto, foișor în curte și o mică livadă.

Facilități camere: baie cu cadă, încălzire centrală, iar în fiecare cameră are baie proprie, TV și un balcon.

TARIFE:

Fig. 53.Dormitor Pensiunea "In Deal la Ancuța" Fig. 54. Baie, Pensiunea "In Deal la Ancuța"

Fig. 55. Sufragerie, Pensiunea "In Deal la Ancuța” Fig. 56. Terasa, Pensiunea "In Deal la Ancuta"

Sursa: www.turistinfo.ro

MĂRGINIMEA SIBIULUI:

CABANA "CASA CU FLORI" DIN SIBIEL

Cabana “Casa Cu Flori” este cotată ca și cabană de lux. Este localizată în zona Mărginimea Sibiului în apropiere de Sibiu.

Cabana se află într-o zonă liniștită, frumoasă, înconjurată de bogățiile naturii.

Cabana dispune de 13 camere cu baie proprie, salon recepție și o cramă.

Proprietarii pune la dispoziția turiștilor programe artistice cu cântece și dansuri tradiționale specifice zonei, focuri de tabară, plimbări cu ATV-urile și organizări de mese festive.

Facilități Cabană: ATV-uri, frigider în unitate, internet wireless, masă de ping-pong, roomservice, saună, spălătorie, bar, gradină/curte, jacuzii, masaj, sală de conferințe, sală de mese, terasă, cramă, grătar, living, parcare, seif la recepție, transport auto, foișor în curte, închirieri biciclete, loc amenajat pentru joacă, sanie trasă de cai, șemineu, TV în living.

Facilități camere: aer condiționat, baie în camere, încălzire centrală, internet în camere, TV, uscător de păr, balcon.

TARIFE:

Cabana permite accesul cu animale de companie și plata se poate face cu cardul.

Fig.59.Sufragerie, Cabana "Casa Cu Flori"

Fig. 58. Dormitor, Cabana "Casa Cu Flori"

Fig. 60. Baie, Cabana "Casa Cu Flori" Fig. 61. ATV-uri, Cabana "Casa Cu Flori"

Sursa: www.turistinfo.ro

CAP.4. CONCLUZII

In urma elaborării lucrării de licența privind Analiza turismului și turismului rural în România s-au desprins urmatoarele concluzii:

1. România este o țara de mare atracție turistică datorita frumuseții și varietății peisajelor naturale, tradițiilor populare încă păstrate în diferite zone rurale, valorilor de patrimoniu arhitectural și cultural unicat în lume, gastronomiei specifice ( mâncăruri și băuturi) și ospitalității românilor.

2. Deși populația României este în scădere, ca și populația activă, PIB-ul României se dezvoltă continuu înregistrând cea mai mare rată de creștere din UE, 3,1 %, ceea ce arată că România face eforturi susținute pentru a diminua decalajul față de alte țări.

3.Comerțul exterior s-a dezvoltat continuu, atât exportul cât și importul înregistrând scoruri însemnate în perioada analizată, dar soldul balaneței comerciale este încă negativ, dar în descreștere continua, ceae ce este un aspect pozitiv.

4.Principalele atracții turistice în România sunt: Bucureștiul, Sibiul, Clujul, Brașovul, Constanța, Mangalia, Iașul, Timișoara, zonele montane, litoralul, Delta Dunării, stațiunile balneare, mănăstirile, parcurile și rezervațiile naturale.

5.Principele zone de atracție în turismul rural sunt: Maramurețul, Rucăr-Branul, Mărginimea Sibiului, Bucovina și Apusenii.

6.Turimsul românesc este coordonat de activitatea intensă desfașurată de principalele forme de organizare: Autoritatea Națională pentru Turim, Asociația Patronală a Agențiilor de Turism din România, Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi și Oragnizația Patronală a Turismului Balnear în România. In turismul rural organizațiile principale sunt: ANTREC, Federația Română de Dezvoltare Montană și Rurală și Asociația Rurală Satească.

7.Principalele forme de turism practicate în România sunt: turismul montan, turismul balnear, turismul religios, turismul cultural, turismul rural și ecoturismul.

8. Numărul turiștilor străini cazați în România a crescut cu 35,60 % de la 1,25 milioane în anul 2009 la 1,69 milioane în anul 2013, ceea ce arată interesul crescut al străinilor de a vizita România.

Peste 90 % dintre turiștii străini se cazează în hoteluri și doar 2,24 % în pensiuni agroturistice. Cu toate acestea s-a remarcat o creștere cu 98 % a numărului de turiști străini cazați în pensiuni agroturistice, de la 19.282 persoane în 2009 la 38.183 persoane în 2013.

9. Numărul înnoptărilor a crescut cu 14,01 % în perioada analizata de la 16,6 milioane înnoptări în 2009 la 18,9 milioane în anul 2013. Din totalul acestora, numărul înnoptărilor turișilor rezidenți are ponderea cea mai mare în total înnoptări. Dar, în 2013, ponderea turiștilor rezidenți a fost 81,97 % fața de 84,43 % în anul 2009, deci o reducere vizibilă. In schimb ponderea turiștilor străini a crescut de la 15,57 % în 2009 la 18,03 % în anul 2013, ceea ce constituie un aspect pozitiv.

Cea mai mare pondere a înnoptărilor este în hoteluri: 82,19 % în 2009 și 80,00 % în anul 2013, dar se vede o ușoară tendință de scădere. In schimb, ponderea înnoptărilor în pensiunile agroturistice a crescut de la 4,06 % în anul 2009 la 5,27 % în anul 2013. Ca importanță însă, numărul înnoptărilor în pensiuni agroturistice se află pe ultimul lor între categoriile de unități de cazare din turism.

10. Numărul unităților de cazare în turismul românesc a crescut cu 19,76 % de la 4832 unități în anul 2009 la 5787 unități în anul 2013, ceea ce arată preocupările managerilor din turism de a crește oferta de cazare în strânsă corelație cu tendința de sporire a numărului de turiști.

Ponderea cea mai mare în structura unităților de cazare o au hotelurile: 23,98 % în 2009 la 24,69 % în 2013, având în vedere că numărul hotelurilor a crescut cu 23,29 % în perioada analizată.

Creșteri însemnate s-au înregistrat la toate categoriile de unități de cazare, cu excepția hanurilor, unde numărul unităților s-a redus cu 50 % și al bungalourilor care s-a redus cu cca 7 %. In cazul pensiunilor agroturistice, numărul acestora o crescut cu 13.17 %.

11. Capacitatea de cazare exprimată în număr locuri (paturi) în turismul românesc a crescut cu 10 % de la 252.153 paturi în 2009 la 277.511 paturi în 2013.

Numărul locurilor de cazare a crescut în toate categoriile de unități cu funcții de cazare, dar s-a redus în hanuri cu 55 %, în vile turistice cu 10,7 %, în cabane cu 12 % și în bungalouri cu 38 %.

Ponderea locurilor de cazare în hoteluri este cea mai mare: 71,04 % în 2009 și 65,68 % în 2013, reflectând o tendință de scădere.

In pensiunile agroturistice, numărul locurilor de cazare a crescut cu 45 % în perioada analizată, iar ponderea lor în numărul total de locuri de cazare a crescut de la 7,8 % în 2009 la 10,3 % în 2013.

12. In anul 2013, indicii capacității de utilizare a capacității de cazare în turismul românesc au fost: 25,9 %, ca medie pe țară, iar în funcție de standardul unității de cazare au avut următoarele valori: 5 stele 34,6 %, 4 stele 28,8 %, 3 stele 23,5 %, 2 stele 28,4 %, 1 stea 18 %.

13. Numărul plecărilor turiștilor români în străinătate s-au redus cu cca 3 % de la 11,7 miliaone în 2009 la 11,3 milioane în 2013, acest lucru fiind determinat de chibzuința sporită în gestionarea bugetului personal și creșterea tarifelor în serviciile de turism în alte țări.

14. Numărul angajaților în turismul românesc a crescut ușor cu 1,51 % de la 118009 persoane în anul 2009 la 119801 persoane în anul 2013. Femeile ponderea cea mai ridicată în totalul angajarilor în turismul românesc.

15. Ponderea populației ocupate în turism a crescut de la 1,77 % în 2009 la 2,09 % în 2013, ceea ce este un aspect pozitiv reflectând dezvoltarea turismului.

16. Ponderea turismului în PIB-ul României este foarte mică, dar ea a crescut de la 1,832 % în 2009 la 2 % în anul 2013. In alte țări ponderea turismului în PIB este mult mai mare: Grecia 17 %, Cehia 10,7 %, Macedonia 4,5 %.

Deși contribuția turismului la PIB este mică, totuși în perioada analizată a crescut cu 39,18 % față de creșterea PIB-ului național de numai 27,94 %.

17.Turiștii nerezidenți ( străinii) au cheltuit în anul 2012 mai puțin decât în anul 2008, acest lucru reflectând criza economică ce și-a pus amprenta și asupra banilor alocați pentru petrecerea vacanțelor prin turism. Astfel, în 2009 au cheltuit cu -13,4 % mai puțin, în 2010 cu -20,9 %, în 2011 cu -18,3 % și în 2012 cu -12,7 %.

Turiștii români au cheltuit și ei mai puțin pentru servicii turistice în perioada menționată. In anul 2012, cheltuielile acestora pentru servicii turistice s-au cifrat la 20,618 miliarde lei, din care 18,5 % pentru cazare, 17,1 % pentru agenții de turism și servicii de rezervare și 16,6 % pentru mâncare și băutură.

18. In 2013, încasările din turism ale României s-au cifrat la 1082 milioane Euro fiind cu 28,35 % mai ridicate decât în anul 2009.

19.Cheltuielile efectuate în turism au atins cifre de 1499 miliaone Euro în 2013, fiind cu 11,12 % mai ridicate decât în 2009.

20. In România,turismul rural a fost multă vreme practicat, dar în mod neorganizat. După anul 1989, au apărut organizări în spațiile de cazare prin calificare și omologarea lor. Gama de servicii s-a mărit, tot mai mulți oameni și-au deschis casele pentru a primi turiști.

Primele forme de turism rural organizat și-a făcut apariția în zona Rucăr-Bran.Turismul rural a cunoscut și cunoaște o dezvoltare semnificativă în România și putem spune că din ce în ce își ridică standardele la nivel european.

21.Studiul de caz a constituit turismul rural în zona Maramureș și Zona Mărginimea Sibiului.

22. In zona Maramureș s-a exemplificat Pensiunea "In Deal La Ancuța" la care cazarea se face în 3 camere duble matrimoniale, 4 camere duble twin și o cameră superioară. Facilitățile oferite de Pensiune sunt : acces la bucătărie, frigider în unitate, parcare, spălătorie, fax, gradină/curte, restaurant, terasă, o fermă proprie, grătar, sanie trasă de cai pentru plimbări, transport auto, foișor în curte și o mică livadă. Facilități camere: baie cu cadă, încălzire centrală, iar în fiecare cameră are baie proprie, TV și un balcon. Tarifele pe noapte: 70 Ron/noapte la single și 90 Ron/noapte la camera dublă.

23. In zona Mărginimea Sibiului s-a exemplificat Cabana "Casa cu Flori" care dispune de 13 camere cu baie proprie, salon recepție și o cramă. Proprietarii pune la dispoziția turiștilor programe artistice cu cântece și dansuri tradiționale specifice zonei, focuri de tabără, plimbări cu ATV-urile și organizări de mese festive, internet wireless, masă de ping-pong, roomservice, saună, gradină/curte, jacuzii, masaj, sală de conferințe, sală de mese, terasă, cramă, grătar, living cu TV, parcare, seif la recepție, transport auto, foișor în curte, închirieri biciclete, loc amenajat pentru joacă, sanie trasă de cai.

Tarifele pe noapte sunt mai ridicate decât în cazul precedent având în vedere facilitățile mai variate: 150 RON/noapte pentru single, 150 RON/noapte pentru double și 170 RON/noapte pentru camera triplă.

24. In concluzie, România este o țară de mare atracție turistică la modul general, dar și turismul rural este în continuă dezvoltare datorită tradițiilor, varietății activităților în natură, gastronomiei și ospitalității.

BIBLIOGRAFIE

1.AGVPS, www.agvps.ro

2.ANAT, www.anat.ro

3.ANTREC, www.antrec.ro

4.Asociatii de turism Romania, www.infotravelromania.ro/asociatii-turism.htm

5.ATS, www.asociatiaturism.ro

6.Bucuresti, www.wikipedia.org.ro

7.Cabana Casa cu Flori din Sibiel, www.turistinfo.ro

8.Cluj-Obiective turistice, http://cluj.com/categorii/obiective-turistice

9.Cristea Soimu Maria, 2007, Marea carte de bucate Bucătăria Românească, Editura Paralela 45

10.Cristureanu Tatiana, 2014, Turism international, Universitatea Bucuresti.

11.Delta Tour-Atractii turistice, www.deltatour.ro/atractii.html

12. Descopera Sfantul Gheorghe, Satul statiune turistica din Delta, www.descopera.ro/-sfantu-gheorghe-satul-statiune-din-delta

13.Economia României, www.economie.hotnews.ro

14.Enciclopedia Liberă, www.wikipedia.org

15.Eurostat, Turism, www.ec.europa.eu/eurostat.

16.FRDMR, Sursa www.frdmr.ro

17.Infotravel România,Asociații de turism, www.infotravelromania.ro/asociații-turism.htm

18.Institutul Național de Statistică, România în cifre, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014.

19.Institutul Național de Statistică a României, 2016, Populatia Romaniei

20. Institutul Național de Statistică, Turismul României, 2014

21.Mărginimea Sibiului, www.mărginimea-sibiului.ro

22.Monumente România, www.monumenteromania.ro

23. Obiective turistice in Bucuresti, www.bucuresti.ro

24.Orașul Horezu, www.orașul-horezu.ro

25.Pensiunea In Deal la Ancuta Maramures, www.turistinfo.ro

26.Pictori romani, www.webcultura.ro/top-10-pictori-romani.ro

27.Popa Dan, 2015, Avem o țară frumoasă. Păcat ca ponderea turismului în PIB nu trece de 2%, http://hymerion.ro/2015/01/10/avem-o-tara-frumoasa-pacat-ca-ponderea-turismului-pib-nu-trece-de-2.html.

28.Popescu Agatha, 2014, Turism internațional, Ed.EIKON Cluj-Napoca, coeditare cu Ed.RawexComs, Bucuresti, 221 p

29.Primăria Constanța, www.primaria-constanța.ro

30.Rata somajului in Romania, www.anofm.ro

31.România – Date generale, http://ro-geo.ro/românia-date-generale/

32.România Monasteries, Sursele www.romanianmonasteries.org

33.Romanian Spas, www.romanian-spas.ro

34.Romania, www.wikipedia.org

35.Sibiu, www.turism.sibiu.ro

36.Stațiunea turistică Bran, www.statiunea-turistica-bran.ro

37.Top 10 pictori români, www.webcultura.ro/top-10-pictori-romani.ro

38.Tradiții din România, www. tradițiidinromania.ro

39.Trasee România, www.traseeromania.ro

40.Turism în România, www.turisminromania.ro

41.Turist Info, www.turistinfo.ro

42.Visit Maramureș, www.visitmaramures.ro