CAPITOLUL I INTRODUCERE Acest domeniu la mecanizări zootehniei a fost revoluţionat în ultimii 20 de ani prin introducerea elemetelor de automatizare… [301730]

CAPITOLUL I
INTRODUCERE
Acest domeniu la mecanizări zootehniei a fost revoluţionat în ultimii 20 de ani prin introducerea elemetelor de automatizare şi computerizare care au dus la reducerea consumului de forţă [anonimizat], şi [anonimizat], fără să fie necesară aplicarea mulsului manual suplimentar.
Automatizarea mulsului cuprinde în principiu un traductor de debit de lapte şi un bloc de comandă care în funcţie de informaţ[anonimizat]ţionarea pulsatorului sau modificarea intensităţii vacuumului la aparatul de muls. Dintre sistemele de automatizare existente la ora actuală în dotarea maşinilor de muls amintim: sistemul pentru semnalizarea automată a sfârşitului mulsului; sistemul pentru întreruperea automată a mulsului; sistemul pentru detaşarea automată a paharelor aparatului de muls.
La unele maş[anonimizat], care este “inima aparatului de muls”, este de tip electronic cu comandă locală. Acesta menţine o pulsaţie ritmică şi proporţ[anonimizat]ţ[anonimizat] şi de alţi factori, şi nu are nevoie de o unitate de comandă separată.
Unele instalaţii de muls mecanic sunt dotate cu sisteme de automatizare şi pentru unele operaţ[anonimizat]: [anonimizat] şi spălarea şi dezinfectarea aparatului de muls.
Spălarea ugerului este realizată cu duze de pulverizare a apei dispuse pe podea. [anonimizat].
Unele instalaţ[anonimizat] o [anonimizat], realizează şi uscarea parţială a ugerului şi înlocuirea masajului manual.
[anonimizat]ţie cât şi [anonimizat]ţiile de muls trebuie să satisfacă următoarele cerinţe: instalaţiile de muls trebuie să extragă integral laptele cisternal şi alveolar din uger prin corelarea vitezei de mulgere cu cea de cedare a laptelui; să menţină starea de sănătate a ugerului atât prin evitarea traumatizării ţesuturilor acestuia cât şi prin pregătirea corespunzătoare a animalelor la muls; parametrii constructivi şi funcţionali ai instalaţ[anonimizat]ţi cu aptitudinile pentru mulsul mecanic al ugerului; proprietăţile materialelor de construcţie a instalaţiei nu trebuie să modifice calităţ[anonimizat] şi organoleptice ale laptelui; fiabilitatea şi mentenabilitatea instalaţ[anonimizat], datorită stereotipului dinamic al programului din fermă şi a respectării cerinţelor procesului neurohormonal de cedare a laptelui; să se poată efectua curăţirea lor cu soluţii fierbinţi şi corozive; să aibă o funcţionare silenţioasă şi să nu acţioneze prin inhibare asupra animalelor; să fie ergonomice; să răspundă cerinţelor de tehnică a securităţii muncii.
[anonimizat]. Aşa cum se ştie, [anonimizat]ş[anonimizat]ţiei delapte şi a produselor de lapte. Cota de lapte se referă numai lalaptele de vacă, şi reprezintă, cantitatea maximă de lapte pe care unproducător o poate comercializa, prin livrare la unităţi procesatoare,respectiv, vânzare direct pe piaţă. Nu intră în discuţie autoconsumulsau laptele consumat de viţei, ci numai laptele care iese din fermă..
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în afară desistemul cotelor de lapte, se pune un accent deosebit pe calitatealaptelui. Aceasta nu este dată numai de aspectul organoleptic (gust,miros, culoare) ci şi de analize de laborator (NTG, NCS, punctulcrioscopic, grăsime %, proteină %, reacţia la antibiotice).
În acestsens, mulgerea mecanică prezintă mai multe avantaje comparativ cumulgerea manuală, ceea ce explică ponderea tot mai mare a acestuisistem pe plan mondial. Enumerăm pe cele mai importante: eficienţaeconomică mult sporită, se reduce considerabil efortul fizic, se obţineo cantitate mai mare de lapte, laptele are calităţi igienice superioare întrucât, nu vine în contact cu mâna mulgătorului şi, la majoritateainstalaţiilor de muls mecanic, nici cu aerul din adăpost.
Dintre firmele care produc maşini şi instalaţii pentru mulsul vacilor şi oilor amintim: Westfalia Germania; DeLaval Agri Suedia; Gascoigne Melotte Franţa; Agromilk Ungaria; AfiBanat

CAPITOLUL II
CONSIDERAȚII GENERALE
2.1.Poziționarea adăpostului
Adăposturile destinate creșterii și exploatării animalelor sunt priectate in așa fel încat să raspundă unor cerințe tehnologice specifice, impuse de specie, capacitate, valoare biologică, scopul urmărit, dotările aferente, toate acestea generând rezolvari constructve diverse, care răspund interdependenței factorilor funcționali.[1]
Organizarea creșterii animalelor se poate face în sistem gospodăresc (utilizat mai ales de mici fermieri), care presupune cazarea unui număr relativ restrâns de animale, cu o mecanizare limitată a proceselor de producție, sau in sistem industrial, in unitati specializate, în general, în cresterea unui singure specii, intr-un flux continuu, cu o serie de avantaje sub aspectul productivității, datorate mecanizarii sau automatizării proceselor de muncă.[2]
Urmărind obținerea unor producții superioare cu cheltuieli minime, oferim animalelor adaposturi în care creăm condiții de mediu artificiale, la calitatea caruia concură factorii fiziologicii, rezultați din activiteatea metabolica a animalelor (degajări de căldura, umiditate, dioxid de carbon), factorii fizici cum ar fi: temperatura, umiditatea relativa, viteza de mișcare a areului, lumina, precum si factorii chimici (gazele nocive la care se adoagă praful atmosferic).
Amplasarea, orientarea adăposturilor, suprafața ocupată în plan, volumul conștrucției, numarul și mărimea golurilor pentru uși și ferestre , structura elemetelor de închidere, sunt factori care contribuie la realizarea unui microclimat optim, cu bilanț termic echilibrat cantitaea de căldură cedată de animale, la care, uneori se adaugă o cantitate de căldură provenită dintr-o sursă suplimentară, trebuie să fie egală cu cantitatea de căldură pierdută prin elemete de închidere și prin ventilație.[3]
Abordarea ștințifică a procesului de priectare a adăposturilor pentru animale, prin studierea a mai multor variante posibile de realizat, trebuie sa conducă la solutii tehnice care, pe lângă asigurarea confortului optim, să permită și o exploatare de o manieră ecologică, motiv care ne obligă, pe lânga priectarea unor spații și dotari specifice pentru buna desfașurare a vieții fiziologice a animalelor, să acordam atenție cuvenita rezidurilor rezultate din procesele de producție.
În general, intr-o fermă, unitatea funcțională este compartimentul; unul sau mai multe compartimente formează un adăpost. Întru-un compartiment cazarea se poate face pe standuri (locuri individuale de odihnă) sau în boxe; boxele pot fi individuale sau colective .Activitatea care se desfașoară intr-o unitate funcțională: popularea, depoplarea, furajarea, adăpare ,evacuarea dejecților, recoltarea produselor, tratamentele, decurge într-o ordine bine gândită, după un program dinainte stabilit, care trebuie respectat cu strictețe.[4]
Forma in plan a adăposturilor este, in general, dreptunghiulară, cu una sau mai multe deschideri, cu valori cuprinse între 4 și 36 m, având lungimi de pâna la 60-80 m.
Înăltimea la streșină se stabileste luând în considerare normele cere reglementează volumul de aer strict necesar pe cap de animal, cerințele impuse de gabaritele utilajelor, a instalaților aferente și de posibilitate de asigurare a luminii.
În funcție de zonele în care se care se amplasează, adăposturile pot fi închise, izolate termic, având un microclimat dirijat, dotate cu aparate de măsura și control a acestuia,sau, adăposturi neizolate, închise sau deschise. La noi în tară majoritatea unitaților de producție zootehnică sunt dotate cu adăpostrui închise, izolate termic. Pentru cazarea animalelor în tabere de vară sunt utilizate adăposturile semiînchise, ne izolate termic, menite să protejeze animalele de vânt si precipitații.
Amplasarea unitaților de producție zootehnică este determinată de cerințele de protejare a omului și a mediului său de viață, urmărind păstrarea, ocritirea și conservarea cadrului natrural.
Există studii de sistematizare teritorială care analizează situațiile actuale și unele ipoteze privitoare la dezvoltarea în prespectivă a teritoriului, lunând in considerare așezările omenești, economic și cel natural, în ipoteza dezvoltări in perspectivă a activitaților economice și stabilirea necesarului de forțe de muncă. Problemele studiate fiind complexe, se întocmesc mai multe variante, cu justificări tenhico-economice analizând rentabilitatea lor, din care se alege soluția cea mai cosespunzătoare.[5]
Condițiile genrale care trebuie studiate se referă îndeosebi la zona în care se afla terenul, analizând legăturile dintre centrele de producție și cele de desfacere, sursele de alimetare cu apă , energie electrică, termică, canalizare. Se are în vedere: realizarea unui acces comod până la incintă , legătura directă cu o cale de comunicare, atât pentru aprovizionarea cu furaje, cât și pentru expedierea produselor finite, iar dacă este posibil, amplasarea se face cât mai aproape de consumatori, cu posibilitați rapide de desfacere.
Se cunoaște faptul că unitațile de producție zootehnică degajă mari cantitați de noxe, motiv pentru care , între acestea și centrele poluante , trebuie să se prevadă zone de protecție . Zonele de protecție sanitar-veterinare se stabilesc si față de drumurile și arterele de circulație , astefel: distanța minimă este 22 m , față de soșeaua națională, 20 m, față de una județeană și 18 m față de drumurile comunale sau de țară. Menționăm că nu se admite traversarea unei untați zootehnice de căile de comunicați publice, iar animalele în drumul lor spre pasune nu trebuie să tranverseze artere de circulație intensă sau cai ferate.[6]
Condițile speciale de care trebuie să ținem seama în etapa de proiectare a unei instalați zootehnice , se referă la : forma în plan și dimesiunile ternului, care influențează amplasarea construcților, fluxurile de circulație pentru animale, materiale, furaje, dejecți, produse; releiful ternului, acesta trebuie să permită evacuarea rapidă a apelor meteorice, să fie fără declivinați care ar conduce la lucrări mari de terașament și la îngreunarea circulației; condițiile hidrografice (terenul de amplasamet treuie sa fie ferit de inundații) și geotehnice (să se evite terenurile mlăștinoase, iar nivelul pânzei de apă freatică trebuie să fie la 0,50 m sub nivelul de fundare), respectând cu strictețe condițiile sanitare și de prevenire a incendiilor.Astfel, distanțele mimime recomandate, de protecția sanitară, intre localitați si unitațile de mare producție zootehnică sunt cele indicate in tabelul 2.1.[7]
La amplasarea unei unitați zootehnice se ține cont și de vânturile dominante, astfel acestea trebuie să bată dinspre localitate spre ferme.Se evită depresiunile și defileurile, deoarece aici există curenți puternici de aer, sau lipsesc în totalitate. Ambele cazuri au efecte negative asupra asigurarii unei ventilații naturale, situație în care vântul este un factor important.
Planul general are menirea de a stabili amplasamentul tuturor clădirilor de producție, auxiliare și anexe, a echipamentului tehnic si edilitar, carespunzătoare soluțiilor de sistematizare, intr-un ansamblu care să contrubuie la buna desfașurare a proceselor de producție . Legătura dintre construcții, sau sectoare se face prin aplicarea ce permit realizarea unor drumuri scurte, fără suprapuneri, intersecți sau întoarceri, astfel, fluxul oamenilor si a animalelor, a furajelor, a dejecților și a produselor este dinainte stabilit, conform tehnologiei adoptate.[8]
Tabel 2.1.Distanțele minime de protecție sanitară între localitați si untațile mari de producție zootehnică
Nr.
Crt.
Denumirea obiectivului
Distanța [m]

1
Fermă de cabaline
100

2
Fermă de taurine
200-250

3
Complexe de îngrășare a porcilor
1000

4
Ferme avicole
300

5
Spitale și dișpensare veterinare
30

6
Adăposturi de izolare,carantină
100

7
Abatoare, tărguri
300

8
Depozite pt. colectarea și păstrarea produselor de origine animală
300

9
Platforme de dejecții
300

10
Cimitire, crematorii, puțuri seci
200


Distribuția clădirilor de producție, incinta unei ferme, se poate face liniar, grupat pe mai multe rânduri, sub forma de rozetă sau stea, eventual pe circumferința unui cerc, în așa fel în cat terenul să fie utilizat la maximum. În raport cu amplasarea construcțiilor principale de producție se dispun și cele mai auxiliare anexe (sunt situați când intr-o singură hală se desfașoară intreg procesul de producție – soluție caracterstică pentru vacile de lapte).
Constructiile se grupează, astfel după rolul care-l îndeplinesc in procescul de producție , în sectoare. Apar în planul general, în funcția de marimea unei ferme construcții cu funcții bine percizate , mai mult sau mai puțin dezvoltate cum ar fi:
Sectorul de producție
Sectorul de depozitare
Sectorul de gospodărire a dejecților
Sectorul de întreținere
Sectorul administrativ
Sectorul energetic (când unitatea se alimentează de la rețeaua publică)
Planul general pe lângă poziția și dimesiunile clădirilor și a spaților vrezi , indică și posibilitatea de dezvoltate a diferitelor sectoare .
Este bine să se diferențieze drumul principal care trenversează o fermă ,să se deferențieze drumurile de importanță secundară, ordonând prin spați verzi,volume și planuri bine precizate.

Distanțele minime între cladiri se stabilesc în condiile sanitar – veterninare, de siguranță a construcțiilor, de iluminare naturală și paza contra incendiilor. Astfel după gradul de rezistență la foc al clădirilor vecine și gradul de rezistență la foc al celor proectate, distanța intre clădiri pentru protecție contra incendiilor variază între 6 si 10 m.
Orientarea clădirilor se face în raport cu punctele cardiane pentru a asigura iliminatul natrual, microclimatul corespunzator cerințelor speciei.Dacă frestrele sunt amplasate pe ambele fețe ale laturilor lungi ale clădirilor, axa longitudinală se va afla pe direcția N – S.
Adăposturile care au ferestre numai pe o latură, se orientează cu fațada principală spre Sud, iar cu axa longitudinală pe direcția E- V. La depozite, săli de muls, lăptarii de fermă, ferestrele se vor orienta spre Nord.
Pentru a nu fi expuse direct vânturilor dominante, clădirile semideschise vor avea peretele plin in direcția vântului, iar cele inchise vor avea laturile lungi paralele cu direcția vânturilor dominante.Uneori adaptarea la formele de relief ale terenului impune abateri de la regulile indicate, dar, urmărim că pierderile de caldură din adăposturi să fie minime.[9]
Pe langă ampalsarea corectă a construcțiilor în planul general, se urmărește și o sistematizare pe verticală, prin realizarea unor platforme legate între ele prin căi de comunicație. Cu lățime cuprinsă între 3,50 și 4,00 m, care să răspundă unei circulații comode, respectând în același timp gabaritele impuse de utilajele din dotare.
Aprecierea unui plan general se realizează prin:
indicile de construcție sau de densitate , ca raport dintre suprafața construită și suprafața inițială este cuprinsă între 0,30 și 0,80;
indicle de ocupare a terenului, ca raport între suprafața utilă ( suprafața construită + suprafața platformelor, a drumurilor, ainstalaților de suprafață) și suprafața incintei este cuprinsă între 0,50 și 0,80;
indicele de producție, ca raport dintre suprafața totală, exprimat în
𝑚
2
/𝑡 sau
𝑚
2
/ℎ𝑙.
Prin proiectare se urmărește ca suprafața de teren ocupată de o unitate zootehnică să fie cât mai mică, dar corect dimesionată, pentru a nu scoate din circuitul agricol suprafețe mari de teren.
Alături de unitățile mari de producție zootehnică, fermele mici si mijloci (fig. 2.1) trebuie să inițieze și la noi în țară, proiectarea și amplasarea acestora în gospodăriile populației se face în funcție de specificul locului, luând în considerare avantajele ce se pot obține în diverse variante de adăposturi, amplasarea acestora făcându-se în funcție de condițiile locale.[10]
/
Fig 2.1. Amplasare fermă

2.2.Structura adăpostului cu o capacitate de 100 capete bovine
/
Fig.2.2 Srtuctură adăpost de bovine
Legendă:
1: Alee de furajare 9: Poartă
2:Stand de furajare cu pardoseală solidă 10: Sală de muls tip brăduleț 2×5 posturi
3: Stand vaci cu pardoseală solidă 11: Tanc de răcire
4: Cușetă vaci 12: Cameră stocare lapte
5: Plug raclor 13: Instalații și depozitare
6: Grilaj de furajare autoblocabil 14: Birou
7: Adăpătoare 15: Intrare
8: Trecere pietonală cu spălare cizme 16: Zonă de asteptare

/
Fig 2.3 Vedere din fata
Legendă:
1 Alee de furajare
2 Stand de furajare
3 Alee de circulație
4 Cușete vaci
5 Admisie aer prin sistem de jaluzele
6 Evacuare aer prin luminator de coamă
În schița de mai sus este prezentată stabulația liberă a bovinelor care permite circulația acestora în spațiul destinat cazării pe alei de legatură între diverse zone cu funcțiuni impuse de tehnologia de cerștere și exploatare , ceea ce conduce la evacuarea dejecțiilor fără restricții. Astfel, recepția și evacuarea dejecțiilor se realizează de pe aleile de circulație amplasate între șirurile de cușete, benzile de staționare și circulație amplasate lângă iesle, de pe aleile de legătură dintre zonele de repaus, furajare, muls și padocuri.[11]
2.3.Amplasarea săli de muls
La amplasarea unui centru de muls se ține seama de organizarea corectă a mișcării animalelor, acestea trebuie să circule comod, pe alei acoperite, astefel ca pierderile de timp să fie minime și să asigure securitatea muncii. Poziționarea diverselor încăperi care fac parte integrată din centrul de muls, se face în așa fel încât să se asigure circuitul laptelui, igiena acestuia, circuitul personalului, care prin staționarea in fosă, să poată ușor supraveghea mulsul. De asemenea se analizează criteriile tehnice și economice referitoare la realizarea investiției legate de mărimea spațiilor și de tipul instalațiilor. Numărul de vaci existente impune tipul instalației și cât durează mulsul. Numărul de locuri în sala de muls, nivelul de automatizare și timpul cât durează mulsul care uremează să fie calculate în capitolul 3.[12]
2.4.Elementele de construcție ale adapostului

Fundaţia din beton este discontinuă, stâlpii de susţinere fiind plasaţi în pahare din beton. Având în vedere faptul că structura este uşoară, fundaţia respectă măsurile referitoare la rezistenţă şi durabilitate. Între fundaţie şi pereţi există un strat izolator hidrofug, format din carton bituminat şi bitum, pentru întreruperea ascensiunii apei capilare din sol.
Pereţii exteriori, construiţi din zidărie uşoară, satisfac cerinţele cu referire la: rezistenţă fizică, rezistenţă la foc, agenţi chimici şi fizici (inclusiv agenţii utilizaţi în procesul decontaminării) şi, prin tencuirea în interiorul grajdului, prezintă un grad acceptabil de finisare a suprafeţei. În partea frontală a grajdului, peretele este dezlocuit de o prelată care rămâne, în cea mai mare parte a anului, rulată în partea superioară, sub streşina adăpostului.
Peretele din spate are, în partea superioară, un oblon transparent şi mobil care serveşte la controlul ventilaţiei; pe durata verii, acesta rămâne deschis ,fapt ce face ca fluxul de aer să genereaze senzaţia de răcoare şi să elimine căldura acumulată sub tavan.
Pardoseala este executată din beton, este plasată la înălţime faţă de nivelul solului, este rezistentă la rulare şi nu este lunecoasă. Funcţional, pardoseala împarte adăpostul în mai multe zone:[13]
Zona (aleea) de circulaţie şi furajare este din beton raiat (a nu se înţelege beton sclivisit) şi are o lăţime de 3,6 m. Aleea este suficient de rezistentă pentru a susţine un tractor cu lamă utilizat la evacuarea dejecţiilor.
Pardoseala are o pantă de 1,5-2% care începe dinspre o intrare şi se continuă spre cealaltă; la capătul decliv sunt plasate platforma pentru depozitarea gunoiului şi fosa pentru purin. Panta de 1,5% se regăseşte şi în plan transversal, în direcţie opusă faţă de intrarea în sala de muls, astfel ca purinul să nu pătrundă în această încăpere.
Zona de odihnă, respectiv cuşeta de odihnă, este mai înaltă cu 15 cm faţă de pardoseala zonei de circulaţie şi este, în fapt, un pat pentru odihnă confecţionat din cărămidă cu goluri, acoperită cu un strat de beton cald (beton cu granulit). Dimensiunea cuşetei este de 2,2 x 1,0 m; anterior, înspre perete, prezintă un limitator pentru piept, posterior, spre aleea de circulaţie, zona este delimitată de un prag cu înălţimea de 20 cm; acest prag are rol limitator, prevenind curgerea aşternutului (paie, rumeguş, talaş etc.) în zona de circulaţie.
Zona de furajare este proiectată pentru a oferi confort animalelor şi în ideea încurajării şi maximizării consumului de furaje. În zona de furajare, se disting următoarele:
– grilajul de furajare – asigură un front de furajare de 65 de cm şi, dacă situaţia o impune, permite contenţionarea vacilor. La nivelul pardoselii, grilajul delimitează zona de furajare de cea de circulaţie printr-un panou din scândură.
– ieslea este mai înaltă cu 15 cm decât pardoseala zonei de circulaţie; lărgimea este de 80-90 cm, iar suprafaţa este netedă, neporoasă.
– zona de acumulare şi depozitare a furajului – continuă ieslea şi are o lăţime de 1,5 –1,6 m; suprafaţa este mai rugoasă şi este destinată depozitării temporare a furajelor. Practic, pe lângă depozitarea temporară a furajelor are loc şi economisirea timpului necesar distribuirii manuale a furajelor. În situaţia în care distribuţia furajelor se face cu remorca tehnologică, această zonă poate să lipsească sau să fie mult redusă.
Uşile care asigură circulaţia personalului şi animalelor au dimensiuni de 1,0×2,0 m, iar cele folosite pentru utilaje au dimensiunea de 2,8×3,0 m.
Acoperişul este în două ape, este alcătuit din şarpantă metalică (elementul de susţinere şi rezistenţă) şi are învelitoarea propriu-zisă din tablă ondulată. Acoperişul-tavan permite iluminarea zenitală şi nu are termoizolaţie şi nici barieră antivapori. Acesta se prelungeşte în exteriorul suprafeţei utile a grajdului, astfel încât acoperă întreaga zonă de furajare.[14]
2.5.Fiziologia mulsului

Laptele este secretat în ugerul vacilor de către alveole, de fapt de celulele secretorii care alcătuiesc peretele alveolar. Alveolele sunt formaţiuni globuloase, de dimensiuni foarte mici şi care sunt prevăzute cu vase sanguine şi înconjurate de nişte formaţiuni cu capacitate de contractare, denumite elemente contractile. Alveolele sunt grupate şi formează lobulii alveolari. Laptele secretat de alveole se adună în lumenul alveolelor, de unde prin canalele colectoare ajunge în cisterna laptelui. Imediat după muls, când secreţia laptelui este cea mai intensă, laptele se adună în cisterna laptelui, iar după umplerea acesteia laptele rămâne depozitat în alveole şi canale colectoare. Când presiunea laptelui din alveole atinge un anumit nivel, nivelul presiuni sângelui, secreţia laptelui se opreşte, dar se reia din nou imediat după începerea mulsului, când scade presiunea laptelui din alveole.
Acest lucru are importanţă practică în stabilirea orelor când va avea loc mulsul, şi eventual în stabilirea numărului de mulsori pe zi, în vederea reducerii la minim a timpului în care secreţia este oprită.
Substanţele necesare formării laptelui, precursorii, sunt transportaţi la uger prin intermediul sângelui. Cu cât este mai mare producţia de lapte a vacii cu atât trebuie să treacă prin uger o cantitate mai mare de sânge, deoarece pentru secreţia a 20 de litrii de lapte sunt necesare să treacă prin uger aproximativ 10 000 litrii de sânge. Putem aprecia producţia de lapte a unei vaci şi după mărimea şi abundenţa vaselor de sânge care se văd prin pielea fină al ugerului.
Cu toate că ugerul este plin şi presiunea laptelui este mare mulsul nu este posibil, sau se poate face numai parţial. Ca mulsul să fie posibil este nevoie de prezenţa unui hormon, numit oxitocină, care face ca elementele contractile care înconjoară alveolele să se contracteze, iar pereţii canalelor colectoare şi muşchiul sfincterului mamelonar să se relaxeze. Sub acţiunea oxitocinei laptele acumulat în lumenul alveolelor este presat către cisterna laptelui de unde poate fi evacuat prin muls.
Oxitocina se produce sub acţiunea stimulilor provocaţi de prezenţa mulgătorului, de zgomotele specifice mulsului, dar cei mai importanţi stimuli sunt spălarea cu apă caldă, ştergerea şi masajul pregătitor al ugerului efectuat de către mulgător. Sub acţiunea stimulilor începe imediat secreţia oxitocinei în creier, de unde prin intermediul sângelui ajunge în uger unde în mai puţin de un minut îşi manifestă efectul.
Trebuie ştiut că din totalul laptelui secretat între două mulsori numai o parte este depozitat în cisterna laptelui, iar cantitatea mai mare se află acumulat în alveole şi canale, cantitate ce se poate extrage numai sub acţiunea oxiticinei.
Prin masajul ugerului mulgătorul nu face altceva decât imită suptul natural al viţelului, când acesta face un masaj lovind energic ugerul cu capul.
Efectul oxitocinei se manifestă aproximativ 6-8 minute, după care dispare din sânge. Mulsul trebuie efectuat în acest interval de timp, deoarece în lipsa oxitocinei laptele nu mai poate fi evacuat din alveole.Cedarea laptelui se opreşte şi atunci când în timpul mulsului intervin perturbări, de exemplu: lovirea vacii, zgomote străine etc, care produc apariţia unui alt hormon în organism, a adrenalinei, care anihilează imediat efectul oxitocinei.[15]
/
Fig.2.5 Structura ugerului
Scopul este asigurarea unor condiţii normale, fără perturbări, iar cu pregătirea animalului pentru muls şi masajul pregătitor să asigurăm secreţia normală a oxitocinei.
În realitate nu putem vorbi de un muls complet, deoarece în uger totdeauna mai rămâne o cantitate de lapte, care se numeşte lapte rezidual, dar această cantitate să nu depăşească 5-10 % din laptele muls. O cantitate mare rămasă nu înseamnă numai pierdere economică, datorită procentului mare de grăsime, dar constituie şi o piedică în procesul secreţiei laptelui, deoarece ugerul se umple mai repede, crescând presiunea laptelui, secreţia se opreşte iar vaca nu mai produce.
Mulsul nu poate să fie o activitate de rutină, pe care oricine şi oricând poate efectua. Pentru un muls corect şi cât mai complet este necesară pregătirea corespunzătoare a vacilor, o atmosferă liniştită, fără perturbări, executarea mulsului la aceleaşi ore, şi executarea mulsului imediat după efectuarea spălării, ştergerii şi masajului ugerului, ca efectul oxitocinei să se manifeste pe tot parcursul mulsului.
În orice crescătorie de vaci sunt totdeauna exemplare la care mulsul se va executa manual, de exemplu situaţia când vaca se află sub tratament, dar şi în acest caz vaca trebuie pregătită în vederea efectuării unui muls cât mai complet. Aici trebuie subliniat că singura metodă de muls manual este cea cu mâna plină.[16]
2.6.Curba de lactație

Pe parcursul unei lactații producția de lapte variază de la o zi la alta, în funcție de caracterul și particularitațile acestuia. În mod obișnuit, producția zilnică de lapte crește până la mijlocul sau finele acelei de a 2-a lună de lactație și foarte rar până în cursul lunii a3-a , după care producția se menține la nivelul unui platou relativ constant (câteva zile sau câteva luni ), iar apoi scade treptat cu intensitate mai mare spre finele lactației.
Evoloția și variația producției pe durata perioadei de lactație are un caracter puternic individual, însă care este foarte mult influențat de factorii externi, îndeosebi de regimul de întreținere și de hrănire.
Studiul curbei lactației sub raportul caracterului , a nivelului și a uniformității reprezintă elemente deosebit de importante cu corespondență directă asupra producției și în procesul de selecție.
/
Fig. 2.6. Schema curbei de lactație

Elementele de apreciere a curbei de lactație variază : durata perioadei nivelului sau amplitudinea curbei de lactație, uniformitatea si caracterul acestuia. Analiza și exprimarea acestei aprecieri se poate face prin valori absolute ale producției lunare totale sau medie zilnică (tabel 2.2.), prin indicele constantei de lactație, coeficientul constantei lactației sau coeficientul constantei medii. Dintre principalii factori care influențează caracterul lactației amintim: determinismul genetic ( dupa RENDEL ROBERTSON și ALINE acesta este de 0,25 pentru prima lactație , de 0,33 pentru lactațile 1 și 2, respectiv de 0,4 pentru primele 4 lactații), individualitatea (ce marchează un grad foarte pronunțat de variabilitate), sezonalitatea și tehnologia de exploatare (prin nivelul și constanta de hrănire și îngrijire ).
Pe lângă producția cantitativă momentul și caracterul lactației influențează în măsură apreciabilă și compoziția laptelui, atât în subperioada producerii laptelui colostral cât și în subperioada de producție propriu-zisă , aspect ce se regăseste cu efect foarte important în posibilitățile de valorificare al acestuia.[17]

Tabel 2.2.Variația producției medii lunare pe lactație normală
Luna
Lactației
La rasele ameleriorate
din țară
Bălțată
românească
Caracterul

I
13 – 18,2
13,6
Ascendent

II
16,8 – 25,0
16,8
Ascendent

III
16,2 – 25,0
16,5
Staționar

IV
15 – 22
16,1
Staționar

V
14,2 – 20
14,8
Staționar

VI
12,5 – 18,3
14,8
Staționar

VII
10,1 – 15.0
12,8
Descendent

VIII
8.2 – 12,2
10,3
Descendent

IX
7 – 10,1
8,1
Descendent

X
5,8 – 8,2
6,1
Descendent



2.7.Fazele mulsului mecanic

În vederea unui muls corespunzător şi cât mai complet ugerul trebuie pregătit în vederea secreţiei unei cantităţi corespunzătoare de oxitocină şi în vederea obţinerii laptelui de calitate cu un număr de germeni cât mai mic. După efectuarea pregătirii ugerului se vor ataşa paharele de muls şi se va executa mulsul. Este foarte important timpul de muls, care să nu depăşească cel mult 6-8 minute, adică durata efectului oxitocinei.
Trebuie amintit că în procesul selecţiei viteza de muls constituie un criteriu strict de selecţie, fiind eliminate de la reproducţie exemplarele cu durată mai mare de muls, chiar dacă sunt foarte bune producătoare de lapte.
Fazele mulsului mecanic pot fi grupate astfel:
Spălarea ugerului cu apă la 35-40 de grade:
Are ca scop îndepărtarea murdăriei care conţin cantităţi foarte mari de organisme microscopice, denumite „germeni”.
Cele mai frecvente greşeli sunt: o spălare superficială; folosirea apei reci;
Ştergerea şi masajul ugerului.
Scopul: îndepărtarea apei de spălat, care conţin cantităţi foarte mari de germeni; producerea excitaţiei în vederea declanşării secreţiei de oxitocină.
Greşeli: o ştergere superficială, chiar neexecutarea ei; neexecutarea masajului; un masaj prea dur.
Mulgerea separată a primelor jeturi de lapte.
Scopul: îndepărtarea primelor jeturi care conţin cantităţi foarte mari de microorganisme; depistarea mamitelor prin observarea organoleptică a laptelui.
Ataşarea paharelor de muls.
Cele mai importante greşeli: ataşarea prea încet a paharelor (din cauza vidului ajung impurităţi în aparat); ataşarea cu întârziere a paharelor (între timp oxitocina pierde din efect).
Aranjarea paharelor de muls pe sfârcuri şi observarea pornirii laptelui.
Scopul: observarea sfârcului cu canalul obstrucţionat prin răsucire.
Greşeala cea mai mare este nesupravegherea pornirii laptelui.
Executarea masajului de întreţinere, prin apăsarea colectorului în jos câteva secunde.
Scopul: evacuarea ultimelor cantităţi de lapte din uger.
Greşeli: neexecutarea acestei operaţiuni.
Scoaterea aparatului de muls de pe uger.
Greşeli: scoaterea cu întârziere a paharelor de muls (muls în gol); detaşarea paharelor fără închiderea robinetului de vacuum: scoaterea brutală a paharelor; atingerea pardoselii cu paharele de muls.
Controlul mulsului prin mulgerea manuală.
Are ca scop verificarea golirii complete a fiecărui sfert, având în vedere că aparatul trebuie scos când dintr-un sfert nu mai curge lapte.
Ştergerea picăturilor de lapte de pe sfârc şi dezinfecţia sfârcurilor. Are ca scop împiedicarea germenilor să intre în canalul mamelonar între două mulsori.

Executarea acestor operaţiuni fără profesionalism, superficial sau neexecutarea lor constituie greşeli grave şi poate să aibă ca rezultat diminuarea sănătăţii ugerului, obţinerea laptelui de calitate inferioară, toate cu efecte nefavorabile asupra veniturilor realizate de fermă, sau chiar nepreluarea laptelui obţinut de către beneficiari.[18]
2.7.1.Tehnica apreciereii aptitudinilor fiziologice ale
ugerului pentru mulsul mecanic.
Exploatarea vacilor de lapte în unităţi mari, de tip industrial, impune aplicarea sistemului
de mulgere mecanică. Reuşita acestei operaţiuni depinde, în afară de calificarea profesională a
mulgătorului, de gradul de perfecţionare a maşinilor şi instalaţiilor de muls şi de aptitudinile
ugerului pentru mulsul mecanic. Deoarece aptitudinile morfologice şi fiziologice ale ugerului
pentru mulgerea mecanică se transmit ereditar şi pot fi îmbunătăţite prin ameliorare (selecţie
şi/sau hibridare) este necesară organizarea controlului acestor aptitudini.
Luând în considerare factorii care condiţionează aptitudinile ugerului pentru mulsul
mecanic, aprecierea ugerului trebuie să se facă după criterii sau însuşiri măsurabile, prin metode
subiective (inspecţie şi palpaţie), şi prin metode obiective (cântăriri, determinări volumetrice,
cronometrări), cum ar fi:
– mărimea, conformaţia şi prinderea ugerului;
– simetria morfologică a sferturilor;
– structura calitativă a ţesuturilor ugerului;
– viteza de muls (uşurinţa la muls);
– simetria funcţională a sferturilor ugerului.
Sunt unele vaci care, deşi au uger bine conformat, nu au o simetrie funcţională
corespunzătoare, nu suportă aparatul de muls sau nu eliberează laptele la mulsul mecanic.
La noi în ţară, controlul aptitudinilor ugerului pentru mulsul mecanic se face de către
U.A.R.Z., pe bază de grafic întocmit pe unităţi şi date calendaristice. Se efectuează la toate
primiparele din fermele cuprinse în controlul oficial al producţiei în care se practică mulsul
mecanic, o singură dată în viaţa productivă a vacii, datorită faptului că însuşirile urmărite au coeficient ridicat de repetabilitate (r = 0,90).
Când acest control nu a fost efectuat la categoria de vaci menţionată, se execută obligatoriula fiicele după care se execută testarea taurilor reproducători, la mamele de tauri şi la vacile înscrise în registrul genealogic, în lactaţia care urmează cuprinderii vacii în una din aceste
categorii.
Determinarea aptitudinilor fiziologice pentru mulsul mecanic se efectuează cu ocazia
controlului producţiei de lapte la unul din controalele care se încadrează între a 30-a şi a 120-a
zi de la fătare, când curba de lactaţie se găseşte la apogeu sau în faza de platou.
Vacile în călduri, cele care suferă de unele boli trecătoare, vacile cu afecţiuni grave ale
ugerului (mastite, furunculoză etc.) sau care au producţia de lapte mai mică de 3 kg la mulsoareade control, vor fi excluse de la controlul aptitudinilor ugerului pentru mulsul mecanic.
Controlul se efectuează numai la mulsoarea de dimineaţă, indiferent de numărul de mulsoripe zi, pentru ca să treacă minimum 12 ore de la mulsoarea anterioară
.Înaintea începerii efectuării controlului se verifică starea de funcţionare a instalaţiei de
muls, asigurându-se un vacuum de 0,4-0,5 atmosfere sau 350 Torr, iar pulsatorul aparatului de
muls va fi reglat pentru o frecvenţă de 55 de pulsaţii pe minut.
Mulsul se efectuează de către mulgătorul care are vaca în primire la locul obişnuit de muls,după o pregătire prealabilă a ugerului prin spălarea cu apă călduţă şi 1-2 minute masaj
Mulsul se execută cu un aparat special, denumit „aparat de muls pe sferturi”, care, în loc debidon pentru colectarea laptelui muls, are 4 cilindri gradaţi de sticlă, câte unul pentru fiecare sfert alugerului. Prin construcţia sa, aparatul permite ca laptele muls de la fiecare sfert să se acumuleze întruncilindru, în care se poate măsura cu exactitate cantitatea de lapte mulsă din fiecare sfert, iar prinînsumarea cantităţii de lapte din cei patru cilindri, se află cantitatea totală de lapte însumarea cantităţii de lapte din cei patru cilindri, se află cantitatea totală de lapte.
Durata mulsului mecanic se stabileşte de controlor prin cronometrarea timpului scurs de latrecerea primului jet de lapte prin vizorul furtunurilor care pleacă de la paharele de muls şi pânăla trecerea ultimului jet de lapte, fără a include laptele muls suplimentar în urma masajului final
Pe baza datelor astfel înregistrate se calculează cei doi indicatori de bază ai aptitudinilor
fiziologice pentru mulsul mecanic şi anume: viteza medie de muls şi repartiţia laptelui pesferturi, care redă simetria funcţională a ugerului sau indicele mamar.

Viteza de muls (VM) se exprimă prin cantitatea medie de lapte (kg), mulsă într-un minut,
după relaţia:
VM(kg/min) = Lkg x 60 / t
în care:
VM = viteza medie de muls, exprimată în kg/minut
Lkg = cantitatea totală de lapte, în kg
t = durata mulsului mecanic exprimată în secunde
Exemplu de calcul: vaca nr. 00687 din rasa Bălţată românească a dat o producţie de 15 kg
lapte la mulsul de control. Mulsul a durat 7 minute şi 35 de secunde.
VM = 15 x 60 / 455 =1,98 kg/min
Viteza medie de muls este influenţată de mai mulţi factori, dintre care mai importanţi sunt
vârsta vacilor (primipară, multipară) şi tipul productiv.
Indicele mamar (IM) exprimă simetria funcţională a ugerului şi reprezintă raportulprocentual dintre cantitatea de lapte muls din sferturile anterioare, şi cantitatea totală de lapte
muls din cele patru sferturi şi se stabileşte pe baza relaţiei:
IM(%) = ((LSA + LDA) / Lkg) x 100
în care:
IM = indicele mamar (%)
LSA = cantitatea de lapte muls din sfertul stâng anterior (kg)
LDA = cantitatea de lapte muls din sfertul drept anterior (kg)
Lkg = cantitatea totală de lapte muls din cele patru sferturi (kg)
Exemplu de calcul: LSA = 3,2 kg lapte; LDA = 3,2 kg lapte; Lkg = 15 kg lapte
IM = ((3,2 +3,2) / 15) x 100 = 42,66%
Indicele mamar ideal este de 50%, ceea ce denotă o simetrie funcţională perfectă între
sferturi. Acest lucru este foarte rar întâlnit, majoritatea rezultatelor arată că la rasele specializate
pentru producţia de lapte, indicele mamar este cuprins între 44 şi 47%. Se consideră foarte bun
un indice mamar cuprins între 45 şi 50% şi nesatisfăcător sub 40%.
Valorile de peste 50% sunt la fel defectuoase ca cele sub 50% şi sunt cu atât mai grave, cucât sunt mai îndepărtate faţă de indicele ideal (50%).[19]
2.8.Clasificarea, descrirea instalațiilor de muls

Principalele criterii de clasificare ale instalaţiilor de muls sunt următoarele:
• după modul de instalare:
– instalaţii de muls montate în adăpost;
– instalaţii de muls folosite la platformă;
– instalaţii de muls utilizate la păşune.
• după modul de utilizare:
– instalaţii de muls staţionare;
– instalaţii de muls mobile.
• după felul în care se realizează colectarea şi transportul laptelui:
– instalaţii cu colectarea laptelui în bidoane;
– instalaţii cu transportul laptelui prin conductă şi colectarea în rezervor de refrigerare.
• după modul de funcţionare.
– instalaţii de muls în doi timpi;
– instalaţii de muls în trei timpi.
• după tipul pompei de vacuum:
– instalaţii cu pompă cu piston;
– instalaţii cu pompă rotativă (cu palete sau cu fluid inelar rotativ).
• după felul pulsatorului:
– instalaţii echipate cu pulsatoare mecanice;
– instalaţii echipate cu pulsatoare pneumatice;
– instalaţii echipate cu pulsatoare hidro-pneumatice;
– instalaţii echipate cu pulsatoare electomagnetice şi/sau electronice.[20]

2.7.1.Instalaţia de muls la bidon
Are un număr diferit de aparate de muls, în raport cu numărul vacilor din adăpost. Investiţiile fiind mici, se practică în fermele cu efective redusede vaci. Laptele se poate păstra până la livrare, în bidoane de colectare iar, pentru timpul de muls, nu este nevoie de construcţii suplimentare. De asemenea, vacile sunt tratate individual şi nu îşi schimbă locul în timpul mulsului. Toate acestea, sunt avantaje evidente pentru mulsul vacilor la bidon, însă nu sunt de neglijat, dezavantajele: productivitate amuncii este redusă (în medie de 14-16vaci pe oră şi mulgător), solicită efort mai mare din partea mulgătorului,laptele vine în contact cu aerul din adăpost depreciindu-se calităţile sale igienice, necesită efort şi timp mai îndelungat pentru spălarea şi dezinfectarea aparatelor de muls, a bidoanelor de colectare şi de păstrarea laptelui.

Fig.2.7. Instalație de muls la bidon [50]
2.7.2.Sală de muls tip tandem
Acest tip de sală poate avea capacitatea de 1 × 2standuri; 1 × 4; 2 × 2; 2 × 3; 2 × 4 şi până la 16 boxe de muls, dispuse pe un rând sau pe două rânduri. La muls,vacile sunt aşezate una în spatele celeilalte, în poziţie paralelă faţă de mulgător. Boxele pentru vaci, sunt prevăzute cu o uşă de intrare şi una de ieşire, manipulate de mulgător sau automatizat, iar dimensiunile sunt de 2,4× 0,8 m. În sala de muls, există o alee suplimentară de circulaţie a vacilor, ceea ce permite introducerea şi evacuarea individuală a acestora. Faptul că vacile sunt tratate individual, permite punerea în valoare a potenţialului productiv, întrucât pot fi supravegheate cuatenţie, în privinţa vitezei de mulgere şi stării de sănătate a ugerului. Are însă neajunsul că, productivitatea muncii este mai redusă, distanţa parcursă de mulgător pe aleea de serviciu, de la o vacă la alta, este mai mare şi investiţiile,pe loc de muls, sunt mai mari. Se recomandă în fermele cu efectiv mai redus de vaci, până la 150 capete.

Fig.2.8.Sala de muls în tandem [50]
2.7.3.Sală de muls tip bradulet
Sălile de muls de acest tip au capacităţi diferite de la 2 × 4,2 × 8, 2 × 10 până la 2 × 20 locuri şi chiar mai mult. Vacile sunt dispuse simetric şi oblic la 30° sau 45° faţă de aleea de serviciu, pe unul sau două rânduri. Lăţimea unui stand de muls este de 0,8 – 1 m iar vacile de pe aceeaşi linie se blochează la capete cu grilaj metalic. Fiecare rând des tanduri, este prevăzut cu uşi pentru accesul şi evacuarea vacilor din sala de muls.
Productivitatea muncii este mare, între 40-58 animale pe oră, în funcţie de capacitatea sălii de muls şi numărul mulgătorilor. De asemenea, investiţiile sunt mai mici întrucât spaţiul construit pe loc de muls, este mai redus. Neajunsul principal al acestui tip de sală demuls îl constituie, tratarea în grup a vacilor în timpul mulsului şi, ca urmare, animalele care se mulg greu reţin în sală întregul grup.

Fig.2.9.Sală de muls tip brăduleț [50]

2.7.4.Sală de muls „Side by Side”
În sala de muls, vacile sunt aşezate perpendicular, înunghi de 90° faţă de aleea de serviciu. Lăţimea unui loc de muls este de 0,65 m iar intrarea şi ieşirea vacilor din sala de muls, se face în grup. Capacitatea acestor săli variază de la 2 × 8 şi până la 2 × 20 locuri.
Productivitatea muncii este mare iar spaţiul construit pe loc de muls este mai redus decât în sala de tip brăduleţ. Pentru o mai bună organizare a mulsului, se impune lotizarea vacilor în funcţie de producţia delapte şi viteza de muls.

Fig.2.10.Sala de muls „Side by Side”[50]
2.7.5.Sala de muls de tip rotativă sau„rotolactor”
Platforma de muls circulară a fost concepută în SUA, înperioada interbelică şi are capacitatea de 15-35 locuri. Eaeste instalată pe suporţi metalici, prevăzuţi cu role şi cu ax central în jurul căruia, se poate roti. Standurile pentru vaci sunt individualizate
Durata unei rotaţii complete, poate fi reglată în funcţie de producţia de lapte a grupului de vaci care se mulg (8-10 minute). Orice defecţiune tehnică este semnalizată computerizat şi instalaţia poate fi oprită instantaneu, de mulgător. Înainte ca platforma să facă o rotaţie completă, mulgătorul scoate paharele de muls şi dezinfectează mameloanele, vaca, fiind apoi evacuată din sală printr-o altă uşă decât cea de acces.[20]
/
Fig.2.11.Sala de muls de tip rotativă sau„rotolactor” [50]
2.7.6. Alegerea sălii de muls
Am optat pentru sala de muls tip brăduleț deoarece este cea mai intâlnită la noi în țară și recomandată pentru o ferma de dimesiuni medii de până la 100-150 capete .Trebuie știut că fiecare tip de stand are avantajele cât și dezavantajele sale. In cele de mai jos vom descrie cele mai des întalnite tipuri de standuri de muls
Standul de muls tip „brăduleț”
Este simbolizat fie HB de la termenul Herringbone”in unghi” fie FGM de la termenul Fishgratenmelkmachine.
In cazul acestui tip de stand atașarea unițatilor de muls (paharele de muls + colectoare) se face pe laterala animalelor când unghiul de dispunere a animalelor este de 30˚ ori de 40˚. In cazul standului cu animalele dispuse la 50˚, atașarea unitătilor de muls se face printre picioarele animalelor, ceea ce face necesară deținerea unor vaci de lapte cu o conformație corectă a aplomburilor (poziția picioarelor pe sol), adică unghiul făcut cu solul de către membrele posterioare să fie de 90˚ iar membrele să fie paralele, lărgimea crupei mare, adâncime potrivită a ugerului (ugerul sănu atârne sub nivelul jaretilor coatelor animalelor).
Un astfel de stand are următoarele avantaje:
Oferă o foarte bună observare a animalelor în decursul mulsului;
Accesul la uger este foarte ușor;
Asigură spațiu suficient diferitelor sisteme si accesorii cum sunt bazinele de sticlă pentru măsurarea laptelui, dispozitivelor de retractare automată a unităților de muls , ecranele de control a parametriilor mulsului, sistemele pentru distribuția furajelor concentrate in timpul mulsului cât și alte sisteme;
O altă facilitate a acestui tip de stand este posibilitatea folosirii unui braț de sprijin și orientare a unităților de muls și a furtunelor aferente pentru un flux al laptelui mai bun.
Acest braț oferăposibilitatea alegerii unor unități de muls mai usoare, care tracționează ugerul mai puțin dar care nu pot fi menținute într-o poziție corectă fără folosirea acestui accesoriu.
Poziția corectă a furtunelor în timpul mulsului este cea paralelă cu trunchiul animalelor.
Totodată folosirea brațului duce la evitarea căderii accidentale a unităților de muls în timpul mulsului;
Indiferent de mărimea lor aceste standuri au doar două porți de acces în stand si două porți de ieșire din stand ceea ce duce la un număr mai mic de piese uzate și astfel, implicit, la costuri de întreținere reduse.
Un astfel de stand are urmatoarele dezavantaje:
În comparație cu tipul de stand „paralel”, standul de tip „brăduleț” este semnificativ mai lung, ceea ce duce la parcurgerea de către operatorul-mulgător a unor distanțe mai mari în decursul mulsului (efort mai mare) și totodată la creșterea costurilor cu construirea sălii de muls;
Acest fapt duce și la creșterea timpului de ieșire a animalelor din standul de muls și deci la scăderea numărului de animale mulse în unitatea de timp.
Standurile de tip „brăduleț” cu animalele înclinate la 40˚ si la 50˚ sunt ceva mai scurte, reducându-se în acest fel o parte dintre dezavantajele prezentate mai sus. Standurile de muls de tip „brăduleț” sunt disponibile de asemenea în varianta cu ieșire rapidă a animalelor din stand (rapid exit), caz în care productivitatea unui astfel de stand crește cu cca 10% in comparație cu unul standard, cu ieșirea prin cele două porți.
Dezavantajul unui astfel de stand este dat de faptul că necesită un spațiu de cca 2,5 metri pentru ieșirea simultană a animalelor din stand ceea ce duce la creșterea suprafeței construite destinat sălii de muls. Alegerea unui astfel de tip de stand, cu ieșire rapidă, se justifică în cazul standurilor mari cu mai mult de 16 posturi de muls (de la 2×8 in sus).[21]

CAPITOLUL III
CONTRIBUȚII PERSONALE
3.1.1.Metodă de dimensionare a instalației de muls
Nomograma prezentată în figura 2.6., obţinută prin trasarea celor două familii de curbe permite proiectarea platformei conform cerinţelor impuse privind şeptelul fermei, tipul echipamentelor de muls cât şi în exploatare alegerea regimului de lucru optim.
În cadrul platformelor s-a stabilit că durata unui ciclu de producție se determină cu:

𝑇
𝑐
=
𝑇
1
+
𝑇
2
+
𝑇
3
+
𝑇
4
+
𝑇
5
+
𝑇
6

În care :

𝑇
1
– este timpul necesar intrări în boxa a animalului

𝑇
2
– timpul pentru atașarea paharelor

𝑇
3
-timpul pentru masajul suplimentar

𝑇
4
-timpul pentru detașarea paharelor de muls

𝑇
5
– timpul mediu de cedare al laptelui

𝑇
6
-timpul pentru siguranță în exploatare
Numărul de boxe se stabilește cu relația :

𝑛
𝑏
=

𝑇
𝑐

𝑅
𝑝

În care :

𝑅
𝑝
− este ritmul de producție (15-20 s)
Numărul de aparate de muls care trebuie utilezate simultan în cadrul unei instalați de muls se stabilește cu relația :
𝑛=
0,8∙𝐸∙𝑡
𝑃

În care :
E -efectivul de animale
t- tipul de muls determinat de viteza de cedare a laptelui de către animal
P- productivitatea mulgătorului
De la această nomogramă se peleacă când se dimesionează o fermă sau o instalație de muls, dearece cuajutorul ei ne putem alege numărul de muncitori dar și numărul de boxe sau numărul standurilor de muls.
Pe axa y avem numărul de boxe
Pe axa x avem numărul de muncitori
Pe diagonală este timpul de muls si numărul de animale
Plecând de la această diagrama se optimizează eficient resursele , timpul de lucru si numărul de muncitori[22]
/
Fig.3.1.Nomograma
3.1.2.Procesul funcțional al instalațiilor de muls
Pentru studiul funcţionării instalaţiilor de muls considerăm drept instalaţie de bază cea utilizată în adăposturile de vaci legate la stand şi cu colectarea laptelui în bidoane [17].
În figura 3.1 este redată schema de principiu a unei astfel de instalaţii. Acestea au avantajul că se întreţin uşor şi nu prezintă în exploatare acele probleme pe care le ridică unele platforme de muls.
/
Fig. 3.1. Schema instalaţiei de muls cu colectarea laptelui [21]
O astfel de instalaţie este alcătuită dintr-un generator de vacuum, conducta pentru vacuum, aparatul de muls şi o instalaţie anexă pentru dezinfecţia traseului pe care circulă laptele.
Aşa cum se prezintă în figura 1 , instalaţia este alcătuită din: pompa rotativă cu palete 1, electromotorul de antrenare a pompei 2, injectorul de ulei 3 pentru ungerea pompei, manşonul de legătură 4, conducta de aspiraţie 5, recipientul pentru colectarea condensului 6 , vacuummetrul 7, regulatorul de vacuum 8, reţeaua de vacuum 9, robinetele 10 pentru cuplarea aparatelor de muls, aparatul de muls 11 și amortizorul de zgomot 12.
Prin acţionarea pompei de vacuum de către electromotorul 2, se produce vidarea conductelor 9. Nivelul de vacuum se menţine constant cu ajutorul regulatorului de vacuum 8. Aparatul de muls se cuplează prin robinetele 10 la conductele de vacuum 9. Acesta realizează atât transformarea nivelului de vacuum continuu în alternanţe de vacuum şi presiune atmosferică necesare simulării suptului natural, cât şi colectarea laptelui în bidoanele de muls[23]
În figura 3.2 este prezentat în ansamblu aparatul de muls al unei instalaţii cu colectarea laptelui în bidon şi modul de cuplare a acestuia la conducta de vacuum continuu.


Fig. 3.2. Cuplarea aparatului de muls la conducta [21]
Prin intermediul racordului 1 prevăzut cu un robinet, aparatul de muls se ataşează cu ajutorul conductei flexibile 2 la reţeaua de vacuum 3.
Vacuumul se resimte la pulsatorul 4. Acesta, prin construcţia sa transformă semnalul de vacuum continuu în alternanţe de vacuum şi presiune atmosferică la o frecvenţă impusă de cerinţele anatomice şi fiziologice ale ţesuturilor mameloanelor. Pulsaţiile de vacuum alternativ sunt transmise prin conducta flexibilă 5 la colector – distribuitorul 6.
Colector – distribuitorul, aşa cum îi sugerează şi numele, este format din două subansambluri şi anume: distribuitorul, respectiv colectorul.
Distribuitorul are rolul de a transmite spre paharele de muls 7, prin conductele flexibile 8, pulsaţiile de vacuum alternativ.
Laptele muls este recepţionat în spaţiile dintre manşonul interior al paharelor şi mamelon, fiind dirijat apoi în colector prin conductele 9. De aici, prin conducta 10 laptele ajunge în bidonul receptor 11. Pentru a favoriza curgerea laptelui, acesta se racordează la rândul său la reţeaua de vacuum cu ajutorul conductei 12, sau a unui canal practicat în capacul etanş al bidonului.
Capacitatea de lucru a unei astfel de instalaţii este condiţionată de intensitatea vacuumului pe reţea şi de numărul de pulsaţii ale pulsatorului. Ambii parametrii însă trebuie să corespundă cerinţelor ţesuturilor mameloanelor.[24]

3.1.3.Aparatul de muls
Paharul de muls este organul de lucru al aparatului de muls fiind aplicat dierct pe mamelon (fig. 3.3).Între cilindrul 1 si manșonului de cauciuc 2, se formează spațiul inelar A, în care se manifestă vacuumul alternativ, iar în manșon sub mamelon, se formează al doilea spațiu B, în care se manifestă vacuumul permanent.Când în ambele spații ala paharelor de muls se manifestă vacuum, manșonul își păstrează forma cilindrică ințială, laptele fiind extras din uger (timpul I).
Dacă în acest timp s-ar prelungi prea mult cauza afluxului de sânge, ar simți durere și ar reține laptele, timpul de relexare necesar masajului este realizat prin păturnderea în spațiul A, a presiunii atmosferice, diferența de presiune pe cele două fețe ale manșonului de cauciuc determinând strângerea spre centru, executând asupra mamelonului un masaj decongestionat (timpul II).Cei doi timpi formează o pulsație a cărei frecvență este de 45-60/min.


Fig.3.3 Pahar de muls [21]
1-cilindru metalic; 2-cilindru cauciuc; 3- racord vacuum alternativ, 4- vizor lapte
Manșonul trebuie să permită introducerea usoară pe mamelon, iar în timpul mulsolui să nu existe pericolul căderii.
Se notează cu a trecerea de la presiunea atmosferică la depresiune, cu b depresiunea constantă, cu c trecerea de la depersiune la presiunea atmosferică și cu d presiunea atmosferică constantă. Valorile lor reprezintă caracteristica funcțională a paharului de muls.Raportul timpilor k a perioadei
𝑡
𝑐
și frecvenței pulsaților
𝑓
𝑝
se determină prin expresiile:
𝑘=
𝑎+𝑏
𝑐+𝑑
=1

𝑡
𝑐=𝑎+𝑏+𝑐+𝑑=0.9

𝑓
𝑝=
60

𝑡
𝑐

=60
𝐻𝑧

În figura 3.4.. este prezentată o diagramă reală a ciclului pulsator. Se poate observa că linia cvasiconstantă 1 reprezintă valoarea presiunii din camera II (de sub mamelon) de cca. 50 kPa, iar curba 2 , variaţia presiunii în timp din compartimentul inelar I. Urmare a multiplelor încercări experimentale se recomandă ca trecerea de la faza de absorbţie la cea de masaj să se facă mai lent, aceasta favorizând procesul de cedare a laptelui.[25]
Pentru a se evita tendinţa de revenire a laptelui în spaţiul de sub mamelon precum şi efectul loviturii hidraulice prin coloana de lapte, s-au conceput variante constructive de pahare care introduc mici cantităţi de aer la baza paharului de muls[26]

Fig. 3.4. Diagrama reală a unui ciclu pulsator [21]
Sunt și pahare de muls cu durată și presiune variabilă a timpilor, pe durata procesului de muls. Condiționat de debitului, pot exista pahare cu manșon prelungit iar vizualizarea terminării laptelui se realizează la colectoarele construite din material transparent.Materialul de construcție la mașonului este cauciucul sintetic care rezistă bine la acțiunea de distrugere provocată de resturile de lapte.Ținându-se seama de caracteristicile dimesionale ale mameloanelor raselor de vaci existente în țara noastra, diametrul interior al manșonului se alege
𝑑
2=18….21∙
10
−3

m pentru tineret și de
𝑑
2=21…..25∙
10
−3

m pentru animale adulte, diametrul mediu d=0,023 m reperzentând 85% din numărul vacilor de muls.[27]
/
Fig. 3.5. Pahar de muls cu manşon prelungit : [21]
1 — cilindru metal; 2 — manşon cauciuc; 3 — racord pentru vacuum alternativ;
4 — prelungirea manşonului.
Lungimea manșonului trebuie să fie :

𝑙
𝑚
=(2…..2.5)L =0,0174
𝑚

Unde:
L este lungimea medie a mameloanelor = 8∙
10
−3
m;
Diametrul exterior al cilindrului metalic se stabileste cu releatia:

𝐷
𝑒𝑐
=
𝑑
2
+2𝑎+2
𝛿
1
=0,035
𝑚

Unde:
d2 este diametrul interior la manșonului

𝛿
1
grosimea peretelui manșonului se adoptă constructiv
𝛿
1
=25∙
10
−4
m.Diametrul exterior se nichelează.
a spațiul liber al camerei de vacuum alternativ =7∙
10
−3
[m]

𝜎
1
grosimea peretelui de cauciuc
Lungimea cilindrului metalic este

𝐿
𝑐
=
𝑙
𝑚
−
𝑙
1
(0,01−0,015)=0.226
𝑚

𝑙
𝑚
lungimea manșonului 0.01 [m]

𝑙
1
lungimea părții superioare a manșetei manșonului de cauciuc 0.015 [m];
Grosimea pereților cilindrului se adop

𝑆
𝑔
=15∙
10
−4
[m]
Forța care se crează sub mamelon datorită vacuumului permanent se stabileste cu relația :
F=
𝜋
𝑑
2
2

4
ℎ=19,517
𝑁

𝑑
2
diametrul interior al manșonului de cauciuc 0,023 [m]
ℎ intesitatea vacuumului este 4.7 [N/
𝑐𝑚
2
]
Pentru imbunătațirea procesului de muls manșoanele pot avea diferite forme, cu porțiunea mediană aplatisată sau cu lame aderente.
/
Fig. 3.6. Pahar special demuls: a— cu porţiunea mediană aplatizată;
b — cu lame aderente [21]
Colectorul pentru lapte are rolul de a colecta laptele de la cele patru spaţii ale paharelor de muls şi de a-l trimite fie în bidonul pentru lapte, fie pe conducta de transport. Diametrul racordului se stabileşte cu relaţia:[28]

𝑑
𝑟𝑐
=3

4
𝑞
𝑚𝑎𝑥

60𝜋𝜈
=
0.063 [m]
În care:

𝑞
𝑚𝑎𝑥
– este debitul maxim de lapte dintr-un mamelon (
𝑚
3
/min) determinat pe cale experimentală şi tabelar în funcţie de densitate =2.2
[ 𝑚
3
/min]
ν – viteza de transport a laptelui (necesar ca ν = 3 [m/s]).
/
Fig. 3.7. Colectorul de lapte [21]
a — cu volum mic; b — cu volum mare:
1 — corp;
2, 3 —racord lapte;
4 — robinet; 5 — vizor transparent

3.1.4.Distriubuitorul și pulsatorul
Distribuitorul este subansamblul care distribuie vacuumul alternativ manifestat de pulsator spre cele patru spaţii ale paharelor de muls.
/
Fig. 3.8. Schema distribuitorului aparatului de muls : a — asimetric; b — simetric; 1 — corp; 2 — racord legătură pulsator; 3 — racord legătură pahar [21]
Pulsatorul este ansamblul care transformă vacuumul permanent realizat de pompa de vacuum în vacuum alternativ necesar funcționării paharelor.Pulsatorul are o parte de legătură între distribuitor, conducta de vacuum și atmosferă și o parte de comandă care execută schimbarea alternativă a legăturilor.[29]
Pulsatorul pneumatic cu supape şi membrane cuprinde cinci camere şi anume : I, II şi V de vacuum alternativ; III de vacuum permanent şi IV de presiune atmosferică permanentă care comunică cu atmosfera printr-un orificiu cu filtru.
Camerele I şi V sunt legate printr-un canal de legătură pe care este montat şurubul de reglare 6 pentru modificarea numărului de pulsaţii. Camerele II şi V sunt prevăzute cu racorduri de legătură pentru distribuitor.
Datorită montajului, completul membrană-supape este coborât, camera III comunică cu camera II, iar camera IV cu camera V. Din camera IV aerul trece prin racordul superior la distribuitor şi apoi în spaţiile A ale celor două pahare de muls, realizându-se masajul, iar vacuumul din camera II se transmite prin racordul inferior la distribuitor şi apoi în spaţiile A, ale celorlalte două pahare de muls, realizându-se timpul de absorbţie (fig. 3.1.8, a). [30]
Alternarea timpilor se realizează prin comutarea completului cu supape, datorită prezenţei canalului de legătură dintre camera V şi I, transmiţându-se presiunea atmosferică din camera V în camera I.
Completul ajungând în poziţie ridicată, va crea vacuum prin racordul superior şi presiune atmosferică prin racordul inferior (fig. 3.1.9, b).
/
Fig. 3.9. Schema pulsatorului pneumatic cu membrană: [21]
a – complet de supape coborât, b – complet de supape ridicat, 1 – racord vacuum permanent, 2 – supapă dublă, 3 – canal de legătură între camerele de vacuum alternativ, 4 – membrană, 5 – supapă simplă, 6 – surub pentru reglarea frecvenței pulsațiilor, 7 – filtre de aer, 8-9 – racord vacuum alternativ, 10 –piesă solidarizare supape, 11 – corpul pulsatorului, I, II, V – camere vacuum alternativ, III – cameră vacuum permanent, IV – cameră presiune atmosferică
Notând cu :

𝐷
𝑠1
– diametrul supapei simple 15 [mm]

𝐷
𝑠2
– diametrul supapei duble 20 [mm]

𝐷
𝑚
– diametrul membranei 1.5 [mm];

𝑑
𝑠
– diametrul tijei supapei 4 [mm];
h – valoarea depresiunii de regim 4,8 – 5,5 [N/cm2]

ℎ
1
– valoarea maximă a vacumului de sub membrană;

ℎ
2
– valoarea minimă a vacumului de sub membrană;

ℎ
𝑚𝑒𝑑
– depresiunea medie a vacumului în camera de deasupra membranei 4.9 [N/cm2];
respectiv cu:

𝐹
𝑠1
– forța de ridicare, respectiv F`
𝑠
1
– forța de coborâre a supapei simple;
F
𝑠
1
– forța de ridicare, respectiv F`
𝑆
2
– forța de coborâre a supapei duble;

𝐹
𝑚1
și
𝐹
𝑚2
– forța care acționează la ridicare/coborâre pe partea inferioară a membranei de cauciuc;
Ft și Ft’ – forța de ridicare/coborâre a tijei completului
Se pot scrie cele două sisteme de 5 ecuații și 5 necunoscute care reprezintă dinamica mișcării ascendente și descendente a completului membrane-supape.
Pentru trecerea de la poziția inferioară în cea superioară, sistemul care indică valoarea și direcția forțelor va fi (fig. 3.1.9 b):
↑
𝐹
𝑠1
`
=
𝜋
4

𝐷
𝑠1
2
ℎ=8.83 [N]

↑
𝐹
𝑠2
`
=
𝜋
4

𝐷
𝑠2
2
ℎ=15.7[N]

↓𝐹
𝑚1
`
=
𝜋
4

𝐷
𝑚
2
ℎ1=9.10 [N]

↑𝐹
𝑚2
`
=
𝜋
4

𝐷
𝑚
2
ℎ𝑚𝑒𝑑=8.59[N]

↓𝐹
𝑡
`
=
𝜋
4

2𝑑
𝑡
2
ℎ𝑚𝑒𝑑=17.1 [N]
Pentru trecerea din poziția superioară, sistemul care indică valoarea și direcția forțelor va fi (fig. . 3.9a):
↑
𝐹
𝑠1

=
𝜋
4

(𝐷
𝑠1
2
−
𝑑
𝑡
2
)ℎ=11.6 [N]

↑
𝐹
𝑠2

=
𝜋
4

𝐷
𝑠2
2
ℎ=14.2 [N]

↓𝐹
𝑚1

=
𝜋
4

𝐷
𝑚
2
ℎ1=10.15 [N]

↑𝐹
𝑚2

=
𝜋
4

𝐷
𝑚
2
ℎ𝑚𝑒𝑑=8.59 [N]

↓𝐹
𝑡

=
𝜋
4

2𝑑
𝑡
2
ℎ𝑚𝑒𝑑=19.11 [N]
cu ajutorul acestor relaţii pentru poziţiile limită se pot calcula valorile:

ℎ
2
=

𝐷
𝑚
2
−2
𝑑
𝑡
2

ℎ
𝑚𝑒𝑑
−

𝐷
𝑠1
2
+
𝐷
𝑠2
2
−2
𝑑
𝑡
2

ℎ

𝐷
𝑚
2

=2.42 [N/m2]
Și

ℎ
1
=

𝐷
𝑠1
2
+
𝐷
𝑠2
2

ℎ+(
𝐷
𝑚
2
−2
𝑑
𝑡
2
)
ℎ
𝑚𝑒𝑑

𝐷
𝑚
2

=5.19 [N/m2]

Considerându-se valorile Fm1, Fm2, Ft, h şi hmed respectiv F`m1, F'm2, Fi, h1 şi hmed necunoscute, celelalte valori putând fi stabilite constructiv şi funcţional se pot construi algoritmi, care transpuse într-un limbaj de programare, pot fi rezolvate cu ajutorul calculatorului contribuind la optimizarea proiectării şi exploatării instalaţiilor de muls.
Dimensionarea dispozitivului de reglaj se face ținând seama de valorile depresiunilor h1 şi h2. Astfel, pe canalul de legătură dintre camerele I şi V se montează un şurub cu vârf tronconic care prin modificarea poziţiei sale determină secţiunea de trecere necesară pentru comutarea supapelor.Este evidentă relaţia (fig.. 3.10.):

/
Fig.. 3.10. Schema dispozitivului pentru reglarea pulsatorului : [21]
a — secţiune maximă; b — secţiune minimă;
1 – corp; 2 — canal legătură; 3 — ax filetat; 4 — rozetă de reglaj.

∆𝑉=
𝑉
1
−
𝑉
2
[m3]

în care

𝑉
1
este volumul de aer corespunzător depresiunii h1

𝑉
2
volumul de aer corespunzător depresiunii h2.

𝑉
2
=
𝜋
𝐷
𝑚
2

4
I=0.88 [
𝑚
3
]
în care
I este înălţimea camerei I 0.5
Fiind vorba de o transformare izotermă şi aplicând legea Boyle-Mariotte se poate scrie:
∆𝑉=
𝑉
2

𝑝
2

𝑝
1

−1
=0.52[bar]
în care :

𝑝
1
este presiunea corespunzătoare lui h1 5 [bar];

𝑝
2
— presiunea corespunzătoare lui h2 8 [bar];
∆V — volumul de aer evacuat la o pulsaţie. Viteza de deplasare a aerului prin canal se stabileşte cu relaţia :
𝑣=𝜆
2𝑔Δ𝑝
=10.63[m/s]
în care
λ este un coeficient de curgere (pentru aer 0,8 … 0,9)
Δp diferenţa între presiunea atmosferică şi presiunea pe reţea

Pentru determinarea timpului necesar ca să se scurgă volumul ΔV de aer, se notează durata unei pulsaţii cu T:
𝑇=
𝑡
𝑎
+
𝑡
𝑚
=1.2 [s]

𝑡
𝑎
=
𝑇
2
în cazul în care
𝑡
𝑎
=
𝑡
𝑚

în care

𝑡
𝑎
-este timpul de absorbţie 0.6 [s]

𝑡
𝑚
-timpul de masaj 0.6 [s]
𝑇=
60

𝑛
𝑝

=1.2 [s]
np fiind numărul de pulsaţii (45-60/min) deci:

𝑡
𝑚𝑖𝑛
=

𝑇
𝑚𝑖𝑛

2
=
1
2

60

𝑛
𝑝𝑚𝑎𝑥

=0.5 [s]

𝑡
𝑚𝑎𝑥
=

𝑇
𝑚𝑎𝑥

2
=
1
2

60

𝑛
𝑝𝑚𝑖𝑛

=0.66 [s]

Cunoscând aceşti parametri se stabileşte secţiunea minimă şi maximă a canalului de legătură între camerele I şi V, astfel:

𝑆
𝑚𝑎𝑥
=
Δ𝑉
𝑣
𝑡
𝑚𝑖𝑛

=0.097 [m2]

𝑆
𝑚𝑖𝑛
=
Δ𝑉
𝑣
𝑡
𝑚𝑎𝑥

=0.074 [m2]
Numărul necesar de rotaţii ale şurubului de reglaj se stabileşte cu relaţia :

𝑛
𝑟𝑜𝑡
=

𝑛
𝑝 𝑚𝑎𝑥
−
𝑛
𝑝 𝑚𝑖𝑛

𝑝
𝐿
=2.45[rot]

în care:
p este pasul şurubului 0.5,
L lungimea părţii conice a şurubului 0.4 [mm].

Dezavantajul acestui tip de pulsator rezidă în fiabilitate relativ scăzută, datorită blocării dispozitivului de reglaj şi a nerespectării raportului timpilor de muls.[31]
3.1.5.Elemente pentru colectarea laptelui
Colectarea laptelui muls se poate face: în bidoane de 10—20 l deservind fiecare aparat de muls; centralizat în rezervoare de 1 000—2 000 l pentru întreaga instalaţie de muls.
Bidonul (fig. 3.11.) are formă aproximativ cilindrică. Admisia laptelui se realizează vacuumatic, bidonul fiind racordat la reţeaua de vacuum permanent. Golirea laptelui se face printr-o gură circulară, prevăzută cu capac, şi etanşată cu o garnitură de cauciuc.
Pe racordul de la conducta de vacuum se găseşte o supapă cu bilă care opreşte intrarea aerului în bidon, la trecerea furtunului de la un robinet la altul. Forţa cu care este reţinut capacul pe bidon se determină cu relaţia:[32]

𝐹
𝑏
=
𝜋
𝐷
𝐵
2

4
ℎ=25,12 [N]
în care:

𝐷
𝐵
reprezintă diametrul gurii bidonului 20 [cm]
h intensitatea vacuumului pe reţea 5.
/
Fig. 3.11.Bidon pentru lapte [21]
1— bidon; 2 — miner; 3 — ca¬pac; 4 — garnitură; 5 — miner;6— racord vacuum permanent; 7— racord lapte; 8 — furtun vacuum permanent; 9 — robinet;10 — reţea vacuum permanent
Rezervorul pentru lapte (fig. 3.12.) poate fi închis sau deschis, realizat din oţel inoxidabil sau fibră de sticlă.
/
Fig.3.12. Rezervor pentru lapte : [21]
1 — corp; 2 — racord vacuum permanent; 3 — racord lapte; 4 — robinet golire
Cuprinde un racord de admisie şi evacuare prevăzute cu robinet. Pentru prevenirea pătrunderii aerului este prevăzut cu o supapă plutitoare cu bilă. în funcţie de procesul tehnologic adoptat privind mulsul mecanic, rezervorul poate fi montat pe un cadru de susţinere sau pe un cadru de rulare. în partea superioară are un capac de etanşare prevăzut cu garnitură de cauciuc.
În cazul utilizării rezervorului metalic acesta are forma unui cilindru sudat pe generatoare, la extremităţi fiind sudate două capace. Diametrul capacului de etanşare se alege constructiv, avându-se în vedere posibilitatea spălării uşoare.

Forţa care acţionează asupra capacului se determină cu ajutorul relaţiei:
𝐹=
𝜋
𝑑
𝑟
2

4
ℎ=5,53 [N]
în care :

𝑑
𝑟
este diametrul capacului rezervorului 0,30 m (stabilit constructiv),
h depresiunea de regim 4,9 [N/m2].
Dimensiunile caracteristice ale cisternei (lungimea, diametrul, grosimea peretelui) se calculează ţinând seama de solicitarea la care este supus rezervorul. Asupra pereţilor laterali acţionează presiunea atmosferică
𝑝
0
şi depresiunea creată de pompă h. Ambele forţe, uniform distribuite, caută să încovoaie pereţii laterali ai rezervorului, ele având acelaşi sens de acţionare (fig.3.13.).
/
Fig. 3.13.Acţiunea forţelor asupra rezervorului pentru lapte [21]
Pentru determinarea dimensiunilor se are în vedere relaţia:

𝑉
𝑇
=

𝑉
𝑢

𝛼
=4,37 [m3]
în care :

𝑉
𝑇
este volumul total al rezervorului, în [m3]

𝑉
𝑈
— volumul util al rezervorului, în [m3]
α — coeficientul de umplere (depinde de modul de transport şi colectare a laptelui şi forma rezervorului) 0.8

𝑉
𝑢
=

𝐺
𝑙

𝛾
𝑙

=2,42 [m3]
în care:

𝐺
𝑙
este cantitatea de lapte colectată, în funcţie de numărul aparatelor de muls, efectivul de animale care se mulg şi producţia maximă de lapte 2500 l,

𝛾
𝑙
densitatea laptelui 1.029.

𝑉
𝑇
=
𝜋
𝐷
𝑅
2

4
𝐿=3,53 [m3]
în care

𝐷
𝑅
este diametrul rezervorului 1.5 [m],
L — lungimea rezervorului (constructiv D/L =0,7—1 putânduse astfel determina valorile lui
𝐷
𝑅
şi L).2 m
Ținând seama de presiunea uniform distribuită asupra pereţilor:
p = h [N/m2]
relaţia de calcul a grosimii peretelui cilindrului va fi :
în care :

𝐶
𝑠
este un coeficient de siguranţă (1,5—4) ;

𝐾
𝑠
coeficient care ţine seama de calitatea sudurii (0,6—0,8) ;

𝛿
𝑖
rezistenţa admisibilă la încovoiere a materialului;
C coeficient de corecţie (0,1—0,2).
Capacele laterale se asamblează prin sudare şi se recomandă realizarea formei de calotă sferică pentru a se evita introducerea de concentratoare de tensiuni în material şi de a evita pierderea laptelui pe capac in zona de îmbinare cu cilindrul. La unul din capace se montează de obicei racordul cu vana de golire.[33]
Transportul laptelui de la paharele de muls spre colectoare, respectiv conducta de lapte, se realizează cu ajutorul furtunului de cauciuc montat pe racordurile subansamblelor, iar transportul laptelui până la rezervorul central se realizează cu ajutorul conductelor.
Diametrul conductei trebuie astfel ales încât să asigure manifestarea vacuumului la camerele interioare ale paharelor de muls în condiţiile existenţei permanente în timpul mulsului a unei anumite cantităţi de lapte în interiorul său.
Dimensiunile furtunelor cât şi a conductei pentru transportul laptelui se stabilesc avându-se în vedere regimul de curgere.
Pentru preîntâmpinarea alterării laptelui ca efect al eliberării esterilor graşi, scurgerea laptelui prin conducte şi furtune trebuie să fie laminară, realizată prin condiţia:
Re<2 320
Viteza de scurgere a laptelui prin furtune va fi:

𝑣
1
=

𝑄
𝑚𝑎𝑥
𝑙

𝐴
𝑓

𝑛
𝑓
60
=4,64 [m/s]
unde :

𝑄
𝑚𝑎𝑥
𝑙este debitul maxim de lapte = 2
𝑛
𝑎
∙
𝑞
𝑚𝑒𝑑
=780 (tab.3.1.)

𝑛
𝑎
numărul de aparate utilizate simultan 10

𝑞
𝑚𝑒𝑑
debitul mediu de lapte al unui uger determinat experimental 150 [g/s]

𝐴
𝑓
secţiunea furtunului

𝑛
𝑓
numărul de furtune 40

𝐴
𝑓
=
𝜋
𝑑
𝑓
2

4
=0,070 [m2]
‘

Tab.3.1.Valori orientative ale producției de lapte pe durata unei mulsuri [21]
Cantitatea mulsă
Media pe sfârc
Mamelon anterior stânga
Mamelon anterior dreapta
Mamelonposterior stânga
Mamelonposteriordreapta

7,2
1,8
1,6
1,8
2,12
2

8,2
2,05
1,7
1,9
2,2
2,4

8,64
2,16
1,5
2
2,35
2,8

10,4
2,6
1,8
2,5
3,2
2,9

10,6
2,65
1,9
2,6
3,2
2,9

11,12
2,78
2,12
2,8
3,2
3

13
3,25
2,5
3
3,8
3,7


Până în ultimii ani conductele pentru lapte erau poziţionate deasupra nivelului mulgătorilor, laptele de la colector până la conducta colectoare având un traseu ascendent cu o diferenţă de nivel de 1,2—1,5[m].[34]
Deoarece în acest caz s-a constatat scăderea vacuumului în camerele interioare ale paharelor, ca urmare a separării acestor spaţii, de conducta de vacuum permanent, prin porţiuni de furtun pline cu lapte şi separarea şi depunerea pe suprafaţa interioară a furtunelor a unui procent oarecare de grăsime din lapte ca urmare a deplasării sale agitate, s-a trecut la poziţionarea conductei colectoare sub nivelul pardoselii pe care stau animalele.
Conducta colectoare pentru lapte este confecţionată din oţel inoxidabil, sticlă sau materiale plastice, transparente, putând să suporte temperaturi până la 100 °C în cadrul diverselor procedee de spălare. Verificarea etanşeităţii se face la un vacuum mărit până la 600[mm Hg].
Conducta se montează cu o înclinare de 0,5% spre capătul de evacuare pentru a permite curgerea liniştită a laptelui. Înălțimea faţă de podea nutrebuie să fie mai mare de 2,1 m pentru ca robinetele de pe conductă să fie accesibile mulgătorilor de diferite înălţimi. [35]
Lungimea conductei este funcţie de dimensiunea tehnologică a procesului de muls. Corespunzător regimului de curgere impus, diametrul conductei în funcţie de numărul de aparate de muls conectate simultan este cuprins între 25,4—48,5 [mm].
Creşterea diametrului conductei colectoare, odată cu creşterea numărului de aparate aflate simultan în funcţiune este necesară pentru asigurarea menţinerii uniforme a vacuumului în conductă la creşterea cantităţii de lapte recoltat.
Transportul laptelui prin conductă, în cisternă, se realizează cu trei feluri de echipamente:
— vacuumatic utilizându-se rezervoare închise (fig.3.14.);
— cu pompă vacuumatică (fig.3.15.) şi prin presiune, utilizându-se de obicei o pompă centrifugală (fig. 3.16) pusă intermitent în funcţiune printr-un releu comandat de un traductor de nivel
În cadrul proiectării instalației de muls s-a făcut o lucrare științifică care a fost publicată într-o revistă internațională de specialitate .Lucrarea a fost prezentată și susținută în cadrul conferinței de la Sebeș anul curent, lucrarea va fi introdusă ca anexă atașată la sfârșit .
/
Fig. 3.14. Transportul laptelui vacuumatic : [21]
1— rezervor; 2 — supapă plutitoare; 3— conductă vacuum permanent; 4 —reţea lapte;
5 — aparat muls
/
Fig. 3.15. Transportul laptelui cu pompă vacuummatică [21]
1— amplificator vacuum; 2 — pulsator decomandă; 3 — rezervoare de vacuum intermitent; 4 — conducta de vacuum permanent; 5 — sertar; 6 — capac; 7 — carcasă; 8 — ventile; 9, 10 — conducte de lapte; 11 — orificii de legătură cu atmosfera

/
Fig. . 3.16.Transportul laptelui pneumatic cu rezervor intermediar : [21]
l — rezervor intermediar; 2 — conductă de lapte; 3 — conductă de vacuum
permanent; 4 — pompă centrifugă; 5 — rezervor central; 6 — traducătoare
de nivel cu electrozi; 7 — dispozitiv de siguranţă; 8 — vas uniformizator;
9 — pompă de vacuum

3.1.6.Pompa de vacuum
Pompa de vacuum poate fi sub formă de pompă cu piston sau rotativă cu fluid inelar(fig 3.17.) sau mai frecvent pompă cu palete montate pe rotor excentric (fig.3.18.).
/
Fig.3.17. Pompă de vacuum cu fluid inelar [21]
1-rotor; 2-stator; 3-conductă de evacuare; 4-conductă de aspirație
/
Fig.3.18.Pompă de vacuum cu rotor excentric și palete libere [21]
a-schemă constructivă; b-schemă funcțională
1-stator; 2-rotor; 3-canal paletă; 4-racord de aspirație; 5-racord de refulare; 6-aripioare de racire; 7-paleta
Stator-rotor.
Determinarea consumului de aer evacuat rotirea rotorului cu un radian se exprimă cu relația :
𝑉=

𝐴
𝑐
∙𝑙∙
𝑛
𝑝 ∙𝜆

2𝜋
=0,45 [
𝑚
3
/𝑟𝑎𝑑]
în care:
l-este lungimea paletei 0.5
𝑚𝑚

𝑛
𝑝
-numarul de palete 4
𝜆- coeficientul care ține seama de aer, calitatea prelucrării suprafeței 0.8

𝐴
𝑐
– suprafața secțiunii printr-o celulă delimitată de două palete consecutive care reiese din (fig.3.19.)
/
Fig.3.19. Schema de calcul a pompei de vacuum [21]

𝐴
𝐶
=
𝑟
2
∙𝑠𝑖𝑛

𝜑
2

2
=1.767
𝑚𝑚

În care:

𝑟
2
=2.5 [mm]

𝜑
2
=
90
°

Capacitatea de lucru a pompei se poate stabili cu relația :

𝑄
𝑝
=

𝑉
𝑐
∙
𝜂
𝑣
∙𝜔
2
=3,1605

𝑚
3
/𝑆

In care:
𝜔 viteza de rotație a rotorului 2100 [rot/min]

𝜂
𝑣
coeficientul de umplere al pompei 0.7

𝑉
𝑐
volumul constructiv la pompei 0.043 [m3]

𝑉
𝑐
=

𝜋(
𝐷
2
2
−
𝐷
1
1
)
4
−𝑠∙
𝑛
𝑝
∙𝑒
𝑙=0,043 [
𝑚
3
]
În care:

𝐷
2
-diametrul statorului 150 [mm]

𝐷
1
-diametrul rotorului 100 ]mm]
𝑠-grosimea paletei 10 [mm]

𝑛
𝑝
-numărul de palete 4
𝑒-excentricitatea 10 [mm]
𝑙-lungimea paletei 50 [mm]
Dimesionarea și poziționarea corectă a ferestrelor de admisie și evacuare a aerului se fac astfel încât să se păstreze viteza curentului de aer din conducta principală a instalației :

𝐴
𝐴
=

𝑄
𝑝

𝑣
𝑒𝑣

=0,0023[m3]
În care :

𝑄
𝑝
debitul statorului 0.035 [m3]

𝑣
𝑒𝑣
viteza de circulație a aerului în conducta principală de vacuum 15 [m/s]
Fereastra de evacuare se dimesionează pentru o viteză mai redusă a aerului, pentru a rezulta o presiune mai mare la refulare.
Datorită faptului că la dimensionarea ferestrei de aspirație s-a ținut seama de debitul maxim al pompei, orificiul de evacuare din motive constructiv-funcționale se consideră egal cu cel de admisie :

𝑑
𝑒
=
𝑑
𝑎

Axa orificiului de admisie se dispune simetric cu cea a orificiului de refulare. Lungimea peretelui despărțitor
𝐿
𝑝
între aceste două ferestre, trebuie să fie mai mare decât lungimea arcului între două palete consecutive :

𝐿
𝑝
<

𝜑
1

360
°

∙2𝜋∙
𝑟
2

Pentru asigurarea unei exploatări raționale este necesar să se asigure condiția :

𝑄
𝑝
≥
𝑄
𝑟

𝑄
𝑇
=
𝑄
𝑇1
+
𝑄
𝑇2

În care :

𝑄
𝑇
este debitul de aer necesar a fi extras din întreaga instalație de muls

𝑄
𝑇1
=
𝑉
𝑇1
∙
𝑛
𝑝
∙60=40,8

𝑚
3
/ℎ

În care :

𝑉
𝑇1
este volumul de aer la presiunea de aspirație a pompei, scos de pompă din spațiile care sunt supuse vacuumului alternativ ;

𝑉
𝑇1
=

𝑉

𝑇1
∙
ℎ
𝑝−ℎ
=34,01

𝑚
3
/ℎ

În care :

𝑉

𝑇1
este volumul de aspirat la o pulsație 37[l/min]

𝑛
𝑝
∙ frecvența pulsațiilor

𝑄
𝑇2
debitul de aer orar aspirat de pompa de vacuum la începutul funcționării până la obținerea vacuumului de regim ;

𝑄
𝑇2
=
𝑉
𝑇2
∙
1
𝑇
=14,45

𝑚
3
/ℎ

În care :

𝑉
𝑇2
este volumul de aer la presiunea de aspirație a pompei scos de pompă de la începutul funcționării până la obținerea vacuumului de regim ;

𝑉
𝑇2
=

𝑉

𝑇2
∙
ℎ
𝑝−ℎ
=68,94

𝑚
3
/ℎ

În care :

𝑉

𝑇2
este volumul de aer aspirat în timpul unei pulsații 75 l/min,
𝑇=

𝑛
𝑎
∙𝑡

𝑛
𝑎𝑝

=40
𝑚𝑖𝑛

În care :

𝑛
𝑎
este numărul de animale necesare a fi mulse 100 capete
t timpul cât durează mulsul unei vaci (4-7 minute)

𝑛
𝑎𝑝
numaărul aparatelor de muls (4-10)
Pentru determinarea valorilor

𝑉

𝑇1
și

𝑉

𝑇2
conform schiței tehnologice de mecanizare a mulsului se iau în considerare spațiile unde este necesară realizarea regimului de vacuum permanent, respectiv vacuum alternativ.
Calculându-se totodată viteza curentului de aer în aceste spații și pierderile de presiune a aerului care se vehiculează (tab 3.2.).[36]
Condiția de comparare a debitului necesar și debitul constructiv poate servi la diversificarea utilizării pompei. Puterea necesară de acționare a pompei se stabilește cu ajutorul relației:
𝑃=
𝑀∙𝜔

10
3

=2,05
𝑘𝑊

În care :
M este momentul rezistent al rotorului :
𝑀=
𝑀
1
+
𝑀
2
= 20
𝑁∙𝑚

În care :

𝑀
1
este momentul rezistiv al rotorului datorită presiunii aerului

𝑀
2
este momentul rezistent al rotorului datorită frecării paletelor de carcasă
Dceoarece în procesul de lucru al pompei există o miscare relativă de alunecare a suprafețelor conjugate este necesar să se introducă un mediu lubrifiant care să reducă frecările și uzura pieselor.
Tab.3.2.Cantitățile orientatative de aer ce trebuie evacuate dintr-o instalație de muls în timpul procesului de lucru [21]
Provenienţa
Regim de lucru
Cantitatea de aer
UM

Camere exterioare ale pahare-
lor de muls de la un aparat,

vacuum alternativ
10—30
(medie 20)
I/min

Colectorul unui aparat
vacuum permanent
5—10
(medie 7,5)
I/min

Camera de sub mamelon (in
procesul de muls)
vacuum permanent
5—10
(medie 7,5)
I/min

Manşonul de cauciuc (la ata-
şare şi detaşare)
vacuum alternativ
7,5
I/min

Aer de circulaţie pe conductă
prin supapa de reglare
vacuum permanent
50
I/min

Neetanşeităţi
vacuum permanentşi alternativ
10
I/min



3.1.7.Dispozitivul de ungere
La pompele de vacuum, de construcție modernă, ungerea se realizează cu un dispozitiv care funcționează pe principiul capilarității (fig 3.20.) sau cu injector (fig 3.21.).
Ținându-se seama de mișcarea lamelară a uleiului prin conductă, raza conductei se determină cu relația :
/
Fig.3.20..Dispozitiv de ungere prin capilaritate [21]
1-pahar ulei; 2-jiglor; 3-bucșă reglaj; 4-ștuț; 5-conductă ulei; 6 capac
𝑅=
10
−2

4

8∙𝜇∙𝑄
𝜋∙𝑞∙𝑔∙𝑖

=0.0085
𝑚

În care :
𝜇 -viscozitatea lubrefiantului pentru uleiul multigrad
Q-debitul de lubrefiant în unitatea de timp
i -panta hidraulică

/
Fig.3.21.Dispozitiv de ungere prin injector [21]
1-cuvă de ulei; 2-capac; 3-vizor de nivel; 4,7-garnituri; 5-suport filtru; 6-filtru sită; 8-ac; 9-șurub reglaj; 10-contra-piuliță; 11-dop filetat; 12-inel de fixare; 13-galerie de racord la aspirație

3.1.8.Supapa de reglaj
Pentru asigurarea unei valori constante a vacuumului pe reţea se interpun: supapa de reglaj şi rezervorul uniformizator.
Supapa de reglaj a vacuumului (fig. 3.22.) permite intrarea unor cantităţi variabile de aer Qs,în conducta de vacuum, menţinând în limite apropiate debitul Qa aspirat, compensând variaţia Qu, cauzată de modificările de regim :[37]
𝐴
𝑄
𝑎
=
𝑄
𝑠
+
𝑄
𝑢

Forţa necesară pentru acţionarea supapei se determină cu relaţia :
𝐹=
𝐹
𝑚𝑎𝑥
−
𝐹
𝑚𝑖𝑛
= 3.9[N]

𝐹
𝑚𝑎𝑥
=
𝜋
𝑑
2

ℎ
𝑚𝑎𝑥

4
=23.5 [N]

𝐹
𝑚𝑖𝑛
=
𝜋
𝑑
2

4

ℎ
𝑚𝑖𝑛
=19.6 [N]
În care :
d- diametrul supapei 10 [mm]
/
Fig. 3.22. Supapa de reglaj a intensităţii vacuumului pe reţea : [21]
a şi b -variante constructive; 1 – greutate; 2 – supapă; 3 – scaunul supapei; 4 – racord; 5 – inele adiţionale; 6 – carcasă

3.1.9.Rezervorul uniformizator
Acest rezervor pentru vacuum (fig. 3.23.), introduce în spaţiile interioare ale unei instalaţii de muls un volum mare de aer menţinând la valoarea normală vacuumul. Plasat între pompă şi restul instalaţiei, uniformizează oscilaţiile de vacuum (variaţia admisă este de ±0,4 N/cm2 faţă de valoarea normală).
/
Fig. 3.23. Rezervor uniformizator vacuum [21]
1-rezervor, 2-filtru, 3-capac, 4,5-racorduri

3.1.10.Echipamentul de curățire
Pentru asigurarea curăţirii şi dezinfectării căilor de circulaţie a laptelui, instalaţiile de muls au echipamente care pot fi cu acţiune intermitentă , pentru situaţia când mulsul laptelui se face în bidoane, şi cu acţiune continuă, pentru instalaţiile cu transportul laptelui prin conductă (fig. 3.24).
Tehnologia de lucru cuprinde spălarea cu apă rece, soluţie de detergenţi, clătirea şi recircularea soluţiei dezinfectante. Procesul de lucru se repetă după fiecare mulsoare. Pentru reuşita curăţirii, regimul de curgere trebuie asigurat turbionar:
Re>20 000.
/
Fig. 3.24. Echipamente pentru curăţirea şi dezinfecţia instalaţiei de muls : [21]
a – cu acţiune intermitentă; 1 -rezervor soluţie; 2 – balon sticlă; 3 – robinet cu trei căi; 4 – robinet de închidere; 5 – robinet cu dublă acţiune; 6 – furtun cu sorb; 7 -conductă soluţie; 8 – pahar de muls;
b – cu acţiune continuă; 1 – racord vacuum permanent; 2 – pulsator de comandă; 3 – pulsator amplificator; 4 – cilindru de vacuum alternativ; 8 – supapă interioară; 6 – supapă exterioară; 7 – rezervor soluţie.

3.2.Calculul instalației de răcire
3.2.1.Echipamentul de răcire a laptelui la recoltare
Pentru prevenirea alterării laptelui, determinată de dezvoltarea microflorei înaintea depozitării, laptele este supus unui transfer de căldură determinând răcirea de la 36° (temperatura de muls) la 4 °C. Instalaţia de răcire utilizată frecvent este cu compresor, cu unul sau doi agenţi de răcire. In cazul unui singur agent de răcire bazinul vaporizatorului este chiar răcitorul de lapte. Punerea în funcţiune şi oprirea instalaţiei din figura 3.25. se face automat cu ajutorul releelor termice şi de presiune.[38]
/
Fig. 3.25. Instalaţia de răcire a laptelui la recoltare :[21]
1 – răcitor vacuumatic de lapte (cu circulaţia în contracurent); 2 – pompă de apă; 3 – robinet cu trei căi; 4 – filtru pentru lapte; 5 – tanc de răcire; 6 – agitator; 7 – agregat frigorific.
Capacitatea de lucru a răcitorului de lapte se determină cu ajutorul relaţiei:

𝑄
𝑟
=
𝐴
0

𝑛
0
𝜓
2𝑔𝐻𝛾=
0,39 [kg/s]
în care :
A0 este secţiunea unui orificiu prin care se scurge laptele, în m2, orificiul fiind circular
𝐴
0
=
𝜋
𝑑
0
2

4
=0,031 [m];
nonumărul orificiilor 2

2𝑔𝐻
viteza de scurgere a laptelui 0,25 [m/s];
𝜓 coeficient de scurgere 2,5;
𝛾 masa volumică a laptelui, în 1032,7 [kg/m3.]

3.2.2.Generarea automată a instalatie de racier în programul Select 7
/
Fig.3.26.Date tehnice ale instalației de răcire
/
Fig.3.26.Aria de aplicabilitate a instalației

/
Fig.3.27. Parametri funcționali ai instalației de răcire

/
Fig.3.28.Instalația de răcire

3.3.Calculul economic al instalației de muls
SALA DE MULS BRAD CU 8 + 8 POSTURI

Cantitate

POSTURI DE MULS "BRĂDULEȚ" TIP EUROPA


Construite din tevi de oțel de grosime mare prelucrate și zincate la

cald, zăvoare de intrare și iesire pentru acces animale, constru –


ite din țevi de oțel de grosime mare prelucrate și zincate la cald, sunt


dotate aparatoare ambutisate din tabla cu forma anatomicăcare ar proteja


optim operatorii de dejectii, frontale.
8 + 8

ZIC ZAG PENTRU 8 + 8 BORDURĂ FOSA


Pentru a modela in brad fosa operatorilor, deci a facilita operatorului poziția


de lucru.
8 + 8

SCARA ACCES IN FOSĂ


Scari pentru accesul personalului de operare în fosă.
2

GRUPURI DE MULS


Cu colectori din oțel inox cu capacitate de 350 cc. cu diametru de

iesire mare de 18 mm. Pahare de muls din inox, furtune și manșoane


de muls de cauciuc de înalta calitate. Pulsatoare rotative "ROTO –


PULSE" de 60 pulsatii / min, cu raport de muls 60/40, electronice
8 + 8

INSTALAțIA DE FILTRARE AER


Pentru pulsatoare, de a reduce zgomotul pulsatoarelor si de a


prelungii durata de viată datorita caliatii imbunătățite a aerului de


răcire a motoarelor elctrice
1

GRUPUL MOTOR POMPA DE VID CU RECUPRATOR ULEI


Constituit din 1 pompa pentru vid tip PV 2500 rotativă și excentrică

cu ungere automată continuă, cu capacitate nominală 2600 NI/min la


50 Kpa, montată pe rezervorul executat din tabla groasă, zincată la


cald. Motor electric trifazat 5,5 Kw, montat pe pompa cu flanșă
1

INSTALAȚIA DE DISTRIBUȚIE A VIDULUI CU REZERVOR VID


Executată cu tevi de diametru mare din PVC cu plecare de la pompa

de vid, până la grupul terminal; și din oțel inox pe liniile de distributie a


vidului la pulsatoare. Complet de manometre de vid, robinete,


racoarde si accesorii, rezervor executat vid din tablă oțel zincata la cald


supapă de reducere a vidului, supapă de siguranță
1

SUPAPA DE REGLARE A VIDULUI


"Sentitel" de tip servoasistată de mare sensibilitate, cu capacitate de

reglare corespunzătoare
1

CONDUCTA DE LAPTE DE MULS


Din oțel inox AISI 304, linie joasă de diametru mare pentru a garanta o

optimă stabilitate a vidului in faza de muls. Completul de montaj de


diametru 18 mm, suporti, racoarde, legatura cu supapa de aer și toate


celelalte accesorii pentru functionare.
1

TERMINAL RECOLTARE LAPTE


Contine un vas din oțel inox cu mare capacitate cu suportul corespun-

zator de inox. Electropompa din oțel inox pentru descărcarea au-


tomată a laptelui si circulația succesivă a solutiei de spalare ,


220/380 V/ 50 Hz montată pe o placa speciala pentru o schimbare


rapidă. Vas sanitar cu autocurațire, dulap cu nivel și sonde pentru


pornirea si oprirea automata (fără interrupătorul de putere). Totul


asamblat pe un panou special din oțel inox cu fixare pe perete cu


suruburi.
1

CONDUCTA DE LAPTE DE EVACUARE TERMINAL – TANC


Din otel inox cu plecare de la pompa de lapte până la tanc și înapio la

recipientul de spalare, totul in oțel inox cu racoardele și suporții relativi
1

INSTALAȚIA DE SPALARE CU TUBULATURĂ PVC


Constituit dintr-o tubulatură de diametru adecvat, completul de racoare

prize, suporți si accesorii. Dulapul de impulsuri, electrovalva și supapa


pneumatică pentru aer in faza de spălare.
1

GRUPURILE DE SPĂLARE


Pentru aplicarea pe grupurile de muls in faza de spălare.
16

RECIPIENTUL DE SPĂLARE


Pentru prepararea și succesiva circulație a soluției de spalare cu

capacitate corespunzătoare cu suport pe perete.
1

MASINA DE SPALAT PROGRAMABILĂ


Compusă din un dulap cu programator de spălare care prevede o

prespălare continuă, o spălare la cald cu adaus de detergent și o


clatire continuă. Un panou din inox cu o supapă cu membrană specială


pentru devierea conținutului între descarcare și circulație, electrovalve


mari pentru intarrea apei care permit o spălare eficientă și rapidă.


Recipientul pentru detergent cu incărcare automată.
1

TRANSFORMATOR TENSIUNE JOASA CU PROTECȚIE


De joasă tensiune pentru comanda Rotopulse si oprirea

automată, cu protecție magnetotermica.
1

DUS SPĂLARE UGER


Completul din furtun de cauciuc si racord
4 + 4

DULAP ELECTRIC EUROPA PENTRU pompa lapte si opritori


Cu carcasă in fibră de sticlă in norme CE, de protectie si anticorosivă.
1

Preț sală muls dotare standard : ………………………………………………..64.919,00 EURO CU TVA.
ECHIPARE CU APARATE DE MULS SUB TRACȚIUNE
APARATELE SSA TIP MK4


Pentru oprirea automată la fine muls cu posibilitatea de selectie intre

urmatoarele 3 programe :


Programul 1 : mulsul cu tracțiune a restului de lapte și oprire


suesivă. Tracțiunea nu este dezinseribilă.


Programul 2 : mulsul cu tracțiune ca pentru Programul 1; in acest caz


totuși tracțiunea poate fi exclusă pentru acele bovine care nu o


necesită cu ajutorul butonului corespunzator.


Programul 3 : permite inițierea mulsului cu tracțiune sau fară în funcție de


animal. In cazul de eroare de selecție este posibilă modificarea


programului cu ajutorul butonului corespunzător.


Aparatura contine :


- dulapul electronic de comandă


- bratul de poziționare


- contargreutatea de compensare


- cilindrul de tracțiune


- cilindrul de oprire


- supapa oprire flux


- celelalte accesorii de montaj
8 + 8

Transportul si montajul este inclus in preț.
Prețul : …………………………………………………………………………………… 6.511,00 EURO CU TVA
ECHIPAMENT ELECTRONIC MĂSURARE CANTITATE ȘI CONDUCTIVITATE LAPTE
AFILITE “S” TZ PROGRAM


Pentru controlul producției de lapte la fiecare bovină cu afisare pe display.

Lactometru este autorizat și poate des utilizat in controlul oficial al producției de


lapte. Lactometru permite măsurarea conductivitatii laptelui, a cărei variatii o face


probabil aparitia mastitelor.
8 + 8

Transportul și montajul este inclus in preț.
Prețul : …………………………………………………………………………………… 24.112,00 EURO CU TVA
ECHIPAMENT COMPUTERIZAT INDIVIDUALIZARE ȘI GESTIONARE ACTIVITAȚI
ECHIPARE HARDWARE SI SOFTWARE CONECTARE CALCULATOR
LA

Pentru gestionarea computerizată a salii de muls, compus din componente

hardware pentru conectarea echipamentelor electronice din sala de muls la


calculatorul din birou, pachetele de programe software necesare acestor


aplicații pentru individualizare si gestionare producție de lapte.
1

Transportul și montajul este inclus in preț.
Prețul : …………………………………………………………………….. ………. 10.045,00 EURO CU TVA

PEDOMETRE IDENTIFICARE SI RELEVARE PAȘI



Dispozitiv aplicat individual la fiecare animal pentru identificarea acestuia,

continind numar de cod al bovinei, cu relevarea numarului de pasi, în vederea


gestionarii intrării in călduri
100

Transportul si montajul este inclus in preț.
Prețul : ……………………………………………………………………………………. 10.914,00 EURO CU TVA
TANC RĂCIRE LAPTE CILINDRIC ORIZONTAL CU SPALARE AUTOMATĂ
Tanc racire lapte model FRIGOMILK G9.3000 / 2MT, capacitate nominala 3.000 litrii, alimentare electrica trifazata, de 2 mulsuri, dotat cu instalatie de spalare automată, calculator pentru gestionarea tuturor functiilor tancului.
Constructie :
bazin interior si structura externa din otel inox AISI 304
evaporator Trapcold ( marcă inregistrată ) de suprafată primară totală și deci de eficientă maximă
trapa de vizitare cu capac etans din otel inox AISI 304
izolație de grosime mare din spuma poliuretanică ecologică
robinet intern pentru golire
supapa de descarcare fluture DN550
tija gradată milimetrică din otel inox cu tabela de conversie in litrii
Instalatie frigorifica :
racire fară formare de ghiața chiar și pentru nivel de umplere scăzut
expansiune directă
agent racire freon ecologic R404A pentru toate modelele
corespunde cu norma ISO 5708 clasa BII
Spălare :
spălare automată tip Ramset controlată cu FIPO 1 milk-controller cu urmatoarele
caracteristici :
– consum redus de apă âși detergent
– sistem de spălare eficient prin intermediul dispozitivului rotativ de pulverizare
– container traditional de detergent sau pompe de dozare
– fazele de dezinfecție valide la toate modelele

Instalatie elctrica :
sistem computerizat FIPO 1milk-controller pentru gestionarea tuturor funcțiilor :
– controlul temperaturii laptelui
– indicarea digitală a temperaturii
– agitator programabil
– pornirea programată a instalatiei frigorifice
– program de spalare automată
– conector pentru alarma la distantă și pentru calculator
– flexibilitate mare a operațiilor
releu termic de protecție pentru compresoare suplimentar față de protectia internă a compresorului
releu termic pentru protecția pompei de apa și a agitatoarelor trifazate
intrerupator magnetotermic
alimentare trifazată 400 V + Neutru 50 Hz
alimentare la 24 V pentru aparatele de control și bobinele releelor
Transport și montaj inclus in preț.
Preț tanc răcire lapte : ………………………………………………………………. 15.320,00 EURO CU TVA.

CAPITOLUL IV
Concluzii și perspective
– Pentru calculul de proiectare a instalației de muls am plecat de la dimensionare utilizând nomograma ca o primă metodă de dimesionare pentru a aproxima numărul de muncitori de care este nevoie, numărul de boxe pentru o fermă cu o capacitate de 100 capete bovine și timpul necesar mulsului.
– Am ales pentru proiectare modelul de sală tip brăduleț care este cel mai răspândit la noi în țară deoarece implică costuri reduse la achiziție și mentenanță.
– Amplasarea sălii de muls și a instalației de răcire a laptelui este prevăzută în interiorul adăpostului pentru a facilita deplasarea fără probleme a vacilor spre sală.
– Instalația de muls a fost proiectată în așa fel încat să se poată automatiza complet fără a mai fi nevoie de muncitori.
– Pe lângă calculele de proiectare s-au mai făcut și simulări numerice în care s-a simulat curgerea fluidului prin instalație și totodată îmbunătățirea punctelor slabe ale instalației.
– Calculele pentru proiectare s-au efectuat după ce s-au testat aptitudinile de muls a vacilor.
– Instalația de curățire folosește o curgere turbiolentă pentru a facilita curățirea totală a instalației.
– Sala de muls a fost achiziționată prin accesarea de fonduri europene cu finanțare de 70% și 30 % contribuție proprie.
-Pe viitor am optat pentru achiziția a două brațe robotice pentru automatizarea completă a sălii de muls, pentru a ușura munca dar și pentru a crește gradul de igienă eleminând factorul uman.

BIBLIOGRAFIE:
1.Gherea, N.și col. Construcții agricole. E.D.P.București, 1995
2.Mesnicov, M. și col. Amenajări pentru agricultură.Ed. Ceres, București, 1970
3.Morar, I. și col. Zootehnie generală și tehnologia creșterii animalelor. Tipo Agronomia, Cluj-Napoca, 1970
4.Rigani, A. Consrrucții și amenajări zootehnice.Adăpostirea animalelor. Ed.Ceres, București, 1986
5.Rusu,A, și col.Zootehnie.E.D.P.,București,1981
6.Sîrbu,Marcele. Construcții zootehnice.Tipo Agronomia. Cluj-Napoca, 1992
7.Sîrbu,Marcela. Construcții zootehnice. E.D.P.,București,1981
8.Verdeș,Doina. Construcții agricole. Institutul Politehnic Cluj-Napoca,1994
9.Gheorghescu,Gh. și col.Cartea fermierului.Ed Ceres,București,1993
10.Leonăchescu P.N: Transferul călduri și sol,E.T.București 1981
11.Pape R.M.Deptalii tehnologice pentru construcții, E:T.București 1986
12.Marusciac D.ș.a. Construcți agricole.E.D.P.,București 1982
13.Sârbu M. Construcții agricole, Ed. RIPOPRINT, 2003
14.Șerban Al.ș.a. Construcții zootehnice, E.D.P.,București 1981
15.Velea C. Tehnologia creșteri bovinelor, Ed.DACIA Cluj, 1996
16.Velea,C. Tehnologia creșteri bovinelor,Ed.DACIA Cluj, 1983
17.Temișan.V. Creșterea vacilor de lapte. Ed. Agro-Silvică.București,1961
18.Georgescu. G. și col.Tratat de creșterea bovinelor.vol I ,Ed.Ceres Bucuresti,1988
19.Georgescu. G. și col.Tratat de creșterea bovinelor.vol II ,Ed.Ceres Bucuresti,1989
20.Georgescu. G. și col.Tratat de creșterea bovinelor.vol III ,Ed.Ceres Bucuresti,1995
21.Căproiu.M. și col.Mașini și instalații zootehnice,E.D.P,București,1982
22.Dragomirescu.I. și col. Mașini și instalații zootehnice,E.D.P, București,1975
23.Goia.V.și col.Masini și instalații zootehnice,E.D.P,București,1982
24.Stanciulescu.M. și col. Masini și instalatii zootehnice,Ed.Ceres,București,1983
25.Căproiu, M.,Ionescu, N., Curs de mașini și instalații zootehnice. Vol.I,IPT,1970
26.Căproiu, M.,Ionescu, N., Curs de mașini și instalații zootehnice. Vol.II,IPT,1971
27.Căproiu, M., Tamaș,A. Căi pentru mărirea fiabilității instalațiilor de muls vaci.Lucrări ștințifice,IPT,București,1977
28.Căproiu, M., și col. Îmbunătățirea unor parametrii ai instalațiilor de muls vaci. Vol I,București,1969
29.Căproiu, M., și col. Îmbunătățirea unor parametrii ai instalațiilor de muls vaci. Vol II,București,1970
30.Căproiu, M., și col. Îmbunătățirea unor parametrii ai instalațiilor de muls vaci. Vol III,București,1972
31.Luca, E.,Modiga, V., Mulsul mecanic.Ed. Ceres, București,1978
32.Raba, T., Caproiu, M., Mașini și instalații zootenhice. Ed.Agro-silvică,București,1962
33.Raba, T., Nicolescu, I.,Mecanizarea lucrărilor în creșterea bovinelor. Ed.Ceres,București,1975
34.Ghinea, T. Mașini și instalații zootehnice. Universitatea Brașov,1976
35.Dănescu, A. și col.Termotehnică și instalațiile termice în agricultură.E.D.P.,București,1967
36.Serban, A.,Șt. Pleșca, T. Vacu, I. Construcții și instalații zootehnoce.E.D.P,București, 1981
37.Sârb, V. și col. Mașini și instalații pentru zootehnie.Ed.GENESIS,Cluj-Napoca,1995
38.Sârbu, M. Construcții zootehnice. Ed.Academic Pres,Cluj-Napoca,2004
39.Bărbieru, V. A., Mașini și instalații zootehnice. Construcție, funcționare și reglaje,
Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2006;
40.Cherecheș, I.A., Bejan, M., Mentenanța industrială – Aplicabilitate în sectorul zootehnic, Prevenirea riscurilor în activitățile de mentenanță, pag. 227 – 236, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2011;
41.Mănișor, P., Mașini și instalații zootehnice, Reprografia Universității din Craiova, 1997
42.Nica, C., Mașini și instalații zootehnice – Lucrări de laborator, Timișoara, 1991
43.Nica, C., Vandici, I., Curs de Mașini și instalații zootehnice Volumul 2, Timișoara, 1995;
44.Nica, C., Vandici, I., Mașini și instalații zootehnice – Lucrări de laborator, Timișoara, 1996;
45.Planul Sectorial al MADR, Proiect P.S. 4.2.3. (2006-2010)”Program pilot de îmbunătățire a calității igienico – sanitare a laptelui la nivelul cerințelor U.E. prin îmbunatățirea tehnicilor de muls, de depistare și prevenire a mamitelor subclinice.” Contract 363/8.12.2006.Stațiunea de cercetare – dezvoltare pentru cresterea bovinelor Târgu Mureș;
46.***ANSYS help
47.*** ANSYS Training material
48.*** ASM International, Atlas of stress – strain curves. Second edition. USA, 2002
49.*** http://www.inas.ro/ro/products/ansys/ansys-corporate
50.*** www.delaval.ro
51.***www.afibanat.ro