APARAT DE DISTRIBUIE PENTRU SEMNAT CEREALE PIOASE COMBINAT CU DISTRIBUIA DE ÎNGRĂȘĂMINTE CU MICROELEMENTE [301710]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE

ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA: AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător Științific:

Conf.univ.dr. ing. Cristian IACOMI

Absolvent: [anonimizat] 2016 –

SPECIALIZAREA: AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

APARAT DE DISTRIBUIE PENTRU SEMNAT CEREALE PIOASE COMBINAT CU DISTRIBUIA DE ÎNGRĂȘĂMINTE CU MICROELEMENTE

Îndrumător Științific:

Conf.univ.dr. Cristian IACOMI

Semnătura ……………………………………..

Absolvent: [anonimizat]

2016

Cuprins

Pag.

[anonimizat], se înțelege încorporarea în sol a [anonimizat], potrivit cerințelor agrobiologice ale fiecărei culturi. [anonimizat] (clasică sau semănat direct), dar, [anonimizat] a plantelor.

[anonimizat], pot fi sintetizate prin: [anonimizat], densitatea de semințe la hectar și adâncimea de încorporare în sol a semințelor. Semănatul culturilor în perioada optimă favorizează creșterea și dezvoltarea plantelor prin valorificarea mai bună a [anonimizat], boli și/sau dăunători. Densitatea optimă a plantelor permite obținerea unor producții profitabile (cantitativ și economic) prin corelarea capacității genetice de producție a plantelor cu factorii de mediu (aprovizionarea cu apă și elemente nutritive corecte din sol). Astfel, [anonimizat], sunt utilizate incomplet. [anonimizat], neuniformă, se creează condiții de apariție și dezvoltare a buruienilor, care utilizează în ritm rapid spațiul de lumină și de hrană neutilizat de plantele cultivate. [anonimizat], generează o [anonimizat], care devin insuficiente pentru a asigura buna dezvoltare a culturii. Acest fapt duce la scăderea rezistenței la cădere a plantelor, la apariția și instalarea unor boli specifice.

Un factor important în formarea recoltelor o are distribuția uniformă a [anonimizat]; [anonimizat], se observă o dezvoltare neuniformă a [anonimizat], o productivitate diferită a acestora, care se materializează printr-o producție inferioară celei obținute în cazul obținerii unor densități uniforme și optime ale plantelor. [anonimizat], se acordă o atenție deosebită posibilității de a mări uniformitatea de distribuție pe rând a [anonimizat]. [anonimizat] o creștere importantă a influenței îngrășămintelor cu microelemente asupra sporurilor de producție și în special asupra calității materialului recoltat. Deși sunt cunoscute influențele îngrășămintelor cu microelemente asupra unor culturi horticole, în ultima vreme s-au arătat influențele super pozitive și asupra culturilor de cereale.

Considerm că în țara noastră nu sunt cunoscute suficient de mult avantajele calitative ale utilizării îngrășămintelor cu microelemente care, utilizate rațional și în conlucrare cu alți factori (sol, fertilizarea clasică cu macroelemente, epoca de aplicare, condiții pedo-climatice), pot determina obținerea de producții cu calitate mult superioară celei existente.

Trebuie subliniat faptul că datorită practicării unei agriculturi intensive, cantitățile de microelemente existente în sol devin insuficiente pentru nutriția normală a plantelor, impunându-se refacerea deficitului prin aplicarea îngrășămintelor cu microelemente. Administrarea de îngrășăminte cu microelemente este absolut necesară pe soluri erodate, pe cele amendate cu materiale calcaroase, pe soluri fertilizate an de an cu îngrășăminte chimice pe bază de N, P, K, precum și pe solurile nisipoase și cele exploatate în regim de irigații. De regulă, carența în microelemente se corectează prin cantități ce nu depășesc 10 kg/ha substanță activ.

CAPITOLUL I

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

ÎN DOMENIUL TEMEI ABORDATE

1.1. Aspecte generale privind semănatul culturilor în rânduri dese

Un rol hotărâtor în realizarea unui semănat de bună calitate îl au pregătirea patului germinativ (dacă semănatul se efectuează în condițiile unor tehnologii clasice) și reglarea corectă a mașinilor de semănat în rânduri dese (indiferent de tehnologiile aplicate), corespunzător cerințelor culturii privind densitatea plantelor și adâncimea de încorporare a semințelor.

Cantitatea de sămânță, respectiv norma de semănat, prin care se realizează densitatea de boabe la semănat, se poate calcula utilizând relația:

în care:

D – reprezintă densitatea boabelor germinabile la m2

MMB – masa a 1000 boabe (semințe) , [g]

P – puritatea semințelor, [%]

G – germinația semințelor, [%]

Masa a o mie de boabe (MMB), puritatea semințelor (P) și germinația semințelor (G) sunt menționate în certificatul de calitate al semințelor sau pe eticheta sacului la vânzare.

Semănatul în anumite condiții nefavorabile, precum și datorită unor pierderi de plante care au loc în perioada de semănat-răsărire, iar mai apoi în perioada de creștere, pot determina mărirea cantității calculate cu 5%-10%.

Pentru realizarea indicilor de calitate ai semănatului, este necesară atingerea următoarelor aspecte: asigurarea densității la semănat, stabilită ca optimă; încorporarea semințelor în mod uniform, la adâncimea stabilită; verificarea permanentă a în sol, în vederea evitării parcursurilor fără încorporarea în sol; jalonarea primului parcurs la semănat; verificarea deschiderii corecte a marcatoarelor, evitându-se abaterile care creează spatii nesemănate sau suprapuneri între două parcursuri alăturate; intrările și ieșirile, la capetele parcelei să fie astfel executate încât să nu rezulte porțiuni nesemănate sau semănate excesiv ( mai mari).

1.2 generale de semănatul în rânduri dese

Față de semănătoare, ca mașină care efectuează semănatul în rânduri, se pot impune o serie de cerințe de ordin agrotehnic precum și din punct de vedere al exploatării.

Cerințele agrotehnice principale se referă la o repartizare uniformă a semințelor în stratul de sol, în cantități determinate, fără ca acestea să fie deteriorate în timpul procesului de semănat. Cerințele de exploatare se referă la probleme de deservire și întreținere, siguranță a construcției semănătorii, universalitatea mașinii pentru diferite culturi de semințe mici, asemănătoare și față de norme diferite, rezistența mașinii, simplitatea și prețul de cost.

O repartizare uniformă a semințelor în stratul de sol poate fi atinsă prin respectarea sau atingerea următoarelor condiții:

1. Menținerea uniformității distanței dintre rânduri sau a șanțurilor practicate de brăzdare, chiar în condițiile în care suprafața solului nu este plană (condiție reactualizată față de semănatul direct în miriște)

2. Cantitatea de semințe distribuită pe rânduri să fie cât mai egală, chiar și după o utilizare îndelungată a mașinii

3. Cantitatea de semințe distribuită de un aparat de distribuție, la o reglare dată (determinată), să rămână constantă pentru același tip de semințe

4. Semințele distribuite pe rând să fie uniform repartizate, evitându-se formarea de grupuri

5. Adâncimea de încorporare a semințelor în sol să fie aceeași (uniformă), la o valoare dată de tipul culturii care se seamănă

6. Calitatea semințelor să nu se deterioreze în timpul semănatului, datorită acțiunii mecanice a diferitelor subansamble ale semănătorii

7. Reglarea debitului aparatelor de distribuție să se facă ușor, pentru orice tip de semințe

8. Adâncimea de lucru a brăzdarelor să fie reglabilă și să se mențină constantă în timpul procesului de semănat

9. Golirea semănătorii să se facă rapid, pentru evitarea pierderilor de semințe

10. Construcția generală a semănătorii să asigure o conducere, o deservire și o întreținere ușoare

În construcțiile mașinilor de semănat în rânduri dese, chiar și a celor ultra-perfecționate, dotate cu echipamente de automatizare și control, cerințele enumerate mai sus nu sunt în totalitate atinse. Cauza principală o constituie neuniformitatea materialului care se seamănă. Chiar dacă au tendința să semene, grâul, orzul, secara, ovăzul, meiul reprezintă materiale extrem de diferite ca dimensiuni, formă, greutate și proprietate de curgere a boabelor. Neatingerea în totalitate a cerințelor față de un semănat perfect se poate extinde și asupra solului care, datorită umidității, își modifică proprietățile fizico-mecanice, influențând lucrarea de semănat. Cerințele enumerate mai sus sunt de bază, acestea fiind supuse unui proces continuu de schimbare, în funcție de tendințele în dezvoltarea construcției mașinilor de semănat.

1.3. Indicii de lucru calitativi la semănatul culturilor agricole în rânduri dese

La lucrările agricole executate de agregatele de semănat în rânduri dese, indicii de lucru se pot grupa astfel:

a. Uniformitatea de dozare a semințelor Ud (%), respectiv constanța normei de însămânțare, se poate determina, la mașinile de semănat în rânduri dese, utilizând relația:

în care:

Qi – reprezintă cantitatea totală, măsurată (cântărită) de semințe distribuită de aparatele de distribuție ale mașinii de semănat în rânduri dese, la o probă , [g/probă]

Qm – reprezintă cantitatea medie, măsurată (cântărită) de semințe distribuită de aparatele de distribuție ale mașinii de semănat în rânduri dese, la cele n repetiții (probe) efectuate cu mașina de semănat

n – reprezintă numărul de probe efectuate cu mașina de semănat (minimum 3 probe)

Valoarea admisibilă a uniformității de dozare a semințelor este, conform ultimelor reglementări ale constructorilor europeni și ale celor americani, de minim 98%, admițându-se o abatere numai pozitivă de maximum +2%, pentru toate culturile la care se utilizează mașini de semănat în rânduri dese (și în special la culturile de cereale păioase).

b. Uniformitatea de distribuție a semințelor pe lățimea de lucru a semănătorii UB (%), care, la mașinile de semănat în rânduri dese se poate determina cu relația:

în care:

gi – reprezintă cantitatea măsurată (cântărită) de semințe distribuită de fiecare brăzdar în parte , [g]

gm – reprezintă cantitatea medie (cântărită) de semințe distribuită de fiecare brăzdar

în parte , [g]

n – reprezintă numărul de brăzdare ale semănătorii pentru semănat în rânduri dese

Valoarea admisibilă a uniformității de distribuție a semințelor pe lățimea de lucru este, conform ultimelor reglementări ale constructorilor europeni și ale celor americani, de minim 98%, pentru toate culturile la care se utilizează mașini de semănat în rânduri dese (și în special la culturile de cereale păioase). Sunt cazuri speciale pentru care încă se mai tolerează uniformități mai mici de 98% (dar nu sub valoarea de 96%), dar tendința generală este de a mări uniformitatea de distribuție, ceea ce indică și o calitate superioară a construcției mașinii de semănat.

c. Uniformitatea de distribuție a semințelor pe lungimea rândurilor semănate Ur (%), care, la mașinile de semănat în rânduri dese, se calculează cu relația:

în care:

ni – reprezintă numărul de boabe măsurat pe un rând semănat (sau pe o unitate de lungime), la o probă executată , [boabe/probă]

nm – reprezintă numărul mediu de boabe măsurat pe un rând semănat (sau pe o unitate de lungime), la minimum n probe executate , [boabe/probă]

Pentru a avea o repartiție uniformă a semințelor pe rând, valoarea minimă a indicelui Ur, admisă de normele internaționale este de minimum 98%.

d. Gradul de vătămare al semințelor Gvs (%), produs de semănători în procesul de semănat, se poate determina cu relația:

în care:

Msv – masa semințelor vătămate, din proba luată, [g/probă]

Mts – masa totala a probei de semințe, care, de regulă, este de 100g

Se recomandă efectuarea a minimum trei repetiții și, în cazul în care valoarea gradului de vătămare al semințelor este sub 2%, se consideră că semănătoarea corespunde din acest punct de vedere.

e. Adâncimea medie de încorporare a semințelor în sol am, se determină cu relația:

în care:

ai – valorile adâncimilor de încorporare ale semințelor, măsurate după dezgropare, cu centimetrul, la o precizie de 0,5cm-1cm, [cm]

n – numărul măsurătorilor efectuate, cel puțin 20 măsurători pe o distanță de 100m

Măsurătoarea se execută prin dezgroparea laterală a semințelor, folosind două rigle gradate, una care se pune orizontal la nivelul solului, iar cea de-a doua perpendicular pe prima, până la nivelul de încorporare al seminței în sol

f. Abaterea standard față de adâncimea medie de încorporare a semințelor în sol sa, se determină cu relația:

în care:

ai – valorile adâncimilor de încorporare ale semințelor, măsurate după dezgropare, cu centimetrul, la o precizie de 0,5cm-1cm, [cm]

am – adâncimea medie de încorporare a semințelor în sol, [cm]

n – numărul măsurătorilor efectuate, cel puțin 20 măsurători pe o distanță de 100m

Valoarea acestui coeficient care nu trebuie să depășească 20% din valoarea adâncimii medii (sa≤ ±0.2 am) apreciază calitatea fiecărui brăzdar de a menține adâncimea constantă la semănat.

g. Coeficientul de variație al adâncimii de încorporare a semințelor în sol Ca, reflectă din punct de vedere calitativ menținerea constantă a adâncimii de lucru pentru fiecare rând semănat de mașină; se poate calcula cu relația:

Valoarea acestui coeficient nu trebuie să depășească ± 20% (sau Ca≤ ±0.2).

Pentru toate mașinile de semănat în rânduri dese, în cazurile în care valorile indicilor calitativi de lucru depășesc valorile admisibile, se corectează reglajele mașinilor, în funcție de construcția fiecărei mașini de semănat, efectuându-se apoi noi probe, până când se obțin valorile optime.

1.4.Cerințe privind aplicarea de îngrășăminte cu microelemente

Microelementele, denumite și oligoelemente, sunt nutrienți de care plantele au nevoie în cantități foarte mici, concentrația lor în plante reprezentând mai puțin de 0,01 % din substanță uscată (cu limite de variație ale acesteia între n.10-2 – n.10-5 % din s.u.).

S-au identificat analitic în țesuturile vegetale peste 30 de microelemente (Fe, Cu, Mn, Zn, Mo, B, I, Se, ș.a.) dintre care importanță practică pentru agricultură, prezintă un număr mai restrâns și anume Fe, Mn, Zn, Cu, Mo, B și Co.

Microelementele se deosebesc esențial de macroelemente nu numai prin prisma criteriului cantitativ de reprezentare în țesuturile vegetale ci mai ales prin rolurile multiple, tot esențiale ce le îndeplinesc. Au o acțiune specifică și directă, având funcții catalitice în procesele enzimatice ale metabolismului vegetal. Plantele își asigură necesarul de microelemente în principal, pe seama rezervelor existente în sol.

Conținutul scăzut al microelementelor din soluri și plante, determină domenii optime ale concentrațiilor acestora mult mai restrânse și mai dificilă de sesizat decât la macroelemente, încât lipsa ca și insuficiența unuia perturbă realizarea ciclului vital.

În condițiile unei agriculturi intensive, când se obțin sporuri mari de producție, cantitățile de microelemente existente în sol devin insuficiente pentru nutriția normală a plantelor, impunându-se refacerea deficitului prin aplicarea îngrășămintelor cu microelemente. Administrarea de îngrășăminte cu microelemente este absolut necesară pe soluri erodate, pe cele amendate cu materiale calcaroase, pe soluri fertilizate an de an cu îngrășăminte chimice pe bază de N, P, K, precum și pe solurile nisipoase și cele exploatate în regim de irigații. De regulă, carența în microelemente se corectează prin cantități ce nu depășesc 10 kg/ha substanță active

În vederea satisfacerii cerințelor agriculturii, în țara noastră se produc îngrășăminte chimice complexe și mixte cu microelemente și macroelemente.

1.4.1 Clasificarea îngrășămintelor cu microelemente.

Îngrășămintele cu microelemente pot fi clasificate după starea lor fizică și natura chimică a substanțelor pe care le conțin și anume:

a) îngrășăminte solide cu microelemente, care pot fi:

– simple (cu B, cu Zn, cu Mn, etc);

– complexe, cu macro- și microelemente;

– compuși chelatici.

b) îngrășăminte lichide cu microelemente:

– lichide limpezi (clare);

-fluide cu agenți de sechestrare;

– suspensii.

c) subproduse, rezultate din extracția sau prelucrarea minereurilor cu microelemente

1.4.2 Caracteristici privind îngrășămintele cu microelemente

Îngrășăminte cu bor

Borul deține un rol important în procesul de creștere și dezvoltare al plantelor, influențează procesul de formare a organelor de reproducere a plantelor și participă la procesele de respirație. Borul stimulează activitatea unor enzime, participă la procesele de oxido-reducere și intervine în metabolismul hidraților de carbon. Borul favorizează o asimilare mai bună calciului și al bioxidului de carbon. El micșorează toxicitatea unor elemente și favorizează procesul de formare al semințelor.

Lipsa sau insuficiența borului provoacă cloroza, și răsucirea frunzelor îngălbenirea organelor vegetative, oprește procesele de creștere și dezvoltare, scade rezistența plantelor la boli. Doza de bor necesară este de 0,25-1,25 kg/ha.

Îngrășăminte cu cobalt

Cobaltul prezintă o deosebită importanță, atât pentru plante, cât și pentru animale. Furajele, ca și plantele de pe pășiuni, trebuie să conțină anumită cantitate de cobalt.

Plantele asimilează cobaltul sub formă de Co2+. Cobaltul activează unele enzime ca: enolaza și ribonucleaza, intensifică fotosinteza și mărește conținutul de amidon. Este un component al vitaminei B12. Lipsa cobaltului din hrana animalelor provoacă anemie și tulburări ale metabolismului general.

Îngrășăminte cu cupru

Plantele asimilează cuprul sub forma de Cu2+. Este component al unor enzime ca: citocromoxidaza, ascorbicoxidaza, lactaza, polinefeloxidaza și activează enzimele: aldolaza și oxidaza. Împreună cu fierul, molibdenul, cobaltul, participă la procesele de fixare biochimică a azotului molecular. Sporește rezistența plantelor la secetă și la bolile provocate de ciuperci și împreună cu manganul, zincul, și magneziul mărește rezistența plantelor la ger. Participă la procesele de oxido-reducere, de respirație, în sinteza clorofilei, în procesele de organogeneză și la fructificare.

Insuficiența cuprului determină o întârziere a creșterii plantelor și o scădere accentuată a fructificării. Doza de cupru este de 4-10 kg/ha.

Îngrășăminte cu fier

Fierul este necesar pentru nutriția plantelor, fiind conținut de acestea în proporție de 0,01-0,5 %.

Plantele asimilează fierul sub formă de Fe2+. El este activator în procesul de formare a clorofilei și a unor enzime ca: aldolaza, arginaza, dipeptidaza. Ia parte activă în metabolismul acizilor nucleici, în respirație, în procesele de oxido-reducere, în fixarea simbiotică a azotului molecular.

Insuficiența fierului se manifestă prin încetinirea creșterii plantelor și prin cloroza frunzelor. Excesul de fier duce la apariția bolii “petelor cafenii”. Doza de fier necesară este de 0,5 -1 kg/ha.

Îngrășămintele cu mangan

Manganul este unul din microelementele efectiv necesare pentru dezvoltarea plantelor.

Plantele asimilează manganul sub formă de Mn2+. El este un component al unor enzime cu rol în respirație și un activator al unor enzime oxido-reducătoare. Împreună cu alte microelemente (Cu, Fe, Zn) activează procesul de formare la clorofilei. Mărește rezistența plantelor la secetă și contribuie la creșterea conținutului în acid ascorbic.

Insuficiența manganului împiedică dezvoltarea plantelor, în special a sistemului radicular. Doza de mangan necesară este de 6 kg/ha.

Îngrășăminte cu molibden

Molibdenul este unul din elementele esențiale pentru metabolismul plantelor. Intensifică activitatea enzimelor din grupa dehidrogenazei și joacă un rol important în fixarea azotului molecular de către plantele leguminoase. S-a dovedit influența pozitivă a molibdenului asupra conținutului acidului ascorbic și al carotinei în plante. El este necesar pentru formarea completă a semințelor și acționează asupra sintezei aminoacizilor.

Disponibilitatea molibdenului crește odată cu creșterea pH-ului, datorită măririi solubilității compușilor acestora.

Carența în molibden duce la acumularea nitraților în frunze; provoacă cloroza frunzelor, este blocată sinteza proteinelor și încetează creșterea; nu se formează complet semințele, iar fructificarea este scăzută. Carența în molibden apare la plantele cultivate pe soluri acide sau cu conținut ridicat de oxizi ai altor metale.

Îngrășămintele cu molibden se aplică în doze de 0,3 – 2,0 kg/ha.

Îngrășăminte cu zinc

Zincul este un component al unor enzime cu rol în respirație și are un rol important în activarea sintezei triptofanului, aminoacizilor, a amidonului, a ARN-ului și a proteinelor. Participă la procesele de oxido-reducere și mărește rezistența plantelor la secetă și ger.

Zincul este esențial pentru formarea auxinelor și producția normală a triptofanului. El participă la participă la sinteza clorofilei, influențează pozitiv fotosinteza și determină mărirea cantității de proteină în plante.

Zincul favorizează sinteza vitaminelor din grupa B, vitaminelor C și P, conținutul de zahăr, amidon, azot asimilabil, acizi organici, oxidază, catalază, fermenți, lecitină, tanin, și participă la formarea acidului ATP. Acest fapt ne indică rolul fiziologic polifuncțional pe care îl are zincul în plante.

Insuficiența zincului provoacă o încetinire a proceselor de creștere și fructificare a plantelor, iar în plantă se acumulează nitrați, amide, aspargină, glutamină, acid citric și acid fumaric. Carența apare mai ales când pH-ul solului este mai mic de 6. Doza de zinc necesară este de 0,5-2 kg/ha.

1.4.3 Dereglările nutriției cu microelemente

În principiu plantele mari consumatoare dintr-un element sunt cele mai sensibile în elementul în cauză; pH-ul, amendarea sau umiditatea necorespunzătoare; anterior au fost cultivate specii mari consumatoare care au epuizat în mare parte rezerva solului etc. În tabelul de mai jos este prezentat sintetic predispoziția sau sensibilitatea diverselor specii de plante la carența în microelemente, astfel că se poate observa imediat care sunt elementele la care este de așteptat să apară deficiențe de nutriție la o anumită cultură și să se ia măsuri preventive de evitare a lor.

Tabelul 1.1

Predispoziția plantelor la carențe în microelemente

(parțial sinteză după Bergman, 1992; Borlan ș.a.1994; Eaton,1935; Lucas și Knezek, 1972)

(M = mare, md=moderată, s=scăzută)

1.5 Construcția generală a semănătorilor pentru semănat în rânduri dese

Semănătorile convenționale pentru semănat în rânduri dese au o construcție relativ simplă, în care intră ca părți componente: cutia de semințe, aparatele de distribuție ale semințelor, tuburile de conducere, brăzdarele, organele de acoperire cu sol a semințelor, transmisia, roțile de transport, marcatoarele și dispozitivele de cuplare la tractor. În figura 1.1. și figura 1.2. sunt prezentate schematic două modele de semănători clasice convenționale.

Figura 1.1. Schemă de semănătoare convențională

pentru semănat în rânduri dese

Figura 1.2. Schemă de semănătoare convențională

pentru semănat în rânduri dese

Procesul de lucru executat de mașinile de semănat convenționale în rânduri dese constă, în principal, în efectuarea următoarelor operații: deschiderea rigolelor de către brăzdare, la adâncimea reglată și stabilită, distribuirea cantității de semințe stabilite la unitatea de suprafață și dirijarea acestora spre brăzdare (operații realizate de aparatele de distribuție a semințelor, de tuburile de conducere și de corpul brăzdarelor) și acoperirea semințelor cu sol de către diverse organe de acoperire.

La ora actuală, în lume, cercetările se reîndreapta către studiul aparatelor de distribuție, pentru a studia dacă acestea sunt capabile să distribuie concomitent sămânța si elemente nutritive, pe același rând și la aceeași adâncime, prin același brăzdar. Pentru acest fapt, se construiesc variante de aparate de distribuție combinate, în diferite moduri, pentru a găsi varianta si combinația optimă.

Sunt câteva modele și combinații, care se pot folosi atât la semănatul concomitent al diferitelor varietăți de semințe de plante furajere cât și pentru semănatul cerealelor păioase și elementelor nutritive.

1.5.1.Aparate de distribuție utilizate pe mașini de semănat în rânduri dese

Rolul aparatelor de distribuție este de a doza cantitatea de semințe și de a evacua semințele dozate spre tuburile de conducere a semințelor și spre brăzdare. De modul în care lucrează aparatele de distribuție depinde realizarea constantei debitului de semințe (a normei de însămânțare), a uniformității de distribuție pe rând, în cuiburi și pe lățimea de lucru a mașinii.

În general aparatele de distribuție pot fi individuale sau centralizate de tip mecanic, centrifug sau pneumatic, diferențiate însă constructiv la mașinile de semănat în cuiburi.

Aparate de distribuție a semințelor pentru mașinile de semănat în rânduri. Principalele tipuri de aparate de distribuție folosite la mașinile de semănat în rânduri și cu perspectivă de viitor sunt: cu cilindru canelat, cu cilindru cu pinteni și cu lingurițe.

Aparatele de distribuție trebuie să asigure norma de sămânță N dată de relația:

în care:

q -debitul aparatelor de distribuție (kg/s) ;

A -suprafața însămânțată de mașină în unitatea de timp (m2/s).

Debitul se calculează cu ajutorul primei relații în cazul aparatelor de distribuție individuală și cu ajutorul celei de a doua relație în cazul aparatelor de distribuție centralizată

în kg/s,

în care:

Z – numărul de aparate de distribuție;

V0 – volumul de semințe distribuite la o rotație a distribuitorului (dm3/rad) ;

– masa volumică a semințelor (kg/dm3) ;

ωd – viteza unghiulară a arborelui distribuitorului ( rad/s).

Mărimea suprafeței de însămânțare A în unitate de timp se determină cu ajutorul relației:

în care:

D – diametrul roții de acționare a distribuitorului (m);

B1 – lățimea de lucru a semănătorii (m), ce rezultă din produsul dintre numărul de brăzdare nb și distanța dintre acestea db (Bl = nb ∙ db);

ωr – viteza unghiulară a roții de acționare a distribuitorilor (rad/s).

Notând cu it raportul între viteza unghiulară a arborelui aparatelor de distribuție ωd și a roții de acționare a acestuia ωr și introducând în prima relație valorile determinate pentru q și pentru A, rezultă expresia normei de însămânțare N pentru cazul aparatelor de distribuție individuală și pentru cazul aparatelor de distribuție centralizată :

,

, în kg/ha,

, în kg/ha.

Norma de însămânțare se poate regla fie prin variația volumului de semințe distribuite la o rotație a distribuitorilor V0, fie prin variația raportului de transmitere a mișcării it.

Pentru menținerea constantă a normelor de însămânțare, la majoritatea semănătorilor, aparatele de distribuție sunt acționate de la roțile de transport ale mașinii, iar la unele de la priza de putere sincronă a tractorului.

Aparatele de distribuție cu cilindru canelat au ca organ principal un cilindru, cu suprafețele laterale prevăzute cu caneluri ce au secțiune semicirculară sau triunghiulară, paralele cu generatoarea acestuia, drepte sau înclinate față de generatoare. Cilindrii cu caneluri înclinate (elicoidale) îmbunătățesc într-o oarecare măsură uniformitatea de distribuție a semințelor.

De regulă, cilindrii canelați sunt construiți din masă plastică, la un diametru de 50 – 55 mm pentru semințele de cereale i leguminoase i la un diametru de 24 – 32 mm pentru semințele de ierburi și legume. Lungimea canelurilor este cuprinsă, de regulă, între 32 – 38 mm în primul caz și între 28 și 30 mm în al doilea caz, în ambele cazuri numărul de caneluri fiind egal cu 10 – 12 mm.

Construcția clasică al unui aparat cu cilindru canelat și constă dintr-o casetă, plasată în partea inferioară a cutiei de semințe, în care pe un arbore este montat cilindrul cu caneluri

În partea inferioară, caseta are o clapetă de reglare a secțiunii stratului activ de semințe în funcție de felul acestora. Reglarea clapetelor se face simultan la toate aparatele de distribuție a semănătorii.

Lungimea de lucru a canelurilor se modifică prin orificiul practicat în cutie, în zona de acțiune a cilindrilor canelați, aceștia putând antrena semințele fie pe partea lor inferioară, în cazul distribuției inferioare a semințelor, fie pe partea lor superioară, în cazul distribuției superioare a semințelor. Semințele sunt antrenate de cilindrul canelat datorită pătrunderii lor în caneluri, ce au o secțiune f0 (cm2) și datorită forțelor de frecare ce apar între cilindru și semințe, care deplasează un strat activ de semințe de grosime c . Grosimea c depinde de poziția clapetei de reglaj, poziția determinată de felul semințelor și forma canelurilor.

a b

Figura 1.3. Scheme de aparate de distribuție cu cilindri canelați :

a – cu caseta în partea laterală a cutiei de semințe; b – cu caseta în partea inferioară

a cutiei de semințe: 1 – clapetă; 2 – jgheab

La o rotație a cilindrului canelat, acesta distribuie un volum de semințe V0, dat de relația :

, in cm3,

în care:

Vc – volumul de semințe intrat în caneluri;

Va – volumul antrenat al stratului activ de semințe;

, în cm3

, în cm3,

în care:

la – lungimea activă a canelurilor (cm) ;

z – numărul de caneluri ale unui cilindru;

Ψc – coeficientul de umplere a canelurilor (0,7 – 0,9);

c – grosimea stratului activ de semințe (cm);

d – diametrul cilindrului canelat (cm).

Reglarea debitului q, exprimat prin relațiile de mai sus se realizează prin modificarea lungimii la a canelurilor, fie prin modificarea raportului de transmitere a mișcării it.

În general, aparatele de distribuție cu cilindri canelați sunt larg utilizate la majoritatea mașinilor de semănat în rânduri, deoarece asigură o bună uniformitate de distribuție a semințelor.

La aparatele de distribuție cu cilindri cu pinteni, organul principal al aparatului de distribuție îl constituie un cilindru pe suprafața căruia sunt prevăzute două rânduri de pinteni, dispuși decalat între ei, respectiv pintenul de pe un rând este dispus în dreptul golului dintre doi pinteni de pe celălalt rând. Înălțimea pintenilor este de 5 – 6 mm, diametrul exterior al cilindrului este de 55 – 65 mm, iar materialul utilizat de obicei este masa plastică.

Figura 1.4. Schema aparatului de cu cilindrii cu pinteni :

1 – lada de semințe; 2 – șubăr; 3 – cilindru cu pinteni; 4 – clapeta mobilă

Aparatele de distribuție cu cilindri cu pinteni asigură un proces de distribuție uniform al semințelor, evacuarea semințelor se face continuu, datorită decalării pintenilor între ei, față de cilindrii canelați, unde această evacuare este mai porționată. La unii cilindri, între rândurile de pinteni se prevede o nervură, care ajută la deplasarea semințelor spre zona de acționare a pintenilor.

Aceste tipuri de aparate sunt universale, putându-se folosi și pentru semințe mari și mijlocii (cereale și leguminoase) și pentru semințe mici (ierburi și legume), procesul lor de lucru fiind asemănător aparatelor de distribuție cu cilindri cu caneluri.

Pentru calculul debitului de semințe q se determină ca și în cazul aparatelor cu cilindri canelați, volumul de semințe distribuit la o rotație a cilindrului cu pinteni V0, care este dat de relația:

, în cm3

în care:

d -diametrul interior al cilindrului la vârful pintenilor (cm);

di -diametrul interior al cilindrului la baza pintenilor (cm) ;

l -lungimea activă a cilindrului (cm);

Vp -volumul total al pintenilor, inclusiv al nervurii centrale (cm3);

Ψ -coeficientul de umplere a spațiului dintre pinteni (0,7 – 0,9).

Reglarea debitului q de semințe se realizează prin modificarea turației cilindrilor cu pinteni.

Reglarea aparatelor de distribuție. La mașinile de semănat în rânduri, se reglează aparatele de distribuție, cuprinzând reglarea clapetelor, în funcție de mărimea semințelor, reglarea obturatoarelor în funcție de gradul de curgere al semințelor și de mărimea acestora și reglarea debitului de semințe corespunzător normei de însămânțare. Reglarea semănătorii pentru o anumită normă de însămânțare se verifică astfel: cunoscându-se norma N de semințe ce trebuie dată la hectar se calculează cantitatea de sămânță q, ce se dă la m2.

1.5.2 Importanța alegerii temei de cercetare

Tendința pe plan mondial este de a utiliza mașini de semănat combinate, atât pentru cereale păioase cât și pentru graminee furajere.

Tema abordată combină existența a doua aparate de distribuție, lucru care este întâlnit în construcția de mașini de semănat, dar nu în combinația aleasă de noi și anume amestecul de semințe și îngrășăminte pe baza de microelemente într-un singur flux de material. La majoritatea semănătorilor fabricate există doua aparate de distribuție care distribuie în fluxuri diferite și de multe ori în locuri diferite materialele in sol.

Considerăm că amestecarea îngrășămintelor cu microelemente în cadrul fluxului de semințe de semănat oferă plantelor un avantaj în pornirea în vegetație, în hrănirea plantei și limitarea severă a accesului buruienilor la substanțele nutritive, acestea fiind lăsate în sol pe rândul de plante.

De asemenea se observa o tendința de a utiliza microelementele și îngrășămintele cu microelemente la majoritatea culturilor. Credem ca într-un viitor apropiat toate culturile agricole vor utiliza fertilizarea tip starter inclusiv cu microelemente.

În același timp, daca este nevoie de amestecuri de semințe de plante furajere diferite (pentru borceaguri) soluția aleasa de noi este foarte favorabilă deoarece avem un distribuitor pentru semințe mici.

Acționarea diferită a distribuitoarelor (prin motoare electrice de 12 Vcc) elimină transmisiile mecanice complicate și dă posibilitatea formarii oricărui tip de amestecuri, în orice raport fitotehnic la orice norme agrotehnice dorite, în cea mai favorabilă proporție.

CAPITOLUL II

MATERIAL ȘI METODĂ

2.1. Obiective urmărite

Obiectivele propuse prin prezentul proiect s-au grupat în felul următor:

Conceperea unui aparat de distribuție combinat pentru a putea fi utilizat la semănatul cerealelor păioase concomitent cu aplicarea îngrășămintelor cu microelemente, din ce în ce mai mult utilizate și pentru aceste culturi.

Posibilitatea aplicării îngrășămintelor cu microelemente în fluxul de semințe al semănătorii și aplicarea acestora pe un singur rând

Introducerea elementelor de acționare electrice, tendință din ce în ce mai mare pe plan mondial

Minimalizarea la maxim a transmisiilor mecanice pe semănători;

Creșterea calității semănatului prin cantități de sămânța mult mai precise și într-un număr mult mai mare de norme la hectar

Obținerea și distribuția unor amestecuri de semințe mari și mici cu o uniformitate mult crescută

Introducerea elementelor de automatizare în construcția și exploatarea mașinilor de semănat cereale păioase;

Controlul sigur al funcționarii subansamblelor (aparate de distribuție) simplu și eficient, datorita acționarii electrice ;

Acționarea centralizată și de la distanță (cabina tractorului) de la un singur panou de control al funcționarii semănătorii

2.2. Materialul studiat

Deoarece, prin obiectivele propuse, s-a cerut conceperea unui aparat de distribuție combinat, s-a căzut de acord ca să se realizeze un prototip de încercări, care să simuleze cât mai fidel și să respecte în totalitate caracteristicile unui segment de semănătoare universală purtata, existent pe piață.

Prototipul a pornit de la existența aparatelor de distribuție clasice, de tip cilindru cu pinteni, montat pe o bună parte din semănătorile de cereale păioase.(figura.2.1.).

Figura 2.1. Aparate de distribuție clasice tip cilindru cu pinteni

De acest aparat de distribuție am gândit atașarea unui motor electric de 12Vcc care să-l acționeze. Pentru că este un dispozitiv experimental, s-a ales drept motor de acționare un motor electric de 12V CC, provenit de la acționarea ștergătoarelor de parbriz de la tractoarele agricole.

Pentru distribuirea îngrășămintelor cu microelemente s-a căzut de acord ca sa montăm un aparat de distribuție deasupra aparatului clasic, astfel încât fluxul de microelemente să intre în fluxul de sămânța. Ne-am gândit ca și acest aparat de distribuție să fie de tipul cilindru cu pinteni, dar cu pinteni mici, deoarece cantitatea de îngrășăminte cu microelemente distribuită la hectar (norma) este foarte mica (până în 10 kg/ha).

Datorită normei mici de îngrășământ cu microelemente distribuită la hectar, am fost nevoit să construiesc un rezervor (cutie de îngrășământ) separată de cutia de semințe. Pentru a nu complica construcția cutiei de semințe a semănătorii, s-a convenit ca aceasta cutie de îngrășământ sa fie înglobată în cutia de semințe a semănătorii.

În plus, s-a mai convenit ca aparatele de distribuție sa fie acționate electric și, în mod obligatoriu, să fie prevăzute cu variatoare de turație electronice, deoarece se pot obține o multitudine de turații ale aparatelor de distribuție, corespunzător normelor agrotehnice dorite.

Drept consecință, echipamentul experimental realizat trebuia să conțină:

Elemente de acționare – motoare electrice de 12Vcc pentru a fi alimentate de la bateria tractorului din agregatul de semănat

elemente de comandă – butoane sau întrerupătoare

2.3. Realizare. Funcționare. Optimizare

Prototipul a fost realizat din material reciclabile în proporție de 90% și se compune din următoarele elemente (figura.2.2): cutie de semințe compus din cutia principală de semințe pentru cereale, în care s-a construit o cutie de îngrășăminte cu microelemente, motoare electric de acționare, casetă de distribuție compusă (pentru semințe de cereale și pentru îngrășământ), aparatele de distribuție de tip cu pinteni mari (pentru cereale păioase) și cu pinteni mici (pentru îngrășăminte cu microelemente), alimentator electric pentru acționarea motoarelor și circuitelor electronice ale variatoarelor de turație, variatoare de turație electronice (rezistențe, diode, tranzistori de putere, plăcuță circuit integrat)

Figura 2.2. Prototip secție semănătoare

Funcționare: prototipul a fost testat în cadrul laboratorului de mecanizare. Întreg ansamblul funcționează în parametrii doriți, la reglajele făcute în prealabil. În momentul în care este conectat la alimentatorul de 12V și acționăm un întrerupător general din cadrul panoului de comandă motoarele electrice pun în mișcare de rotație aparatele de distribuție, la turațiile dorite realizării normelor impuse.

n cazul n care este dorit schimbarea normei la hectar se acționează potențiometrul variatoarelor de turație, crescând sau scăzând turația aparatelor de distribuție, modificând, în acest mod debitul și norma la hectar.

Prototipul este realizat în principal pentru demonstrarea posibilității de a semăna concomitent, în același rând, a dou componente (semințe și îngrășăminte) dar și pentru urmărirea uniformității de semănat a amestecului; ceea ce ne dorim este faptul ca îngrășământul cu microelemente să intre în fluxul de semințe și să se distribuie în mod uniform în acesta și în sol.

Pentru urmărirea proceselor de semănat se va utiliza, în viitor, și standul cu banda transportoare aflat în dotarea Catedrei Mecanizarea Agriculturii.

Optimizare: ne-am propus, ca prin intermediul acestui proiect, să realizam un model de aparat de distribuție combinat și totodată să fundamentăm un principiu de funcționare. Pentru etapele viitoare, propunem urmărirea funcționarii aparatelor de distribuție, la turații care realizează normele standard dintre semințe și îngrășăminte sau/și urmărirea funcționarii în cazul utilizării semințelor de mărimi diferite (borceaguri).

CAPITOLUL III

CONDIȚIILE GENERALE ÎN CARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE

3.1. Amplasarea experiențelor

Experiențele și testele s-au efectuat în cadrul Catedrei Mecanizarea Agriculturii, hala „Mașini Agricole”, din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, între anii 2014-2016, sub îndrumarea directă a dl. Conf.dr.ing. Cristian IACOMI si cu ajutorul domnului Petre Anton, mecanic in cadrul catedrei.

3.2. Condițiile de realizare a experiențelor

ministandul de testare a fost realizat în proporție de 90% din materiale reciclabile. Aparatele de distribuție cu pinteni, clapetele mobile și plăcuțele obturatoare au fost noi, pentru a nu influenta negativ preluarea semințelor din cutia de semințe

standul cu bandă transportoare a fost recondiționat, i s-a montat un nou motor electric trifazic iar banda a fost unsă cu ulei mineral, pentru a ușura prinderea semințelor pe suprafața acesteia

cutiei de viteze a benzii transportoare i s-au refăcut reglajele pentru a realiza cele două viteze de testare (mică și mare), simulând deplasarea pe teren

secția de semănat a provenit de la o mașină de semănat casată

caseta de distribuție combinata s-a realizat din plastic transparent pentru a urmări procesele de curgere ale semințelor și a îngrășământului cu microelemente și respectă dimensiunile casetelor întâlnite la semănătorile tip SUP. Pentru îngrășământul cu microelemente s-a construit o casetă similară dar mai îngustă, corespunzătoare aparatului de distribuție cu pinteni

cutia de îngrășăminte cu microelemente a fost construită în interiorul cutiei principale de semințe

motoarele electrice de 12Vcc s-au montat în angrenare directă cu segmentele de arbori pe care s-au montat aparatele de distribuție

s-a căzut de comun acord să existe două variatoare de turație (câte unul pentru fiecare aparat de distribuție) deoarece putem astfel modifica rapoartele dintre componentele din amestec.

Întregul subansamblu s-a montat pe un cadru metalic astfel încât să poată fi la rândul său montat peste banda transportoare a standului pentru modificarea vitezei de lucru (care totuși nu face obiectul acestui proiect)

în final s-a testat funcționarea subansamblului, pentru diferite componente

nu s-au exprimat decât aprecieri calitative asupra funcționarii aparatului combinat de distribuție

încercările calitative privind unii indici calitativi de lucru vor fi efectuate de către alți absolvenți

Echipamente de lucru utilizate:

trusă de scule

aparat de sudură

electrozi

tablă

cornier

platbande

strung

polizor unghiular

trusă de pile

trusă de burghie

mase plastice

silicon etanșare și lipire

vopsea și diluant

pistol de vopsit și compresor

menghină

baterie tractor 12 volți

componente electronice ( tranzistori, rezistente, potențiometre )

plăcuță circuit imprimat

conductori electrici

CAPITOLUL IV

Rezultate obținute

4.1 Rezultate privind construcția standului pentru cercetări experimentale

Pentru standul propus prin actualul proiect de diplomă s-au convenit următoarele:

realizarea unei singure secții celelalte fiind identice

respectarea construcției generale a unei semănători pentru cereale păioase

cilindru cu pinteni real

cilindru cu pinteni mici real

caseta de distribuție reală și transparenta pentru urmărirea proceselor de semănat

întregul subansamblu s-a montat pe un suport din fier cornier la o înălțime adecvata cu a standului pentru diverse viteze de lucru ( proiectul sa încalece standul pentru vitezele de lucru)

4.2 Rezultate privind construcția cutiei de semințe

În figura 4.1 este prezentată forma finală a cutiei de semințe care a provenit dintr-o cutie casată de la un echipament de fertilizare

Figura 4.1. Cutie de semințe

Cutia a fost etanșată și s-a practicat un orificiu dreptunghiular de trecere pentru curgerea semințelor (fig.4.2).

Figura 4.2. Orificiul de curgere al semințelor

Figura 4.3.Cilindru cu pinteni

4.3 Rezultate privind construcția cutiei pentru îngrășăminte cu microelemente

Așa cum s-a stabilit, s-a dorit introducerea îngrășămintelor cu microelementele în fluxul principal de semințe și pentru acest lucru s-a construit o cutie suplimentară de volum mai mic, cu evacuarea situată deasupra și pe aceeași parte cu orificiul principal pentru semințe (fig.4.4).

Figura 4.4 Cutiile de semințe și îngrășăminte

Pereții cutiei au fost înclinați astfel să permită curgerea liberă a materialului spre cilindrul cu pinteni, iar dimensiunea orificiului de curgere a fost aleasă suficient de mare să nu se întrerupă curgerea liberă a materialului, fără a aglomera cilindrul cu pinteni cu material în surplus.

Figura 4.5.Cutie pentru îngrășăminte

Orificiul a fost decupat astfel încât să corespundă cu cilindrul cu pinteni mici. Pe peretele cutiei principale s-a construit din tablă o cutie mai mic care a fost sudată și izolată astfel încât să nu permită amestecul îngrășământului cu semințele culturii (fig.4.5 și fig.4.6).

Figura 4.6. Orificiul cilindrului cu pinteni

4.4 Rezultate privind alegerea i construcția aparatului de distribuție al semințelor

Cilindrul cu pinteni principal, pentru semințele culturii de bază, a fost montat pe un arbore de oțel realizat pe strung (fig.4.7); pentru solidarizarea cilindrului cu pinteni pe arbore s-a realizat un șanț de dimensiunile existente pe cilindru cu pinteni. Întregul subansamblul s-a montat pe două suporturi metalice confecționate manual.

Pentru cilindrul mic cu pinteni s-a confecționat un alt arbore care a fost montat prin suporturi deasupra cilindrului principal cu pinteni. Dacă s-au respectat în totalitate forma și dimensiunile casetei de distribuție a cilindrului principal cu pinteni, caseta cilindrului pentru îngrășăminte a fost construită pe dimensiunile acestui model de cilindru, astfel încât fluxul de material să ajungă în fluxul de semințe.

Figura 4.7. Arborele și lagărul cilindrului cu pinteni

Figura 4.8. Aparat de distribuție al semințelor

4.5 Rezultate privind alegerea si construcția aparatului de distribuție pentru microelemente

Și cilindrul pentru distribuția îngrășămintelor cu microelemente (fig.4.9) a avut nevoie de o clapetă (fund mobil) pentru a doza și distribui corect cantitatea de material. Pentru simplitatea construcției am ales ca această clapetă sa fie montată aproape tangent cu cilindrul cu pinteni mici. Putea să fie adaptat un dispozitiv mai complex pentru realizarea diverselor distanțe între cilindru și clapeta mobilă dar acest lucru ar fi complicat prea mult construcția.

Figura 4.9. Aparat de distribuție al îngrășămintelor cu microelemente

4.6. Rezultate privind realizarea casetelor de distribuție

Casetele de distribuție ale cilindrilor de distribuție au fost realizate din plastic transparent pentru a urmări fluxul de material și microelemente și pentru a studia curgerea și optimizarea amestecului în tubul de conducere final (fig.4.10, fig.4.11 și fig.4.12)

Figura 4.10. Caseta de distribuție a cilindrului pentru microelemente

Figura 4.11. Realizarea casetelor de distribuție

Figura 4.12. Dirijarea fluxului de microelemente în fluxul principal de semințe

După cum se poate observa în fig.4.12, peretele anterior al casetei de distribuție pentru microelemente a fost înclinat astfel fluxul de microelemente să fie dirijat în caseta de distribuție a semințelor.

Figura 4.13. Vedere frontală a casetelor de distribuție

4.7. Rezultate privind acționarea electrică a aparatelor de distribuție

4.7.1 Argumentarea alegerii soluțiilor de acționare electrică

Acționarea cilindrilor cu pinteni s-a a fi de natură electrică, deoarece reprezintă o tendință la nivel mondial. Ceea ce se , în momentul de față, în construcția echipamentelor și mașinilor agricole este aceea că se încearcă a se înlocui acționarea mecanică de tip clasic (arbori cardanici, transmisii cu lanțuri, transmisii cu curele) cu acționări electrice ale diverselor subansamble.

Pe faptul că ocupă un volum mult mai mic, transmisiile electrice mai sigure, mai ușor de acționat și controlat, nu necesită întreținere complicată, mai ieftine, se pot ușor supune unui control automatizat.

4.7.2 Motoarele electrice de acționare

fig.4.14 fig4.15 prezentate cele două motoare electrice de acționare ale cilindrilor cu pinteni.

Figura 4.14. Dispozitivul de acționare al cilindrului cu pinteni pentru microelemente

Figura 4.15. Dispozitivul de acționare al cilindrului cu pinteni pentru semințe

Motoarele de (fig.4.14au provenit de la un mecanism al de parbriz. Marele avantaj al utilizării acestui motor a fost acela că a venit împreună cu grupul reductor, ceea ce a aparatului de distribuție la valori extrem de convenabile pentru a se realiza și a se obține turațiile dorite în regim real de lucru.

Alimentarea acestui motor este de la o sursă de 12V CC (curent continuu) ceea ce a convenit proiectului, deoarece poate simula bateria tractorului agricol, iar restul parametrilor electrici s-au calculat pentru această alimentare.

În plus, s-a ales varianta constructivă de a utiliza două motoare electrice deoarece, prin intermediul unor dispozitive electronice simple, se pot realiza diferite turații ale aparatelor de distribuție, care să corespundă cu diferite norme de la hectar și cu diferite norme de îngrășăminte la hectar.

4.7.3. Cuplarea motoarelor electrice la arbori aparatelor de distribuție

Figura 4.16. Manșon de cuplare pentru cilindrul pentru microelemente

Figura 4.17. Manșon de cuplare pentru cilindrul principal de semințe

Pentru cuplarea motoarelor electrice la arborii cilindrilor cu pinteni s-a utilizat varianta cuplării directe (fig.4.16 și fig.4.17), ceea ce reprezintă cea mai bună soluție din punct de vedere constructiv și din punct de vedere al volumului ocupat. S-a optat pentru soluția cu manșon flexibil, deoarece modelul construit este un prototip și nu știm cum se comportă la încercări; dacă, din varii motive, dispozitivul nu funcționează sau se blochează, manșonul de cauciuc poate patina, un element de siguranță suplimentar.

4.7.4 Variatoare de turație electronice pentru soluția constructivă aleasă

Fig.4.18 Schema electrică a unui variator de turație electronic

Așa cum s-a specificat în obiectivele proiectului, eliminarea cutiilor de viteze mecanice, la semănătorile pentru cereale păioase, se poate realiza prin utilizarea motoarelor electrice de curent continuu, în cazul nostru cele de 12V, perfect situația existentă în realitate, acestea pot fi alimentate de la bateria tractorului din agregat.

Pentru realizarea diferitelor trepte de viteze, corespunzătoare diferitelor turații ale cilindrilor cu pinteni care la lor determină diferite norme la hectar (de semințe sau cu microelemente), turația motoarelor electrice trebuie să varieze între diferite limite.

Pentru realizarea acestui obiectiv, s-a realizat o schemă simplă de variator de turație electronic (fig.4.18), capabil să funcționeze pentru motoare de curent electric de 12V, care să nu consume mai mult de 1-3A.

În cadrul schemei, realizarea diverselor turații ale motorului electric de 12V se realizează prin intermediul rezistenței variabile (potențiometru) RV1.

Schema aleasă s-a construit în două exemplare, pentru fiecare motor electric în parte, și prezentate în fig.4.19.

Fig.4.19 Realizarea practică a variatoarelor de turație electronice

Este de remarcat faptul că cele două variatoare s-au comportat foarte bine în momentul legării la motoarele electrice, acestea modificndu-și turațiile corespunzător.

4.8 Rezultate privind ansamblul general al standului de cercetare

Încercările cu semințe de și cu microelemente au dat rezultate foarte bune, așa cum se poate vedea și în captura video din cadrul prezentării.

Modificarea turațiilor cilindrilor cu pinteni a dus la modificarea corespunzătoare a debitelor, ceea ce ne face să credem că această soluție constructivă va avea un viitor.

Capitolul V

CONCLUZII

În urma realizării acestui proiect se pot trage următoarele concluzii:

Realizarea construcției semănătorii, cu aparate de distribuție în cascadă, cu introducerea îngrășămintelor în fluxul de semințe reprezintă o soluție viabilă pentru construcția viitoarelor semănători pentru cereale păioase

Soluția constructivă se poate aplica și pentru semănat graminee furajere, fără nici o restricție

Considerăm că amestecarea îngrășămintelor cu microelemente în cadrul fluxului de semințe de semănat oferă plantelor un avantaj în pornirea în vegetație, în hrănirea plantei și limitarea severă a accesului buruienilor la substanțele nutritive, acestea fiind lăsate în sol pe rândul de plante.

Considerăm ca într-un viitor apropiat toate culturile agricole vor utiliza fertilizarea tip starter inclusiv cu microelemente

Acționarea electrică, prin intermediul motoarelor de curent continuu de 12V, reprezint

BIBLIOGRAFIE

Bernacki H., J.Haman, Cz.Kanafojski 1972. Agricultural Machines, Theory and Construction, US Dept. of Agriculture.

Iacomi, C. 2005. Mecanizarea Agriculturii. Cartea Universitară.

Kanafojski, Cz.,T.Karwowski 1972. Teoria i konstrukcja maszyn rolniczych (Vol.II). Drukarnia Narodowa.

Kepner R., R.Bainer, E.Barger. 1978. Principles of Farm Machinery, ASAE Book.

Lerat Philippe 1999. Les machines agricoles. Ed.TEC&DOC. Paris

Popescu S., colab. 1983Exploatarea utilajelor agricole. EDP.

PopescuO. 2006. horticole. Ed. Printech.

ScripnicV., P.Babiciu 1979. agricole. EdCeres.

TomaD., Tr.Neagu ș.a. 1981. Tractoare agricole. EDP.

Toma D., Gh. Sin. 1987. Calitatea lucrărilor agricole executate mecanizat. EdCeres.

http://www.agrartechnik.ch/file/Zeitschriften/d/lt/LT%202007/10/LT10_16-19_Saetechnick.pdf

În acest Proiect de Diplomă au fost utilizate desene, schițe și figuri din următoarele surse:

[] – Figura 1; Figura 2; Figura

[Originale] – Figura Figura