Universitatea TRANSILVANIA Brașov, Facultatea de Design de Produs și Mediu, [301631]

Memoriu

2.1.obiectivele proiectului

2.2.bazele teoretice ale proiectului

2.2.1. Analiza stilului de viață legat de școală

Clasa I marchează începutul școlarizării și oferă primele informații de bază și vitale pentru restul activității școlare (scris, citit, socotit). Pentru copilul care intră în clasa I reprezintă o perioadă destul de grea din punctul de vedere al adaptării. [anonimizat], iar timpul liber se diminuează deoarece obligațiile școlare îi solicită timp atât la școală cât și acasă. [anonimizat] 8 până la ora 12-13.

[anonimizat] 8 ani, dintre care doi sunt în clasa I iar al treilea este în clasa a II-a. Copiii învață la trei școli diferite din Brașov și anume: Școala nr. 5, Școala nr. 8 și Școala „Andrei Mureșanu”.

Legat de activitatea școlară voi face o analiză a [anonimizat].

Atât în clasa I cât și în clasa a II sunt opt materii și anume: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], Religie și Educație fizică.

[anonimizat]: [anonimizat], hobby-uri sau jocuri. [anonimizat] o viață sănătoasă dar și să obțină rezultate bune la învățătură.

Organizarea timpului în afara școlii depinde și de implicarea părinților sau a persoanelor care au grijă de copii. Cu cât părinții sau tutorii se dedică mai mult în dezvoltarea fizică și psihică a copiilor, cu atât aceștia au o viață echilibrată.

Practicarea unor sporturi sau a unor jocuri logice (exemplu: șah) [anonimizat]. [anonimizat], a acuității vizuale, a câmpului vizual dar și a percepției culorilor.

Pentru subiectul 1, activitățile în afara școlii sunt următoarele:

Aproximativ o oră se joacă în aer liber (când este frumos) sau pe tabletă până când este pregătită masa de prânz;

Obligatoriu ia masa de prânz (felul I și felul II). [anonimizat];

Aproximativ 2-3 ore își face temele; în funcție de cantitatea de teme pe care o primește.

[anonimizat] 17 până la ora 18.

După ora 18 [anonimizat]: lego, puzzle. Dacă se plictisește se joacă pe tabletă sau se uită la televizor. [anonimizat], cu trotineta sau se joacă în parc până se întunecă.

[anonimizat] 21:30-22.

Pentru subiectul 2, activitățile în afara școlii sunt următoarele:

[anonimizat] 13 la ora 14.

[anonimizat] (mai mult forțat) și preferă carnea sau dulciurile. [anonimizat], legume, ciorbe.

[anonimizat] 2-3 ore.

[anonimizat] 16. [anonimizat], cu rolele sau cu bicicleta. Dacă plouă stă în casă și se joacă cu jucării, pe tabletă sau se uită la desene animate.

Se culcă după ora 21.

Pentru subiectul 3, activitățile în afara școlii sunt următoarele:

După ce vine de la școală, se joacă în curte sau pe tabletă.

Apoi își face temele,

Iese în aer liber cu bicicleta sau joacă badmington, iar când nu iese afară se joacă pe tabletă, se uită la televizor. Câteodată îi place să cânte la pian sau să joace șah.

Nu are un program de masă bine stabilit, mănâncă doar când i se face foame. Nu este pretențios la mâncare și mănâncă diversificat.

Se culcă după ora 21:00.

2.3.proiectarea metodologiei de analiză

2.3.1. Analiza zonei de desfășurare a experimentelor

A. Zona locuinței

Copiii își petrec majoritatea timpului acasă iar din acest motiv trebuie să aibă asigurate condițiile necesare pentru un trai cât mai confortabil din punct de vedere al spațiului, al temperaturii, al iluminatului.

Pentru cei trei subiecți aleși de mine, am analizat camera unde se joacă, dorm și își fac lecțiile.

Biroul la care își face lecțiile este amplasat în apropierea ferestrei, dar nu este poziționat corect deoarece lumina naturală nu cade frontal, ci în dreapta sa. Copilul este dreptaci, deci corect ar fi fost ca lumina naturală să vină din partea stângă pentru a nu avea umbră de la mână atunci când scrie.

Pentru orele serii, când este întuneric afară poate folosi lumina artificială, adică neonul care este amplasat în fața sa. Pe lângă aceat neon se mai poate folosi lampa din cameră, dar nu este utilă atunci când învață deoarece lumina îi vine din spate.

Când învață la birou iar lumina naturală este prea puternică și deranjantă la ochi, se pot închide jaluzelele. Acestea au o culoare deschisă, se asortează cu mobila din cameră și pot stopa razele luminoase.

Un aspect negativ ar fi amplasarea calculatorului pe birou, deoarece îi poate distrage atenția de la lecții.

Camera este destul de mică iar biroul este așezat lângă geam, astfel se poate aerisi ușor camera si executa procesul de relaxare cind lucreaza la calculator.

Temperatura medie este una plăcută și constantă deoarece pe timp de iarnă centrala este setată pe o anumită valoare, iar vara când este cald se poate deschide geamul pentru aerisire.

Spațiul camerei este destinat doar pentru odihnă și învățat, jocurile și jucăriile sunt depozitate în altă cameră pentru a nu fi tentat să se joace în timp ce-și face lecțiile.

Culoarea mobilierului este una plăcută, adică un maro deschis iar pereții sunt vopsiți în culoarea albă.

Înălțimea biroului este adecvată vârstei, iar pentru a putea sta confortabil la birou se poate regla înălțimea scaunului. Ceea ce îi lipsește scaunului sunt cotierele pentru un confort mai bun.

Din punct de vedere al zgomotului, există un nivel destul de ridicat al acestuia deoarece camera este poziționată lângă un bulevard intens circulat.

În cazul subiectului 2 lumina naturală vine frontal, ceea ce este un lucru bun însă nu are jaluzele care se împiedice razele de lumină prea puternice ceea ce îi poate crea un disconfort vizual.

Lipsa acestor jaluzele, pe timp de vară îî va crea și un disconfort termic deoarece va fi prea cald în camera.

Pe timpul serii sau dacă este întuneric poate folosi lampa de birou așezată tot în fața copilului.

Mobilierul camerei este deschis la culoare, pereții sunt vopsiți cu alb.

Camera este mică, deci temperatura este destul de ridicată dar se poate aerisi ușor și poate avea aer curat deoarece biroul este așezat sub fereastră.

În timpul lecțiilor poate fi atras de jucăriile din cameră sau de calculatorul de pe birou.

Înălțimea biroului este adecvată vârstei, iar pentru a putea sta confortabil la birou se poate regla înălțimea scaunului. Ceea ce îi lipsește scaunului sunt cotierele pentru un confort mai bun.

Nivelul zgomotului este redus deoarece camera este amplasată lângă o zonă liniștită din punct de vedere al circulației mașinilor.

În cazul subiectului 3 lumina naturală cade frontal, ceea ce este lucru benefic funcției vizuale. Dacă lumina este prea puternică se pot trage draperiile, care sunt de culoare crem. În cazul în care elevul își face lecțiile seara, nu are o lampă de birou doar un bec care este pus în partea dreaptă a biroului. Așezarea în partea dreaptă a becului este bună, deoarece copilul este stângaci și astfel nu se creează umbre pe caiet.

Camera este foarte înaltă iar din acest motiv tot timpul este răcoare înăuntru. Din lipsa centralei termice, temperatura variază și nu există o valoare constantă în cameră.

Mobilierul camerei este de culoare maro deschis, iar pereții sunt vopsiți cu alb.

Pe birou, în afară de cărțile utilizate nu există alte surse care ar putea să-i distragă atenția de la învățat, ca de exemplu calculator.

De asemenea, scaunul biroului este reglabil ceea ce îi permite copilului să își aleagă poziția confortabilă atunci când învață.

Nivelul zgomotului este foarte redus, deoarece camera este poziționată spre curte și nu există surse fonice deranjante cum ar fi circulația intensă a mașinilor.

B. Zona școlară

Chiar dacă cel mai mult timp și-l petrec acasă, pentru școlarii mici începând cu clasa I, sala de clasă devine un spațiu important deoarece aici are loc procesul de educare, învață să se integreze într-un colectiv și să își facă noi prieteni. Așadar, acest spațiu trebuie să fie cât mai plăcut organizat și aranjat pentru a putea oferi copiilor confortul necesar.

Pentru acest studiu, am vizitat cele trei școli unde am analizat mai multe săli de clasă. Dintre toate sălile de clasă observate m-am axat pe cea în care învață subiectul 1 deoarece am semnalat cele mai multe probleme.

În această analiză a sălii de clasă am luat în considerare următoarele aspecte: iluminatul, spațiul, mobilierul.

Iluminatul zonei de activitate:

Spațiul sălii de clasă:

Dimensiunile sălii: lungime 9m, lătime 7,5m, înălțime:3,5. Spațiul total este de 36m2, iar volumul de aer este de 126 m3.

Numărul de bănci este de 34. Acestea sunt lipite două câte două și dispuse pe trei rânduri. Toate băncile sunt ocupate de către elevi, deci în sala de clasă sunt 34 de elevi.

Școlarii sunt aranjați în bănci în funcție de înălțime, deci cei mai scunzi stau în primele bănci iar cei înalți stau în spatele clasei. De asemenea, cei care poartă ochelari sunt așezați în băncile din față.

Distanța de la primele bănci până la tablă este de 2m.

Pe marginea băncilor sunt mici cuiere unde elevii își pot pune ghiozdanele, dar acest lucru îngreunează circulația printre bănci.

Sala de clasă este decorată cu multe desene colorate, poze, jucării însă îi lipsește niște flori care să asigure oxigen.

Mobilierul sălii de clasă:

Culoarea băncilor este maro deschis, iar cea a scaunelor este neagră.

Scaunele sunt realizate la măsuri standard. Acestea ar trebui să fie reglabile și adaptabile pentru înălțimea fiecărui elev.

Băncile recomandate sunt cele înclinate pentru ca școlarii să nu fie nevoiți să-și aplece capul și spatele prea mult.

Alte dotări ale sălii de clasă:

O catedră pentru doamna învățătoare;

Două dulapuri pentru depozitarea diferitelor materiale didactice;

Un videoproiector pentru diferite prezentări;

Diferite materiale didactice expuse despre alfabetul limbii române;

Un postament.

Temperatura:

Datorită numărului mare de elevi, a spațiului destul de mic și a draperiilor închise la culoare care atrag razele luminoase, temperatura din sala de clasă este ridicată, mai mare decit 220.

Pentru aerisirea spațiului și pentru a se crea o temperatură optimă se deshid ferestrele, care sunt înalte.

Pe timpul iernii, căldura este asigurată de cele trei calorifere mari amplasate sub ferestre, in jurul valorii de 220.

C. Zona de cabinet de specialitate

Testarea vederii se realizează într-un cabinet de specialitate folosind diverse metode obiective și subiective.

Cabinetul pe care l-am ales pentru a investiga vederea copiilor școlari are o suprafață de 25m2 și este dotat cu diverse aparate, teste, jocuri necesare activității de cercetare optometrică.

Iluminarea naturală a cabinetului se face din partea dreaptă, iar dacă se impune ca unele teste să se efectueze în lumină difuză sau scazuta, cantitatea de lumină naturala poate fi controlată prin reglarea jaluzelor de culoare albastra si cea artificiala prin sistemul central de iluminare. Jaluzele se asortează la culoare cu pardoseala.

Pardoseala este confecționată dintr-un material cu proprietăți speciale destinate cabinetelor medicale și este antiderapantă, rezistentă la agenți chimici, antistatică și antibacteriană. Pereții sunt vopsiți cu alb mat pentru o mai bună difuzie a luminii.

Dotarea cabinetului cu aparate:

Autokeratorefractometrul este utilizat pentru stabilirea dioptriilor orientative și pentru măsurarea razei de curbură a corneei,

Foropterul este utilizat pentru stabilirea dioptriilor necesare. Alaturi de foropter este bine sa existe si rama de probă și trusa de lentile. În cabinet, distanța minima de la scaunul subiectului la optotip este de 3m.

Biomicroscopul este utilizat pentru analiza polului anterior al ochiului,

Videoproiectorul este utilizat pentru proiectia unui set complet de optotipi.

Pupildismetru utilizat pentru măsurarea distanței interpupilare.

Dotarea cabinetului cu diferite teste/jocuri:

Teste pentru verificarea acuității vizuale (teste LEA)

Teste pentru coordonarea mână-ochi (testele Bica, testul Mozaic, teste de confruntare),

Teste pentru percepția vederii cromatice (testele Ishihara, testul Mozaic),

Teste pentru evaluarea câmpului vizual, fixație, convergență, fuziune (testul Mozaic, testele Bica, testul LEA),

Teste pentru echilibrul oculo-motor (testele Bica, cover-test).

2.3.2. Alegerea eșantionului

Pentru această investigare optometrică am ales ca eșantion elevii claselor I-IV, cu focusare pe clasa I și clasa a II-a deoarece în această perioadă apar cele mai importante modificări vizuale. Pe lângă aceste modificări vizuale copiii trec printr-un proces de adaptare de la programul de grădiniță la cel de la școală. Chiar dacă înainte de clasa I copiii sunt înscriși în clasa 0, orele se desfășoară mai mult sub formă de joacă și reprezintă un stadiu de pregătire a pre-școlarilor pentru ceea ce va urma la școală.

Schimbarea are întotdeauna un impact puternic asupra copiilor, iar în acest moment de tranziție de la grădiniță la școală atât părinții cât și învățătoarea ocupă un rol important în formarea și educarea lor. Școlarul mic are o personalitate în evoluție. Adaptarea sa școlară rezultă din felul în care își ajustează caracteristicile și trăsăturile sale de personalitate la exigențele școlare din ce în ce mai mari.

În clasa I funcția vizuală începe să fie solicitată mai mult și din acest motiv apar cele mai severe modificări. Astfel, cristalinul se află într-un proces continuu de acomodare deoarece elevul trebuie să privească la distanță (tablă) apoi la aproape (să la caiete sau cărți) timp de câteva ore. În ceea ce privește vederea cromatică, aceasta se îmbunătățește deoarece școlarii participă la orele de Arte vizuale unde sunt nevoiți să recunoască culorile și să le aplice așa cum li se cere de către învățătoare.

Un avantaj al caietelor de Comunicare în limba română de clasa I constă în dezvoltarea coordonării mână-ochi, deoarece copiii trebuie să acorde atenție scrisului pentru a-și forma un stil ordonat și caligrafic. Altă materie care îi ajută pe aceștia la coordonarea mână-ochi este cea de Abilități practice, unde sunt puși să construiască din plastelină sau alte materiale diferite jucării.

În pauzele dintre ore școlarii se recreează in spatiu deschis pe timp frumos sau in interiorul scolii cand afara sunt intemperii, iar acest lucru este benefic și pentru funcția vizuală deoarece cristalinul relaxează procesul de acomodare de pe durata orelor didactice, astfel se evită disconfortul vizual sau durerile de cap.

Aceste activități din clasele primare pot semnala apariția problemelor vizuale la distanță sau la aproape iar părinții și învățătoarea trebuie să ia măsuri în această privință printr-un control la specialist.

Dacă există disconfort vizual, copiii se pot plânge de dureri de cap, de amețeli sau pot afirma că nu văd clar la tablă sau când citesc. Există posibilitatea ca școlarii mici să nu realizeze că au probleme vizuale, dar apar unele semne cum ar fi: strânge ochii și își încruntă fruntea când privește la tablă, are o poziție vicioasă a capului când își face lecțiile, stă prea aproape de carte sau de caiet, evită să citească.

Pentru a se evita aceste neplăceri cauzate de diferite probleme oculare este recomandat ca înainte de vârsta de șapte ani și înainte de a începe școala, copiii să meargă la un control specializat. Cu cât problemele sunt descoperite într-o fază incipientă cu atât șansele de recuperare sunt mai mari.

2.3.3. Proiectarea și dezvoltarea sistemului experimental

2.3.3.1 Proiectarea schemei bloc a fluxului de analiză

În orice analiză, pentru a ajunge la rezultatele dorite trebuie parcurse anumite etape stabilite într-o ordine logică.

Pentru investigarea funcției vizuale la școlarii mici am realizat fluxul de analiză sub forma unei scheme bloc. Această schemă bloc am împărțit-o în trei module principale care cuprind mai multe etape, astfel:

Modulul A reprezintă pregătirea experimentului și cuprinde: alegerea eșantionului, alegerea spațiului de investigare (acasă, la școală și cabinetul de specialitate).

Modulul B reprezintă debutul experimentului și cuprinde: instruirea eșantionului, realizarea anamnezei și a evaluărilor primare.

Modulul C reprezintă desfășurarea experimentelor și constă în realizarea propriu-zisă a testelor și determinarea rezultatelor.

Alegerea eșantionului: pentru această investigare am ales ca eșantion elevii claselor primare, dar m-am focusat pe școlarii din clasa I și a II-a deoarece în această perioadă au loc cele mai însemnate modificări ale funcției vizuale.

Alegerea spațiului: începând din clasa I, copilul își petrece timpul acasă dar și la școală. Astfel, sala de clasă trebuie să fie organizată și aranjată astfel încât elevii să aibă cele mai bune condiții pentru studiu.

Instruirea eșantionului: înainte de efectuarea testelor, subiecții investigați trebuie să fie informați în legătură cu ce urmează să li se facă. Copiilor trebuie să li se explice testele pe înțelesul lor și trebuie convinși că nu vor păți nimic pentru a deveni cooperanți.

Realizarea anamnezei: înainte de orice investigație este bine să se realizeze dialogul dintre părinți și specialist despre starea de sănătate a copiilor.

Evaluări primare: înainte de efectuarea testelor propriu-zise este recomandat să se efectueze anumite evaluări primare, cum ar fi: măsurarea distanței pupilare, determinarea acuității vizuale, verificarea reflexelor pupilare și a celui corneean, testarea câmpului vizual, efectuarea cover-testului.