Ce știm despre datinile și tradițiile de Crăciun și de Anul Nou la români. [301526]

PRIMII PAȘI SPRE CARTE

Nr.8, ianuarie 2016

Coordonator: Prof.înv.primar, Ifrim Nicoleta

Școala Gimnazială “Ion Creangă”, Buzău

ISSN 2359-8573

ISSN-L 2359-8573

Promovarea, [anonimizat]: “Folclorul este cartea de identitate a neamului”

Folclorul este inima oricărei culturi. [anonimizat], ne-a [anonimizat], o bogată zestre spirituală.

[anonimizat], [anonimizat]: ,,Un popor fără tradiții este un popor fără viitor.” (Alberto Lleras Camargo)

Din dorința de a fi păstrătorii și continuatorii acestei "comori" spirituale, numit folclor românesc și din dorința de a [anonimizat] 3- 18 decembrie 2015, clasa noastră a [anonimizat], [anonimizat], învățându-i totodată, [anonimizat], să prețuiască frumusețea colindelor, a poeziilor, a dansului și a meșteșugurilor tradiționale, a creațiilor populare, a [anonimizat] a [anonimizat], de-a [anonimizat] a [anonimizat], întrucât ,,Un popor fără tradiții este un popor fără viitor.” (Alberto Lleras Camargo)
Astfel, [anonimizat], [anonimizat] a elevilor, s-a [anonimizat]: 1."Eurigrame și creații literare" (Mind Mapping- "[anonimizat]"); 2.Activitate gospodărească- "Ghetuța lui Moș Nicolae și Bradul de Crăciun din turtă dulce"; 3.[anonimizat]- "Recuzita colindătorilor" (stea, sorcove, bici pentru "Plugușor", tobă, costume populare românești/ confecționare păpușele- "Românașul și Româncuța", confecționare costumații specifice pentru "Jocul Urșilor" și "Jocul Caprei"; 4."[anonimizat]"- [anonimizat], partenere în cadrul proiectelor eTwinning; 5.Diseminare workshop.

Workshop-[anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat]- [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], s-a [anonimizat] a învățătorilor, a [anonimizat], [anonimizat] "[anonimizat]", [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], colaborare și schimb de experiență între cadrele didactice și elevii din mediul rural și din mediul urban, în scopul cunoașterii, valorificării, valorizării și promovării datinilor și tradițiilor de Crăciun și de Anul Nou la români, prin schimb de felicitări între elevii clasei noastre și elevi din alte școli europene, iar în final, prin editarea unui număr special, al revistei "Primii pași spre carte", reunind datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou din România și din alte țări europene, prin colaborare în cadrul unor proiecte eTwinning.

Pentru clarificarea și organizarea cunoștințelor achiziționate din anii anteriori, în cadrul activităților școlare și extrașcolare, referitoare la sărbătorile de iarnă, elevii clasei noastre au participat în prealabil, la o sesiune de Brainstorming, pe tema: "Ce știm despre datinile și tradițiile de Crăciun și de Anul Nou la români?".

Cum Mind mapping, sau harta mentală este un instrument care ajută într-o foarte mare măsură la structurarea, organizarea, planificarea evenimentelor, la memorarea abilităților, la învățarea mai lesne a informațiilor, într-un mod organizat, contribuind semnificativ la îmbunătățirea înțelegerii și la dezvoltarea creativității, pentru a scoate în evidență cât mai multe detalii referitoare la tema Datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou, la români, am convenit împreună cu elevii mei, să abordăm în cadrul acestui atelier, tehnica de lucru Mind Mapping, cu care eram deja familiarizați de la o temă abordată anterior, în cadrul proiectelor eTwinning, numită Europa.

Mind Mapping este capacitatea de a genera eurigrame (hărți ale gândirii, urmând ca după aceea, pe marginea lor, să redactăm texte cu propoziții legate între ele prin înțeles sau, după aptitudini, imaginație și preferințe, să le dăm în limita posibilităților, și o anume tentă de poem .

Eurigrama este o metodă grafică, creativă și eficientă de a lua notițe. Subiectul (eurigrama) este situat în centru, ramurile principalele care pornesc din mijloc reprezintă gândurile și aspectele, iar cele mai mici reprezintă detaliile.

Când se face o eurigramă, se lucrează în același timp cu: desene, culori și cuvinte-cheie, care-ți pun în funcție ambele emisfere, stimulând astfel gândirea creatoare. Eurigrama te ajută să te concentrezi, să rezolvi probleme, să planifici, să studiezi, să prezinți, să comunici și să fii mai creativ.

Eurigrama poate fi desenată pe hârtie sau poate fi generată cu ajutorul unui program de calculator.

Mind Mapping este o competență nouă, care poate fi învățată la școală, de la cea mai fragedă vârstă. Imediat ce elevul va stăpâni instrumentul și tehnica de lucru, el va deveni mai activ și mai autonom, înțelegând și reținând mai bine anumite concepte.

Într-o societate în care domină informația, elevul trebuie să sintetizeze esențialul, să "țeasă" legături între ceea ce știe deja și ceea ce trebuie să învețe.

Eurigrama/ Mind Mapping/ Harta minții este o tehnică de lucru nouă, modernă, care poate fi aplicată la toate disciplinele de învățământ, pe întreg parcursul școlarității.

Mind mapping-ul este o metodă mai bună decât aceea de a lua notițe deoarece:

-Este un instrument grafic, ceea ce înseamnă că este format din cuvinte, imagini, numere, culori. Acest lucru determină ca sarcinile noastre să fie mai ușor de memorat și de recapitulat.

-Mind mapping– ul creează asocieri firești între concepte. Acest lucru ne ajută să avem idei noi, să intrăm mai profund în subiect, cât și să descoperim cu o mai mare ușurință elementul care lipsește.

-O hartă mentală ne poate oferi o privire de ansamblu asupra unui subiect mai larg chiar dacă deținem foarte multe informații care ne-ar putea crea confuzie.

-Este o modalitate intuitivă de a ne organiza gândurile, deoarece mind maping –ul “copiază” modalitatea în care creierul procesează informația– trecând de la o idee la alta.

Cum se realizează o hartă mentală?

Mind mapping– ul te ajută să ai idei noi într-un mod mult mai rapid deoarece sunt explorate diferite resurse creative ale creierului nostru care în mod normal, sunt ascunse.

Se ia o foaie albă de hârtie și se începe din centrul acesteia, deoarece astfel, creierului i se oferă o libertate mai mare de a se împărtăși în toate direcțiile și de a se exprima în mod natural.

Se poate folosi o imagine pentru ideea principală. O imagine valorează cât o mie de cuvinte și te ajută să-ți folosești imaginația mai mult decât ar face-o un simplu cuvânt. O imagine centrală este mult mai interesantă, ajutându-te să te concentrezi.

Se folosesc culori deoarece acestea îți stimulează creierul la fel de mult precum imaginile. Culorile aduc viață hărții mentale, dar și energia necesară pentru a gândi creativ.

Se creează o legătură între imaginea centrală și ramurile principale ale subiectului. Apoi, se conectează fiecare ramură principală cu alte ramuri secundare și așa mai departe, deoarece creierul nostru funcționează prin intermediul asocierilor. Realizându-se această conexiune, se va înțelege și se va reține totul mai ușor. Ideal este ca ramurile să fie curbate, nu drepte deoarece liniile drepte sunt plictisitoare pentru creier.

Se folosește un cuvânt cheie la fiecare ramură. Acest lucru va oferi mai multă putere și flexibilitate creierului.

Folosind cât mai multe imagini, creierul va avea o privire mult mai amplă, dar simplă în același timp în legatură cu problema pe care o are de rezolvat.

Așadar, mind mapping – ul reprezintă o modalitate creativă de a antrena atât emisfera dreaptă, cât și emisfera stângă a creierului nostru.

În această manieră de lucru, pornind de la eurigrama centrală- "Datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou, la români", elevii au selectat și combinat informații relevante pentru proiect, exprimându-și în mod liber, cunoștințele, imaginația și spiritul artistic, cu ajutorul designului grafic realizat manual sau la calculator, dezvoltându-și astfel, în paralel, și competențele TIC.

Eurigrama "Datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou", s-a ramificat astfel, în câteva ramuri de culori distincte, reprezentând principalele idei din care s-au ramificat în continuare, detaliile referitoare la: Ajunul Crăciunului, Crăciunul, Anul Nou, cu datinile și tradițiile specifice, folosind doar culori, desene și cuvinte-cheie.

Aceste "hărți ale minții" au fost ulterior, pe parcursul a două-trei zile, prelucrate și îmbogățite progresiv, cu alte noi informații culese din diverse surse, din literatură- cărți, broșuri de la biblioteca clasei sau a școlii, în cadrul disciplinelor școlare, la unitatea de învățare- "Sărbătorile iernii", internet sau chiar din familie, din povestirile și amintirile părinților și bunicilor.

Toate aceste hărți mentale au fost apoi, expuse pe un panou mare, în sala de clasă, au fost fotografiate, scanate și postate pe Twinspace, spațiul virtual eTwinning, în cadrul proiectului "Mind Mapping et la création littéraire"/ "Eurigrame și creații literare".

Ifrim Valeriu- Clasa a IV-a B- Mind Mapping – "Datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou, la români"

Dincă Georgian- Mind Mapping- "Datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou, la români"

Clasa a III-a B- Mind Mapping colectiv – "Datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou, la români"

“Știința este o ușă a cărei cheie este cercetarea.”( Anton Pann)

Documentarea-învățarea reprezintă o latură a creației științifice; bine realizată, documentarea-învățarea poate conduce la săvârșirea actului final de creație (iluminare).

Cum în prima etapă, aceste hărți mentale au fost de fapt, un fel de ghid orientativ pentru identificarea volumului de informații de care dispunea inițial fiecare elev, referitor la tema "Datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou, la români", pentru a măsura în final, progresul elevilor în ceea ce privește tema în studiu, în următoarea etapă de lucru, am început să dezvoltăm ideile- cheie din mind-mapping, alcătuind pe baza acestora, propoziții legate între ele, prin înțeles, până la realizarea unui text.

Astfel, elevii organizați pe trei grupe de lucru, au primit scurte texte orientative, de sprijin, cu câte un titlu distinct, pentru fiecare elev din echipă (câte un cuvânt-cheie din mind-mapping): Echipa I: "Ajunul Crăciunului" ("Moș Nicolae", "Postul Crăciunului", "Colinde", "Ignatul", obiceiuri, superstiții ș.a.); Echipa a II-a: "Crăciunul" ("Nașterea Domnului", "Bradul de Crăciun", "Moș Crăciun", "Colinde", obiceiuri, superstiții ș.a.); Echipa a III-a: "Anul Nou" ("Revelionul", "Cetele de colindători", "Jocul Caprei", "Jocul Urșilor", "Plugușorul", "Sorcova", "Semănatul", "Căiuții", "Arnăuții", obiceiuri, superstiții, "Boboteaza"), urmând ca pe parcursul a două-trei zile de lucru, fiecare elev să realizeze câte o compunere cu titlu și început dat, subiectul urmând a fi dezvoltat și tratat detaliat sub diverse aspecte, fiecare elev în parte, având astfel posibilitatea de a aduce contribuții personale și de a crea totodată, noi informații, pe baza planului prestabilit, rezultând în cele din urmă, niște eseuri monografice, succinte, care exprimau sintetic cunoștințele achiziționate de către elevi, pe tema "Datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou, la români", utilizând liber cât mai multe surse de informare, pentru propria documentare: bibliotecă, internet, familie sau comunitate.

Expuse pe un panou mare, în ordinea cronologică a succesiunii evenimentelor specifice sărbătorilor de iarnă, aceste succinte eseuri monografice au fuzionat într-unul singur, rezultând un eseu monografic colectiv, de largă întindere, însumând toate informațiile culese de către elevi, pe tema dată, folosind tehnica eurigramelor, în spirit artistic, cu un conținut bogat în evenimente referitoare la "Datinile și tradițiile de Crăciun și de Anul Nou, la români", ca rod al muncii individuale dar și în echipă, pe marginea subiectului propus inițial.

Pentru reținerea cu mai mare ușurință a datelor mai importante, această creație literară colectivă, "țesută" pe marginea unui cuvânt-cheie echivalent cu titlul "compunerii cu început dat", a fost ulterior, prelucrată și accesibilizată nivelului de vârstă al elevilor pentru ca în final, prin povestire, prin dramatizare sau joc de rol, fiecare elev să-și poată prezenta sintetic, propria "creație literară" derivată din eurigrama inițială.

În final, eurigrama colectivă, cu titlul "Datinile și tradițiile de Crăciun și de Anul Nou, la români", a fost tradusă succinct, în limba franceză și engleză, în scopul promovării "Datinilor și tradițiilor de Crăciun și de Anul Nou, la români", pe Twinspace, în spațiul virtual al proiectelor noastre, eTwinning, care în această perioadă, derulau simultan cu noi, activități pe aceeași temă- "Crăciunul": "Eurigrame și creații literare"- "Mind Mapping et la création littéraire", "eCultural Kaleidoscope", "Дед Мороз/Kalėdų Senelis /Santa Claus/Moș Crăciun", "Salut, père Noel!", ,,Crăciunul în lume"/ "Christmas in the world"/ "Le Noel dans le monde”, "Christmas traditions and greetings- Christmas card chain"/ "Tradiții și urări de Crăciun- Crăciun- Card în lanț", "Whe do you come from"/ "De unde ești?" și "We are Union friends"/ "Suntem prietenii Uniunii", pe această cale, elevii noștri făcând totodată, cunoștință cu datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou, specifice altor țări europene.

Clasa a III-a B- Mind Mapping- "Datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou, la români"

Datini șI tradiții de Crăciun și de Anul Nou, la români

Eurigramă construită din mai multe eseuri monografice

Se apropie Sărbătorile de iarnă, ce veselie! Vine Crăciunul, pentru români, e mare bucurie. Pe toate drumurile răsună chiote de bucurie, de fericirea sosirii sărbătorilor creștine. (B. Antonio)

Principalele sărbători de iarnă sunt: Crăciunul, Anul Nou și Boboteaza. Românii folosesc pe lângă calendarul oficial, recunoscut de stat și de Biserică, un calendar neoficial- calendarul popular, calendar creat de popor și transmis folcloric.

Pentru noi, românii, sărbătorile de iarnă încep la Sfântul Andrei, atunci când se celebra Anul Nou dacic și când începea prima lună de iarnă.

Sfântul Andrei este zeul autohton, patronul lupilor, care a preluat din calendarul orthodox, numele și data de celebrare a Apostolului Andrei. Sfântul Andrei este sărbătorit pe data de 30 noiembrie.

Steagul dacilor înfățisa un balaur cu cap de lup. La daci, se credea că este ziua când „ își vede lupul coada”, atunci când se adună lupii pentru a forma „ haita de iarnă”.

Sfântul Nicolae este sărbătorit în ziua de 6 decembrie, mii de biserici din lume, îi poartă numele.

Sfântul Nicolae are a sa poveste: este protectorul celor trei surori care aveau pețitori dar niciuna zestre. Și cum tainic, Moș Nicolae pungi de aur le dăruiește, fără știrea tatălui, el fetele-i pricopsește. Dar cum acesta îl pândește curios a-l afla pe cel atât de generos, Moș Nicolae de el, se ferește, nu vrea să se știe că el este cel ce dăruiește. Și ca nimeni să nu prindă de veste, urcat pe-acoperiș, azvârlită pe horn, punga-i cu bani în șosete nimerește…

Și iaca, de atunci, lângă șeminee, se pun șosete ori ghete, pentru ca Moș Nicolae să ni le umple cu daruri, pe îndelete, precum celor trei fete…

Astăzi, Moș Nicolae pentru copii cuminți, pune dulciuri în ghetuțe, iar celor neastâmpărați, le mai pune și vărguțe…. (B. Antonio)

"Ghetuța lui Moș Nicolae"-Morogan Teo Ștefania, Preda Silviu

Crăciunul face parte dintr-un ciclu de 12 zile (de la 25 decembrie, la 6 ianuarie) care face trecerea Anului Vechi spre Anul Nou și este pregătit de un post lung de 40 de zile.

Pentru Crăciun, pregătirile încep din "Ajun". A ajuna înseamnă a nu mânca până se va ivi prima stea, steaua care pe magii din Răsărit, până la ieslea din Betleem, i-a călăuzit.

Ajunul Crăciunului e ziua de 24 decembrie, e zi de post aspru, "Scutecele lui Iisus" și "Pelincile Maicii Domnului", ne sunt pe masă, prăjiturile.

Coșurile se mătură și funinginea se aruncă în vie, pentru a crește mulți struguri, să avem bogată podgorie în anul ce are să vie.

Postului Crăciunului prevestește Nașterea Domnului… Este un post de bucurie, încep șezătorile, se cunosc flăcăii cu fetele. Femeile lucrul de mână pregătesc, brodează, torc lână și țes… (D.Beatrice)

Ignat este divinitatea solară care a preluat numele și data de celebrare a Sfântului Ignatie Teofanul (20 decembrie), din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor.

De ziua Sfântului Ignat, conform unui ritual străvechi, datina rânduiește ca porcul să fie tăiat.

Românii pregătesc încă din Ajun, gustoasele bucate pentru masa de Crăciun: cârnați, chișcă, tobă, tochitură, răcituri, șuncă, sarmalele, caltaboș, cozonac, plăcinte, colaci, prăjituri, bucate ce vor trona pe masa de Crăciun.

Vasilca este capul de porc împodobit cu mărgele, voal de mireasă, coroană de flori, panglici și bani, purtat pe o tavă de către flăcăi, între Ajun și Anul Nou, colindători. Pe vremuri, colindătorii cu Vasilca purtau cămașă albă, brâu roșu sau negru și în picioare, purtau opinci.

Obiceiul acesta străvechi amintește de vremurile medievale, când robii de pe moșie întâmpinau de Anul Nou, pe boier, oferindu-i daruri…

Obiceiul este menținut din perioada pre-creștină. Oamenii sacrificau animale, în special porci, ca ofrandă pentru zeități. Sacrifiul venea ca mulțumire pentru roadele anului ce a trecut. (M.Roberto-Ionuț)

În Ajunul Crăciunului, gospodinele își primenesc și împodobesc casele, agață de grindă, crenguțe de mentă, levănțică și busuioc să alunge moliile și molimile, celor din casă, să le poarte noroc.

Toate pregătirile din gospodării au un scop magic: dorința de belșug la casa omului harnic…

În seara de Crăciun, zic obiceiurile, se ung cu usturoi vitele și ușile grajdurilor pentru a alunga spiritele rele, să nu ia laptele vacilor. Cu usturoi se ung și oamenii pe frunte, precum și ușile și ferestrele casei, pentru a îndepărta demonii nopții.

În dimineața de Crăciun, zic obiceiurile, e bine să ne spălăm cu apă de izvor, curată, în care să punem o monedă de argint pentru ca tot anul să fim feriți de rele, de boli, de molime… (D.Adelin)

În liniștea serilor din Ajun, se-ngână colindele-n cătun…

Din zori de zi, vin colindătorii cântând "Bună dimineața, la Moș Ajun!". Creștinii cu bucurie i-așteaptă în fața ușii sau lângă fereastră. Cu colaci, turte, covrigi sau poame, gospodarii pe întrecute, umplu a lor traistă, cu de toate… (I.Cosmin)

De Ajun, este Mersul cu icoana, preotul binecuvântează creștinii și casele, stropește gospodăriile cu agheazmă.

La marele praznic, Moșii de Crăciun, sunt pomeniți cei adormiți, se împart poame fierte, colăcei și turte.

În Ajun de Crăciun, răsună satul și casa românului, de colinde vestind nașterea Domnului Iisus…

"Pe toate cărările, îi cântăm Domnului, cântările, ardem lumânările", "Ziurel de Ziuă", "Florile dalbe", "Leru-I ler", răsună-n casele românilor, colindele. (M.Diana)

Colindatul este un scenariu compus din texte ceremoniale, formule magice, dansuri, gesturi, interpretate în casă ori pe ulițe, de către o ceată considerată sacră.

Colindele noastre, creștinești s-au păstrat din vremuri imemoriale, strămoșești. Ele cântă nașterea lui Iisus, amintind de steaua care pe cei trei magi, până la Betleem, i-a condus cu daruri multe pentru Sfântul Prunc…. (J. Lorenzo)

Colindătorii simbolizează îngerii care cântau în Bethleem, deasupra ieslei cea divină, pentru Cel ce avea să vină… Colindătorii cântă despre bătrânul Crăciun, despre trădarea lui Iuda, despre Patimile Domnului, cântă despre sfinți, cântă despre Maica Domnului. (D.Raul)

Din Ajun, pân`la Crăciun, de milenii, pân-acum, nu e casă de român să nu slăvească pe Iisus, Fiul Tatălui de Sus. (L.Lorena)

Cete-cete de feciori sau copii, se revarsă pe ulițe, până spre ore târzii, în costume populare, de sărbătoare, frumos gătiți, purtând pe capete, căciuli mițoase ori pălării, purtând pe piept, la mijloc sau pe bâte, panglici roșii sau tricolore, paiete, beteală ori funde.

Răsună în Ajun de Crăciun, tinda românilor, de cântul colindelor. Colindători din casă-n casă, cetele de copii urează gospodarilor: sănătate, prosperitate, bucurii, bogății și bunătăți pe masă. Aceștia, bucuroși de urările primite, pe-ntrecute, umplu trăistuțele colindătorilor cu colaci, carne de porc, poame sau plăcinte… (A.Livia)

Jupiter a fost considerat de către toate popoarele și în toate timpurile, o stea norocoasă și regală… Vechea tradiție iudeică socotea planeta Saturn, drept protectoarea lui Israel.

Steaua Betleemului a fost după cercetători, conjuncția planetelor Saturn și Jupiter, din constelația Peștelui.

Acest fenomen i-a impresional mult pe astrologii evrei, semnul acesta anunțând nașterea unui rege puternic în țara părinților săi.

Ajunși la Ierusalim, magii au întrebat:

-Unde este Cel de curând născut, al iudeilor Împărat? Am venit Lui să ne închinăm și daruri să-I dăm, căci tare de demult, nașterea-I așteptăm… De la Răsărit, Steaua de de pe cer ne-a tot călăuzit și nu ne-am oprit până aici, la Bethleem, unde L-am găsit…

Vestea nașterii unui nou rege l-a speriat pe Irod, că-și vedea amenințat propriul tron. N-a stat mult pe gânduri, adună preoți și cărturari, căutând să afle unde anume urma a se naște Mesia…

Vlăscianu Daria, Bucur Antonio-Pictură " Magii" Dincă Raul- Desen, Poezie- "Nașterea Domnului"

Iar magii din Răsărit, de unde steaua au zărit, de la Ierusalim, spre Betleem, tot într-un suflet, au venit și Steaua, cum spune Evanghelia, tot drumul i-a călăuzit.

"Steaua"- Dincă Raul

Cei trei copii colindători, care vor purta câte o stea, pe Cei trei Crai de la Răsărit îi vor simboliza…

Din seara Ajunului, până-n ziua Crăciunului, copiii umblă cu Steaua cu Sfânta Icoană, cântând despre credință, lume și iubire, despre a Nașterii Domnului, slăvire. (B.Vlad)

Colindul cu Steaua vestește Nașterea Domnului. Cu Steaua mare, din lemn, împodobită cu hârtie colorată și cu crenguțe de brad, purtând în mijloc, icoana cu Iisus Hristos și cu Fecioara, colindătorii- copii, aidoma unor îngeri, povestesc despre Cei trei Magi de la Răsărit, cum călăuziți de o stea, pe Fiul lui Dumnezeu, la Bethleem, născut într-o iesle, L-au aflat…

Și-n fața Lui, a Regelui creștinismului, Magii s-au prosternat și s-au închinat, daruri împărătești I-au dat: aur, smirnă și tămâie, căci Cel mult așteptat veni pe lume, Mesia, Fiul Tatălui din Cer și al Fecioarei Maria… (C.Ionuț)

Vicleimul- este o dramă biblică, populară, de origine creștină, reprezentând nașterea lui Christos, jucată în perioada Crăciunului. Obicei venit din Apus, de la gali, această dramă religioasă ne înfățișează misterul Nașterii Domnului în toate fazele sale. Personajele dramei sunt: Irod și ceata sa de Vicleim, un ofițer și soldați îmbrăcați în portul ostașilor romani, trei crai sau magi: Melchior, Baltazar și Gaspar, un cioban, un prunc și în unele părți, o paiață.

Vicleimul sau Irozii e teatrul popular care prezintă scene de la Nașterea lui Iisus, a găsirii de către Iosif și Maria a unui loc pentru a-L naște pe Mesia, al păstorilor, al uciderii pruncilor de către Irod.

Vicleimul apare la români, pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Introdus de timpuriu, în Germania și Ungaria, a pătruns și la noi, prin sașii din Transilvania.

Alături de partea religioasă a Irozilor, s-a dezvoltat partea profană, jocul păpușilor. Într-o cutie purtată de doi băieți, este înfățișată grădina lui Irod și o parte din piața orașului. Moș Ionică, îngrijitorul curții și o paiață prezintă scene în care satirizează hoți, fricoși ori alte năravuri ale oamenilor.

Teatrul păpușilor era pe vremuri, foarte apreciat în palatele domnitorilor țării… (Z.Andrei)

Crăciun este un zeu solar, de origine indo-europeană, specific teritoriilor locuite de geto-daci, indentificat cu zeul roman Saturn și cu zeul iranian, Mithra. Timp de peste un mileniu, creștinii sărbătoreau Anul Nou în ziua de Crăciun.

Moș Ajun este fratele mai mic  al lui Moș Crăciun, au bărbi albe ca de zăpadă, sunt foarte bătrâni și amândoi sunt buni și darnici. Ei colindă lumea întreagă pentru a aduce copiilor daruri.

Moș Ajun dăruiește copiilor dulciuri, iar Moș Crăciun aduce jucării, o mulțime de cadouri… (P.Silviu)

Moș Ajun e baci la turmele fratelui său, Moș Crăciun care este bogat, cu turme și mai mare peste ciobanii din cătun.  
Dar Moș Ajun de Maica Domnului, nu s-a îndurat, la nașterea lui Iisus, el adăpost nu i-a dat, minți că-i sărac și-i îndrumă pașii spre fratele său, Moș Crăciun cel bogat.

Dar Moș Crăciun neștiind cine e, pe Maica Domnului o primi nu în casă, ci în iesle.

Crăciuneasa miloasă, tainic, o ajută pe Maica Domnului să nască.

Când a aflat, Crăciun strașnic s-a mai mâniat și Crăciunoaiei, mâinile i-a tăiat.

Apoi, înspăimântat de ceea ce s-a întâmplat, de acasă, el în pribeagie a plecat.

Maria însă, peste mâinile Crăciunoaiei a suflat și acestea au crescut la loc, s-au vindecat…

Aflând Crăciun că în ieslea sa, se născu Mesia, amarnic s-a mai întristat, s-a căit și la Dumnezeu s-a tot rugat pentru fapta sa, să fie iertat și averea-i întreagă săracilor a dat.

Și de atunci, Moș Crăciun aduce copiilor daruri, în fiecare an…  (V.Daria)

În seara de Ajun, se împodobesc brazii cu jucării, lumini, globuri și beteală. Cu sacul plin de jucării, în sania-i trasă de reni, (cel mai cunoscut fiind Rudolph), e tare așteptat de copii, bătrânul și prea-bunul Moș Crăciun încărcat cu daruri…. (P.Mihaela)

Vlăscianu Daria- "Moș Crăciun" Preda Silviu- Cutie poștală pentru Scrisoarea către Moș Crăciun

Până acum un secol, în provinciile românești, simbolul Crăciunului nu era bradul, ci vâscul cu ramurile-i verzi.

Vâscul era la greci și la romani, plantă sacră, această credință ajungând apoi, în Evul Mediu, și în Europa Apuseană și Răsăriteană.

Se zice că vâscul adus în casă de sărbători, alungă ghinionul, boala și demonii… (P.Mihaela)

Bradul este cel mai important arbore al românilor. Este prezent în toate cele trei etape ale vieții unui om: botez, nuntă și înmormântare.

La noi, la români, bradul are semnificație bogată. Poate fi brad dăruit la nașterea pruncului, pentru a fi apărat de duhuri rele.

Bradul de judecată avea rolul de instanță divină. Odată jurământul rostit în fața sa, acesta trăinicie dobândea.

Bradul de nuntă era folosit pentru tinerii care urmau a se căsători. Încălcarea legământului făcut în fața bradului, atrăgea pedeapsa satului. Acest obicei încă mai există și-n zilele de azi, mirii trimițând printr-un flăcău, la nuntă, mireselor, brazi.

În Transilvania, de Nedeie, bradul de pomană se punea împodobit cu fructe și dulciuri, în mijlocul mesei.

Bradul funerar, împodobit cu panglici și fructe, se planta pe mormânt, la moartea unui tânăr.

Bradul a devenit și o tradiție de Crăciun pentru că se spune că este arborele ce aduce prosperitate, noroc și fertilitate.

Primul Brad de Crăciun a fost înălțat în 1605, într-o piață publică, la Strasbourg. Nu avea încă lumânări, era împodobit doar cu mere roșii.

Această tradiție germană va fi apoi, preluată de lumea întreagă. Și la noi, în Țările Române, obiceiul pătrunde prin influența germană, când primii studenți români au început să meargă la studii, la universitățile din Berlin sau Viena ori de la curtea dinastiei Hohenzollern, dinastia regală.

Așa că-n Țările Române, în anul 1866, prinții și prințesele, apoi bucureștenii au început să împodobească și ei, brazii.

Cântecul german de Crăciun "O Tannenbaum" ("O, brad faimos"), a devenit în limba română, "O, brad frumos" iar obiceiul împodobirii bradului de Crăciun pătrunde în casa fiecărui romîn. (V.Daria)

Crăciunul, Ziua Nașterii Domnului Iisus Hristos, este cea mai mare sărbătoare a creștinismului.

Dumnezeu, văzând că neamul omenesc este asuprit de diavol, S-a milostivit și L-a trimis pe Arhanghelul Gavril sa vestească Fecioarei Maria nașterea, prin puterea Duhului Sfânt, a Fiului lui Dumnezeu, făcut om, Iisus Hristos, pentru a mântui de păcate, omenirea.

Nașterea unui mare Împărat fusese prorocită de mult, de Vrăjitori care spuneau că: "Stea din Iacov va răsări și va zdrobi stăpâniile lui Moab".

Trei magi, cunoscând această prorocire, cercetau când o să apară această stea. Când au vazut-o, au urmat-o și, căzând în genunchi, I s-au închinat Lui si I-au adus daruri, aur, tămâie și smirnă.

Irod, împăratul iudeilor, temându-se că va pierde tronul prin nașterea lui Mesia, a poruncit ca toți pruncii din Bethleem să fie uciși. Așa au murit 14.000 de copii, dar Iosif și Maria, vestiți de un înger, fugind în Egipt, L-au salvat pe Mesia…

La români, sărbătoarea Nașterii Domnului se sprijină pe un fond străvechi, legat de cultul solstițiului de iarnă, al lui Crăciun, personaj mitic dacic, dar și pe datinile romane legate de zilele "Soarelui Învingator" și "Saturnalii".

Crăciunul sau Nașterea Domnului Iisus Hristos este o sărbătoare creștină celebrată la 25 decembrie, (în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul iulian), în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domnești (praznice împărătești) ale bisericilor de rit bizantin.

Primii creștini au ales datele de 25 decembrie sau 6 ianuarie ca moment al nașterii Fiului lui Dumnezeu  deoarece la aceste date, în lumea romană, germanică și orientală se celebrau diverse date de naștere ale zeilor păgâni.

Crăciunul este sărbătorit în ziua de 25 decembrie, de prin secolul al IV-lea (până atunci se sărbătorea în ziua de 6 ianuarie, odată cu Botezul Domnului, cunoscut sub numele de "Epifanie" sau "Teofanie").

În calendarul actual al românilor, sărbătoarea are caracter creștin, fiind sărbătorită atât prin participarea la slujbele bisericești, cât și prin practicarea unor obiceiuri populare, cel mai practicat fiind colindatul.

De Crăciun, la români, se umplu de lume bisericile, răsună de credință, rugă și recunoștință Sfânta și luminoasa Casă a Domnului. (Z.David)

Textele slujbelor Nașterii Domnului exprimă dumnezeirea, regalitatea și atotputernicia Celui născut în Betleem, Iisus, Fiul Preacuratei Fecioara Maria…

Crăciunul este o zi de mare bucurie și binecuvântare pentru creștini. Crăciunul este sărbătoarea păcii, a credinței, a iubirii și a familiei. Este ziua în care toți creștinii sunt mai binevoitori cu semenii și mai darnici cu sărmanii… (P.Silviu)

Tradiția spune că de Crăciun, se deschide Cerul și Dumnezeu este văzut doar de oamenii buni, stând la masă, cu sfinții și cu îngerii…

În această zi, se spune că boii vorbesc între ei, dar celor care îi ascultă, li se tulbură mințile…

Festivitățile de Anul Nou își  au originea în Babilon, apoi se transmit în Grecia și în cele din urmă, la Roma. Romanii au numit-o Saturnalia – în cinstea lui Saturn. Pentru romani, era o sărbătoare foarte populară- un timp de distracție, băutură și orgii, care se termina cu sacrificii umane.

Prima zi de Saturnalii, la Roma, începea la mijlocul lunii decembrie și continua până pe 1 ianuarie.

Iulius Cezar, împărat al Romei păgâne, a fost cel care a instituit Festivalul de Anul Nou, pe 1 ianuarie.

În  anul 46 î.e.n., Cezar a adoptat calendarul iulian și a investit ziua de 1 ianuarie cu toate obiceiurile romane de Saturnalii.

Data de 25 decembrie corespunde la romani, Saturnaliei, o sărbătoare păgână, în onoarea zeului roman, Saturn, care coincidea cu solstițiul de iarnă. În timpul serbărilor lui Saturn, sclavii primeau daruri de la stăpân.

În calendarele romane, ziua de 25 decembrie era indicată drept ziua nașterii Soarelui, "Natalis Solis Invicti", după cea mai lungă noapte a anului, iar biserica creștină a adoptat această dată drept zi de naștere a lui Iisus Hristos spre a îmbina cultura ante-creștină cu cea creștină și spre a-i converti pe oameni la creștinism.

Înnoirea anului semnifică ideea perfecțiunii începuturilor. Românii consideră că există o legătură între "îmbătrânirea anului" și vârsta sfinților din calendar: cei sărbătoriți la sfărșitul anului, sunt moși: Moș Andrei, Moș Nicolae și Moș Crăciun, iar cei sărbătoriți la început de an, precum Sfântul Vasile, sunt considerați tineri.

De Anul Nou, se bea și se petrece precum erau odată, la romani, Calendele, prima zi a fiecărei luni din calendar. Românii petrec de Revelion, cu joc, mâncare și băutură. La miezul nopții, la cumpăna dintre ani, se pocnea din bici, pentru alungarea spiritelor rele. Azi se aprind artificii… (D.Georgian)

În noaptea Anului Nou, superstițiile spun că se deschid cerurile, iar cui priveghează și le vede deschise, i se va da orice va cere.

Se spune că-n noaptea Anului Nou, animalele vorbesc și povestesc aidoma oamenilor.

Se mai spune că așa cum e omul de Anul Nou, vesel sau trist, așa va fi și în tot restul anului. (M.Diana)

În noaptea de Anul Nou, în mănăstiri se face slujbă și priveghere, se citesc Molitfele pentru dezlegare de lucrările diavolești, se fac rugăciuni de binecuvântare a Noului An, până a doua zi, de Sfântul Vasile…

Anul Nou conține multe obiceiuri populare, cu ritualuri, ceremonii și superstiții, cu multe datini, obiceiuri și tradiții.

Așa cum Crăciunul este dominat de colinde, Anul Nou cu "Plugușorul", cu "Sorcova" și cu "Capra" vine.

Sunt jocuri mimice, cu maști de animale sau personaje țărănești, Caprele dansează împreună cu "Ursul", dansuri rituale, grotești,

Celelalte personaje mascate care le însoțesc prezintă scene comice, cu aluzie la vremuri sau la comunitatea în care trăiesc.

"Țurca", "Brezaia" sau Capra este un ritual menit să aducă noului an, rodnicie recoltelor.

Jocul "Caprei" (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) a fost la origine un ceremonial grav, un element de cult.

Împodobită cu beteală, panglici și clopoței, însoțită de" moși", "babe" și de alte personaje mascate, "Capra" prezintă diferite scene comice, joacă în mijloc, în tactul tobei, în cântul fluierelor și al tilincilor,al strigăturilor flăcăilor. "Capra" saltă, se smucește, se-nconvoaie, țopăie, se trântește la pământ, se ridică, se rotește și din fălcile-i de lemn, ritmic, clămpănește.

De la Crăciun, până la Bobotează, "Capra" țopăie, dansează și românilor, bunăstare urează. (M.Luca)

În "Descrierea Moldovei", Dimitrie Cantemir spunea: "Țurca este o joacă iscodită încă din vremurile bătrâne, din pricina ciudei și a scârbei ce o aveau moldovenii împotriva turcilor" (L. Vlad)

"Jocul Urșilor" cu urători deghizați în: urs, ursari, fluierari și toboșari, este un obicei arhaic, practicat în Ajunul Anului Nou, în Moldova.

"Jocul ursului" își are originea într-un ritual păgân, în care ursul era considerat un animal sfânt. În "Jocul ursului", acesta moare și învie evocând Anul Nou ce are să vie.

Ursul joacă îndemnat de ursar, în mijlocul cetei de mascați deghizați în "moșnegi", "babe" și multe altele. Ceata poartă blănuri de urs, haine vechi, zdrențe și se dau pe față cu funingine, de-n Maramureș, "ceată de draci" li se zice. (P.Claudiu)

În cete mai mici sau mai mari, "Căiuții" din Botoșani, colindă din casă-n casă, jucând în ritmul muzicii, al fluierăturilor și al strigăturilor celor din ceată, purtând un cap de cal din lemn, împodobit cu hârtie colorată sau beteală, obicei al unui străvechi ritual hipic de altădată…

În Moldova, se practică dansul Arnăuților, a căror sosire e anunțată de sunetele zurgălăilor, al tobelor și al trompetelor.

Arnăuții sunt îmbrăcați în costume populare, purtând peste cămașă, o năframă din borangic sau un șervet pe care sunt prinse mărgele. Pe cap, au căciulă împodobită cu bucățele de oglindă, poartă ițari albi sau fustă din zdrențe, în picioare, poartă opinci cu zurgălăi și țin în mână, un buzdugan din lemn, frumos împodobit.

Plugușorul este colindă agrară, având ca subiect central, munca depusă pentru obținerea pâinii.

Orația Plugușorului este ca o rugăciune de rodire și de ocrotire a semănăturilor. Textul plugușorului este un adevărat imn în versuri închinat agricultorilor.

Principalul obiect simbolic al obiceiului este plugul frumos împodobit, la fel ca și caii ce-l trăgeau.

Plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit azi de un plug miniatural, mai ușor de purtat și de buhaiul care imită mugetul boilor. Plugul este ornat cu hârtie colorată sau cu panglici, la care se mai adaugă și un brad, ca simbol de tinerețe veșnică.

Plugușorul se recită din casă-n casă, în Ajunul Anului Nou. Repertoriul colindătorilor este însoțit de strigături, de mugetul buhaiului, de pocniturile bicelor, de clinchetele clopoțeilor și de urările de prosperitate și de belșug, la gospodăriile gazdelor. (T.Răzvan)

Tot de Anul Nou, ca o continuare a Plugușorului, copiii umblă cu Semănatul.

Ei aruncă semințe de grâu, porumb sau orez prin case și peste oameni, rostesc urări de sănătate și primesc în schimb, bani, fructe, nuci, colaci sau bani. (P.Roxana)

Odată, demult, de Sfântul Andrei, se puneau în apă, ramuri de măr sau de păr, la înflorit. Astăzi, sorcovele sunt făcute din flori de hârtie colorată.

Cu Sorcova, colindă copiii din Ajun, până în dimineața zilei de Sfântul Vasile. Ca o baghetă magică, amintind de o vrajă, Sorcova purtată de copii, intră din casă în casă, din zorii zilei, de dimineață, urând tinerețe și vigoare, pentru fiecare gazdă. (M.Teo)

Pentru a afla viitorul, oamenii practicau odinioară, Vergelul.

Se adunau la o casă și într-un ciubăr cu apa neîncepută, fiecare dintre cei prezenți puneau câte un semn: cuțit, cercel, cheiță sau inel.

Un băiețel era rânduit să le scoată din apă, în vreme ce vergelatorul, un ins bun de gură ura noroc de Anul Nou.

În unele părți, la Vergel participa oricine dorea, în altele, doar fetele, spre a-și ghici ursita, aflând așa cu cine se vor mărita.

Țăranii încă mai fac și azi, calendarul de ceapă, pentru a afla cum va fi noul an, recolta sau vremea: foile unei cepe mari se presară cu sare și sunt așezate în ordinea lunilor din calendar. După cât lichid va lăsa sarea topită în fiecare foaie, așa vor ști oamenii de vor avea parte în anul ce urmează, de secetă sau de ploaie. (B.Antonio)
În luna ianuarie, ziua a șasea, se prăznuiește sfânta și dumnezeiasca Arătare a Domnului Dumnezeu și a Mântuitorului nostru, Iisus Hristos, Epifania, Teofania sau Boboteaza, Botezul Domnului, unul dintre cele mai mari praznice creștine.

Botezul Domnului Iisus Hristos a fost lucrarea Sfintei Treimi. Tatăl Ceresc a mărturisit despre El: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!" iar Duhul Sfânt, în chip de porumbel, La El a venit…

Iisus Hristos vine la Iordan, se botează cu botezul pocăinței lui Ioan, își asumă păcatele întregii omeniri, El, Cel fără de păcat, prin scump sângele Său, pe Golgota, răscumpărat…

În toate sfintele biserici, se face de cu seara, slujba Privegherii. În Ajun, după liturghie, preotul împreună cu enoriașii, fac o procesiune spre un lac sau izvor, pentru Sfințirea Apelor.

Acum se sfintește Agheasma Mare, o apă nestricăcioasă, cu mare putere vindecătoare.

Oamenii cred că această apă sfințită este izbăvitoare de boli și purificatoare.

De Bobotează, preotul colindă fiecare casă, stropește locuințele, oamenii și animalele, cu agheasmă.

Când Troparul Bobotezei începe, vânătorii și pădurarii satului împușcă peste ape ca să alunge duhurile necurate.

Dacă este ger, se pregătește o cruce de gheață, pentru a marca locul slujbei. La sfârșit, preotul aruncă o cruce de lemn în apă, iar feciorii se aruncă după ea, să o scoată

În ziua aceasta, se crede că toate apele pământului sunt sfințite, de aceea, femeile nu mai spală rufe timp de opt zile.

În această zi, oamenii se stropesc, se cufundă în râuri, iazuri sau jgheaburi, iar feciorii din sat udă fetele cu apă.

Cei care poartă numele de Ion sau Ioan sunt Iordăniți, adică udați sau aruncați în sus, până când dau un dar.

Fetele iau o floare din cele ce împodobesc crucea la Bobotează și punând-o sub pernă, ele ursitul își visează.

Ioan (Ion) este unul dintre cele mai comune nume la români. Patronul spiritual al celor care poartă acest prenume este Sfântul Ioan Botezătorul care se serbează în ziua de 7 ianuarie.

Prăznuirea Sfântului Ioan Botezătorul, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Este una dintre cele trei sărbători dedicate Sfântului Ioan în cursul anului, celelalte două sunt: Sânzienele-Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. (D.Georgian)

Există încă multe alte frumoase tradiții și obiceiuri legate de Crăciun și de Anul Nou, la români, pe care le așteptăm mereu, în fiecare an, cu foarte mare bucurie și nerăbdare, deoarece sunt pentru noi toți, o ocazie de întoarcere în timp, pentru a ne redescoperi: frumusețea sufletului- credința, bunătatea, iubirea, speranța și mai ales, identitatea națională.

Frumoasele obiceiuri și tradiții populare românești fac o conexiune între timpurile vechi și timpurile noi, transmițând de-a lungul veacurilor, din generație, în generație, această comoară de valoare intestimabilă, numită folclor românesc, care focalizează în esența sa, originalitatea, statornicia și continuitatea poporului român pe aceste meleaguri, întreaga înțelepciune de viață, acumulată în milenara sa istorie și marea credință în Dumnezeu.

Cea de a doua săptămână a proiectului a fost rezervată special, realizării unor felicitări de Crăciun, pentru colegii noștri din alte țări europene, parteneri și colaboratori în cadrul unor proiecte eTwinning: "Eurigrame și creații literare"- "Mind Mapping et la création littéraire", "eCultural Kaleidoscope", "Дед Мороз"/ "Kalėdų Senelis" / "Santa Claus"/ "Moș Crăciun", "Salut, père Noel!", ,,Crăciunul în lume"/ "Christmas in the world"/ "Le Noel dans le monde”, "Christmas traditions and greetings- Christmas card chain"/ "Tradiții și urări de Crăciun- Crăciun- Card în lanț", "Whe do you come from"/ "De unde ești?" și "We are Union friends"/ "Suntem prietenii Uniunii", pe această cale, elevii noștri făcând cunoștință totodată, cu datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou, specifice altor țări europene.

În același scop, o clasă de elevi de la Athénée Provincial de La Louvière, Belgia, coordonată de domnul profesor de cursuri artistice, Alain Regnier, au colaborat cu noi, în parteneriat, în cadrul aceluiași atelier de lucru, pe tema "Datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou", dar și în cadrul proiectelor e Twinning: "eCultural Kaleidoscope" și "Mind Mapping et la Création  littéraire", activitatea finalizându-se cu un schimb de cărți poștale și semne de carte, în care elevii noștri au scris în limbile franceză, engleză și în limba maternă, urări specifice, de Crăciun.

Clasa a III-a B- Atelier de lucru: "Felicitări de Crăciun, pentru Europa"

Clasa a III-a B- "Felicitări de Crăciun pentru Europa"

Fiind săptămâna în care urma să-l sărbătorim pe Sfântul Nicolae, am convenit să preparăm împreună, la clasă, un desert tradițional și sănătos totodată, turtă dulce în formă de ghetuțe pentru Moș Nicolae sau, fiind în preajma sărbătorilor de iarnă, în formă de brăduți de Crăciun.

în cadrul acestui atelier, am desfășurat de fapt, o activitate integrată: Arte vizuale și abilități practice/ Activitate gospodărească + Opțional- Educație antreprenorială pe tema: "Ce să fie magazinul gol?" (un chioșc alimentar, imaginar)+ Programul Școala Părinților- prepararea unui aluat pentru turtă dulce sau contribuirea la realizarea acesteia, cu câte un ingredient dulce dar și sănătos totodată, ca subtil mesaj privind conștientizarea importanței pe care o reprezintă buna colaborare școală-familie, pentru succesul școlar al elevilor.

Astfel, în cadrul acestui atelier, elevii clasei noastre au modelat aluat de turtă dulce în formă de ghetuțe pentru Moș Nicolae sau de brăduți.

În final, elevii participanți la activitate au primit drept recompensă, turtă dulce în formă de ghetuță pentru Moș Nicolae și în formă de brăduț de Crăciun, servind-o împreună, în sala de clasă, într-o atmosferă destinsă, de bună-dispoziție și de petrecere.

Ghetuța lui Moș Nicolae din turtă dulce

"Ghetuța lui Moș Nicolae" și Bradul de Crăciun"- din turtă dulce

În cadrul Programului "Școala Părinților", am organizat un atelier de lucru, în cadrul căruia, un număr foarte mare de părinți și-au manifestat dibăcia și spiritul artistic, în cadrul unor activități practice, de confecționare a recuzitei tradiționale a colindătorilor români, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, precum: sorcovă, stea, bici pentru Plugușor, tobă, costumații pentru cetele de colindători, pentru mersul cu Capra și cu Ursul, au realizat felicitări în tehnica Quilling și au confecționat păpușele- "Românași" și "Româncuțe" purtând costume populare românești, în scopul promovării acestora, pe plan internațional, prin intermediul proiectelor eTwinning.

LOGO-ul workshop-ului "Datini și tradiții de Crăciun și de Anul Nou, la români"