Potențialul turistic cultural și religios din partea centrală a Republicii Moldova Candidat – Vizitiu Cristina Profesor Coordonator – Lect. Dr…. [301475]

LUCRARE DE LICENȚĂ

Potențialul turistic cultural și religios din partea centrală a [anonimizat] – Lect. Dr. [anonimizat] 2016

Rezumat

Problematica

Lucrarea de licență intitulată: Potențialul turistic cultural și religios din partea centrală a Republicii Moldova, a pornit de la faptul că această țară este foarte puțin cunoscută la nivel internațional. [anonimizat]. Lucrarea a pornit de la simpla întrebare: prin ce s-ar face cunoscută Republica Moldova? și am început s-o descoper sub aspect documentar și practic. [anonimizat] o zonă cu o [anonimizat], [anonimizat] 13 raioane din regiune de dezvoltare Centru la o cunoaștere mai amplă și la o șansa pentru a fi valorificate.

Obiectivele propuse

Lucrarea și-a propus următoarele etape de rezolvare: [anonimizat], [anonimizat]-zisă.

Rezultatele obținute

În urma realizării acestei lucrari am obținut următoarele rezultate: [anonimizat] a cca. 15 [anonimizat] 5698 monumente protejate de stat (40%). Patrimoniul cultural include și o importantă parte a [anonimizat] 66 [anonimizat] 673 [anonimizat] a acestora penru o mai bună cunoaștere și pentru a fi promovate. Turismul religios l-am legat de valoare mănăstirilor și bisericilor de pe teritoriul central al Republicii Moldova prin descrierea amănunțită a 10 [anonimizat]. [anonimizat], cazare, care s-au dovedit a fi foarte puține în cel 13 raioane, [anonimizat], însă foarte utilizat de turiști este Aeroportul Internațioanl din Chișinău. [anonimizat] 2013 a crescut pînă la 2,36 milioane persoane. În ultimii 8 ani numărul persoanelor cazate în raioane a crescut cu 49,4%. Instiruțiile de coordonare a turismului sunt companiile de turism care sunt în creștere. Moldova sumele zilnice a moldovenilor cheltuite prin agenții au crescut anual cu 38,5%, în acest mod turistul din țara de origine este cel mai important client pentru agențiile naționale de turism. La momentul implementării strategiei turismului (2003) au fost de 238 agenților economici titulari ai licenței de turism. [anonimizat], depășind aproximativ 2400 mln. Lei în 2010. Am obținut rezultate și în urma analiziei acestei regiuni ca destinație turistică și am ajuns la concluzia că Agenția de turism în prezent promovează în limba română în jur de 144 atracții majore, înlesnite prin anumite trasee, ca exemplu se preomovează circa 53 mănăstiri și biserici ortodoxe. Republica Moldova participă și la expozițiile internaționale, ceea ce reprezintă un pas destul de important pentru promovarea țării în România, Rusia, Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia.

Concluzii

Lucrarea a adus o structura mai clară și mai precisă a potențialului cultural și religios, de asemenea o cunoaștere a structurei de cazare, infrastructura de acces, șansele Republicii Moldova pentru a fi văzută la nivel internațional. Prezenta lucrare a adus nou atât un ghid de promovare, cât și o informație analizată, din surse veridice și concretă a ceea ce este, a fost, sau posibil v-a fi în Regiune de Dezvoltare Centru a Republicii Moldova.

Pезюме

Проблемы

Диплом документ, озаглавленный: культурный и религиозный туристический потенциал в центральной части Молдовы, исходил из того, что эта страна мало известна на международном уровне. К культурной и религиозного туризма я хотела продемонстрировать значение Молдовы с точки зрения потенциала, знаний наследия. Работа началась с простого вопроса: как сделать Молдову известной? и я начала открывать документы и практический аспект. Мы указали центр, потому что он являятся область в привилегированном месте, недалеко от столицы Кишинева и все культурные памятники, святилищ религиозных собирают ежегодно значительное количество туристов, которые сделали эту работу со значением туризма. Я принес 13 районах центра к более широкие знания и возможность реализоваться.

Цели и методология

Документ призван решить следующие шаги: хранение данных Национального бюро статистики официального сайта, использование проектов Национального агентства по туризму по работе с агентствами в Кишиневе, посещение самого района.

Результаты

После завершения этой работы мы получили следующие результаты: мы доказали, что у Молдовы есть потенциал с точки зрения культурного и религиозного, путем установки на территорию ок. 15 тысяч объектов, в том числе 5698 памятников, охраняемых государством (40%). Культурное наследие включает в себя важную часть исторического наследия и археологических и хранятся в 66 музеях, которые включают в свои коллекции более 673 000 единиц наследия, описал историю и культурный значение для лучшего понимания и поощрения. Религиозный туризм связан со значением монастырей и церквей в центральной территории страны, детальным описанием 10 монастырей, известных на международном уровне из-за исторической ценности, в частности в коммунистический период. Мы достигли результатов в области туризма, т.е. мы проанализировали учреждения размещения, которые оказались очень мало в 13 районах сосредоточены в больших количествах в Кишиневе также получить доступ к инфраструктуре, которая развивается но широко используется аэропорт РУБЕЖОМ Кишинев. Поскольку туристические потоки показали положительный скачок, количество иностранных граждан которые пришли в Молдову в 2013 году увеличилась до 2,36 миллиона человек. За последние 8 лет число лиц, проживающих в районах, увеличилось на 49,4%. Учреждения координация туризма являются туристические компании, которые растут. Молдавские ежедневные суммы, потраченные агентами ежегодно росли на 38,5%, таким образом, туристический дом является самым важным клиентом для национальных туристических агентств. При реализации стратегии туризма (2003 г.) было 238 операторов, владеющих лицензиями для туризма. Мы также делают акцент на способствуют привлечению инвестиций, оборот в секторе туризма растет, превысив около 2400 млн. Лей в 2010 году. Я достигла результатов и дополнительные анализ этого региона в качестве туристического направления, и мы пришли к выводу о том, что туристическая фирма сейчас продвигает румынский язык вокруг 144 главных достопримечательностей, облегченные определенным маршрутам, например, составляет около 53 монастырей содействует и православные церкви. Молдова принимает участие в международных выставках, что является очень важным шагом для продвижения страны по отношению к Румынии, России, Германии, Великобритании, Турции, Италии.

Заключение

Работа принесла более четкую структуру и более точныи потенциал культурного и религиозного туризма, а также знание качества жилья, инфраструктуры доступа, шансы Молдовы следует рассматривать на международном уровне. Эта статья принесла новую рекламную кампанию в качестве руководства и анализируют информацию из надежных источников, что есть, было, или могло бы быть в Центральном регионе развития Молдовы.

Cuvinte-cheie/ Ключевые слова

Podiș-  Formă complexă de relief, de mare întindere, aproape plană, situată la o altitudine relativ ridicată și străbătută de văi prelungi.

RIGOLĂ- Șanț mic sau amenajare specială făcută de-a lungul străzilor, între marginea părții carosabile și bordura trotuarelor, având rolul de a colecta apele superficiale și de a le dirija la un punct de descărcare.

TRASEU- Drum pe care îl parcurge (în mod permanent) un vehicul sau o persoană; rută.

PELERINAJ- Călătorie rituală făcută de credincioși, individual sau în grup, într-un loc sfânt

Плоского́рье — обширный участок горного рельефа с абсолютной высотой до 1000 м и более с преобладанием плоских или слабоволнистых водораздельных поверхностей. Иногда разделяются узкими долинами. В состав плоскогорий могут входить плато, что может приводить к их отождествлению

водосточный желоб-небольшие канавы или специальные фитинги вдоль улиц между краем проезжей части и тротуаров обода, служащие для сбора поверхностных вод и направить его к точке сброса.

Маршрут- дорога, которая прошла его (постоянно) транспортное средство или лицо; маршрут.
Паломничество-ритуал путешествие верующих, индивидуально или в группах, в святом месте

Introducere

Republica Moldova este un stat din sud-estul Europei. Vom aborda În capitolele următoare o analiză amănunțită a regiunii Centrale a Republicii Moldova, ea cuprinde 13 raioane: Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Strășeni, Șoldănești, Telenești, Ungheni. Majoritatea din acestea sunt ântr-o zona de influență cu Municipiul Chișinau, mai puțin Raionul Telenești, Ungheni, Rezina și Șoldănești.

Figure 1 Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. sdelanovpmr.info

Regiunea de dezvoltare Centru cuprinde mai multe forme de relief. Cea mai mare parte a teritoriului regiunii este ocupată de Podișul Moldovei. În afară de podișuri, se întâlnesc dealuri și câmpii, înălțimile medii ale cărora variază între 200–250 m deasupra nivelului mării. Cea mai înaltă culme din Moldova – Dealul Bălănești cunoscut sub denumirea de Piscul lui Miron având 430 m, fiind situate la 30 de km de granița cu România. Structura geologică specifică cu numeroase fracturi tectonice, predominată de roci sedimentare afânate și poroase, a cauzat condiții prielnice pentru dezvoltarea largă a alunecărilor de teren și a formelor erozionale de relief, reprezentate prin diverse rigole, râpe, canioane, văi și vâlcele. Condițiile geologice și climatice au favorizat dezvoltarea unei rețele hidrografice destul de dense în regiune, formată din râuri și râulețe cu debite mici, dar foarte variabile în timp, cu viituri frecvente, fapt ce a contribuit la formarea unor vai mari, foarte vechi și adânci, cu pante evident terasate. Rețeaua hidrologică a regiunii centrale este străbătută de 3 cursuri importante de apă: râul Nistru, râul Prut și râul Răut. Sursele principale de alimentare a râurilor sunt apele subterane, ploile și zăpada. Toate râurile și pâraiele constituie o rețea hidrografică puternică. Regimul lor depinde de condițiile climaterice. Regimul hidric natural al râurilor Nistru, Prut și al afluenților lor în mare măsură este denaturat de crearea pe râuri a barajelor și rezervoarelor de acumulare a apei.

În contextul situației actuale, regiunea Centrală a Republicii Moldova constituie un pas pentru dezvoltarea de mai departe a întregii țări, precum spune și Grigore COBZAC, Președintele Consiliului Regional pentru Dezvoltare “În contextul reformelor implementate în Republica Moldova, consider că prin jalonarea elementelor esențiale ale strategiilor de dezvoltare socio- economice și turistice ale raioanelor din Regiunea Centru, va armoniza eforturile comune ale tuturor actorilor implicați în realizarea politicilor de dezvoltare regionale. În cadrul procesului de actualizare a Regiunei Centru, rolul parteneriatului a fost esențial, fiind necesară implicarea unui număr cât mai mare de parteneri relevanți la nivel regional și local”

În această lucrare voi analiza și structurile de primire și servire a mesei
infrastructura de acces, repartizarea fluxurilor turistice pe teritoriul național și impactul acestora, evoluția Instituțiilor de coordonare a turismului în Republica Moldova
promovarea investițiilor, starea investițiilor în sectorul turistic, în deosebi în Regiunea Centrală a Republicii Moldova. Turismul are implicații și efecte geografice, economice, tehnologice, sociale, ecologice care se completează organic și redau acestui fenomen un caracter complex și inconfundabil. Activitatea turistică este direct condiționată de prezența și interconexiunea factorilor naturali. Nu mai puțin importante sunt edificiile și manifestările antropice, diverse evenimente religioase, culturale. Pentru a se dezvolta activitățile turistice este nevoie și de o dezvoltare a rețelelor de transport și a unităților de cazare. Prin urmare turismul in regiunea centrală a Republicii Moldova este marcat de o influiență definitorie și o relație dintre mediul natural și economic-social, care generează și direcționează fluxurile de vizitatori.

I. Scurtă caracteristică a raioanelor din regiunea centrală a Republicii Moldova

I.1 Raionul Hîncești

Raionul Hîncești este situat în prtea de centru a țării, în zona Codrilor și cuprinde 4,6% din teritoriul Republicii Moldova. Centru rezidențial este orașul Hîncești, și este situat la o distanță de 35 km de capitală (or. Chișinău). Are 63 de localități pe un relief colinar cu înălțimi ce variază între 100 și 350 m. Hînceștiul este străbătut de mari cursuri de apă precum: râurile Prut, Lăpușnița și Cogâlnic. După numarul de locuitori este situat pe locul III din întreaga țară. Acest raion este travesrsat de importante căi de acces care duc spre România și Ucraina. Una din căile cele mai importante din regiune este vama Leușeni.

I.2 Raionul Anenii Noi

Raionul Anenii Noi este situat în regiunea de dezvoltare centru a Republicii Moldova cu orașul de reședință Anenii Noi, fiind situat la o distanță de 36 km. sud-est de capitală. În componența raionului sunt 45 de localități. Raionul este amplasat în regiunea Câmpiei Moldovei de Sud, relieful fiind constituit din râpi, dealuri, văi, hârtoape (aici sunt majoritatea localităților din acest raion). Acest raion este situat în lunca râului Nistru, astfel mai este travesrsat de numeroase râuri, pâraie precum Bîc constituind 42 km. pe teritoriul raionului.

I.3 Raionul Călărași

Raionul Călărași este situat în partea centrală a Republicii Moldova. Aici predomină un relief constituit din dealuri, podișuri, se formează și zăcăminte ca nisip și argilă. Pe acest teritoriu se intersectează 4 cursuri de apă importante precum: Bîc, Ichel, Răcătău, Cula. În componența raionul sunt 44 de localități. Centru rezidențial al raionului este orașul Călărași, fiind sitat la o distanță de 50 km. de capitala Republicii Moldova, Chișinău, și la 132 km. de municipiul Iași din România.

I.4 Raionul Criuleni

Raionul Criuleni este situat în partea centrală a Republicii Moldova. În componența sa intră 43 de localități. Orașul de reședință este Criuleni, fiind situat într-o regiune de șes și colină, situat pe malul drept al râului Nistru și la distanță de 45 km. nord-est de Chișinău.

I.5 Raionul Dubăsari

Raionul Dubăsari este situat în regiunea de dezvoltare centru, însă în Transnistria, raionul fiind împărțit în doua: o parte este controlată de Republica Moldova și altă parte de autoritățile separatiste de la Tiraspol. Pe teritoriul controlat de Chișinău există orașul Dubăsari și 11 comune pe ambele părți ale Nistrului.

I.6 Raionul Ialoveni

Raionul Ialoveni este amplasat în zona centrală a Republicii Moldova, fiind compus dintr-un oraș, Ialoveni, 6 comune și 18 sate. Acest raion este situat la 14 km. de capitală, o parte este străbătut de Codrii Moldovei, pe aici curge Botna și Isnovăț (afluenții Nistrului)

I.7 Raionul Nisporeni

Raionul Nisporeni se află la fel in partea de dezvoltare centru, în zona Codrilor, în Podișul Moldovei Centrale, reședința este orașul Nisporeni. La nord se învecinează cu raionul Călărași, la sud cu Hîncești, la vest cu Ungheni și la est cu Strășeni, în partea de vest se mărginește cu râul Prut. Relieful este deluros și aici este cel mai înalt deal din țară- Bălănești.

I.8 Raionul Orhei

Raionul Orhei este constituit din 75 de localități. Centrul administrativ este orașul Orhei, care se află la 48 km. spre nord de capitala Republicii Moldova ( Chișinău ), pe malul râului Răut.

I.9 Raionul Rezina

Raionul Rezina este situat în partea de dezvoltare centru a Republicii Moldova și are ca oraș administrativ Rezina la aproximativ 100 km. de Chișinău, situat pe malul drept al Nistrului.

I.10 Raionul Strășeni

Raionul Strășeni se află la 23 km. depărtare de capitala Republicii Moldova, asfel în centrul Moldovei. Reședința raionului este orașul Strășeni, fiind situat în valea râului Bîc, lângă Codrii Moldovei.

I.11 Raionul Șoldănești

Raionul Șoldănești este un raion din zona de dezvoltare centru constituit din 33 de localități, astfel 1 oraș fiind si centru administrativ, Șoldănești, 22 de comune și 10 sate. Orașul este așezat pe ambele maluri ale rîului Ciorna(afluent al râului Nistru), pe Podișul Nistrului și la o distanță de 81 km. de Chișinău.

I.12 Raionul Telenești

Raionul Telenești conține 54 localități, aflându-se la fel în regiunea de dezvoltare Centru. Orașul reședință este Telenești, situat pe malul drept al râului Ciulucul Mic. Distanța față de Chișinău este de 93 km.

I.13 Raionul Ungheni

Raionul Ungheni este amplasat în partea centrală a Republicii Moldova, centrul administrativ este orașul Ungheni, aflându-se pe malul stâng al râului Prut. Este situat la o distanță de 107 km. de Chișinău. Această regiune constituie și un important punct vamal la hotar cu România.

I.14 Municipiul Chișinău

Municipiul Chișinău este amplasat pe o suprafață de 2% din teritoriul național și cuprinde aproximativ 18% din suprafața întregii țări. Datorită poziției sale favorabile în centrul țării el deține aeroportul internațional, reprezintă un nod al căilor ferate și cele rutiere, numărul mare a locurilor de cazare, așa dar aproximativ 46 % din totualul capacității de cazare și circa 350 de agenții turistice sunt în Municipiul Chisinău, astfel este o destinație destul de solicitată. Municipiul Chișinău este o adevărată aglomerație turistică, aici s-a estimat că sunt cazați aproximativ 90% din turiștii străini. Chișinăul concentrează o destinație turistică de importanță națională precum orheiul Vechi, Căpriana, Hâncu etc.

I.15 Concepte vehiculate în domeniul Geografiei turismului

I.15.1 Obiectiv turistic

Obiectivul turistic reprezintă un element, sau un ansamblu de elemente ale resursei turistice, individualizat și introdus în circuitul turistic

I.15.2 Turismul cultural

Turismul cultural corelează cultura unei regiuni, în mare măsură valorile ei artistice. Turismul cultural include diverse monumente istorice si obiective culturale (muzee și teatre), activitatea cultural-artistică. Poate uneori include turismul în zonele rurale, este cazul festivalelor în aer liber, casele memoriale ale unor scriitori sau artisti celebri, peisaje la care s-a facut trimitere în literatura. Specialistii sunt de parere ca persoanele care practica turismul cultural cheltuiesc în medie mai mult decât turistii "standard". Acești turisti pot fi interesați de problemele ale domeniul religiei, filozofiei, istoriei, antropologiei etc., și doresc să ia parte la acțiunea de cunoaștere a unor evenimente trecute.

La baza afirmării și dezvoltării turismului cultural, ca formă a recreerii și cunoașterii, stau treicerințe primordiale: protejarea și conservarea întregului patrimoniu cultural – național și internațional, pregătirea și asigurarea unor servicii turistice de calitate deosebită. respectarea modului de viață al populațiilor autohtone

I.15.3 Turismul religios

Turismul religios este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase cu implicații de ordin spiritual. Formele de manifestare ale turismului religios sunt: vizite la lăcașurile sfinte, pelerinajele religioase și taberele religioase.
Pornind de la noțiunea de turism religios se poate vorbi de doua mai tendințe de a călători:

– Călătorie unifuncțională care are singur scop de natură religioasă, principiul fiind pelerinul.

-Călătoria plurifuncțională care îmbină aspectele religioase cu cele culturale și care permit vizitarea unui număr mai mare de obiective turistice. Se consideră că pelerinajul modern este un pact pe care industria turismului l-a încheiat cu religia. Activitățile care favorizează turismul religios are o perioadă scurtă, de câteva zile, ele se adaugă obiectivelor turistice materializate în teren, diversificând oferta de ansamblu al unui teritoriu. Conform Organizației Mondiale de Turism 1 din 3 turiști sunt interesați de turismul religios.

I.15.4 Structura de primire turistică

Prin structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se înțelege orice construcție sau loc amenajat, destinat, conform proiectării și executării, pentru cazarea turiștilor. Conform Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova. Structura de primire turistică colectivă cu funcțiuni de cazare turistică este acea structură care pune la dispoziția călătorilor camere sau spații, iar numărul de locuri pe care îl furnizează trebuie să fie mai mare decât un minimum specificat pentru grupuri de persoane, mai numeroase decât o simplă familie; toate locurile structurii de primire trebuie să dispună de o administrație comercială comună, chiar dacă este o unitate non-profit.

I.15.5 Potențialul turistic

Potențialul turistic este definit ca ansamblul elementelor (natural și antropice) ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea turiștilor.
Potențialul turistic il voi explica prin 2 abordari:

obiectiv care ar putea fi valorificat turistic sau obiectiv turistic care ar putea fi valorificat cu mai multă eficiență în viitor

ca potențial de interancțiune care s-ar traduce ca intensitatea relațiilor între clienți (potențiali turisti ) și obiectivele turistice.

Numărul de camere existente la structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare reprezintă numărul de camere destinate găzduirii turiștilor, înscrise în ultimul act de recepție, inclusiv camerele închise provizoriu din diverse motive (lipsă clienți, reparații curente etc.), exceptînd camerele din structurile a căror activitate este întreruptă pentru realizarea unor lucrări prin care se aduc modifi cări importante ale capacității de cazare.

Numărul de locuri-pat reprezintă numărul de locuri-pat care sînt instalate în camerele existente. Nu se includ paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.

I.15.6 Flux turistic

Fluxurile turistice presupun deplasarea vizitatorilor de la reședința acestora la locul ales, altul decât propria reședință, pentru satisfacerea necesităților recreativ-curative, sau a altor motivații, altele decât o activitate remunerată sau stabilirea dimiciliului. Formarea fluxurilor turistice se face sub influența, cu precădere, a factorilor legați de nivelul de trai, de posibilitatea de călătorie și de caracteristicile demografice particularizate. Dimensiunea fluxurilor turistice depinde de atractivitatea turistică a diverselor destinații posibile, de forma sejurului, costul sejurului, de diversele mijloace de transport folosite.

Potențialul turistic cultural

Savanții afirmă ca că teritoriul Moldovei a fost populat de numeroase civilizații și culturi. Prezența omului, care pe parcursul evoluției a lăsat un număr important de mărturii valoroase pentru turism. În perioada ex-sovietică Regiunea Centrală a Republicii Moldova se poziționa ca “un muzeu sub cerul liber”. Dupa obținerea independenței Republicii Moldova iși mărește numarul obiectivelor turistice ocrotite de stat, care în prezent conține cca. 15 mii de obiecte, inclusiv 5698 monumente protejate de stat (40%). Patrimoniul cultural include și o importantă parte a patrimoniului istoric și arhiologic, se păstrează în 66 de muzee (5 naționale, 7 filiale și 54 muzee locale), care cuprind în colecțiile lor peste 673 mii piese de patrimoniu. O mare parte din aceste obiecte sunt incluse în circuitul turistic national ce în fiecare an se promovează și se valorifică.

Table 1 Structura obiectivelor circuitelor muzeale turistice în oferta agențiilor de turism naționale din Centrul Republicii Moldova. (Extras de la Agenția Națională de turism)

II.1 Monumente de arheologie

În Republica Moldova potrivit registrului monumentelor de arheologie sunt înregistrate 7368 monumente. În prezent conform unor precizări ale agențiilor de turism interesul turistic cel mai de vază il reprezintă toate monumentele de arheologie care conservează vestigii originale bine păstrate și acesibile pentru vizita turiștilor precum sunt vestigiile preistorice. În centrul Moldovei s-au descoperit câteva stațiuni ale oamenilor preistorici fie în peșteri, fie în teren liber. Piesele descoperite au dat posibilitate savanților să lărgească zona cunoștințelor despre modul de viață și concepția despre lumea înconjurătoare a comunităților gentilice. Dintre cele mai bine studiate acestea se găsesc la Ciuciulești (Hîncești), Horodiște (Călărași), Rașcov (Șoldănești) ș.a. S-au găsit monumente ale antichității, acestea correlate sub formă de localități fortificate. Pe teritoriul central există și horodiști sau cetăți din pămînt, cum ar fi cetățile de promontoriu, plasate pe malurile abrupte izolat de un val de protecție de restul câmpiei (ex: Saharna.). O parte din aceste obiecte fac parte din oferta excursionistă a unor muzee și agenții de turism.

II.1.1 Situl arheologic Stolniceni (Hîncești)

Fortăreața de la Stolniceni initial era în formă inelară iar suprafața contruită era de 20 de hectare, astfel ea este declarată una dintre cele mai mari cetăți antice descoperite între Nistru și Prut.  Primele cercetări din cadrul cetății geto-dacice au fost efectuate în anul 1933 de către cercetătorii Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.

Cetatea geto-dacică se află mai sus de cursul Cogâlnicului, în pădurea de la Stolniceni. Aici se văd încă niște valuri și șanțuri care în trecut au constituit pereții fortăreței de lemn și pământ, ce a fost sub ocupația geto-dacilor. Potrivit canalului stiripozitive.eu acest “monument arheologico-istoric, ascuns în pădurea Stolniceniului, a fost contruit mult mai anterior chiar decât renumitele Valuri ale lui Traian. Vatra geto-dacilor, înconjurată de șanțurile de apărare, este o mărturie a faptului că pe moșia satului, străbunii noștri s-au stabilit cu mult până la prima atestare documentară a localității din 1645”. Situl arheologic este puțin mai diferit de alte fortificații geto-dacice care au fost descoperite până astăzi. În interiorul cetății au fost descoperite 20 de movile, numite tumuli, aici conform unei legende se spune că au fost îngropați oamenii ce au căzut în urma unor lupte, astfel în unele movile s-au descoperit schelete ale geto-dacilor, situați în poziții diferite de la un individ la altul. Aici au fost făcute numeroase expediții arheologice, în urma lor au fost descoperite diferite obiecte ale unei culture vechi, precum cioburile de vase din ceramic, vasele de lut, brățări , diferite obiecte de vânătoare, cuțite de dimensiuni diverse,  piese de amfore grecești ele demostrînd faptul că prin intermediul rîului Cogîlnic ce străbate localitatea se efectua schimbul de mărfuri dintre negustorii greci și localnici (toate aceastea astăzi sunt expuse la Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei). Situl arheologic initial a fost propus să fie inclus în traseul touristic “Drumul Vinului”, iar cercetătorii din România au propus ca situl să fie inclus într-un traseu internațional.

Figure 2.II Schelet din perioada geto-dacă. Stiripozitive.eu Figure 3.II Schelet din perioada geto-dacă

Figure 4.II Schelet din perioada geto-dacă. Stiripozitive.eu Figure 5.II Unelte din perioada geto-dacă.

II.I.2 Complexul arheologic Orheiul Vechi (Orhei)

Este amplasat în valea râului Răut. În Rezervația de la Orheiul Vechi se pot observa numeroase vestigii arheologice, ce demonstrează prezența omului încă din perioada paleoliticului. La suprafața solului sunt numeroase vestigii arheologice precum: cuptorul din cărămidă, ruinele băii tătărești, tunuri din bronz din perioada lui Ștefan cel Mare, ruinele palatului Pârcălabului etc.

Figure 6.II Cuptorul din cărămidă. Moldovenii.md Figure 7.II Palatul Pârcolab. Moldovenii.md

Figure 8.II Tunuri din bronz din perioada lui Ștefan cel Mare Figure 9.II Ruinele Palatului Pârcolabului. Moldovenii.md Moldovenii.md

Orheiul Vechi are documentate 20 de situri arheologice, cele mai importante sunt: situl Orheiul Vechi de pe promontoriul Peștera și situl Butuceni de pe promontoriul omonim. Printre vestigiile arheologice ale sitului Orheiul Vechi se remarcă cele aflate la suprafața solului, precum și complexurile rupestre din stâncă ca fortificațiile de pământ, cetățuia de tip palisade atribuită culturii getice, citadela din secolele XIV-XVI, moscheea, baia tătărească, etc.

II.1.3 Situl arheologic din Rogojeni (Șoldănești)

“Cercetările arheologice care au fost făcute în Rogojeni au dus la descoperirea unei locuințe de suprafață, un bordei și câteva gropi menajere, cu o vechime de aproximativ 6500-7000 de ani”, a menționat Sergiu Bodean, director general adjunct al Agenției Naționale Arheologice, care a coordonat cercetările arheologice din Rogojeni. “ În urma cercetărilor, am depistat mai multe gropi menajere. Niște gropi în care se aruncau diferite resturi menajere, fragmente de vase ceramice. Descoperirea cea mai interesantă a fost un bordei care conținea numeroase fragmente ceramice, fragmente de vase de lut, unelte de muncă din silex, os, multiple oase de animale care erau consumate de locuitorii așezării acum aproximativ 7000 de ani”, spune coordonatorul cercetărilor arheologice de la Rogojeni, Sergiu Bodean.

II.2 Monumente de istorie

II.2.1 Conacul lui Manuc Bei (Hîncești)

În Complexul Manuc-Bei-Mîrzaian sunt mai multe edificii în stare deplorabilă (deocamdată): Palatul, Casa Vechilului, Grajdul, Bucătăria și unicul edificiu păstrat este Castelul (Conacul) de Vânătoare. Acest Castel de Vânătoare cuprinde Muzeul Ținutului Natal, în față este monumentul lui Kotovschi. Conacul este foarte bine păstrat în exterior, in interior este amenajat Muzeul Ținutului Natal. Mănuc Bei a fost născut într-o familie de armeni, în Bulgaria, în anul 1769, de la 25 de ani deținea monopolul în comerțul cu sare și tutun în tarile române După 1815 s-a retras cu familia în Hâncești într-un superb palat construit de însăși A.Bernardazzi. Biserica nu mai este, a fost total distrusă în anii ’50 de comuniști. Muzeul Ținutului Natal, are mai multe încăperi cu diverse tematici. La parter sunt și obiecte din  perioada sovietică, câte ceva despre Kotovschi, dar și porturi populare de prin sec.XIV.

Figure 10.II Conacul Manuc Bei. Travelblog.md . Figure 11.II Conacul Manuc Bei. Travelblog.md

Figure 12.II Mănăstirea din apropierea conacului. Travelblog.md

II.2.2 Orașul tătăresc Șehr al-Djedid (Orhei)

Șehr al-Djedid sunt construite clădiri, moschee, un mausoleu. În interiorul citadelei orașului se află o cladire, care avea 26 de încăperi de dimensiuni diferite. Unele materiale demonstrează faptul că încăperea centrală a clădirii era o moschee. După eliberarea orașului clădirea din citadelă a devenit reședința pârcălabului. Cand intri în clădire se observă o atribuție la aspectul caselor băștinașilor din Moldova, criptă fiind transformată în beci, însă folosit și ca temniță.

II.3 Monumente de arhitectură

II.3.1 Biserica de lemn din Cotu Morii (Hîncești)

Biserica poartă numele de Sfântul Trifon, construită în anul 1812, este monument de arhitectură de importanță națională și se află în stare critică, din cauza inundațiilor râului Prut. Ea este contruită din lut și lemn.

Figure 13.II Biserica de lemn din Cotu Morii (Hîncești) Figure 14.II Biserica de lemn din Cotu Morii

II.3.2 Conacul boierului Dinu Rusu (Călărași)

Acest conac are în componența sa și un parc unde se găsește un platan cu o vârstă de 250 de ani. Conacul boierului este un monument de arhitectură de importanță națională din satul Păulești, acesta a fost construit la sfârșitul sec. al XIX-lea

II.4 Activitatea cultural-artistică

Republica Moldova este remarcată de o activitate cultural-artistică deosebită, anual aici se desfășoară 7 festivaluri internaționale, 18 evenimente naționale la Chișinău. Anume capitala este atracția culturală cea mai valoroasă a țării, și aceste evenimente fiind un avantaj deosebit pentru hoteluri și operatorii de turism din țară. Sunt facilitați cei străini când vin în Republica Moldova anume la Festivalul Vinului prin un regim deschis de trecere a granițelor. Activitatea cultural-artistică este considerată de agenții de turism că are un potential destul de mare și o motivație pentru atragerea turiștilor naționali și internaționali.

Table 2 Lista manifestări culturale de importanță națională care se desfășoară în mun.Chișinău. Agenția Națională de Turism

Table 3 Lista manifestări culturale de importanță națională care se desfășoară în raioanele din centrul Republicii Moldova. Agenția Națională de Turism

Potențialul turistic religios

Mănăstirile din Republica Moldova sunt cele mai solicitate de turiștii naționali și internaționali constituind o destinație turistică valorificată prin investiții naționale. Ca bogăție turistică o reprezintă cele peste 20 de mănăstiri amplasate în mare majoritate în centrul Moldovei, de asemenea cele peste 40 de biserici vechi și schituri rupestre. timpului a marcat acest teritoriu de o istorie zbuciumată, astfel s-au constituit scuturi de aparare, acestea fiind manastirile și bisericile ridicate pe acest teritoriu central în mare parte (Țipova-sec. XII, Căpriana-1429, Hîncu-1678, Țigănești-1725, Hîrbovăț-1725, Hîrjăuca-1740, Vărzărești-1770, Dobrușa-1772, Curchi-1773, Saharna-1776, Tabăra-1779, Condrița-1783, Suruceni-1785, Frumoasa-1804 etc. “Dincolo de valoarea lor istorică și culturală, ele fac dovada rezistenței în fața terorii comuniste care s-a abătut în sec. XX peste acest pământ și, mai cu seamă, peste biserici, mănăstiri și credincioși. Numeroase locașe sfinte au fost închise, devastate și transformate în grajduri, cluburi, săli de sport, depozite, spitale etc.”, ’’ Prin vizitarea mănăstirilor turiștii au posibilitatea să cunoască și să se apropie de cultul ortodox și de rânduielile din aceste așezăminte. Edificiile din mănăstiri (biserica, chiliile, trapeza, arhondaricul, paraclisul, cuhnia (bucătăria), turnul-clopotniță) reprezintă un material valoros pentru admirare evoluției stilurilor arhitecturale ecleziastice de la o epocă la alta. Integrarea acestor bijuterii arhitecturale și peisagistice în circuitul turismului național și internațional va face să sporească interesul comunităților monahale pentru restaurarea, restabilirea și buna menținere a mănăstirilor, pe de o parte și atragerea unui număr cât mai mare de vizitatori, pe de altă parte.” spune Ludmila DUMITRAȘ, director general al Agenției Turismului a Republicii Moldova

Table 4 Structura calitativă a vizitelor la mănăstiri incluse în oferta agențiilor de turism naționale. Agenția Națională de Turism

Tabelul de mai sus rezumă vizibil cele mai vizitate structuri monastice, de altfel incluse și în oferta agențiilor de turism naționale. Se observă astfel și cele mai vizitate Mănăstiri din zona de dezvoltare Centru a Republicii Moldova.

III.1 Mănăstirea Căpriana

III.1.1 Date generale privind istoricul Mănăstirii Căpriana.

Mănăstirea Căpriana se află într-o zonă pitorească de Codru, la 40 km nord-vest de Chișinău, în raionul Strășeni, prezintă un monument de importanță istorică și religioasă. Aceasta a fost ctitorită, renovată de mai multe personalități precum Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Sfînt, Petru Rareș și Alexandru Lăpușneanu. Conform relatărilor scriitorului Gheorghe Postică, Mănăstirea Căpriana este un lăcaș creștin ortodox care a fost întemeiat de Alexandru cel Bun la începutul secolului al XV-lea, devenind în decursul timpului principalul centru monastil de la răsărit de Prut. Ansamblul monastic s-a construit în cinci secole. Prima mențiune documentară a așezământului de la Căpriana o reprezintă actul din 10 februarie 1429. Potrivit istoriei în perioada anilor 1541-1545 mănăstirea cunoaște o dezvoltare economică datorită exinederii domeniului său funciar, astfel, printr-un act de danie, Ștefan al II-lea confirmă trecerea satului Alexinți din ținutul Orhei în proprietatea Mănăstirii Căpriana. În perioada domniei lui Alexandru Lăpușneanu mănăstirea devine una din cele mai importante și bogate din Țara Moldovei. Biserica Adormirii Maicii Domnului prezintă o arhitectură medievală moldovenească, cu elemente de arhitectură tipică Imperiului Rus. După anul 1947 de aici au fost alungați toți călugării, iar mănăstirea reprezinta un sanatoriu pentru copii bolnavi de tuberculoză. Mănăstirea a fost închisă în 1962, dar a fost luată sub protecția statului ca monument istoric, dar totuși a fost jefuită, au dispărut icoane, obiecte bisericești. A fost redeschis în 1989.

Figure 15.III Mănăstirea Căpriana, jud Lăpușna. Moldovenii.md

III.1.2 Mănăstirea Căpriana în prezent

Ansamblul monastic este format din trei biserici, o casă cu doua etaje, chilii și acareturi, acestea mult timp au suferit atacuri din cauza cutremurilor, incendiilor. În aprilie 2003 s-a organziat strângeri de bani pentru reconstrucția bisericilor de la Mănăstirea Căpriana, în urma cărora s-au colectat 10 milioane de lei.

Figure 16.III Mănăstirea Căpriana. Moldovenii.md

Figure 17.III Biserica Adormirii Maicii Domnului. Figure 18.III Curtea Mănăstirii Căpriana. Moldovenii.md

Figure 19.III Mănăstirea Căpriana. Moldovenii.md

III.2 Mănăstirea Condrița

Mănăstirea Condrița este amplasată în raionul Strășeni, la 26 de km. de mun. Chișinău, este o mănăstire ortodoxă. Data exactă a construcției nu se știe, însă se presupune că a fost ctitorită mai în întâi ca schit de câțiva monarhi de la Mănăstirea Căpriana în anul 1783.

Mănăstirea Condrița- scurt istoric: Mănăstirea are obște de călugări fiind un lăcaș de rugăciune. În 1918 schitul Condrița s-a despărțit sin punct de vedere administrativ de Căpriana, devenind mănăstire. Aici la fel a fost prezent comunismul, astfel multe din clădirile mănăstirii în 1946 au fost ocupate de Școala de Silvicultură și a funcționat până în 1960. Atunci ea dispunea de livezi, mori, animele. În 1947 mănăstirea a fost închisă. După 1960 complexul a fost transformat în tabără de odihnă și a funcționat până în 1993. Fresca bisericii Adormirii Maicii Domnului a rămas intactă, fiind realizată în stil rusesc. În curtea mănăstirii se află o piatră foarte veche, cu semnul crucii pe ea. Călugării au spus că această piatră indică locul unde se află vechea biserică din lemn, construită în secolul XVIII-lea. Părintele Filaret de la Condrita a povestit: „Când s-a închis mănăstirea, toate chiliile au fost demolate. Până și cimitirul a fost „îndreptat” cu buldozerele și s-a ridicat o căsuță pentru copii. Dar aici ei au stat foarte puțin, căci aveau vedenii pe timp de noapte. Într-una din seri, rămas să se joace până târziu, un copil se întorcea spre căsuță mergând printre biserici. Se spune că atunci i-a apărut în față un chip de călugăr și în grai omenesc l-a chemat la el. A fost mare scandal, căci copilul s-a speriat și a rămas gângav pe viață. După deschiderea mănăstirii s-m demolat căsuța construită pe cimitir. Peste doi ani, prin minune, o parte din morminte s-au ridicat, revenind la starea dinaintea devastării”.

Figure 20.III Mănăstirea Condrița. Moldovenii.md Figure 21.III Mănăstirea Condrița.

Moldovenii.md

III.3 Mănăstirea Saharna

Mănăstirea Saharna este localizată în satul Saharna, raionul Rezina. Este formată din două mănăstiri, una rupestră și alta terestră. Nu se cunoaște cu exactitate când a fost întemeiată cea rupestră, însă se știe că primii călugări s-au stabilit aici încă prin secolele XII-XV, ei au întemeiat un lăcaș într-o stâncă ridicând alături și o căsuță și aceasta constiuie una din cele mai vechi așezări monahale din Republica Moldova. Mănăstirea terestră a fost întemeiată în 1776. Există unele inscripții, semne ce presupune că Părintele Vartolomeu(constructorul mănăstirii terestre) și cu câțiva călugări au trait în mănăstirea din stâncă, însă din cauza condițiilor neprielnice, el a hotărât construcția une mănăstiri terestre. Legenda spune că: la a 40-ea zi de rugăciune, Vartolomeu a avut o revelație. I s-a arătat Preasfânta Fecioara Maria, care era înconjurată de foc ceresc și i-a arătat locul unde trebuia să construiască locașul monahal închinat Sfintei Treimi ( spun localnicii). Acest loc reprezenta colina de la poalele celor trei dealuri. Astfel acea stâncă care azi poartă numele de Grimidon și ca dovadă a celor întâmplate este urma piciorului Maicii Domnului încrustată în piatră, care se poate vedea și astăzi. Conform istoriei în 1817 cazacii donează mănăstirii, în cistea sfârșitului războiului cu Napoleon lucruri de valoare precum : – „o cruce mare din lemn de chiparos învelită în foiță de argint suflată cu aur, un epitaf cusut cu aur și pietre scumpe, o evanghelie bogată, îmbrăcată în aur și argint, având emailuri încrustate cu turcoaze” („Almanahul Basarabeanului”, 1906). Cei drept, toate aceste podoabe au dispărut fără urmă, ele nu mai existând astăzi pe teritoriul mănăstirii. În 1964, în timpul regimului sovietic, mănăstirea a fost închisă și transformată într-un spital de psihiatrie. Toate bogățiile au fost distruse difinitiv. În acel timp s-a mai construit o clădire pe teritoriul mănăstirii care azi servește ca adăpost pentru nevoitorii ce vin la mănăstire.

Figure 22.III Mănăstirea Saharna. Moldovenii.md

Mănăstirea a fost redeschisă în 1991. La împlinirea celor 2000 de ani de Creștinism acestei mănăstiri i s-a dăruit de un grup de cre;tini o icoană numită “Почаевская” (Pocheaevskaya), aceasta fiind o copie fidelă a celei făcătoare de minuni din Lavra „Adormirea Maicii Domnului” din or. Poceaev, reg. Ternopol, Ucraina. Mănăstirea astăzi deține și un cimitir a creștinilor ce au dăruit icoane, podoabe de cult și bunuri material acestei mănăstiri. Pe teritoriul mănăstirii există și un izvor cu apă tămăduitoare, acesta a fost construit după cum spun bătrânii și localnicii lângă locul unde era Izvorul lui Vavila, care iarna avea apă foarte caldă. Astfel fiind miraculous pentru oameni a fost construit un bazin special Pentru scăldat.

Figure 23.III Mănăstirea Saharna

III.4 Mănăstirea Țipova

Mănăstirea Țipova se află între satele Horodiște și Țipova, pe malul drept al Nistrului, raionul Rezina. Aceasta este alcătuită din trei complexe: hramul Sfintei Cruci și câteva chilii, biserica Sfântului Nicolae, iar al treilea cuprinde 18 camere ce sunt unite prin treceri interioare. Aici se întâlnesc multe cascade datorită pârâiașului Țipova, care în cursul său formează un canion cu adâncime de 150-200 m. Cercetătorii consideră că mănăstirea a fost fondată în secolul al XI-lea, însă Arhimandritul Visarion Puiu menționează în lucrarea sa intitulată Mănăstirile din Basarabia, editată în 1919: „Când și de cine a fost înființat acest schit, nu se știe. Se presupune că acest schit, ca și toate peșterile săpate în malurile Nistrului, a slujit creștinilor ca refugiu de frică tătarilor încă de pe veacul al XIII-lea. După ce vremurile s-au liniștit, monahii au întemeiat schitul cu gospodăria de astăzi, îndeosebi după 1756, când pământul schitului a fost dăruit de către Radu Racovița mănăstirii Dobrovăț din județul Vaslui. ”. Conform istoriei în 1776 schitul a fost renovat de monahul Vartolomeu, întemietorul mănăstirii Saharna, care a reparat chiliile și biserica. Schitul a fost desființat în 1842. Istoricul Zamfir Arbore, relatează că pe atunci schitul Țipova avea o bibliotecă bogată în cărți românești înca din veacurile XVII-XVIII. După 1949 biserica a fost transformată într-un depozit de tutun, iar schitul distrus și jefuit. În 1990 aici s-a descoperit un schelet care datează de la sfârșitul secolului al XV-lea, astfel unele legende spun că Ștefan cel Mare s-ar fi cununat în această mănăstire, care a fost îngropată acolo. În 1994 mănăstirea a fost reânființată. Pe partea dreaptă a malului râului Țipova s-au păstrat ruinele cetății geților.

Figure 24.III Panorama de la Țipova Figure 25.III Ruinele de la Țipova Moldovenii.md

Figure 26.III Ruinele Mănăstirii Țipova. Moldovenii.md

III.5 Mănăstirea Hîrbovăț

Mănăstirea Hîrbovăț este situate la doar 10 km de or. Călărași, pe valea râului Ichel. A fost întemeiată în anul 1730, de boierul Constantin Carpuz, însă alte surse relată că ea a fost construită de călugării fugari din Polonia. Mănăstirea a suferit foarte mult de pe urma turcilor și tătarilor, fiind deseori incendiată. În secolul al XIX-lea complexul monastic a fost construit, iar în secolul XX-lea ea a rămas una din ultimile mănăstiri care mai funcționau, aici s-au refugiat mulți calugări de la Căpriana, Țigănești. Totul a fost ars în perioada comunismului. După desființare mănăstirea a fost transformată în școală pentru copii cu handicap. Biserica Adormirii Maicii Domnului a devenit clubul școlii, iar subsolurile ei depozite, după ceva timp acesta a fost transformată în grajd pentru animale. În anul 1992 a fost înființată biserica de iarnă Adormirea Măicii Domnului, pereții au icoane numeroase, arhitectura subliniază stilul tradițional moldovenesc . Hîrbovăț este cunoscută printr-o icoană vestită la nivel internațional denumită Maica Domnului cu Pruncul Hîrbovăț datând din secolul al XVIII-lea

Figure 27.III Mănăstirea Hîrbovăț, sec al XIX-lea. Figure 28.III Mănăstirea Hîrbovăț

Istoria.md

III.6 Mănăstirea Curchi

Mănăstirea Curchi este situată la aproximativ 55 km de Chișinău și la 12 km de orașul Orhei, mai exact în Codrii Orheiului ai comunei Vatici. Aceasta reprezintă un monument inclus în lista UNESCO și iși începe istoria ca schit în secolele al XVII-XIX-lea, în anul 1775 de un stareț Iordache Curchiu. Mănăstirea este încoronată de cult și religie și conform legendei a fost întemeiata de Ștefan cel Mare fiind considerată în acea perioadă ce mai frumoasa și vestită mănăstire din Basarabia. Ca mănăstire își începe activitatea în 1868, având șase biserici. Biserica de iarna construită în 1775 este în stilul neobizantin, iar biserica cu hramul Nașterii Maicii Domnului contureaă elemente de baroc. În acea perioadă mănăstirea deținea o bibliotecă, o conductă de apă, școală, hotel, o stație electrică mobilă și un atelier. În perioada celui de-al doilea război mondial a fost un incendiu ce a distrus toată bogăția mănăstirii continuat de numeroase bombardamente. În anul 1958 mănăstirea a fost închisă din cauza jugului sovietic, mulți călugări fiind izgoniți și majoritatea icoanelor cărților religioase au fost arse și distruse. Doua din biserici au fost transformate în depozite, alta în club, următoare în morgă, iar în 1961 a fost deschis aici spitalul de psihiatrie și narcologie, existând până în 2000, ajungând într-o stare foarte rea, Abia după ce a fost luată sub protecția Națiunilor Unite în 2000, s-au început realizarea unor proiecte de restaurare, reconstrucție. Astăzi toate au fost reparate, dar nu s-a putut păstra picturile interioare originale. Această mănăstire nu este doar un centru duhovnicesc, ci și un loc de pelerinaj și turism foarte important.

Figure 29.III Țările ce vizitează Mănăstrirea Curchi. http://s06.flagcounter.com/more/m6lU/

Site-ului http://s06.flagcounter.com/more/m6lU/ duce o evidență a accesărilor zilnice pentru site-urile oficializate. Astfel site-ul Mănăstirii Curchi ne pune la dispoziție un tabel cu accesările zilnice și precum se observă o pondere cea mai mai a accesărilor o are țara de origine Moldova și România, aceasta se datoriază distanței mai apropiate de obiectiv și accesibilitate mai favorabilă din punct de vedere al traseului, prețului și se poate susține o potențială programare a unei vizite. De asemenea un procent considerabil îl are Statele Unite, Italia, Rusia.

Figure 30.III Mănăstirea Curchi. Figure 31.III Mănăstirea Curchi

Figure 32.III Mănăstirea Curchi. Moldovenii.md Figure 33.III Mănăstirea Curchi

III.7 Mănăstirea Hîrjauca

Mănăstirea Hîrjăuca este situată pe malul pârâului Hîrjauca, și în apropiere de satului Hîrjauca, la doar 25 km. de orașul Călărași. Potrivit cercetătorului P. Crușevan, mănăstirea inițial a fost schit din 1740. Istoria acestei mănăstiri este conturată de invazia tătarilor, din cauza aceasta mulți oameni se ascundeau în Codri, din necesitatea oamenilor sa creadă în puteri mărețe, un bătrân a făcut o casă de rugăciune. După construcția întregului complex monahal, începând cu anul 1818 mănăstirea cunoaște un avânt sub conducerea unui militar din flota rusă, Spiridon Filipovici. Profesorul universității din Moscova spune că “ Starețul Spiridon găsește mănăstirea delăsata, biserica în stare deplorabilă, cu puțini frați și fără rânduială mănăstirească”. (Надеждин Н.И.,1839, с. 427.). După 1800 aici sunt construite chilii făcute din piatră, stăreția cu 7 odăi, bucătărie,7 case pentru călugări, magazii, grajd de cai, școală. Astfel s-a păstrat lăcașul până în zilele noastre, însă au nevoie de reparație.Mănăstirea Hîrjauca este cunoscută și prin apele sale curative, ceea ce a făcut din ea în secolul al XIX-lea un orfelinat pentru călugări ei fiind învățați să acorde primul ajutor medical în caz de război. În perioada revoluției bolșevice (1917) soldații ruși au devastat mănăstirea, iar biblioteca sa a fost completată de cărți aduse din România de astăzi în special de la Iași și București. În perioada sovietică aici era un sanatoriu.

Figure 34.III Mănăstirea Hîrjauca în perioada sovietică. Figure 35.III Mănăstirea Hîrjauca
Moldovenii.md

III.8 Mănăstirea Hîncu

Mănăstirea Hîncu se află în raionul Nisporeni, în preajma satului Bursuc, lângă râulețul Cogîlnic, la 54 km. de Chișinău. Și-a început activitatea în anul 1678, apărând ca un schit în acea perioadă, ctitorit de un boier moldovean. Biserica din lemn și chiliile au fost distruse de tătari în secolul al XVII-lea. Astfel au plecat și maicele din schit. În anul 1956-1990 mănăstirea a fost închisă și transformată în casă de odihnă a Ministerului Sănătății. Mănăstirea deasemenea are o bibliotecă bogată, o fierărie, tâmplărie, hambar. În 1884 a mai fost creat un orfelinat pentru 10 copii. În 1949 mănăstirea a fost închisă construindu-se un Sanatoriu de boli pulmonare, iar biserica de vară transformată în club de distracții. Au fost furate foarte multe lucruri de preț. În 1992 își începe activitatea ca mănăstire de maici. În preajma mănăstirii se găsesc mai multe izvoare bogate în apă, unul dintre ele are o mineralizare sporită și proprietăți curative.

Figure 36.III Mănăstirea Hîncu. Curtea exterioară Figure 37.III Mănăstirea Hîncu

III.9 Mănăstirea Suruceni

Mănăstirea Suruceni se află în raionul Ialoveni, la 7 km. de oraș, și la 25 km de Chișinău, în preajma râului Suruci. A fost întemeiată în 1785, iar de la 1812 până la 1918 aici s-au pierdut um număr mare de stareț. În 1872 lângă schit a fost construită o școală unde se învăța limba rusă, scrisul, religia, iar în 1878 este deschisă și o scoală internat pentru copii orfani. Abia în 1909 ea obține titlul de mănăstire. În perioada comunistă aici a fost un spital de narcologie, altarul fiind loc pentru operații, păzit de poliție. În 1991 mănăstirea este redeschisă fiind demolate construcțiile spitalicești, iar curtea amenajată cu flori rare, pomi fructiferi și decorativi.

Figure 38.III Mănăstirea Suruceni. Moldovenii.md Figure 39.III Casa pentru locuitorii mănăstirii Suruceni.

III.10 Mănăstirea Tabăra

Mănăstirea Tabăra este situate în raionul Orhei, comna Vatici, satul Tabăra, la doar 35 km. de Orhei. A fost întemeiată în 1784, initial fiind o mănăstire de călugări, iar din 1815 a fost transformată în mănăstire de maici. În perioada celui de-al doilea război mondial mănăstirea devine club, apoi depozit, apoi școală sătească. Mănăstirea a fost reinființată în 1990.

Figure 40.III Mănăstirea Tabăra. Moldovenii.md Figure 41.III Mănăstirea Tabăra.

III.1.1Impactul perioadei sovietice asupra activităților religioase.

După cum s-a specificat în capitolul anterior în perioada sovietică religia și credința a fost distrusă, aceasta se observă prin transformarea mănăstirilor, lăcașurilor sfinte în orfelinate, spitale, sanatorii, club, depozite, magazine, etc. Astfel aceasta se explică prin faptul că după eliberarea Basarabiei, s-au făcut numeroase eforturi pentru a ajunge la normalitate, însa din 1944 s-a instalat regimul bolșevic care încetul cu încetul elimina autoritatea bisericească românească. În anul 1945 pe teritoriul RSS Moldovenești au existat 24 de mănăstiri și pentru ca să nu se revolte populația la 29 mai 1946 Consiliul de Miniștri al URSS a confirmat proprietatea acestora, însă aceasta nu a durat mult, ei căutând pretext pentru a disființa totuși religia printr-o metoda mai gândită. Astfel numeroși monahi au fost acuzați de denunțarea grupurilor de partizani antisovietici, și de alte acte cu același caracter, și în acest context treptat s-a organizat o strategie de desființare a mănăstrilor ca instituții. Din 1947, mănăstirilor li se aplică o serie de măsuri fiscale, impozite foarte mari și în condiția anilor de secetă care au fost după război acest lucru era foarte complicat și dacă mănăstirea nu putea plăti, ea urma să fie închisă. Anul 1949 a fost cel mai distrugător pentru mănăstirile din Basarabia. În acest an Consiliul de Miniștri RSSM a adoptat hotărârea pentru comasarea Mănăsitirii Țipova cu Curchi, asfel s-a elaborat un plan de lichidare a încă 5 mănăstiri toate fiind din partea centrală a Republicii Moldova de astăzi: Căpriana, Hâncu, Hârjauca, Suruceni, Zloți. Acest plan trebuia să demonstreze că mănăstirile prezintă un obstacol în calea colectivizării, iar centrele monahale reprezentau focare de răspândire a unor boli contagioase, astfel pentru convingere mulți călugări a fost acuzați că sunt bolnavi de boli venerice. Anul 1959, peste 10 ani s-a marcat un nou vârf al companiei împotriva mănăstirilor, se continuie persecuțiile de liderul sovietic Nikita Hrușciov, în acest context în ianuarie acestui an se adoptă un plan de lichidare a mănăstirilor din RSS Moldovenească, de aici se află că mai funcționau încă 15 mănăstiri. Prin această politică peste un an au mai ramas funcționale 7 mănăstiri. Mănăstirea Hârbovăț a fost închisă în mai 1961, iar în 1965 mai funcționa o singură mănăstire, la Japca ( Raionul Florești). Colhozul Calea spre comunism a deposedat mănăstirea Vărzărești de terenurile de stuf. Mecanismul acerb de lichidare a așezămintelor monahale s-a înscris în strategia autorităților sovietice de lichidare a oricăror forme de manifestare și rezistență spirituală. Aceste acțiuni radicale ale statului sovietic au avut efecutul unui bumerang asupra sentimentului religios. De aceea, nu este deloc întâmplător faptul că descompunerea Uniunii Sovietice a fost indisolubil legată de ampla mișcare religioasă din spațiul actual al Republicii Moldova, urmată de redeschiderea tuturor mănăstirilor desființate de sovietici.

Turismul central moldovenesc conform diagnosticării.

IV.1 Structura de primire turistică cu funcție de cazare.

În Republica Moldova sunt active 250 unități de cazare cu o capacitate de 28370 locuri.

Table 5 Unitățile de cazare în Regiunea de dezvoltare centru a RM. Agenția Națională de turism

Figure 42.IV Structura de cazare în funcție de capacitatea camerelor și locurilor de cazare în orașele-reședință din regiunea de dezvoltare centru.

Table 6 Unitățile de cazare în orașul Chișinău (capitala Republicii Moldova). Agenția Națională de turism

Conform acestui table, mai jos sunt reprezentate două grafice ce marchiază diferențele dintre numarul de locuri și camere a unităților de cazare din orașul Chișinău.

Figure 43.IV Structura unităților de cazare în orașul Chișinău

Figure 44.IV Structura unităților de cazare în orașul Chișinău, conform numărului de locuri

Figure 45.IV Repartiția spațială a numărului de camera din unitățile de cazare în regiunea de dezvoltare centru

În Chișinău s-a mărit numărul de unități de cazare cu 67,7 %, inclusiv s-a mărit de 3,9 ori numărul de hoteluri.

Conform datelor privind cazarea în structurile de primire turistică, primele 7 țări care au generat un flux important de turiști pentru Republica Moldova în anii 2009 – 2012 sunt România, Rusia, Ucraina, USA, Italia, Germania și Turcia.

Table 7 Fluxul de turiști în Republica Moldova în anii 2009-2012. Biroul Național de Statistică

Figure 46.IV Fluxul de turiști în Republica Moldova în anii 2009-2012

Table 8 Numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare în anii 2009 – 2012. Biroul Național de Statistică

Figure 46.IV Numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare în anii 2009-2012

IV.1.1 Intrarea în țară a turiștilor și satisfacția acestora

Figure 47.IV Satisfacția turiștilor intrați în Republica Moldova. Agenția Națională de Turism

În 2 sondaje (noiembrie 2011 și iunie 2012), un număr total de 658 vizitatori internaționali au completat un chestionar detaliat la plecarea din Moldova. Respondenților li s-a solicitat să evalueze anumite atracții, ospitalitatea, peisajele, precum și probabilitatea de a recomanda Moldova în calitate de destinație turistică. Rezultatele sînt reflectate în figura de mai sus

Figure 48.IV. Dinamica numărului turiștilor și excursioniștilor interni și a sosirilor turiștilor străini prin intermediul agențiilor de turism și turoperatorilor, exprimată pe ani și în cifre, număr persoane. Sursa: Proiectul CEED II al USAID

Numărul excursioniștilor interni care au călătorit prin intermediul agențiilor de turism și turoperatorilor variază, din 2009 pînă 2010 a fost în scădere, în 2011 în creștere, iar în 2012 din nou a scăzut, cu toate că numărul de turiști se află în permanentă creștere: 23555 – în 2009, 27965 – în 2012

IV.2 Infrastructura de acces

Infrastructura de acces în regiunea de dezvoltare Centru a Republicii Moldova formează artere rutiere foarte importante. Transportul auto este cel mai practicabil, traseele turistice fiind în strânsă legătură cu acestea. Conform datelor statistice, până în 2014 au fost reparate un număr considerabil de trasee turistice naționale. Transportul feroviar este conectat la principalele orașe din regiune, cursele interne circulă zilnic conform unui program stabil, iar cele internaționale periodic( 1,2 ori pe săptămână). Transportul aerian este legat în prealabil de singurul aeroport internațional de pe teritoriul Republicii Moldova- Aeroportul Internațional Chișinău. În număr de 15 companii aeriene ale Republicii Moldova și desigur cele străine prestează servicii de trasnport pasageri prin curse regulate. Acest aeroport are legături directe cu 26 de destinații, iar transbordări cu majoritatea țărilor lumii, precum Moscova, Istambul, Viena, Munchen. Transportul fluvial este utilizat pe larg pentru transportarea pasagerilor și desigur a mărfurilor. Repulica Moldova cuprinde două căi navigabile de importanță națională și internațională, iar zona centrala formează traseul pe Prut: Giurgiulești-Ungheni.

Transportul rutier este dominat de întreprinderile private, cel feroviar în totalitate deținut de stat, cel aerian aparține și statului și poate fi și privat, transportul naval intern, este în mare parte privat, cu excepția Portului Fluvial Ungheni, care este Întreprindere de Stat.
În prezent mai mult de 1,1 milioane de pasageri utilizează serviciile Aeroportului din Chișinău. Pe piața transporturilor activează aproximativ 2000 de agenți care prestează servicii de transport de călători și mărfuri pe drumuri naționale și internaționale, iar zilnic sunt efectuate mai mult de 5000 de curse ( sursa: Ministerul Transportului a RM). Transpotul de pasageri s-a triplat în ultimii zece ani, cu o rată de creștere de 13%, în 2011 Aeroportul Internațional Chișinău a înregistrat peste un milion de pasageri, lunile de vârf sunt iunie, august și septembrie.

Figure 49.IV Folosirea mijloacelor de transport în turism, anul 2003 și 2007

Legături de trafic internațional. RDC este traversată de o rețea densă de trasee internaționale: Coridorul Economic European IX (CE IX); Coridorul Economic Budapesta – Odessa (BOC); Coridorul Giurgiulești-Briceni (GBC). Din RDC se poate deplasa spre Nord pe traseul internațional: М2 – Chișinău-Soroca – hotarul cu Ucraina și М14 – Odesa – Tiraspol – Chișinău – Briceni – Brest; spre Sud pe traseul M3 – Chișinău – Giurgiulești; spre Est pe traseul M21 – Chișinău – Dubăsari; spre Vest pe traseul M1 – Chișinău – Leușeni. Aceste trasee vor fi suplimentate cu încă un traseu internațional în cazul realizării coridorului de transport Budapesta – Iași – Chișinău – Odesa. Celelalte căi de transport de importanță internațională și națională care trec prin RDC sunt: o Direcția Nord, spre orașele Cernăuți – Jitomir – Lvov – Warshawa; pe traseul М2 – Chișinău – Soroca – hotarul cu Ucraina; o Direcția Nord – Est, spre orașele Vinitsa – Kiev – Moscova; М14 – Odesa -Tiraspol-Chișinău Briceni – Brest; o Direcția Sud, spre orașele Galați – Tulcea – Constanța – Varna – Istambul: M3 – Chișinău – Giurgiulești și R3 – Chișinău-Hâncești-Basarabeasca; o Direcția Sud-Est, spre orașele Odesa – Nicolaev – Herson – Yalta: R2- Chișinău-Bender și R30 – Anenii Noi-Căușeni-Ștefan-Vodă-frontiera cu Ucraina. o Direcția Est, spre orașele Krasnâe Okna – Krivoi Rog – Donețk – Voronej: M21 – ChișinăuDubăsari și R5 – Chișinău-Vadul – lui-Vodă – Dubăsari. o Direcția Vest spre orașele Iași – Târgul Neamț – Cluj – Oradea – Budapesta: M1 – Chișinău Leușeni și R1 – Chișinău-Ungheni.

Legături de trafic interregional. Legătura RDC cu RDN se efectuează prin mun. Bălți pe traseele М2, М14, R13, R14, R17. Cele mai solicitate sunt drumurile M14 și R14 pe care circulația, pe unele porțiuni, este asigurată pe două benzi, fapt ce nu corespunde fluxului de transport permanent în creștere. Legătura RDC cu RDS se efectuează pe drumurile M14, M3, R-3, R-30, R-34, dintre care cel mai aglomerat este drumul R3 și necesită suplimentare cu minimum o bandă de circulație. Legătura cu RDT este posibilă pe drumul internațional M1. Rețeaua de drumuri intraregionale. Distanța maximă dintre localitățile RDC pe direcția Nord-Sud este de aproximativ 180 km, iar pe direcția Est-Vest aproximativ 120 km și legătura poate fi asigurată tranzit prin mun. Chișinău. Distanța dintre principalele centre urbane (Ialoveni, Strășeni, Ungheni, Orhei, Hâncești) nu depășește 150 km. Legăturile între orașele RDC sunt asigurate în majoritatea cazurilor tranzitând municipiul Chișinău. Orașul Ungheni nu are legătură directă cu or. Hâncești și or. Orhei. Din aceste considerente este necesar de finisat construcția drumului R20 și R44. Modernizarea și construcția unor porțiuni ale drumului Ungheni – Leușeni – Leova ar diversifica legăturile intraregionale. Orașul Nisporeni are legătură directă doar cu or. Ungheni (R25) și de ocolire cu or. Călărași (R25, R1), cu or. Hâncești (R25, M1, R44). Orașul Telenești are legătură directă doar cu or. Orhei, iar cu orașele Rezina și Șoldănești are legătură doar prin or. Orhei sau prin mun. Bălți, sau prin rețeaua de drumuri de importanță locală.

Orașul Rezina are legătură directă cu or. Șoldănești (R13) și or. Orhei (R20). Orașul Șoldănești are legătură directă cu or. Rezina (R13) și de ocolire cu or. Orhei (R13, R20), cu or. Telenești (R13, R20, M2, R14, R22) sau prin mun. Bălți. Există necesitatea construcției drumului, ce va lega magistrala M2 cu drumul R20. În acest caz va fi posibilă legătura directă între or. Telenești și orașele Rezina și Șoldănești, ocolind or. Orhei. Orașul Orhei este legat cu toate orașele prin drumuri naționale: Orhei – Rezina (R20), Orhei-Telenești (М2, R14, R22), Orhei – Șoldănești (R20, R13). Cu or. Criuleni și or. Dubăsari, Orheiul face legătura pe drumul R23, М2. Pe porțiunea Brănești drumul M2 este în variantă de pietriș și din aceste motive este ocolit de transportatori. Orașul Anenii Noi și or. Ialoveni au legături cu celelalte orașe ale regiunii prin municipiul Chișinău pe drumurile M14, R2. Rețeaua de drumuri locale. În afară de aceste drumuri există o rețea largă ramificată de drumuri de importanță locală. Densitatea drumurilor publice din RDC este de 32 km/100/km2. Acest indicator este mai mic decât în RDN dar mai mare decât media națională care constituie 26,9 km/100 km2. Drumurile naționale dețin o pondere de 36,5%, majoritatea absolută cu îmbrăcăminte rigidă. Cele mai multe drumuri sunt în raioanele Strășeni și Ialoveni. La extrema opusă se află raionul Hâncești. Starea drumurilor locale este deplorabilă și necesită reparație și reconstrucție. Din cauza stării nesatisfăcătoare a drumurilor localitățile rurale sunt neatractive. Ba mai mult, există localități care din cauza drumurilor deteriorate în timp ploios nu au legătură cu centrul raional. Bugetele austere ale primăriilor nu pot oferi mijloace pentru reparația capitală a drumurilor ce traversează satele.

Figure.50.IV Regiunea de dezvoltare centru, rețeaua de căi rutiere. Sursa Biroul Național de Statistică

Transportul feroviar. Densitatea rețelelor de căi ferate în RDC constituie 3,4 km /100 km2 ea fiind mai mare decât în RDN 2,1 km /100 km2 și decât media republicană 3,3 km/100 km2, dar mai mică decât în RDS, unde sunt 4,7 km/100 km2. Pe teritoriul RDC trec traseele naționale de cale ferată: Bender-Chișinău-Ungheni, Revaca-Căinari, Ungheni-Bălți, și un segment neînsemnat de cale ferată a sectorului Slobodca – Bălți. Stația de cale ferată Ungheni este punct de trecere internațional care efectuează transport de mărfuri și pasageri. Ea reprezintă cel mai mare nod de cale ferată a RDC. Stația de cale ferată Șoldănești efectuează transport de mărfuri și pasageri pentru deservirea îndeosebi a obiectelor economiei naționale. Configurația rețelei de cale ferată este de două tipuri – cu o singură linie și cu două linii. Intensitatea circulației trenurilor de pasageri este de 2-14 garnituri pe zi și marfare de 4-10 garnituri pe zi. În perspectivă se preconizează construcția tronsonului de cale ferată Strășeni – Orhei – Bălți. Harta rețelei căilor ferate existente și de perspectivă este prezentată în Anexa D. Transport naval. În RDC nu există căi de comunicație navale, dar activează două porturi: Portul naval Ungheni și Portul naval Rezina. Harta căilor de comunicație navală este prezentată în Anexa D. Între localitățile Molovata-Molovata Nouă circulă Bacul Molovata. Transportul de mărfuri și pasageri este însă nesemnificativ.

Figure.51.IV Regiunea de dezvoltare centru, căi ferate. Sursa: Biroul Național de Statistică

IV.3 Repartizarea fluxurilor turistice

Numărul cetățenilor străini intrați în Moldova în 2013 a crescut pînă la 2,36 milioane persoane.

Figure 52.IV Numărul cetățenilor care au traversat frontiera de stat a RM în perioada 2009-2013.Sursa Biroul Național de Statistică

Din acest grafic se observă fluxul de vizitatori străini care au traversat frontiera Republicii Moldova, se remarcă o creștere semnificativă din 2009 până în 2013, cu aproximativ 1 milion persoane intrate în țară, ceea ce raspunde pozitiv la sectorul turistic.

Repartizarea fluxurilor de vizitatori străini este de cca. 28,1% din Romania și UE, 62,9% din Ucraina și alte țări CSI. În ultimii 8 ani numărul persoanelor cazate în raioane a crescut cu 49,4%. În capitală sunt concentrate marea majoritate a hotelurilor de 3*, 4* și 5* și cca. o jumătate din numărul unităților de cazare estivale, precum și cca.30% din numărul de paturi din structurile sanatoriale.

IV.3.1 Repartizarea regională neuniformă a fluxurilor turistice

Pe teritoriul național al Republicii Moldova sunt delimitate 6 regiuni de dezvoltare, în care sunt amplsate un număr neproporțional de unități turistice. Majoritatea sunt concentrate în municipiul Chișinău și raza acestuia de influiență, astfel capitala reprezină cea mai mare aglomerație turistică și generatorul principal de turiști și persoane de odihnă pentru celelalte zone turistice din țară. Fluxurile turistice la nivelul unităților de cazare este dezechilibrat între capitală și restul țării. Agențiile de turism naționale nu prezintă date statistice privind repartizarea teritorială a călătoriei clienților săi, deaceea monitorizarea teritorială a turiștilor prin structurile intermediare (agenții de turism, turoperatori) pe piața turistică este în prezent imposibilă.

IV.4 Promovarea investițiilor

Turismul moldovenesc a înglobat dea lungul timpului un sector profitabil pentru investiții, datorită în mare măsură politicilor publice de favorizare a industriilor exportatoare de servicii, susținerea numeroaselor proiecte care permit ieșirea Republicii Moldova pe piețele internaționale. Investitorii și donatorii principali dețin proiecte ample pentru refacerea drumurilor publice, pentru un bun acces la serviciile calitative. Cifra de afaceri în sectorul turistic este în creștere, depășind aproximativ 2400 mln. Lei în 2010, necătând la criza economică antreprenorii investesc în dezvoltarea turismului. Sunt multe motive care îi fac pe afaceriști să investească în această țară, precum : Republica Moldova dispune de un cadru juridic solid, care permite dezvoltarea întreprinderilor private, Guvernul sporește investițiile străine, există forță de muncă ieftină și bine educată, este deasemenea o țară de frontiera a Uniunii Europene, este membră a Organizației Mondiale a Comerțului din 2001, membru în Comunitatea Statelor Independente. Republica Moldova are investiții străine directe din 80 țări, astfel în 2008 Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare a sprijinit și finanțat construcția primlui și unicului mall din țară. Proiectele de investiții au fost întreprinse pentru reconstrucția Aeroportului Internațional Chișinău

Constrîngeri pentru investiții în turismul moldovenesc: Fenomenul sezonier (estival) al exploatării capacităților de cazare existente și infrastructura conexă nesatisfăcătoare reduce atractivitatea investițională a locațiilor turistice. Agențiile de turism naționale (principalii formatori și animatori ai fluxurilor de turiști) au un stereotip negativ în societatea moldovenească, inclusiv în calitate de parteneri pentru investitorii strategici.

IV.5 Prestatori de servicii turistice

Intermediarii de turism din Repubica Moldova sunt consolidatorii fluxurilor de turiști și excursioniști pe traseele naționale. Există un numar în creștere a companiilor de turism. În Moldova sumele zilnice a moldovenilor cheltuite prin agenții au crescut anual cu 38,5%, în acest mod turistul din țara de origine este cel mai important client pentru agențiile naționale de turism. Activitatea turistică este licențiată din 1993, iar sistemul de licențiere este aplicat agențiilor de turism și turoperatorilor. La momentul implementării strategiei turismului (2003) au fost de 238 agenților economici titulari ai licenței de turism, care s-au mărit cu 31,5% (313) în anul 2010, și pînă la 383 – la 1 iunie 2011 (0,4% din totalul persoanelor juridice din RM).

Table 8 Evoluția ponderii de turiști străini deserviți de Companii licențiate în turism. Agenția Națională de Turism

Criza economică n-a distrus agențiile turistice, ci doar li-a micșorat. Marea majoritate a agenților economici activează în capital, peste 85%, iar în 17 raioane nu activează nici o agenție de turism. Piața intermediarilor nu este stabile, numărul turiștilor străini care pleacă peste hotare prin intermediul agențiilor de turism de 1.7 ori în 2010, în timp ce numărul celor intrați a scăzut de 2,6 ori. Agențiile de turism sunt foarte puțin solicitate în cee ace priveșt excursiile, prin faptul ca aici există un număr mic de ghizi bine pregătiți. Durata medie de ședere în Moldova este de 2-4 zile pentru un vizitator strain și 6-8 zile pentru turiștii interni, se mai adaugă și 13-17 zile pentru tratamentul sanatorial (Sursa Asociația de dezvoltare a turismului din RM, 2003-2010).

Figure 53 Repartizarea unităților de cazare în orașul Chișinău. Sursa GoogleMaps

Promovarea Republicii Moldova ca destinație turistică

V.1 Promovarea turismului în programe de cooperare regionale, transfrontaliere și transnaționale

Programe de susținere a activităților de turism în cooperare transfrontalieră și transnațională 2007-2013 Începând cu anul 2007, Uniunea Europeană a lansat un șir de programe de cooperare transfrontalieră în cadrul noului Instrument European de Parteneriat și Vecinătate (ENPI) 2007- 2013. Prin intermediul acestui Instrument European se realizează finanțarea programelor comune, ai căror beneficiari vor deveni regiunile eligibile ale statelor-membre și ale țărilor partenere care au hotar comun cu UE, inclusiv Republica Moldova cu tot tertoriul ei. În cadrul acestor programe sunt posibilități semnificative de a colabora cu statele vecine Republicii Moldova în diverse domenii de avantaj reciproc, cum ar fi spre exemplu turismul transfrontalier, evenimente tradiționale comune și protecția patrimoniului țării. Pentru Republica Moldova este eligibilă participarea în următoarele programe de cooperare transfrontalieră și transnațională, finanțate din cadrul Instrumentului European de Parteneriat și Vecinătate: Programul Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007-2013 Programul Operațional Comun pentru Bazinul Mării Negre 2007-2013 Programul de Cooperare Transnațională pentru Europa de Sud-Est 2007-2013. 1. Programul de Cooperare Transnațională pentru Europa de Sud-Est: perioada 2007- 2013 Aria de acoperire: Programul acoperă 16 state din Europa de Sud-Est aflată în diferite raporturi juridice cu statele UE: trei state-membre: Austria, Grecia și Italia (Regiunile: Lombardia, Bolzano / Bozen, Trento, Veneto, Friuli-Venezia-Giulia, Emilia Romagna, Umbria, Marche, Abruzzo, Molise, Puglia, Basilicata); cinci state-membre noi: Bulgaria, Ungaria, România, Slovenia, Slovacia; un stat candidat: Croația; un stat cu statut de candidat cu care nu au fost demarate negocierile: Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; patru state potențial candidate: Albania, Bosnia, Muntenegru și Serbia; două state cu care UE are relații speciale: Moldova și Ucraina (regiunile: Cernăuți, IvanoFrankivisk, Zakarpatie, Odesa). Obiectivul strategic general al programului: Crearea de parteneriate transnaționale în domenii de importanță strategică în scopul îmbunătățirii procesului de integrare teritorială, economică și socială și al sprijinirii coeziunii, stabilității și competitivității. Prioritățile și axele de intervenție relevante turismului: Prioritatea 4. Dezvoltarea sinergiilor transnaționale ale zonelor cu potențial Abordarea problemelor cruciale care afectează metropolele și așezările regionale Promovarea unui model echilibrat de dezvoltare a ariilor de creștere durabilă (inclusiv turism – red. VM) Promovarea și utilizarea valorilor culturale pentru dezvoltare (inclusiv turism- red. VM). Bugetul programului: Bugetul FEDR (Fondul European pentru Dezvoltare și Restructurare, unic pentru statele-membre pe o perioadă de 7 ani și constituie 245.111.974 mil. Euro). Analiza diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003-2010 ADTM 124 2. Programul Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova: perioada 2007-2013 Aria de acoperire: programul este succesorul programelor de vecinătate bilaterale RomaniaMoldova și Romania-Ucraina, aria de acoperire fiind: România, județele: Botoșani, Galați, Iași, Suceava, Tulcea și Vaslui. Republica Moldova: întregul teritoriu. Ucraina, regiunile: Odesa și Cernăuți. Regiuni adiacente: Pentru România: județul Brăila. Pentru Ucraina: regiunile IvanoFrankivsk,10 raioane ale regiunii Khmelnyitsk și 12 raioane ale regiunii Thernopol. Obiectivul programului: Programul își propune ca în contextul unor granițe sigure să stimuleze potențialul de dezvoltare a zonei de frontieră, prin favorizarea contactelor între parteneri de pe ambele părți ale graniței, în scopul îmbunătățirii situației economicosociale și a mediului înconjurător. Prioritățile și măsurile programului relevante turismului Prioritatea 1: Către o economie mai competitivă a zonei de frontieră prin: 1.2. Inițiative transfrontaliere în domeniul transportului, infrastructurii de frontieră și rețelelor de energie. Rezultatele activităților finanțate: Infrastructura economică/socială, lucrări de reabilitare a infrastructurii de transport, seminare, instruiri, conferințe, noi destinații turistice, atracții turistice reabilitate etc. Buget total comun pentru trei state participante constituie 126 mil. Euro pentru o perioadă de 7 ani. Statele participante în program trebuie să asigure 10% din finanțare, la nivel de proiecte (sursele pot fi: buget de stat și buget beneficiari). 3. Programul Operațional pentru Bazinul Mării Negre 2007-2013 Aria de acoperire a programului: România: Regiunea Sud-Est Bulgaria: Severoiztochen, Yugoiztochen Grecia: Kentriki Makedonia, Anatoliki Makedonia Thraki Turcia: Istanbul, Tekirdağ, Kocaeli, Zonguldak, Kastamonu, Samsun, Trabzon Rusia: Regiunea Rostov, Ținutul Krasnodar, Republica Adygea Ucraina: Regiunile Odesa, Nykolaev, Herson, Sevastopol, Zaporojie și Donețk, Sevastopol, Republica Crimeea Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaigean: întregul teritoriu. Obiectivul global al programului este de a sprijini dezvoltarea economică și socială susținută în regiunile din bazinul Mării Negre, bazată pe parteneriate regionale solide și strânsă cooperare. Prioritățile programului se concentrează pe nevoile, identificate în comun de către statele partenere, având, prin urmare, un impact transfrontalier. Prin acest program se finanțează Analiza diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003-2010 ADTM 125 acțiuni din domeniul promovării activităților economice, protecției mediului, seminare, cursuri de formare, conferințe, workshop-uri, crearea de rețele pentru promovarea turismului (networks) etc. Bugetul total al programului pentru 7 ani este de 18.862.000 euro (17.035.000 euro și 1.557.000 euro cofinanțare națională).

Table 9 Distribuția geografică a propunerilor de proiecte de turism prezentate în cadrul Programului de Vecinătate România-Moldova 2004-2006. Biroul Național de Statistică

Totodată, proiectele de turism care au fost duse pînă la sfîrșit și au avut un efect pozitiv și pentru alte raioane, inițial au fost concentrate în centru (Hîncești, Nisporeni). Astfel aceste 2 raioane au devansat stațiunile consacrate (Vadul lui Vodă, Vatra, Cahul, Soroca, Costești, Bălți) multe dintre care nu au promovat proiectele proprii de restabilire a atractivității turistice de altă data. (Sursa Autoritatea Națională de Turism)

Table10 Proiecte contractate în cadrul Programului de Vecinătate România-Moldova 2004-2006. Proiectul România-Moldova

Analiza SWOT a turismului național cultural si religios

Concluzii

Regiunea de Dezvoltare Centru are un potențial turistic unic comparativ cu celelalte regiuni. Însă unitățile turistice existente nu sunt aliniate la standardele moderne (din punct de vedere al calității serviciilor, capacității organizaționale, dotării cu resurse, infrastructurii) fapt ce determină o stagnare a dezvoltării turismului. Fondul forestier, diversele arii protejate și rezervațiile științifice aflate pe teritoriul regiunii sunt puțin utilizate ca resurse în dezvoltarea turismului și odihnei. Mai mult ca atât, vecinătatea cu UE deschide noi oportunități, atât pentru agenții economici din regiune, cât și pentru autoritățile publice, care au căpătat acces direct la programe de cooperare transfrontalieră finanțate de UE. Utilizarea fondurilor naționale și externe pentru reabilitarea infrastructurii regionale, implementarea unor programe de susținere a afacerilor și îmbunătățirea condițiilor de mediu va elimina constrângerile de creștere economică și va accelera dezvoltarea multilaterală a RDC. Potențialul de valorificare a fondurilor externe este mare, însă capacitățile reduse de accesare și gestionare a acestor fonduri împiedică soluționarea problemelor. Pentru evitarea acestui risc reprezentanții regiunii urmează să consolideze relațiile de colaborare cu diverse programe și fonduri de susținere și să utilizeze eficient fondurile accesate. Avantajele comparative ale analizei punctelor forte și a oportunităților determină o orientare strategică optimistă a RDC. Principalele direcții de dezvoltare a regiunii se bazează pe resursele existente ce pot fi consolidate prin utilizarea oportunităților identificate și sunt următoarele: intermedierea fluxurilor economice de transport și comerciale între regiunile Republicii Moldova și cele internaționale; dezvoltarea rurală care presupune modernizarea agriculturii, dezvoltarea businessului rural, diversificarea serviciilor în agricultură, etc.; dezvoltarea industriei și IMM prin crearea condițiilor pentru deschiderea lor, dezvoltarea industriei în baza materiei prime a RDC, modernizarea tehnologiilor industriale, utilizarea eficientă a infrastructurii existente; crearea și diversificarea serviciilor pentru turism și odihnă. Potențialul turistic valoros al RDC poate fi valorificat ca sursă importantă pentru dezvoltarea turismului rural, cultural, religios; valorificarea resurselor umane. Turismul cultural și religios pe teritoriu central al Republicii Moldova are un potential destul de important, și o necessitate de a fi valorificat, deoarece exista și infrastructură de cazare sufcienta, agenții de turism, proiecte implimentate ce necesită o realizare mai sporită.

Bibliografie

Analiza diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003-2010, 2011, ELABORATĂ DE ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN MOLDOVA, Chișinău

Bacal P., Cocoș I., 2012, Geografia turismului, Chișinău, Editura ASEM

Cobzac G., 2010, Strategia de dezvoltare regional, Chișinău, Consiliul regional pentru dezvoltare centru

DAVID E., GRIGORE A., NIȚĂ D., PAVEL F., STOICA E., ZOICAN L.,2006, Mănăstiri din Basarabia, București, Colegiul Național „SPIRU HARET”

Dumitraș L., 2010, Atracții turistice, Chișinău

Enciclopedie, Literatura și arta Moldovei.1986 Enciclopedie, Chișinău

Iordan S., 2015, “Consolidarea capacităților naționale pentru locuințe durabile”, Chișinău, Editura Arc

Marian C., Aăstăsoaei D., Gugeanu M., 2010, Textile arheologice descoperite la Mănăstirea Căpriana, Republica Moldova, Chișinău

Miron V., 2013, Motive pentru a face investiții în turismul din Republica Moldova, Chișinău, Asociația de dezvoltare a turismului în Moldova

Musteață S., 2008, Protecția patrimoniului arheologic, Chișinău, Editura Pontos

Postică G.,2000, Mãnãstirea Cãpriana (de la întemeiere pânã în zilele noastre), Chișinău, Editura Lumina

Postică G., Constantinescu N., Căpriana – Repere istorico-arheologice, Chiăinău, 1996. Editura Lumina

Raport de evaluare a implementării Strategiei de Dezvoltare a Turismului în perioada 2003-2012,ELABORAT DE ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN MOLDOVA, Chișinău

Studii enciclopedice, 1990, Mănăstiri și schituri din Republica Moldova

TURCU D., WEISZ J., 2008, Economia turismului, Timișoara, Editura Eurostampa

http://orhei.md/index.php?pag=page&id=705&l=ro -Primăria orașului Orhei

http://istoria.md/articol/26/M%C4%83n%C4%83stirile_din_Republica_Moldova – Istoria Republicii Moldova

http://www.stiripozitive.eu/libview.php?l=ro&idc=29&id=158&t=/Locuri/Timp-liber/Stolniceni-o-cetate-mai-veche-decat-Valul-lui-Traian- Știri pozitive,de bine despre Moldova

http://www.turism.gov.md/index.php?pag=hotel&opa=Chisinau&l= -Agenția Națională de turism

http://www.moldovenii.md/md/section/534 – Enciclopedie de la A la Z

http://revista.md/category/acasa-la/- Moldova revista social-culturală

http://www.hincestitur.md/index.php?option=com_content&view=article&id=164%3A2015-05-12-07-32-29&catid=17%3Aobiective-turistice-hincesti&Itemid=18&lang=ro- Hîncești travel

http://www.statistica.md/- Biroul Național de Statistică

http://www.mc.gov.md/- Ministerul culturii