Viziunea Integrata a Politicii S.c. Instalcon 94 S.a. In Domeniul Calitatii Mediului, Securitatii Si Sanatatii Ocupationale

INTRODUCERE

Competiția intensă pentru clienți, atât locală cât și globală, a condus la o creștere semnificativă a importanței calității, atât pentru produse, cât și pentru servicii. Corecta identificare a nevoilor consumatorilor și satisfacerea lor înainte, în timpul și după vânzare sunt considerate avantaje competitive cheie. Pentru a obține aceste avantaje competitive, multe organizații au început să fie interesate de implementarea unui sistem de management al calității – o încercare sistematică de a realiza îmbunătățirea continuă a calității produselor și/sau a serviciilor oferite de acestea. Astăzi, a fi apreciat ca furnizor care oferă produse/servicii de calitate este un argument major și, uneori, chiar o condiție de supraviețuire. Pe anumite piețe, a avea un sistem de management al calității configurat în propria organizație a devenit o condiție minimală de menținere pe piața respectivă.

Însă, o organizație continuă să se dezvolte, indiferent de mediul de afaceri, doar dacă managementul său este adeptul îmbunătățirii continue și este conștient că trebuie să investească în mod constant și echilibrat și „în tehnică“, „în tehnologie“ care conduc nu numai la o calitate superioară și la reducerea pe ansamblu a costurilor, ci și la o protecție a mediului, imperativ al dezvoltării durabile, precum și „în oameni“, cu alte cuvinte, dacă investește într-un management integrat calitate-mediu-sănătate-securitate ocupațională.

Apariția standardelor internaționale SR EN ISO 9001:2001, SR EN ISO 14001:2005 a creat cadru normativ de aplicare a acestui tip de sistem de management la nivelul oricărui tip organizație, indiferent de obiectul ei de activitate, atât din sectorul public, cât și din sectorul privat. Orice organizație trebuie să răspundă așteptărilor și necesităților venite din partea a cinci părți, fără de care nu se poate concepe soliditatea unei afaceri, și anume:

– clienții – care așteaptă produse (servicii) de calitate,

– salariații – care vor să aibă satisfacția muncii;

– proprietarii organizației – urmăresc rentabilitatea investiției;

– sub-furnizorii – interesați de posibilitatea unor afaceri continue;

– societatea– vizează satisfacerea unor cerințe (mediu, securitate etc.).

Având în vedere cele de mai sus, organizația trebuie să-și propună realizarea următoarelor obiective: să realizeze, să mențină și să urmărească îmbunătățirea continuă a calității produselor sale în raport cu condițiile referitoare la calitate; să aducă îmbunătățiri calității propriei activități astfel încât să satisfacă continuu necesitățile exprimate sau implicite ale părților interesate; să dea încredere managementului intern și angajaților că sunt îndeplinite și menținute condițiile referitoare la calitate și că îmbunătățirea calității are loc; să dea încredere părților interesate că sunt sau vor fi îndeplinite condițiile referitoare la calitate de către produsul (serviciul) livrat (prestat). Aceste obiective nu pot fi atinse în mod eficient și eficace decât prin implementarea unui sistem de management integrat. Aceasta este și rațiunea alegerii lucrării mele de licență, în care am prezentat etapele de certificare ale unui asemenea sistem în cadrul societății S.C. INSTALCON 94 S.A.

CAPITOLUL I

ELEMENTE TEORETICE CU PRIVIRE LA CALITATE

Cuvântului „calitate” i s-a atribuit o varietate de sensuri, în afară de sensul de „corespunzător pentru utilizare”. Cercetătorii și practicienii diferențiază sensurile multiple pe care le utilizează, dar numeroase confuzii apar atunci când cuvântul „calitate” este rostit de o persoană care are în minte unul dintre aceste sensuri, în timp ce interlocutorii săi dau sensului respectiv o interpretare diferită.

Definirea unor concepte referitoare la calitate

Din punct de vedere etimologic, cuvântul „calitate” provine din latinescul „qualitas”, care înseamnă „fel de a fi”.

În literatura de specialitate întâlnim o serie de termeni legați direct de noțiunea de calitate, printre care prezentăm următorii:

Corespunzător pentru calitate – în sens restrâns, se referă numai la măsura în care un anumit produs/serviciu satisface necesitățile unui utilizator determinat;

Calitatea de concepție – (clasa de calitate )- reprezintă măsura în care o clasă sau o categorie de produs posedă, în general, proprietăți care generează satisfacție pentru produs;

Calitatea de conformitate – reflectă măsura în care un produs este conform cu proiectul/specificația;

Caracteristica de calitate – reprezintă orice caracteristică deosebită a unei clase de calitate a unui produs (aspect, dimensiune, performanțe, durată de serviciu, siguranță în exploatare, fiabilitate, durabilitate, mentenabilitate, gust, miros etc.);

Funcția calității – se referă la aria de responsabilitate a unei întreprinderi în cadrul căreia se realizează un produs „corespunzător pentru utilizare”.

În condițiile orientării statelor spre globalizare și a înnoirii rapide a sortimentelor de mărfuri, calitatea produselor și a serviciilor a devenit un factor important al competitivității agenților economici. In literatura de specialitate , calitatea reprezintă :”satisfacerea cerințelor clientului”, „disponibilitatea produsului’, „corespunzător pentru utilizare”, ‚conformitatea cu specificațiile” etc.

Ultima ediție a standardului ISO 9000 definește calitatea ca fiind „nivelul la care un set de caracteristici intrinsece satisface cerințele”, ea putându-se situa la diferite niveluri, respectiv: nesatisfăcătoare sau slabă (poor); satisfăcătoare sau bună (good) și excelentă (excellent).

Conform aceluiași standard, conceptele referitoare la calitate sunt prezentate în Figura nr. 1.

Figura nr. 1 – Conceptele referitoare la calitate

(Sursa: SR EN ISO 9000:2006)

Olaru (1999, pp. 36-39) citându-l pe David A. Garwin, profesor la [NUME_REDACTAT] School” a evidențiat cinci orientări principale în funcție de modul în care un agent economic definește calitatea produselor oferite sau a serviciilor prestate:

Potrivit orientării transcendente, calitatea reprezintă o entitate atemporală, absolută, fiind percepută de fiecare individ în mod subiectiv;

Total opusă orientării transcendente, orientarea spre produs consideră calitatea drept o mărime ce poate fi măsurată cu exactitate (unei calități ridicate îi corespund costuri mai mari). Adepților acestei orientări li se reproșează faptul că fac abstracție de dependența calității față de un sistem de referință stabilit în funcție de cerințele clientului;

Orientarea spre procesul de producție evidențiază faptul că orice abatere de la cerințele specificate echivalează cu o diminuare a calității;

În virtutea orientării spre costuri, un produs este considerat „de calitate” dacă oferă anumite performanțe la un nivel acceptabil al prețului. Întreprinderile utilizează costurile calității drept instrument de optimizare a proceselor și activităților relevante pentru calitate. Prin intermediul acestor costuri există posibilitatea identificării activităților ineficiente, a punctelor critice în desfășurarea proceselor. În practica economică este larg acceptată existența a două categorii de costuri care, conform lui Dahlgaard, Kristensen și Kanji (1998) sunt:

– costuri ale conformității, din care fac parte: costurile de prevenire și cele de evaluare;

– costuri ale neconformității, în categoria cărora sunt incluse: costurile defectelor interne și cele ale defectelor externe.

În ultima vreme se propune utilizarea conceptului de „costuri referitoare la calitate”, în locul celui de „costurile calității”.

Orientarea spre utilizator echivalează cu un studiu aprofundat al pieței pentru a afla cerințele acestuia față de calitatea produsului, reflectată ulterior în standarde.

Factorii interni și externi care influențează calitatea se reorganizează astăzi, la nivel mondial, pentru a găsi sensurile și dimensiunile calității produselor care să reflecte progresele civilizației la începutul noului mileniu. Consensul acestor dimensiuni este realizat prin dimensiunea conceptului calității și necesitatea tuturor factorilor interesați. Influența acestor factori de mediu ai organizației interacționează permanent cu mediul înconjurător și se exprimă în :

mediul pieței de desfacere și a clienților;

mediul tehnologic și tehnic;

mediul furnizorilor;

mediul concurențial;

mediul juridic;

mediul economic;

mediul educațional și al resurselor umane;

mediul socio-politico-cultural.

În aceste componente organizația acționează prin factori prin care mediul înconjurător își impune cerințele referitoare la calitatea produsului. Din factorii enumerați mai sus, cei de piață și clienții reprezintă totalitatea factorilor de interacțiune dintre piață, clienți și organizație. Ei elaborează o rețetă generală prin previziunea cererii de piață, prin identificarea la nivel de produs atât a nevoilor raționale ale consumatorilor, cât și ale nevoilor lor emotive, existând trei componente esențiale ale nevoilor:

clientul are dorințe, gusturi și preferințe pentru un produs, determinând latura psihologică a cererii;

clientul dispune de puterea de cumpărare, care constituie aspectul economic al cererii;

clientul dispune de voința de cumpărare, care constituie aspectul volițional de acțiune și de decizie.

Existența oamenilor depinde în prezent de produsele fabricate pentru satisfacerea unor cerințe extrem de variate: alimentație, sănătate, locuințe, progres tehnic și științific, comunicațiile, transportul, confortul etc. Deficiențele calitative ale produselor destinate să satisfacă aceste cerințe pot să conducă la nemulțumiri din partea consumatorilor, la risipă economică și, uneori, la pierderi de vieți omenești.

Studiul pieței trebuie să evidențieze aceste cerințe ale consumatorilor, serviciile de concepție și dezvoltare ale produselor noi trebuie să asigure o proiectare corespunzătoare, planificarea producției trebuie să conceapă procese tehnologice care să asigure realizarea de produse corespunzătoare proiectelor, producția trebuie să regleze procesele tehnologice încât să asigure obținerea calității dorite, activitatea de control și de încercări trebuie să demonstreze măsura în care un produs poate satisface toate cerințele de calitate, funcția de marketing trebuie să promoveze desfacerea produselor în condiții de calitate, de natură să asigure o utilizare adecvată și activitățile de deservire a clienților trebuie să urmărească modul cum se utilizează produsele în vederea remedierii deficientelor și a stabilirii măsurilor de îmbunătățire.

Diferitele activități în legătură cu asigurarea calității le implică pe fiecare dintre aceste funcții în cadrul firmei, constituind activități de importanță majoră cunoscute sub denumirea de „funcția calității”. A devenit foarte clar că exercitarea funcției calității necesită numeroase cunoștințe de specialitate și mijloace specializate, precum și specialiști instruiți care să aplice mijloacele și cunoștințele corespunzătoare. Daca limbajul și terminologia sunt foarte diferite între întreprinderile industriale, conceptele referitoare la calitate sunt surprinzător de asemănătoare și universale.

Un concept cu caracter universal este cel al eliminării defectelor cronice de calitate, în speță, determinarea cauzelor acelor defecte și crearea unui remediu permanent pentru acestea. Specialiștii din întreprinderi extrem de diferite se pot pune de acord fără nici o dificultate asupra utilizării acestui concept. Expresiile care se folosesc, se deosebesc însă considerabil : îmbunătățirea calității, controlul calității, prevenirea defectelor, acțiunea „zero defecte” etc.

Ipostazele calității

În activitatea practică legată de producția și circulația mărfurilor au apărut noțiuni concrete uzual aplicative, care derivă din noțiunea teoretică a calității:

calitatea proiectata a unei mărfi – reprezintă valorile individuale ale proprietăților, la un nivel ales în urma comparării mai multor variante, în scopul satisfacerii într-o anumită măsură a nevoilor consumatorilor;

calitatea omologată – exprimă valorile individuale ale proprietăților avizate de o comisie de specialiști, formată din reprezentanți ai producătorilor și comercianților, în vederea realizării seriei 0 și are caracteristica de a fi etalon de referință;

calitatea prescrisă – arată nivelul limitativ al valorilor individuale ale proprietăților înscrise în standarde, norme, specificații sau caiete de sarcini. Pe baza ei se face recepția calitativă a loturilor de produse;

calitatea contractată – exprimă valorile individuale ale proprietăților asupra cărora s-a convenit între părțile contractante;

calitatea reală a unei mărfi – exprimă nivelul determinat la un moment dat, pe circuitul tehnic;

calitatea tehnică – exprimă gradul de conformitate a valorilor proprietăților față de prescripțiile standardelor sau normelor in vigoare;

calitatea comercială – exprimă nivelul caracteristicilor psiho-senzoriale, varietatea gamei sortimentale, mărimea termenului de garanție, activitatea de service, modul de prezentare și ambalare, volumul cheltuielilor de întreținere și funcționare.

Calitatea percepută de client reprezintă un concept care sintetizează caracteristicile subiective și obiective ale unui produs/serviciu. La baza acestui concept stau doua definiții cu valoare aparte: [NUME_REDACTAT] (1989) preciza: „calitatea este conformitatea cu nevoile” din care se deduce că, pentru realizarea unui nivel al calității, o organizație trebuie să identifice pentru început nevoile specifice segmentului de consumatori căruia îi este destinat produsul/serviciul și apoi întreaga activitate să fie subordonată atingerii acestui scop.

Cea dea doua definiție este a lui [NUME_REDACTAT]:”calitatea este aptitudinea pentru utilizare” în care se pune accent deosebit pe utilizarea produsului/serviciului și pe satisfacția clientului.

Argumentele care susțin conceptul de „calitatea percepută de client” sunt de natură teoretică, dar mai ales practică, reieșite din experiența organizațiilor economice care au aplicat principiile managementului calității totale.

Clientul care vrea să cumpere unele produse apelează la serviciile unei firme pentru că are deja în minte formulate nevoile și chiar nivelele de satisfacere ale acestora, deci unele așteptări. Dacă principalele caracteristici ale produsului/serviciului solicitat satisfac așteptările clientului sau le depășesc frecvent, atunci în imaginea acelui consumator se conturează nivelul calitativ al produsului/serviciului respectiv.

Succesul în afaceri depinde de :

calitatea percepută de client;

reacțiile sale în timp(feedback-ul provenit de la clienți);

așteptările clienților (depășirea lor prin apariția unor produse cu un nivel de calitate îmbunătățit);

modificări datorate unor factori obiectivi și subiectivi asupra produsului;

influenta clienților nesatisfăcuți(aproximativ 10 clienți);

menținerea clienților fideli, permanenți (de numărul lor depinde succesul firmei);

atragerea clienților potențiali;

depășirea așteptărilor clienților.

Promovarea conceptului de „calitate percepută de client” permite:

creșterea profitului (volum de desfacere mare – venit mare);

creșterea procentului clienților fideli;

reducerea costurilor prin micșorarea pierderilor datorate noncalității;

creșterea numărului de acționari;

creșterea gradului de implicare și satisfacere a clienților interni-angajați, muncitori:

scăderea fluctuației angajaților.

Evoluția modului de organizare a calității într-o întreprindere

După începutul secolului XX, conceptul “calitate” a traversat 5 etape esențiale, toate determinând îmbunătățiri progresive în ceea ce privește conținutul acestei noțiuni și reprezentând modalități de organizare concretă a activităților referitoare la calitate. În ordine cronologică, acestea au fost următoarele:

inspecția calității;

controlul calității prin metode statistice;

asigurare a calității;

sistemul de management al calității;

managementul calității totale (TQM)-

Inspecția calității a apărut la începutul sec. XX, fiind legată de principiile lui Taylor de organizare a muncii. Diviziunea muncii a dus la separarea celor care execută de cei care controlează . Accentul era pus pe verificarea produsului finit, pe identificarea și separarea produselor (necorespunzătoare) și nu pe controlul procesului de fabricație, care este sursa principală a neconformităților. Inspecția avea deci un rol pasiv în eliminarea produselor neconforme. Gradul de implicare a personalului în problema calității era redus, fiind implicați numai șefii de echipă și inspectorii de calitate.

Controlul calității prin metode statistice a apărut și s-a dezvoltat în deceniile trei și cinci ale secolului XX, ca urmare a lucrărilor lui Shewhart, Deming și Juran. Se foloseau metode de control statistic, controlul prin sondaj, ceea ce a dus la reducerea costurilor controlului. În urma controlului se acționa pentru reglarea procesului de obținere a produsului potrivit unui ciclu in 4 faze : planificare, execuție, verificare, acțiune. Și în acest caz, gradul de implicare al personalului era redus, la nivelul controlorilor tehnici, al inginerilor al specialiștilor în calitate.

Sistemul de asigurare a calității a apărut în S.U.A. în deceniul 6 al secolului XX, promotorul său fiind J.M. Juran, în cadrul sistemului accentul fiind pus pe prevenirea defectelor prin contribuția tuturor compartimentelor cu atribuții în domeniul calității, a întregului lanț, de la proiectare până la client. Asigurarea calității reprezintă ansamblul de acțiuni planificate și sistematice necesare pentru a da încrederea ca un produs/serviciu va satisface condițiile de calitate specificate. El se definește ca un ansamblul de structuri organizatorice, responsabilități, proceduri, procese și resurse care au ca scop asigurarea calității.

Sistemul de management al calității face trecerea de la sistemul de asigurare a calității la managementul calității totale (TQM). Potrivit standardului ISO 9000:2006 sistemul de management al calității și metodele de excelență, respectiv TQM, au la bază principii comune. Obiectivul managementului calității, ca parte a managementului general al întreprinderii, este îmbunătățirea performanțelor întreprinderii, având la bază o politică de calitate orientată spre îmbunătățirea continuă.

Managementul calității totale (TQM) este un concept apărut în S.U.A. în deceniile 8 si 9 ale secolului trecut, promotori fiind Feigenbaum, Crosby, Deming și Juran.

CAPITOLUL II

CARACTERISTICI ALE UNUI SISTEM INTEGRAT CALITATE, MEDIU, SECURITATE, SIGURANȚĂ OCUPAȚIONALĂ

Noile provocări pentru managementul afacerilor de succes din acest nou mileniu sunt în continuă creștere. Succesul se poate obține doar în condițiile unei abordări sistematice a proceselor. O integrare reușită a sistemelor de management depinde în esență de o bună planificare și o implementare eficientă. Un sistem de management integrat reprezintă o abordare managerială logică și sistematică ceea ce permite decizii strategice și operaționale optime care iau în considerare toate aspectele esențiale ce conduc la funcționarea eficientă a unei organizații, atât din punct de vedere al calității cât și al mediului sau siguranței ocupaționale, etc.

2.1 Condiții ale apariției sistemelor integrate de management: calitate, mediu, securitate, siguranță ocupațională

În contextul economico-social actual era imperios necesară apariția conceptului de calitate a produselor /serviciilor și, mai nou, a mediului său a sănătății și securității muncii, deoarece mai mulți factori favorizanți au generat-o, și anume:

1. Creșterea gradului de conștientizare a organizațiilor privind necesitatea unui sistem de management, în cadrul căruia se stabilesc politici și obiective, se desfășoară activități coordonate pentru a orienta și controla organizația din punct de vedere al calității, mediului, sănătății și securității în muncă, al conformității produselor;

2. Îmbunătățirea performanței personalului organizațiilor implicat în documentarea și implementarea unui sistem de management;

3. Exemplul oferit de organizațiile care au finalizat acest proces, datorat în tot mai mare măsură implicării tot mai evidente a managementului la cel mai înalt nivel;

4. Apariția unor reglementări care obligă organizațiile care activează în domeniul reglementat, reglementări prin care se implementează în România cerințele [NUME_REDACTAT];

5. Cerințele standardelor structurate pe principiul abordării bazate pe proces și pe metodologia PDCA (planifică, desfășoară, controlează, acționează pentru îmbunătățire);

6. Stabilirea de obiective și acțiuni planificate la niveluri relevante din organizații, care prin aplicarea de politici și strategii au condus la :

îmbunătățirea reală a calității produselor, implicit la creșterea satisfacției clienților;

reducerea riscului apariției problemelor legate de calitate;

reducerea costurilor legate de livrarea produselor /serviciilor;

respectarea termenelor de livrare și reducerea acestora;

îmbunătățirea procesului de alocare a resurselor;

obținerea de rezultate ca o consecință a proceselor de planificare;

conștientizarea la nivelul top-managementului cu privire la responsabilitatea sa privind calitatea, având în vedere ca va reveni „CALITĂȚII” rolul de manager într-o lume a competiției, unde singura consolare devine „schimbarea” , generată de oameni, mediu și cerințele acestora în continuă schimbare.

Sistemul de management al organizației trebuie să conțină, pe lângă funcțiunile descrise în cadrul sistemului de management al calității și funcțiuni noi cum ar fi; impactul asupra mediului, securitatea și sănătatea în muncă, siguranța alimentară, siguranța informației. Factorul comun al acestor sisteme de management este managementul riscului .

Managementul riscului pleacă de la ideea că, prin hazard, se poate produce un eveniment care reprezintă un potențial pericol.

Spre deosebire de hazard, care se referă la producerea unui eveniment nedorit, riscul este un concept abstract care se referă la o combinație între probabilitatea și consecințele producerii unui anumit eveniment

Un sistem de management integrat (SMI) este o unealtă practică de management care, dacă este implementată va da organizației un plus de competitivitate și un posibil pașaport pentru relațiile internaționale.

Un SMI va ajuta organizația să își crească profiturile, să își consolideze imaginea sa publică și să își îmbunătățească performanțele în domeniul mediului.

Un SMI furnizează, de asemenea, o abordare sistematică pentru a demonstra că organizația se conformează cerințelor legislative. Aceasta poate îmbunătății relațiile cu organismele guvernamentale și nonguvernamentale de specialitate.

[NUME_REDACTAT] nr. 2 regăsim modelul de bază al unui SMI realizat pe baza standardelor ISO. El se bazează pe modelul standard de management " Planifică – Execută – Verifică – Acționează " (PEVA).

Figura nr. 2 – Modelul de bază al unui SMI realizat pe baza standardelor ISO

(Sursă: adaptare după Ciclul PDCA-Deming)

Tipuri de sisteme de management aplicabile la nivel de organizație

După adoptarea, în 1993, a reglementărilor privind libertatea circulației mărfurilor în Europa, prin care se impune certificarea calității produselor și serviciilor, importanța standardizării a crescut foarte mult. Prin această nouă preocupare, standardizarea, împreună cu certificarea, contribuie la creșterea calității vieții oamenilor și a mediului ambiant, atât în spațiul european cât și mondial.

Sistemul de management al calității în conformitate cu SR EN ISO 9001: 2008

Standardele internaționale ISO 9000 referitoare la sistemele de management al calității reprezintă rezultatul unui îndelungat proces de evoluție, care a debutat în anii 60 în SUA. Pentru asigurarea securității echipamentelor, NASA – în calitate de organism coordonator al programelor spațiale americane – a inițiat o serie de proceduri și specificații referitoare la calitate. Acestea au devenit obligatorii pentru toți furnizorii și distribuitorii echipamentelor respective.

În anul 1968, sub influența americană, NATO a introdus, de asemenea, un standard referitor la asigurarea calității echipamentelor militare ale aliaților – AQAPs 1/4/9. Ulterior, au fost dezvoltate standarde referitoare la asigurarea calității pentru centralele termoenergetice (standardele canadiene CSA – Z.299) și mai târziu pentru cele nucleare, domenii în care se impunea definirea unor exigențe deosebite privind securitatea echipamentelor. [NUME_REDACTAT], în domeniul nuclear au fost elaborate standardele AQ01 – AQ04, pe baza celor canadiene.

În anul 1980, GATT (in prezent [NUME_REDACTAT] a Comerțului) adopta „Acordul privind barierele tehnice în comerț”, denumit și „Codul standardelor”. Pentru a evita transformarea sistemelor internaționale de certificare în adevărate obstacole în calea comerțului mondial, documentul respectiv recomanda, pentru prima dată, ca aceste sisteme să se bazeze pe standarde internaționale.

Standardele internaționale ISO 9000 sunt standarde generale, care conțin cerințe referitoare la sistemul de management al calității organizațiilor și recomandări privind îmbunătățirea performanțelor acestora.

Sistemul de management al calității este definit ca reprezentând acel sistem de management prin care se orientează și se ține sub control o organizație în ceea ce privește calitatea. Modalitatea concretă de proiectare și implementare a unui asemenea sistem depinde de obiectivele , produsele, procesele și practicile specifice ale fiecărei organizații în parte.

Standardele ISO pot fi utilizate în următoarele scopuri:

– în scopul îmbunătățirii performanțelor: organizația urmărește să-și îmbunătățească performanțele prin implementarea unui sistem de management al calității eficient;

– în situații contractuale, între o organizație și clientul acesteia: clientul prevede prin contract anumite cerințe privind sistemul de management al calității organizației;

– pentru obținerea unei aprobări sau în scopul înregistrării de către o secundă parte: sistemul de management al calității organizației este evaluat de către client, în scopul recunoașterii conformității acestuia cu standardul de referință;

– în scopul certificării de către o terță parte: sistemul de management al calității este evaluat de către organismul de certificare, organizația în cauză menținând acest sistem pentru toți clienții săi, cu excepția situațiilor în care, prin contract se stabilesc alte cerințe. Adoptarea unei asemenea soluții este avantajoasă, pentru că permite reducerea numărului evaluărilor sistemului de management al calității organizației, efectuate de clienți.

Conform standardului SR EN ISO 9000:2006, pentru asigurarea unei abordări unitare a calității în întreprindere, care face să faciliteze satisfacerea integrală a cerințelor clienților, este importantă formularea unor principii referitoare la managementul calității organizației, din acest motiv standardul recomandă ca organizațiile să ia în considerare următoarele principii de bază în cadrul politicii lor referitoare la calitate:

– focalizare către client (customer focus): organizația depinde de clienții săi și din acest motiv trebuie identificate cerințele prezente și viitoare ale clienților, asigurându-se satisfacerea lor integrală;

– implicarea conducerii (leadership): conducerea asigură definirea unitară a scopului organizației și mediul în care oamenii se pot implica total pentru realizarea obiectivelor acesteia;

– implicarea personalului (involvement of people): lucrătorii de la toate nivelurile reprezintă elementul central al unei organizații și implicarea lor totală permite ca abilitățile lor să fie valorificate pentru maximizarea rezultatelor organizației;

– abordare procesuală (process approach): un rezultat dorit este obținut mai eficient atunci când resursele și activitățile corespunzătoare sunt abordate ca un proces;

– abordarea sistemică (system approach to management): identificarea, înțelegerea și conducerea sistemului de procese intercorelate pentru un anumit obiectiv contribuie la asigurarea eficienței și eficacității organizației;

– îmbunătățire continuă (continual improvement): organizația trebuie să urmărească îmbunătățirea continuă a tuturor proceselor sale, din fiecare etapă a traiectoriei produsului, începând cu studiile de marketing pentru identificarea cerințelor și până în etapa utilizării (consumului); procesul îmbunătățirii continue trebuie abordat prin prisma ciclului PEVA (Planifică- Execută- Verifică- Acționează);

– argumentare cu date (factual approach to decision making): deciziile trebuie să se bazeze pe analiza datelor și informațiilor; se recomandă ca înainte de a fi utilizate pentru rezolvarea problemelor și luarea unor decizii, datele să fie verificate riguros;

– relații cu furnizorii reciproc avantajoase (mutually beneficial supplier relationships): asemenea relații au un impact favorabil asupra capacității organizației și a furnizorilor săi de a obține rezultatele așteptate.

Luând în considerare principiile enunțate, pe baza politicii calității sunt stabilite, în continuare, obiectivele fundamentale ale organizației în domeniul managementului calității. Acestea trebuie detaliate, stabilindu-se obiectivele generale și specifice, corespunzătoare diferitelor domenii de activitate ale organizației și cele individuale ale lucrărilor.

În viziunea standardelor ISO 9000, o importanță deosebită trebuie acordată abordării procesuale a sistemului de management al calității, prin integrarea proceselor care intervin în relația cu clienții, cu cele corespunzătoare activității lor din interiorul organizației, începând cu definirea cerințelor referitoare la conducere, identificarea și asigurarea resurselor necesare, desfășurarea proceselor de realizare a produselor, până la evaluarea si analiza rezultatelor.

Această analiză este efectuată de către conducerea organizației, în scopul identificării posibilităților de îmbunătățire a sistemului de management al calității astfel încât cerințele clientului să fie mai bine satisfăcute. Prin implicarea conducerii în implementarea îmbunătățirilor preconizate se reia ciclul, asigurând astfel, premisele îmbunătățirii continue a sistemului.

Sistemul de management de mediu

Primul standard în domeniul managementului de mediu a fost elaborat de [NUME_REDACTAT] de Standardizare ([NUME_REDACTAT] Institution – BSI), în anul 1992, cu titlul „Specificație pentru sistemele de management de mediu” (BS 7750).

A doua versiune a standardului, publicată în anul 1994, promovează ideea că în implementarea unui sistem de management de mediu accentul trebuie pus pe prevenire și nu pe detectarea efectelor negative ale proceselor și rezultatelor acestora asupra mediului. În acest scop trebuie luate în considerare toate procesele, produsele și serviciile organizației, deoarece fiecare interacționează cu mediul.

În anul 1991, [NUME_REDACTAT] de Standardizare (ISO) a constituit un [NUME_REDACTAT] Consultativ privind [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT] Group on Environment), care să cerceteze oportunitatea elaborării unor standarde referitoare la managementul de mediu. La recomandarea acestui grup s-a înființat [NUME_REDACTAT] ISO/CT 207 „Managementul de mediu”, a cărui primă reuniune s-a desfășurat în anul 1993. Cu acest prilej s-a hotărât elaborarea unor standarde internaționale referitoare la managementul de mediu în următoarele scopuri principale:

– pentru armonizarea standardelor existente, asigurând un sistem unitar de referință în acest domeniu, care să faciliteze comerțul internațional;

– pentru a oferi organizațiilor un instrument care să faciliteze îmbunătățirea performanței lor de mediu și evaluarea progreselor înregistrate.

În aceste condiții, obiectivul general al standardelor ISO 14000 îl constituie stabilirea unui punct de echilibru între cerințele privind protecția mediului și cele care decurg din considerente de ordin economic și social. Sistemul de management de mediu este definit ca reprezentând acea parte a sistemului de management general, care include structura organizatorică, activitățile de planificare, responsabilitățile, practicile, procedurile și resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analiza și menținerea politicii de mediu. Implementarea cu succes a unui sistem de management de mediu este condiționată de angajarea tuturor nivelurilor de conducere, dar mai ales a conducerii de vârf a organizației.

Sistemul de management al sănătății și securității ocupaționale

Asigurarea sănătății și siguranței la locul de muncă este deosebit de importantă. Seria de standarde OHSAS 18000, care include OHSAS 18001 ([NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT] Systems), a fost dezvoltată ca urmare a succesului enorm de care s-au bucurat seriile de standarde ISO 9000 și ISO 14000 și datorită condițiilor crescânde privind siguranța în mediul de lucru. OHSAS 18001 poate fi considerat un răspuns la cererea urgentă a diferitelor companii pentru un standard internațional în domeniul siguranței și sănătății la locul de muncă, pe baza căruia să-și pună la punct propriul sistem de management.

Acest standard este soluția viabilă în fața provocărilor pe care le înfruntă o organizație, provocări legate de accidente de muncă și boli profesionale, zile lucrătoare pierdute, amenzi plătite ca urmare a nerespectării legislației în vigoare, despăgubiri medicale plătite angajaților. Primele firme care au implementat OHSAS 18001:2007 au raportat beneficii majore: scăderea numărului de zile lucrătoare pierdute, mai puține accidente și pretenții bănești ale personalului, recunoașterea de către societățile de asigurare și, poate cel mai important lucru, o creștere a satisfacției în muncă a angajaților.

Elemente ale sistemului de management integrat

Politica. Trebuie să existe o politică pentru calitate, mediu sănătate și securitate ocupațională autorizată de managementul de la cel mai înalt nivel al organizației, care să stabilească clar obiectivele globale referitoare la toate aceste aspecte ale activității unei organizații, dar și un angajament pentru îmbunătățirea performanței referitoare la calitate, mediu, sănătate și securitate ocupațională. Politica trebuie:

Să corespundă naturii organizației din punct de vedere al calității și al mediului și al nivelului riscurilor sănătății și securității ocupaționale (SSO);

Să includă un angajament de îmbunătățire continuă;

Să includă un angajament de conformitate cel puțin cu legislația curentă aplicabilă și cu alte cerințe la care organizația subscrie;

Să fie comunicată tuturor angajaților cu scopul ca aceștia să devină conștienți cu privire la obligațiile lor individuale;

Să fie disponibilă părților interesate.

Planificarea. Este realizată pentru identificarea pericolului, evaluarea riscului și controlul riscului., dar și pentru realizarea nivelului calitativ dorit. În acest sens trebuie realizată o examinare preliminară a sistemului privind următoarele aspecte:

Identificarea problemelor legate de protecție și a eventualelor pericole;

Situațiile speciale de urgență;

Evaluarea riscurilor aferente;

Identificarea criteriilor pentru evaluarea riscurilor, a costurilor, etc.;

Analiza măsurilor de prevenire deja existente;

Adoptarea de măsuri pentru îmbunătățirea sistemului;

obiectivele referitoare la calitate trebuie să fie realiste, astfel încât să existe posibilitatea îndeplinirii lor, ținând seama de resursele umane, materiale și financiare disponibile;

obiectivele referitoare la calitate trebuie să fie astfel formulate, încât să existe posibilitatea evaluării (măsurării) lor.

Pentru ca realizarea obiectivelor să poată fii controlată, este necesar să se stabilească responsabilități, competențe, termene precise, evaluându-se periodic, gradul lor de îndeplinire.

Organizația trebuie să stabilească și să mențină proceduri pentru identificarea continuă a pericolelor, evaluarea riscurilor și implementarea măsurilor de control necesare. Acestea trebuie să includă:

– activități de rutină și de non-rutină;

– activități ale întregului personal care are acces la locul de muncă;

– facilități la locul de muncă, furnizate de organizație sau de alții etc.

2.3 Avantajele implementării unui sistem integrat de management

O implementare urmată de certificarea unor sisteme integrate de management reprezintă cea mai bună soluție pentru o organizație adeptă a conceptului de Management al [NUME_REDACTAT] și totodată un prim pas în calea sa spre excelență.

Managerii, responsabilii cu calitatea care doresc să înțeleagă principiile abordării integrate a sistemelor de management, pot opta pentru abordarea simplă a acestei explicații și a avantajelor sistemelor integrate de management, și anume:

– simplificarea sistemelor de management deja existente, în cazul în care acestea există deja;

– creșterea beneficiilor aduse de fiecare sistem în parte;

– optimizarea consumului de resurse utilizate;

– micșorarea costurilor de menținere a mai multor sisteme de management;

– stabilirea unui cadru unic pentru îmbunătățirea continuă a tuturor standardelor;

– definirea unei politici de calitate, mediu, sănătate și securitate a muncii comună ;

– stabilirea proceselor, problemelor de mediu, a celor privind sănătatea și securitatea muncii care rezultă din activități, produse, pentru a asigura calitatea produselor și a determina rezultatul avut asupra mediului, sănătății ;i securității muncii;

– stabilirea priorităților și obiectivelor generale și individuale;

– crearea tuturor condițiilor pentru activitățile de planificare, control, monitorizare, acțiuni corective, audit și analiză;

– identificarea reglementărilor relevante din domeniu;

– crearea unei mai mari capabilități de a se adapta modificărilor de pe piață, cerințelor clienților, noilor tendințe, etc.

CAPITOLUL III

VIZIUNEA INTERGRATĂ A POLITICII S.C. INSTALCON 94 S.A. ÎN DOMENIUL CALITĂȚII MEDIULUI-SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII OCUPAȚIONALE

Pentru firma S.C. INSTALCON 94 S.A. implementarea unui sistem integrat calitate-mediu-sănătate și securitate ocupațională a reprezentat atât o cerință legală, pentru participare la licitații, o cerință a clienților săi, pentru a li se conferi încredere în calitatea activităților prestate de către S.C. INSTALCON 94 S.A, dar și o cerință internă, conducerea organizației fiind conștientă că numai orientându-se spre calitate, mediu și oameni și spre îmbunătățirea continuă a tuturor activităților va putea obține un succes de piață de lungă durată.

3.1 Apariția și evoluția pe piața românească a S.C. INSTALCON 94 S.A.

Societatea comercială INSTALCON 94 S.A. a fost înființată în luna octombrie 1994 ca o societate pe acțiuni, cu sediul social în [NUME_REDACTAT]. Capitalul social al societății, este de 90.000 lei, divizat în 90.000 acțiuni în valoare nominală de 1 leu fiecare.

Obiectul principal de activitate al societății îl reprezintă: “Lucrări de construcții clădiri rezidențiale și nerezidențiale”.În afara acestuia, societatea are prevăzute, în actele sale constitutive, activități secundare, printre care: demolări construcții, terasamente și organizări de șantiere, lucrări de foraj și sondaj pentru construcții, lucrări de învelitori, șarpante și terase pentru construcții, construcții hidrotehnice, construcții de căi de comunicații terestre și construcții destinate sportului, lucrări de construcții inginerești și alte lucrări specifice pentru construcții, precum și activități de comerț, transporturi, etc.

Administrarea societății a fost asigurată, de la înființare și până în prezent, de către un administrator unic, cu puteri depline.

S.C. INSTALCON 94 S.A. Giurgiu a înregistrat, pe parcursul ultimilor 5 ani, un profit brut cuprins între 50.000 și 100.000 Euro, în fiecare an.

Exercițiul financiar al anului 2012 s-a încheiat cu un profit brut în cuantum de aproximativ 98.622 lei, pentru o cifră de afaceri de 2.803.341 lei.

S.C. INSTALCON 94 S.A. a realizat, încă de la înființare, lucrări de infrastructură precum:

modernizări de rețele de alimentare cu apă, căldură (agent termic primar și agent termic secundar), apă caldă menajeră pentru locuințe individuale și ansambluri de locuințe constând, în principal, în: lucrări de săpătură; lucrări de montaj conducte; lucrări de refacere carosabil.

lucrări de montaj contoare pentru măsurarea consumului de apă, energie termică și apă caldă menajeră;

lucrări de manșonări și izolări locale la conductele de distribuție în sistem preizolat;

lucrări de montaj substații – puncte termice monobloc – aferente blocurilor de locuit cu 1, 2 sau 3 scări din ansambluri de locuințe.

De asemenea, S.C. INSTALCON 94 S.A. are experiența și capacitatea de a realiza lucrări de instalații interioare (apă, canalizare, termice) pentru locuințe individuale, blocuri de locuințe, ansambluri de locuințe, precum și reparații ale acestora.

Principalii furnizori ai firmei sunt:

SC HIDROTERMIZ IAȘI – Furnizor de țeavă preizolată,

SC ISOPLUS ORADEA – Furnizor de țeavă preizolată;

SC BADUC SA BUCUREȘTI – Furnizor de materiale de construcții;

SC VALROM SA BUCUREȘTI – Furnizor de materiale pentru instalații.

Printre lucrările efectuate la principalii clienți pot fi amintite următoarele:

Construcții civile executate în regie proprie (în București și Giurgiu);

Construcții, amenajări interioare pentru [NUME_REDACTAT] Giurgiu și a entităților aflate în administrare (ex. :[NUME_REDACTAT] Giurgiu);

Execuție rețele termice și contorizări în diferite puncte ale orașului Giurgiu: ex: PT 17, Str. Uzunu, Str. 1907, PT 63, PT20;

Execuție rețele termice și contorizări: beneficiar CET Giurgiu și [NUME_REDACTAT] Giurgiu.

Principalele orașe în care societatea a efectuat lucrările menționate sunt: București, Ploiești, Giurgiu, Alexandria, Oltenița, Sebeș.

Actuala administrație urmărește să dezvolte domeniile de activitate ale societății către ramuri conexe, precum și către alte activități, întrucât deține resursele necesare și beneficiază de un colectiv de specialiști cu o vastă experiență și renumit în România pentru calitatea lucrărilor/serviciilor executate.

De asemenea, colaborarea cu partenerii de afaceri a fost întotdeauna excelentă, relațiile stabilite în timp bazându-se pe încredere reciprocă, onestitate și respect.

Obiectivul permanent al firmei îl reprezintă satisfacerea continuă a cerințelor clienților prin înțelegerea nevoilor și depășirea așteptărilor acestora iar obiectivul pe termen lung este acela de a crește portofoliul de clienți și gama de servicii prestate acestora.

Organigrama S.C. INSTALCON 94 S.A. este prezentată în Figura nr. 3.

3.2 Politica S.C. INSTALCON 94 S.A în domeniul calității-mediului-sănătății și securității ocupaționale

Un prim pas în activitatea de implementare a sistemului integrat la nivelul firmei a fost acela de definire a unor termeni ai acestui sistem, care au și fost ulterior înscriși în cadrul documentației sistemului, respectiv în [NUME_REDACTAT]. Ca urmare, în baza standardelor aplicabile, au fost definiți următorii termeni, astfel încât toți membrii organizației să aibă o viziune unitară asupra activităților ce au urmat:

Termeni referitori la sistemul de management al calității

Sistem de management al calității: sistem de management prin care se orientează și se controlează o organizație în ceea ce privește calitatea.

Politica referitoare la calitate: intenții și orientări generale ale unei organizații referitoare la calitate așa cum sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai înalt nivel.

Obiectiv al calității: ceea ce se urmărește sau spre care se tinde, referitor la calitate.

NOTA 1: În general obiectivele calității se bazează pe politica organizației referitoare la calitate.

Figura nr. 3 – Organigrama S.C. INSTALCON 94 S.A.

Planificarea calității: parte a managementului calității concentrată pe stabilirea obiectivelor calității și care specifică procesele operaționale necesare și resursele aferente pentru a îndeplini obiectivele calității.

NOTĂ – Stabilirea planurilor calității poate fi parte a planificării calității.

Îmbunătățirea calității: parte a managementului calității, concentrată pe creșterea abilității de a îndeplini cerințele referitoare la calitate.

NOTĂ: Cerințele pot fi referitoare la orice aspecte cum ar fi: eficacitatea, eficiența sau trasabilitatea.

Îmbunătățire continuă: activitate repetată pentru a crește abilitatea de a îndeplini cerințele.

NOTĂ: Procesul de stabilire a obiectivelor și de determinare a oportunităților de îmbunătățire este un proces continuu care utilizează constatările auditului și concluziile auditului, analiza de date, analize efectuate de management sau alte mijloace și conduce în general la acțiuni corective sau la acțiuni preventive.

Termeni referitori la sistemul de management al mediului

În conformitate cu SR EN ISO 14.001:2005 Sistemul de management al mediului prezentăm mai jos termenii principali referitori la sistemul de management al mediului, precum și semnificația acestora:

Îmbunătățire continuă: proces de dezvoltare a sistemului de management de mediu pentru obținerea îmbunătățirii performanței globale în domeniul mediului, în acord cu politica de mediu a organizației.

Mediu: mediul înconjurător în care funcționează o organizație, care include aerul, apa, pământul, resursele naturale, flora, fauna, ființele umane și relațiile între acestea.

NOTĂ – Ĩn acest context, mediul înconjurător se extinde din interiorul organizației până la sistemul global

Aspect de mediu: Element al activităților, produselor sau serviciilor unei organizații care poate interacționa cu mediul.

Impact asupra mediului: orice modificare a mediului, dăunătoare sau benefică, care rezultă total sau parțial din activitățile, produsele sau serviciile unei organizații.

Sistem de management de mediu: componentă a sistemului de management general care include structura organizatorică, activitățile de planificare, responsabilitățile, practicile, procedurile, procesele, și resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, revizuirea și menținerea politicii de mediu.

Obiectiv de mediu: Țel general de mediu, rezultat din politica de mediu, pe care o organizație își propune să-l atingă și care este cuantificat acolo unde acest lucru este posibil.

Performanță de mediu: rezultate măsurabile ale sistemului de management de mediu, legate de controlul organizației asupra aspectelor sale de mediu, bazate pe politica, obiectivele generale și obiectivele specifice de mediu ale acesteia.

Politica de mediu: declararea de către organizație a intențiilor și principiilor sale referitoare la performanta globală de mediu, care furnizează cadrul de acțiune și de stabilire a obiectivelor generale și obiectivelor specifice de mediu ale acesteia.

Obiectiv specific de mediu: cerință detaliată de performanță, cuantificată dacă este posibil, aplicabilă ansamblului sau unei părți a organizației, ce rezultă din obiectivele generale de mediu și care trebuie stabilită și îndeplinită pentru atingerea acestor obiective.

Parte interesată: individ sau grup preocupat sau afectat de performanța de mediu a unei organizații.

Prevenirea poluării: utilizarea unor procese, practici, materiale sau produse ce împiedică, reduc sau controlează poluarea, care pot include reciclarea, tratarea, modificarea proceselor, mecanismele de control, utilizarea eficientă a resurselor și înlocuirea materialelor.

Termeni referitori la sănătate și securitate în muncă

SR OHSAS 18001:2008 face parte din [NUME_REDACTAT] Sănătății și [NUME_REDACTAT] (OHSAS) și stabilește cerințe pentru un sistem de management al sănătății și securității ocupaționale (OH&S), cu scopul de a permite unei organizații să-și țină sub control propriile riscuri OH&S și să-și îmbunătățească performanțele OH&S. Standardul nu stabilește criterii specifice pentru performanțele OH&S și nici nu conține specificații detaliate pentru proiectarea unui sistem de management. Principalii termeni cu care operează acest standard sunt preyentați mai jos:

Accident: eveniment aleatoriu, neașteptat, brusc, care perturbă mersul normal al lucrurilor și are consecințe negative

Îmbunătățirea continuă: proces de îmbunătățire a sistemului de management al SSM, pentru a obține îmbunătățiri ale performanței generale de securitate și sănătate în muncă, în conformitate cu politica de SSM a organizației.

NOTĂ: Procesul nu este necesar să aibă loc simultan în toate domeniile de activitate.

Pericol (factor de risc): situație, întâmplare care pune sau poate pune în primejdie existența, integritatea cuiva sau a ceva. Pericol de accidentare și îmbolnăvire profesională: sursă a unei posibile leziuni sau afectări a sănătății executantului unui proces de muncă.

Identificarea pericolelor: proces de recunoaștere a faptului că pericolele există și definirea caracteristicilor acestora

Incident: eveniment care poate da naștere unui accident de muncă sau îmbolnăvire profesională sau care are potențial pentru a conduce la un accident de muncă sau îmbolnăvire profesională

Securitate și sănătate în muncă (SSM): condiții și factori care afectează integritatea corporală, sănătatea sau bunăstarea (confortul în muncă) angajaților, a lucrătorilor temporari, a contractanților, a vizitatorilor și a altor persoane de la locul de muncă

Sistemul de management al SSM: parte a sistemului general de management care facilitează gestionarea riscurilor profesionale asociate cu tipul de activitate al organizației. Acesta include structura organizațională, planificarea activităților, responsabilitățile, practicile, procedurile, procesele și resursele pentru dezvoltarea, implementarea, atingerea, analiza și menținerea politicii de SSM a organizației

Risc: combinația dintre posibilitatea și gravitatea consecințelor producerii unui eveniment periculos specificat

Evaluare de risc: procesul general de estimare a mărimii riscului și de a decide dacă riscul este sau nu admisibil

Risc admisibil: risc care a fost redus la un nivel care poate fi suportat de către organizație din punctul de vedere al obligațiilor sale legale și a propriei politici de SSM.

După aceste clarificări, organizația și-a definit propria politică în domeniul calității-mediului-sănătății și securității ocupaționale:

“Politica organizației este de a stabili, documenta, implementa și menține un sistem de management integrat (SMI) (calitate, mediu, securitate și sănătate în muncă) și de a-i îmbunătăți continuu eficacitatea, pentru a demonstra abilitatea de a furniza consecvent produse/servicii care să satisfacă cerințele clientului și cerințele reglementărilor aplicabile, precum și a celor referitoare la protejarea mediului, prevenirea poluării și accidentelor de muncă și pentru a crește satisfacția clientului prin asigurarea conformității cu aceste cerințe”. Politica organizației este prezentată în Anexa I.

Politica de calitate, mediu și securitate și sănătate în muncă a fost concepută astfel încât să corespundă naturii, dimensiunilor și impactului activităților, produselor și serviciilor asupra mediului, respectiv riscurilor legate de securitate și sănătate în muncă. Directorul general și-a asumat responsabilitatea de a stabili politica în domeniul SMI și s-a angajat ca aceasta să fie comunicată în cadrul organizației și utilizată ca instrument pentru îmbunătățirea continuă a eficacității și eficienței SMI.

Scopul politicii a fost acela de a crea un cadru pentru stabilirea, analizarea și realizarea obiectivelor SMI care să asigure obținerea calității produselor/serviciilor oferite și a satisfacției clienților organizației.

[NUME_REDACTAT] și-a exprimat angajamentul pentru dezvoltarea și implementarea sistemului de management integrat prin :

a) Elaborarea principiilor și a declarației privind politica în domeniul SMI – care include un angajament pentru satisfacerea cerințelor clienților, a cerințelor legale și de reglementare, de prevenire și reducere a poluării, de securitate și sănătate în muncă – și de comunicare a acestora, tuturor angajaților;

b) Conducerea analizelor efectuate de management;

c) Asigurarea faptului că sunt stabilite obiectivele SMI la nivel de organizație și la nivelele entităților funcționale și că obiectivele sunt corelate cu politica SMI a organizației ;

d) Asigurarea de resurse necesare îndeplinirii politicii, obiectivelor și angajamentelor în domeniul calității, mediului, securității și sănătății în muncă.

Toți angajații firmei, fiecare conform responsabilității sale, au obligația de a demonstra angajamentul lor față de calitate, mediu, securitate și sănătate în muncă astfel:

a) inițiază, conduc și urmăresc implementarea politicii SMI, inclusiv implementarea și menținerea și îmbunătățirea continuă a SMI ;

b) neacceptarea abaterilor față de politica SMI și a irosirii resurselor în orice sector sau activitate a organizației;

c) asigură resurse și instruiri adecvate pentru susținerea implementării, dezvoltării și îmbunătățirii continue a SMI.

În cadrul organizației, directorul general se asigură că cerințele clientului sunt complet identificate și satisfăcute prin aprobarea analizei cerințelor referitoare la produs/serviciu și prin analiza satisfacției clientului, în cadrul analizei efectuate de management.

3.3 Principiile politicii de management integrat al S.C. INSTALCON 94 S.A.

În cadrul S.C. INSTALCON 94 S.A. [NUME_REDACTAT] este cel ce are responsabilitatea de a stabili și actualiza politica în domeniul SMI și de a asigura implementarea strategiilor de respectare a acestei politici. Stabilirea politicii SMI s-a bazat pe următoarele principii:

a) Clientul reprezintă cel mai important capital al organizației, de aceea înțelegerea necesităților sale actuale și viitoare este primordială – Relația cu clientul se desfășoară în conformitate cu schema logică prezentată în Figura nr. 4.

b) Satisfacția clientului este baza succesului organizației;

c) Nu este suficientă satisfacerea necesităților și așteptărilor clientului. Acestea trebuie depășite;

d) Obținerea calității este un efort colectiv obținut prin implicarea tuturor membrilor organizației noastre;

e) Calitatea trebuie planificată. Este responsabilitatea [NUME_REDACTAT] de a stabili politica, obiectivele în domeniul calității și de a crea climatul propice obținerii calității;

f) Abordarea procesuală în obținerea calității este esențială;

g) Sistemul de management integrat este vital pentru obținerea eficacității și eficienței organizației;

h) Prevenirea apariției neconformităților se realizează prin identificarea și eliminarea cauzelor neconformităților potențiale;

i) Apariția neconformităților, deși nedorită, este totuși posibilă. Controlul calității este important pentru descoperirea și tratarea eficace a acestora;

j) Cerințele și așteptările clienților noștri sunt în continuă creștere și de aceea îmbunătățirea continuă a SMI este un obiectiv permanent al organizației;

k) Deciziile de calitate se bazează pe date, informații și analize logice;

l) Calitatea produselor depinde și de calitatea produselor livrate de furnizori. De aceea sunt promovate relații de parteneriat cu furnizorii pentru a construi împreună satisfacția clienților;

m) Îmbunătățirea continuă a SMI este un obiectiv permanent al organizației, de aceea trebuie îmbunătățite continuu performanțele calității, de securitate și sănătate în muncă și să fie prevenită poluarea mediului.

Implementarea politicii generale s-a asigurat prin transferarea acesteia în politici specifice la nivelul proceselor SMI și transmise prin intermediul Manualului de management integrat și al procedurilor SMI la toate nivelurile organizației.

Managementul la cel mai înalt nivel ([NUME_REDACTAT]) a asigurat punerea în aplicare a politicii prin stabilirea Obiectivelor generale ale SMI care au fost corelate cu politica și incluse în Programul de management SMI.

S-a hotărât ca [NUME_REDACTAT] să analizeze periodic (cel puțin odată pe an) SMI, pentru a se asigura de continua adecvare a politicii SMI.

Managementul organizației se asigură că politica SMI este însușită și înțeleasă – prin intermediul instruirilor și prin afișarea ei și se asigură că este implementată și menținută – prin intermediul auditurilor interne.

Alături de stabilirea și asumarea la nivelul întregului personal a Politicii în domeniul managementului integrat, au fost stabilite și obiectivele urmărite, printre care menționăm următoarele:

7.2.4.7 Comunicarea cu clientuI

Figura nr. 4 – Schema logică a Relației cu Clientul la S.C. INSTALCON 94 S.A.

(Sursa: Manualul SMI S.C. INSTALCON 94 S.A.)

– Obiectivele calității, inclusiv cele necesare pentru îndeplinirea cerințelor referitoare la produs au fost stabilite pentru funcțiile relevante și la nivelurile relevante ale organizației, pe baza unei analize atente a:

necesităților curente și viitoare ale organizației și a piețelor deservite;

constatărilor relevante de la analizele managementului;

performanțelor curente ale proceselor și produselor;

nivelurilor de satisfacție ale părților interesate;

concurenței, oportunităților pentru îmbunătățire;

resurselor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor.

Pentru a facilita o analiza eficace și eficientă a obiectivelor, s-au stabilit:

– ținte și termene în raport cu care se măsoară progresele obținute în îndeplinirea obiectivelor;

– responsabilitățile funcțiilor de la nivelurile relevante din organizație pentru îndeplinirea obiectivelor.

– Obiectivele de mediu și de sănătate și securitate ocupațională s-au stabilit ținând cont de mai multe considerente:

– aspectele semnificative de mediu și riscurile în domeniul SSO;

– cerințele legale de mediu și SSO și alte cerințe aplicabile aspectelor de mediu și riscurilor în domeniul SSO;

– părerile părților interesate;

– opțiunile tehnologice, financiare și comerciale.

Ca urmare, S.C. INSTALCON 94 S.A. și-a stabilit drept obiective următoarele:

– dezvoltarea de metode eficiente de prevenire a poluării și alinierea în vederea asigurării conformității cu legislația, cu reglementările aplicabile, precum și cu alte cerințe pe care organizația le-a adoptat;

– dezvoltarea de noi metode de comunicare în organizație, care să asigure instruirea, conștientizarea, implicarea și angajamentul angajaților pentru îndeplinirea obiectivelor sistemului de management integrat și pentru generalizarea mentalității de a ne îmbunătăți continuu modul de lucru,

– abordarea ca procese, activitățile organizației pentru a le face mai eficiente ,

– investirea continuă în tehnica de vârf în scopul îmbunătățirii proceselor, pentru a asigura un nivel ridicat de performanță în domeniul calității, mediului, securității și sănătății în muncă.

CAPITOLUL IV

IMPLEMENTREA SISTEMULUI INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SĂNĂTATE ȘI SECURITATE OCUPAȚIONALĂ LA S.C. INSTALCON 94 S.A

Principalele etape ale implementării unui sistem integrat de management calitate-mediu-sănătate-securitate ocupațională (CMSSO) pot fi rezumate în următoarele activități:

1. Definirea și documentarea politicii formulată de către conducerea de vârf;

2. Stabilirea obiectivelor referitoare la calitate, mediu, sănătate și securitate ocupațională prin identificarea în cadrul fiecărui sector de activitate a obiectivelor care se doresc a fi realizate;

3. Organizarea pentru implementarea sistemului:

– introducerea funcției de asumare a responsabilităților în vederea implementării și a gestionării ulterioare a sistemului în organigrama organizației;

– definirea structurii organizatorice prin stabilirea responsabilităților, autorităților și interdependenței personalului;

– desemnarea reprezentantului managementului căruia să i se delege autoritatea și responsabilitatea pentru stabilirea, coordonarea, implementarea și menținerea unui sistem de management integrat în conformitate cu standardele în vigoare;

– desemnarea responsabililor la nivelul fiecărui compartiment.

4. Instruirea inițială a personalului în domeniul în vederea familiarizării, înțelegerii și acumulării noțiunilor specifice domeniului și a instrumentelor și metodelor de lucru necesare;

5. Audit de evaluare a situației existente:

– evaluarea documentației existente (reglementări, norme, prescripții etc.);

– evaluarea activităților specifice;

– evaluarea resurselor, respectiv dotărilor existente, etc.

6. Elaborarea documentelor sistemului de management integrat;

7. Implementarea sistemului integrat de management;

8. Efectuarea de audituri interne, concomitent cu implementarea sistemului calității, în vederea evaluării stadiului implementării sistemului, precum și a conformității dintre standardul de referință și documentele elaborate;

9. În situația în care se constată anumite neconformități legate de elaborarea documentelor sau de implementarea acestora se inițiază acțiuni corective, în scopul eliminării cauzelor deficiențelor constatate și a îmbunătățirii situației respective, ceea ce implică aplicarea corecțiilor ce se impun la documentele sistemului integrat sau la modul de aplicare a acestora.

Cu această ocazie, se pot efectua analize cu privire la determinarea cauzelor care au condus la apariția neconformităților, în vederea evitării repetării acestora.

10. Certificarea sistemului integrat de către un organism neutru, acreditat de o autoritate competentă în acest scop.

4.1 Elaborarea documentației sistemului de management integrat calitate-mediu-sănătate-rsecuritate ocupațională – Manualul calității și proceduri

După definirea politicii SMI, a angajamentului managementului și după ce întregul personal al firmei a fost înștiințat și și-a asumat politica în domeniul integrat al calității-mediului-sănătății și securității ocupaționale, s-a trecut la elaborarea documentației SMI, pe baza identificării proceselor și a stabilirii indicatorilor lor de performanță.

Toate activitățile desfășurate în cadrul organizației sunt tratate ca procese care se desfășoară într-o anumită succesiune și interacțiune, în conformitate cu ciclul lui Deming – Figura nr. 5.

Procesele care au loc în cadrul S.C. INSTALCON 94 S.A. sunt prezentate în Anexa II.

Pentru fiecare proces au fost stabilite responsabilități iar responsabilii de procese SMI au fost investiți cu autoritate pentru a pune în practică politica, prin stabilirea obiectivelor specifice ale proceselor și prin conducerea proceselor pentru realizarea acestor obiective – Anexa III.

PDCA (planifică=PLAN -efectuează=DO -verifică=CHECK -acționează=ACT).

Figura nr. 5 – [NUME_REDACTAT] Deming la activitățile desfășurate de către S.C. INSTALCON S.A

(Sursă: Original)

Managementul proceselor identificate se desfășoară conform Figurii nr. 6.

Pentru documentarea sistemului de management integrat calitate-mediu-sănătate-securitate ocupațională s-a ales varianta recomandată de standardele internaționale ISO în domeniul sistemelor de management al calității, respectiv: Manual al sistemului de management integrat, Proceduri de sistem și proceduri tehnice de execuție (proceduri operaționale).

Structura documentației SMI în cadrul S.C. INSTALCON 94 S.A. este prezentată în Figura nr. 7, întreaga documentație fiind menținută sub control.

Figura nr. 6 – Managementul general al proceselor la S.C. INSTALCON S.A.

(Sursa: original)

Figura nr. 7 – Structura documentației SMI al S.C. INSTALCON 94 S.A.

(Sursa: Manualul sistemului de management integrat al S.C. INSTALCON 94 S.A.)

Responsabilii de procese stabiliți au transpus politica, în vederea realizării obiectivelor specifice proceselor, în proceduri de sistem/hărți ale proceselor destinate managementului proceselor.

Lista documentelor SMI în vigoare nominalizează procedurile sistemului de management și hărților proceselor precum și stadiul actualizării acestora – Anexa IV.

Persoanele care au elaborat documentele au stabilit și definit și formularele pentru înregistrările aferente proceselor documentate.

[NUME_REDACTAT] V este prezentat formularul chestionarului pentru Evaluarea satisfacției clienților.

Ținerea sub control a documentelor elaborate în organizație cât și a celor de proveniență externă se efectuează conform procedurii PS-4.2.3 Controlul documentelor.

Organizația asigură accesul (în rețeaua intra-net) la documentație a personalului propriu în scopul instruirii și pentru ținerea sub control a proceselor sale, comunicarea prin intermediul documentelor (emise pe suport hârtie și/sau electronic) fiind o metodă utilizată de membrii organizației.

În măsura în care nu se aduce atingere intereselor organizației este asigurată comunicarea prin intermediul documentelor și cu furnizorii, clienții externi, organismele de certificare și de reglementare.

În elaborarea documentației în domeniul managementului mediului, s-a pornit de la stabilirea situației societății în raport cu mediul printr-o [NUME_REDACTAT] de Mediu (APM), care a furnizat punctele de plecare pentru Sistemul de Management de Mediu (SMM), ca parte integrantă a SMI. Pentru realizarea APM, s-au stabilit criterii de evaluare a impactului asupra mediului, s-au determinat fluxurile de intrare/ieșire pe baza cărora s-a delimitat structura supusă analizei și s-a elaborat o metoda de identificare a Aspectelor de Mediu, finalizată cu elaborarea Listei aspectelor de mediu, respectiv a Listei aspectelor de mediu semnificative.

Modul de identificare al aspectelor de mediu, al impactului asupra mediului precum și identificarea aspectelor de mediu cu impact semnificativ a fost descris într-o procedură specială PS- 4.3.1-01 Aspecte de mediu.

De asemenea, s-a stabilit situația societății în raport statisticile naționale și internaționale, prin efectuarea evaluării riscurilor profesionale, activitățile fiind procedurate în PS-4.3.1-02 Evaluarea riscurilor din domeniul SSM (identificarea pericolelor de accidentare și de îmbolnăvire profesională la care sunt supuși angajații) pentru fiecare tip de loc de muncă, care a furnizat punctele de plecare pentru Sistemul de Management de Securitate și Sănătate în Muncă (SMSSM), ca parte componentă a SMI.

S-au luat în considerare atât activitățile curente cât și cele ocazionale, precum și activitățile întregului personal care are acces la locul de muncă (inclusiv furnizorii și vizitatorii).

4.2 Implementarea SMI în cadrul S.C. INSTALCON 94 S.A.

Primul pas în implementarea sistemului a reprezentat-o punerea în practică a documentelor SMI, prin menținerea elaborării înregistrărilor aferente. Această situație, la rândul ei, a implicat următoarele:

1. Difuzarea documentelor în toate compartimentele de activitate, în vederea aplicării și respectării acestora.

Înregistrările sunt documentele care furnizează evidența obiectivă a conformității produselor, aspectelor de mediu și a riscurilor SSO, a activităților efectuate sau a rezultatelor obținute în domeniul calității, mediului și respectiv sănătății și securității ocupaționale și sunt controlate conform cerințelor de ținere sub control a înregistrărilor din cele 3 documente referențiale ale SMI. Înregistrările sunt menținute sub control în cadrul S.C. INSTALCON 94 S.A. urmând regulile și responsabilitățile din procedura documentată PS – 4.2.4 “Controlul înregistrărilor”.

Documentele SMI sunt aprobate înainte de a fi emise, de personal competent pe baza instruirii și experienței, pentru a confirma ca sunt adecvate.

Difuzarea documentelor se face pe suport de hârtie sau pe suport electronic pe intra-net. În societate, atunci când este posibil, se va utiliza cu prioritate difuzarea documentelor SMI în rețeaua informatică.

După ce documentele sunt avizate și aprobate de conducere , sunt transmise de către elaborator și electronic. Documentele de pe intra-net pot fi vizualizate de către tot personalul organizației.

Acces pentru înlocuirea/modificarea documentelor de pe intra-net nu are decât [NUME_REDACTAT] Integrat.

2. Prelucrarea acestor documente de către personalul deja instruit (acolo unde este cazul).

Fiecare compartiment care prelucrează documentele trebuie să se asigure că:

– documentele nevalabile și/sau perimate sunt retrase prompt din toate punctele de utilizare;

– documentele perimate păstrate din motive legale și/sau de păstrare a cunoștințelor conținute, sunt identificate în mod corespunzător

Documentele provenite de la clienți, standardele, normativele tehnice se înregistrează de către compartimentul care le primește și sunt distribuite cu lista de difuzare pe bază de semnătura în punctele de utilizare. Departamentul tehnic întocmește și actualizează ori de câte ori este nevoie “Lista de referință cu standardele în vigoare”, consultând Catalogul standardelor române. Legislația în domeniul mediului și al sănătății și securității ocupaționale este identificată și ținută la zi în “Registrul de cerințe legale și alte cerințe”.

3. Audituri interne

S.C. INSTALCON 94 S. A. a întocmit și aplică procedura cod PS-8.2.2 “Auditul intern” care se referă la planificarea și desfășurarea auditurilor interne ale SMI, în scopul de a verifica dacă activitățile legate de calitate, mediu, sănătate și securitate ocupațională și rezultatele aferente sunt conforme cu reglementările stabilite și pentru a determina eficacitatea Sistemului de [NUME_REDACTAT].

Auditurile interne ale SMI sunt programate în funcție de natura și importanța activității care urmează a fi auditată, de problemele existente sau posibile. Toate elementele Sistemului de [NUME_REDACTAT] sunt auditate cel puțin o dată pe an. Programul de audit intern al SMI este întocmit anual.

Auditurile sunt efectuate de personal calificat care nu are responsabilități directe în activitățile din zona auditată. Activitatea de auditare este efectuată de o echipă de audit condusă de un auditor șef care are capacitate și experiență de conducere.

Documentele de referință care stau la baza auditurilor interne sunt documentele Sistemului de [NUME_REDACTAT] elaborate de S.C. INSTALCON 94 S.A.

Rezultatele auditului sunt concluzionate în “Raportul de audit” care este difuzat conducerii societății și conducerii compartimentului auditat. În urma auditului intern efectuat înaintea acțiunii de certificare de către organismul extern, s-a constatat un număr de 5 observații.

Documentele de audit se păstrează de către compartimentul [NUME_REDACTAT], Mediu, SSO iar rezultatele consemnate în acestea sunt folosite drept date de intrare ale analizei efectuate de management.

4. Acțiuni corective

Pentru observațiile rezultate în urma efectuării auditului intern s-a inițiat P.S.-8.5.2 “[NUME_REDACTAT]” și P.S.-8.5.3 Acțiuni preventive”.

Conducătorii compartimentelor auditate sunt responsabili de luarea deciziilor, rezolvarea corecțiilor și stabilirea în timp util a acțiunilor corective pentru deficiențele constatate în timpul auditului.

Acțiunile corective și preventive sunt documentate și implementarea lor este verificată de către personalul compartimentului [NUME_REDACTAT], Mediu, SSO, care păstrează înregistrările aferente.

S.C. INSTALCON 94 S.A. a întocmit și aplică procedura P.S.-8.3 “[NUME_REDACTAT]/[NUME_REDACTAT] prin care se reglementează acțiunile, metodele și responsabilitățile pentru:

identificarea și tratarea neconformităților față de cerințele sistemului de management integrat;

identificarea produselor neconforme, în vederea prevenirii utilizării în situațiile când acestea nu corespund cu condițiile specificate;

adoptarea măsurilor necesare în vederea reducerii impactului produs asupra omului și mediului înconjurător;

investigarea neconformităților, determinarea cauzelor lor, precum și stabilirea și implementarea acțiunilor corective în scopul evitării repetării neconformităților;

inițierea și implementarea acțiunilor preventive în scopul prevenirii apariției de neconformități;

înregistrarea rezultatelor acțiunilor corective și a acțiunilor preventive întreprinse, precum și analiza eficacității acestora.

4.3 Certificarea SMI al S.C. INSTALCON 94 S.A

Organismul de certificare ales de către organizație a fost S.C. SRAC CERT S.R.L. care are ca obiect unic de activitate certificarea sistemelor de management.

Organismul de certificare SRAC este continuatorul organismului de certificare din cadrul asociației [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT], înființată în 1993, care și-a început activitatea ca organism de certificare acreditat în 1996.

Criteriile alegerii acestui organism au fost următoarele:

a fost acreditat pentru certificarea sistemelor de management de mediu – ISO 14001 – și a sistemelor de management al sănătății și securității ocupaționale – OHSAS 18001;

a fost acreditat în [NUME_REDACTAT] (singurul organism românesc);

a realizat primele certificări pentru sisteme de management al siguranței alimentului – HACCP- și sisteme de management al securității informației – BS 7799 – 2:2002 ;

a certificat în România primele unități de administrație publică, spitale și alte unități de îngrijire a sănătății, universități, aeroporturi, societăți viticole, etc.;

a certificat principalii mari operatori naționali.

Sfera certificatelor acordate nu s-a limitat doar la organizații aflate în România, existând firme certificate și în străinătate: Austria, Franța, Ungaria, Italia, [NUME_REDACTAT], Serbia și Muntenegru, etc.

SRAC furnizează următoarele servicii:

Certificare sistem de management în toate domeniile economice:

Calitate – ISO 9001:2008;

Mediu – ISO 14001:2004;

Siguranță și [NUME_REDACTAT] – OHSAS 18001.2007;

[NUME_REDACTAT] – ISO 22000:2005/ HACCP;

[NUME_REDACTAT] – ISO/IEC 27001:2005.

Evaluarea conformității cu [NUME_REDACTAT]:

Produse pentru construcții – Directiva 89/106/EEC;

Lifturi – Directiva 95/106/EC;

Aparate de cântărit cu funcționare neautomată – Directiva 90/384/EEC.

Evaluare SA8000 – în vederea certificării sistemului de management al responsabilității sociale (ca reprezentant al IQNet Ltd pentru România);

Verificare EMAS – schema europeană de ECO-Management și audit.

În calitatea sa de organism de certificare, SRAC are următoarele acreditări:

RvA ([NUME_REDACTAT] Council) pentru: certificarea sistemelor de management al calității;

ESYD ([NUME_REDACTAT] System SA) pentru:

– certificarea sistemelor de management al calității;

– certificarea sistemelor de management de mediu;

– certificarea sistemelor de management al siguranței alimentului;

RENAR (Rețeaua de Acreditare din România) pentru:

– certificarea sistemelor de management al calității;

– certificarea sistemelor de management de mediu.

OLAS ([NUME_REDACTAT] d’Accreditation et Surveillance) pentru:

– certificarea sistemelor de management al sănătății și securității ocupaționale.

MINISTERUL MEDIULUI ȘI ACREDITĂRII DURABILE pentru verificator de mediu EMAS.

SRAC a obținut și calificativul de Organism notificat (NB 2003) pentru evaluarea conformității în domeniile:

aparate de cântărit cu funcționare neautomată (Directiva 90/384/EEC);

ascensoare (Directiva 95/16/EC);

produse pentru construcții (Directiva 89/106/EEC, sistem de atestare 2 și 2+).

S.C. SRAC CERT S.R.L. este partener IQNet – [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] – Figura nr. 8 –cea mai mare rețea internațională, formată din cele mai importante organisme naționale de certificare. IQNet este cel mai mare furnizor de servicii de certificare, cu peste 30% cotă de piață la nivel mondial.

Figura nr. 8 – Sigla IQNet

Alături de recunoașterea și promovarea certificărilor sistemelor de management realizate de parteneri (odată certificat, acceptat pretutindeni), IQNet aduce în plus:

servicii de evaluare și certificare a clienților globali pe o bază internațională;

produse inovative, cu valoare adăugată: IQNet 9004, IBEC, Qweb, [NUME_REDACTAT]@cy, [NUME_REDACTAT] Practice prin IQNet Ltd;

SA8000, BSCI prin IQNet LTD.

Culoarea de identitate a S.C. SRAC CERT S.R.L. este albastru, culoare care se regăsește în materialele sale de prezentare, promoționale – Figura nr. 9.

Figura nr. 9 – Mărcile S.C. SRAC CERT S.R.L.:

Auditul de certificare s-a desfășurat în luna august 2008, constatându-se o singura neconformitate și făcându-se două recomandări de îmbunătățire a activității:

Neconformitate: „Planul calității PC-02 – execuție alimentare cu apă potabilă, beneficiar [NUME_REDACTAT] Comana – Jud. Giurgiu nu precizează și criteriile de acceptare pentru produs (inclusiv prevederi referitoare la mediu și SSM); Corecții propuse: Planul calității se va completa corespunzător; Cauzele neconformității: Instruire insuficientă; Acțiuni corective propuse: Reinstruirea responsabililor de procese SMI implicați în această activitate; Termen corecții: 20.09.2008; Termen acțiuni corective 15.09.2008; Comentarii la răspunsul organizației: Corecția propusă este corectă, la fel și acțiunea corectivă;

Domenii de îmbunătățire:

Documentarea sistematică a acțiunilor de îmbunătățire întreprinse ca urmare a analizelor de date referitoare la performanța proceselor de execuție construcții;

Introducerea în programul de instruire a unor tematici referitoare la aplicarea/utilizarea de tehnologii și materiale noi (cu impact redus asupra mediului și securității ocupaționale).

În urma contactării orgasnismului de certificare s-a hotărât ca auditul de certificare să aibă loc în luna iulie 2014, documentația sistemului de management fiind considerată corespunzătoare, fără a fi semnalată nicio neconformitate.

CONCLUZII

Avantajul calității a ajutat mii de firme să obțină certificarea și conformitatea, ideea de bază fiind aceea că: „Un sistemul integrat va aduce mai mulți bani”.

S.C. INSTALCON 94 S.A a înțeles necesitatea implementării și certificării unui sistem de management integrat pornind de la următoarele considerente:

1. Avantajul competitiv: 72,3% dintre firmele certificate raportează un avantaj competitiv major. Acesta se traduce prin câștigarea de noi afaceri.

2. Creșterea cererii pe piață: 33,4% dintre firmele certificate raportează o creștere a cererii din partea clienților. Aceasta reprezintă de fapt, o creștere a afacerilor.

3. Protejarea afacerilor: 69,3% dintre firmele care nu sunt certificate au pierdut clienți în favoarea unor concurenți certificați.

4. Concurența se certifică: în multe domenii, 35% până la 40% dintre concurenți sunt certificați sau în curs de certificare. Cu cât se așteaptă mai mult, cu atât mai mare va fi avantajul concurenței.

5. Noi perspective: [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] cuprinde o listă cu peste 20.000 de firme certificate care doresc să aibă ca parteneri de afaceri firme certificate sau conforme cu un referențial.

6. Ușor de aplicat și eficace: certificarea nu mai presupune consumul de timp și cheltuielile pe care le implica la început. Concurența va putea fi depășită și se vor putea câștiga noi contracte după doar câteva săptămâni de la demarare procesului de implementare.

7. Se obține calificarea pentru încheierea de contracte guvernamentale: [NUME_REDACTAT], Energiei, etc. preferă să încheie contracte de colaborare cu firme certificate .

8. Creșterea credibilității: Afacerile pot crește simțitor, ținând seama că multe firme lucrează doar cu firme certificate .

9. Atragerea de noi clienți: Odată certificată, firma va fi publicată în [NUME_REDACTAT] Certificate . [NUME_REDACTAT] este folosit de companii internaționale ca o sursă majoră de selectare a partenerilor de afaceri, ceea ce ar putea aduce oportunități de afaceri semnificative.

Certificarea determină un nivel ridicat al calității percepută de o serie de organizații, potențiali parteneri de afaceri, oferind astfel un avantaj competitiv în fața concurenței necertificate.

Astfel s-a ajuns la decizia de necesitate stringentă a implementării, începând cu anul 2014, a sistemului de management integrat .

Abordarea a fost posibilă prin conștientizarea necesității și stabilirea misiunii și viziunii organizației în contextul condițiilor actuale din piața românească, astfel încât să se atingă valorile tuturor părților interesate.

BIBLIOGRAFIE

1. Atanase, A.- Standardizarea și certificarea mărfurilor, București, Editura ASE, 2004;

2. Bărbulescu C. – [NUME_REDACTAT] Industriale, [NUME_REDACTAT], București, 2000;

3. Crosby P. B. – Let’s Talk about Quality, [NUME_REDACTAT]: McGraw- Hill, 1989;

4. Dahlgaard J.J.; Kristensen K.; Kanji G.P. – Fundamentals of [NUME_REDACTAT] Management, Chapman&Hall, London, [NUME_REDACTAT] 1998;

5. Dobrin C. – Flexibilitatea în cadrul organizației: aspecte tactice și operaționale, Editura A.S.E. 2005;

6. Ionescu C. – Managementul mediului, [NUME_REDACTAT] 2005

7. Ioniță I. – Managementul calității și ingineria valorii, Editura A.S.E., București 2008;

8. Juran J. ; Gryna F.M. – [NUME_REDACTAT] and Analysis, McGraw-[NUME_REDACTAT].,[NUME_REDACTAT] 1980;

9. Moldoveanu, G; Dobrin, C. – Metode actuale de management operațional, [NUME_REDACTAT] Rom, 1999;

10. Murphy A.J. – Quality in Practice, Gill MacMillian, Dublin, England 1988;

11. Nicolescu O. – Sistemul decizional al organizației, [NUME_REDACTAT], 1998;

12. Olaru, M., Managementul calității, ed. a II – a revizuită și adăugită, București, [NUME_REDACTAT], 1999.

13. Stanciu, C, Managementul calității – analiza reflectării calității produselor în performanțele economico-financiare ale întreprinderii, București, [NUME_REDACTAT], 2006.

14. X X X – Colectiv autori – Elemente de sinteze nr. 7-8/1987, Academia de [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], Centru editorial-poligrafic A.S.E., București 1987;

15. *** www.srac.ro – site-ul organismului de certificare SRAC;

17. *** Standardul SR EN ISO 9000:2006, Sisteme de management al calității. Principii de bază și vocabular;

18. *** Standardul SR EN ISO 9001:2008, Sisteme de management al calității. Cerințe;

19.*** Standardul ISO 14001:2005, Sisteme de management de mediu. Specificații și ghid de utilizare;

20. .*** Standardul OHSAS 18001:2007, Sisteme de management al sănătății și securității ocupaționale. Cerințe.

BIBLIOGRAFIE

1. Atanase, A.- Standardizarea și certificarea mărfurilor, București, Editura ASE, 2004;

2. Bărbulescu C. – [NUME_REDACTAT] Industriale, [NUME_REDACTAT], București, 2000;

3. Crosby P. B. – Let’s Talk about Quality, [NUME_REDACTAT]: McGraw- Hill, 1989;

4. Dahlgaard J.J.; Kristensen K.; Kanji G.P. – Fundamentals of [NUME_REDACTAT] Management, Chapman&Hall, London, [NUME_REDACTAT] 1998;

5. Dobrin C. – Flexibilitatea în cadrul organizației: aspecte tactice și operaționale, Editura A.S.E. 2005;

6. Ionescu C. – Managementul mediului, [NUME_REDACTAT] 2005

7. Ioniță I. – Managementul calității și ingineria valorii, Editura A.S.E., București 2008;

8. Juran J. ; Gryna F.M. – [NUME_REDACTAT] and Analysis, McGraw-[NUME_REDACTAT].,[NUME_REDACTAT] 1980;

9. Moldoveanu, G; Dobrin, C. – Metode actuale de management operațional, [NUME_REDACTAT] Rom, 1999;

10. Murphy A.J. – Quality in Practice, Gill MacMillian, Dublin, England 1988;

11. Nicolescu O. – Sistemul decizional al organizației, [NUME_REDACTAT], 1998;

12. Olaru, M., Managementul calității, ed. a II – a revizuită și adăugită, București, [NUME_REDACTAT], 1999.

13. Stanciu, C, Managementul calității – analiza reflectării calității produselor în performanțele economico-financiare ale întreprinderii, București, [NUME_REDACTAT], 2006.

14. X X X – Colectiv autori – Elemente de sinteze nr. 7-8/1987, Academia de [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], Centru editorial-poligrafic A.S.E., București 1987;

15. *** www.srac.ro – site-ul organismului de certificare SRAC;

17. *** Standardul SR EN ISO 9000:2006, Sisteme de management al calității. Principii de bază și vocabular;

18. *** Standardul SR EN ISO 9001:2008, Sisteme de management al calității. Cerințe;

19.*** Standardul ISO 14001:2005, Sisteme de management de mediu. Specificații și ghid de utilizare;

20. .*** Standardul OHSAS 18001:2007, Sisteme de management al sănătății și securității ocupaționale. Cerințe.