Tehnologia de Obtinere a Semipreparatelor din Fructe Uleioase

ANEXE

BIBLOGRAFIE

Brumar,Constanta,Pascali,Elena,Capota,Valentina,Turism si alumentatie: manual pentru clasa ax-a:domeniul de pregatire generala ALIMENTATIE CD PRESS,2011

https://www.google.ro/search?q=POZA+FRUCTE+ULEIOASE&rlz=1C2WLXB_enRO628RO628&biw=1366&bih=667&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=qoIjVejdIMrOaNW_guAK&ved=0CCMQsAQ&dpr=1#tbm=isch&q=imagini+cu+nuci%2Calune%2Cmigdale&imgdii=_&imgrc=vpzdZi4QUGscgM%253A%3B-nYZZ_FgKfk6iM%3Bhttp%253A%252F%252Fjurnaluldedrajna.ro%252Fwp-content%252Fuploads%252F2014%252F03%252Fnucile-si-alunele.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fjurnaluldedrajna.ro%252Fconsumul-regulat-de-nuci-si-alune-previne-imbatranirea%252F%3B500%3B334

https://www.google.ro/search?q=POZA+FRUCTE+ULEIOASE&rlz=1C2WLXB_enRO628RO628&biw=1366&bih=667&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=qoIjVejdIMrOaNW_guAK&ved=0CCMQsAQ&dpr=1#tbm=isch&q=martipanul&imgdii=_&imgrc=vZDZBPfR78x9iM%253A%3BKYtAwZ20J2bSmM%3Bhttps%253A%252F%252Ftorturifondant.files.wordpress.com%252F2012%252F08%252Fdsc_00031.jpg%3Bhttps%253A%252F%252Ftorturifondant.wordpress.com%252Ftag%252Fdiferenta-dintre-pasta-de-zahar-si-martipan%252F%3B800%3B537

https://www.google.ro/search?q=POZA+FRUCTE+ULEIOASE&rlz=1C2WLXB_enRO628RO628&biw=1366&bih=667&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=qoIjVejdIMrOaNW_guAK&ved=0CCMQsAQ&dpr=1#tbm=isch&q=pralina&imgdii=_&imgrc=5AR1t2JFv3xNiM%253A%3Bw3oAPMsnPTw0XM%3Bhttp%253A%252F%252Fbazavan.ro%252Fwp-content%252Fuploads%252F2012%252F02%252Fneuhaus.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fbazavan.ro%252F2012%252F02%252Fpraline-de-vis%252F%3B520%3B399

https://www.google.ro/search?q=POZA+FRUCTE+ULEIOASE&rlz=1C2WLXB_enRO628RO628&biw=1366&bih=667&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=qoIjVejdIMrOaNW_guAK&ved=0CCMQsAQ&dpr=1#tbm=isch&q=MASINA+pentru+glazurat&imgdii=_&imgrc=U0G_GRRESpizhM%253A%3BqBH0NHosLNAL2M%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.maxipan.ro%252Fpics%252Fcategories%252Flarge%252F1677_1.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.maxipan.ro%252Fro%252Fproduse%252F1677-Masina_glazurat%3B300%3B300

https://www.google.ro/search?q=POZA+FRUCTE+ULEIOASE&rlz=1C2WLXB_enRO628RO628&biw=1366&bih=667&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=qoIjVejdIMrOaNW_guAK&ved=0CCMQsAQ&dpr=1#tbm=isch&q=masina+de+tablat+fondant&imgdii=_&imgrc=oRcExt3-8lKLfM%253A%3BgYsxmcDPtwTG2M%3Bhttps%253A%252F%252Fwww.fairsolve.com%252Fmultimedia%252Fimage%252F201310%252Ffull%252FDSC00996_138132937219665100.JPG%3Bhttps%253A%252F%252Fwww.fairsolve.com%252Flicitatie-masina-preparat-fondant_905%3B4000%3B2248

CUPRINS

CAPITOLUL I. SORTIMENTE DE SEMIPREPARATE DIN FRUCTE ULEIOASE

MARTIPANUL

PRALINA

DEFECTELE SEMIPREPARATELOR DIN FRUCTE ULEIOASE

CAPITOLUL II ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE SPECIFICE LABORATOARELOR DE PATISERIE-COFETARIE

2.1 UTILAJE PENTRU PRELUCRARII MECANICE

2.2 VASE SI USTENSILE

CAPITOLUL III NORME DE SANATATE SI SECURITATEA MUNCII SI PSI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

CUPRINS

CAPITOLUL I. SORTIMENTE DE SEMIPREPARATE DIN FRUCTE ULEIOASE

MARTIPANUL

PRALINA

DEFECTELE SEMIPREPARATELOR DIN FRUCTE ULEIOASE

CAPITOLUL II ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE SPECIFICE LABORATOARELOR DE PATISERIE-COFETARIE

2.1 UTILAJE PENTRU PRELUCRARII MECANICE

2.2 VASE SI USTENSILE

CAPITOLUL III NORME DE SANATATE SI SECURITATEA MUNCII SI PSI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

ARGUMENT

Artă culinară românească, în ceea ce privește dulciurile nu are o tradiție îndelungată.

Într-o țară în care climă a făcut că sute de ani să se cultive meiul, grâul și orzul și în care relieful a permis dezvoltarea păstoritului era firesc că alimentația de baza a populației autohtone să fie, invariabil, alcătuită din fierturi și turte coapte pe piatră încinsă sau uscate la soare, însoțite de lapte și, la nevoie, îndulcită cu miere.

Tehnologia produselor de cofetărie este alcătuită dintr-o gamă diversificată de produse.

Această categorie de produse este extrem de solicitată de toate categoriile de clienți din toate vârstele deoarece prezintă valori gustative și estetice deosebite. Acesta este unul dintre motivele pentru care mi-am ales această temă.

Dulciurile sunt preparate culinare servite de obicei la toate categoriile de mese. Ele dau senzații de sațietate și au o valoare nutritivă și energetică ridicată datorităconținutului de zahar,grăsimi,proteine,săruri minerale și vitamine.

Semipreparatele de cofetărie sunt produse care nu se pot consuma de sine stătator,ci se combină după o tehnologie specifică pentru realizarea unui produs finit.

Pentru a realiza un produs finit trebuie combinate cel putin două semipreparate.

Semipreparatele de cofetărie au o structură complexă ;se obtin din zahăr, făină,glucoză,fructe oleaginoase,ouă,unt,lapte,ciocolată,friscă,fructe confiate, etc.

În functie de materiile prime folosite, semipreparatele de cofetărie se pot clasifica in mai multe grupe :

a)Din zahăr: sirop,fondant,barot,zahăr ars

b)Creme pe baza de: lapte, grasimi, friscă,

c)Din faină si ouă: blat si foaie

d)Semipreparate din fructe proaspete: jeleu, fructe confiate, fructe in alcool si răzături

e)Semipreparate din fructe uleioase: marțipan si pralină

Semipreparatele din fructe uleioase au o utilizare mai restrânsă, fiind destinate, în principal, preparatelor de bombonerie și numai ca adaosuri pentru îmbunătățirea gustului și a valorii nutritive la prăjituri, torturi și înghețate.

Fructele uleioase, ca aliment de bază, contribuie la:

— formarea semipreparatului;

— creșterea valorii calorice, determinată de prezența lipidelor în proporție de 60—64% și a glucidelor sub forma de zaharoză;

— obținerea unui gust deosebit, specific.

— diversificarea sortimentului de preparate.

Semipreparatele din fructe uleioase, consumate însă în cantitate mare, îngreuiează procesul de, digestie, datorită procentului mare de lipide și celuloză

CAPITOLUL I .SORTIMENTE DE SEMIPREPARATE DIN FRUCTE ULEIOASE

.

MARȚIPANUL (1 kg) Marțipanul se prezintă sub formă de pastă albă sau colorată, care se poate modela cu ușurință.

Se obține prin două metode :

a) prin prelucrare la rece, amestecând fondantul 850 g cu 150 g pudră de fructe uleioase, ce au fost prelucrate primar, în funcție de fructul folosit și trecute apoi prin bruioză;

b) prin procesul de fierbere, procedând astfel:

— se amestecă zahărul (800 g) cu glucoza (50 g) și apă cât acoperă ;

— se așază pe foc și se amestecă continuu, până se dizolvă zahărul și începe procesul de fierbere;

— se îndepărtează spuma și se continuă fierberea până la proba de bomboană cleioasă (proba de fondant);

— se aromatizează cu vanilină (8 g) și se adaugă pudra de fructe uleioase (150 g);

— se tablează manual, sau la mașina de tablat, până își schimbă culoarea (albă specifică nucilor) și se transformă în pastă;

— se răcește și apoi se trece prin bruioză.

Pasta obținută se folosește ca atare sau se colorează.

Marțipanul se folosește ca interior la bomboane fondante, glasele, marțipan, pentru obținerea diferitelor elemente de decor, sau pentru acoperirea torturilor.

PRALINA (1 kg) Pralina simplă este prezentată sub formă de pastă de culoare maro-roșcat, cu gust ușor amărui și miros specific de zahăr caramel.

Prepararea ei cuprinde :

— caramelizarea zahărului (525 g) la temperatura de 160—180 °C, până se obține culoarea maro-roșcat;

— se aromatizează cu vanilină (0,25 g) și se adaugă fructele uleioase (525 g) întregi, dar prelucrate primar;

— se răstoarnă compoziția pe tava unsă cu ulei (20 ml) și se lasă să se răcească;

— se sparge în bucăți mici și se trece prin bruioză.

Se folosește pentru prepararea specialităților : ciuperci pralină, crengi pralină, baton pralină, parfe de pralină, înghețată de pralină sau ca adaos în cremele folosite pentru obținerea diferitelor prăjituri.

Pralina cu cacao se pregătește din pralina simplă, la care se adaugă cacao (25 g) opărită cu sirop fierbinte.

DEFECTELE SEMIPREPARATELOR DIN FRUCTE ULEIOASE

CAPITOLUL II ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE SPECIFICE LABORATOARELOR DE PATISERIE COFETARIE

2.1 UTILAJE PENTRU PRELUCRARII MECANICE

MASINA DE TABLAT FONDANT

Se compune dintr-o carcasă de tablă în interiorul căreia se află motorul care pune în mișcare cilindrul de prelucrat fondantul .

Cilindrul efectuează o mișcare de rotație continuă și este înconjurat de o carcasă de răcire .

Siropul fierbinte este alimentat din bazinul , prevăzut cu capac și un robinet , la cilindrul de prelucrat fondantul, care are un robinet de scurgere a fondantului.

Modul de funcționare. Se deschide robinetul cu apa de răcire, se închide robinetul de alimentare și se toarnă siropul în bazin, se pornește apoi motorul electric și se deschide robinetul alimentînd cilindrul rotativ.

Pe măsură ce se tablează, fondantul se colectează într-un vas corespunzător. Iva terminarea operației de tablare se oprește motorul, se închide robinetul de alimentare cu sirop și se retrage vasul cu fondant.

MASINA UNIVERSALA SAU ROBOTUL

Se folosește în laboratoarele de alimentație publică atat în bucătării, cat și în cofetării . In funcție de operațiile pe care le efectuează există : – robot de cofetărie, cînd efectuează numai operații necesare laboratoarelor de cofetărie, – robot universal, cînd poate executa operații de prelucrare atat pentru cofetărie, cat și pentru bucătărie. In ceea ce privește construcția, pot fi: robot fix și robot mobil.

Robotul fix este format dintr-un batiu 7 în care se află motorul de antrenare, un arbore vertical 2 de care se prinde diferite ustensile și un căzănel 3, arborele orizontal 4, consola 5, maneta pentru schimbarea vitezelor 6, maneta de coborat și urcat consola cu căzănelul 7, butonul pornire- oprire 8, două lagăre pentru fixarea consolei și a căzănelului 9.

Robot fix:

a – robot fix;

b – ustensile folosie în cofetărie;

c – dispozitiv de stors fructe.

Pentru produsele de cofetărie se folosesc o serie de ustensile:

– telul de bătut 1, care se fixează la arborele vertical al robotului; se utilizează la baterea compozițiilor, pentru diferite creme etc.; –

telul pentru alifiat sau cremat, folosit la baterea compozițiilor mai dense (blaturi, foi, creme etc.);

– paleta amestecătoare 3, utilizată pentru amestecuri mai vâscoase;

– brațul malaxor 4, care se întrebuințează la malaxarea unor aluaturi, amestecuri dense;

– dispozitivul de stors fructe de forma unei pâlnii care, cu ajutorul unei piulițe, se montează la mașina de tocat carne, fixată la arborele orizontal al robotului universal.

(Anexa 1)

BRUIOZA

Se folosește la măruțirea unor ingredient(marțipan, pralină, fructe uleioase). Bruioza este acționată de un motor electric printr-o curea de transmisie protejată de o apărătoare.

Modul de funcționare: se verifică starea de curațenie a mașinii, se reglează distanța dintre cilindrii, se așează sertarul colector si bazinul în care se introduce materia primă, apoi se acționează motorul electric. Pe măsură ce bazinul se golește, se introduce materie primă, fără a opri mașina.Bazinul, cilindrii si tava colectoare se spală cu apă caldă.

Măsuri de protecție a muncii:

-înainte de a introduce materia primă în bazin, aceasta se controlează ca să nu conțină corpuri străine.

-se interzice pornirea motorului electric fără apărătoare la curea.

-scoaterea sertarului colector, cît si introducerea mîinii si paletei sunt interzise în timpul functionării bruiozei. (Anexa 2)

2.2. USTENSILE FOLOSITE ÎN COFETĂRIE

Ustensilele se folosesc la operațiile de preparare, ornamentare și decorare a produselor de patiserie și cofetărie.Cele mai cunoscute și mai mult folosite sunt următoarele :

 — Căzănelul de cofetărie este confecționat din tablă de cupru, cositorită îninterior, sau din oțel inoxidabil, de mărimi diferite, fiind prevăzut cu două minere. Este folosit pentru fierberea și omogenizarea compozițiilor.

 — Chipceaua este confecționată din tablă de cupru, cositorită în interior, saudin otel inoxidabil, în diferite mărimi (între 0,500—3,000l); este prevăzută cu maner. Se folosește pentru pregătirea și omogenizarea cremelor, a compozițiilor și glazurilor în cantitate mică.

 — Tava pentru prăjituri, confecționată din tablă neagră, poate fi cu margine saufără margine, fiind folosită pentru coacerea blaturilor, checurilor etc.

 — Tava pentru baclava este confecționată din tablă de cupru cositorită în interior sau din oțel inoxidabil.

 — Sinia confecționată din tablă de cupru cositorit sau din oțel inoxidabil, deformă rotundă cu bază concavă, este folosită la coacerea plăcintei românești si la expunereaacesteia pentru vanzare.

 — Placul  este confecționat din tablă de aluminiu și are forma dreptunghiulară; seutilizează la finisarea produselor de cofetărie.

 — Cercul pentru tort de formă rotundă, se folosește la coacerea blaturilor.

 —  Rama dreptunghiulară este confecționată din bandă metalică, asamblată șidimensionată după numărul de porții. Pentru a fi folosită, rama se așază pe tava cu 2 sau 3 margini(avand hartie la bază). In interior se toarnă compoziția de blat și se introduce la cuptor.

Diferite ustensile folosite în cofetărie:a — căzănel;b — chipcea;c, d  — tăvi;e — sinie; f  — plac; g — cerc pentru tort;d — ramădreptunghiulară (Anexa 3)

— Grătarul pentru glasat prăjituri este confecționat din-tr-o tavă cu piciorușe și două minere din sîrmă cositorită. Pe rama este așezată o plasă din sîrmă subțire.

 — Grătarul pentru savarine este asemănător, însă are formă rotundă

Grătare:a— pentru glasat prăjituri; b — pentru savarine

 — Trusa de duiuri și șprițuri cuprinde un număr de 10—12 șprițuri

Telul tip cofetar este confecționat din sarmă de otel cu minerul din lemn (uneoridin sarmă). Se produce în trei mărimi îu funcție de utilizări. Este folosit pentru bătut frisca, albusuri,etc.

 — Croșeta este confecționată din sîrmă, cu minerul din lemn tare. Este prevăzutăcu 2, 3 sau 4 furcheți sau cu inele de diferite diametre. Cu ajutorul ei sunt glasate prăjiturile, bomboanele etc.

Alte ustensile folosite în cofetărie :

 — tel:

 — croșete;

 — rulou reglabil pentru tăiat coca;

— cuțit de patiserie;

 — sită;

 — merdenea; 

 — barfeș.

CAPITOLUL III. SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII SI NORME P.S.I LA OBTINEREA SEMIPREPARATELOR DIN FRUCTE ULEIOASE

Producerea unor preparate culinare de calitate superioare presupune ca, pe langa valoare nutritivă, însușirile senzoriale și estetice, acestea să fie salubre, adică libere de acei factori care ar produce îmbolnăvirea.

Aceasta presupune ca preparatele culinare de patiserie și cofetărie sau băuturile comercializate în unitățile de alimentație: -să nu fie nocive pentru consumator; -să corespundă condiției de inocuitate; Să nu conțină organisme patogene, substanțe toxice microbiene, ouă larve de paraziți, impuritați, pesticide, substanțe radioactive.

Măsurile de precauție pentru asigurarea și menținerea unei stări igienico-sanitare adecvate a restaurantelor trebuie încorporate în calitate de activități de rutină în funcționarea unităților. O metodă elaborată in vederea asigurării calității este sistemul HACCP ([NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Point –tradus din limba engleză: analiza riscurilor punctului critic de control), care a apărut încă din anul 1960. În vederea inițierii sistemului HACCP se analizează toate riscurile asociate de:materiile prime utilizate; tehnologia de producție; echipamentul folosit; calitatea din mediul de lucru; personalul care contribuie în fiecare etapă a procesului de producție. Starea de curățenie a spațiilor interioare si exterioare ale restaurantului sunt esențiale în formarea primei impresii a consumatorilor. Curățenia implică aerisirea spațiilor, lipsa mirosurilor străine, mobilierul si spațiile îngrijite, excluderea oricaror posibilități sau seurse de contaminare cu microorganisme. Operațiile de realizare a curațeniei și de întreținere sunt înlesnite datorită existenței unei game variate de produse de curățenie si dezinfecție, dar și tehnicilor si echipamentelor de curățenie. Curățarea zilnică, urmată de operația de dezinfecție, imediat dupa terminarea programului de activitate cu consumatorii atât în salonul de servire, cât și în încăperile si anexele unității mai ales în grupurile sanitare este obligatorie în vederea menținerii unei stări igienico-sanitare proprii pentru utilizare a unității respective.

Curățenia generală zilnica se realizează astfel:

-Ștergerea prafului de pe pardoseli, mobilier, lambriuri utilizând fie aspiratorul fie periile;

-Se spală și se curată pardoseala, peretii lavabili, ferestrele, mobilierul si a inventarul;

-Dezinfecția ce substanțe chimice se realizează conform instructiunilor recomandate;

-Curățarea si ordonarea obiectelor de inventar și a ustensilelor utilizate la executarea operațiilor tehnologice;

-Buna aerisire a tuturor spațiilor pe tot parcursul desfașurării curățeniei dar si dupa efectuarea ei.

Lucrarile de curațenie și întretinere se realizeaza zilnic si se referă atât la salonul de servire, la holuri, scări, lifturi, la anexe, dar implicit și la inventarul de lucru din bucătărie si la cel utilizat pentru servirea consumatorilor.

Igiena în bucătăria unităților de producție

În vederea amenajării bucătăriei și a spațiilor pentru un restaurant, managerii trebuie să țină seama de mai mulți factori și să respecte următoarele:

• Aprovizionarea cu energie electrică, gaz, apă, internet, telefon să fie asigurată;

• Unitatea trebuie să fie ușor accesibilă în vederea recepționării materiilor prime și totodată pentru a asigura distribuția produselor finite;

• Unitatea de alimentație trebuie să fie amplasată la o distanță corespunzătoare față de zonele cu risc de contaminare cu chimicale, praf, mirosuri etc.;

• Trebuie realizată etichetarea recipienților cu detergenți și substanțe dezinfectante;

• Angajatii trebuie să poarte cu uniforme absorbante și rezistente la foc;

•La terminarea programului de lucru toate echipamentele tehnologice trebuie deconectate de la rețeaua electrica;

Managerii unitătilor trebuie să țină seama de modul de influență a mediului asupra activității unitații respective, dar în același timp ți de efectul invers. În vederea construcției și amenajării unităților de tip catering trebuie obținute autorizații care țin cont de securitatea si sănătatea populației, de limitarea zgomotelor, a ambuteiajelor etc.

Restaurantele prin construcția și amenajarea lor au rolul de a oferi spații corespunzătoare de muncă; să ușureze desfășurarea în bune condiții a producției; sa faciliteze realizarea curățeniei și a dezinfecției spațiilor; să elimine posibilitățile de contaminare.

În ceea ce privește caracteristicile constructice ale unităților de alimentație, încă din proiectul de constructive trebuie respectate urmatoarele cerințe igienico-sanitare minime:

-să fie amplasat în zone aflate la distanță de surse de poluare sau impurificare;

-să fie acordate la sursele de apă și canalizare;

-să aibă spațiile proiectate și amplasate astfel încat să permită desfașurarea fluxului tehnologic într-un singur sens,

-pereții să fie placați la o înălțime de 1.80 m. Zugrăviți cu vopsea de culoare deschisă, ușor lavabilă și cu o vopsea hidrafugă pentru tavane;

-pardoselile să fie realizate din materiale impermeabile și prevăzute cu sifon în pardoseala sipantă de scurgere, precum și un covor antiderapant între posturile de lucru;

-să se asigure dimensionarea corespunzătoare a meselor și spațiile de lucru;

-înălțimea maximă a meselor 0.85 m dacă se lucrează in picioara și 0.65 m dacă se lucrează pe scaun;

-distanța dintre masă și cuptor 1.25 m, distanța dintre două cumptoare 1.5 m.

-utilajele și instalațiile folosite în procesele tehnologice trebuie să fie confecționate din material care să se poată curățe și demonta ușor, iar vesela și mesele de lucru să fie confecționate din metal inoxidabil, rezistent, ușor lavabil.

Personalul care manipulează materiile prime trebuie să realizeze:

-controlul permanent al stării de sănătate a personalului;

-controlul zilnic al ținutei, igienei personale și stării de sănătate a intregului personal, realizat de către șeful de unitate;

-interzicerea primirii la lucru a angajațiilor care prezintă semn de tulburări acute digestive, boli de piele;

-obligativitatea purtării unui echipament de protecție adecvat care va fi folosit numai in timpul lucrului și care să acopere în totalitate îmbrăcămintea și părul;

-respectarea unor reguli stricte de igienă corporală.

Igien individuală se referă la:

-întreținerea corpului;

-menținerea hainelor și încălțămintei în perfectă stare de curățenie.

-personalul care intră în contact cu alimentele, preparatele culinare și de patiserie-cofetărie, trebuie să respecte cateva reguli de igienă obligatorii:

-nu se vor păstra hainele de stradă in zonele ce conțin alimente și mâncare sau îmrepună cu cele de lucru

-înainte de începerea lucrului iși va schimba pantofi cu cei de lucru;

-înainte de începerea lucrului, personalul trebuie să facă duș general cu apă caldă și săpun;

-își va spăla mâinile cu apă și săpun și le va usca preferabil la aer cald ori de cate ori este nevoie;

-produsele folosite pentru întreținerea igienei corporale a muncitorilor din unitațile de alimentație:

-săpunul,

-șamponul,

-produse de barbierit,

-produse pentru îngrijirea dinților și a gurii,

-deodorant.

BIBLOGRAFIE

Brumar,Constanta,Pascali,Elena,Capota,Valentina,Turism si alumentatie: manual pentru clasa ax-a:domeniul de pregatire generala ALIMENTATIE CD PRESS,2011

https://www.google.ro/search?q=POZA+FRUCTE+ULEIOASE&rlz=1C2WLXB_enRO628RO628&biw=1366&bih=667&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=qoIjVejdIMrOaNW_guAK&ved=0CCMQsAQ&dpr=1#tbm=isch&q=imagini+cu+nuci%2Calune%2Cmigdale&imgdii=_&imgrc=vpzdZi4QUGscgM%253A%3B-nYZZ_FgKfk6iM%3Bhttp%253A%252F%252Fjurnaluldedrajna.ro%252Fwp-content%252Fuploads%252F2014%252F03%252Fnucile-si-alunele.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fjurnaluldedrajna.ro%252Fconsumul-regulat-de-nuci-si-alune-previne-imbatranirea%252F%3B500%3B334

https://www.google.ro/search?q=POZA+FRUCTE+ULEIOASE&rlz=1C2WLXB_enRO628RO628&biw=1366&bih=667&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=qoIjVejdIMrOaNW_guAK&ved=0CCMQsAQ&dpr=1#tbm=isch&q=martipanul&imgdii=_&imgrc=vZDZBPfR78x9iM%253A%3BKYtAwZ20J2bSmM%3Bhttps%253A%252F%252Ftorturifondant.files.wordpress.com%252F2012%252F08%252Fdsc_00031.jpg%3Bhttps%253A%252F%252Ftorturifondant.wordpress.com%252Ftag%252Fdiferenta-dintre-pasta-de-zahar-si-martipan%252F%3B800%3B537

https://www.google.ro/search?q=POZA+FRUCTE+ULEIOASE&rlz=1C2WLXB_enRO628RO628&biw=1366&bih=667&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=qoIjVejdIMrOaNW_guAK&ved=0CCMQsAQ&dpr=1#tbm=isch&q=pralina&imgdii=_&imgrc=5AR1t2JFv3xNiM%253A%3Bw3oAPMsnPTw0XM%3Bhttp%253A%252F%252Fbazavan.ro%252Fwp-content%252Fuploads%252F2012%252F02%252Fneuhaus.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fbazavan.ro%252F2012%252F02%252Fpraline-de-vis%252F%3B520%3B399

https://www.google.ro/search?q=POZA+FRUCTE+ULEIOASE&rlz=1C2WLXB_enRO628RO628&biw=1366&bih=667&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=qoIjVejdIMrOaNW_guAK&ved=0CCMQsAQ&dpr=1#tbm=isch&q=MASINA+pentru+glazurat&imgdii=_&imgrc=U0G_GRRESpizhM%253A%3BqBH0NHosLNAL2M%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.maxipan.ro%252Fpics%252Fcategories%252Flarge%252F1677_1.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.maxipan.ro%252Fro%252Fproduse%252F1677-Masina_glazurat%3B300%3B300

https://www.google.ro/search?q=POZA+FRUCTE+ULEIOASE&rlz=1C2WLXB_enRO628RO628&biw=1366&bih=667&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=qoIjVejdIMrOaNW_guAK&ved=0CCMQsAQ&dpr=1#tbm=isch&q=masina+de+tablat+fondant&imgdii=_&imgrc=oRcExt3-8lKLfM%253A%3BgYsxmcDPtwTG2M%3Bhttps%253A%252F%252Fwww.fairsolve.com%252Fmultimedia%252Fimage%252F201310%252Ffull%252FDSC00996_138132937219665100.JPG%3Bhttps%253A%252F%252Fwww.fairsolve.com%252Flicitatie-masina-preparat-fondant_905%3B4000%3B2248

ANEXE

Similar Posts

  • Gospodarirea Apei In Orasul Tandarei

    BIBLIOGRAFIE Baloiu, V. (1971), Gospodărirea apelor, [NUME_REDACTAT] și Pedagogică, [NUME_REDACTAT], S., Ionac, N., (2007), Esențial în meteorologie și climatologie, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], E., (1994), Monitoringul calității apelor curgătoare de suprafață, Rezumat teză de doctorat, [NUME_REDACTAT], O., Sandu, M., Mănescu, Al., (1994), Alimentări cu apă, [NUME_REDACTAT] și Pedagogică, [NUME_REDACTAT], O., Ionescu, Gh., (2002), Alimentări cu apă, [NUME_REDACTAT],…

  • Biotehnologia Fabricarii Vinului

    ANEXE Filtre profesionale Frigidere pentru vin B I B L I O G R A F I E Banu C, (coordonator) – Biotehnologii în industria alimentară. [NUME_REDACTAT], București, 2000. Bănațeanu IA., Teveloi I, – Cerințe sanitar veterinare privind proiectarea, utilizarea și dotarea întreprinderilor pentru industria alimentară. [NUME_REDACTAT], București, 1987. Bărzoi D., – Microbiologia produselor alimentare…

  • Cultura Parului

    BIBLIOGRAFIE 1. Braniște, N., Contribuții la îmbunătățirea sortimentului de pere în bazinul pomicol Ștefănești – Argeș, 1975; 2. Idem, Parnia, P., Cultura părului, [NUME_REDACTAT], București, 1986; 3. Chiva, A. și colab., Pomii fructiferi, Editura M.A.S.T., București, 2006 4. Cociu, V., Cercetări privitoare la comportarea unor soiuri de păr în bazinul pomicol Argeș. Lucrări științifice ale…

  • Reabilitarea Ecologica din Orasul Zlatna

    BIBLIOGRAFIE Bazac, Gh. și Cadea, I., 1992. Studiul privind clima zonei forestiere poluatǎ de S.C. Ampelum S.A. Zlatna. [NUME_REDACTAT], București. Bǎlǎuțǎ, L., 1972. Unele aspecte ale poluǎrii aerului în centrul industrial Zlatna și vegetațtia forestierǎ. Revista pǎdurilor, nr. 11. Botnariuc, N. și Vlǎdineanu, A., 1982. Ecologie. Editua Didacticǎ și Pedagogicǎ, București. Butiu, I. și colaboratorii,…

  • Biocombustibilii2

    Bibliografie: [1]. Chirilă, N., Chimia: curs, [NUME_REDACTAT] „[NUME_REDACTAT]” [NUME_REDACTAT], 1998 [2]. Chirilă, N., CHIMIE Lucrări de laborator, [NUME_REDACTAT] “[NUME_REDACTAT]’’ [NUME_REDACTAT], 1998. [3]. Demirbass, A., [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Facilities, Springer, London, 2010. [4]. Demirbass, A., Biofuels- Securing the Planet’s [NUME_REDACTAT] Needs, Springer, London, 2009. [5]. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], Uleiurile vegetale crude ca sursă energetică, care,…

  • Politici Publice Politica Agricola din Romania

    INTRODUCERE CAPITOLUL I – POLITICI PUBLICE: POLITICA AGRICOLĂ 1.1. Politici publice 1.1.1. Definiții ale politicilor publice „Politicile publice sunt vectori esențiali ai statelor moderne democratice sau ai constructelor instituționale moderne.” De-a lungul timpului, politicile publice au primit diferite definiții, unele mai simple altele mai complexe. O definiție uzuală afirmă că “o politică publică este o…