Suplimente Alimentare Intr O Abordare Holistica a Corectiei a Diferitelor Defecte

Agronomie

Suplimente Alimentare Intr O Abordare Holistica a Corectiei a Diferitelor Defecte

Byadmin ianuarie 1, 2024

Anexa 1

Foto 1. Demachierea feții

\

Foto 2. Examinarea feții cu lampa lupă.

Foto 3. Aplicarea măștii antibacteriene

Anexa 2

Foto 4. Finalul procedurii, masca de argilă sub influența lampei cu diode led

BIBLIOGRAFIE

1. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]. Compendiu de dermatologie și venerologie. București: [NUME_REDACTAT], 1996. 415p.

2. [NUME_REDACTAT]. Enciclopedia artei îngrijirii și tratării pielii. București: [NUME_REDACTAT], 2002. 304p.

3. [NUME_REDACTAT]. Enciclopedia dezintoxicitării organismului uman. București: [NUME_REDACTAT], 2002. 304p..

4. Popescu G. Dermatovenerologie. Chișinău: Universitas, 1992. 277p.

5. Skripkin I. C. Dermatologie și venerologie. Cișinău: USMF Medicina, 1997. 449p.

6. Tofan A. Enciclopedia vitaminelor și a substanțelor minerale. București: [NUME_REDACTAT], 2002. 372p.
7. Баpанoвcки A.Ю. Диeтoлoгия. Mocква: Питep, 2013. 1024c.

8. Tyтeльяна B, Гапаpoва M, Каганoва C, Шаpафeтдинoва X. Лeчeбнoe питаниe: coвpeмeнныe пoдxoды к cтандаpтизации диeтoтepапии. Mocква: динаcтия, 2010. 257cтp.

9. Каpаeв П. Meдицинcкая кocмeтoлoгия. Mocква: Питep, 2002. 289c.

10.Баикep Иpина. Диeтичecкoe coпpoвoждeниe пациeнтoв c акнe. B: жypнал Kosmetic international, 2014, № 1. 124-131c.

11. Баикep Иpина. Диeтичecкoe coпpoвoждeниe пациeнтoв c акнe. B: жypнал Kosmetic international, 2014, № 1. 104-108c.

12. http://www.sfatulmedicului.ro/

13. http://www.gastronom.ru/article_diet.aspx?id=1003445

CUPRINS

PROIECT DE LICENȚĂ

SUPLIMENTE ALIMENTARE ÎNTR-O ABORDARE HOLISTICĂ A CORECȚIEI A DIFERITOR DEFECTE

CUPRINS

INTRODUCERE

Secolul în care trăim e unul, unde succesul este garantat de frumusețea individului. A fi sănătos e la modă, e dovada vie a unui mod de viață echilibrat. Astfel orice afecțiune, și-n special a tenului poate avea consecințe traumatizante asupra personalității noastre.

O alimentație echilibrată, ce asigura o viață sănătoasă, trebuie să includă toate substanțele necesare unei bune funcți-onări a organismlui, în proporțiile și combinațiile cerute de către indivizi și de condițiile de viață respective: proteine, grăsimi, vitamine,minerale, fibre și apă.

Substante biologic active printre care și vitaminele, asigura necesitatea organismului pentru exercitarea diverselor funcții: contribuie la fabricarea enzimelor necesare digestiei, absorbției, metabolismului și controlează regenerarea celulară, precum și menținerea într-o stare buna a organelor. În cazul tulburării metabolismului, schimbările care au loc în organism se manifestă nu în ultimul rînd și pe piele. Pielea este oglinda întregului organism, de cele mai multe ori schimbările ce au loc în interiorul organismului se manifestă pe piele prin apariția diferitor defecte: acneea, celulita, petele pigmentare etc.

Dietoterapia este o modalitate de tratament preventiv sau curativ care se bazează pe alimentele sănătoase. Alimentele dietice, în acest mijloc de cură devin medicament.

Dietoterapia deși are o valoare deosebită, este insuficientă de una singură, motiv pentru care trebuie să se îmbine cu alți factori de cură. Iar pe de altă parte nici alte metode de tratament nu dau rezultate socante, dacă nu se îmbină cu dietoterapia. Pentru a demonstra eficacitatea dietoterapiei în tratarea diferitor afecțiuni, eu am ales acneea și două grupe de subiecți.

-Prima grupă de subiecți vor primi tratament cosmetic, prin curățirea mecanică.

-A doua grupă de subiecți vor primi tratament cosmetic în combinație cu o dietă elaborată special pentru tratarea acneei.

Scopul acestui proiect este de a demonstra eficacitatea dietoterapie într-o programă complexă pentru corecția acneei.

Sarcinele proiectului de licența:

De studiat sursele bibliografice recent apărute cu privire la rolul dietoterapiei în tratarea acneei și de reflectat analiza și sinteza a informației studiate în partea teoretică a lucrării;

De analizat rezultatele obținute și de elaborat recomandări cu privire la menținerea tenului fără defecțiuni.

Urmarind logica expunerii materialului, proiectul va cuprinde introducere, două părți: una care va urmari partea teoretică, iar a doua partea practică, finisîndu-se cu o încheiere logică.

CAPITOLUL I. ACNEEA – DEFECT CUTANAT. IMPORTANȚA ALIMENTAȚIEI ÎN TRATAREA ACNEEI.

Pielea este ca un indicator ce reflectă modificările de natură funcțională sau tulburări generale de sănătate. În ceea ce privește patologiile pielii, starea generală externă poate reflecta de asemenea, modificări al metabolismului în întregime. Defapt aspectul exterior este un fel de indicator al stării interioare al organismului. Schimbărilor externe sub formă de riduri, cicatrici, pete, coșuri și acnee, pielea uscată și deshidratată sau grasă, celulita sunt niște urmări ale desfuncției întregului organism, fie în urma uni mod de viață sedentar, prezența viciilor, alimentație incorectă și lipsa consumului necesar de apă zilnic etc. Aș vrea mai mult să mă opresc la factorul alimentar[2, p. 17]

Consumul excesiv de alimente care contin grasimi, carbohidrati si zahar, alimentația neechilibrată și nerespectarea orelor de masa sunt principalele cauze ale obezitătii. Mai grav este ca obezitatea atrage dupa sine boli cardiovasculare și diabetul. Bolile gastro-intestinale sunt și ele cauzate de o alimentație nesanatoasa. Iar toate aceste boli sunt factorii care participă la apariția defectelor cosmetologice cum ar fi celulita, acneea, miliumurile, pielea uscată sau grasă etc. [7, p. 578]

[NUME_REDACTAT] este o afecțiune inflamatorie cronică a foliculului pilosebeceu, localizată la nivelul feței, gîtului, toracelui anterior și spatelui, caracterizată prin apariția leziunilor non-inflamatorii (microcomedoane, comedoane deschise, comedoane închise) și inflamatorii (papule, pustule, noduli) [9, p. 106].

Acneea este o afecțiune a epidermei apărută ca urmare a unei hipersecreții a glandelor sebacee și caracterizată prin puncte negre, puncte albe sau coșuri care apar la suprafața pielii. În unele cazuri apar și leziuni mai profunde, denumite chisturi. Apar, de regulă, în perioada pubertații, cînd intervine un dezechilibru în raportul dintre hormonii masculini androgeni și hormonii feminini estrogeni cu instalarea unui nou echilibru hormonal, atît la sexul feminin, cît și la cel masculin [4, p. 127].

Orificiile porilor în caz de exces a secreției de sebum sînt deschise, pielea devine grasă, lucioasă, iar glandele nu mai respiră și apare roșeața. Zonele afectate sunt: fruntea, nasul, bărbia, tîmplele, spatele, decolteul, umerii, trunchiul. Esteraza eliberată de bacili pune în libertate acizii grași din trigliceridele sebumului, iar aceștia irită foliculii pilosebacei și contribuie la apariția hipercheratozei și a proceselor inflamatorii [1, p. 349].

Acneea este una din cele mai frecvente boli dermatologice. Apare la pubertate la aproape toți indivizii, are gravitate variabilă și regresează, de obicei, la adultul tînăr. Uneori poate persista toată viața. La ora actuală, se consideră că aproximativ 80% din adolescenții și tinerii cu vîrste între 11-30 de ani sunt afectați de acnee, dar observațiile clinice arată că poate afecta și vîrstele extreme: nou-născuți și bătrîni. Cît privește sexul, s-a constatat că băieții sunt mai frecvent afectați decît fetele [9, p. 321].

Acneea este mai frecventă la adolescenți, deoarece modificările hormonale stimulează secreția glandelor sebacee în această perioadă. Acneea legată de modificările hormonale este de asemenea frecventă la: femei și adolescente aflate cu 2-7 zile înainte de ciclul menstrual; gravide; persoane predispuse la stres; persoane care utilizează anumite medicamente, incluzînd corticosteroizii; alți factori de risc pentru acnee include – expunere directă a pielii la substanțe grase sau uleioase; istoric familial de acnee; utilizarea echipamentelor sportive sau a hainelor care se freacă de piele; rasă caucaziană [5, p. 69].

Aplicarea de ulei sau grăsimi la nivelul pielii poate agrava acneea. Acestea includ machiajele pe bază de substanțe uleioase, uleiul pentru bronzat, fixative pentru păr.

Dintre cauzele care contribuie la apariția acneei fac parte: predispoziția genetică, disfuncția foliculului pilosebaceu. De asemenea, acest sindrom are două cauze locale: hipersecreția și retenția de sebum și infecția locală cu germenii Corynebacterium acnes, Stafilococul alb nehemolitic, microbacilul Sabourand [1, p. 175].
Cauzele generale:
– Seboreea –poate apărea în urma factorilor genetici, stimulată de hormonii androgeni, sebumul este substrat pentru Propionobacterium acnes. Deci seboreea este la rîndul ei un factor favorizant al unor dermatoze, incluv și acneea;
– Hiperkeratoza – produce retenție sebacee; Primul semn detectabil de acne este producția crescută de corneocite c adezivitate intercelulară foarte mare; aceasta împiedică eliminarea fiziologică a corneocitelor spre exterior și favorizează acumularea lor și formarea ,,scheletului” unui comedon.
– Propionobacterium acnes – joaca un rol esențial în dezvoltarea leziunilor inflamatorii acneice;
– Predispoziție ereditară datorită moștenirii unui ten seboreic,
– Dereglările nervoase, stări emoționale și surmenajul, lipsa de mișcare în aer curat, somn necorespunzător, disfuncție a ciclului menstrual, afecțiuni hipotiroidiene, lipsa igienii alimentare, gastroenteritele rebele, afecțiunile ficatului sau a căilor biliare.

Alte cauze:

Inflamație, iritarea pielii sau zgîrîerea de orice fel va activa inflamație;

Stres, prin intermediul creșterii de hormoni de la glandele suprarenale (stres), crește și acneea;

Acumularea de celule moarte care acoperă sau blochează porii;

Utilizarea de steroizi anabolizanți;

Orice medicamente care conțin litiu, barbiturice sau androgeni;

Expunerea la anumitor compuși chimici, și anume la dioxidul de clor;

Expunerea la halogeni (de exemplu, ioduri, cloruri, bromuri, fluoruri);

Utilizarea cronică de amfetamine sau alte medicamente similare [5, p. 268].

Acneea are o mare importanță medico-socială, astfel:

– Afectează peste 85% dintre adolescenți, dar se întîlnește și la vîrsta adultă;

– Acneea este mai frecventă la bărbați în adolescență, dar la adulți, femeile prezintă o incidență mai mare a acneei;

– Acneea nodulo-chistică are o prevalență mai mare la persoanele cu pielea mai deschisă la culoare decît la cei cu tegumentul mai închis la culoare;

– Acneea are un puternic impact psiho-social, prin afectarea emoțională (depresie, anxietate etc), psihologică și socială (reducerea activităților interpersonale, etc), mai ales, a persoanelor cu acnee de lungă durată, rezistentă la tratament.

Potrivit unui studiu publicat în [NUME_REDACTAT] Journal, realizat de cercetători de la [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] of Medicine, care a implicat 1500 de adolescenți, 48% dintre aceștia au declarat că acneea le afectează viața de zi cu zi. Sentimentele cele mai frecvente sunt de furie, tristețe, anxietate si rușine [12].

Mai mult, sentimentele provocate de apariția acneei sunt comparabile cu acelea ale pacienților cu afecțiuni mult mai grave precum diabet, cancer, epilepsie sau tulburări psihiatrice. De aceea, persoanele care au coșuri încearcă terapii care dau rezultate cît mai rapid. “Depresia este des întalnită în rîndul adolescenților, iar acneea poate contribui la agravarea acestei stări, dar, din fericire, există terapii eficiente pentru tratarea acneei”, spun medicii dermatologi [2, p. 145].

Unul dintre studii, la care au participat 600 de elevi de liceu, a relevat o legătură directă între severitatea acneei și simptomele de anxietate, depresie și scăderea stimei de sine. Potrivit unui alt studiu, realizat de cercetători francezi, care a implicat 1500 de adolescenți, 48% dintre aceștia au declarat că acneea le afectează viața de zi cu zi. Percepția severității acneei a fost strîns corelată cu punctajul pe care l-au acordat pentru relațiile cu prietenii sau cu alte persoane importante din anturajul lor, precum și cu sentimentele de furie, tristețe/anxietate și rușine. Rezultatele acestui studiu au evidențiat faptul că procentul adolescenților cu acnee care se simțeau singuri sau aveau o stare de anxietate a fost mai mare sau egal cu cel al pacienților cu afecțiuni mult mai grave precum diabetul, cancerul, epilepsia, tulburarile psihiatrice sau fibroza chistică[10].

Un alt sondaj, realizat în rîndul a 9500 de adolescenți din [NUME_REDACTAT], a demonstrat că acneea poate avea un important impact psihologic, 14% dintre cei intervievați susținînd că, din cauza acestei afecțiuni, au avut gînduri sau tentative de suicid. Astfel, cercetătotii americani au concluzionat că studiul acestei afecțiuni poate duce la schimbarea radicală a acestor parametri [10].

Acneea este de obicei ușor de diagnosticat. Apariția unor pustule asemănătoare coșurilor, fără puncte albe sau negre, poate fi o altă afecțiune a pielii sau poate fi o reacție la medicamente, de exemplu: la corticosteroizi. Pentru mulți indivizi, acneea este o problemă de lungă durată (cronică), de la pubertate pînă tîrziu în viață. în multe cazuri se poate vindeca, dar este posibil să fie nevoie de tratament dermatologic în cazul coșurilor rebele sau a chisturilor inflamate pentru a evita apariția de cicatrice sau alte distrugeri cutanate. În plus, afecțiunea poate modifica imaginea proprie, încrederea, personalitatea și viață socială. Aceste probleme potențiale sunt alte motive pentru tratarea acneei. Tratamentul medical asigură, de obicei, o ameliorare vizibilă în cîteva luni. O acnee cu debut brusc la un adult poate fi un semn al unei cauze subiacente, cum ar fi o tumoră care alterează producția anumitor hormoni. Acest lucru necesită o atenție medicală promptă [4, p.95].

Diagnosticul de acnee aparține medicului dermatolog, care, prin simplă observare a leziunilor cutanate, poate confirma afecțiunea. Daca acestea sunt și suprainfectate, e important ca diagnosticul să cuprindă și analiza de laborator a secreției din leziune, cu specia microbiană încriminată.

Diagnosticul acneei vulgare este unul clinic și poate cuprinde :

-Evaluarea factorilor de risc:

1. Vîrsta (12-24 ani);

2. Factorii genetici;

3. Secreție de sebum crescut;

4. Tulburări endocrine (sindromul ovarului polichistic, hiperandrogenism, puberatate precoce);

-Explorări diagnostice(cazuri selectate):

1. Evaluare hormonală;

2. Culturi bacteriene. Culturile cu germeni de la nivelul leziunilor cutanate sunt indicate doar in absenta răspunsului la tratament sau a recidivelor frecvente.

La moment sunt cunoscute peste 10 forme clinice ale acneei. Din punct de vedere clinic, acneea se caracterizează prin polimorfism lezional [5, p. 213]

Se întîlnesc:

În funcție de tipul leziunilor care predomină:

a) acneea comedoniană- în care apar comedoane închise și deschise,mai ales pe față. Debutează la pubertate, inițial pe nas,apoi pe frunte și obraji. Sunt leziuni primare neinflamatorii: microcomedoane, comedoane deschise (“puncte negre”- colorația lor fiind datorată melaninei) și comedoane închise (“puncte albe”);

b) acneea papulo-pustuloasă- care se caracterizează prin leziuni inflamatorii papulo-pustuloase (coșuri). Dacă inflamația se extinde în profunzime, se formează noduli duri, dureroși. Afectează predominant bărbații. Se caracterizează prin polimorfism lezional: comedoane, papulo-pustule acoperite cu cruste hematice sau melicerice, noduli, chiste. Chistele au un conținut fetid și uneori comunică prin traiecte fistuloase. Se însoțește de seboree accentuată. Afectează fața, partea superioară a trunchiului, brațele, antebrațele, gîtul, scalpul și fesele; [1, p. 310]

c) acneea conglobată (nodulo-chistică)- care este cea mai severă formă de acnee. Afectează de obicei bărbații și se localizează pe partea superioară a trunchiului, la nivelul brațelor, antebrațelor, gîtului, scalpului și feselor;

d) leziuni postinflamatorii: macule hiperpigmentate, cicatrici de diferite tipuri (moi, fibroase, deprimate, hipertrofice, cheloidiene), atrofie maculară. Aceste leziuni se localizează, în ordinea frecvenței, la nivelul feței (90%), spatelui (60%) și toracelui anterior (15%) [1, p. 311].

Din punct de vedere clinic se constată următoarele varietăți de acnee:

Acnee comedoane- niște dopuri formate din sebum și cellule cornoase, care astupă orificiile foliculare pilo-sebacee, apărînd la suprafața pieli ca niște puncte negre.

Acnee vulgară sau polimorfă, fuvenilă este o dermatoză cronică, care se întregistrează la vîrsta dintre 14 și 30 ani, la ambele sexe, cu localizări pe față, mai rar pe spate și piept. Cauzele apariției acneei polimorfe sînt: predispoziție genetică, factorii endocrine, neuro-psihici, tulburări digestive, flora bacteriană locală [1, p.312] ,[5, p. 261].

Acneea profesională se va deosebi de cea vulgară, fiind provocată de uleiuri impurificate, care apare la lucrătorii de la uzinele metalurgice; acneea medicamentoasă apare după administrarea medicamentelor cu conținut de iod, brom, sulfamide, antipiretice, antireumatice, corticoizi, hormoni, antibiotice, citostatice.

Acneea rozacee este dermatoză cronică, se constată mai frecvent la femei, fiind localizată pe față, se manifestă prin leziuni papulo-pustuloase, însoțite de o reacție inflamatorie. Cauzele acestor erupții pot fi: tulburări digestive (gastrită anacidă, colită, constipație) sau abuzuri alimentare, tulburări endocrine, dismenoree, menopauză, tulburări nervoase, afecțiuni pulmonare. Clinica, se caracterizează prin eritem difuz, pe care se văd telangiectazii, papulo-pustule.

Acneea necrotică este o varietate a acneei rozacee sau o reacție toxialergică față de toxinele dtafilococului. Boala apare la bărbați la vîrsta de 40-50 ani. Erupția se localizează pe frunte, reginea temporală, retro-auriculară și occipitală. Se caracterizează prin erupții papulo-pustuloase, înconjurate de un halo eritematos. Pustula este în centrul deprimată. Papulo-pustulele se necrotizează și formează crute brune. După căderea crustei (8-10 zile) rămîn cicatrice deprimate. [1, p.312] ,[5, p. 261].

Acneea cheloidiană a cefei. Este odermatoză cronică, recidivantă, întîlnită la bărbați la vîrsta de 40-50 ani. Se prezintă ca o leziune sleroasă reliefată, liniară, orizontală, cu pustule foliculare la suprafața pielii, iar în profunzimea pielii se găsesc abscese.

Determinarea severității bolii(ușoară, moderată, severă), în funcție de numărul leziunilor prezente:

Acneea ușoară- pînă la 20 comedoane sau 15 leziuni inflamatorii sau pînă la 30 leziuni în total.

Acneea moderată- 20 – 100 comedoane sau 15 – 50 leziuni inflamatorii sau 30-125 leziuni în total

Acneea severă- 5 chisturi sau pînă la 100 comedoane (în total) sau pînă la 50 leziuni inflamatorii (în total) sau 125 leziuni în total [12].

Tratamentul acneei va fi complex, cu un regim dietic riguros. Se redic dulciurile, excitantele (cafeaua, alcoolul), făinoasele, pîinea, cartofii. Se înlătură factorul causal, cînd este identificat, tratamentul afecțiunilor coexistente, se va evita supraaliemtația, expunerea la vînt și frig, căldura excesivă, asanarea factorilor de infecție.

Tratamentul local va avea la bază eliminarea comedoanelor și ecacuarea pustulelor. Dintre medicamentele utilizate local va fi sulful, rezorcina, acidul salicilic.

În istoria medicinii cu acneea se luptă cu un succes timp de multe secole. De foarte mult timp s-a observat că există o legătură între obiceiurile alimentare și apariția acneei. Legătura dintre alimentație și acnee s-a observat de foarte mult timp. In conformitate cu istoria medicinii de familie, deja in 1800, medicii au dat sfaturi dietice pentr pacienții care suferă de acnee, s-au întrodus restricții la administrarea anumitor produse pentru a îmbunătăți stare pielii la acești pacienți.In secolul XIX și începutul secolului XX-lea, tratamentul multor boli, erau bazate pe recomandările dietice. In acele zile, despre legătura dintre dietă și acnee au fost scrise mai m ulte lucrări științifice [13]

În prezent unoștințele științifice despre relația dintre ingestia alimentelor și apariția acneei s-au schimbat puțin de atunci. Demonstrări științifice despre aceasta sunt foarte puține, mai mult decit atăt, rezultatele studiilor efectuate pînă în prezent, ca regulă nu face mai multă claritate cu privire la acest aspect. Unele lucrări științifice confirmă această relație, in timp ce alții neagă. Prin urmare, orice informații cu privire la acest subiect se pare că experții în nutriție și medicină de familie este extrem de important și demn de atenție și discuții [6, p. 155].

Odată cu apariția agenților farmacologici, destul de eficiente pentru tratarea acneei, dietoterapiei în tratarea acestei afecțiuni, i se acordă mult mai puțnă atenție. Singurul lucru rău este că consumul de medicamente este intotdeauna însoțită de riscul de efecte secundare, de multe ori – foarte serios. Prin urmare, pentru a începe un tratament al acneei este nevoie de mijloace simple, inclusiv , inculsiv cum ar fi o măsură de dietă și idienă sănătoasă [7, p. 969].

Pacienților cu acnee le este recomandat un regim alimentar echilibrat, din care mai mult ar trebui să fie fructele și legumele, de preferat proaspete. De mult timp s-a observat că starea pielii la acești bolnavi se înrăutățeste din cauza abuzului de alimente grase, produse de patiserie, și dulciuri.

Potrivit unui studiu realizat de experți în nutrție de la Universitatea din [NUME_REDACTAT] (SUA), terapia cu medicamente a acneei trebuie să fie introtdeauna de respectarea recomandărilor dietice. În special, cești pacienți au nevoie de a reduce consumul de dulciuri, alimente grase și produse lactate. Potrivit studiului de specialiști americani în nutriție, în special pot acutiza starea acneei produsele lactate și alimentele cu un indice glicemic ridicat (dulciuri).Produsele de panificație și lactate. Si alte alimente cu conținut ridicatgrăsimi. Acest lucru poate fi dăunător pentru piele. Însă după cum știm, acneea este o problemă multifuncțională. Dezvoltarea sa este influențată de mai mulți factori- emoționali, hormonali, infecțios. În tratarea acneei, la fiecare pacient trebuie adaptat un tratament individual [10].

Se exclude din alimentație zahărul și cerealile rafinate.

Zahărul este acid, inflamează pielea și are un efect negativ asupra hormonilor, chiar dacă se pare că e exact invers. Ar trebui scos imediat din dietă zahărul sub orice formă, mai ales zahărurile rafinate, cum sunt ciocolata, bomboanele, produsele de patiserie etc. Făina albă și toate produsele de panificatie raferente, inclusiv pastele, sunt dăunatoare pentru ten. Acestea duc la o creștere a indexului glicemic, la fel ca zaharul, doar că mai înceata. Pentru a reduce acneea, acest index glicemic trebuie ținut la un nivel scăzut. Se recomandă, asadar, ovaz integral, quinoa, orez brun sau, și mai bine, legume precum , morcovii sau dovleceii pentru a satisface necesarul de carbohidrati complecși [9, p. 75].

Produsele necesare pentru a ameliora simptomele de acenee.
Verdețurile sunt cele mai bune prietene cand vine vorba despre eliminarea acneei. Pline de antioxidanți si de vitamina A, acestea luptă împotriva acneei și ridurilor.
Omega 3. Aceste grasimi înhibă și tratează inflamațiile, roșeata și iritațiile asociate cu acneea. De asemenea, au o influență benefică asupra tiroidei și altor hormoni. Ideal ar fi să consumăm pește de 3-4 ori pe săptămînă. Alte surse de grasimi Omega 3 sunt uleiul de in (sau capsulele cu ulei de in), semințele de in sau chiar și uleiul sau semintele de cînepă [6, p. 66].
Proteine slabe. Acestea echilibreaza nivelul zahărului din sînge, ceea ce înseamnă că va dispărea pofta de dulce. De asemenea, proteinele slabe au colagen, și cum pielea e formată din fibre de colagen, celulele acneice pot fi "reparate" daca primesc nutrienții necesari. Pentru cele mai bune efecte, ar trebui de consumat proteinele din surse vegetale, nu animale, precum semințele de canepă, quinoa, spirulina sau spanac. Cît despre proteinele animale,este bine de consumat ouă, pește și iaurt grecesc[6, p. 54].
Probiotice. Soluția pentru o piele curată este în intestine. Intestinele au mai mulți microbi și bacterii decît celulele de piele. Două treimi din sistemul imunitar e localizat tot în intestine. Asta înseamnă că microbii din intestine determină starea de sănătate, iar pielea este unul dintre primii indicatori ai acesteia. Cînd microbii din intestine sunt compusi din bacterii "rele", organismul suferă de stres toxic, iar acesta va fi eliberat prin piele, sub formă de acnee. Probioticele sunt bacterii "bune" absorbite de intestin, care le distrug pe cele rele. Ar fi bine de consumat fie sub forma de suplimente alimentare, fie in stare naturală, în iaurt, cacao sau ciocolată pură, castraveți murați etc.
Legumele au multi nutrienti care hrănesc pielea și reduc inflamațiile, precum vitaminele A și C dar și diverse vitamine B. Morcovii si alte legume portocalii sunt exceptionali pentru ca au beta-caroten, care luptă împotriva acneei. Salata are și vitamina K, ce îmbunatațește fluctuația sîngelui spre piele.
Ceaiul verde e grozav pentru piele deoarece combate acneea și inflamațiile, doar sa fie decofeinizat, pentru ca cel obisnuit poate provoca o cadere a nivelului de zahar din sange, ceea ce va determina pofta de dulciuri [3, p. 244].
Apa e benefică pentru piele, aceasta este cunoscut din trotdeauna, iar lamîia detoxifiaza pielea și întregul corp, în special ficatul, unde toxinele se filtreaza din sînge. Lamîile mai conțin și vitamina C, care ajută la sănătatea și repararea celulelor pielii. Cu cît e corpul mai alcalin, cu atît mai putină acnee, iar apa e cea mai ieftina și la indemană metodă de a-l alcaliniza [3, p. 164].

CAPITOLUL II. IMPLEMENTAREA ALIMENTELOR ÎN TRATAMENTUL DEFECTELOR CUTANATE – ACNEEA

Cercetarea de studiu s-a efecutat în Centrul de [NUME_REDACTAT] SANCOS, din or. Chișinău, una dintre primele clinici cosmetologice din [NUME_REDACTAT].

Pentru realizarea cercetării, am elaborat un program alimentar împreuna cu [NUME_REDACTAT], medic nutriționist, pentru persoanele care suferă de acnee.

Examinînd cu amănunțit toate produsele care sunt contraindicate pacienților cu acnee am ajns la concluzia că ,, dieta paleolitică” este cea mai bună opțiune. La începutul practicii am elaborat un program special, aceasta constă în utilizarea anumitor alimente pentru tratarea acneei.

Dorind sa obțin un rezultat vizibil, am intocmit o dieta stricta pentru 7 zile, care pacienții o vor respecta timp de 8 saptamini. Pentru a realize proiectul am cautat 6 persoane cu acne papulo-pustuloasă.

3 subiecți vor beneficia doar de proceduride de curațiere mecanică;

3 subiecți vor beneficia de proceduri de curățire mecanică în combinație cu o dietă strictă, ținînd cont de produsele care îmbunătățesc sau acutizează starea acneei.

Obiectivele programului:

– micșorarea inflamațiilor;

-normalizează funcționarea glandelor sebacee;

-activarea procesului de sinteză a colagenului și a elastinei pe cale naturală;

-nivelarea reliefului pielii.

-reducerea hiperkeratozei foliculară;

Pacienții au trebuit să respecte un regim alimentar strict timp de 8 săptămîni.

Pe tot parcursul practicii, subiecții vor fi examinați în fiecare săptămînă, înaintea procedurii de curățire mecanică. Astfel comparînd și analizînd schimbarile care au loc dea lungul practicii.

Programul constă în tratarea acneei papulo-pustuloase cu ajutorul curățirii mecanice.

Recomandări privind cadrul procedurilor:

-Se repetă o dată în săptămînă timp de 4 saptamini pentru a putea observa schimbările care vor avea loc la persoanele ce vor respecta un regim alimentar pe toată această periodă de timp. De asemenea încă 4 saptamîni după curs, am continuat să examinez subiecții. Scopul era de a afla dacă dieta are un rol important în tratarea aceei, sau nu.

Principalul lucru pe care trebuie fie înțeles – este că coșurile și acneea – este ceva nesănătos. Ele sunt o reflectare a stării noastre interioare, principalul motiv al acneei – modul de viață pe care il avem. Aceasta include ceea ce mâncăm,și ceea ce facem, facem sport sau nu,cât de des atingem pielea și așa mai departe. Pentru persoanele de 12 – 19 ani – cauza este încă la pubertate, astfel încât în acest caz, a scăpa de acnee este mai dificil. Deaceea trebuie de acționt atît pe exterior cît și în interior, adică asupra factorului. Pentru a diminua cauza apariției acneei eu am ales în acest proiect de licență să o tratez cu ajutorul alimenteleor care le consumam zi de zi adică prin dietoterapie. Dieta are un rol esențial in tratarea defectelor tegumentare, deoarece produsele aplicate topic au actiune nemijlocită asupra coșurilor. Însă dietoterapia va ajuta să diminuăm problema din interiorul organismuluila nivel celular, astfel acționînd asupra factorilor care au provocat apariția acesteia.

Conform unui sondaj realizat de cercetătorii americani, persoanele ce au acnee cu virsta intre 12-19 ani au un procentaj marit de pina la 80%, cu virsta 19-25 ani- 14%, și persoanele după 25 ani- 6% ce sufera de acnee. Această tulburare afectează grav calitatea vieții acestor persoane, de multe ori care le determina la probleme sociale și chiar tulburări psihice – dorința de a se izola, apariția depresiei și nevroza anxioasa [10].

Tabel 1

Persoanele ce suferă de acnee în dependenta de vîrstă

Diagrama 1. Procentajul persoanelor afectate de acnee în dependență de vîrstă

Concluzie: Conform datelor din table observăm un procentaj mărit la persoanele cu vîrsta cuprinsă între 18-25 ani cu un procent de 80 la sută, iar cel mai scăzut este la persoanele după 25 ani. Aceasta se datoreaza faptului ca în perioada de pubertate au loc atit schimbari la nivel hormonal, cît și modul de viață necorespunzător, deoare anume în această perioadă copii încearcă multe lucruri noi: cum ar fi alcoolul, produse nocive și organismul suferă o schimbare.

Contraindicațiile în efectuarea procedurilor de curățare mecanică:

-tulburări cutanate de orice etiologie;

-prezența de leziuni și răni deschise;

-rozaceea;

-sarcina și alăptarea.

Tehnica efectuării procedurilor de curățire mecanică:

Produsele folosite în procedură au efect de curățare, calmare, și antiinflamatorie care ne permite să observăm o schimbare vizibilă a stării pielii.

1. Demachierea – am aplicat pe suprafața pileii gel special pentru ten problematic, acest produs are și proprietăți antiseptice. Demachierea se efectuează cu vîrful degetelor, prin mișcări circulatorii după liniile de masaj timp de 3 minute (Foto 1, Anexa 1).
2. Diagnosticarea tenului – Examenul cosmetic propriu-zis l-am efectuat pe fața demachiată (curățată superficial), la lampa proiector, prin următoarele metode:

a) vizual; (Foto 2, Anexa 1).

b) prin palpare, ce poate fi: superficială și profundă;

c) cu ajutorul aparatelor.

În cadrul examenului vizual am putut observa :

Tipul morfologic al feței care poate fi: oval, pătrat, rotund, diamant, lung, triunghi cu vîrful în sus, sau triunghi cu vîrful în jos.

Relieful ridurilor. Ridurile pot fi: fine, superficiale, de expresie, cum sunt întîlnite mai ales la tenul normal:

Aspectul pielii, care poate fi: ușor lucioasă, netedă, caracteristică tenului normal;

— mată sau cu descuamări – caracteristică tenului uscat și deshidratat superficial;

— lucioasă – întîlnită la tenul gras uleios;

— mată, îmbîcsită cu deșeuri cutanate și cu numeroase comedoane, specifică tenului gras asfixic.

Tot legat de aspectul pielii ne interesează aspectul porilor, care pot fi:

— invizibili – ca la tenul normal;

— mici -cu comedoane subțiri, ca la tenul uscat;

— deschiși – cu sebum lichid sau păstos, ca la tenul gras uleios;

—dilatați – cu comedoane, ca la tenul gras asfixie;

—prezența pustulelor acneice.

Colorația pielii. Pielea normală are o colorație ușor roză. Această culoare poate fi modificată datorită mai multor cauze:

— grosimii stratului cornos;

— unele afecțiuni interne;

— oboseală, surmenaj;

— tulburări în irigația sanguină;

— tulburări de ordin pigmentar.

Din cauza acestor tulburări care modifică culoarea normală a pielii, deosebim patru tipuri de piele cu modificări din punctul de vedere al culorii: spălăcită, pămîntie, palidă și întunecată.

Imperfecțiunile inestetice, care pot fi:

— de natură pigmentară (efelidele, cloasma gravidică);

— de natură vasculară (eritroză, telangiectazii, cuperoză);

— de alte origini (cicatrice, arsuri, elemente de hipertricoză, cearcăne).

Gradul de senescență. Se observă elementele de îmbătrînire pe care le suferă pielea feței.

Din acest punct de vedere putem clasfica tenul, legat de etapele principale ale vieții, și amintim:

— tenul copilăriei;

— tenul la pubertate;

— tenul între 25 și 35 de ani – tenul tînăr;

— tenul între 35 și 50 de ani – tenul matur;

— tenul după 50 de ani – tenul senil.

Examenul cosmetic prin palpare: superficială și profundă.

Palparea superficială. Se constată:

granulația pielii – sau gradul de finele. Se cercetează printr-o alunecare ușoară cu pulpa degetelor pe toată suprafața feței, și anume: granulația poate fi:

-normală – adică cu piele fină, netedă, catifelată (în cazul tenului normal),

-granulație modificată; spre exemplu: aspră – datorită uscăciunii sau descuamărilor (ca în cazul tenului uscat sau deshidratat);

-grasă – din cauza excesului de sebum (ca în cazul tenului gras uleios);

-dură – datorită sclerozării;

-neregulată – determinată de prezența comedoanelor, a chisturilor sebacee, a pustulelor acneice, a porilor deschiși sau dilatați și a tuturor imperfecțiunilor inestetice;

elasticitatea pielii se constată printr-o apăsare ușoară cu pulpa degetului mediu în regiunea frunții sau în regiunea geniană. În acest caz se formează un ușor godeu (adîncitură). După ridicarea degetului, dacă acest godeu revine ușor la normal, înseamnă că elasticitatea este bine păstrată, iar dacă revine mai greu la normal, înseamnă că elasticitatea este diminuată. Gradul de elasticitate este determinat de calitatea fibrelor elastice din dermă și de suportul plastic al pielii, acesta la rîndul lui format din cantitatea de apă și de grăsime din piele.

Palparea profundă.

Printr-o palpare mai profundă putem constata următoarele:

grosimea pielii se cercetează prin prinderea pielii și ușoara – rulare a ei între police și index la nivelul maxilarului inferior, în dreptul gonionului (porțiunea de maxilar din dreptul șanțului nazogenian). Din punctul de vedere al grosimii deosebim: piele: normal de groasă, subțiată sau îngroșată. Pentru a ne da seama mai bine de grosimea pielii feței o vom compara cu grosimea pielii de la nivelul porțiunii anterioare a antebrațului persoanei respective;

aderența pielii de straturile profunde. Cu pulpa degetului mediu se execută o ușoară apăsare și deplasare circulară a pielii din regiunea frunții. Dacă pielea este fermă, înseamnă că aderența este bine păstrată, iar dacă se deplasează cu ușurință pe straturile profunde, înseamnă că aderența este diminuată. Aderența pielii o mai putem observa și cînd cercetăm grosimea pielii, și anume cît de ușor putem desprinde pielea de straturile profunde pentru rularea ei. Aderența este determinată de calitatea fibrelor elastice din dermă, de suportul plastic și de tonusul muscular;

turgorul (cantitatea normală de apă din celule și spațiile inter-celulare). Se prinde între police și index pielea de la nivelul pleoapei inferioare formînd o cută transversală și apoi se eliberează rapid. Dacă cuta formată revine imediat la normal înseamnă că turgorul este normal, adică pielea are o cantitate suficientă de apă; dacă cuta persistă și revine încet către normal, înseamnă că turgorul este diminuat și că pielea are un deficit de apă, deci o deshidratare profundă.

irigația sanguină se constată îndepărtînd pleoapa inferioară și privind colorația conjunctivei. în funcție de intensitatea colorației putem vorbi de o irigație bună sau deficitară. În anumite afecțiuni interne, cum ar fi anemia, conjunctiva are o colorație palidă. Irigația sanguină are o importanță deosebită, avînd rol în hrănirea și oxigenarea pielii;

tonusul muscular se determină prinzînd pielea și țesutul subcutanat între police și index, sau printr-o ușoară lovire de jos în sus cu dosul falangelor. Se constată un tonus normal păstrat, e o piele fermă, sau un tonus diminuat, cu o piele flască. Se mai poate constata chiar o atonie musculară, mai ales în anumite afecțiuni (parezele);

funcția glandelor sebosudorale. Aceasta se poate observa și vizual: un ușor luciu, un luciu mai accentuat sau o matitate a pielii, aspecte pe care le putem cerceta și prin palpare. Se aplică o foiță de țigară sau o lamelă de sticlă ce se va deplasa ușor pe suprafața pielii. Dacă se constată o ușoară urmă de grăsime, înseamnă că funcția glandelor sebosudorale este normală, dacă urma este accentuată, funcția glandelor este în exces, iar dacă aceasta lipsește, funcția glandelor este diminuată;

demografismul (reacția pielii la o excitație mecanică). Se va trasa cu o baghetă de sticlă sau plastic o linie pe gît, decolteu sau frunte. După cîteva secunde va apărea la locul respectiv o linie roșie sau albă (după cum au reacționat vasele sanguine prin vasoconstricție sau dilatare), care ne determină gradul de sensibilitate a pielii la acțiunile mecanice în felul acesta vom ști cu ce intensitate trebuie să lucrăm în cadrul tratamentului (mai ales la demachiere, la extragerea comedoanelor și la masajul facial).

Este bine să se ia în considerație sensibilitatea pielii în general, precum și față de agenții fizici și microbieni.

Tenurile uscate care au cantitate scăzută de secreție sebacee, iar mantaua acidă-este diminuată, deci nu au o protecție naturală, sunt sensibile la agenții fizici (vînt, soare, frig), ceea ce duce la o accentuare a uscăciunii pielii și la deshidratare.

Tenurile grase, în general, care au o secreție crescută de sebum, deci un pH alcalin, au o sensibilitate la agenții microbieni (streptococi, stafilococi), mergînd pînă la apariția infecției, cum este în cazul tenului acneic;

culoarea pielii. Cu ajutorul unei lamele de sticlă se face o ușoară presiune pe piele în regiunea geniană. Se va observa colorația pielii prin transparența lamelei. Prin presiunea exercitată de lamela de sticlă se determină o ușoară vasoconstricție a capilarelor și se observă culoarea pielii, deci neinfluențată de desenul sanguin.

Examenul cosmetic cu ajutorul aparatelor.

Dintre aparatele folosite la examinarea feței se cunosc:

— lupele;

— lampa Wood;

— pH-metrul.

Examenul cosmetic cu ajutorul lupelor ne ajută la observarea imperfecțiunilor de formă și culoare. Se folosesc lupe simple, luminoase sau fluorescente.

Lupele simple. Cu ajutorul lor examinăm fața la lumina zilei în bune condiții, dezavantajul că studiem, o porțiune limitată, în funcție de diametrul lupei.

Lupele luminoase sunt superioare celor simple, datorită becului cu care sunt prevăzute, ajutînd astfel și la luminarea porțiunii examinate, avînd deci o vizibilitate mai bună.

Lupele fluorescente sunt mari, prevăzute cu un tub fluorescent pe margine; ajută la examinarea în totalitate a feței, luminînd-o în același timp. Sunt cele mai indicate pentru examenul cosmetic.

Examenul cosmetic cu lampa Wood ajută la observarea imperfecțiunilor de grosime și de structură ale pielii, precum și a gradului de hidratare.

[NUME_REDACTAT], cunoscută și sub numele de „lumină neagră", este o bandă de ultraviolete obținută de un generator obișnuit de ultraviolete, filtrată apoi printr-un ecran. Această lumină are proprietatea de a provoca fluorescența substanțelor sau corpurilor care. nu sunt luminoase sau fluorescente în mod natural. Examenul la lampa Wood se face într-o cameră obscură. Se lasă lampa să se încălzească 2 – 3 min și se plasează la o distanță de 15 – 20 cm de fața clientei. Pe față apar diferite fluorescente în funcție de grosimea stratului cornos și de gradul de hidratare:

— fluorescentă albicioasă — la un ten gras cu hiper-cheratinizarea stratului cornos;

— fluorescentă întunecată — la un ten uscat cu o ușoară cheratinizare a stratului cornos;

— fluorescentă violacee — la un ten normal;

— fluorescentă intensă — la un ten hidratat;

— fluorescentă slabă — la un ten deshidratat.

Examenul cosmetic cu pH-metrul. pH-ul este gradul de aciditate sau de alcalinitate al unei soluții.

Valorile pH-ului se înscriu pe o scară de la 0—14;

0— 7 — reprezintă zona de aciditate;

7—14 — reprezintă zonă de alcalinitate;

7 — este punctul neutru.

pH-ul normal al pielii are valoarea între 4,5 și 6,5, adică ușor acid.

Valoarea pH-ului nu este fixă, fiind influențată de: agenții externi, alimentație, digestie, diferite afecțiuni ale pielii și, bineînțeles, de tipul de ten. Determinarea pH-ului se face dimineața, pe nemîncate, pe fața spălată de seara și nedemachiată dimineața. Se măsoară pH-ul în diferite regiuni ale feței, se notează valorile și apoi se face media, care reprezintă valoarea de pH. În tratamentele cosmetice, valoarea pH-ului este importantă, deoarece constituie un indiciu în alegerea produselor ce trebuie folosite pentru a aduce pH-ul către valorile normale.

La suprafața pielii există mantaua acidă— o peliculă formată din: acizii grași din sebum, transpirație, celule moarte descuamate, praf. Acesta reprezintă puterea-tampon care apără pielea de infectarea cu microbii banali de pe piele.

Puterea-tampon reprezintă proprietatea pielii – de a restabili valoarea inițială a pH-ului.

Pielea poate reacționa singură la variațiile pH-ului; provocate de produsele alcaline, și de a restabili pH-ul inițial. După rapiditatea, cu care pielea își restabilește valoarea inițială a pH-ului puterea-tampon poale fi normală sau diminuată.

Pentru determinarea puterii-tampon se procedează astfel: se determină valoarea pH-ului și apoi se spală fața cu apă și săpun; se clătește bine, se usucă și se determină din nou valoarea pHului. Dacă aceasta este sub 7, înseamnă că pielea va suporta ușor produsele alcaline, iar dară este peste 7, puterea de apărare a pielii este scăzută, deci se vor folosi produse acide.

Toate procedeele folosite în cadrul examenului cosmetic au o importanță deosebită. Hiperkeratinizarea – am examinat după microrelief, aspectul vizual, și cu ajutorul lampei Wood. Descuamarea am examinat cu lampa lupă sau cu lampa Wood ( atunci cînd iluminația este pronunțată – prezintă tenul gras, cînd iluminația este slabă- ten normal, iluminația lipsită- ten uscat). Nivelarea cicatricelor am determinat prin măsurarea cu o riglă. Eritemul l-am determinat cu ajutorul lampei lupă (Foto 2, Anexa 1).

3. Dilatarea porilor – Am aplicat uniform un strat gros de gel special, pentru inmuierea pielii. Acoperim fața cu peliculă alimentară și prosop pentru a reda un efect de saună(15 min). Imediat găurim pelicula în zona nasului și gurii pentru a nu crea discomfort în timpul respirației.
4. Curățirea – descoperim periodic zona unde efectuăm curățirea. Înainte de a începe procesul înlăturăm gelul cu lingurița ,,uno’’ cu care curățim fața (max. 45 min.). Mai întîi cu ajutorul linguriței razuim pielea în directia contrara ductelor excretoare a glandelor sebacee:
– pe frunte de jos in sus;
– pe aripile nasului de la inceputul lor spre apatele nasului;
– pe obraji de la periferie spre centru;
În timpul razuirii lingurița permanent se umectează în soluția de peroxid de hidrogen de 3%. Dupa razuire am înfașurat degetele aratatoare în servețele de tifon și am început eliminarea punctelor negre. Stoarcerea dopurilor de sebum la fel se realizeaza în direcția opusa ductelor excretoare a glandelor sebacee.
În timpul acestei proceduri pielea periodic se prelucreaza cu peroxid de hidrogen de 3 %. Mai întîi se elimină toate comedoanele și la sfîrșit se prelucrează punctele inflamate. După stocarea continutului a unei pustule locul imediat se dezinfectează. Elementele imature nu se ating. Pentru stoarcerea a unor elemente izolate poate fi utilizata lingurita uno.
5. Tonifierea – după am șters pielea cu un tonic pentru piele problematică, posibil să conțină puțin alcool, de asemenea cu efect antiseptic.

6. În cazurile date am aplicat și un peeling de fenol enzimatic pentru a șlefui si dezinfecta fiecare por care s-a curățit. În cazul în care pielea nu este foarte problematică această procedură se poate de omis.

7. Procedura am încheiato cu o mască ce conține argilă pentru a usca și închide porii(10 min). (Foto 3, Anexa 1). Pentru a intensifica efectul măștii se folosește ,,lampa cu diode led’’culoarea albastră care ajută la distrugerea bacteriei de acnee și dezinfecție (10 min în timpul măștii).

Lampa cu diode led ( anexa imaginea nr2 ) are 3 culori:

albastră: dezinfectează, omoară bacteria de acnee

roșie: anti age, cu 60% mărește eficacitatea măștii, si măreste cantitatea celulelor de colagen în piele.

galbenă: pentru piele pigmentată, ridică imunitatea pielii, pentru nivilarea ridurilor (effect de lifting)(Foto 4, Anexa 2).

9. Am înlăturat masca cu apa călduță.
10.După uscare pe fața curată se apllică talc pentru ca aparatul pentru darsonvalizare să alunece pe piele mai ușor.
Darsonvalizarea se folosește pentru a calma pielea și activa circulația sangvină.
11.Ștergem talcul rămas cu un șervețel umed, după uscare se aplică o loțiune sau cremă antibacteriană.

Recomandari la domiciliu:
1.Zilnic de spălat fața cu gel conform tipului de piele.
2.De tonifiat.
3.Aplicarea cremei matifiante.
4.O parte din subiecți sa respecte dieta care a fost propusa.

Factorii alimentari care provoaca aparitia acneii.

Un studiu controlat a dovedit eficacitatea dietei cu indicele glicemic scăzut în tratarea acneei. Dieta bazata pe alimente cu un indice glicemic scazut, poate ameliora simptomele de acnee și nivelul de hormoni care induc dezvoltarea acneei.
Iată mecanismul de influență a dietei asupra dezvoltării acneei. Următorii factori sunt conectați direct de alimentație.
Alimentele sunt capabile să afecteze habitatul hormonal, de care depinde nivelul de insulina, canticatea de hormoni androgeni, care cauzează simptomele de acnee.

Alimentele cu indicelere glicemic mare și produsele lactate produc schimbări de hormoni, care leagă proteinele si receptorii, care la rindul său conduce la creșterea celulelor care produc o cantitate mare de sebum și provoacă simptomele de acnee.

Anumite produse alimentare sunt în stare să transmită semnale, care înhibă producerea de enzime, stopînd dezvoltarea ei.

Indicele glicemic(IG) este un sistem de măsurare al carbohidraților pe o scară de la 0 la 100, în functie de efectul alimentului îngerat asupra nivelului de zahăr din sînge. Este un indicator care măsoara viteza cu care un anumit tip de carbohidrați ajunge în sînge și influenteaza nivelul de zahăr [11].

Alimentele care au un indice glicemic ridicat sunt usor de digerat si de absorbit în sînge, motiv pentru care cauzeaza fluctuații semnificative asupra nivelului de zahar din sînge. Alimentele cu un indice glicemic scazut conduc la creșterea treptată a nivelului de zahar din sînge și a nivelului de insulină deoarece sunt greu de digerat și de absorbit în sînge. S-a dovedit stiintific ca alimentele cu IG scazut imbunatatesc atît nivelul de glucoză, cît și pe cel lipidic [11].

Carbohidratii cu valoare mica a IG (5-35) sunt alimente ce ajută la pierderea în greutate. Printre acestea se enumeră majoritatea leguminoaselor, cum ar fi varza, spanacul, castraveții, salata verde, fasolea boabe și păstai, nahutul, etc., dar și numeroase fructe: capsunele, coacazele, murele, afinele, merele, piersicile, caisele, citricele etc.
Carbohidratii cu valoare medie a IG (40-50) sunt alimente ce previn creșterea în greutate: cartofii dulci, orezul, spaghetele si painea integrala, anumite fructe dintre care enumeram strugurii, kiwi, litchi, nuca de cocos, etc.
Carbohidratii cu valoare mare a IG (mai mare de 55) sunt carbohidratii ce îngrasă. Toate alimentele din faina alba, orezul instant si procesat (expandat, budinca, lipicios), cartofii (prajiti, chips, piure) si popcornul au un nivel alarmant al nivelului de zaharuri și se recomanda a se evita [11].

Fibrele pot influența cantitatea de zaharuri absorbita de organism și asociate cu anumiti carbohidrati acestea scad nivelul IG-ului. Faina integrala, spre exemplu, datorita continutului crescut de fibre din compozitie este un carbohidrat cu IG mediu ce nu contribuie la îngrasare, la fel este si cazul orezului Basmati și al celui brun sau al fainei de secara. În alimentele procesate (orezul alb, faina alba, etc.) fibrele sunt extrase și drept consecinta IG al acestora crește.

Anumite alimente sunt influențate de procesarea termica (gatit sub orice forma) și deși în varianta lor proaspătă sunt considerate carbohidrati cu IG scăzut, spre exemplu morcovul cu un IG în stare cruda de 30, prin gătire devine un carbohidrat cu IG foarte crescut de 85. Alte exemple din aceasta categorie sunt: pastele, orezul, cartofii, radacinoasele si porumbul (în mare parte carbohidrati bogați in amidon).
Greutatea viscerală. Există păreri că excesul de greutate inrăutățește starea de acnee. Este cunoscut că grăsimea viscerală si consumul regular in exces al carbohidraților ajută la rezistența insulinei care participa la agravarea acneei. Iar insulina este unul dintre cei mai importanți hormoni, înacțiunea ei sunt implicați și acei care participă la formarea acneei. De aceea este necesar de tinut o dietă cu un nivel de carbohidrați scăzut, pentru a scade rezistența la insulină [7, p. 987].

Fondul hormonal, hormonul androgen. Starea corpului, caracterizat printr-o creștere a cantitații de zahăr din sânge. Consumul de alimente cu IG și EG mare cauzează creșterea bruscă a hormonului insulină. Simultan cu insulină are loc și producerea altor hormoni responsabili pentru secreția de grasimie și sebum care formează acneea. Cantitatea excesivă de grasime pe piele, astupă porii și duce la inflamația bactericidă care este un simptom al acneei. Insulina este ca un master hormon. În urma creșterii rezistenței la insulină și IGF1, sporește și secreția de androgen, iar acesta duce la producerea în exces de sebum, care poate provoca apariția acneei [7, p. 986].

Alimentele care provoaca acutizarea acneei si care trebuie excluse din meniu.

,,Caloriile goale,,- produsele care sunt lipsite de elemente nutritive, dar sunt bogate în calorii și cărora le lipsesc micro-nutrienții esențiali organismului (vitamine, minerale, antioxidanti, fibre). Consumul este contraindicat nu numai pentru ca o aglomerare de astfel de calorii în meniul are efecte nefaste asupra greutatii, ci și pentru că organismul pierde minerale prețioase și nu este niciodata hranit asa cum trebuie. Cartofi prăjiti, carne prajita, chipsuri, sosuri, maioneze, pizza, hot-dog, hamburgeri, bomboane și dulciuri de tipul caramelelor, bezele, batoane de ciocolata, vata de zahar, budinci preambalate, , vinul și alte băuturi alcoolice, sucurile din comerț [8, p. 175].

Laptele – Laptele poate să provoace acutizarea acneei din mai multe cauze. In primul rind, nivelul înalt de calciu al produselor lactate, înhibă absorbția de zinc, care este necesar pentru regularea procesului de keratinizare. In al doilea rind, laptele are actiune nemijlocită asupra insulinei. Din cauza hormonilor care sînt in lapte se îmbunătățește secreția androgenilor care participă la secreția de sebum. Există încă o categorie de persoane, care au alergie la produsele lactate, care se manifestă prin erupții cutanate. De asemenea se recomandă eliminarea din rațion al amestecurilor de proteină( si de lapte si de soe), deoarece conțin aminoacizi care pot provoca hipersecreția de sebum.

Cereale si boboase. Ne cătînd la faptul că cerealele și bobosele întregi sunt sănătoase pentru organism inclusiv și pentru sănătatea pielii, în cercetarea mai amănunțită s-a constatat că pentru persoanele cu acnee aceste produse nu sunt benefice. În forma neprocesată aceste produse conțin antinutrienți. Prezente în cereale și boboase, lectinele si fitinele protejează planta de factorii egresivi externi. Acești agenți chimici reprezintă în felul lor, niste ,,arme biologice”, dăunînd sănătății prădătorilor, pentru a se proteja, (în cazul nostru – oamenilor). Acțiunea agresivă a lectinii poate să dea de știre în diferite părți ale organismului. Probleme ale pielii, inclusiv si acneea, poate fi una din manifestările organismului. Dacă pătrund în sînge, înhibă acțiunea fermenților, care răspund de apoptoza, astfel se blochează porii. Pe lîngă toate și lectinele și fitinele stopoează absorbția zincului, dificitul căruia provoacă apariția acneei. Iar produsele de panificație se evidențiază prin capacitatea de a ridica rezistența organismului la insulină, și glandele sebacee produc mai mult sebum [11].

Zahărul este acid, inflamează piele și are un efect negativ asupra hormonilor. Este obligatoriu de scos din dieta zahărul sub orice formă, mai ales zaharurile rafinate, cum sunt ciocoalata, bomboanele, produsele de patiserie.

Apa este benefică pentru piele, iar lămîia detoxifiază pieleași intregul corp, în special ficatul, une toxnele se filtrează din sînge. Lămîile mai conțin și vitamina C, care ajuta la sanatatea și repararea celulelor pielii. Cu cît corpul este mai alcalin, cu atît mai puțina acnee va apare, iar apa e cea mai bună și la indemînă metodă de a-l alcaliniza [12].

Adaosurile care au un rol benefic în ameliorarea simptomelor de acnee.

Acizii grasi nesaturați- omega 3.In zilele noastre nu se poate spune că grăsimile au un rol mecanic în dezvoltarea acneei. Legătura între acnee și grăsimi este mai slabă decît în cazul carbohidraților. Se presupune că acizii grași nesaturați omega-3 au un rol benefic în ameliorarea simptomelor de acnee.

O mare importanță în raționul alimentar il are acizii grași nesaturați omega-3 și omega-6 în raportul 1:3. Însă majoritatea populației consumă 1:20, consumul atît de ridicat de omega-6, poate fi un factor de apariția a multor boli cronice inclusiv si acneea. [13].

Tabelul 2

Lista cu peștii cei mai bogati în omega-3

În alegerea uleiurilor alimentare, trebuie să atragem o atenție sportită asupra uleiurilor din nuci grecești, avocado și măsline. Însă să fim precauți cînd alegem un ulei din porumb, deoarece conține o cantitate înaltă de omega-6, iar omega-3 aproape că lipsește.

În alimentația zilnică este necesar să consumăm produse marine (în special peștele de adîncime, nu cel crescut în bazine). Consumul de 3 ori pe sătămînă sau mai des poate să joace un rol important in tratarea acneei, de asemenea și poate servi drept profilactică pentru alte boli cronice (diabet, cardio-vasculare, oncologice, autoimune). Cele mai bogate surse de omega-3 sunt: somon, hering, sardeaua și tonul.

Probioticii. Sănătatea pielii depinde în mod direct de starea florei intestinale, defapt dereglarea acestui balans depinde nu de acnee ci de alte probleme ale tractului digestiv, care trebuiesc tratate. Intestinele au mai mulți microbi și bacterii decît celulel de piele. Două treimi din sistemul imunitar e localizat tot n interstine. Asta înseamnă că microbii din intestine determină sănătatea, iar pielea este unul dintre primii indicatori ai acesteia. Cînd microbii din intestine sunt compuși din bacterii ,,rele”, organismul suferă de stres toxic, ir acesta va f eliberat prin piele, sub formă de acnee. Probioticele sunt bacterii ,, bune”, absorbite de intestin, care distruge pe cele rele. Suprainfectarea bacteriană a intestinului subțire poate afecta permeabilitatea pereților. În astfel de cazuri toxinele din intestinul subțire patrund mult mai ușor în sînge, ca urmare se formează un haos în organism. Acneea poate fi un simptom al acestui fenomen. Pentru o terapie efectivă, este necesar să se identifice cauza principală a apariției acestui disbalans al mocroflorei, apoi se iau masuri adecvate pentru restabilire. În zilele noastre nu există doze și tipuri de probiotice pentru tratarea acneei. Dar în scopuri profilactice se recomandă de consumat zilnic produse bogate în probiotice: legume si fructe murate, heing, bauturi fermentate, ceai kombucha. [12], [6, p. 203].

Vitaminele si mineralele benefice pentru acnee

Vitamina A și β-carotenul este necesar pentru a menține cantitatea de keratinocite, de asemenea stopează producerea excesivă de sebum, și participă la formarea celulelor noi. Cele mai bune surse de vitamina A sunt: ficat, dovleac, caise, spanac, morcov.

Vitamina C este un antioxidant puternic, ajută la întărirea sistemului imunitar și de îmbunătățire în ansamblu a stării pielii. Surse de vitamina C sunt ardei, căpșuni, fructe citrice, brocoli.

[NUME_REDACTAT] pentru protecția antibacteriană și reproducerea celulelor pielii. Surese de vitamina B sunt: carne de pasăre, mazăre, fasole, legume si frunze verzi [6, p. 245].

Zn – insuficiența de zinc este una dintre principalele cauze a apariției acneei. Participă la reglarea glandelor sebacee, reducînd procesele inflamatorii, de asemenea are acțiune bactericidă. Persoanele predispuse la acnee au conținut de zinc mai mic în sînge. Sursele principale de zinc sunt:germeni de grîu, ficat de vitaă, nuci, semințe de dovleac. În tratarea acneei ar fi binevenit Zn-ul și prin suplimente (rata zilnică 25+50 g pe zi).

Se (Seleniu) + Vitamina E –reduce stresul oxidativ, îmbunătățește activitatea glutanului. Surse de seleniu: fructe de mare, ficat, carene de pasăre, fructe braziliene cu coajă lemnoasă ( rata zilnica 55+200 mcg pe zi). Vit E alune, avocado, semințe de floarea soarelui, nuci braziliene, spanac [6, p. 266].

Mg (Magneziu)- Deficitul de Mg nu este direct legată dezvoltarea acneei. Acest metal joacă un rol important în realizarea recțiilor bio-chimice din organism, inclusiv și sinteza de proteina, celulele de colagen, procese de relaxare, eliminînd dezechilibrul hormonal, care este una dintre cauzele de acnee. Surse de Mg: nuci, semințe, cacao, săruri de Mg sub formă de baie împreună cu Ca și vit C. [6, p. 157].

Apa.De regula medicii recomanda sa consumam aproximativ 2 litri de lichid zilnic. Acesta nu trebuie sa fie alcool, limonada dulce, suc cu adaos de zahar sau conservanti. La fel ar trebui de evitat consumul de cafea sau ceai negru puternic, deoarece cafeaua provoaca aparitia acneei. Cel mai bine de consumat apa plata – pentru a elimina toxinele din organism si a asigura o buna functionare a rinichilor, a ficatului si a intestinelor. Un sistem digestiv lenes este adesea corelat cu aparitia acneei. Daca toxinele se vor mentine in organism, ceastea vor intensifica aparitia acneei [8, p. 134]. Apa va mentine pielea supla si perfect hidratata. O piele deshidratata este uscata si aspra, procesul natural de exfoliere al pielii este incetinit si porii sunt blocati, lucru care favorizeaza aparitia acneei.

De asemenea si ceaiul verde ajuta la ameliorarea acneei. Aceasta bautura are capacitatea de a ucide bacteriile care cauzeaza aparitia acneei, in afara de aceasta indeparteaza perfect roseata si inflamatia pielii, normalizeaza echilibrul de hormoni din organism.Pentru a scapa de acnee este necesar de consumat 8 pahare de ceai verde pe zi, sau de administrat adaosuri ce contin aceasta cantitate [3, p. 43].

Tabelul 3
Cantitatea necesară zilnică de zinc și omega 3 în dependență de vîrstă

Știind că zincul si omega 3 este foarte important în ratia alimentară a unei persoane ce suferă de acnee, în elaborarea acestei diete mi-am pus ca scop să introduc acea cantitate necesară de zinc și omega 3 de care au nevoie pacienții. Deoarece subiecții sunt adolescenți, cantitatea de zinc necesară zilnică este de 13 mg, iar omega 3 – 1,5 și mai mult.

[NUME_REDACTAT]
După cum știm, regimul triburilor care duceau un mod de viață izolat și foarte diferit de cel al omului modern. Dieta paleolitică sau paleodieta, una dintre cele mai populare diete, caracterizată prin tema ,,înapoi în trecut”. Principiile de bază constau în plante și animale, nutriția umană veche din timpul paleolitic – perioada istorică de 250.000 ani în urmă s-a încheiat acum 10.000 ani [12].

Dieta se bazează pe teoria că omul modern ar trebui să consume doar acele produse pentru care a fost "programate genetic". Omul ar trebui să utilizeze aceeași dietă, care a mâncat în urmă cu două milioane de ani, existența umană, și a schimbat-o doar zeci de mii de ani în urmă, cu inventarea agriculturii, prelucrarea produselor alimentare și gătitu [10].

Teoria paleodietei este simplă: în cazul în care produsul poate fi găsit în natură, pentru a ajunge cu mâinile goale sau cu ajutorul echipamentelor simple și consumate imediat după spălare, fără a cauza probleme de sănătate imediat după utilizare sau în timpul, prin urmare, pot fi considerate comestibile și autorizate spre utilizare.

Aceste produse includ carne, pește, fructe și fructe de padure, frunze, radacini, ciuperci, nuci, ouă și miere. Unele includ, de asemenea, uleiuri derivate din produse care pot fi extrase prin metodele omului de paleo, și care sunt comestibile în forma sa naturală. De exemplu, ulei de susan, ulei de șofran, dar ulei de măsline.De asemenea, sunt incluse și produsele de origine animală însă ele pot fi supuse unei prelucreări termice. [10], [12].

Sunt excluse și băuturi alcoolice , deoarece procesul de fermentare se consideră că este gătit . De asemenea nu sunt incluse și produsele lactate, cartofii, fasolele și zahărul.

Paleodieta se bazează pe o alimentație sănătoasa, mai degrabă decât pe pierderea în greutate. Se pune accent pe fibre, care ajută la eliminarea toxinelor din organism și la o bună fncționare a aparatului digestiv. Căci după cum sțim acneea apare și în urma unei desfuncții aparatului digestiv.

Dieta elaborată pentru persoanele ce suferă de acnee

Prima zi

Micul dejun: terci din fulgi de ovăs amestecat cu fructe marunțite și scorțișoară.

Gustarea: suc de morcov și un ou fiert.

Prinzul: ciuperci coapte în rolă cu verdeață, citeva nuci și germeni de grîu.

Gustarea: un măr și fructe de pădure.

Cina: carne de curcan cu legume înabușite.

A doua zi

Micul dejun: Hrișcă cu ficat de vițel înăbușit cu legume.

Gustarea: suc de morcov și 20 nuci grecești.

Prinzul: carne dietică coaptă cu legume și salată din verdețuri, 1 pahar de apă.

Gustarea: fructe de pădure și o banană.

Cina: suc de roșii, somon copt și germeni de grîu.

A treia zi

Micul dejun: Fulgi din ovăs cu scorțișoară și banană.

Gustarea: shake din apă potabilă, banană, fructe de pădure și citevai nuci.

Prinzul: Carne de vită coaptă, salată din legume, germeni de grîum, un măr, 50 gr migdale, 1 pahar de apă.

Gustarea: salată din legume și o kivi.

Cina: supă din somon, germeni de grîu,salată din fructe.

A patra zi

Micul dejun: două ouă, un măr și salată din verdețuri.

Gustarea: salată din morcov și sfecla roșie, 10 migdale.

Prinzul: 150 g somon, salată din verdețuri, germeni de griu, tocanița din dovleac.

Gustarea: 10 migdale, 1 mar, 1 pahar cu apă.

Cina: supă din pește cu brocoli.

A cincea zi

Micul dejun: sparangel înăbușit cu verdețuri.

Gustarea: 10 migdale, 1 salată din verdețuri cu morcov.

Prinzul: 200g fileu de găină înăbușit cu legume, salată din verdețuri, 1 kivi.

Gustarea: 1 portocală, 1 banană, 10 migdale.

Cina: tocănică din dovleac si germeni de grîu.

A sasea zi

Micul dejun: fulgi de ovăs cu scorțișoară și un măr.

Gustarea: salată de varză cu morcov și germeni de grîu.

Prinzul: supă din sparanghel, somon, ou, 1 felie de pine din tărîțe de grîu, 10 migdale.

Gustarea: 10 alune și fructe de pădure.

Cina: salată din verdețuri cu ulei de măsline, cărniță coaptă la grătar.

A saptea zi

Micul dejun: puțină hrișcă fiartă cu ton, salată din roșii si castraveți.

Gustarea: salată din fructe.

Prinzul: sparanghel înăbușit cu două ouă, un măr, germeni e grîu.

Gustarea: nuci și fructe de pădure uscate.

Cina: terci din dovleac cu sparanghel

Pentru a întocmi această dietă era necesar de a examina produsele principale de care avem nevoie în rata alimentară pentru a participa la ameliorarea simptomelor de acenee. Cele mai principale sunt zincul și omega 3.

Acest program l-am efectuat pe 6 subiecți, dintre care 100% sex femenin cu vîrta cuprinsă între 12-19 ani și nu este individualizat pentru fiecare pacient.

3 subiecți – tratament cosmetic

3 subiecți – tratament cosmetic + dietoterapia

Toți pacienții s-au adresat cu acnee papulo-pustuloasă. Aceștia prezentau hiperkeratoză, exces de sebum, cicatrici atrofice superficiale, o culoare a pielii cenușie, datorită prezenței comedoanelor.

Cursul este constituit din 4 proceduri, timp în care am obținut efecte de normalizare a secreției de sebum, îmbunătățirea aspectului pielii, nivelarea reliefului pielii, scăderea hiperkeratozei.

Tabelul 4

Efectele tratamentului după procedurile cosmetice fără dietă

– lipsa efectului;

+/- efect doar în unele cazuri;

+ prezența efectului;

++ efect de recuperare totală.

Concluzie: Procedurile cosmetice si-au făcut efectul din prima procedură, s-a micsorat cantitatea de sebum, s-a schimbat culoarea tenului, comedoanele nu sunt atit de vizibile, însă relieful cicatricile si nr de erupții nu s-au observat schimbări vizibile. După 4 proceduri efectuate o dată în săptămînă s-au observat schimbări esențiale dar nu complete. La 4 săptămîni după ultima procedură, în urma examenului visual, au început să apară toate simptomele acneice: au început să se observe comedoanele, pielea a devenit mai cenușie cu o cantitate mai ridicată de sebum, și au început să apară mici erupții.

Tabelul 5

Efectele tratamentului după procedurile cosmetice în combinație cu dieta

Concluzie: După primele două proceduri efectele au fost la fel ca la pacienții care nu au ținut dietă. Dar după cea de a 3-a procedură s-a micșorat considerabil excesul de sebum, au dispărut erupțiile cutanate, au scăzut numărul de comedoane, iar la palpare se simte o piele netedă iar culoarea a devenit ușor roz.

La examinarea tenului după patru săptămîni de la ultima procedură s-a observat o recuperare totală a tenului. Relieful este neted fără erupții și comedoane.

Analizînd tabelele 5 și 5 am ajuns la concluzia că dietoterapia are un rol foarte important în corecția diferitor defecte cutanate.Un exemplu demonstrative a fost tratarea acneei prin combinația de proceduri cosmetologice cu dietoterapia. Datorită produselor cu un contiut ridicat de omega 3 si zinc care l-am inclus in alimentatie, s-a echilibrat nivelul de testosteron, factor ce contribuie la dezvoltarea acneei.

Tabelul 6

Numărul de elemente papulo-pustuloase la fiecare grup de subiecți

Diagrama 2. Efectele dietoterapiei in corecția acneei intr-un curs de tratament

Concluzie: După prima procedură am observat o mica schimbare la ambele grupe de subiecți , insă pe parcursul procedurilor se observă o îmbunătățire la al II-lea grup de subiecți, care au ținut și dieta pe linga cura de tratament. Dacă comparăm ultima examinare care a avut loc la 4 saptamini dupa ultima procedură, se vede demonstrativ că la al II-lea grup de subiecți acneea continuă să dispară, iar la primul grup se subiecți, încep să apară noi semne de acnee.

După 4 săptămîni la toți pacienții am observat o nivelare a reliefului pielii feții, s-au îngustat porii, lipseau comedoanele, pielea a căpătat un aspect viu, roz, cicatricile superficiale s-au nivelelat, iar cele profunde doar s-au micșorat în dimensiune.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În această lucrare am prezentat eficacitatea dietoterapiei în corecția acneei. Însă conform literaturii studiate despre dietoterapie ăn tratare diferitor defecte cutanate, dieta mai joacă un rol important și in diminuarea altor dececțiuni cum ar fi, celulita, pistruii.

În realizarea unor obiective ale planului de tratament, se impune analiza minuțioasă a tipului de acnee și a tenului, înțelegerea factorilor care au determinat-o, lucruri esențiale la alegerea metodelor adecvate, specifice de curățare, produsele care ajută la apariția acneei, si cele care participă la corecția acesteia.

În baza materialului studiat și a concluziilor făcute după datele de cercetare, putem spune că respectarea unui regim alimentar sănătos ne ajută să ținem sub control nu numai silueta, dar și întregul organism, inclusiv și tenul care are nevoie de o atenție specială la fel ca toate celelalte organe.

Din cele prezentate anterior rezultă că există tratamente rapide pentru înlăturarea acneei. Ca urmare a perfecționării mijloacelor terapeutice atraumatice și a diferitelor metode pentru tratarea și supravegherea pacienților, în prezent au un impact pozitiv imens, permițînd obținerea unor rezultate bune care pe lîngă faptul că evit cicatrizarea tenului, oferă pacintului șansa de a se manifesta acolo, unde aspectul fizic a constituit un epidiment.

Scopul acestei lucrări a fost de a demonstra eficacitatii dietoterapiei intr-o programă complexă pentru corecția diferitor defecte, eu am ales ca defect acneea, și pot spune cu certitudine ca mi-a reușit să o fac.