Studiul Privind Impactul Asupra Mediului a Unei Amenajari Hidrotehnice

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE

1.1 Circuitul apei în natură

1.2 Sistemul hidrologic

1.3 Rețeaua hidografică

1.5 Bazinul hidrografic

CAPITOLUL 2 ROLUL ȘI IMPORTANȚA CONSTRUCȚIILOR HIDROTEHNICE

CAPITOLUL 3 IMPACTUL CONSTRUCȚIILOR HIDROTEHNICE ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

3.1. Generalități privind amenajările hidrotehnice

3.2. Impactul asupra mediului înconjurător al construcțiilor hidrotehnice

3.3.Bazinele hidrografice ale României

3.3.1. Bazinul hidrografic al râului Prut

3.3.2. Bazinul hidrografic al râului Siret

3.3.3. Bazinul hidrografic al râului Ialomița

3.3.4. Bazinul hidrografic al râului Argeș

3.3.5.Bazinul hidrografic al râului Vedea

3.3.6. Bazinul hidrografic al râului Olt

3.3.7. Bazinul hidrografic al râului Jiu

3.3.8. Bazinul hidrografic al râului Cerna

3.3.9. Bazinul hidrografic al râului Timiș

3.3.10. Bazinul hidrografic al râului Bega

3.3.11. Bazinul hidrografic al râului Mureș

3.3.12. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT]

3.3.13. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT]

3.3.14. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT]

3.3.15. Bazinul hidrografic al râului Barcău

3.3.16. Bazinul hidrografic al râului Someș

3.3.17. Bazinul hidrografic al râului Tisa

3.4.Influența amenajărilor asupra reliefului și climei

3.5. Influența amenajărilor hidrotehnice asupra calității apelor

CAPITOLUL 4 OPORTUNITATEA DEZVOLTĂRII UNEI CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE

CAPITOLUL 5 STUDIU DE CAZ – AMENJAREA HIDROENERGETICĂ COSMEȘTI

5.1 Descrierea proiectului

5.2. Lucrările prevăzute în proiect pentru realizarea amenajării hidroenergetică Cosmești

5.2.1 Lac de acumulare

5.2.2 Baraj deversor

5.2.3 Centrala

5.2.4 Regularzizare aval

5.2.5 Diguri și contracanale

5.2.6 Aparatură de măsură și control

5.3. Instalații interioare de iluminat și forță

5.4. Instalații exteriore de iluminat

5.5.Instalații de încălzire și ventilație

5.6. Extragerea agregatelor minerale

5.7.Drumuri tehnologice

5.8. Organizare de șantier

5.9. Reamplasarea (ridicarea) stației de pompare Ionășești

5.10. Defrișare

5.11. Alimentarea cu apă

5.12. Evacuarea apelor uzate

5.13 Alimentarea cu energie electrică

5.14. Instalații de încălzire și ventilație

5.14.1. Alimentarea cu combustibil

CAPITOLUL 6 IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

6.1. Factorul de mediu apă

6.1.2. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apă

6.2 Factorul de mediu aer

6.2.1 Calitatea factorului de mediu aer

6.2.4 Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

6.3 Factorul de mediu sol

6.3.1 Calitatea factorului de mediu sol

6.3.2 Potențiale surse de poluare a solului în perioada de construcție

6.3.3 Potențiale surse de poluare a solului în perioada de funcționare

6.3.4 Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

6.4 Geomorfologia

6.5 Geologia

6.6 Vegetația

6.7 Biodiversitatea

6.7.2 Specii de păsări identificate la deplasările în teren

6.7.3 Considerații generale asupra diversității

6.7.4 Evaluarea impactului asupra biodiversității

CAPITOLUL 7 MONITORIZAREA ACTIVITĂȚII DE REALIZARE A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE COSMEȘTI

7.1 Descrierea metodei de monitoring

7.2 Indicatori monitorizați

CAPITOLUL 8 ALTERNATIVE LA PROIECTUL STUDIAT

BIBLIOGRAFIE

TOC \o 1-3

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE PAGEREF _Toc \h 3

1.1 Circuitul apei în natură PAGEREF _Toc1 \h 3

1.2 Sistemul hidrologic PAGEREF _Toc2 \h 5

1.3 Rețeaua hidografică PAGEREF _Toc3 \h 5

1.5 Bazinul hidrografic PAGEREF _Toc4 \h 7

CAPITOLUL 2 ROLUL ȘI IMPORTANȚA CONSTRUCȚIILOR HIDROTEHNICE PAGEREF _Toc5 \h 9

CAPITOLUL 3 IMPACTUL CONSTRUCȚIILOR HIDROTEHNICE ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR PAGEREF _Toc6 \h 10

3.1. Generalități privind amenajările hidrotehnice PAGEREF _Toc7 \h 10

3.2. Impactul asupra mediului înconjurător al construcțiilor hidrotehnice PAGEREF _Toc8 \h 11

3.3.Bazinele hidrografice ale României PAGEREF _Toc9 \h 12

3.3.1. Bazinul hidrografic al râului Prut PAGEREF _Toc10 \h 12

3.3.2. Bazinul hidrografic al râului Siret PAGEREF _Toc11 \h 14

3.3.3. Bazinul hidrografic al râului Ialomița PAGEREF _Toc12 \h 15

3.3.4. Bazinul hidrografic al râului Argeș PAGEREF _Toc13 \h 16

3.3.5.Bazinul hidrografic al râului Vedea PAGEREF _Toc14 \h 16

3.3.6. Bazinul hidrografic al râului Olt PAGEREF _Toc15 \h 16

3.3.7. Bazinul hidrografic al râului Jiu PAGEREF _Toc16 \h 17

3.3.8. Bazinul hidrografic al râului Cerna PAGEREF _Toc17 \h 18

3.3.9. Bazinul hidrografic al râului Timiș PAGEREF _Toc18 \h 18

3.3.10. Bazinul hidrografic al râului Bega PAGEREF _Toc19 \h 19

3.3.11. Bazinul hidrografic al râului Mureș PAGEREF _Toc20 \h 19

3.3.12. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT] PAGEREF _Toc21 \h 20

3.3.13. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT] PAGEREF _Toc22 \h 20

3.3.14. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT] PAGEREF _Toc23 \h 21

3.3.15. Bazinul hidrografic al râului Barcău PAGEREF _Toc24 \h 21

3.3.16. Bazinul hidrografic al râului Someș PAGEREF _Toc25 \h 21

3.3.17. Bazinul hidrografic al râului Tisa PAGEREF _Toc26 \h 22

3.4.Influența amenajărilor asupra reliefului și climei PAGEREF _Toc27 \h 22

3.5. Influența amenajărilor hidrotehnice asupra calității apelor PAGEREF _Toc28 \h 23

CAPITOLUL 4 OPORTUNITATEA DEZVOLTĂRII UNEI CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE PAGEREF _Toc29 \h 24

CAPITOLUL 5 STUDIU DE CAZ – AMENJAREA HIDROENERGETICĂ COSMEȘTI PAGEREF _Toc30 \h 31

5.1 Descrierea proiectului PAGEREF _Toc31 \h 31

5.2. Lucrările prevăzute în proiect pentru realizarea amenajării hidroenergetică Cosmești PAGEREF _Toc32 \h 33

5.2.1 Lac de acumulare PAGEREF _Toc33 \h 33

5.2.2 Baraj deversor PAGEREF _Toc34 \h 34

5.2.3 Centrala PAGEREF _Toc35 \h 37

5.2.4 Regularzizare aval PAGEREF _Toc36 \h 37

5.2.5 Diguri și contracanale PAGEREF _Toc37 \h 38

5.2.6 Aparatură de măsură și control PAGEREF _Toc38 \h 39

5.3. Instalații interioare de iluminat și forță PAGEREF _Toc39 \h 40

5.4. Instalații exteriore de iluminat PAGEREF _Toc40 \h 40

5.5.Instalații de încălzire și ventilație PAGEREF _Toc41 \h 40

5.6. Extragerea agregatelor minerale PAGEREF _Toc42 \h 41

5.7.Drumuri tehnologice PAGEREF _Toc43 \h 41

5.8. Organizare de șantier PAGEREF _Toc44 \h 42

5.9. Reamplasarea (ridicarea) stației de pompare Ionășești PAGEREF _Toc45 \h 45

5.10. Defrișare PAGEREF _Toc46 \h 45

5.11. Alimentarea cu apă PAGEREF _Toc47 \h 45

5.12. Evacuarea apelor uzate PAGEREF _Toc48 \h 46

5.13 Alimentarea cu energie electrică PAGEREF _Toc49 \h 48

5.14. Instalații de încălzire și ventilație PAGEREF _Toc50 \h 50

5.14.1. Alimentarea cu combustibil PAGEREF _Toc51 \h 50

CAPITOLUL 6 IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI PAGEREF _Toc52 \h 51

6.1. Factorul de mediu apă PAGEREF _Toc53 \h 51

6.1.2. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apă PAGEREF _Toc54 \h 53

6.2 Factorul de mediu aer PAGEREF _Toc55 \h 54

6.2.1 Calitatea factorului de mediu aer PAGEREF _Toc56 \h 54

6.2.4 Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer PAGEREF _Toc57 \h 58

6.3 Factorul de mediu sol PAGEREF _Toc58 \h 58

6.3.1 Calitatea factorului de mediu sol PAGEREF _Toc59 \h 58

6.3.2 Potențiale surse de poluare a solului în perioada de construcție PAGEREF _Toc60 \h 58

6.3.3 Potențiale surse de poluare a solului în perioada de funcționare PAGEREF _Toc61 \h 59

6.3.4 Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol PAGEREF _Toc62 \h 59

6.4 Geomorfologia PAGEREF _Toc63 \h 59

6.5 Geologia PAGEREF _Toc64 \h 59

6.6 Vegetația PAGEREF _Toc65 \h 60

6.7 Biodiversitatea PAGEREF _Toc66 \h 65

6.7.2 Specii de păsări identificate la deplasările în teren PAGEREF _Toc67 \h 65

6.7.3 Considerații generale asupra diversității PAGEREF _Toc68 \h 67

6.7.4 Evaluarea impactului asupra biodiversității PAGEREF _Toc69 \h 68

CAPITOLUL 7 MONITORIZAREA ACTIVITĂȚII DE REALIZARE A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE COSMEȘTI PAGEREF _Toc70 \h 69

7.1 Descrierea metodei de monitoring PAGEREF _Toc71 \h 69

7.2 Indicatori monitorizați PAGEREF _Toc72 \h 76

CAPITOLUL 8 ALTERNATIVE LA PROIECTUL STUDIAT PAGEREF _Toc73 \h 77

BIBLIOGRAFIE PAGEREF _Toc74 \h 80

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE

1.1 Circuitul apei în natură

Circuitul apei în natură a fost descoperit, sau măcar intuit, foarte devreme în istoria omenirii. [NUME_REDACTAT] face referire de mai multe ori la acest circuit, în special în legătură cu potopul. Următorul citat este tradus din textul sanscrit al cărții indiene Manusmrti, carte cu o origine de cel puțin 2500-3000 de ani: “Apa se ridică la cer sub formă de vapori; din cer coboară sub formă de ploaie, din ploaie se nasc plantele, și din plante, animalele” (Manusmriti – Cartea III, sloka 76).

Circuitul apei în natură (denumit uneori și ciclul hidrologic sau ciclul apei) este procesul de circulație continuă a apei în cadrul hidrosferei Pământului. Acest proces este pus în mișcare de radiația solară și de gravitație. În cursul parcurgerii acestui circuit, apa își schimbă starea de agregare fiind succesiv în stare solidă, lichidă sau gazoasă. Apa se mișcă dintr-un element component al circuitului în altul, de exemplu dintr-un râu într-un ocean, prin diferite procese fizice, dintre care cele mai însemnate sunt evaporația, transpirația, infiltrația și scurgerea, după cum putem observa în figura 1.1.. Științele care se ocupă cu studiul mișcării apei în cadrul acestui circuit sunt hidrologia și meteorologia.

Fig. 1.1. Circuitul apei în natură.

Apa de pe Pǎmânt este stocatǎ in diferite tipuri de rezervoare: atmosferǎ, oceane, lacuri, râuri, sol, ghetari, apǎ supteranǎ și suprafete acoperite cu zǎpadǎ.Circulatia apei prin aceste rezervoare are loc prin procese de evaporare, condensare, precipitare, sublimare, topire, infiltratie,transpiratie,scurgere de suprafatǎ și scurgere subteranǎ.

1.2 Sistemul hidrologic

Sistemul hidrologic (SHL) reprezintǎ faza terestrǎ a ciclului hidrologic; este considerat un sistem închis, în care diferenta dintre volumele de apǎ intrate și ieșite dintr-un spatiu hidrografic reprezintǎ volumul de apǎ acumulat în acesta.

Intrarile in sistemul hidrologic, reprezentate fizic prin precipitatia totala Pt, sunt date de suma precipitatiilor sub forrna de ploaie (Pp), de zapada (Pz), apa rezultata din condensarea vaporilor la suprafata solului (Pc) si precipitatia sub forrna de grindina (Pg).

1.3 Rețeaua hidografică

Rețeaua hidrograficǎ (RH) este reprezentatǎ de totalitatea cǎilor de concentrare a curenților de apǎ de suprafatǎ într- un bazin dat. Este una dintre caracteristicile cele mai importante ale bazinului. Se definește ca fiind ansamblul cursurilor de apǎ naturale sau artificiale, permanente sau temporare, care participǎ la curgere.

Rețeaua temporarǎ (periodicǎ) este alcǎtuitǎ din totalitatea vǎilor, vâlcelelor, torentilor, râpelor, șanturilor prin care se scurg apele dupǎ ploi sau topirea zǎpezilor. Forma unei rețele hidrografice este în funcție de factorii geologici, climatici, antropici și panta terenului.

Există doisprezece tipuri de rețele hidrografice, însă foarte cunoscute sunt doar trei și anume: radiare, în gratii și dentritice.

Cel mai simplu tip de rețea hidrografică se aseamănă cu coroană unui copac și a fost numit dentritic, pornind de la cuvântul grec pentru copac. Rețelele hidrografice de tip dentritic se formează atunci când râurile tranversează o regiune în care rocile, de obicei argile, sunt de același tip, iar mișcările terestre nu au adus reliefului modificări( cum ar fi fisuri ale rocilor) care să influențeze semnificativ direcția de curgere a râurilor.

Cel de-al doilea tip de rețea, numit rețea în gratii, ia naștere în zonele cu pante abrupte. Acestea sunt caracteristice în special regiunilor cu șiruri de dealuri formate din roci tari și separate de văi largi în care straturile de roci moi ajung la suprafață. Aici cursurile de apă mai mici ce curg de-a lungul văii, tind să se alăture râurilor mai mari, ce curg prin spațiile dintre dealuri, în unghi drept. Acest tip de peisaj duce la formarea unei rețele hidrografice în gratii.

Cel de-a treilea tip de rețea hidrografică seamănă cu spițele unei roți, deoarece râurile curg dintr-o zonă centrală spre exterior. Datorită formei sale, această rețea e denumită rețea radiară sau concentrică.Aceste rețele iau naștere în munții cu formă conică sau cu formă de cupolă.

Rețeaua hidrografică, pe teritoriul țării noastre, este dispusă radial față de coroana muntoasă. Lungimea totală a râurilor (exceptând cursurile cu scurgere temporară) este de circa 66.000 km, densitatea medie a rețelei hidrografice fiind de 0,5 km/km2. Densitatea rețelei hidrografice prezintă zonalitate verticală, variind de la 0 km/km2 în zona de șes, până la 1,4km/km2 în zona de munte.

În limitele de 237.500 km ale teritoriului României se individualizează mai mult de 4000 de râuri care au suprafața bazinului de recepție mai mare de 10 km2. Lungimea totală a acestor cursuri de apă este de peste 60.000 km. În totalitatea sa, rețeaua hidrografică a României este tributară [NUME_REDACTAT] prin intermediul Dunării pentru cea mai mare parte a teritoriului țării și direct pentru zona estică a Dobrogei. Dispoziția concentrică a principalelor forme de relief față de [NUME_REDACTAT] face din aceștia cumpăna principală a apelor, compartimentată, datorită tectonicii, prin trei culoare importante : Someș, Mureș și Olt, care drenează cuveta internă a bazinului Transilvaniei spre zonele exterioare ale munților.

Referitor la elementele rețelei hidrografice se constată că, în țara noastră, predomină lungimea redusă a râurilor.Predominarea râurilor scurte este consecința directă a etajării verticale a reliefului, a climatului, a diferențierilor petrografice evidente și, îndeosebi, a configurației radiar – divergente a rețelei hidrografice. Astfel, pentru zonele montane și submontane, cu energie mare de relief, roci cu permeabilitate redusă și precipitații bogate, este caracteristică prezența unui număr mare de râulețe cu bazine reduse, spre deosebire de zonele de șes unde există condiții minime de formare a unor râuri cu lungimi mai mari.

După lungimea pe teritoriul României, cele mai mari cursuri de apă sunt : Prutul și Mureșul (716 km), Oltul (698 km), Siretul (592 km), Ialomița (414 km), Someșul (345 km), Jiul (348 km), Argeșul (339km).

1.5 Bazinul hidrografic

Bazinul hidrografic este suprafața de pe care este colectat debitul de apă al acelui curs de apă. Linia care delimitează bazinul hidrografic se numește cumpăna apelor. Aceasta se face pe linia celor mai mari înălțimi delimitând două bazine hidrografice vecine, traversând perpendicular curbele de nivel. Pentru separarea unui bazin hidrografic trebuie să urmărim cu multă atenție mersul curbelor de nivel, distribuția rețelei hidrografice și punctele cu cea mai mare altitudine.

Există două feluri de bazine hidrografice:

– bazinul hidrografic deschis, este acela de pe care este colectată apa scursă din precipitații și care e delimitat de o linie de cotă maximă, astfel încât precipitațiile care cad de o parte sau de alta a acestei linii se scurg în râuri diferite; cumpăna apelor pentru bazinul hidrografic de suprafață se determină cu ajutorul planurilor topografice;

– bazinul hidrografic închis, cu drenaj subteran corespunde alimentării subterane a cursului de apă; cumpăna apelor subterane este mai greu de precizat, așa încât de cele mai multe ori în calculele hidrologice se ia în considerare bazinul hidrografic superficial, erorile de obicei compensându-se în cazul bazinelor mari.

Mărimile caracteristice ale unui bazin hidrografic sunt:

suprafața și forma bazinului hidrografic – este determinată ca proiecție orizontală prin planimetrarea teritoriului determinat de cumpăna apelor fiind notată prin F sau Sbh și exprimată în ha sau în km2. Forma bazinului hidrografic prezintă o mare diversitate influențând procesele de scurgere din bazin;

lungimea bazinului hidrografic L (km) care este distanța de la capătul amonte, din zona izvoarelor, până la vărsarea măsurată pe linia mediană a bazinului hidrografic;

lățimea medie a bazinului hidrografic, B (km), B=Sbh/L

coeficientul de formă a bazinului hidrografic;

coeficientul de asimetrie a bazinului hidrografic;

altitudinea medie definită ca o suprafața sa;

panta medie a bazinului hidrografic, în [m/km] sau [0/00].

Despre bazinele hidrografice dense se spune ca au o textura fină, iar despre cele mai puțin dense că au o textură rarefiată. Densitatea rețelei hidrografice e influențată de o multitudine de factori, printre care se număra și clima. De exemplu, în zonele ploiase o mare parte a apei de ploaie se scurge la suprafața formând o rețea densă de torente, astfel luând naștere o rețea cu textură fină.
Un alt factor de influență e tipul de rocă. Torentele se formează în principal în zonele cu roci impermeabile – roci prin care apa se scurge cu greutate. Din contră, rețelele cu textură rarefiată apar în regiuni în care calcarul, o roca permeabilă, predomină în straturile de la suprafata. În regiunile calcaroase apele ploilor se infiltreză în pământ prin numeroase fisuri(crăpături) și cavități din roci, numite puțuri de scurgere. Ca urmare a acestui fenomen, solul rămâne uscat, în timp ce apa își începe călătoria prin fisurile,pasajele și peșterile subterane.
Pentru ca un sistem hidrografic să evolueze, ploaia are nevoie de o suprafață pe care să cadă și o pantă pentru a curge.

CAPITOLUL 2 ROLUL ȘI IMPORTANȚA CONSTRUCȚIILOR HIDROTEHNICE

Rolul și importanța construcțiilor hidrotehnice pot fi atât de ordin hidrologic cât și de ordin social deoarece au un puternic impact asupra mediului pe care le remodelează.

Rolul și importanța hidrologică sunt date de:

valorificarea potențialului hidroenergetic al râului Siret se realizează prin producerea de energie electrică din sursă regenerabilă, tehnologie nepoluantă;

se va asigura preluarea viiturilor prin realizarea lacului de acumulare;

se va asigura stabilitatea versanților;

construcția digurilor mal drept și stâng va avea efecte pozitive asupra pădurii de luncă prin oprirea eroziunii active a malurilor și evitarea inundațiilor;

apariția lacului de acumulare va atrage un număr mai mare de specii și exemplare de păsări;

calitatea apei aval de baraj se va îmbunătăți datorită oxigenării.

Rolul și importanța socială sunt:

se va asigura scoaterea de sub efectul inundațiilor terenurilor și a localităților;

se vor asigura debitele necesare stațiilor de pompare care deservesc sistemele de irigații;

se vor realiza noi legături rutiere între cele două maluri ale râului.

CAPITOLUL 3 IMPACTUL CONSTRUCȚIILOR HIDROTEHNICE ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

3.1. Generalități privind amenajările hidrotehnice

Amenajările hidrotehnice reprezintă definiția construcțiilor care au rolul de a controla scurgerea apei si de a utiliza rezervele de apă. O construcție hidrotehnică reprezentând de fapt structura care face obiectul hidrotehnicii.

Hidrotehnica reprezintă o ramură a construcțiilor care se ocupă cu cercetarea, proiectarea, execuția si întreținerea construcțiilor legate de utilizarea apelor sau de protecția împotriva acțiunilor lor distructive.

Tipuri de construcții hidrotehnice:

– construcțiile de retenție – care barează un curs de apă și rețin volume mari de apă (baraje,diguri) ;

– construcțiile de derivație – barează un curs de apă în vederea devierii debitelor pe aducțiuni (stăvilarele) ;

– construcțiile de regularizare a cursului de apă ;

– construcțiile de descărcare a apelor din lacurile de acumulare;

– construcțiile de aducțiune pentru transportul unei cantități de apă de la un punct la altul.

Barajul reprezintă o lucrare hidrotehnică, având o structură existentă sau propusă, care este capabilă să asigure acumularea permanentă sau nepermanentă de apă, de deșeuri industriale lichide sau solide depuse subacvatic (din industria chimică, industria energetică, și din iazurile de decantare din industria minieră) a căror rupere poate produce pierderea necontrolată a conținutului acumulat, cu efecte negative deosebit de importante asupra mediului social, economic și/sau natural.

3.2. Impactul asupra mediului înconjurător al construcțiilor hidrotehnice

Prin “impactul asupra mediului înconjurător” se ințelege orice efect al unei activități produse asupra mediului și anume: asupra sănătății și securității faunei, florei, solului, aerului, apei, climei, peisajului și monumentelor istorice sau altor construcții, asupra interacțiunii dintre acești factori, efectele asupra patrimoniului cultural sau condițiile socio-economice care rezultă din modificarea acestor factori.

Construcțiile hidrotehnice pot avea impact semnificativ sau mai puțin semnificativ asupra mediului ce ne înconjoară, ele pot exercita acțiuni asupra calității apei, asupra albiilor râurilor, asupra temperaturii apei, uneori chiar modificări în structura vegetației. Impactul produs de amenajările hidroenergetice asupra mediului înconjurător se încadrează în aria impactului general produs de amenajările hidroenergetice asupra acestuia. Atât efectele pozitive, cât și cele negative, existente în fiecare caz în parte, au o amploare mai mică.

Impactul asupra mediului înconjurător se analizează prin stabilirea efectelor asupra diferitelor elemente ale mediului înconjurător: aer, apă, sol, faună și floră.

Din punct de vedere ecologic, barajele și lacurile de acumulare determină o mulțime de schimbări în ecosistemele naturale:

– râurile sunt ,,rupte” în două și în aval de baraj debitul scade, de multe ori nu mai asigură supraviețuirea organismelor acvatice;

– au loc multe modificări și în amonte de baraj, suspensiile transportate de râu se depun și acoperă micile spații în care se adăpostesc animalele mărunte care trăiesc pe fundul apei;

– se întrerupe migrația unor specii de pești;

– variațiile de debit în aval, determinate de folosirea apei din lacul de baraj, afectează negativ flora și fauna acvatică; vara, când din lac se eliberează brusc o cantitate de apă rece, organismele acvatice din aval suferă un adevărat soc termic;

– se schimbă microclimatul zonei în care este amplasat lacul.

De exemplu în bazinul hidrografic Sebeș se disting două feluri de impurificări: naturale și artificiale. Impurificarea naturală se produce prin încărcarea excesivă a apelor cu săruri sau substanțe radioactive din rocile pe care le traversează. Vegetația abundentă în zona malurilor este de asemenea, o sursă de impurificare naturală manifestată prin procesul de descompunere a frunzelor și plantelor căzute în apă. Impurificarea artificială are loc prin deversarea apelor uzate, menajere, industriale de la unitățile și asezările din zonă.

3.3.Bazinele hidrografice ale [NUME_REDACTAT]. 3.1. Rețeaua hidrografică a [NUME_REDACTAT] apelor reprezintă linia care delimitează bazinele hidrografice vecine. Ea unește punctele cu cea mai mare altitudine dintre bazine.  

Prin trasarea cumpenei apelor din România, am delimitat 17 bazine hidrografice prezentate în figura 3.1.

3.3.1. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT] Prut era cunoscut în antichitate sub numele Pyretus iar sciții îl numeau Porata, adică apă furtunoasă. În cursul său inferior este un râu tipic montan, valea lui e îngustă cu versanți înalți și abrupți, curgerea rapidă, iar în albie se întîlnesc multe praguri. În cursul de mijloc Prutul formează meandre în lunca sa, are viteza 1,5m/s iar pe un sector mic, unde întretaie șirul de recife, valea Prutului se îngustează pînă la cîteva sute de metri căpătînd formă de chei. [NUME_REDACTAT], lung de 953 km, izvorăște în apropiere de muntele Hoverla din [NUME_REDACTAT] din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est. Se varsă în Dunăre lângă Reni, la est de orașul Galați. Formează granița între România și [NUME_REDACTAT]. În perioada interbelică, râul era navigabil până la Ungheni, însă în perioada comunistă navigația pe rîu a fost treptat abandonată, cursul nemaifiind întreținut. Principalii afluenți pe partea dreaptă sînt Ceremuș și Jijia (cu afluenții Bahlui și Bașeu). Există pe Prut amenajări hidroenergetice (la Stînca-Costești) realizate împreună cu [NUME_REDACTAT] (actualmente [NUME_REDACTAT]).

Principalii afluenți ai râului Siret sunt:

-pe partea stângă:

în Ucraina: Foreșaika, Parodcik, Pruteț, Iablonițki, Janka, Kamenka, Peremîska, Liubijnia, Krasnîi, Тlumacik (Tolmacik), Kolamîika (Kosacev), Тurka, Ciorniava, Oreleț, Okno, Sovița, Sovița II, Șurbaneț, Gukis, Rekitneanka (Răchitna) ([NUME_REDACTAT]), Rîngaci, Dinauțî, Cerlina.

în [NUME_REDACTAT]: [NUME_REDACTAT], Racovăț, Medvenka (Medvedca), Larga, Vilia, Lopatnica, Dradiște, Ciugur, Camenca, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Delia, Bratulianca, Nîrnova, Lăpușnița, Sîrma, Sărata, Tigheci, Larga, [NUME_REDACTAT].

-pe partea dreaptă:

în România: Poiana, Cornești, Isnovăț, Rădăuți,Ghireni, Volovăț, Badu, Bașeu, Corogea, [NUME_REDACTAT], Râioasa, Soloneț, Cerchezoaia, Jijia, Cozmești, Bohotin, Moșna, Pruteț, Sărata, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], Horincea, Oancea, Stoeneasa, Chineja.

în Ucraina: Ovirnî, Pihî, [NUME_REDACTAT], Oslava, Kobîlița, [NUME_REDACTAT], Sopovka, Pistînka, Rîbnîția, Ceremuș, Brusnița, Derelui, Vița, Molnița, Herța.

Pe teritoriul României râul are o lungime de 742 km, un bazin hidrografic de 10990 km² și un debit mediu multianual de 110 m³/sec (înainte de vărsarea sa în Dunăre). Pe o porțiune de 39,4 km marchează frontiera româno-ucraineană, pe o porțiune de 681,3 km (din care 73,9 km sînt alcătuiți din lacul Stînca-Costești) marchează frontiera dintre România și [NUME_REDACTAT].

3.3.2. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT] Siret (în ucraineană: Серет, în maghiară: Szeret, în traducere "Dragul") este un râu care străbate teritoriile Ucrainei și României și se varsă în Dunăre.

[NUME_REDACTAT] izvorăște din [NUME_REDACTAT] Păduroși aflați în Bucovina de Nord (astăzi regiunea Cernăuți a Ucrainei), la o altitudine de 1.238 m. Izvoarele sale se află în apropiere de localitatea Șipotele pe Siret (raionul Vijnița). Siretul parcurge 706 km (dintre care 596 km pe teritoriul României și 110 km pe teritoriul Ucrainei) și se varsă în Dunăre, lângă orașul Galați. Dintre afluenții fluviului, are cel mai mare bazin hidrografic din România.Principalii afluenți ai râului Siret sunt:

– pe partea stângă: – Polocin, Bârlad;

– pe partea dreaptă:- [NUME_REDACTAT], Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Buzău.

Bazinul său hidrografic este format în principal din apele aduse de râurile Bistrița (circa 35%), Trotuș (circa 18%), Moldova (circa 17,6%) și Suceava (circa 9%). Râul urmează la început o direcție nordică în regiunea Bucovinei de Nord.

[NUME_REDACTAT] sunt formate din straturi de pietriș, nisip și loess. Primăvara, odată cu topirea zăpezilor și vara, după ploi abundente, râul Siret poate provoca inundații. Dacă în mod normal, lățimea Siretului este de 70-100 m, iar adâncimea de 0,20-0,70 m, în perioada topirii zăpezilor sau al precipitațiilor abundente, lățimea sa crește la 200 m, iar adâncimea ajunge la 2-3 m. Pe cursul său au fost realizate mai multe baraje și lacuri de acumulare, reducând pericolul de inundații (cele mai recente au fost în anul 2005). Principalele orașe de pe sau din apropierea cursului său sunt: Siret, Pașcani, Roman. Ca urmare a adâncimii sale scăzute, Siretul nu este navigabil, doar pe porțiunea de după vărsarea râului Bârlad pot naviga nave de dimensiuni mici. Ca suprafață a bazinului hidrografic, Siretul este cel mai mare curs de apă din România (cu 28.116 km²), el colectând circa 17% din volumul total al resurselor de apă ale României. Se desfășoară pe teritoriul județelor Suceava (8.554 km²), Botoșani (457 km²), Neamț (5.836 km²), Bacău (6.603 km²) și Iași (850 km²).

3.3.3. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT] Ialomița izvorăște din [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT]) și își desfășoara albia pe o lungime de 400 km , având o rețea hidrografică codificată de 3.131 km și își adună apele dintr-un bazin de recepție de 9431 km² situat în partea de sud a țării, orientarea generala a râului fiind inițial NV-SE, apoi V-E. Limita bazinului hidrografic Ialomița, în zona superioară (cumpăna apelor) o constituie crestele masivelor muntoase Leota, Bucegi, Clăbucet și Ciucaș din [NUME_REDACTAT] și dealurile subcarpatice. În zona inferioară, delimitarea bazinului hidrografic Ialomița este realizată la vest și sud de înălțimile din [NUME_REDACTAT] și Moștiștea, iar spre nord de culmea Istriței și slabele denivelări din [NUME_REDACTAT].Rețeaua hidrografică a râului Ialomița se caracterizează prin regimuri de scurgere variate : permanent – caracteristic râurilor de munte ; semipermanent sau temporar – pentru râurile din zona de câmpie.

Afluenții principali ai Ialomiței sunt: -Prahova (176 km/3150 km² ); -[NUME_REDACTAT] (80 km/609 km²) ; -[NUME_REDACTAT] (69 km/579 km²). Ialomița este afluent de ordinul I (de stânga) al Dunării.

Suprafața totală a lacurilor naturale din bazinul hidrografic Ialomița este de 1.982 ha, principalele lacuri fiind Amara, Fundata, Iezer și Bentu.

Bazinul hidrografic Ialomița cuprinde părți din județele: Dâmbovița, Prahova, Buzău, Brăila, Ialomița și Ilfov și se învecinează cu bazinele hidrografice de ordinul I: Olt, Siret, Argeș și Dunăre.

3.3.4. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT] Argeș, izvorăște din munții Făgăraș, în centrul țării, vărsându-se, după un traseu de aproximativ 250 km lungime în Dunăre, în zona sudică a țării (Oltenița).

[NUME_REDACTAT] este un curs de apă din S-SE României, afluent al Dunării la Oltenița. Are 350 km iar suprafața bazinului hidrografic este de 12.550 kmp.. Debitul mediu multianual variază între 19,6 mc/s în cursul superior, 40 mc/s la ieșirea din zona piemontană și 73 mc/s la vărsare. Pe cursul superior al râului Argeș s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Argeș, Cerbureni, Oești, Albești, Curtea de Argeș, Zigoneni, Băiculești, Budeasa, Merișani etc.).

De la izvor și până în zona municipiului Pitești, râul Argeș are o direcție de curgere N-S, drenând mai întâi pantele sudice ale [NUME_REDACTAT], străbate apoi [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], iar după ce separă [NUME_REDACTAT] (în V) de [NUME_REDACTAT] (în E), intră în câmpie, unde udă multe subunități din [NUME_REDACTAT].

Principalii afluenți ai râului Argeș sunt: Buda, Capra, Dâmbovița.

3.3.5.Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT] este un râu în partea de sud a României, care izvorăște din [NUME_REDACTAT] și se varsă în Dunăre, având o lungime de 244 km. Principalii săi afluenți sunt: Cotmeana si Teleorman. Curge în județele Olt și Teleorman, iar orașele Alexandria și Roșiorii de Vede se găsesc pe malurile râului.

Numele râului este de origine dacică, provenind din cuvântul indo-european wed (apă).

3.3.6. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT] Olt este unul dintre cele mai importante râuri din România, el izvorând din [NUME_REDACTAT] Mare,[NUME_REDACTAT].

Parcurge un traseu complex: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Roșu-Cozia, Subcarpații și [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] există aproape 30 de lacuri de acumulare.

Oltul drenează, pe cei peste 700 km ai cursului său de la izvoare până la vărsarea în Dunăre, unități de relief cu condiții fizico – geografice diferite, mai ales că și suprafața bazinului e apreciabilă (24.900 km2).

Principalii afluenți ai râului Olt sunt: Lotru, Lotrioara, Vadu, Stâmba, Boia, Curpănul.

Principalele orașe prin care trece sunt: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Făgăraș, [NUME_REDACTAT] și Slatina. Oltul se varsă în Dunăre lângă [NUME_REDACTAT], la Islaz.

3.3.7. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT] general, [NUME_REDACTAT] este un bazin cu energie de relief foarte mare cu pante accentuate, ceea ce determină (alături de natura rocilor), o scurgere accentuată. Bazinul este străbătut de văi înguste, fără albie majoră, pe alocuri având chiar forma de chei.

[NUME_REDACTAT] în cuprinsul [NUME_REDACTAT], beneficiind de prezența formațiunilor sedimentare terțiare, a reușit să-și lărgească albia, încât este însoțit chiar pe mari porțiuni de o luncă dezvoltată și de mai multe terase. Mult fragmentate, ce-i drept, terasele sunt bine individualizate în cinci nivele, etajate până la 120-130 m și pe care, de obicei, se înșiră localitățile depresiunii. Cele mai dezvoltate nivele se întâlnesc însă între Cimpa și Livezeni, pe Jiul de Est și între Vulcan și Iscroni, pe Jiul vestic. Ele nu lipsesc nici de pe unii afluenți doar pe cele mai întinse le-a tăiat Jiețul.

Știm că în [NUME_REDACTAT], înainte de a porni în temerara aventură de străpungere a munților, Jiul ia naștere prin unirea a două ramuri principale: Jiul de Est care izvorăște de sub culmea Șureanului și Jiul de Vest care își are originea din masivul Retezat.

[NUME_REDACTAT] subcarpatică [NUME_REDACTAT], râul primeste mai multi afluenti, pe dreapta, ca Șușița, Jales, Bistrița și Tismana, toate drenând versantii sudici ai Vâlcanului, formând chei în calcare, fiind alimentate de ape carstice subterane.

3.3.8. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT] este un râu în România, care se varsă la Orșova în Dunăre printr-un golf de mari dimensiuni, urmare a pătrunderii Dunării în gura de vărsare a râului Cerna.

[NUME_REDACTAT] (numit uneori și [NUME_REDACTAT] sau [NUME_REDACTAT]) izvorăște din [NUME_REDACTAT] Ruscă, străbate [NUME_REDACTAT], alimenteaza [NUME_REDACTAT], trece prin orașul Hunedoara și se varsă în [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] este unul dintre afluenții principali ai Mureșului, el avand un debit mare la vărsarea lui în acest râu, la vest de orasul Simeria.

Este unul dintre cele mai mari și importante râuri ale județului, lungimea sa fiind de 73 de km, dintre care 65 km sunt străbătuți prin masivul [NUME_REDACTAT]. Suprafata de colectare este foarte mare, 740 kmp.[NUME_REDACTAT] este alcătuit din trei segmente: primul segment, care incepe odată cu izvoarele râului si ține până la vărsarea acestuia în [NUME_REDACTAT]-Cerna, segmentul mijlociu este cuprins de la ieșirea râului din baraj pâna în apropiere de periferia orașului Hunedoara, iar ultimul segment se termină odată cu vărsarea râului in Mureș.

Principalii afluenți ai râului Cerna sunt:

Afluenți de stânga: Șturu, Turcineasa, Râmnuța, Arsasca, Tăsna, Ogașu lui Roșeț, [NUME_REDACTAT], Jelărău, [NUME_REDACTAT], Ferigari, Bârzani, Pecinișca.

Afluenți de dreapta: Măneasa, Scurtu, Cărbunele, Valea lui Iovan, Balmez, Naiba, Curmezișa, Olanu, Craiova, Iauna,Topenița, Iuta, Prisăcina, Drăstănicu, Bedina.

3.3.9. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT] hidrografic Mureș este situat în partea centrală și de vest a României și izvorăște din [NUME_REDACTAT] ([NUME_REDACTAT]), [NUME_REDACTAT] Mare iar suprafața bazinului hidrografic (inclusiv canalul Ier) este de 28310 km2 (11,7% din suprafața țării). Până la granița cu Ungaria își desfășoara albia pe o lungime de 761 km, fiind cel mai lung dintre râurile interioare ale țării. Rețeaua hidrografică codificată însumează 758 cursuri de apă și 10861 km, adică 13,7% din lungimea totală a rețelei codificate a țării și o densitate de 0,39 km/ km2 față de 0,33 km/km2 – media pe țară. Zona cursului superior este delimitată de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]- Deda, cursul mijlociu este reprezentat de zona centrală a [NUME_REDACTAT], iar zona cursului inferior este delimitată de [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și Câmpia de Vest (între Lipova și granița cu Ungaria).

Principalii afluenți ai râului Timiș sunt: Gurghiu, Arieș, Niraj, Târnave, Ampoi, Sebeș, Strei.

3.3.10. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT] Bega își desfășoară cursul atât pe teritoriul României, cât și pe teritoriul Serbiei.El izvorăște din munții [NUME_REDACTAT] și străbate orașele Făget, Timișoara (pe teritoriul României) și Zrenjanin (pe teritoriul Serbiei).

Bega se formează prin unirea a două brațe [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] în dreptul localității Curtea. În continuare râul trece prin localitățile Margina, Făget, Răchita, Mănăștiur, Leucușești, Bethausen, Cutina, [NUME_REDACTAT].

Aproximativ în aval de Timișoara albia a fost menținută sub denumirea de [NUME_REDACTAT] (pe alocuri fiind folosită și denumirea de [NUME_REDACTAT]) și a fost în mare parte reprofilată pentru drenarea zonei situate la nord de canalul Bega. Pe o porțiune de 1,9 km râul marchează frontiera româno-sârbească.

[NUME_REDACTAT] se varsă în râul Tisa lângă localitatea Titel.

3.3.11. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT] hidrografic al râului Mureș, situat în partea centrală și de vest a României, este cuprins între [NUME_REDACTAT], Meridionali și Apuseni, iar sectorul său inferior este amplasat în centrul câmpiei Tisei.

[NUME_REDACTAT] se situează pe versantul de sud-vest al munților Hămaș, la o altitudine de aproximativ 850 m. [NUME_REDACTAT], afluent al Tisei, își colectează principalele ape din lanțul vulcanic al [NUME_REDACTAT], din [NUME_REDACTAT], din estul și sudul [NUME_REDACTAT] și din versantul nordic al ramurii [NUME_REDACTAT] de la vest de Olt. Cumpăna apelor bazinului traversează mai multe unități și subunități de relief cu caractere fizico – geografice specifice, despărțindu-l de numeroase bazine hidrografice importante.

Bazinul hidrografic al Mureșului are o suprafață de aproximativ 29.500 km2, iar râul Mureș are o lungime totală de 749 km, din care pe teritoriul României 27.920 km2 și respectiv 718 km lungime, fiind în acest fel al treilea ca mărime între râurile și bazinele hidrografice din România.

Principalii afluenți ai râului Mureș sunt: Comlod, Luduș, Cugir, Strei.

3.3.12. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] colectează o serie de afluenți atât pe stânga cât și pe dreapta, pe sectoarele superior și mijlociu, cum sunt: Bucuresci, Luncoiu, Ribita, Baldovin, Sighișoara, Halmagiu, Sebiș, Ineu, Cigherul.

[NUME_REDACTAT] izvorăște de pe pantele estice ale Bihorului, de la o altitudine de 980 m. El are o direcție generală de scurgere de la est către vest până la confluența sa cu Cigherul după care își schimbă orientarea catre nord-vest. De la izvoare până în zona orașului Brad are un curs torențial cu albie majoră îngustă. În continuare până la Sebiș valea se lărgește și prezintă numeroase meandre cu excepția zonei de chei dintre Halmagiu și Gurahonț. Panta râului scade în continuare până la [NUME_REDACTAT] la 0,07 % iar de aici spre frontieră până la 0,03 %.

3.3.13. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] izvorăște din [NUME_REDACTAT] de la altitudinea de 1460 m. Îsi colectează apele de pe pantele vestice ale Bihorului și de pe cele ce se concentrează în depresiunea Beiuș-Vascău. Curge spre nord – nord-vest până la Beiuș, se îndreaptă apoi spre vest până la Tinca și după aceea spre vest – nord-vest. De la izvoare până la Vascau râul are un caracter torețial, albie îngustă cu profil de V. În continuare valea se lărgește și face numeroase meandre provocând inundații.

Amonte de localitatea Tăut se află priza de apa a [NUME_REDACTAT]. După traversarea frontierei [NUME_REDACTAT] se unește cu [NUME_REDACTAT] formând [NUME_REDACTAT].

Principalii afluenți ai râului [NUME_REDACTAT] sunt: [NUME_REDACTAT], Crișul, Pietros, Tărcăița, Finis, Roșia, Holod.

3.3.14. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] izvorăste din [NUME_REDACTAT] în sud-estul [NUME_REDACTAT] la altitudinea de 710 m. El curge spre nord-vest până la Ciucea de unde se îndreaptă apoi spre vest. În porțiunea de izvoare are debitul mic și caracter de râu mic colinar cu panta domoală. [NUME_REDACTAT] este un râu cu asimetrie accentuată, primind majoritatea afluenților săi principali pe stânga.

Afluenții principali ai râului [NUME_REDACTAT] sunt: Calata, Secuieu, Drăgan, Iad, Brătcuța.

3.3.15. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT] sau Beretău este un râu care izvorăște în partea nordică în [NUME_REDACTAT], în comuna Sâg din județul Sălaj și județul Bihor. [NUME_REDACTAT] se varsă în râul [NUME_REDACTAT].

Are o lungime de 134 km. Pe parcursul său străbate Dealurile de Vest, Câmpia de Vest cu localitățile mai importante Suplacu de Barcău, Marghita și Berettyóújfalu.

3.3.16. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT] Someș are o lungime de peste 465 km și traversează podișului someșan. Se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei.Orașele străbătute de râul Someș sunt umătoarele: Sângeorz-Băi, Năsăud, Cluj,Dej, [NUME_REDACTAT], Jibou și Ulmeni.

Afluenții principali ai râului Someș sunt: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Almașul, Lăpușul.

Someșul este al cincilea râu ca mărime și debit din România. Este format din unirea la Dej a [NUME_REDACTAT] cu [NUME_REDACTAT] lângă municipiul Dej. [NUME_REDACTAT] (format prin confluența [NUME_REDACTAT] cu [NUME_REDACTAT]) are izvorul în [NUME_REDACTAT] iar [NUME_REDACTAT] izvorăște din [NUME_REDACTAT].

3.3.17. Bazinul hidrografic al râului [NUME_REDACTAT] al fluviului Dunărea, Tisa superioară drenează toți afluenții care își culeg izvoarele de pe versanții vestici ai [NUME_REDACTAT] (Ucraina) și ai [NUME_REDACTAT], din nordul [NUME_REDACTAT] și Lăpușului, precum și numeroasele pâraie nordice și estice care sosesc din eruptivul Oaș – Gutâi – Tibleș. Toate râurile din vest gravitează spre depresiunea tectonică a Maramureșului, considerată ca o adevărată piață de adunare a apelor.Tisa se formează din unirea a doi afluenți –[NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] – din [NUME_REDACTAT]. La ieșirea din munți, râul primește din stânga afluent, râul Vișeu. De aici, Tisa formează, pe o distanță de 62 km, granița naturală între țara noastră și Ucraina.

În privința regimului hidrologic, Tisa reprezintă tipul de regim carpatic, având volumul maxim de scurgeri în luna aprilie și minime în timpul iernii. [NUME_REDACTAT] superioare străbat în cursul lor una dintre cele mai pitorești regiuni ale țării-[NUME_REDACTAT]. Vișeul si Iza, râuri surori, care curg aproape paralel, având direcția SE-NV, drenează prin bazinele lor întreaga depresiune.

Principalii afluenți ai râului Tisa sunt: Vișeu, Iza, Săpânța, Turu.

3.4.Influența amenajărilor asupra reliefului și climei

Lacul de acumulare este elementul hidroamenajărilor care influențează climatul. Cu cât suprafața sa este mai mare, cu atât efectul asupra climatului este mai important. Dacă amenajarea hidrotehnică este situată într-o zonă depresionară, ferită de vânturi, apa evaporată stagnează, sporind neclaritatea și umiditatea atmosferică. Acest fenomen, dacă se produce în apropierea unor drumuri (în special în cazul celor cu trafic important), poate da naștere accidentelor mai frecvente în sezonul rece, când la contactul cu suprafața carosabilului se formează polei.

Dacă amenajarea hidrotehnică este situată într-o zonă bătută de vânturi acestea determină împingerea ceței în zone învecinate, astfel se creează condiții pentru intensificarea evaporației. Asupra reliefului si climatului mai pot apărea urmatoarele modificări:

– schimbarea configuratiei reliefului din bazinul acvatic;

– înlocuirea unor suprafete de teren cu suprafetele de apă ale lacurilor;

– rectificarea albiilor de râuri;

– modificări în structura vegetatiei;

– dezvoltarea sau, dimpotrivă, disparitia unor sate si drumuri de acces.

-râurile au fost indiguite si regularizate;

-mari suprafete de pădure au fost înlocuite de lacuri de baraj;

– solul a fost bătătorit de utilajele grele care au lucrat la aceste constructii.

– modificarea microclimatului datorită construirii lacurilor de acumulare.

3.5. Influența amenajărilor hidrotehnice asupra calității apelor

Calitatea biologică a apei este afectată de eutrofizare, fenomen ce constă în îmbogățirea apei cu elemente nutritive peste o limită de la care începe deteriorarea calității apei. Acest fenomen este favorizat de realizarea amenajărilor hidrotehnice, care se manifestă prin:

– diminuarea transparenței și schimbarea culorii apei;

– dispariția conținutului de oxigen în hipolimnion (zona inferioară a lacului);

– depunerea pe fund a unor masive cantități de materiale în descompunere;

– apariția bulelor de gaz. ;

– dificultatea de a utiliza apa din lac ca apă potabilă și chiar industrială, datorită gustului și mirosului dezagreabil, a înfundării filtrelor și a coroziunii accentuate;

Modificarea continutului în suspensii: colmatarea albiei în amonte de lacul de baraj, cresterea fortei de eroziune a apei în aval;

Modificarea temperaturii apei: în functie de temperetura apei din lac, au loc variatii termice în râu, în aval de baraj

Influenta amenajărilor asupra ecosistemelor naturale:

Pierderi de biodiversitate;

Întreruperea rutelor de migratie pentru unele specii;

Modificarea compozitiei în specii a biocenozelor.

CAPITOLUL 4 OPORTUNITATEA DEZVOLTĂRII UNEI CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE

Necesitatea dezvoltării construcțiilor hidrotehnice provenită din ultimele serii de inundații din peiroada 2005-2011, pe care le vom prezenta succint mai jos, este completată de oportunitatea oferita de [NUME_REDACTAT], în special prin programul POS M DMI 5.1 Protecția împotriva inundațiilor.

În perioada 2005-2011 au avut loc cele mai devastatoare inundații din România, acestea fiind evaluate la peste 3 mld. Euro. În figura 4.1 este prezentată harta inundațiilor fulger iar în figurile 4.2 ÷ 4.7 sunt prezentate zonele afectate de inundații în perioada 2005 – 2011.

Fig. 4.1. Harta inundațiilor fulger – volum mare de apă și durată scurtă

Fig. 4.2. Hartă zone afectate de inundații în 2005

Fig. 4.3. Hartă zone afectate de inundații în 2006

Fig. 4.4. Hartă zone afectate de inundații în 2007

Fig. 4.5. Hartă zone afectate de inundații în 2008

Fig. 4.6 Hartă zone afectate de inundații în 2010

Fig. 4.7 Hartă zone afectate de inundații în 2011

În urma viiturii din perioada 02.06.2006 – 11.07.2006, în secțiunea amonte de actuala lucrare, în secțiunea călimănești au fost deversate peste 1400 mc/s o perioadă îndelungată, fenomen ce a condus la erodarea platformei tehnologice(drum de acces) la piciorul tluzului în lungul digului Cosmești și dezgolirea ecranului de etanșare pe cca. 450 ml. Acest fenomen a dus la străpungerea și prăbușirea ecranului de etanșare pe zonele cu accidente Kelly, rezultând antrenarea materialului din corpul digului în 3 zone și prăbușirea pereului pe zonele afectate.

Pentru stoparea fenomenului de eroziune s-a impus remedierea urgentă a zonelor distruse ale digului prin refacerea ecranului de etanșare, refacerea platformei tehnologice, realizarea umpluturilor și a pereului pe zoenele distruse și realizarea protecției platformei tehnologice.

Se consideră că toate aceste lucrări nu ar fi fost necesare dacă lucrarea hidrotehnică impusă de construirea [NUME_REDACTAT] Cosmești ar fi fost realizată și în acest fel nu ar fi avut loc următoarele incidente:

Eroziunea digului de apărare;

Inundarea terenurilor agricole;

Iminența inundării orașului Mărășești.

În urma acestor evenimente și odată cu finalizarea lucrărilor de la [NUME_REDACTAT] Movileni s-a considerat oportun momentul deschiderii lucrărilor la amenajarea hidrotehnică Cosmești prin demararea executării centralei [NUME_REDACTAT] și a creării lacului de acumulare Cosmești.

CAPITOLUL 5 STUDIU DE CAZ – AMENJAREA HIDROENERGETICĂ COSMEȘTI

5.1 Descrierea proiectului

[NUME_REDACTAT] Cosmești este o lucrare de mare anvergură și implică realizarea construcțiilor barajului și a hidrocentralei, închiderea cuvetei râului Siret și creare lacului de acumulare Cosmești.

Lucrarea face parte din planul de amenajare în trepte a râului Siret și are ca scop reducerea riscului de inundații prin crearea de diguri de protecție care formează cuveta lacurilor de acumulare și prin amenajara in aval de centrale și baraje a lucrărilor de regularizare a râului pentru a evita inundarea necontrolată a zonelor adiacente. Lucrarea va fi amplasată la aproximativ 3,5 km în amonte de podul de la Cosmești care face legătura dintre malul stâng și malul drept al râului Siret și unește județul Vrancea de județul Galați.

Execuția lucrării presupune defrișarea și inundarea anumitor zone care vor fi ulterior ocupate de lacul de acumulare, dar și modificarea peisagistică a zonei prin ridicarea digurilor de protecție și a tuturor construcțiilor adiacente care presupun funcționarea amenajării. Toate construcțiile care nu mai sunt necesare după finalizarea lucrărilor vor fi dezmembrate/demolate, iar terenul se va aduce la starea inițială prin reamenajare peisagistică și revigorarea faunei.

[NUME_REDACTAT] Cosmești a fost declarată lucrare de utilitate publică, conform HG nr. 1598/2009 privind declararea utilității publice pentru lucrarea de interes național "Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sectorul Cosmești-Movileni" și face parte din schema de amenajare a râului Siret pe sectorul Trotuș – Putna, sectorul cu cel mai ridicat potențial hidroenegetic.

Amplasamentul se află situat în perimetrul Ariei de [NUME_REDACTAT] Avifaunistică ROSPA0071 "[NUME_REDACTAT] Inferior", declarată parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România prin H.G. nr. 1284/2007 privind dec1ararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice Natura 2000 în România.

Capacitatea centralei [NUME_REDACTAT] este:

Putere instalată – 44,80MW;

Energie medie anuală – 130,16 GWh/an.

Proiectul de dezvoltare prevede:

realizarea [NUME_REDACTAT] Cosmesti prevazuta cu lac de acumulare, baraj deversor in frontul de retentie, centrala, regularizare aval, diguri si contracanale, aparatura de masura si control;

instalatii interioare de iluminat si forta;

instalatii exterioare de iluminat;

instalatii de incalzire si ventilatie;

extragerea agregatelor minerale (2 balastiere);

realizare drumuri tehnologice;

organizare de santier;

reamplasarea (ridicarea) statiei de pompare Ionasesti;

inundarea suprafetei de 401,40 ha, pentru realizarea lacului de acumulare;

defrisarea unei suprafete scriptice de 58,24 ha.

Suprafața de teren utilizată pentru implementarea proiectului este formată din:

689,2842 ha suprafață ocupată definitiv – suprafața pe care vor fi construite barajul deversor în frontul de retenție, centrală, regularizare aval, diguri și contracanale, acumularea și drumurile tehnologice de pe coronamentul digurilor și de pe baraj (necesare pentru întreținerea construcțiilor hidrotehnice).

Din cele 689,2842 ha, 195,8631 ha constituie albia râului Siret si 493,4211 ha alte tereneuri, din care 390,372 ha terenuri neproductive și 103,0491 ha teren silvic.

Situația centralizată a suprafețelor de teren ocupate de Amenajarea hidroenergetică Cosmești este prezentată în tabelul 5.1:

Tabelul nr. 5.1

Situația centralizată a suprafețelor de teren ocupate de Amenajarea hidroenergetică Cosmești

23,36 ha suprafața ocupată temporar, din care:

13,00 ha suprafață ocupată de organizare centralizată de șantier

0,9 ha suprafață ocupată de organizarea de șantier dig mal stâmg

9,46 ha suprafață ocupată de drumurile tehnologice temporare.

5.2. Lucrările prevăzute în proiect pentru realizarea amenajării hidroenergetică Cosmești

5.2.1 Lac de acumulare

Caracteristicile lacului de acumulare:

suprafața – 401,40 ha (prin inundare);

volumul lacului la cota NNR (nivel normal de retenție) – 19,08 mil. Mc;

înălțimea barajului – 22,50 m;

lungimea barajului coronament – 123,00 m;

barajul are 6 câmpuri deversoare echipate cu stavile degment de 16*10 mp;

nivel normal de retenție (NNR) este la cota 62,50 mdMB;

cădere brută – 14 m;

puterea instalată este de 2*18MW;

lungimea digului mal drept – 9,50 km;

lungimea digului mal stâng – 1,10 km;

lungimea regularizării aval – 2,77km;

În aval de lacul de acumulare Cosmești se va realiza regularizarea cursului râului Siret pe o, lungime de 2,77 km și o lățime de 150 – 200 m.

5.2.2 Baraj deversor

Soluția constructivă pentru barajul deversor este de tip stăvilar, cu ploturi independente (ploturi cu pile intermediare, plot deversor și culei), partea deversoare fiind un radier din beton cu lungimea de 42,00 m.

În câmpurile deversoare rosturile permanente se află la 4,00 m d fața pilelor (câte 2 rosturi pe câmp, cu excepția deschiderilor marginale în care este un singur rost la 4,00 m de fața pilelor), etanșarea lor se va face cu bandă PVC O35.

Pilele au grosimea de 4,00 m și vor servi pentru susșinerea stavilelor, a batardourilor, a grinzilor pentru macaraua portal, a grinzilor podului de șosea, care va face legătura între cele 2 maluri și adăpostirea mecanismelor de acționare a stavilelor.

Disiparea debitului evacuat peste deversor se face într-un disipator de energie în două trepte, de 52,00 m lungime, continuat cu riberma de 30,00 m lungime. Pentru racordurile cu digurile s-au prevăzut ziduri laterale , amonte și aval.

Barajul deversor, disipatorul de energie, ribermele și zidurile laterale vor fi fundate pe stratul aluvionar, iar etanșarea în profunzime a frontului de retenție va fi asigurată de un perete eontinuu de beton, racordându-se la etanșarea în profunzime a centralei și a digului mal stâng.

Pentru barajul Cosmești având debitul de calcul de 3090 mc/s și debitul de verificare de 5052 mc/s, au rezultat 6 câmpuri deversoare cu stavile segment de 16*10 mp, lungimea coronamentului fiind de 123,00 m.

Barajul este dotat cu:

echipament hidromecanic;

echipament electric;

instalții (electrice interioare și exterioare, instalație de rezervă pentru alimentarea cu energie electrică echipată cu grup electrogen, instalație de încălzire);

sistem de supraveghere (specială și curentă) instituit datorită clasei și categoriei de importanță a construcțiilor hidrotehnice din cadrul amenajării Cosmești și seismicității zonei;

instalații și dispozitive de măsură și control;

sistem de urmărire a comportării construcțiilor.

Echipamentul hidromecanic este compus din:

instalație de batardou pentru revizia și repararea stavilelor ( un batardou plan amonte de suprafață, 6 ansambluri de piese înglobate în beton de montaj, grindă de manevră pentru manevrarea batardoului, 3 instalații de bypass batardou);

instalație de ridicat și transport (macara portal și cale de rulare);

instalație stavilă segment pentru închiderea frontului de retenție ( 3 stavile segment cu clapețe SSC160,,*(8+2) mp încălzite, 3 stavile segment SS 16,00*10,00 mp neîncălzite, 3 ansambluri de piese înglobate încălzite, montate în beton secundar, 4 stavile segment cu clapete, 3 ansambluri de piese înglobate neîncălzite, montate în beton secundar, 5 grinzi articulație stavilă prevăzute în pile, 2 grinzi articulație stavilă prevăzute in culee, 3 instalații electromecanice cu lanț pentru acționarea SSC 16,00*(8+2) mp, 3 instalații electromecanice cu lanț pentru acționarea SS 16,00*10,00 mp, instalații de barbotare, cu aer comprimat, pentru antrenarea apei calde de la adâncimela suprafață, în amonte stavile, în perioada de iarnă).

În culeea mal stâng se află grupul electrogen DIESEL și rezervorul de combustibil lichid.

Comanda echipamentelor barajului se va realiza din centrală și de la centrul de comandă al sistemului, fiind asigurată automatizarea pentru acest scop.

Elementele geometrice și hidraulice caracteristice barajului Cosmești:

barajul deversor este de tipul prag lat îmbunătățit, cu lungimea pragului deversant L=6,60 m;

deversorul cuprinde 6 câmpuri deversoare cu lățimea de 16,00 m fiecare, despărțite prin pile cu lățimea de 4,00m;

cota crestei deversorului – 52,50mdMB;

câmpurile deversoare sunt închise cu stavile segment la 16-10 mp;

nivel normal de retenție NNR – 62,50 mdMB;

[NUME_REDACTAT] a fost încadrat în clasa a III-a de importanță și are următoarele debite de calcul:

debitul de dimensionare – Qc=Q2%=3090 mc/s;

debitul de verificare – Qv=Q0,5% + DQ= 5052 mc/s.

Determinarea nivelulrilor de curgere ale apei în regim barat s-a efectuat avâmd la bază planuri de situație completate cu ridicări recente efectuate în coada lacului Cosmești (aval baraj călimanești) și în zona traversării gazoductului, aval de disipatorul barajului Cosmești.

Capacitatea de evacuare. Dimensionarea din punct de vedere hidraulic a deversorului a urmărit realizarea unui coeficient de debit cât mai ridicat pentru tipul de deversor adoptat (prag lat) și realizarea unui nivel cât mai redus în amonte, la evacuarea debitului maim de viitură. În acest sens, a fost limitată lungimea pragului deversor (L=6,60 m) obtinându-se un coeficient de debit de 0,40 – 0,42, în loc de 0,36 – 0,38, câat are un prag deversor obișnuit (valorile sunt valabile pentru o sarcină totală amonte de H0=10,0 – 12,5 m).

Capacitatea de evacuare a unui câmp deversor pentru diverse niveluri ale apei în lac, în regim de deversare liberă (stavilă segment ridicată total):

debitul evacuat peste un câmp deversor este de 880 mc/s, când în lac se realizează NNR – 62,50 mdMB, iar întreg frontul deversat (6 câmpuri deversoare cu stavile total deschise) evacuează un debit de 5280 mc/s;

debitul de verificare al deversorului (Q0,5% + DQ= 5052 mc/s) se poate evacua prin toate deschiderile deversoare la un nivel de apă în lac situat sub NNR, nivel energetic în lac sub care se evacuează debitul de verificare (toate stavilele complet ridicate) ete de 62,19 mdMB, nivel situat cu 0,31 m sun NNR – 62,50 mdMB;

cota amonte pentru evacuarea debitului de viitură – Q0,1%=5860 mc/s este de 63,28 mdMB, pentru debitul Q0,1%+DQ=7000 mc/s, cota apei în lac ajunge la 64,79 mdMB.

Disipatorul de energie. Calculele de dimensionare și verificare ale unui disipator de energie se fac plecând de la cheia limnimetrică aval, care are o importanță hotărâtoare în dimensionarea corectă, precumși , de la situațiile cele mai defavorabile care pot să apară în exploatare.

Dimensionarea și verificarea disipatorului s-a făcut pentru un nivel al apei în la NNT – 62,50 mdMB și cu respectarea următoarelor condiții de manevră:

ridicarea parțială în șah și în trepte succesive ale stavilelor;

ridicarea completă a unei stavile se va face numai după ce toate stavilele au fost deschise la maxim posibil (d=3,50 m, unde d= deschiderea pe verticală a stavilei);

ridicarea totală a celorlalte stavile se va face pe râns și în șah.

Soluția propusă este cea cu disipator în două trepte și constă în existența a două bazine de disipare având următoare dimensiuniȘ

treapta I-a – cotă radier de 46,50 mdMB și lungime de 17,50 m;

treapta a II-a – cotă radier de 43,00 mdMB și lungime de 36,50 m.

Treptele de disipare se termină cu praguri de 4,00 m înălțime, praguri capabile să asigure formarea saltului hidraulic în bazinele de disipare, indiferent de evoluția în timp a nivelurilor apei în aval.

Aval de pragul treptei aII-a de disipare se va instala o risbermă alcatuită din blocuri mari de beton [3,00 m * 3,00 m * (0,50 – 1,00)m], decalate peverticală cu 0,50 m, în lungime totală de 21,00 m.Această risbermă este urmată de o protecție alcătuită din blocuri mari cu greutatea de 1,00 – 2,00 tone, pe o lungime de cca. 5,00 m. Protecția se va continua aval, cu gabioane amplasate la baza zidurilorși a taluzelor digurilor laterale, pe o lungime de 80,00 – 100,00 m.

5.2.3 [NUME_REDACTAT] fi amplasată în dreapta barajului și va fi echipată cu două grupuri verticale Kaplan, având debitul instalat de 2*190 mc/s și înălțimea de 35,10 m.

Centrala este echipată cu batardouri de revizie, grătare, vane cu închidere rapidă, batardouri pentru închiderea aspiratoarelor și un transformator prin care se asigură racordarea la sistemul energetic. Parametrii energo-economici pentru CHE Cosmești:

putere instalată – 44,80 MW;

energie medie anuală – 130,16 GWh/an.

5.2.4 Regularzizare aval

Regularizarea aval va fi formată dintr-un șenal de ape mari care realizează racordul între disipatorul de energie și bazinul de liniștire, în zona amonte (punctul A), și albia râului Siret, în zona aval (punctul B). Punctul B de racordare cu albia râului Siret este la cca. 110,00 m aval de apeductul conductei gazoduct dar, regularizarea de bază va fi până la conducta de gaze naturale.

Dimensiunile regularizării sunt:

lungime măsurată în ax regularizare – 500,00 m;

lățime – 168,50 m;

cotă radier – 48,00÷47,80 mdMB, între punctele A și B;

I=0,40%;

pante taluze diguri – 1:2,50;

cotă coronament – +1,50 m peste nivelul de apă aferent Q verif. Cls. IV.

5.2.5 Diguri și contracanale

Închiderea în versantul stâng a frontului de retenție și limitarea lacului pe malul drept se va realiza prin intermediul digurilor.

Digurile sunt de tip omogen (din balast) având la parametrul udat pereu din beton armat de 20,00 cm grosime. Taluzul exterior al digurilor se va înnierba având un strat de 10 cm grosime de pământ vegtal rezultat din decopertarea amprizei drumurilor și a contacanalelor.

Pentru execuția digurilor pe traseele care interceptează cursul albiei râului Siret se vor face devieri locale cu șenale de deviere și diguri de protecție.

Fundarea digurilor se va realiza pe terenul existent, după îndepărtarea stratului de sol vegetal, sau a straturilor de mâluri sau nisipuri prăfoase – argiloase(cu o grosime mai mică de 1,00 m).

La racordul digurilor cu construcțiile din beton în zona frontului de retenție s-au prevăzut ziduri laterale din beton atât în amonte cât și în aval.

Caracteristicile tehnice ale digurilor sunt:

cota coronamentului digurilor va fi cu 2,50 m peste cota NNR din condiții de aval, iar spre amonte va avea cu 0,50 m peste cota remuului, pentru debitul de verificare corespunzător clasei de importanță a construcției;

lățimea coronamentului va fi de 6,00 m(4,00+2,00);

atât la digul mal drept cât și la digul mal stâng a fost prevăzut un parapet sparge val care va asigura preluarea valurilor și va servi și ca parapet e protecție spre lac;

pantele taluzelor la diguri vor fi de 1:2,5 spre apă și 1:3 spre exterior;

pentru colectarea și conducerea în avalul amenajării a apelor infiltrate prin diguri, a apelor de ploaie din terase, și a torenților din versanți, s-au prevăzut contracanale la exteriorul digurilor; Contracanalele sunt dimensionate la debite cu asigurarea de 10% având panta taluzelor de 1:1,5, cu adâncimea și lățimea la bază variabilă, în funcție de debitul rezultat în fiecare secțiune;

între dig și contracanal a fost prevazută o bermă de 6,00 m lățime pentru circulație și intervenții având rampe de legătură la coronament, din 3,00 în 3,00 km;

lungime dig mal drept – 2,50 km;

lungime dig mal stâng – 1,10 km.

Pentru protecția zonelor puternic erodate ale versantului stâng, pe o lungime de 3000,00 m, s-au prevăzut lucrări de protecție, cu un prism din balast cu panta taluzului de 1:2 spre apă, placat cu pereu de beton de 15,00 cm grosime, rezemat pe un pinten din beton încastrat la partea inferioară, pe o adâncime de 1,50 m. Platforma superioară va avea o lățime de 5,00 m și va fi cu 2,00 m peste cota NNR.

5.2.6 Aparatură de măsură și control

Cea prevăzută este specifică pentru acumulările cu volume mari:

foraje peizometrice;

hidrometre;

pendule inverse;

deversoare tarate rocmetre;

reperi de nivelment la coronament și pe taluze;

dispozitive de tasare verticală;

pilaștri;

reperi fundamentali de nivelment;

tararea debitelor evacuate în funcție de deschiderea stavilelor.

În caz de accidente sau de incidente în exploatarea construcției hidrotehnice Cosmești, s-au prevăzut sisteme de alarmare a populației acustice și luminoase, telefoane, etc.

5.3. Instalații interioare de iluminat și forță

Instalațiile interioare de iluminat și forță sunt prevăzute în:

camerele mecanismelor din culei și pilele barajului;

camera compresoarelor;

grupul electrogen.

În toate spațiile tehnologice iluminatul va fi asigurat de corpuri de iluminat etanșe 2*36W, montate pe elementele de construcție.

A fost prevăzut și iluminatul de siguranță pentru evacuare cu corpuri de tip luminobloc dotate cu baterie de acumulatori cu o autonomie de cel puțin o oră.

Alimentarea cu energie electrică se va realiza de la culeea mal drept dintr-un dulap, prin intermediul tabloului TG aflat tot în culeea mal drept, și tablourileT1-T6 din restul barajului.

5.4. Instalații exteriore de iluminat

Atât iluminatul coronamentului barajului cât și cel al centralei se va realiza unitar, cu corpuri de iluminat de PVC-05 dotate cu lămpi de vapori de mercur de 125W, montate pe stâlpi metalici de 5m înălțime.

Alimentarea cu energie electrică se va face din tabloul TLF1 sin centrală, comanda dându-se de la fața tabloului.

Pe partea aval a barajului au fost prevăzute proiectoare montate pe balustradele acceselor la acționările stavilelor. Alimentarea și comanda acestor proiectoare se va face din interiorul camerelor mecanismelor din pile și culei. Proiectoarele permit observarea manevrelor la mecanismele de închidere.

5.5.Instalații de încălzire și ventilație

Încălzirea se va realiza cu radiatoare electrice pe bază de ulei.

[NUME_REDACTAT] Diesel se va ventila mecanic cu ajutorul unui ventilator axial montat în fereastră, admisia aerului făcându-se prin fereastra de pe latura opusă. Pentru pornirea automată a ventilatorului la atingerea temperaturii interioare de +40°C, se montează un termostat cu microîntretupător.

5.6. Extragerea agregatelor minerale

Amplasamentele celor două balastiere din care se vor extrage agregatele minerale folosite pentru construirea digurilor și pentru prepararea betoanelor sunt în albia râului Siret, în locul unde va fi barajul și centrala (localitatea [NUME_REDACTAT], județul Galați) și în zona învecinată organizării de șantier de pe malul stâng (localitatea Nicorești, județul Galați).

5.7.Drumuri tehnologice

Prin proiect sunt prevăzute drumuri tehnologice permanente și drumuri tehnologice temporare.

Drumurile tehnologice permanente sunt(S=6,38 ha):

drum tehnologic amplasat pe coronamentul digului mal drept, pe teritoriul administrativ al orașului Mărășești, județul Vrancea și localității [NUME_REDACTAT], județul Galați, utilizat pentru accesul și realizarea lucrărilor de întreținere a construcțiilor hidrotehnice de pe malul drept (L=9,50 km, l=6,00 m, S= 5,70 ha);

drum tehnologic amplasat pe coronamentul digului mal stâng, pe teritoriul administrativ al localității Nicorești, județul Galați, utilizat pentru accesul și realizarea lucrărilor de întreținere a construcțiilor hidrotehnice de pe malul stânf (L=1,10 km, l=5,00 m, S= 0,55 ha);

drum de acces peste baraj pentru asigurarea legăturii pietonale și auto între cele 2 maluriale râului Siret: [NUME_REDACTAT], pe malul drept, și [NUME_REDACTAT], pe malul stâng; podul de șosea prevăzut va avea L=123,00 m, l= 10,60 m(carosabil și trotuare) și S= 0,13 ha. Racodurile la centrală și la baraj se vor asigura pe digul mal drept și mal stâng, din frontul de retenție al CHE Cosmești.

Drumurile tehnologice temporare (S=9,46 ha), utilizate numai în perioada de construcție ( 48 luni) pentru transportul materiilor prime, materialelor, personalului și pentru deplasarea utilajelor la punctul de lucru.

După finalizarea lucrărilor de construcții, suprafața ocupată de drumurile tehnologice temporare va fi adusă la starea inițială prin lucrări de reconstrucții ecologice.

Drumurile tehnologice temporare prevăzute în proiect sunt:

drum pentru realizarea regularizării aval centrală, amplasat pe teritoriul localității [NUME_REDACTAT], județul Galați, utilizat pentru deplasarea utilajelor și transportul matarialelorcu scopul efectuării lucrărilor necesare realizării regularizării aval (L=2,70 km ,l=6,00 m, S=1,62 ha);

drum între batardou (centrală și baraj Cosmești) și CHE Călimănești, urmărește digul mal drept, amplasat pe teritoriul orașului Mărășești, județul Vrancea, utilizat pentru transportul betoanelor (L=8,80 km, l=5,00 m, S=5,40 ha);

drum între podul cosmești și otganizarea de șantier centralizată, amplasat pe teritoriul localității [NUME_REDACTAT], județul Galați, utilizat pentru transportul componentelor organizării de șantier centralizată și a betoanelor de la organizarea de șantier centralizatp pe malul stâng al râului Siret unde se construiește digul (L=2,40 km, l=6,00 m, S=1,44 ha);

drum între organizarea de șantier centralizată și batardou, pe teritoriul localitații [NUME_REDACTAT], județul Galați. Acest drum este utilizat pentru transportul agragatelor minerale de la cariere la organizarea de șantier centralizată, și transportul de la organizarea de șantier centralizată la batardou (L=2,00 km, l=5,00 m, S=1,00 ha).

5.8. Organizare de șantier

Organizarea de șantier este compusă din organizare de șantier centralizată (tehnologică și socială) și 4 organizări de șantier la punctele de lucru.

5.8.1 Organizarea de șantier centralizată

Va fi amplasată pe teritoriul localității Cosmești, jud.Galați, va avea S=13,00 ha și va fi formată din:

organizare tehnologică;

organizare socială;

drumuri și alei din incintă;

lucrări de închidere.

Organizarea tehnologică prevede:

amenajări pentru deschiderea șantierului: 10 bărăci container pentru vestiare S=14,40 mp/buc., 2 barăci container pentru lot S=14,40 mp/buc.,2 barăci container pentru sală de mese, 1 puț forat apă tehnologică și rețea de distribuție a apei, LEA 20 KV – construcții și instalații – 1000 ml, 2PT20/0,4KV și racord, LEA 0,4 KV – 500 ml, iluminat exterior, împrejmuire 140ml, porți;

amenajări tehnologice: sediu șantier 420 mp, depozit pentru materiale, 2 stații pentru carburanți capacitate 20t, depozit uleiuri, coloană auto, stație de betoane mobilă, 2 silozuri pentru stocare ciment cu capacitatea de 500t, stație sortare, poligon prefabricate, laborator șantier, stație de epurare și 1000 ml rețea pentru colectarea apelor uzate, inclusiv conductă de evacuare ape uzate epurate în Siret, 1 puț forat, rezervor de înmagazinare apă potabilă și 1000 ml rețea de distribuție a apei potabile.

Amenajări sociale: 3 barăci a 12 garsoniere, 4 barăci a 16 garsoniere, 1000 ml rețele electrice de joasă tensiune, 2 hidrosfere pentru înmagazinare apă, 1000 ml rețea canalizare, 2 rezervoare înmagazinare gaz(chirie Shell), platformă pentru amplasare recipienți GPL S=80 mp, 1000 ml rețea alimentare ap+, stație de epurare, platformă pentru organizare de șantier S=10.000 mp, 6 containere duble pentru sală de mese, 800 ml împrejmuire, porți.

Drumuri și alei: drumuri – 1500 ml, alei peitonale – 3000 ml.

Lucrări de închidere: demontare lucrară, reconstrucție ecologică și redarea terenului la starea inițială.

5.8.2 Organizarea lotului pentru dig mal drept

Va fi amplasată la 1250 m amonte de centrală, în interiorul acumulării, va avea suprafața de 0,15 ha și prevede: birou lot și sală apel (2 containere având S=14,40 mp fiecare), vestiare muncitori (3 containere având S=14,40 mp fiecare) magazien materiale S=72 mp, gospodărie noroi bentonitic S=72 mp, PT 20/0,4 KV și racord, platformă organizare S=500 mp, WC ecologic cu 2 cabine, rețea electrică 20KV de 6 km, PT 20/0,4 KV, împrejumuire 150 ml și porți, drumuri, alei pietonale.

5.8.3 Organizarea lotului pentru regularizare aval

Ocupă suprafața de 0,15 ha și prevede: birou lot și sală apel (2 containere având S=14,40 mp fiecare), vestiare muncitori (3 containere având S=14,40 mp fiecare) magazien materiale S=72 mp, PT 20/0,4 KV și racord, platformă organizare S=500 mp, WC ecologic cu 2 cabine, rețea electrică 20KV de 6 km, PT 20/0,4 KV, împrejumuire 150 ml și porți, drumuri, alei pietonale.

5.8.4 Organizarea lotului pentru baraj și centrală

Ocupă suprafața de 0,30 ha și prevede: birou lot și sală apel (4 containere având S=14,40 mp fiecare) atelier cofraje S=108 mp, atelier armături S=108 mp, atelier confecții metalice S=72 mp, vestiare muncitori (8 containere având S=14,40 mp fiecare) magazien materiale S=108 mp, PT 20/0,4 KV și 2 racorduri,rețele electrice joasă tensiune L=500 ml, WC ecologic cu 2 cabine , platformă organizare S=800 mp, fundație macara turn, căi rulare macara L=180 ml, drumuri, alei pietonale.

5.8.5 Organizarea lotului pentru dig mal stâng

Cuprinde organizarea tehnologică și colonia socială. Ocupă suprafața de 0,90 ha, va fi amplasată în amonte de baraj, la distanța de 400 m de acesta și prevede: birou lor și sală apel, atelier electromecanic și magazie S=108 mp, magazie materiale S=72 mp, WC ecologic cu 2 cabine, PT 20/0,4 KV și racord 20 KV, rețele electrice de joasă tensiune L=3000 m, stație d betoane și silozuri de ciment 80 mp, platformă organizare de șantier S=4000 mp, puț forat apă tehnologică, rețea alimentare cu apă tehnologică, rampă spălare auto și separator de grăsimi, stație compresoare, stație carburanți 12 t.

După finalizarea lucrărilor de construcții, suprafața ocupată de organizarea de șantier dig mal stâng va fi adusă la starea inițială prin lucrări de reconstrucții ecologice.

5.8.6 [NUME_REDACTAT]

Prevede: platformă organizare șantier S=2400 mp, împrejumuire 200 ml, puț forat apă potabilă, rețea alimentare cu apă, WC 2 cabine, rețele electrice 300 ml, drumuri și alei pietonale.

5.9. Reamplasarea (ridicarea) stației de pompare [NUME_REDACTAT] de pompare Ionășești este situată pe malul stâng al râului Siret și deservește sistemul de irigații [NUME_REDACTAT]. Pentru că, la apariția lacului de acumulare stația va fi inundată s-a prevăzut ridicarea acesteia la cota de 64,00 mdMB.

5.10. [NUME_REDACTAT] realizarea lucrărilor prevăzute în proiect va fi scoasă din fondul forestier o suprafață totală de 89,16 ha, din care:

57,31 ha aparțin [NUME_REDACTAT] Focșani;

29,94 ha aparțin [NUME_REDACTAT] Tecuci;

1,91 ha aparțin [NUME_REDACTAT].

Suprafața scriptică totală care va fi defrișată pentru realizarea lucrărilor prevăzute în proiect este de 63,28 ha.

Erodarea pronunțată a malului tâng al Siretului precum și frecventele inundații care au avut loc în ultima perioadă au avut ca efect distrugerea vegetației de pe o suprafață destul de mare și în realitate suprafața defrișată va fi de 18,59 ha.

5.11. Alimentarea cu apă

5.11.1. Perioada de construcție

În perioada de construție alimentarea cu apă potabilă și apă tehnologică (apă utilizată pentru prepararea betoanelor, spălarea agregatelor minerale folosite la prepararea betoanelor, spălarea mijloacelor auto) va fi asigurată astfel:

Alimentarea cu apă potabilă:

1 puț forat, instalație de tratare, 2 hidrosfere pentru înmagazinare apă și rețea de distribuție 1000 ml amplasate în incinta organizării centralizate de șantier (amenajări pentru organizarea tehnologică centralizată);

1puț forat și rețea alimentare cu apă, amplasate ăn incinta organizării de șantier dig mal stâng.

Cantitatea de apă potabilă care va fi consumată de ambele amplasamente va fi cuprinsă între 800 mc/lună și 1600 mc/lună, în funcție de numărul de persoane implicate în fiecare etapă de construcție.

Alimentarea cu apă tehnologică:

1 puț forat și rețea de distribuție a pei, amplasate în incinta organizării centralizate de șantier (amenajări pentru deschiderea șantierului);

2 puțuri forate, rețea distribuție 500 ml, amplasate în incinta stației de sortare situată în perimetrul organizării tehnologice;

1 puț forat și rețea de distribuție, amplasate în incinta organizării de șantier dig mal stâng.

Cantitatea estimată de apă tehnologică care va fi consumată pe ambele amplasamente va fi de 121700 mc/an.

5.11.2. Perioada de funcționare

În timpul funcționării CHE Cosmești alimentarea cu apă potabilă se va realiza din puț forat, distribuția apei făcându-se prin conducte îngropate și protejate anticoroziv. Pentru funcționarea CHE Cosmești nu se folosește apă tehnologică.

5.12. Evacuarea apelor uzate

5.12.1 Perioada de construcție

În perioada de construcție vor rezulta ape uzate tehnologice și ape uzate menajere.

Apele uzate tehnologice provin de la stația de spălare-gresare a mijloacelor auto, gospodăria de betoane, stația de sortare a agregatelor minerale (amplasate în incinta organizării centralizate de șantier) și de la stația de spălare-gresare a mijloacelor auto (amplasata în incinta organizării de șantier mal stâng).

Apele uzate rezultate de la stația de spălare-gresare a mijloacelor auto vor fi colectate prin intermediul rețelei de canalizare ape uzate tehnologice, dirijate printr-un separateor

bicompartimentat de hidrocarburi și uleiuri minerale, decantate și deversate în stația de epurare ape tehnologice uzate prevăzută în organizarea tehnologică centralizată.

Apele uzate provenite de la gospodăria de betoane vor fi colectate prin intermediul rețelei de canalizare ape uzate tehnologice, decantate într-un decantor tricompartimentat și deversate în stația de epurare ape tehnologice uzate prevăzută în organizarea tehnologică centralizată.

Apele uzate provenite de la stația de sortare a agregatelor minerale vor fi colectate prin intermediul rețelei de canalizare ape uzate tehnologice și decantate într-un decantor tricompartimentat. După 24 ore de sedimentare, vor fi reintroduse in fluxul tehnologic (cca 80% din cantitate). Restul de 20% vor fi deversate în stația de epurare ape tehnologice uzate prevăzută în organizarea tehnologică centralizată.

Apele uzate provenite de la stația de spălare-gresare a mijloacelor auto vor fi colectate prin intermediul rețelei de canalizare, tratate în separatorul bicompartimentat de hidrocarburi și uleiuri minerale, decantate și deversate în stația de epurare prevăzută în organizarea de șantier mal stâng.

Apele uzate menajere provin de la spațiile de cazare și birourile prevăzute în incinta organizării centralizate de șantier și in incinta organizării de șantier mal stâng.

Apele uzate menajere rezultate din incinta organizării centralizate de șantier sunt colectate prin intermediul rețelei de canalizare ape uzate menajere și epurate în stația de epurare ape uzate menajere prevăzută în incinta organizării centralizate de șantier.

Apele uzate menajere rezultate din incinta organizării de șantier mal stâng sunt colectate prin intermediul rețelei de canalizare ape uzate menajere și epurate în stația de epurare prevăzută în incinta organizării de șantier mal stâng.

Cele 2 stații de epurare prevăzute în incinta organizării centralizate de șantier sunt de tip monobloc, compuse din 2 module, capacitate 120 mc/zi/stație. Apele uzate epurate sunt deversate in râul Siret.

Stația de epurare prevăzută în incinta organizării de șantier mal stâng este de tip monobloc, compusă din 2 module, capacitate 63,16 mc/zi. Apele uzate epurate sunt deversate în râul Siret.

5.13.2. Perioada de funcționare

În perioada de funcționare vor rezulta doar ape uzate menajere care, prin intermediul rețelei de canalizare, vor fi dirijate în stația de epurare. Apele uzate menajere epurate vor fi deversate în râul Siret. Din activitatea de producere a energiei electrice nu rezultă ape uzate tehnologice.

5.13 Alimentarea cu energie electrică

5.13.1.Perioada de construcție

În perioada de construcție energia electrică necesară funcționării utilajelor/instalațiilor

prevăzute în organizările de șantier și pentru iluminatul perimetrelor va fi asigurată prin

branșamente la rețelele de energie electrică din zona.

În proiect sunt prevăzute puncte de transformare, racorduri și rețele electrice, astfel:

În organizarea de șantier centralizată:

LEA 20 KV -1000 ml

PT 20/0,4 KV și racord – 2 buc

LEA 0,4 KV – 500 ml

Instalațiile consumatoare de energie electrică prevăzute în organizarea de șantier centralizată sunt: stație de betoane, stație de sortare, pompă rețea alimentare cu apă, stație de epurare,instalație iluminat perimetru.

În organizarea de șantier dig mal drept (energia electrică va fi utilizată numai pentru iluminatul perimetrului):

LEA 20 KV – 6000 ml

PT 20/0,4 KV și racord – 1 buc

În organizarea de șantier regularizare aval (energia electrică va fi utilizată numai pentru iluminatul perimetrului):

LEA 20 KV – 6000 ml

PT 20/0,4”KV”și racord – 1 buc

În organizarea de santier pentru baraj si centrală :

PT 20/0,4 KV și racord – 2 buc

Rețele electrice de joasă tensiune – 500 ml

Energia electrică va fi utilizată pentru iluminatul perimetrului și deservirea atelierelor pentru cofraje, armături și confecții metalice.

În organizarea de șantier dig mal stâng:

PT 20/0,4 KV și racord – 1 buc

Rețele electrice de joasă tensiune – 3000 ml

Energia electrică va fi utilizată pentru iluminatul perimetrului, pomparea apei tehnologice, alimentarea stației de compresoare, alimentarea stație carburanți și la atelierul eleetromecanic.

[NUME_REDACTAT] Cosmești: rețele electrice- 300 ml. Energia eleetrică va fi utilizată pentru iluminatul perimetrului și funcționarea pompei aferente sistemului de alimentare cu apă.

5.13.2. Perioada de funcționare

În perioada de funcționare energia electrică va fi folosită pentru alimentarea cu energie electrică a barajului deversor și CHE Cosmești, precum și pentru iluminatul interior și exterior.

Alimentarea cu energie electrică a barajului deversor și CHE Cosmești se va realiza din serviciile proprii ale centralei și din LEA de 20 KV din zona. Pentru rezerva a fost prevăzut un grup Diesel 125 KVA.

Pentru a sigura continuitatea alimentării serviciilor proprii cu curent altemativ s-a prevăzut declanșarea automată de rezervă pe barele de servicii proprii ale fiecărui agregat și pe barele de servicii generale ale centralei.

Toate instalatiile se vor comanda automat prin procesul de pomire-oprire, sau de la cutiile de comanda locale ale fiecărei instalații în parte.

Instalații interioare de iluminat și forță sunt în:

camerele mecanismelor din culei și pilele barajului;

camera compresoarelor;

grupul electrogen.

În toate spațiile tehnologice iluminatul va fi asigurat de corpuri de iluminat etanșe 2×36 W, montate pe elementele de construcție.

A fost prevăzut și iluminatul de siguranță pentru evacuare cu corpuri de tip luminobloc dotate cu baterie de acumulatori cu o autonomie de cel puțin o oră.

Alimentarea energie electrică se va realiza din culeea mal drept, prin intermediul tabloului TG aflat tot în culeea mal drept și tablourile Tl – T6 din restul barajului.

Instalații exterioare de iluminat: corpuri de iluminat tip PVC-05, dotate cu lămpi de vapori de mercur de 125 W, montate pe stâlpi metalici de 5 m înălțime.Alimentarea cu energie electrică se va realiza din tabloul TLFI din centrală, comanda dându-se de la fata tabloului.

Pe partea aval a barajului au fost prevăzute proiectoare montate pe balustradele acceselor la acționările stavilelor. Alimentarea și comanda acestor proiectoare se va realiza din interiorul camerelor mecanismelor din pile și culei. Proiectoarele vor permite observarea manevrelor la mecanismele de închidere.

Liniile electrice aeriene pentru racordarea centralei Cosmești la [NUME_REDACTAT] Național sunt linii noi de 110 KV, pentru evacuarea energiei prin intermediul stațiilor de transformare de 110/20 KV, la rețelele existente în zonă.

5.14. Instalații de încălzire și ventilație

În perioada de funcționare încălzirea spațiului se va realiza cu radiatoare electrice cu ulei.

[NUME_REDACTAT] Diesel va fi venti lată mecanic cu ajutorul unui ventilator axial montat în fereastră, admisia aerului făcându-se prin fereastra de pe latura opusă. Pentru pomirea automată a ventilatorului la atingerea temperaturii interioare de +40°C, se montează un termostat cu microîntrerupător.

5.14.1. Alimentarea cu combustibil

Pentru alimentarea cu combustibil a mijloacelor auto utilizate în perioada de construcție sunt prevăzute 2 stații pentru carburanți având fiecare capacitatea de 20 tone.Combustibilii utilizați sunt: benzină – 4,3 tone și motorină – 1371,84 tone.

În perioada de funcționare se va utiliza motorină pentru grupul Diesel. 125 KVA (folosit ca rezervă, pentru asigurarea continuității alimentării serviciilor proprii cu curent altemativ).

CAPITOLUL 6 IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Influența activităților antropice anterioare la nivelul zonei perimetrului în care se vor desfășura activitățile generate de proiect sunt reprezentate prin cultivarea agricolă a terenurilor și exploatarea balastului din albia minoră a râului Siret.

6.1. Factorul de mediu apă

Pe teritoriul României, Siretul are o lungime de 548 km și un bazin hidrografic de 43933 km2, dar în afara graniței de stat mai sunt încă 1636 km2 drenați de rețeaua Siretului.

Din punct de vedere al calității biologice, prezentate în tabelul 6.1, râul Siret, după valoarea indicelui saprobic estimat pentru biocenoza bentală, se încadrează pe tot parcursul râului în clasa de calitate II, corespunzătoare unei stări ecologice bune, situație ce reflectă o îmbunătățire a calității apei râului.

Tabel 6.1

Indicatori de calitate măsurați pe râul Siret

6.1.1. Impactul potențial asupra factorului de mediu apă în perioada de construcție

Alimentarea cu apă. În etapa de construcție, desfășurarea activităților pe amplasamentele organizărilor de șantier este necesară alimentarea cu apă. La nivelul organizărilor de șantier apa va fi utilizată în diferite procese tehnologice și pentru asigurarea apei menajere personalului.

Alimentarea cu apă tehnologiă este asigurată de 4 puțuri și anume:

1 puț forat pentru etapa lucrărilor de deschidere a șantierului;

2 puțuri forate în incinta stației de sortare a agregatelor;

1 puț forat pentru organizarea punctului de lucru dig mal stâng.

Apa tehnologică este folosită pentru:

Spălarea agregatelor minerale folosite la prepararea betoanelor;

Prepararea betoanelor;

La stația de spălare-gresare a mijloacelor auto.

Alimentarea cu apă potabilă este asigurată de 2 puțuri și anume:

1 puț forat, amplasat în incinta organizării de șantier centralizată + rețea de distribuție + 2 hidrosfere pentru înmagazinare;

1 puț forat, amplasat în incinta organizării punctului de lucru dig mal stâng + rețea de distribuție.

Apa potabilă este folosită pentru consumul și igiena personalului implicat în efectuarea lucrărilor în etapa de construcție.

Managementul apelor uzate. Apele tehnologice uzate din organizarea centralizată de șantier și din organizarea de șantier dig mal stâng sunt colectate prin rețele de canalizare din cele 2 incinte, tratate în separatoarele de hidrocarburi și uleiuri minerale, decantoare și cele 2 stații de epurare a apelor tehnologice uzate și evacuate în emisar (râul Siret) prin câte o conductă de pe fiecare amplasament.

Apele uzate de tip menajer sunt tratate în stații de epurare diferite pentru fiecare din cele două amplasamente și sunt evacuate în emisar.

Calitatea apelor evacuate în râul siret trebuie să corespundă NTPA – 001/2005.

Calitatea apei freatice. În general apele freatice din această zonă servesc pentru consumul oamenilor și al animalelor, neexistând condiții pentru irigat sau pentru întrebuințări industriale. Calitatea apelor freatice este foarte bună și în general straturile acvifere se găsesclasuprafață.

Alimentarea freaticului se face cu precădere din precipitații, dar și din râul Siret. Astfel, nivelul freaticului oscilează în limite foarte strânse( de ordinul decimetrilor).

6.1.2. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apă

În vederea protecției calității apelor subterane și supraterane vor fi luate următoarele măsuri:

Asigurarea funcționării în parametri normali ai stațiilor de epurare și eliminarea apelor epurate în emisar conform standardelor impuse prin NTPA 001/2005 aprobat prin H.G. 352/2005;

Dotarea stațiilor de epurare cu sisteme automare de măsură și control;

Asigurarea etanșeității rețelei de canalizare;

Verificarea periodică a utilajelor în vederea depistării preventive a defecțiunilor care pot determina scurgerea de carburanți sau lubrifianți în mediu;

Gestionarea corectă a deșeurilor tehnologice și menajere;

Amplasarea stațiilor pentru alimentarea cu combstibili a mijloacelor auto și utilajelor se va face pe suprafețe impermeabilizate pentru a preveni poluarea solului/subsolului și a apei.

6.2 Factorul de mediu aer

Zona în care va fi amplasată amenajarea hidrotehnică Cosmești are o climă temperată, cu mari variații determinate de confluența reliefului.

Vânturile dominante sunt cele de NV – SE, sunt canalizate pe culoarul Siretului, și sunt vânturi uscate generatoare de temperaturi extreme. La începutul verii, mase de aer cald se deplasează dinspre Africa spre nord, determinând o vreme caldă și cu precipitații reduse. Dinspre nord-vest și nord vânturile aduc o vreme rece și umedă.

Regimul termic, care poate fi observat în tabelul 6.2, specific acestei zone se caracterizează printr-o medie anuală de 9,6°C, luna cea mai caldă fiind iulie, iar luna cea mai rece ianuarie. Amplitudinile termice medii osciliază cu 25,4°C.

Tabelul 6.2

Media lunară, anuală și amplitudinea termică

Regimul pluviometric, prezentat în tabelul 6.3, este caracterizat printr-un interval ploios mai-iunie și unul secetos decembrie-februarie, cu prelungiri până în luna martie. Căderile de precipitații mi mari de 30mm în 24 ore sunt foarte frecvente în zona studiată.

Tabelul 6.3

Cantități medii lunare și anuale ale precipitațiilor

6.2.1 Calitatea factorului de mediu aer

Deoarece îm zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic și datorită condițiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracție sau de la mijloacele de transport, se apreciază calitatea aerului ca fiind bună.

Potențialele surse de emisii atmosferice sunt:

Transportul agregatelor de balastieră;

Traficul generat de lucrările desfășurate;

Încărcarea agregatelor de balastieră în instalația de sortare;

Pulberi provenite de la instalația de preparare a betonului prin deschiderea supapei de siguranță ca urmare a exploatării necorespunzătoare a stației;

Emisiile, prezentate în tabelul 6.4, conțin în principal următorii poluanți:

Pulberi în concentrații nesemnificative;

Gaze de combustie rezultate din arderea combustibililor de la utilajele ce deservesc exploatarea.

Tabelul 6.4

Emisii de particule generate de lucrările de construcție

ND= nu există factori emisie

Prin arderea combustibililor în motoarele cu ardere internă al vehiculelor care transportă materialele de construcție și ale utilajelor implicate în realizarea lucrărilor de construcție rezultă gaze de eșapament, prezentate în tabelul 6.5, care sunt eliminate în atmosferă . Cantitățile de substanțe cu potențial poluant pentru factorul de mediu aer sunt prezentate în tabelul de mai jos. Emisiile vehiculelor și utilajelor sunt reglementate prin inspecțiile tehnice periodice.

Singura sursă dirijată de poluare implicată în realizarea proiectului este stația de preparare a betoanelor.

Situațiile care pot determina emisii de pulberi în atmosferă provenite de la stația de preparare a betoanelor pot fi cauzate doar la umplerea și descărcarea cu ciment a celor două silozuri.

În perioada de funcționare nu sunt surse care să producă impurificări ale factorului de mediu aer.

Tabelul 6.5

Emisii de poluanți generate de sursele mobile în perioada de construcție și limitele impuse de legislația în vigoare

6.2.4 Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

Prin natura lor, sursele asociate lucrărilor de construcție care nu pot fi prevăzute cu sisteme de captare și evacuare dirijată a poluanților. Măsurile pentru controlul emisiilor de particule sunt măsuri de tip operațional specifice acestui tip de surse. În ceea ce privește emisiile generate de surse mobile acestea trebuie să respecte prevederile legale în vigoare.

Pentru reducerea emisiilor în aer:

Efectuarea regulată a ITP-urilor pentru a se asigura respectarea prevederilor legislative pentru noxele eliminate în atmosferă prin gaze de eșapament;

Stropirea durmurilor tehnologice în perioadele secetoase pentru a împiedica ridicarea în atmosferă a unei cantități mari de pulberi;

Deplasarea cu viteze reduse pe drumurilede exploatare balastate pentru a împiedica ridicarea în atmosferă a unei cantități ridicate de particule în aer;

Stropirea depozitelor de agregate minerale în stare brută și a celor de nisip pentru a împiedica antrenarea de particule în atmosferă prin eroziune eoliană;

Exploatarea corespunzătoare a stației de preparare a betoanelor;

Curățarea corectă a cisternei , după descărcare, de către șofer.

6.3 Factorul de mediu sol

6.3.1 Calitatea factorului de mediu sol

Solurile din zona amplasamentului obiectivului (organizări de șantier și șantier propriu-zis) se încadrează în clasa solurilor neevoluate (soluri aluviale și aluviuni). Învelișul de soluri de pe amplasament este uniform, reprezentat în totalitate de aluviosoluri entice-calcarice, în alternanță cu aluviosoluri entice-calcarice-prundice din zonele de grinduri sau entice-calcarice-gelice din lungul unor albii părăsite. Acest înveliș de soluri este format în condiții naturale în cre aportul principal pentru pedogeneză este asigurat de frecvența mare a inundațiilor, în timpul cărora sunt depuse sau erodate depozitele litologice prezente. Structurarea materialelor pământoase este nerealizată, iar textura este variabilă dar domină cea de la nisipoasă la luto-nisipoasă.

Ca urmare a condițiilor geografice procesul de pedogeneză de pe amplasament a determinat formarea unui sol de vârstă recentă, care se află în fază incipientă de evoluție datorită fenomenelor frecvente de colmatare determinate de inundațiile frecvente.

6.3.2 Potențiale surse de poluare a solului în perioada de construcție

Impactul datorat implementării proiectului asupra factorului de mediu sol este reprezentat în principal de lucrările de decopertare și excavare necesare amplsării otganizărilor de șantier și de realizare a obiectivelor investiției.

În perioada de construcție impactul asupra factorului de mediu sol va afecta suprafețe diferite de teren, suprafețe care vor fi necesare realizării etapelor proiectului. Pentru implementarea acestui proiect se fac lucrări de construcție și consolidare a digurilor mal stâng și mal drept, decopertare, defrișare, nivelare și impermeabilizare se va inunda o suprafață de 401,40 ha de teren. Ca urmare va avea loc:

Modificarea configurației terenului;

Modificarea biocenozei specifice;

Schimbarea substratului;

Creșterea ecosistemului acvatic.

6.3.3 Potențiale surse de poluare a solului în perioada de funcționare

În perioada de funcționare amenajarea hidrotehnică Cosmești va avea un impact pozitiv asupra calității solurilor din zonă deoarece determină scoaterea de sub pericolul inundației a unei suprafețe de circa 1100 ha, terenuri situate pe malul drept al râului Siret – aval de viitoarea acumulare. De asemenea prin lucrările de consolidare a malurilor sunt protejate suprafețe ocupate cu vegetație de zăvoi situate aval de amenajare.

6.3.4 Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

Pentru ca implementarea proiectului să aibă un impact cât mai scăzut asupra factorului de mediu sol sunt necesare următoarele măsuri:

pentru a preveni scurgerile accidentale ale combustibililor și uleiurilor și infiltrarea acestora în sol utilajele vor fi menținute în stare de funcționare bună având ITP-urile la zi;

asigurarea etanșeității conductelor rețelelor de canalizare;

asigurarea etanșeității cuvelor de colectare a WC-urilor ecologice;

gestionarea corectă a deșeurilor, în principal a celor periculoase.

6.4 [NUME_REDACTAT] este situat în albia minoră a râului Siret și are o litologie alcătuită din pietrișuri fluviatile rulate. Câmpia de subzistență, a Siretului se remarcă prin exces de umiditate, prin zone mlăștinoase, inundații, prin tendința continuă a râurilor ce vin din câmpia piemontană de a-și schimba cursul, de a aluviona sub formă de divagare. Pe timp de secetă se extind în schimb sărăturile. Prezența menadrelor, lipsa teraselor și a albiilor mlăștinoase indică fenomenul de tasare tectonică și în perioada actuală.

6.5 [NUME_REDACTAT] examinarea profilului pedologic, rezultă că la suprafață apare un strat de prafuri argiloase continui, argile prăfoase și nisipuri, nisipuri prăfoase, uneori acoperite cu un strat de sol vegetal de 0,30 m. Acest strat de copertă (C) are o grosime de 1,5 – 2,5 m, rar mai gros și acoperă aluviunile grosiere formate dintr-un amestec de pietriș și nisip cu rar bolovăniș. Nisipurile sunt afânate sau cu o îndesare medie având o granulozitate de la fină la medie. Grosimea aluviunilor este de 8 – 12 m, iar cota lor inferioară este cuprinsă între 42,00 și 44,50 mdM.

Pietrișurile aluvionare stau fie pe un strat de argilă, fie pe nisipurile și nisiurile prăfoase ale așa zisei roci de bază, fiind prezente la adâncimea de 9,00 – 13,50 m. În general, stratul de argilă este aproape continuu. Grosimea primului strat de argilă este de la 1 la 4 m, stratul următor de argilă găsindu-se la adâncimea de 14 sau 19 m, a cărui prezență este importantă pentru execuția ecranului de etanșare.

Sub acesta s-a separat așa zisa rocă de bază (care va constitui roca de fundare a centralei), de natură argilos-nisipoasă sau prăfoasă, mai rar pietriș, prezentând o stratificație încrucișată, separarea orizonturilor în cadrul acestui complex făcându-se pe baza corelării caracteristicilor geotehnice.

6.6 [NUME_REDACTAT] în care va fi amplasată acumularea hidroenergetică de la [NUME_REDACTAT] și organizările de șantier necesare implementării proiectului este situată în Aria de [NUME_REDACTAT] Avifaunistică „[NUME_REDACTAT] Inferior” – ROSPA0071. Conform formularului standar Natura 2000 pentru acest sit au fost identificate următoarele tipuri de habitate:

3270 – Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention;

92A0 – Zăvoie cu Salix alba și Populus alba;

6510 – Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis și Sanguisorba officinalis).

Identificarea habitatelor s-a realizat prin recunoașterea fitocenozelor care le caracterizează și a speciilor edificatoare 8în general dominante) și indicatoare ecologic și/sau cenologic, precum și prin recunoașterea caracteristicilor stațiunii, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă și sol.

Structura este definită prin caracterul geografic, ecologic, fitosociologic al fitocenozei și descrierea acesteia pe straturi, căreia i-am adăugat și componența animală. Descrierea faunei este realizată atât prin observații directe pe teren cât și prin consultarea bibliografiei referitoare la fauna specifică zonei precum și a celei cu referire la ecologia și etologia speciilor identificate.

Conform lucrării „Habitatele din România” habitatului Natura 2000 îi corespunde în clasificarea națională 3270 – Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention sp. (exemplificatîn figura 6.1) habitatul Comunități ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinocloa. Asociațiile vegetale prezente în acest habitat sunt: Bidenti-Polygonetum hydropiperis lohm în R. Tx 1950, Polygono lapathifolio-[NUME_REDACTAT] 1935, Echinochloo-Polygonetum lapathifolii Soo et Csuros 1974. Speciile acestor asociații vegetale se dezvoltă pe geliosoluri, aluviosoluri formate pe depozite aluvionare, nisipuri și luturi.

Din punct de vedere structural majoritatea plantelor dominante și caracteristice pentru aceste asociații sunt cunoscute și sub denumirea de buruieni de mlaștină. Acestea ajung la 45 – 50 cm înălțime și realizează etajul superior al vegetației. Valoarea conservativă a acestui habitat este redusă.

Fig. 6.1 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention sp. pe malul pârâului [NUME_REDACTAT] alt habitat Natura 2000 identificat în zona de implementare a proiectului este 92A0 – Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba (exemplificat în ficgura 6.2) care corespunde în clasificarea națională habitatului R4405 Păduri daco-getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus ceasius. Acest tip de habitat este frecvent în luncile de deal și de câmpie din toată țara, în zona pădurilor de stejar, la altitudini de 50 – 300 m. Asociația vegetală caracteristică este

Fig. 6.2 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba în zona de implementare a proiectului

Salicetum albae-fragilis Issler 1926 em Soo 1957 și se dezvoltă pe soluri de tipul: aluviosol, nisipoase, mijlociu-profunde, uneori scheletice, mezobazice, umede, mezotrofice. Valoarea conservativă a acestui habitat este foarte mare datorită prezenței speciei edificatoare Populus nigra, dar și a altor specii importante cum ar fi Althaea officinalis, Aegopodium podagraria, Melandrium album, etc.

Pe malul stâng al acumulării hidroenergetice, amonte de barajul care va fi construi există o suprafață acoperită cu zăvoi de plop și salcie aparținând habitatului (le putem observa în figurile 6.3 și 6.4) descris anterior care va fi defrișată iar zona va fi acoperită de apa viitorului lac de acumulare.

Fig 6.3 Vegetație de zăvoi care va fi înlăturată prei realizarea construcției hidrotehnice

Fig. 6.4 Suprafață acoperită cu zăvoaie de plop și salcie și asociații de specii arbustive care va fi înlăturată prin amenajarea hidrotehnică

Habitatul notat în Formularul standard Natura 2000 cu codul 6510 – Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis și Sanguisorba officinalis) corespunde în clasificarea națională habitatului R3716 – Pajiști danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis și Alopecurus pratensis (conform Habitatelor româniei, Doniță et col.). Acest tip de fitocenoză este răspândită în luncile rîurilor din toată țara și cuprinde următoarele asociații vegetale: Poetum pratensis Răv., Căzac.et Turenschi 1956, Ranunculo epentis – Alopecuretum pratensis Ellmauer 1933, Agrostideto – Festucetum pratensis Soo 1949. Vegetația se dezvoltă pe suprafețe întinse de la 1 -2 ha până la zeci de ha, pe islazuri, la altitudini cuprinse între 100 și 350(400) m. Pe terenuri cu un relief plan, pante foarte slab înclinate în terasele râurilor de câmpie. Solurile pe care se dezvoltă acest tip de vegetație sunt eutricambosoluri, ușoare, humico-gleice, gleiosoluri dezvoltate pe roci aluviale, nisipuri, luturi, fertile și bine aprovizionate cu umiditate, tot timpul anului.

Din punct de vedere structural speciile dominante realizează etajul superior al vegetației care atinge înalțimea de 35-40(45) cm, dintre cele mai reprezentative sunt: Poa pratensis, Festuca pratensis, Dactylis glomerata, Agropyron repens, Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis, Juncus effusus, Trifolium pratense. Etajul inferior este bine reprezentat de speciile: Lotus corniculatus, Trifolium repens, Ranunculus repens, R. Acris, Carex hirta, Lysimachia nummularia, Potentilla reptans, Galium palustre. Valoarea conservativă a acestui habitat este moderată datorită speciile edificatoare Poa pratensis și Festuca pratensis.

În urma deplasărilor în teren a fost realizată o evaluare a diversității florei de pe suprafețele ocupate de proiect obținându-su un inventar floristic prezentat în tabelul 6.7:

Tabelul 6.7

Inventar floristic din suprafața ocupată de proiect

6.7 [NUME_REDACTAT] biotopuri existente în zona sitului sunt:

Terenuri arabile neirigate (34,2%);

Pășuni (7,6%);

Păduri de foioase (21,3%);

Zone cu vegetașie ierboasă naturală (3,9%);

Zone de tranziție păfuri – tufărișuri (7,7%);

Mlaștini (4,7%);

Cursuri de apă (12,1%);

Ape stătătoare (3,5%).

Importanța acestui sit constă în faptul că reprezintă una din zonele de hrănire și odihnă pentru principalele populații de păsări acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic și se concentrează pe valea și lunca Siretului,în drumul lor spre bălțile Dunării (toamna), sau, spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara).

Realizarea acumulărilor de apă cu deosebire în bazinul râului siret au amplificat importanța culoarului est-european pentru migrația păsărilor sălbatice, dintre care, numeroase specii acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), etc.

În zona amplasamentului proiectului există suprafețe de plajă de nisip și balast, suprafețe depăduri de tranziție și păduri de foioase, suprafețe de teren agricol și suprafețe cu vegetție ierboasă de talie mică, iar terenul este încadrat ca neproductiv. Astfel că, oferta privind condițiile de habitat fiind diferită, și speciile care populează aceste habitate sunt diferite atât ca preferințe cât și ca densitate. Suprafețele de teren agricol și suprafețele cu vegetație ierboasă de talie mică, oferă condiții foarte reduse de hrană și pentru cuibărit unor specii de păsări cum sunt: Galerida cristata (ciocârlan), Motacilla alba (codobatura albă), Motacilla flava (codobatura galbenă).

La nivelul [NUME_REDACTAT] Inferior, există pâcuri de cătină roșie sau albă care ar putea atrage în perioadele pasajelor de toamnă păsări mâncătoare de fructe cum ar fi: Turdus merula (mierlă), Turdus philomelos (sturz cântător), Turdus pilaris (sturz de iarnă), Sturnus vulgaris (graur) și rare exemplare din familia Fringillidae (cinteze).

În afara speciilor enumerate anterior mai pot fi întâlnite speciile: Perdix perdix (potârniche), Phasianus colchicus (fazan), Emberiza citrinella (presură aurie), Sylvia curruca (pitulice), Acrocephalus arundinaceus (lăcar), abundența fiind scăzută.

6.7.2 Specii de păsări identificate la deplasările în teren

Pentru realizarea capitolului au fost efectuate deplasări în teren în perioada 15 august – 15 septembrie. În teren au fost efectuate observații ornitologice pentru a identifica speciile de păsări prezente în zona implementării proiectului și au fost centralizate după cum se poate observa în tabelul 6.8.

Tabelul 6.8

Ornitofauna identificată în zona implementării proiectului

Specii asupra cărora implementarea proiectului va avea impact:

Circus aeruginosus – Erete de stuf: impactul asupra populației speciei va fi negativ nesemnificativ în etapa de construcție și neutru în etapa de funcționare;

Cygnus cygnus – Lebăda de iarnă: impactul asupra populației speciei va fi neutru în etapa de construcție și pozitiv în etapa de funcționare;

Egretta alba – Egreta albă și Egretta garzetta – Egreta mică: impactul asupra populației speciei va fi negativ nesemnificativ în etapa de construcție și neutru în etapa de funcționare;

6.7.3 Considerații generale asupra diversității

Fauna habitatelor de pe malurile râului Siret în zona afectată de proiect este caracteristică zonelor de lnncă cu influențe antropice. Zoocenozele sunt specifice tipurilor de habitate descrise anterior, cele mai complexe fiind caracteristice pădurilor de luncă și bălților permanente.

Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuție relativ uniformă. Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparținând clasei Miriapoda, Crustacea (crustacei tereștri din ordinul Isopoda) și Insecta (în special ordinul Coleoptera, Diptera și Lepidoptera – familia Noctuidae). Dintre speciile de Coleptere menționăm cerambicidul Saperda populnea – dăunător al plopului. Alte specii de insecte: cărăbușul de mai (Melolontha melolontha), rădașcă (Lucanus cervus), nasicornul (Orychtes nasicornis), fluturi diverși: albilița (Pieris brassicae), striga, cap de mort (Acheronia atropos), etc.

Mediul acvatic reprezintă un habitat pentru un număr mare de nevertebrate începând de la protozoare, rotifere, viermii plați, încrengătura Nematoda, etc.

Speciile de pești frecvent întâlnite în cursul inferior al râului Siret sunt:

Alburnus alburnus – Linnaeus, 1758 (obleț);

Carassius auratus gibelio – Bloch, 1783 (caras);

Perca fluviatilis – Linnaeus, 1758 (biban);

Leuciscus cephalus – Linnaeus, 1758 (clean).

Speciile mai rar întâlnite sunt:

Esox lucius – Linnaeus, 1758 (știuca);

Rutilus rutilus carpathorossicus – Vladykov, 1930 (babușca);

Abramis brama danubii – Pavlov, 1956 (plătica);

Chondrostoma nasus – Linnaeus, 1758 (scobar);

Silurus glanis – Linnaeus, 1758 (somn);

Sander lucioperca – Linnaeus, 1758 (șalău);

Cyprinus carpio – Linnaeus, 1758 (crap);

Scardinius erythrophthalmus – Linnaeus, 1758 (roșioară);

Barbus barbus – Linnaeus, 1758 (mreană);

Vimba vimba carinata – Pallas, 1811 (morunaș).

Speciile de pești identificate pe cursul inferior al râului Siret, se pot împărți în următoarele categorii din punct de vedere economic:

specii cu valoare economică: crap, șalău, plătică, mreană, morunaș, știucă, caras, somn, biban. Accidental apar exemplare de cegă, morun, păstrugă, cosaș, sânger.

specii cu valoare economică redusă: roșioară, babușcă, scobar, obleț, clean, ghiborț, guvizi, porcușor, murgoi bălțat, zvârlugă, țipar.

Speciile cu valoare economică reprezintă 68,90% din totalul speciilor capturate, iar cele cu valoare economică redusă reprezintă 31,10%.

Din punct de vedere ecologic, ihtiofauna de pe cursul inferior al râului Siret, aparține următoarelor grupe (după Vasilescu, 1965):

pești trofic și generativ dulcicoli: caras, ghiborț, roșioară, murgoi bălțat, țipar;

pești reofili: morunaș, mreană, scobar;

pești indiferent dulcicoli: obleț, biban, știucă;

pești semimigratori: crap, somn, șalău, babușcă, plătică;

imigranți de origine marină: guvizi;

migratori marini anadromi care pătrund accidental: morun, păstruga;

pești reofili care ajung accidental pe râul Siret: cega.

Conform studiilor de specialitate lacurile de acumulare amenajate pe cursurile râurilor au un impact negativ asupra speciilor de pești deoarece le limitează migrația pentru depunerea icrelor. În situația proiectului analizat considerăm că impactul este nesemnificativ deoarece lacul de acumulare va fi amplsat pe un segment al cursului râului Siret izolat din punct de vedere al migrației peștilor de celelalte două amenajări hidroenergetice (lacul de acumulare Cosmești situat la 9,5 km amonte și lacul de acumulare care deservește CHE Movileni situat la 10 km aval).

Dintre speciile de reptile menționăm ca fiind prezente în zonă : șarpele de casă (Natrix natrix) dar și gușterul (Lacerta viridis) și șopârla cenușie (Lacerta agilis). Impactul amenajării hidroenergetice Cosmești va fi negativ semnificativ asupra speciilor de reptile din genul Lacerta prin reducerea habitatului cu cca 200 ha a zonelor cu vegetație ierboasă.

Printre mamiferele citate pentru această zonă se numără: Mustela nivalis (nevăstuică), Ondrata zibethica (bizamul),Vulpes vulpes (vulpea), Putoris putoris (dihor) și Lepurus europaeus (iepure).

6.7.4 Evaluarea impactului asupra biodiversității

În zona amplasamentului proiectului, în etapa de construcție, impactul asupra SPA “[NUME_REDACTAT] Inferior” va fi negativ semnificativ ca urmare a extracției agregatelor minerale, utilizării resurselor naturale, modificării habitatelor prin inundarea unei suprafețe de 401,40 ha și din cauza amplasamentelor organizărilor de șantier, ale drumurilor tehnologice care sunt situate în perimetrul SPA “[NUME_REDACTAT] Inferior”.

În etapa de construcție a proiectului “Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmești – Movileni – [NUME_REDACTAT] Cosmești”, impactul asupra SPA “[NUME_REDACTAT] Inferior”, în zona amplasamentului , este NEGATIV SEMNIFICATIV prin amploarea lucrărilor, reducerea habitatelor de plajă și zăvoi, și este NEGATIV NESEMNIFICATIV asupra obiectivelor de conservare (păsărilor de interes comunitar), datorită faptului că în amonte și în aval de amplasamentul proiectului sunt habitate similare pe care păsările le pot folosi pentru odihnă, hrană și cuibărit.

În etapa de funcționare a proiectului “Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sector Cosmești – Movileni – [NUME_REDACTAT] Cosmești”, impactul asupra obiectivelor de conservare (păsărilor de interes comunitar) din SPA “[NUME_REDACTAT] Inferior”, este un IMPACT POZITIV datorat protecției împotriva unindațiilor a habitatelor de luncă, ameliorarea fenomenului de eroziune a versantului stâng și a malului drept, amenajării lacului de acumulare.

CAPITOLUL 7 MONITORIZAREA ACTIVITĂȚII DE REALIZARE A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE COSMEȘTI

7.1 Descrierea metodei de monitoring

Din evaluarea impactului activității analizate s-au identificat urmatoarele aspecte de mediu:

a)in timpul constructiei:

– ape uzate;

– defrisare;

– deseuri rezultate din procesul de constructie;

– scurgeri de combustibili si uleiuri minerale;

– schimbarea peisagisticii locale prin inundarea unei portiuni de teren in vederea crearii lacului de acumulare;

– modificarea florei si faunei prin inundarea unei portiuni de teren in vederea crearii lacului de acumulare;

b) in timpul functionarii;

– ape uzate;

– deseuri menajere;

Analiza inițială de mediu evidențiază aspectele de mediu existente și/ sau potențiale, rezultate din activitatea „obiectivului analizat”.

Echipe formate din șefii compartimentelor împreună cu RMSSO stabilesc aspectele de mediu și le înregistrează la „Lista aspectelor de mediu”, formular F-PS-M-01-01/var. 1/12.09.2005, ele vor fi ierarhizate în funcție de semnificația impactului, calculat după următoarele criterii:

Prevederi legislative și de reglementare (R) – se acordă punctaj pe o scară de la 1 la 10 pentru următoarele situații:

există prevederi legislative și de reglementare strict precizate – 10 puncte;

solicitarea clienților, a comunității locale este evidentă – 8 puncte;

impuneri interne pentru rezolvarea unor interese proprii – 6 puncte;

solicitări ale personalului salariat în domenii care îi afectează – 4 puncte;

nu există nici un fel de prevederi – 2 puncte.

Evaluarea nivelului de risc (Nr.) – pentru evaluare se iau în considerare următorii factori:

probabilitatea de apariție – cu cât aceasta este mai mare, cu atât factorul de risc este mai ridicat;

probabilitatea de detecție – cu cât capacitatea de detecție este mai mică, controlul este mai puțin probabil să se realizeze și ca urmare nivelul de risc este mai ridicat;

severitatea consecințelor – cu cât este mai mare vătămarea prin poluare, cu atât este mai ridicat nivelul de risc.

Evaluarea se face față de un sistem numeric și se stabilește totalul așa cum se prezintă în tabelul următor:

Tabelul nr.7.1.

Evaluarea nivelului de risc

Implicațiile aspectelor de sănătate (S) – se acordă punctaj pe o scară de la 1 la 10 pentru următoarele situații:

conduce la moarte – 10 puncte;

provoacă consecințe grave asupra organismelor – 8 puncte;

provoacă iritații, respirație îngreunată – 6 puncte;

conduce la disconfort, la reducerea capacității de continuare a lucrului – 4 puncte;

nesemnificative – 2 puncte.

Implicații ecologice asupra mediului (E) – se cuantifică pe o scară numerică, funcție de aria de poluare astfel:

nivel global – 10 puncte;

nivel regional – 8 puncte;

nivel local – 6 puncte;

vecini, cartier – 4 puncte;

incinta societății – 2 puncte.

Probleme ale comunității și mediului local (P) – la stabilirea semnificației aspectelor de mediu se vor lua în considerare și elemente referitoare la comunitate și mediul local, acordându-se un punctaj de la 0 la 75, astfel:

zgomot:

– lipsă – 0 puncte;

lângă secție, sector (interior) – 5 puncte;

în incinta societății – 15 puncte;

până la vecini, cartier – 25 puncte.

aspect peisagisitc:

plăcut – 0 puncte;

necorespunzător în incinta societății – 15 puncte;

deranjant pentru vecini, cartier – 25 puncte.

reclamații:

lipsă – 0 puncte;

ale personalului societății – 5 puncte;

ale vecinilor, beneficiarilor – 15 puncte;

ale organismelor de control și ale organelor teritorial – administrative – 25 puncte.

Suma (1+2+3) reprezintă problemele comunității și mediului local.

În cadrul „obiectivului analizat” s-a decis ca toate aspectele de mediu care, în urma evaluării impactului asupra mediului, au peste 60 puncte sunt considerate aspecte semnificative de mediu.

În urma acestei analize se întocmește „Lista aspectelor semnificative de mediu”, care se revizuiește periodic sau ori de câte ori este nevoie, în urma unor modificări tehnologice sau pe baza auditurilor, controalelor, schimbărilor în legislație și în reglementări, cerințelor interne/ externe.

Tabelul nr. 7.2.

Lista aspectelor de mediu caracteristice activității de construire a unei

amenajari hidrotehnice

Tabelul nr. 7.3.

Evaluarea impactului aspectelor de mediu caracteristice activității de construire a unei amenajari hidrotehnice

Tabelul nr. 7.4.

Evaluarea nivelului de risc

Tabelul nr. 7.5.

Lista aspectelor semnificative de mediu caracteristice activității de construire a unei amenajari hidrotehnice

7.2 Indicatori monitorizați

În urma stabilirii aspectelor de mediu semnificative s-a ajuns la concluzia ca este necesară monitorizarea trimestrială a aspectului de mediu ape uzate, atât cele menajere cât și cele tehnologice, pentru a preveni contaminarea factorilor de mediu sol și apă care sunt cei mai expuși la acest aspect de mediu semnificativ. Considerăm că este necesară o monitorizare mai frecventă decât cea propusă prin avizele de mediu și de gospodărirea apelor emise de instituțiile avizate.

Tabelul 7.6

Indicatori de calitate conform NTPA 001/2005

În perioada de funcționare a acumulării hidroenergetice Cozmești vor fi monitorizați următorii indicatori:

nivelul apei în lacul de acumulare;

monitorizarea debitelor de apă care tranzitează câmpurile deversoare;

contoare pentru măsurarea energiei electrice furnizate în sistemul energetic național.

CAPITOLUL 8 ALTERNATIVE LA PROIECTUL STUDIAT

Amenajarea hidrotehnică a râului Siret pe sector Cosmești – Movileni, deci construirea [NUME_REDACTAT] Cosmești este o investiție cu folosințe multiple:

Producerea de energie electrică din sursă regenerabilă (energie verde);

Centrala de la Cosmești va fi conectată la [NUME_REDACTAT] Național;

Scoaterea de sub efectul inundațiilor a terenurilor agricole de pe malul drept al râului Siret (1100 ha) și a 3 localități;

Stabilizarea versantului de pe malul stâng al râului Siret;

Asigurarea debitelor necesare folosințelor ca alimentări cu apă potabilă, apă industrială și pentru irigații;

Realizarea unei noi legături rutiere între cele două maluri ale râului Siret, prin podul care se construiește peste baraj.

Proiectul este o amenajare cu rol complex, face parte din Planul de Management al râului Siret și se încadrează în obiectivele specifice ale [NUME_REDACTAT] privind [NUME_REDACTAT] la Inundații, motiv care justifică realizarea proiectului.

Pentru realizarea amenajării pot fi uate în considerare 2 alternative:

implementarea proiectului cu amplasamentul organizării centralizate de șantier în afara perimetrului sitului Natura 2000 – SPA “[NUME_REDACTAT] Inferior”;

implementarea proiectului cu amplasamentul organizării centralizate de șantier în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA “[NUME_REDACTAT] Mijlociu”.

Din analiza amplasamentului amenajării hidrotehnice, implementarea proiectului cu amplasamentul organizării centralizate de șantier în afara perimetrului sitului Natura 2000 – SPA “[NUME_REDACTAT] Inferior”; prezintă o serie de aspecte necorespunzătoare întrucît:

morfologia terenului nu corespunde fiind înclinată;

suprafața terenului este insuficientă ca mărime pentru dimensionarea corespunzătoare din punct de vedere tehnic, al organizării sociale, asigurării utilităților, amenajărilor și dotărilor pentru a asigura protecția factorilor de mediu;

traseul mijloacelor de transport și al utilajelor, de la amplasamentul organizării centralizate de șantier, la amplasamentul CHE Cosmești, trece prin zonă locuită;

traseul pe care trebuie sa îl parcurgă mijloacele auto pentru aprovizionarea cu materialele necesare lucrărilor de construcție și care vor fi depozitate în incinta organizării centralizate de șantier trece pein zona locuită.

Comparativ cu această alternativă, implementarea proiectului cu amplasamentul organizării centralizate de șantier în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA “[NUME_REDACTAT] Mijlociu” este sustenabilă deoarece:

morfologia terenului corespunde fiind o suprafață plană;

suprafața amplasamentului este suficientă ca mărime pentru dimensionarea corespunzătoare din punct de vedere tehnic, al organizării sociale, asigurării utilităților, amenajărilor și dotărilor pentru a asigura protecția factorilor de mediu;

traseul mijloacelor de transport și al utilajelor, de la amplasamentul organizării centralizate de șantier, la amplasamentul CHE Cosmești, nu trece prin zonă locuită;

traseul pe care trebuie sa îl parcurgă mijloacele auto pentru aprovizionarea cu materialele necesare lucrărilor de construcție și care vor fi depozitate în incinta organizării centralizate de șantier nu trece pein zona locuită;

pe acest amplasament sunt habitate de pajiști vest-pontice cu valoarea conservativă redusă, comunități antropice de plante (buruieni), habitate pentru care speciile de păsări care constituie obiectivele de conservare ale SPA “[NUME_REDACTAT] Mijlociu” prezintă un interes foarte redus.

Implementarea proiectului cu amplasamentul organizării centralizate de șantier în perimetrul sitului Natura 2000 – SPA “[NUME_REDACTAT] Mijlociu” corespunde în cea mai mare măsură necesităților zonei, protecției zonei locuite și posibilităților privind organizarea tehnică, socială, asigurarea utilităților și a dotărilor pentru a asigura protecția factorilor de mediu.

BIBLIOGRAFIE

1. Acord de mediu pentru lucrarea abordata in proiect;

2. HG 352/2005;

3. NTPA 001/2005.

4. [NUME_REDACTAT]., 2001 – Impactul amenajărilor hidrotehnice asupra mediului, Editura*H*G*A*, Bucuresti

5. Constructii hidrotehnice, vol II – [NUME_REDACTAT], Editura: Didactica

6 .www.baraje.ro

7. Monumentele naturii – Ciobanu M., Grasu C., Ionescu V., 1972;

8. Flora și vegetatia județuluiGalați – Chifu T., Mititelu D., Dascalescu D.,1987, Mem. sect. st.Acad. Rom. Bucuresti, 3. Plante endemice in [NUME_REDACTAT]- Dihoru G., Pirvu C., 1987, Ed. [NUME_REDACTAT];

9. Plante ocrotite din România, Ed. Univ. Al.I. [NUME_REDACTAT], 2003;

10. [NUME_REDACTAT] a vertebratelor din România – Acad.N. Botnariuc, Dr. V. Tatolea, Bucuresti 2005;

11. Institutul de [NUME_REDACTAT] 1991; Studiul faunei din [NUME_REDACTAT]- Ion I. Weber P., Munteanu D., Papadopol A. (1994):

12. Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din România – publicație SOR;

13. Flora și vegetația [NUME_REDACTAT] – Nechita N., Ed. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2003;

14.[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și Naturale – [NUME_REDACTAT] a Pădurilor, Romsilva, București, 2004;

15.* * (1996) – Clima RPR, volumul II – date climatice, C.S.A. I.M. București;

16.* * (1971) – [NUME_REDACTAT], I.M.H. București;

17. * * (1983) – [NUME_REDACTAT], volumul I, Ed. Academiei RSR, București;

18. * * (1998-2002) – Sinteze anuale privind protecția calității apelor din bazinul Siret, [NUME_REDACTAT] Siret, Bacău;

19. Ion T. Cristea – Evaluarea ariei de repartiție a cleanului mare (Leuciscus cephalus Linnaeus, 1758) și a unor specii (Leuciscus borysthenicus Kessler, Leuciscus souffia Risso, Leuciscus leuciscus Linnaeus, Leuciscus idus Linnaeus) din subgenuri înrudite în România, Anale ICAS, 47, pg. 275-284, București;

20. I.Donisă și colab. (1973) – Etapele evoluției rețelei hidrografice din [NUME_REDACTAT], Realizări în geografia României, Ed. Științifică, București;

21. C. Răuță, [NUME_REDACTAT] (1983) – Prevenirea și combaterea poluării solurilor, Ed. Ceres, București;

22. http://www.icimgis.ro.

23. Parvu, C. et col. (2004) -New contributions regarding the fauna in the [NUME_REDACTAT].