Studii Si Cercetari Privind Tehnologiile de Reciclare, Prin Compostare, a Deseurilor Organice In Judetul Mures

ANEXE

ANEXA 1. CHESTIONAR

Știți de existența platformei de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere din comună?

[NUME_REDACTAT]

Ce rol are această platformă?

De depozitare

De protecție a solului, atmosferei și apei subterane și de suprafață

Nu știu

De ce s-a construit în comuna Crăiești?

[NUME_REDACTAT] este o zonă vulnerabilă la poluarea cu nitrați

Datorită hotărârii [NUME_REDACTAT] știu

Ce se poate depozita pe această platformă?

Gunoi de grajd

Deșeuri menajere

Deșeuri din grădinărit

Nu știu

Unde depozitați deșeurile animaliere?

În gospodărie

În câmp

La platformă

Prin ce acțiuni eliminați deșeurile menajere din gospodărie?

Predarea lor serviciului de salubritate

[NUME_REDACTAT]

Transportați gunoiului de grajd și deșeurile menajere la platforma comunală (dacă răspunsul este da treceți la întredarea 8)?

[NUME_REDACTAT]

Dacă vi s-ar recomanda transportul și depozitarea gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere la platforma comunală, ați urma recomandarea?

Da, dacă și alți gospodari ar face acest lucru

Nu, le transport și le depozitez direct pe câmp

Folosiți îngrășăminte chimice pentru culturi sau aplicați gunoiul de la animale?

Îngrășăminte chimice

Gunoi de la animale

Ați primit recipientul pentru compost?

[NUME_REDACTAT]

Știți la ce servește acesta?

[NUME_REDACTAT]

Dacă răspunsul este afirmativ la întrebarea anterioară, menționați la ce servește:

………………………………………………………………………

Ați depozitat/veți depozita deșeuri în recipient?

[NUME_REDACTAT]

Ce deșeuri ați depozitat/veți depozita în aceast recipient?

Resturi menajere

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] de multe aspecte cunoașteți legate de compostare, respectiv compost?

Foarte multe

[NUME_REDACTAT]

Foarte puține

[NUME_REDACTAT] de poluarea cu nitrați/nitriți ce informații aveți?

Foarte multe

[NUME_REDACTAT]

Foarte puține

[NUME_REDACTAT] sunt efectele negative a a poluării cu nitrați/nitiți datorate depozitării necontrolate a gunoiului de grajd?

Apariția sindromul de ”boală albastră” la nou-născuți

Apariția unor cancere

Scăderea producției și a calității recoltelor

Nu știu

Ati vrea sa fiți informat cu privire la aspectele menționate mai sus?

[NUME_REDACTAT]

Care ar fi modalitățile prin care ați vrea să vă fie transmise informațiile?

Adunări generale cu populația

Afișe stradale/pliante

[NUME_REDACTAT]

Vârsta dumneavoastră este cuprinsă în intervalul:

18 – 24 ani

25 – 34 ani

35 – 44 ani

45 – 54 ani

55 – 64 ani

65 sau peste

Care este ultima școala absolvită de dumneavoastra?

[NUME_REDACTAT]

Studii postliceale

[NUME_REDACTAT] postuniversitare

Ce ocupație aveți?

………………………………………………………………………..

Sexul persoanei intervievate

[NUME_REDACTAT]

OPIS

Prezenta lucrare intitulată:

„Studii și cercetări privind tehnologiile de reciclare, prin compostare, a deșeurilor organice în județul Mureș”

Este structurată în cinci capitole și conține: 85 de pagini, 16 tabele, 16 figuri, 1 anexă.

Partea grafică constă în:

BIBLIOGRAFIE

1. Amirante P, Leone A, Caliandro L, 2004, ”Quility compost: composting, agronomic phytopathological and legislative aspects. [NUME_REDACTAT]”, Italia;

2. Anashu S, [NUME_REDACTAT], 2003, ”Effect of microbial inocula on mixed solid waste composting, vermicomposting and plant response. [NUME_REDACTAT] and Utilization”, India;

3. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Chiriac C, 2004, ”Cercetări privind tehnologia de compostare a reziduurilor organice dintr-o fermă agricolă complexă”, în lucrările simpozionului ”Disaster and [NUME_REDACTAT]”, Iași;

4. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Chiriac C, 2004, ”Ecosisteme agricole convenționale și sustenabile”, [NUME_REDACTAT], Iași;

5. Apostol T, Mărculescu C, 2006, ”Menagementul deșeurilor solide”, Editura AGIR, București;

6. Bachert C, Bidlingmaier W, Wattanachira S, 2008, ”Manual privind producerea compostului în grămezi (șiruri) neacoperite”, [NUME_REDACTAT], Departamentul de Management al Deșeurilor, Weimar, Germania;

7. Barth J, 2005, ”Condiții necesare pentru tratarea biologica în UE: experiență, legislație, directive. Rețeaua europeana pentru compost ECN”;

8. [NUME_REDACTAT], 2000, ”Prepararea composturilor în gradina familiala”, [NUME_REDACTAT], vol. 6, nr 24, București;

9. Cherubini F, Bargigli S, Ulgiati S, 2008, ”[NUME_REDACTAT] Assessment of [NUME_REDACTAT] Management: [NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] of Rome”, Italia;

10. Dougherty M, 1999, ”[NUME_REDACTAT] to [NUME_REDACTAT]”, Ithaca, [NUME_REDACTAT]: [NUME_REDACTAT], Agriculture and [NUME_REDACTAT];

11. [NUME_REDACTAT], Jinga I, [NUME_REDACTAT], 1985, ”Utilizarea deșeurilor organice ca îngrășământ”, [NUME_REDACTAT], București;

12. [NUME_REDACTAT], 1982, ”Agricultura ecologică”, [NUME_REDACTAT], București;

13. Ionescu-Sisești V, Papacostea P, [NUME_REDACTAT], 1980, ”Compostul – îngrășământ din deșeuri organice”, Editura științifică și enciclopedică, București;

14. Kitto D, 1998, ”Composting: the organic, natural way” [NUME_REDACTAT];

15. Micle V, [NUME_REDACTAT], 2009, ”Procedee și echipamente de depoluare a solului și a apelor subterane”, Editura U.T. Press, Cluj-Napoca;

16. [NUME_REDACTAT], 2013, ”Deșeuri și tehnici de valorificare”, suport de curs, [NUME_REDACTAT] Maior, [NUME_REDACTAT];

17. Mustin M, 1987, ”Le compost: gestion de la matière organique”, Editura François Dubusc, Paris;

18. Nitu I, și colab., 2005, ”Îngrășămintele organice în fertilizarea ameliorativă”, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], București;

19. [NUME_REDACTAT], Bejan M, 2006, ”Deșeul – sursă de venit”, [NUME_REDACTAT], Cluj-Napoca;

20. Slater R.A, Frederickson J, 2001, ”Composting municipal waste in the UK: some lessons from Europe”, Resources, Conservation and Recycling;

21. Tiquia S.M, Tam N.F.Y, 1999, ”Nitrogen transformation during co-composting of spent pig manure, sawdust litter and sludge in force-aerated system”, [NUME_REDACTAT];

22. Veeken A, 2006, ”Aspecte tehnice ale compostării biodeșeurilor”, Proiect de twinning PHARE RO/06/IB/EN/06;

23. ***, 2009, ”[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] de Gestionare a [NUME_REDACTAT] Mureș” Mureș;

24. ***, 2004, ”[NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor”, București;

25. ***, 1999, ”[NUME_REDACTAT] 1999/31/CEE din 26 aprilie 1999 privind rampele de gunoi”;

26. ***, 2011, ”Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deșeurilor”;

27. ***, 1999, ”[NUME_REDACTAT] Mediului, nr. 137/1995 (republicată în MO al României, partea I, nr. 512 din 22 octombrie 1999)”;

28. ***, 1991, ” Legea fondului funciar, nr. 18/1991”;

29. ***, 2011, ”Ghid privind depozitarea deșeurilor menajere”, Sibiu;

30. ***, 2011, ”Ghid privind managementul deșeurilor”, Sibiu;

31. ***, 2011, ”Ghid privind colectarea selectivă a deșeurilor”, Sibiu;

32.***, 2010, ”Documentație de aviz pentru platforma de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere”, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT];

33. http://www.icpa.ro/Coduri/Compostarea/, ultima accesare 21.01.2014;

34. http://www.inpcp.ro/legislatie/, ultima accesare 12.12.2013;

35. http://www.deseuri-online.ro/geangu/Compost/, ultima accesare 15.02.2014;

36. http://www.permacultura.ro/blog/compostul-rapid/, ultima accesare 15.02.2014;

37. http://compostareadeseurilor.wordpress.com/, ultima accesare 12.11.2013;

38.http://www.ecorural.ro/reducerea-poluarii-din-agricultura/compostarea-in-gospodarie/, ultima accesare 12.11.2013;

39. http://www.fermierul.ro/, ultima accesare 12.11.2013;

40.http://www.ziarulgorjului.ro/ar/magazin/totul-despre-compost-i-compostare/,ultima accesare 12.11.2013;

41.http://www.ecorural.ro/reducerea-poluarii-din-agricultura/managementul-gunoiului-de-grajd/, ultima accesare 12.11.2013;

42.http://www.recolta.eu/arhiva/fertilizarea-cu-gunoi-de-grajd-gunoiul-de-grajd-si-efectele-utilizarii-lui/, ultima accesare 12.11.2013;

43. http://www.apmms.ro/, ultima accesare 12.05.2014;

44.http://www.anpm.ro/upload/16104_7%20DESEURI%202009.pdf, ultima accesare 21.05.2014;

45. http://www.mangus.ro/pdf/fermentarea%20anaeroba.pdf, ultima accesare 21.05.2014

46.http://aparaturadelaborator.allshops.ro/produs/429641/umidometru+pentru+sol+PCE-SMM+1.html, ultima accesare 21.05.2014;

47.http://www.bizoo.ro/firma/termoclimaexim/vanzare/2048/analizor-gaze-arse-cu-3-sau-4-senzori-o2-co-no-so2, ultima accesare 21.05.2014;

48.http://www.hannainst.ro/Instrumente-portabile/pHmetru-pentru-masurarea-valorilor-de-pH-direct-dinn-sol–cID1295–pID2271.html, ultima accesare 21.05.2014;

49.http://www.compendium.ro/judet_imagine.php?nume_judet=Mures, ultima accesare 21.05.2014;

50. https://www.google.ro/maps, ultima accesare 21.05.2014;

51.http://www.inpcp.ro/ro/page/31/files/pages/Manual%20Operare%20platforma%20editia%202.pdf, ultima accesare 21.05.2014.

STUDII ȘI CERCETĂRI PRIVIND TEHNOLOGIILE DE RECICLARE, PRIN COMPOSTARE, A DEȘEURILOR ORGANICE ÎN JUDEȚUL MUREȘ

REZUMAT

Scopul principal al acestei lucrări este de a identifica și de a analiza un fenomen care în zilele noastre a luat o mare amploare, și anume creșterea cantității de deșeuri și depozitarea lor improprie, precum și reducerea acestor cantități de deșeuri prin practicarea unor tehnologii de reciclare, prin compostare, a deșeurilor organice biodegradabile din județul Mureș.

În vederea realizării obiectivului fundamental și scopului acestei lucrări, s-a studiat literatura de specialitate și s-au întreprins studii și cercetări privind reciclarea prin compostare a deșeurilor organice din zona localității Crăiești. S-au utilizat datele statistice din cadrul unor instituții de profil, s-a realizat un chestionar pentru a studia gradul de informare a populației din această zonă, privind aspectele legate de deșeuri, compostare și efectele depozitării haotice a deșeurilor.

În prima parte a lucrării (capitolele 1-3) s-au menționat aspecte teoretice legate de deșeuri și legislația privind regimul deșeurilor, respectiv managementul deșeurilor la nivelul județului Mureș și aspecte referitoare la procesul de compostare.

A doua parte a lucrării (capitolul 4) face obiectul unor studii și cercetări a gradului de informare a populației cu privire la proiectul „[NUME_REDACTAT] al Poluării cu Nutrienți” și la rolul platformei de depozitare a deșeurilor animaliere și menajere din comuna Crăiești, prin realizarea unei anchete documentare bazată pe chestionar. Deasemenea este prezentată și o variantă de îmbunătățire a calității compostului ce se poate obține la această platformă, prin monitorizarea și corectarea permanentă a parametrilor care influențează procesul de compostare.

În concluzie, în prezenta lucrare este cercetată această temă, datorită cantității uriașe de deșeuri generată ce trebuie să fie diminuată deoarece depozitarea neconformă a deșeurilor constituie o problemă acută care afectează atât mediul înconjurător, cât și societatea.

STUDIES AND RESEARCH ON RECYCLING TECHNOLOGIES OF ORGANIC WASTE BY COMPOSTING MURES COUNTY

SUMMARY

The main purpose of this paper is to identify and analyze a phenomenon that today has taken a large scale, namely increasing the amount of waste and their improper storage and reduce these amounts of waste through the practice of recycling technologies, composting, biodegradable organic waste from Mures.

In order to achieve the primary objective and purpose of this paper, we studied the literature and have undertaken studies and research on recycling organic waste composting in the village Crăiești. We used statistical informations from specialized institutions, a survey was conducted to study the awareness of population in this area, on issues related to waste, composting and effects of uncontrolled waste disposal.

In the first part of the study (Chapters 1-3) were mentioned theoretical aspects of waste and their legislation, respectively waste management in the county of Mures and issues related to the composting process.

The second part of the thesis subject (Chapter 4) we researched the awareness of the population about the project "[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]" and the role of animal waste storage platform and the common household Crăiești through a survey documentary based on the questionnaire. Also exhibited is a variant of improving the quality of compost that can be obtained from this platform, by continuous monitoring and correction parameters influencing the composting process.

In conclusion, in this paper is researched this topic, due to the huge amount of waste generated which should be reduced because improper disposal of waste is a acute issue that affects both the environment and society.

INTRODUCERE

”Nimic nu piere în natură, ci numai legăturile lucrurilor se schimbă, numai formele se mută; toate se rotesc într-un cerc veșnic. Elementele rămân tot aceleași”

([NUME_REDACTAT])

În ultimii ani, la nivel mondial, se vorbește tot mai des despre ”o criză a deșeurilor”. Cantitățile uriașe de deșeuri au atins un nivel critic, având ca surse principale industria, comerțul și agricultura.

Reciclarea deșeurilor a devenit o problemă gravă pentru ”viața” de pe Terra, luând amploare odată cu explozia industrială din secolul XX, care a dus la dezvoltarea activităților industriale și agricole, la diversificarea consumului de bunuri materiale și alimentare, precum și la creșterea direct proporțională de deșeuri.

Cherubini și colab. (2008) afirmă că ”ecosistemele reciclează orice tip de deșeuri, și conceptul însuși de deșeuri nu mai este adecvat. Produsele de la o anumită componentă sau compartiment sunt întotdeauna o resursă utilă pentru o altă componentă sau compartiment. Ecosistemele sunt sisteme autoorganizate în așa fel încât toate resursele sunt utilizate cu maximă eficiență astfel încât nu rămâne nici o resursă neutilizabilă.” În acest fel sistemele ecologice au capacitatea de a se autorecicla și de a utiliza cu cel mai mare grad de eficacitate toate resursele, dar activitățile antropice perturbă toate procesele componente ale acestor sisteme.

Conform normelor europene, procedeul reciclării constă în: reciclarea materiei și reutilizarea energiei.

Reciclarea materială presupune înlocuirea resurselor primare cu materialele din deșeuri. Fricke și Kolsch (2009) iau în considerare faptul că reciclarea materialelor include reciclarea materiilor și reciclarea biologică cu compost (proces aerob) și fermentare (proces anaerob).

Reciclarea deșeurilor organice este o soluție economică, utilizată mai ales în agricultură datorită substanțelor nutritive conținute, solul având posibilitatea de a degrada majoritatea acestor substanțe.

Practicarea unei agriculturi intensive și folosirea irațională de îngrășăminte chimice pentru obținerea unor recolte bogate au ca rezultat degradarea materiei organice din sol.

Criza materiei organice din sol are ca principale efecte diminuarea recoltelor și creșterea adâncimii la care se lucrează solul, și este cauzată atât de numărul scăzut de organisme de descompunere din sol, cât și de prezența crescută a acestor organisme ce duc la descompunerea accelerată datorită modificării factorilor naturali și totodată la degradarea solului.

Din aceste considerente reciclarea deșeurilor organice și utilizarea lor ca îngrășăminte trebuie să aibă în vedere menținerea unui echilibru ecologic în agricultură.

Compostarea este una din cele mai promițătoare căi de reciclare a rezidurilor (Tiquia și Tam, 1999), precum și un element important în gestionarea durabilă a deșeurilor (Slater și Frederickson, 2001). Compostul este un produs organic fără miros, fără semințe și germeni, iar calitatea lui poate fi îmbunătățită.

Procesul de compostare are ca scop principal obținerea de îngrășăminte organice din diverse deșeuri organice biodegradabile, cum sunt unele deșeuri menajere, gunoiul de grajd și dejecțiile animaliere, nămolul de la epurarea apelor uzate urbane, nămolul rezidual din canalizări, precum și cel din instalații sanitare și din tancuri septice.

Compostarea este un proces biologic de transformare și valorificare a resturilor organice biodegradabile, într-un produs igienic, bogat în compuși humici, ce permite reintroducerea substanțelor organice în sol.

CAPITOLUL 1

DEȘEURI ORGANICE BIODEGRADABILE ȘI PROCESUL DE COMPOSTARE

O problemă cu care se confruntă omenirea o reprezintă creșterea cantității și stocarea deșeurilor aparent inutilizabile, datorită costurilor ridicate de eliminare a acestora. Conținutul bogat în materie organică a unor categorii din aceste deșeuri a dus la propunerea unor metode de valorificare a lor, fie ca sursă de energie calorică, fie ca îngrășăminte organice pentru agricultură prin compostarea acestora.

1.1. Aspecte generale privind deșeurile

Deșeul reprezintă produsul ultim generat, material, obiect sau substanță, în urma activitățiilor industriale, comerciale și agricole desfășurate și care nu mai are o valoare economică.

[NUME_REDACTAT] nr. 1 cuprinsă în Legea 211 din 2011 privind regimul deșeurilor, definiția deșeului este următoarea: ”orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă ori are intenția sau obligația să îl arunce.”

Deșeurile prezintă o mare varietate, motiv pentru care există mai multe criterii de clasificare, în funcție de natura și originea lor.

După natura lor, deșeurile se clasifică în patru mari categorii:

deșeuri menajere și asimilate;

deșeuri inerte;

deșeuri speciale;

deșeuri ultime.

După originea deșeurilor, se deosebesc:

deșeuri municipale;

deșeuri din activități industriale și comerciale;

deșeuri din activități agricole și industria alimentară;

deșeuri din activitatea medicală;

deșeuri nucleare sau radioactive.

În țara noastră categoriile de deșeuri generate sunt:

deșeuri municipale și asimilabile;

deșeuri de producție;

deșeuri generate din activități medicale.

Caracteristicile și compoziția deșeurilor menajere

Deșeurile menajere reprezintă circa 81% din amestecul de deșeuri ce intră în componența deșeurilor municipale.

Caracteristicile principale ale deșeurilor menajere sunt:

greutatea specifică [kg/m3];

umiditatea [%];

puterea calorică [kJ/kg sau kcal/kg];

granulația.

Greutatea specifică reprezintă raportul dintre masa și volumul deșeului.

= Gd /Vd [kg/m3]

unde: este greutatea specifică a deșeurilor, în kg/m3;

Gd este masa deșeurilor, în kg;

Vd este volumul deșeurilor, în m3.

În cazul deșeurilor menajere, datorită creșterii nivelului de trai, greutatea specifică tinde să scadă ca urmare a creșterii procentului de deșeuri cu greutate specifică mică (hârtie, cartoane, ambalaje diverse, plastice etc.) și scăderea procentului de deșeuri cu greutate specifică mare (zgură, cenușă, pământ, moloz etc.).

În tabelul 1.1. sunt redate valorile medii ale greutății specifice pentru componentele deșeurilor menajere.

Tabelul 1.1

Valori medii ale greutății specifice a componentelor deșeurilor menajere

Umiditatea deșeurilor este influențată de clima zonei în care se generează deșeurile, iar valorile sale variază în funcție de anotimp.

Umiditatea influențează greutatea specifică a deșeurilor, puterea calorică și intensitatea proceselor de fermentare aerobă, dar și anaerobă. Umiditatea deșeurilor menajere variază între 25 – 60%.

În tabelul 1.2. sunt date valorile umidității materialelor care intră în alcătuirea deșeurilor menajere.

Tabelul 1.2

Valorile umidității componentelor deșeurilor menajere

Puterea calorică a deșeurilor menajere reprezintă cantitatea de căldură ce se degajă în urma arderii deșeurilor.

Deșeurile menajere au o putere calorică inferioară și se referă la faptul că vaporii de apă formați în timpul arderii sunt evacuați la coș împreună cu gazele de ardere, ca urmare nu cedează căldura lor latentă de vaporizare. Valoarea medie a puterii calorice inferioare a deșeurilor este de 2500-3000 kJ/kg.

În tabelul 1.3. sunt prezentate valorile puterii calorice a materialelor componente ale deșeuri menajere, conform [NUME_REDACTAT]. 756 din 26 noiembrie 2004.

Tabelul 1.3

Valori ale puterii calorice a componentelor deșeurilor menajere

d . Granulația se determină prin cernere, iar materialele componente din deșeuri se împart în:

fine – au o granulație sub 8mm, fiind reprezentate de nisip, cenușă și mai puțin componente organice;

mijlocii – au o granulație cuprinsă între 8 mm și 40 mm;

grosiere – materialele au o granulație mai mare de 40mm;

1.2. Principalele grupe de deșeuri care se pot supune compostării

Deșeurile utilizate în procesul de compostare trebuie să fie preponderent biodegradabile și să aibă un conținut mic de elemente nocive. Astfel materialele care pot fi utilizate în procesul de compostare sunt:

deșeuri organice din grădinărit: flori, iarbă tăiată, tăieturi de arbuști și copaci, buruieni înaintea formării semințelor, scoarță etc.

deșeuri organice menajere: pâine veche, coji de ouă, coji de fructe și legume, zaț de cafea, filtru de cafea din hârtie, resturi de mâncare, ceai în pliculețe, produse lactate și făinoase etc.

deșeuri organice din zootehnie: dejecții animaliere și fracțiunea lichidă din acestea, gunoi de grajd și paie etc.

[NUME_REDACTAT], o componentă majoră din deșeurile municipale este reprezentată de materia organică biodegradabilă. Din această categorie fac parte:

deșeuri biodegradabile rezultate din gospodării și unități de alimentație publică;

deșeuri vegetale din parcuri, grădini;

deșeuri biodegradabile din piețe;

componenta biodegradabilă din deșeurile stradale;

nămol de la epurarea apelor uzate orășenești, etc.

1.2. Caracteristicile deșeurilor organice supuse compostării

Compostarea este o metodă ecologică de procesare a deșeurilor agricole, agroalimentare sau menajere, prin transformarea lor într-un produs nepoluant numit compost, cu înaltă valoare nutritivă pentru plante și cereale, repectiv un foarte bun amendament al stării fizice și chimice a solurilor.

Deșeurile supuse compostării trebuie să furnizeze necesarul de substanțe nutritive al microorganismelor, respectiv:

să furnizeze substanțe nutritive – fosfor, azot, potasiu;

să furnizeze microelemente pentru microorganisme și plante;

să reprezinte medii alcaline tampon pentru neutralizarea bioxidului de carbon și a acizilor organici;

să constituie suprafețe de absorbție pentru produsele intermediare și finale din cadrul procesului de alterare;

să reprezinte un mediu de dezvoltare propice (netoxic) pentru microorganisme.

Studiile realizate de-a lungul timpului au arătat că resturile vegetale se pot composta și singure, dar se obține un compost mai bun atunci când se amestecă cu resturi animaliere.

Este cunoscut faptul că proprietățiile fizice și chimice ale compostului sunt asemănătoare cu ale humusului, care este principalul indicator ce caracterizează fertilitatea solului. Atât humusul, cât și compostul sunt caracterizate de raportul C/N, a cărui valoare trebuie să fie cât mai mică pentru o calitate superioară a humusului, respectiv compostului. Raportul C/N indică gradul de degradare a resturilor vegetale, ce au un conținut ridicat de carbon și scăzut de azot, dar în urma degradării acestea se îmbogățesc în azot, astfel cu cât raportul este mai mic, cu atât sunt mai intense procesele de degradare.

Compostul obținut din materiale eterogene are caracteristici diferite datorită faptulului că fiecare tip de material organic are proprile proprietăți chimice, fizice și biologice.

În tabelul 1.4. sunt trecute principalele proprietăți ale reziduurilor organice folosite în procesul de compostare.

Tabelul 1.4

Principalele proprietăți ale reziduurilor organice (după Dougherty, 1999)

Datorită proprietăților favorabile pentru compostare, din deșeurile agricole, vegetale și animale, se obțin cele mai bune composturi, grație raportului C/N, mare la cele vegetale, bogate în hidrați de carbon și mai mic la cele animale, mai bogate în proteine. Acestea se pot composta și separat, dar calitatea compostului este inferioară.

În privința reziduurilor municipale organice ce rezultă după separarea de materialele plastice, sticlă, metale etc., sunt în mare parte biodegradabile, dar în cazul în care predomină reziduurile celulozice (hârtie, carton, lemn etc.), este recomandat ca acestea să fie sortate și incinerate, producându-se căldură, pentru că viteza lor de alterare este intensivă, iar materialul trece direct în stare minerală. Când acest lucru nu este posibil, tehnic vorbind, ele pot fi compostate, dar deșeurile menajere respective vor fi amestecate cu alte deșeuri, mai bogate în azot și umede pentru a le asigura descompunerea, fiind preferate cele de la industria alimentară (a cărni și laptelui).

1.3. Compostarea – bazele teoretice și practice ale procesului

Procedeul de compostare este cunoscut de peste 10000 – 12000 de ani, când omul a devenit agricultor și a constatat că recoltele obținute de pe același teren an de an, au început să scadă. Fiind mai întâi păstor, omul nu a uitat rolul pozitiv al dejecțiilor animaliere asupra producției de iarbă de pe pășuni, iar aplicarea lor pe terenurile agricole a fost următorul pas logic.

În epoca modernă, primele fundamente științifice despre compostere au fost formulate de [NUME_REDACTAT] (1920) și aprofundate mai târziu de remarcabilii săi discipoli E. Pfeiffer și Howard (1937-1943).

În țara noastră primele informații referitoare la compostare, respectiv la fertilitatea solului au fost enunțate de către primul inginer agronom român, [NUME_REDACTAT] de la Brad. Acesta împreună cu Popovici – Lupa, Gh. Ionescu – Sisești și alții au evidențiat rolul îngrășămintelor organice și a gunoiului de grajd fermentat asupra solurilor.

Compostarea reprezintă un cumul de transformări microbiene, fizice, chimice și biologice pe care le suferă deșeurile organice, vegetale și animale, de la stadiul inițial și până ajung in diverse stadii ale humificării, sub acțiunea unor factori (umiditatea, aerarea, temperatura etc), ce se soldează cu obținerea unui nou produs diferit din punct de vedere calitativ față de reziduurile inițiale, numit compost, un produs nepoluant, cu o mare valoare nutritivă și energetică asupra solurilor și plantelor, respectiv un puternic amendament pentru starea fizica și chimică a solurilor (V. Ionescu – Sisești și colab., 1980).

Obținerea compostului se realizează atât prin fermentare aerobă, produsul finit fiind lipsit de mirosuri neplăcute și folosit ca îngrășământ organic, cât și prin fermentare anaerobă, iar produsul final este utilizat în producerea biogazului, datorită conținutului mare de metan.

Efectorii acestui proces sunt microorganismele reprezentate de bacterii, actinomicete și ciuperci.

Bacteriile și actinomicetele implicate în procesul de compostare sunt criofile, mezofile și termofile. Bacteriile sunt cele mai numeroase organisme din compost, fiind responsabile de majoritatea proceselor de descompunere și generarea căldurii. Ele sunt grupul cel mai divers de organisme nutritive din compost, folosind o gamă largă de enzime pentru a degrada chimic o varietate de materiale organice.

Actinomicetele, organisme care seamănă cu ciupercile, dar de fapt sunt bacterii filamentoase, sunt responsabile de mirosul specific de pământ al compostului și joacă un rol important în degradarea unor compuși organici complecși, precum celuloza, lignina, chitina și proteinele. Enzimele lor le permite să degradeze chimic resturile organice rezistente, cum ar fi tulpini lemnoase, scoarță de copac, sau hârtia.

Ciupercile sunt importante în descompunerea unor polimeri complecși din plante și a rămășițelor rezistente (celuloză, lignină), permițând bacteriilor să continue procesele de degradare, odată ce majoritatea acestor rămășițe au fost distruse. Ele pot ataca reziduuri organice, care sunt prea uscate, acide, sau care au un conținut prea redus de azot pentru descompunerea bacteriană.

Activitatea microbiană și transformările din timpul procesului de compostare au loc în patru faze: faza mezofilă, faza termofilă, faza rece și faza de maturare.

Faza mezofilă (stadiu de fermentare mezofilă). La începutul acestei etape temperatura ambientală este de obicei între 4 – 15°C, ajungând ca la limita superioară a stadiului să atingă valori de 40 – 45°C. Sunt active bacteriile mezofile și actinomicetele, care au nevoie atât de oxigen și umiditate pentru creștere și reproducere, cât și de azot, carbon, potasiu și fosfor. Microorganismele mezofile utilizează oxigenul de care dispun pentru a altera carbonul din materialele compostabile cu scopul de a obține energie, producând CO2, H2O și caldură, ca rezultat al proceselor metabolice. Oxidarea biologică a carbonului din materialul rezidual dă energie organismelor (Gray și colab., 1971).

Faza termofilă începe când temperaturile sunt mai mari de 40°C, iar bacteriile termofile preiau procesul de degradare. În aceast stadiu temperatura crește până la 60 – 70°C, la aceste temperaturi distrugându-se majoritatea semințelor de buruieni, respectiv microorganismele patogene și se stabilizează rapid materialul de compost. Când temperatura din interiorul amestecului de deșeuri scade, acesta trebuie întors pentru a asigura nu numai aerarea, dar și introducerea materialului de la suprafața amestecului, nedescompus, în interior pentru a fi degradat ( Maynard, 2000). În această fază se descompun materialele rezistente, precum celulaza, lignina și proteinele.

Faza rece sau stadiu de întărire, apare atunci când temperatura scade până la valori mai mici de 60°C și se apropie de cea ambientală. Când temperatura atinge valori de 40°C reapar organismele mezofile.

Faza de maturare are loc într-o perioadă mai mare de timp ( câteva luni). În această fază temperatura se stabilizează, organismele mezofile domină, și au loc procese de condensare și polimerizare (Gray și colab., 1971). Deasemenea apar macroorganisme (insecte, viermi etc), care termină macerarea și omogenizarea amestecului de deșeuri, iar produsul final rezultat este compostul matur, care este un complex stabil de acizi humici (Zibizke, 2005).

Figura 1.2. Principalele etape ale procesului de compostare

Compostul corect preparat și încorporat în sol are efecte benefice asupra calității și a fertilității acestuia, prin creșterea aportului de materie organică de calitate superioară, favorizând formarea unei structuri rezistente cu influențe notabile asupra circulației apei și a aerului în sol, astfel încît se reduc riscurile atât în perioadele de ploi abundente, cât și în caz de secetă. În primul caz, datorită materiei organice din sol, ce are o capacitate de absorbție și structurare mare a apei, jucând rolul de suprafață care absoarbe apa, crește mult pragul conținutului de apă la care se poate vorbi de exces de umiditate. În cazul al doilea, rezerva mare de apă realizată prin inhibiția materiei organice prelungește timpul de insolație și de uscăciune necesar pentru apariția punctului critic de ofilire a plantelor.

Dar materia organică introdusă în sol prin amendarea cu compost, nu are numai capacitatea de a reține apă, ci și elemente nutritive pe care le eliberează pe măsura necesității plantelor. Gama de elemente nutritive pe care o aduce compostul compensează astfel în mare parte exportul de elemente datorat recoltări produselor vegetale.

Pentru obținerea compostului cu proprietăți superioare față de resturile din care s-a format și care să crească cantitatea de materie organică din sol, trebuie ca în procesul de compostare să se aibă în vedere anumiți factori ce influențează formarea unui astfel de compost. Principalii factori care participă la procesele de fermentare a deșeurilor organice sunt: aerul, apa, temperatura, pH-ul și raportul C/N etc.

Figura 1.3. Procesul de obținere a compostului și factorii care îl influețează

[NUME_REDACTAT] este un proces aerob, care are nevoie de oxigen pentru realizarea proceselor intense de descompunere ce au loc în primele faze ale procesului (figura 1.4). În lipsa aprovizionării constante cu oxigen, procesul va scădea în intensitate, devenind anaerob, ceea ce presupune alte microorganisme și reacții biochimice diferite, care prin acțiunea lor înceată vor determina emisia de mirosuri neplăcute.

O concentrație minimă de aproximativ 6% de oxigen este necesară în porii din amestec (aerul conține aproximativ 21% oxigen). Aerarea reprezintă procesul de furnizare de oxigen pentru materialul compostat, dar și mijlocul de îndepărtare a vaporilor de apă, gaze și căldura care rezidă în acest amestec.

Figura 1.4. Circuitul aerului în timpul compostării

[NUME_REDACTAT] susține procesele metabolice ale microorganismelor, fiind un mediu propice pentru reacții chimice, pentru transportarea substanțelor nutritive și, respectiv, pentru înmulțirea și dispersia bacteriilor aerobe. Activitatea microorganismelor încetează dacă umiditatea scade sub 15%. Umiditatea optimă a amestecului trebuie să fie între 40% și 65%. Dacă este depașită valoarea de 65%, apa va ocupa locul aerului din porii materialului compostat, tasându-l și va conduce la condiții anaerobe.

Pentru păstrarea umidității în limitele impuse, trebuie adăugată apă, deoarece pe parcursul compostării conținutul de apă va scădea.

[NUME_REDACTAT] au nevoie de anumite temperaturi pentru un nivel optim al activității.

Temperatura optimă de 60 – 70°C favorizează o compostare rapidă și distruge germenii patogeni și semințele buruienilor. Activitatea microorganismelor în timpul compostării generează cantități mari de energie sub formă de căldură. În același timp apa se evaporă, iar vaporii de apă și gazele sunt eliminate. Aerarea și întoarcerea amestecului favorizează pierderile de căldură și se folosesc pentru menținerea temperaturilor în intervalul dorit.

În unele cazuri temperatura poate depăși limita superioară, de 70°C, datorită continuării activității bacteriene, ceea ce duce la moartea multor microorganisme sau la inactivitatea lor, iar procesul se oprește până când acestea redevin active.

pH-ul

pH-ul influențează direct activitatea microorganismelor. Valorile optime ale pH-ului pentru un compost matur sunt cuprinse între 6,5 și 7,5.

Materialele ce se compostează au un pH ce variază în limite largi. Produsele derivate din reziduuri de lemn pot avea valori mici ale pH-ului, de 4,5, în timp ce dejecțiile animale sunt frecvent alcaline (pH = 8 – 8,5). Deoarece plantele preferă o anumită valoare a pH-ului, este necesar ajustarea acestuia prin adăugarea de var (pentru a crește pH-ul) și sulf sau sulfat de fier (pentru a scădea pH-ul).

Compostul cu un pH foarte scăzut (<4), trebuie să fie folosit cu precauție, deoarece pH-ul scăzut poate fi un indiciu al unor practici de compostare neconforme, care duce la formarea de acizi organici toxici.

Raportul C/N

În procesul de compostare o deosebită importanță o are determinarea conținutul de substanțe nutritive al materiilor prime folosite pentru obținerea compostului. Dintre multitudinea de elemente necesare descompunerii microbiene, carbonul și azotul (raportul C/N) sunt cele mai importante.

Materia organică conține atomi de carbon, care sunt combinați cu atomi de azot, hidrogen, oxigen, fosfor, sulf, putând afirma că, în mod direct sau indirect, cu toate elementele chimice ce există în natură. Acești atomi de carbon și azot se combină într-un raport ce variază, optim fiind de 25/1, pentru aceasta este necesar ca în amestecul de resturi organice să existe circa 60% materii bogate în azot (verzi) și circa 60% materii bogate în carbon (maro).

Materiile verzi sunt materii cu un conținut ridicat de apă și nutrienți, respectiv o descompunere rapidă, ce au tendința de a se acumula primăvara și vara ( iarbă, frunze verzi, resturi de legume și fructe, resturi de plante, dejecțiile animaliere etc.).

Materiile maro îmbunătățesc aerarea, de obicei uscate și sărace în nutrienți. Procesele de descompunere se petrec destul de lent, având tendința de a se acumula toamna ( frunze uscate, ramuri, paie, fân uscat, talaș, rumeguș, ace de lemn, carton, hârtie etc.).

În tabelul 1.5. este redat conținutul în azot, respectiv raportul C/N al principalelor reziduuri organice, ca valori medii, din literatura de specialitate, date pe baza cărora se calculează raportul optim C/N al amestecului de deșeuri supuse compostării.

Tabelul 1.5

Proporția de azot și raportul C/N corespunzător principalelor resturi organice utilizate în procesul de compostare (după Mustin, 1987)

Compostul are efecte pozitive pentru fertilitatea, calitatea și sănătatea solurilor, mult mai semnificative decât dacă reziduurile din care a rezultat sunt aplicate direct pe sol. Totodată aceste efecte depind atât de starea solului, cât și de materiile prime din care a rezultat, precum și de tehnica utilizată în procesul de compostare și calitatea acestuia.

S-a demonstrat că prin aplicarea diferitelor tipuri de compost, într-o anumită cantitate și perioadă, se obțin rezultate favorabile, ce se manifestă printr-o serie de calități ale produselor obținute , iar în ceea ce privește solul, se formează o structură rezistentă cu efecte directe asupra circulației apei și a aerului în sol.

Compostul are următoarele efecte benefice:

Îmbunătățește creșterea plantelor și a rădăcinilor – prin amendarea cu compost s-a constatat o creștere mai puternică și o producție mai ridicată a plantelor, deoarece compostul nu furnizează numai materie organică și elemente nutritive, ci și microelemente esențiale de care au nevoie plantele pentru a crește;

Diminuează viteza de cedare a elementelor nutritive – compostul fixează elementele nutritive reducând spălarea lor de către apa freatică și de suprafață în timpul ploilor;

Crește porozitatea solului – aportul ridicat de materie organică duce la sporirea porozității solului;

Îmbunătățește capacitatea de înmagazinare a apei – prin creșterea porozității solului, dar și prin capacitatea compostului de a absorbi apa;

Crește rezistența solului la eroziune – prin ameliorarea caracteristicilor fizice ale solului și creșterea mai rapidă a plantelor datorită accesibilității apei și elementelor nutritive; acoperirea mai rapidă a terenului reduce eroziunea solului prin apă și vânt;

Reduce bolile plantelor – s-a demonstrat că aplicarea compostului inhibă incidența bolilor plantelor.

În funcție de cantitatea de deșeuri care se supune transformăriilor fizice, biofizice și microbiene, există două tipuri de compostare:

Compostarea de tip gospodăresc;

Compostarea de tip industrial.

Compostarea de tip gospodăresc a apărut odată cu dezvoltarea agriculturii, respectiv a creșterii animalelor, având ca urmare acumularea unor cantități ridicate de dejecții animaliere, care trebuiau depozitate, iar apoi împrăștiate pe terenurile agricole.

Acest tip de compstare se poate realiza extensiv, prin stocarea materialelor organice în grămezi dezordonate, în lipsa aerului, datorită apei și a tasării puternice, și intensiv, pe baza unor reguli tehnologice care duc la obținerea unor produse de o anumită calitate.

Datorită tehnologiei folosită pentru constituirea grămezii de compostarea, se deosebesc trei tipuri de compostare intensivă:

Compostarea anaerobă;

Compostarea alternantă;

Compostarea aerobă.

Compostarea anaerobă ”la rece” are loc prin intermediul microorganismelor anaerobe, care descompun lent și incomplet materialele organice, ducând la obținerea unor produși intermediari ai descompunerii. Compostul obținut având caracteristici mai apropiate de mraniță.

Compostarea alternantă, presupune într-o primă fază dezvoltarea microflorei aerobe. Aceasta va determina procese biochimice de energie și temperaturi ridicate, favorizând activitatea bacteriilor mezofile, dar și înmulțirea celor termofile. Într-o a doua fază, prin tasare se elimină aerul din masa de deșeuri, reducându-se astfel activitatea microorganismelor aerobe și dezvoltarea celor anaerobe, obținându-se mai puțini produși intermediari. Produsul rezultat va avea compoziția asemănătoare humusul brut. Humusul nutritiv nu se poate obține în lipsa oxigenului.

La compostarea aerobă ”la cald” rezultă un compost ce corespunde cerințelor privind rolul lui complex și totodată un îngrășământ organic concentrat. Din această cauză majoritatea tehnicilor de compostare au la bază acest procedeu de compostare.

Inițiatorii acestui procedeu sunt P. Steiner (procedeul biodinamic) și A. Howard (procedeul Indore).

Procedeul biodinamic presupune utilizarea unor biopreparate (maceratele unor plante medicinale), care aveau rolul de a dirija intensitatea și direcția transformărilor din grămada de deșeuri.

[NUME_REDACTAT] implică folosirea de resturi vegetale mărunțite, în scopul impregnări mai rapide a țesuturilor vegetale cu apa, facilitându-se activitatea microbiană.

Compostarea de tip industrial a luat naștere odată cu creșterea masivă a cantității de deșeuri organice. Tratarea lor se realizează printr-o transformare rapidă (2-3 luni), prin aerarea mecanică excesivă, obținându-se un compost imatur, instabil și intens mineralizat. Se parcurg doar primele două faze din procesul de compostare (faza mezofila și cea termofilă), dar nu și celelalte două (faza rece și cea de maturare).

În urma procesului de compostare se obțin diferite tipuri de composturi, în funcție de gradul de descompunere ele sunt:

composturi brute sau parțial fermentate, în care se deosebesc materialele originare;

composturi semifermentate, instabile, obținute cu aerare intensă;

composturi finite, mature, sau bine fermentate, se caracterizeză prin descompunerea avansată a materiei originare;

composturi suprafermentate sau mraniță, ce sunt pământoase și instabile.

În vederea obținerii compostului se practică cel puțin cinci metode de compostare:

compostarea pasivă în grămadă deschisă;

compostarea pe platformă, în șire sau în grămezi folosind un încărcător pentru întoarcere, amestec și mânuire;

compostarea pe platformă folosind echipamente speciale de remaniere a grămezii;

sisteme de grămezi statice aerate folosind conducte perforate;

sistem de compostare în container.

Asfel primele trei metode se realizează în aer liber, iar ultimele două în incinte închise pentru o bună monitorizare a umidității și temperaturii, dar și pentru un bun control al tratamentului și captării mirosurilor.

a. Compostarea pasivă în grămadă deschisă presupune crearea grămezii de deșeuri organice și menținerea ei în această formă până la constituirea produsului stabilizat. Avantajul este reprezentat de aerarea naturală a grămezii, iar dezavantajul constă în gradul ridicat de umiditate și compactare ceea ce duce la activarea proceselor anaerobe și foarte mirositoare.

b. Compostarea pe platformă, în șire sau în grămezi este cea mai practicată metodă de compostare. Aceasta implică remanierea grămezii cu ajutorul unei încărcător pentru întoarcere, amestec și mânuire, evitându-se compactarea grămezii și îmbunătățindu-se schimbul de aer. Prin amestecarea și întoarcerea materialelor se realizează mărunțirea lor, astfel bacteriile prezente în grămadă vor putea descompune mai repede aceste materiale. Este indicat ca platforma de compostare să fie prevăzută cu un șant care să o înconjoare și să permit recuperarea și colectarea scurgerilor într-un bazin acoperit și utilizat la reumezirea grămezilor sau pot fi aplicate ca fertilizant lichid.

c. Compostarea pe platformă folosind echipamente speciale de remaniere a grămezii presupune același mod de organizare cu metoda precedentă, cu deosebirea că este practicată de unități mari producătoare de compost.

d. Sisteme de grămezi statice aerate folosind conducte perforate se practică în incinte deschise sau închise. În grămadă sunt inserate conducte perforate pentru aerare, iar uneori se realizează și o aerare forțată utilizându-se un suflător de aer. Prin aerarea forțată se urmărește intensificarea circulației aerului, creșterea grămezii și un control mai bun al procesului de compostare.

e. Sistemul de compostare în container presupune închiderea resturilor supuse compostării într-un container, clădire etc. Acest sistem oferă cel mai bun control al procesului de compostare.

Indiferent de metoda de compostare practicată, întotdeauna se urmărește obținerea unui compost de calitate și de aceea trebuie monitorizate și controlate caracteristicile procesului de compostare.

În tabelul 1.6 sunt prezentate caracteristicile proceselor de compostare, care sunt dependente de caracteristicile materiilor prime utilizate, mărimea grămezii de compostare și /ori condițiile climatice.

Tabelul 1.6

Caracteristicile dorite pentru procesele de compostare (după Sherman, 1999)

Calitatea composturilor

Compostul trebuie să fie un produs omogen de culoare brun – negricios, să aibă miros de pământ curat, să se integreze rapid și complet în complexul humic al solului, să fie ușor și agreabil de aplicat și manipulat, să se poată distribui uniform, să fie curat și să aibă efecte sanogene pentru soluri și culturi, să se obțină cu costuri rezonabile, mai mici decât cele ale îngrășămintelor chimice și să aibă un raport comparabil de nutrienți în raporturi cât mai echilibrate.

Un compost bun, matur trebuie să aibă cca. 50% materie organică (mranița are 5-12%), un pH între 7-8, să conțină 0,2-4% N, predominant organic și un raport C/N= 10:1, semințele de buruieni trebuie să fie degerminate, încărcătura bacteriană cu agenți patogeni cât mai mică, iar raportul produs rezidual/material energetic să fie de 3-9:1 la cantitatea brută.

Realizarea în grămada de compostare a unui raport C/N optim (10-18:1) care va înlesni atât startul și desfășurarea rapidă a descompunerii materialelor compostabile, cât o sinteză de materii humice, care reprezintă de fapt fracția valoroasă a compostului.

Composturile sunt curate nu numai când au o încărcătură redusă cu agenți patogeni pentru plante, pentru om, ci și atunci când conținutul lor în substanțe poluante este redus. Reziduurile de pesticide, metaboliții lor, poluanții chimici din industrie, în special metalele grele trebuie să se regăsească în concentrațiile admise de normativele de mediu.

Composturile sunt curate și nu produc poluare chimică, de exemplu cu metale grele, dacă la prepararea lor nu se folosesc materii prime străine de fermă, care nu au un conținut ridicat de asemenea substanțe, sau se folosesc într-o proporție mai mică, ținând seama de limitele impuse privind concentrația lor maximă în soluri și materialele aplicate în sol.

În vederea aprecierii calității compostului s-au determinat limitele de încărcare cu metale grele care pot fi folosite ca specificații pentru piață, pentru orice compost sau amendament de sol destinat uzului public. În tabelul 1.7. sunt trecute limitele de încărcare cu metale grele a composturilor. Dacă concentrațiile de metale din structura compostului nu depășesc aceste limite compostul este apreciat ca fiind de calitate ridicată.

Tabelul 1.7

Limitele de încărcare cu metale grele a composturilor (upă Dougherty, 1998, SUA)

Semnificații:

Cantitatea maximă de metale grele în composturi este considerată sigură pentru culturi și animale, inclusiv omul.

Cantitatea maximă cumulativă de metale care poate fi în siguranță aplicată pe teren. Composturile care depășesc concentrația în metale pentru compostul de ”înaltă calitate” (3*), dar nu depășesc cantitatea maximă de metale grele (1*), nu trebuie să fie aplicate în exces – nu se poate depăși doza totală de încărcare cu metale (2*).

Concentrația maximă de metale permisă pentru composturile aplicate pe paliște și grădina casei sau vândută.

Cantitatea maximă de metale care pot fi aplicate în siguranță pe teren într-un an. Composturile care sunt vândute sau însăcuite și depășesc concentrațiile de metale pentru ”înaltă calitate” (3*), dar nu depășesc concentrațiile maxime de metale grele (1*), nu trebuie aplicate în exces – nu se poate depăși doza totală de încărcare anuală cu metale grele (4*).

Compostul de calitate superioară se obține în general, din amestecuri de materiale diferite și prin respectarea tuturor regulilor compostării aerobe la cald.

Compostul poate fi un produs ieftin, fiind și mai eficient din punct de vedere economic dacă se folosesc la compostare materiale fără valoare financiară, care nu ar putea fi valorificate și atunci când se organizează compostarea fără prea multe manipulări ale materialelor, direct în adăposturile de animale, din așternut, dejecții și refuzul furajer.

Se pot obține composturi de calitate și ieftine fără prea multă forță de muncă suplimentară, cu condiția ca animalele să fie hrănite optim-abundent, dar nu excedentar.

CAPITOLUL 2

POLITICI ȘI STRATEGII LA NIVEL EUROPEAN ȘI NAȚIONAL PRIVIND DEȘEURILE ORGANICE

În legislația europeană, respectiv cea națională , activitatea privind managementul deșeurilor este reglementată prin numeroase documente legislative.

Activitățile aferente managementului deșeurilor (generare, colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare) trebuie să fie în concordanță cu normele impuse de legislația europeană. Directivele europene transpuse în legislația națională au dus la o nouă abordare a gestionării deșeurilor, accentuându-se nevoia de protecție a mediului, ameliorarea calității sale, utilizarea rațională a resurselor naturale, precum și adoptarea unor soluții eficiente pentru reducerea poluării.

2.1. Politici și strategii privind deșeurile organice, la nivel european

Politica UE în domeniul deșeurilor se concentrează pe prevenirea producerii de deșeuri, prin aplicarea unei colectări selective și reutilizarea deșeurilor organice. De asemenea, prin reciclarea deșeurilor organice se urmărește ca acestea să fie utilizate pe cât posibil ca materii prime pentru producerea de noi produse. Statele membre au obligația de a pune în aplicare sisteme pentru a îndeplini acest obiectiv. În multe state membre, populația este îndemnată să composteze deșeurile organice în propria gospodărie, aceasta reprezentând o parte esențială a politicii privind deșeurile organice.

Unul din principalele obiective ale activității Comisiei UE constă în dezvoltarea strategiilor, a liniilor directoare și a directivelor, care în mod direct sau indirect afectează tratarea biologică a deșeurilor. Este în special vorba de Directiva privind depozitarea, Strategia de protecție a solului și Directiva privind deșeurile biodegradabile. În plus există o conștientizare în rândul tehnicienilor și a persoanelor care iau decizii a faptului că activitatea de compostare va juca un rol foarte important în viitoarele strategii europene asupra managementului deșeurilor și a protecției mediului.

a) Directiva CE 99/31 privind depozitarea deșeurilor

Directiva privind depozitarea deșeurilor urmărește reducerea cantității de deșeuri ce urmează a fi depozitate și facilitarea creșterii ratei de recuperare a deșeurilor biodegradabile și evitarea eliminării acestora. Una din principalele probleme legate de eliminarea deșeurilor biodegradabile prin depozitare o constituie generarea de metan de către aceste depozite, ceea ce presupune luarea de măsuri pentru reducerea metanului, în scopul de a reduce încălzirea globală și îmbunătățirea controlului gazelor generate de depozitele de deșeuri.

În vederea înlocuiri eliminării depozitării deșeurilor biodegradabile, se propune practicarea reciclării, compostarea, producerea de biogaz sau combinarea acestora.

În primul rând, trebuie determinate nivelurile care pot fi atinse în urma reciclării. În acest sens, țelurile ar trebui să fie stabilite în concordanță cu următoarele mesaje cheie:

Elementele cheie ale fluxului deșeurilor biodegradabile municipale sunt hârtia și cartonul; ambele pot fi colectate diferențiat la un cost scăzut și accesibil, datorită integrării operaționale și a optimizării schemelor, așa cum se realizează în Europa de Est. [NUME_REDACTAT] Centrală și de Vest, pe de altă parte, costul foarte ridicat cu incinerarea, face combinația colectare diferențiată + compostare (sau fermentare aerobă) competitivă din punct de vedere al costului, în ciuda cheltuielilor mari cu colectarea diferențiată a fracțiunii biodegradabile.

Colectarea fracțiunii biodegradabile ar putea fi promovată prin Directiva privind fracțiunea biodegradabilă, și/sau prin viitoarea Strategie de Protecție a Solului și/sau prin [NUME_REDACTAT] pentru Prevenire și Reciclare (ale cărei discuții actuale au hotărât stabilirea țintelor de reciclare și compostare).

În țările Mediteraneene, există o nevoie presantă de materii organice curate care să fie aplicate solurilor nefertile. Aceasta întărește nevoia implementării diferențierii la sursă, ca urmare a strategiilor și previziunilor strategiei solului care evidențiază nevoia pentru o Directivă a fracțiunii biodegradabile care să aibă în vedere controlul potențialelor contaminări și care să încurajeze folosirea composturilor certificate.

[NUME_REDACTAT] și IPPC-ul vor determina creșteri ale costurilor cu tratarea termică, lucru care se întâmplă deja în acele țări ([NUME_REDACTAT] și de Vest) cu standarde de mediu impuse prin Directiva privind incinerarea.

b) Directiva asupra tratării biologice a deșeurilor biodegradabile

În ultimii 5 ani, [NUME_REDACTAT] a preluat inițiativa de a propune o Directivă privind tratarea biologică a deșeurilor biodegradabile cu următoarele scopuri:

Determinarea unei abordări echilibrate pentru îndeplinirea cerințelor de reducere a cantităților de deșeuri depozitate din Directiva privind depozitarea deșeurilor (99/31/CE).

Promovarea programelor pentru reciclarea fracțiunilor biodegradabile, pentru a asigura o dezvoltare similară în întreaga Europă.

Definirea limitelor normale și a condițiilor pentru utilizarea sigură și comercializarea produse compostate în Europa.

Dezvoltarea ulterioară a producției de îngrășăminte pentru sol de cea mai bună calitate, care acționează ca mijloc de combatere în procesul de "deșertizare" în țările din Europa de Sud.

Acoperirea acelor procese de TMB (tratare mecanico-biologică) pentru tratarea deșeurilor reziduale, pentru definirea rolului lor în strategiile de management integrat al deșeurilor și pentru definirea condițiilor de utilizare sau de depozitare a produselor finale stabilizate.

Una dintre cele mai importante prevederi incluse în al doilea Document de Lucru pentru Directiva privind fracțiunile biodegradabile din 2001, a fost un mandat pentru [NUME_REDACTAT] de a realiza programe pentru separarea la sursă a deșeurilor biodegradabile. Aceasta a fost conform cu mandatul comisiei, stabilit în Comunicatul privind [NUME_REDACTAT] de a pregăti "până la sfârșitul anului 2004 o directivă privind compostul și alte deșeuri biodegradabile, cu scopul de a controla contaminarea potențială și de a încuraja folosirea composturilor certificate". Fără îndoială, cea mai eficientă metodă prin care se poate promova folosirea composturilor certificate pentru prevenirea contaminării, este separarea la sursă a deșeurilor compostabile.

c) Strategia CE pentru protecția solului

Impactul asupra calității solului în Europa a devenit o problemă importantă în ultimii ani în UE. Comisia indică faptul că scăderea cantităților de materie organică în țările mediteraneene, este de foarte mare importanță. Statisticele arată că în cele mai multe regiuni cu agricultură tradițională intensivă, procentajul solurilor caracterizate prin lipsa materiilor organice și a fertilității, a crescut în mod surprinzător.

Compostarea și fermentarea aerobă joacă aici un rol foarte important, prin scoaterea pe piață a unui material humos, de înaltă calitate, ca să poată acționa ca o sursă continuă de materie organică. O compostare de înaltă calitate cu proprietăți valoroase, agronomice și microbiologice, poate contribui la refacerea conținutului de materie organică în solurile europene.

[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT], Comisia a punctat posibilitatea de recâștigare a materiei organice și a fertilității în solurile europene prin folosirea pe lângă alte materiale, a deșeurilor organice compostate.

Un punct important pentru viitoarea activitate de tratare biologică a deșeurilor, va fi stabilirea ideii de management al humusului și menținerea calității solului din UE. Menținerea calității și structurii solului precum și fertilizarea lui se suprapun politicilor de protecție a solului.

Prin intermediul [NUME_REDACTAT], pot fi asigurate pe termen lung atât comercializarea cât și formarea unei imagini pozitive pentru compostul de înaltă calitate.

d) Program european pentru schimbarea climatului (PESC)

În ultimii ani, cu ajutorul PESC, o altă normă majoră în politica de mediu a fost stabilită prin prisma necesității conformării cu cerințele Protocolului de la Kyoto privind schimbarea climatului. Unele țări au început să vadă rolul materiei organice în cadrul solului ca un factor important în imaginea generală. Ceea ce este de luat în considerare, este faptul că "fertilizarea organică determină creșteri de carbon în sol, și acesta acționează ca absorbant pentru carbonul din atmosferă, imobilizat astfel în sol".

Un alt efect important al fertilizării organice este asigurarea nutrienților, ceea ce implică înlocuirea potențială a fertilizatorilor minerali, și economii de energie și combustibili necesari pentru producerea lor și reducerea poluării aferente, atât cu fabricația, cât și cu manipulările și aplicarea.

Alte avantaje potențiale, precum îmbunătățirea eficienței și absorbției apei, control sporit al patogenilor din rădăcini, eroziuni mai mici și pierderi de carbon, sunt dificil de cuantificat, dar pot de asemenea contribui la extinderea resurselor energetice și la minimizarea pierderilor de carbon din și pentru agricultură și sunt, ca atare, demne de consemnat.

2.2. Legislația deșeurilor la nivel național

În țara noastră legislația este incompletă, nu acoperă întreaga problematică a procesului de compostare, iar legile și reglementările existente sunt destul de vagi și tocmai de aceea, confuze. Reglementările cu privire la standardizarea procesului și condițiile de certificare a calității lipsesc.

a. Legea 211 din 2011 privind regimul deșeurilor

"Prezenta lege stabilește măsurile necesare pentru protecția mediului și a sănătății populației, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea și gestionarea deșeurilor și prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor și creșterea eficienței folosirii acestora."

Gestionarea deșeurilor (art. 20) are în vedere utilizarea proceselor și metodelor care nu pun în pericol sănătatea populației și a mediului, iar autoritățile competente autorizează și controlează activitățile de valorificare și eliminare a deșeurilor, urmărind, ca acestea:

să nu prezinte riscuri pentru sănătatea populației și pentru aer, apă, sol, faună sau vegetație;

să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut;

să nu afecteze peisajele sau zonele protejate;

"Se interzice persoanelor fizice și juridice abandonarea, înlăturarea sau eliminarea necontrolată a deșeurilor, precum și orice alt tip de operațiuni neautorizate, efectuate cu acestea".

"Primarii unităților administrativ-teritoriale și persoanele autorizate de aceștia controlează:

generarea, colectarea, stocarea, transportul și tratarea deșeurilor menajere și de construcție și implementarea planului de gestiune a acestora;

eliminarea deșeurilor de producție și a celor periculoase și implementarea planului local de gestiune a acestora;

facilitățile și instalațiile pentru stocarea și neutralizarea deșeurilor menajere și de construcție și cele pentru eliminarea deșeurilor industriale și periculoase.

b. [NUME_REDACTAT] Mediului, nr. 137/1995 (republicată în MO al României, partea I, nr. 512 din 22 octombrie 1999).

"Autoritățile administrației publice locale sunt obligate să ia măsuri de prevenire și limitare a impactului asupra mediului, al substanțelor și deșeurilor de orice natură și să anunțe autoritățile teritoriale pentru protecția mediului despre orice activitate neconformă cu reglementările în vigoare".

c. [NUME_REDACTAT] Sănătății nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației.

"Primăriile, agenții economici, asociațiile de locatari și cetățenii au obligația să asigure colectarea, îndepărtarea și neutralizarea deșeurilor solide".

La elaborarea regulamentelor de salubritate, primăriile au obligația să respecte normele sanitare și să consulte autoritatea sanitară teritorială.

"Cetățenii sunt obligați să respecte întocmai măsurile stabilite de primărie pentru asigurarea igienei publice și salubrității localității, precum și regulile elementare de igienă în gospodăria sau locuința proprie, astfel încât să nu creeze disconfort vecinilor și să nu constituie pericol pentru sănătatea publică a comunității".

d. Legea fondului funciar, nr. 18/1991

"Constituie contravenții la normele privind evidența, protecția, folosirea și ameliorarea terenurilor agricole sau silvice următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții, încât, potrivit legii penale , constituie infracțiuni:

degradarea terenurilor și culturilor prin depozitarea de materiale ori deșeuri de pietriș, moloz, nisip, prefabricate, construcții metalice, resturi menajere și alte asemenea;

neluarea unor măsuri corespunzătoare de către persoanele juridice sau fizice pentru evitarea afectării terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de producție și prin scurgeri de orice fel;

e. Hotărâri ale [NUME_REDACTAT] de care aparțin localitățile și hotărâri proprii ale Consiliilor locale.

" Planurile locale și județene de gestiune a deșeurilor".

[NUME_REDACTAT] locale privind taxele pentru diverse servicii de gestionare a deșeurilor.

f. Proiectul ”[NUME_REDACTAT] al Poluării cu Nutrienți”

Acest proiect are ca obiectiv general alinierea la cerințele prevăzute în Directiva privind Nitrați (91/676/CEE), prin protejarea calității apei în zonele vulnerabile la nitrați prin prevenirea poluării apelor freatice și de suprafață cu nitrați rezultați din sursele agricole și promovarea unor bune practici agricole. Proiectul are următoarele obiective:

reducerea deversărilor de nutrienți în corpurile de apă;

promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional;

sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare și capacității instituționale

Prin proiectului „[NUME_REDACTAT] al Poluării cu Nutrienți”, se propun următoarele:

promovarea unui sistem de informare și conștientizare a locuitorilor comunei asupra investiției propuse;

prevenirea generării deșeurilor;

realizarea unui sistem de colectare și tratare (compostare) a gunoiului de grajd și a fracției biodegradabile care ajunge pe platformă;

realizarea sistemului de colectare separată a deșeurilor municipale (deșeuri valorificabile, deșeuri periculoase, deșeuri biodegradabile) care ajung pe platformă odată cu gunoiul de grajd;

reducerea cantității de deșeuri biodegradabile de origine animală depozitate;

colectarea deșeurilor în conformitate cu cerințele legislației în domeniul gestionării deșeurilor.

Componentele proiectului sunt în număr de patru și au fost implementate pe o perioadă de cinci ani (2008 – 2013):

Investiții la nivelul localității în cele 69 zone (1923 localități) vulnerabile la poluarea cu nitrați (ZVN);

Sprijin pentru consolidarea instituțională și dezvoltarea capacității de implementare a [NUME_REDACTAT];

Strategia de informare publică și promovarea implementării bunelor practici agricole;

Managementul proiectului.

CAPITOLUL 3

MANAGEMENTUL DEȘEURILOR DIN JUDEȚUL MUREȘ ȘI MUNICIPIUL MUREȘ

Figura 3.1. [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] este situat în partea centrală a României, în [NUME_REDACTAT], în bazinul superior al râului Mureș și bazinele râurilor [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. Cu o suprafață de 6714 km2 (2,8% din teritoriul țării), județul este al 13-lea ca mărime din România. Populația este de 531.380 locuitori (2 februarie 2012), din care 48,8% locuiește în mediul urban (11 orașe și municipii), iar restul de 51,2% în mediul rural (91 de comune și 464 de sate). Reședința de județ este municipiul [NUME_REDACTAT].

Principalele resurse naturale sunt: zăcămintele de gaz metan (peste 60% din producția națională este extrasă de pe teritoriul județului Mureș), sarea, pădurile, rocile pentru materialele de construcții (argile, nisipuri, pietrișuri, roci vulcanice) și izvoarele minerale clorosodice.

Din punct de vedere al economiei, județul Mureș are o structură diversă reprezentată de industrie (29,6%), agricultură (11,4%), construcții (9,3%) și servicii (49,7%).

Principalele ramuri ale industriei din județul Mureș sunt: industria energetică, industria chimică și farmaceutică, industria alimentară și a prelucrării lemnului.

Agricultura – a treia ramură a economiei în județul Mureș – prezintă o mare diversitate, existând condiții prielnice pentru aproape toate culturile. Terenul agricol reprezintă 61% din totalul suprafeței județului.

Unitățile economice active din județ, în perioada 2008 – 2012, în funcție de domeniul de activitate sunt prezentate în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1

Unități economice locale active din județul Mureș după domeniul de activitate, în perioada 2008 – 2012

Sursa: [NUME_REDACTAT] de Statistică

3.1. Situația generării deșeurilor municipale la nivelul județului [NUME_REDACTAT] 3.2

Cantitățile de deșeuri municipale generate în perioada 2008 – 2013

Sursa: [NUME_REDACTAT] pentru Sistem integrat de gestionare a deșeurilor, județul [NUME_REDACTAT] tabelul 3.2. se remarcă o creștere destul de evidentă a cantităților de deșeuri generate în perioada 2008 – 2013.

Conform datelor din tabel nu toată cantitatea de deșeuri generate au fost și colectate la începutul perioadei analizate, astfel în anul 2008 din totalul deșeurilor generate (217.101 tone) s-au colectat doar 174.854 tone, acestea reprezentând puțin peste 80% din deșeurile generate.

În anii 2009 și 2010 se observă o creștere semnificativă a cantităților de deșeuri colectate față de anul anterior,deoarece în acești ani au fost închise și ecologizate depozite neconforme din mediul rural, iar circa 98% din deșeurile generate au fost colectate de agenții autorizați.

Odată cu creșterea interesului privind colectarea deșeurilor se observă din tabel că în anii 2011, 2012, respectiv 2013 toate deșeurile municipale generate au fost și colectate.

Figura 3.1. Cantitățile de deșeuri municipale generate în perioada 2008 – 2013

În tabelul 3.3 sunt prezentate cantitățile de deșeuri municipale biodegradabile generate în perioada 2008 – 2013. Se remarcă în perioada 2008 – 2012 o creștere de la an la an a cantităților de deșeuri municipale biodegradabile, după care în anul 2013 se înregistrează o scădere a acestora cu 1.718 tone față de anul anterior, datorită interesului pe care autoritățile, dar și populația îl manifestă pentru generarea și colectarea fracției biodegradabile din deșeurile municipale.

Dacă în primii trei ani ai perioadei analizate încă mai existau deșeuri generate și necolectate, la finele aceleiași perioade toate deșeurile municipale biodegradabile generate sunt colectate, deoarece începând cu anul 2011 aproape întreaga populație a fost conectată la servicii de salubritate.

Tabelul 3.3

Cantitățile de deșeuri municipale biodegradabile generate în perioada 2008 – 2013

Sursa: [NUME_REDACTAT] pentru Sistem integrat de gestionare a deșeurilor, județul [NUME_REDACTAT] 3.2. Cantitățile de deșeuri municipale biodegradabile generate în perioada 2008 – 2013

3.2. Colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor municipale

Procedeele de colectare și transport ale deșeurilor municipale din județul Mureș sunt realizate de operatorii de salubritate. În județul Mureș există șase operatori de salubritate, S.C. SALUBRISERV S.A. Tg. Mureș, S.C. SCHUSTER ECOSAL SRL SIGHIȘOARA, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], S.C. SALUBRISERV S.R.L. Sărmășel, S.C. PRESCOM IERNUT S.A. și [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].

În ceea ce privește depozitarea deșeurilor, în fiecare din cele 7 orașe ale județului au existat sau există câte un depozit de deșeuri municipale. Singurul depozit conform este cel de la Sighișoara, înființat în 1991. Acesta a necesitat numai îmbunătățirea activităților de operare și monitorizare conformându-se cerințelor HG 349/2005. Celelalte 6 depozite și-au sistat etapizat activitatea, între anii 2007 – 2009.

Tot prin compostare se tratează și nămolurile din stațiile de epurare a apelor, de aceea este necesar să menționăm situația existentă referitoare le acestea.

În județul Mureș există 8 stații de tratare de la care rezulta anual circa 31.200 m3/an de nămol, din care 23.454 m3/am se produc la stația de tratare [NUME_REDACTAT]. În privința stațiilor de epurare, acestea sunt în număr de 6, iar cantitatea de nămol generată anual este de circa 5.434 m3 s.u./an, din care aproximativ 83% provine de la stația de epurare [NUME_REDACTAT] (tabelul 3.4)

Analizele calitative efectuate la cele 6 stații de epurare pentru a stabili dacă nămolurile pot fi utilizate în agricultură, au arătat că acestea nu îndelinesc cerințele de calitate impuse de prevederile Ordinului ministerului mediului și gospodăririi apelor numărul 344/2004.

Cantitatea estimată de nămol ce se va genera în 2016 este de circa 12.150 tone s.u./an, din care 5.600 tone s.u./an vor fi generate de stația de epurare [NUME_REDACTAT].

Tabelul 3.4

Cantitatea de nămol generată de stațiile de epurare

Sursa: [NUME_REDACTAT] pentru Sistem integrat de gestionare a deșeurilor, județul Mureș

3.3. Proiecția privind generarea deșeurilor biodegradabile în județul [NUME_REDACTAT] estimează că în anul 2016, circa 40% din deșeurile municipale biodegradabile generate vor fi valorificate (în principal prin reciclare și compostare).

Pentru deșeuri asimilabile celor menajere din comerț, industrie și instituții ponderea de 60% deșeuri biodegradabile este cea considerată în PRGD Regiunea 7 Centru.

Se consideră pentru deșeurile stradale o pondere de 44% deșeuri biodegradabile, după 2013, cât este prevăzută în PRGD Regiunea 7 Centru. Astfel în tabelele 3.4 și 3.5 sunt trecute ponderile estimate de deșeuri biodegradabile pentru mai multe categorii de deșeuri municipale generate, atât în mediul urban, cât și în cel rural.

În tabelul 3.5 este prezentată o situație a ponderii deșeurilor biodegradabile generate în mediul urban pentru trei perioade distincte.

În perioada 2006 – 2012 – din situația raportată, procentele prezentate au și fost realizate.

În celelalte două perioade considerate (2013 – 2018, respectiv perioada de după 2019) se preconizează o scădere a ponderii deșeurilor menajere colectate în amestec și separat cu 3, respectiv 4% față de prima perioadă menționată (2006 – 2012).

Deșeurile asimilabile din comerț, industrie, instituții colectate în amestec și separat nu suferă modificări în perioada de după 2013, față de perioada anterioară. Acestă situație fiind propusă și pentru deșeurile din grădini și parcuri, respectiv cele din piețe.

Tabelul 3.5

Ponderea deșeurilor biodegradabile în deșeuri municipale generate în mediul urban

Sursa: [NUME_REDACTAT] pentru Sistem integrat de gestionare a deșeurilor, județul [NUME_REDACTAT] tabelul 3.6 se observă o pondere a deșeurilor biodegradabile, din mediul rural, în deșeuri menajere colectate în amesctec și separat de 74%, în perioada 2006 – 2012, țintă deja atinsă. În timp ce pentru perioadele următoare se urmărește o scădere a ponderii cu 2% pentru 2013 – 2018, respectiv 3% pentru perioada de după 2019.

Tabelul 3.6

Ponderea deșeurilor biodegradabile în deșeuri municipale generate în mediul rural

Sursa: [NUME_REDACTAT] pentru Sistem integrat de gestionare a deșeurilor, județul Mureș

3.4. Cuantificarea țintelor

În conformitate cu prevederile Directivei 1991/31/CE, România trebuie să reducă cantitatea anuală de deșeuri biodegradabile depozitate până la 2,4 milioane tone până în 2013. Această țintă a fost stabilită conform prevederilor art. 5 al Directivei și reprezintă 50% din cantitatea totală (ca greutate) a deșeurilor municipale biodegradabile produse în 1995.

După cum este prevăzut în [NUME_REDACTAT], Directiva 1999/31/CE și HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor trebuie să se realizeze următoarele ținte privind deșeurile biodegradabile municipale:

reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001;

reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001;

reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001.

În tabelul 3.7 sunt prezentate cantitățile de deșeuri biodegradabile municipale generate în anii 2010, 2013 și cele estimate a fi generate în 2016, precum și cantitățile maxime ce pot fi depozitate, respectiv cele ce trebuiesc reduse la depozitate conform prerogativelor stabilite.

Conform acestor date putem observa o creștere semnificativă a cantităților de deșeurilor biodegradabile municipale care trebuie să fie reduse la depozitare: de la 40.348 tone în 2010, la 94.032 tone în 2016, fapt ce determină necesitatea alegerii unei filiale corespunzătoare și eficiente de valorificare a acestei categorii de deșeuri.

Tabelul 3.7

Cuantificarea țintelor privind deșeurile biodegradabile

Sursa: [NUME_REDACTAT] pentru Sistem integrat de gestionare a deșeurilor, județul Mureș

CAPITOLUL 4

PLATFORMA DE DEPOZITARE ȘI GOSPODĂRIRE A GUNOIULUI DE GRAJD ȘI A DEȘEURILOR MENAJERE DIN LOCALITATEA CRĂIEȘTI – STUDIU DE CAZ

Problemele cu care se confruntă România în mediul rural în domeniul gestionării deșeurilor au un impact major asupra societății, reprezintă o amenințare directă la adresa sănătății și au un efect advers asupra calității vieții. Prin depozitarea necontrolată a celei mai mari părți a deșeurilor este afectat mediul înconjurător, direct mediul, aerul, iar datorită levigatului provenit de la depozitele neconforme, levigat ce pătrunde în mediul subteran și afectează atât apele subterane, cât și cele de suprafață.

Drept urmare, este necesară aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor respective, ceea ce implică schimbări majore în practicile actuale, în vederea conformării cu cerințele noilor reglementări naționale și europene.

În vederea aplicării unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor rezultate în mediul rural se impune informarea cât mai detaliată a populației cu privire la aspectele legate de managementul deșeurilor organice, rolul platformelor comunale și efectele negative ale depozitări neconforme a reziduurilor animaliere din gospodării.

4.1. Caracterizarea zonei de amplasare a platformei

[NUME_REDACTAT] este situat în partea centrală a [NUME_REDACTAT], în partea de NV a județului Mureș și este situată pe cursul superior al râului Lechința, pe drumul național DN16, care face legatura între orașele Reghin și [NUME_REDACTAT], la o distanță de aproximativ 27 km de Reghin și 33 km de municipiul [NUME_REDACTAT] (figura 4.1).

Relieful este predominant deluros, cu coame de dealuri domoale, dar si cu valea îngustă a râului Lechința și cu văile afluenților acestuia.

[NUME_REDACTAT] este formată din 3 sate: Crăiești, Milășel, Lefaia. Suprafața localității Crăiești este de 2349 ha, iar populația localității este de 1026 de locuitori.

Principalul colector al apelor de suprafață este râul Lechința, afluent de dreapta a râului Mureș. Râul prezintă o lungime de 66 km, o suprafață a bazinului de 537 km2, o pantă medie de 2 ‰ și un coeficient de sinuozitate de 1,41.

Figura 4.1. Amplasarea localității [NUME_REDACTAT] este de tip continental – moderată. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 8 – 9° C. Cantitățile medii anuale de precipitații au valori de circa 600 – 700 mm.

În zona localității Crăiești structura geologică regională are următoarea alcătuire litologică în adâncime:

[NUME_REDACTAT]:

depozite aluviale din cadrul luncilor – nisip cu pietriș acoperite în suprafață de pământuri coezive;

depozite deluviale și deluvial – coluviale – alcătuite din formațiuni fine coezive.

Pliocen (Pannonian):

depozite antecuaternare – argile marnoase, nisipuri și tufuri.

Din punct de vedere hidrogeologic, zona este situată în cadrul marii unități a [NUME_REDACTAT].

Hidrostructuri de suprafață – cu importanță în alimentarea cu apă aparțin luncii râului Lechința în cuprinsul căreia se dezvoltă un complex acvifer freatic constituit din elemente macrogranulare, cu grosimi medii de 4 – 5 m.

Nivelul apelor subterane cu nivel liber se întâlnește la 2 – 2,5 m adâncime.

În zona colinară nu se poate realiza alimentare cu apă din hidrostructuri de suprafață. Apele subterane nu au fost întâlnite până la 4 m adâncime în foraj.

Hidrostructuri de adâncime – aparțin intercalațiilor grosiere – nisipuri, pietrișuri – ale formațiunii pannoniene și cuprind acvifere de medie și mare adâncime ( peste 20 – 25 m adâncime). Apele subterane se află sub presiune.

În anumite zone joase există puțuri (nivelul hidrostatic al apelor subterane este de circa 1,4 m) care se alimentează cu apă din infiltrații, probabil pe traseul unor vai colmatate actualmente.

Pentru pământurile ce alcătuiesc depozitele holocene acoperitoare din zona colinară se pot lua în considerare următoarele valori ale coeficientului de permeabilitate: K = 10-7 – 10-6 cm/s – pentru argile și argile prăfoase.

În zonă se întâlnesc depozite acoperitoare cuaternare de tip deluvial care au fost investigate până la 4 m adâncime cu un foraj geotehnic, din care s-au prelevat probe.

Pentru orizonturile străbătute de foraj se poate face următoarea descriere geotehnică:

0 – 0,3 m – pământ vegetal;

0,3 – 0,8 m – argilă prăfoasă cafenie, plastic vârtoasă;

0,8 – 4 m – argilă eluvial – deluvial gălbui-cenușie, prăfoasă în bază (3,5 – 4 m), plastic vârtoasă cu oglinzi de fricțiune, filme nisipoase și relicte de stratificație.

4.2. Descrierea platformei de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și deșeurilor menajere

[NUME_REDACTAT] face parte din cele 69 de zone vulnerabile la poluarea cu nitrați motiv pentru care la nivelul comunei se implementează proiectul național ”[NUME_REDACTAT] al Poluări cu Nutrienți”.

În cadrul proiectului se are în vedere realizarea următoarelor obiective principale: reducerea poluării resurselor de apă cu nitrați, prevenirea depozitării neconforme și realizarea unui sistem durabil de colectare și tratare a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere. Pentru punerea în practică a acestor obiective, în comuna Crăiești s-a construit o platformă de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere.

Platforma de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere include:

platformă betonată 34×33×3 m, cu pereți pe trei laturi, iar pe latura deschisă prevăzută cu un canal de colectare;

un bazin de stocare (8,5×8,5×1,5 m) pentru efluenți sau precipitații;

container cu capac de circa 1 m3 pentru colectare materiale periculoase;

trei boxe cu capacitatea de circa 15 m3 fiecare, pentru colectarea altor materiale;

două piezometre (unul aval și unul amonte), care sunt instalate în apropierea platformei, pentru controlul poluării pânzei freatice;

împrejmuire cu gard din plasă de sârmă cu stâlpi de oțel;

cabină pentru administratorul și paznicul platformei.

Sistemul de management al gunoiului de grajd propus prin proiectul „[NUME_REDACTAT] al Poluării cu Nutrienți” în comuna Crăiești, zonă vulnerabilă la nitrați, presupune realizarea următoarelor construcții:

o platformă de formă rectangulară (figura 4.2), cu pereți pe 3 laturi (fără latura frontală) cu dimensiunile 34 x 33 m și înălțimea pereților de 3,00 m cu o capacitate de stocare de 3.108 m3 de deșeuri de grajd. Toate elementele platformei sunt realizate din beton armat. Pentru a împiedica infiltrarea efluenților și a precipitațiilor, între radier și pardoseală este prevăzută o folie de plastic. Suprafețele interioare ale pereților și pardoselii platformei și ai canalului de colectare a fracției lichide sunt protejate prin aplicarea unei substanțe hidroizolante aplicată prin pensulare pentru a împiedica eventualele infiltrații în sol a fracției lichide provenite din gunoiul de grajd. Platforma este prevăzută la partea frontală cu un radier din beton, necesar, pentru a asigura zona de circulație și de manevrare a utilajelor și pentru descărcarea/încărcarea gunoiului de grajd din/în mijloacele de transport (căruță, remorcă agricolă etc.). Pe toată lungimea părții frontale (deschiderea platformei), între placa suport a platformei și drum (beton armat), este prevăzut un canal de colectare a efluentului, de formă rectangulară din beton armat, acoperit cu un grătar metalic;

Figura 4.2. Platforma comunală de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și deșeurilor menajere – Crăiești

un bazin de stocare pentru precipitații și efluenți ( figura 4.3). Acesta a fost dimensionat pentru a se asigura o capacitate de stocare pe o perioadă de 30 de zile de precipitații și a tuturor fracțiilor lichide rezultate în urma procesului de compostare. În situația în care se pot înregistra precipitații cu intensități mai mari decât cele maxime înregistrate până în prezent în zonă lichidul ce se stochează în bazin poate fi aplicat peste gunoiul de grajd la o frecvență care să nu permită depășirea capacității de stocare a acestuia. Capacitatea bazinului de stocare a fracției lichide este de 101 m3. Lichidul stocat poate fi împrăștiat pe teren sau pe deșeuri la intervale mai dese decât împrăștierea gunoiului pe terenurile cultivate sau pe culturile în creștere. Suprafețele interioare ale bazinului (pereți și radier) sunt protejate prin aplicarea unei substanțe hidroizolante aplicată prin pensulare pentru a împiedica eventualele infiltrații în sol a fracției lichide provenite din gunoiul de grajd;

Figura 4.3. Bazin de stocare a fracției lichide

trei boxe din beton armat (figura 4.4), de formă rectangulară cu capacitate de stocare a 6 mc fiecare boxă, deschise la partea frontală, destinate colectării celor trei categorii de materiale inerte (sticlă, metal și plastic/carton) ajunse accidental în corpul gunoiului de grajd;

Figura 4.4. Boxe de colectare a materialelor inerte

două piezometre (în aval și în amonte) (figura 4.5), instalate în apropierea platformei de depozitare a gunoiului de grajd. Acestea permit monitorizarea periodică a calității apei subterane pentru a se asigura că nu are loc infiltrarea efluenților proveniți de la gunoiul de grajd în apele subterane și vor fi raportate la probe etalon ce vor fi colectate înainte de punerea în exploatare a platformei;

Figura 4.5. Piezometre în aval și în amonte de platformă

container cu capac de cca 1m3 pentru colectarea eventualelor deșeuri periculoase ( cutii vopsea, recipienți, ulei uzat etc.).

4.3. Managemetul gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere

Managementul gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere cuprinde următoarele elemente:

Colectarea deșeurilor de la gospodării

Gunoiul agricol și deșeurile selectate vor fi aduse fie de către gospodari la platforma comunală, fie utilizând sistemul de colectare al comunei.

Descărcarea deșeurilor la platformă

Deșeurile organice vor fi descărcate în fața platformei sau direct pe platformă, de unde vor fi manipulate cu utilajele din dotarea acesteia.

Manipularea deșeurilor la platformă

Manipularea deșeurilor la platformă implică următoarele operații:

Deplasarea deșeurilor organice din zona de recepție și plasarea lor pe platformă într-o grămadă de 2 – 3 m și răsturnarea lor periodică are ca rezultat aerarea grămezii și împiedicarea fermentației anaerobe în urma căreia pot rezulta cantități importante de gaze cu efect de seră, în principal metan. Pentru această operație va fi folosit un utilaj de încărcare adecvat.

Pentru constituirea grămezii de deșeuri se procedează astfel: primul strat se constituie dintr-un material grosier (ramuri, corzi de vie și alte materiale reziduale, rezultate în urma curățatului pomilor) care va avea rolul unui grătar natural pentru scurgerea apei în exces. Urmează un strat de material fin și un strat de pământ bine umectat care la adăugarea gunoiului de grajd și de compost maturizat asigură amestecului o încărcătură microbiană necesară procesului. Se continuă în această ordine, alternănd straturile de material organic (pământ amestecat cu substanțe animale și vegetale bine umectate) cu gunoiul de grajd și compostul bine maturat, ajungându-se la înălțimea dorită, după care platforma se acoperă cu un strat de pământ de 15 – 20 cm grosime.

Pentru a se descompune deșeurile de pe platformă trebuie să aibă o umiditate de 70 – 75 %, astfel se usucă și mucegăiesc. Deșeurile organice depozitate în grămezi se udă cu must de gunoi, urină sau chiar cu apă pentru a le asigura umiditatea necesară.

Având o compoziție alcătuită preponderent din materii de origine organică, deșeurile supuse compostării nu necesită un management activ. Pentru compostarea resturilor fibroase se va realiza o plasare a lor în șiruri pentru a facilita întoarcerea și amestecarea. Pentru a le îmbunătăți compoziția și pentru a reduce pierderile de azot, este recomandabil ca pe măsura așezării în platformă, să se presare peste grămada de deșeuri superfosfat în cantitate de 1 – 2% din masa deșeurilor.

Se poate composta orice material organic nepoluant, prezent în gospodării: bălegar de la bovine (cel mai răspândit), ovine, cabaline, gunoi de pasăre, resturi vegetale, ca: paie, fân, ierburi (înainte de formarea semințelor), resturi de la curățatul pomilor, coarde de viță de vie, fire de lână, fulgi de găină, cenușă de lemn, resturi de fructe și legume.

Pentru a obține un compost de calitate nu este suficientă utilizarea dezordonată, fără nici un criteriu, a oricărui material de natură organică, ci dirijarea procesului de compostare, în funcție de dimensiunea, umiditatea, structura și compoziția materialelor reziduale, astfel încât acestea să fie rapid și eficient disponibile microorganismelor, constituind un substrat ideal și bogat în nutrienți pentru dezvoltarea lor.

În cazul unui amestec de dimensiuni mari, o aerare bună poate fi asigurată prin folosirea unor tuburi foarte groase de drenaj, plasate vertical, la distanța de circa 1,50 m, în centrul amestecului, sau se pot utiliza pari de lemn care vor fi scoți după formarea amestecului, lăsând canale pentru trecerea aerului.

Împrăștierea produsului nou rezultat

După ce reziduurile de pe platformă au fost descompuse se vor utiliza ca substanță fertilizantă în agricultură. Acestea se administrează de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului (prin arătură cu întoarcerea brazdei), în condiții meteorologice favorabile, în special pe timp noros și cu vânt slab. Pe măsură ce compostul se împrăștie, terenul este arat cu plugul, care amestecă și încorporează bine gunoiul. Încorporarea se face mai adânc, până la 30 cm, pe terenurile ușoare (nisipoase) și în zonele secetoase și mai puțin adânc, până la 18-25 cm pe terenurile grele, reci și în regiuni umede. În zonele mai umede se poate administra și primăvara.

4.4. Cercetarea gradului de informare a populației din comuna Crăiești cu privire la proiectul ”[NUME_REDACTAT] al Poluări cu Nutrienți”

În vederea promovării celor mai bune practici agricole în comuna Crăiești, unde depozitarea gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere se face haotic, trebuie să se asigure o informare a populației cât mai detaliată și mai corectă referitoare la obiectivele urmărite prin implementarea proiectului ”[NUME_REDACTAT] al Poluări cu Nutrienți” la nivelul comunei.

Perioada de implementare a proiectului este de cinci ani (2008 – 2013). Astfel, în anul 2012 s-a finalizat construcția platformei, iar în primăvara anului următor (2013) a fost eliberată de către Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Mureș, autorizația de funcționare a platformei. Odată cu obținerea acestei autorizații ar fi trebuit să se depoziteze pe această platformă deșeuri animaliere și menajere în vederea compostării, însă acest lucru nu s-a realizat.

Pentru a determina care sunt motivele ce stau la baza nefuncționării platformei s-a realizat un studiu privind informarea populației cu privire la rolul și scopul platformei comunale de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere, iar tehnica de cercetare presupune o anchetă pe bază de chestionar, cu un volum al eșantionului de 100 de persoane; grupul țintă fiind locuitorii comunei Crăiești, cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – peste 65 de ani. Perioada de desfășurare a cercetării de teren este aprilie – mai 2014.

Obiectivul urmărit prin intermediul acestei anchete este cercetarea gradului de informare a populației cu privire la implementarea proiectului ”[NUME_REDACTAT] al Poluări cu Nutrienți, iar principalele categorii de informații care se obțin prin intermediul chestionarului redactat sunt:

informații legate de rolul și scopul platformei comunale de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere;

informații referitoare la modul în care populația depozitează deșeurile animaliere și pe cele menajere;

informații privind nivelul de cunoștințe a populației legate de compostare și poluare cu nitrați;

informații despre efectele negative ale depozitării neconforme a deșeurilor;

informații cu privire la atitudinea populației față de ideea de informare despre aspectele legate de compostare și poluare cu nitrați, precum și aspecte legate de depozitarea deșeurior organice din surse agricole.

Pentru a găsi răspunsurile la întrebările care ne interesează am realizat un chestionar (anexa 1) cu 23 de întrebări, care au următoarea structură:

întrebări deschise (acele întrebări la care respondenții pot răspunde cu propriile cuvinte)– întrebările 11 și 22;

întrebări închise (întrebările la care se poate răspunde doar cu variantele prestabilite) – toate întrebările, exceptând întrebările 11 și 22;

întrebări simple (întrebări la care se pot da doar două variante de răspuns, respectiv răspuns negativ sau afimativ) – întrebările 1, 7, 9, 10, 12 și 18;

întrebări cu alegere multiplă – întrebările 2, 4, 6, 16, 17 și 19;

întrebări cu răspunsuri ierarhizate (acele întrebări la care persoanelor anchetate li se solicit să precizeze ordinea de prioritate acordată variantelor de răspuns stabilite) – întrebările 14 și 15;

4.5. Interpretarea rezultatelor chestionarului

4.5.1. Interpretarea statistică

Prelucrarea datelor și analiza lor presupune studierea răspunsurilor obținute prin completarea chestionarului de către grupul țintă, respectiv populația comunei Crăiești. Pentru a se putea analiza și interpreta aceste date, trebuie să se realizeze mai întâi o prelucrare și aducere la formă ce face posibilă constituirea unei baze de date, care apoi se va analiza prin metode grafice și statistice.

În cele ce urmează voi prezenta răspunsurile date de către respondenți la întrebările chestionarului, precum și interpretarea rezultatelor:

Știți de existența platformei de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere din comună?

Ce rol are această platformă?

De ce s-a construit în comuna Crăiești?

Ce se poate depozita pe această platformă?

Unde depozitați deșeurile animaliere?

Prin ce acțiuni eliminați deșeurile rezultate din activitățile inteprinse în gospodărie?

Transportați gunoiului de grajd și deșeurile menajere la platforma comunală (dacă răspunsul este da treceți la întredarea 8)?

Dacă vi s-ar recomanda transportul și depozitarea gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere la platforma comunală, ați urma recomandarea?

Folosiți îngrășăminte chimice pentru culturi sau aplicați gunoiul de la animale?

Ați primit recipientul pentru compost?

Știți la ce servește acesta?

Dacă răspunsul este afirmativ la întrebarea anterioară, menționați la ce servește:

Ați depozitat/veți depozita deșeuri în recipient?

Ce deșeuri ați depozitat/veți depozita în acest recipient?

Cât de multe aspecte cunoașteți legate de compostare, respectiv compost?

Dar de poluarea cu nitrați/nitriți ce informații aveți?

Care sunt efectele negative a a poluării cu nitrați/nitiți datorate depozitării necontrolate a gunoiului de grajd?

Ati vrea sa fiți informat cu privire la aspectele menționate mai sus?

Care ar fi modalitățile prin care ați vrea să vă fie transmise informațiile?

20. Vârsta dumneavoastră este cuprinsă în intervalul:

Care este ultima școala absolvită de dumneavoastra?

Ce ocupație aveți?

Sexul persoanei intervievate

4.5.2. Interpretarea calitativă a datelor

În procent majoritar (100%), respondenții reprezentativi pentru această cercetare știu de existența platformei comunale. Nivelul de informare a populației influențează direct practicile și grija pentru mediu. Faptul că localitatea este de dimensiuni mici prezintă un avantaj în campaniile de informare, întrucât cunoștințele ar ajunge direct la cei interesați și există posibilități mari de adaptare sau schimbare rapidă a atitudinilor și acțiunilor în raport cu protejarea mediului.

Construirea platformei s-a realizat cu un scop și un rol bine determinat și pentru a deservi întreaga comunitate; în prezent am constatat că aceste lucruri nu sunt cunoscute de populație. Marea majoritate a celor chestionați (73%) cunosc doar un singur rol al platformei, și anume cel de depozitare a gunoiului de graj și a deșeurilor menajere, iar un procent foarte mic (34%) cunosc și un alt rol, cel de protecție a solului, atmosferei și apei subterane și de suprafață. Deasemenea sunt și oameni care nu știu ce rol are această platformă, dar procentul lor este scăzut (10%).

Chestionați în legătură cu necesitatea constririi platformei în comuna Crăiești, doar 27% dintre respondenți consideră că necesitatea platformei la nivelul comunei se datorează faptului ce aceasta este o zonă vulnerabilă la poluarea cu nitrați, iar 62% cred că datorită hotărârii Guvernului. 11% din cei intervievați nu știu de ce s-a construit platforma în Crăiești.

Solicitându-le să numească ce materiale se depozitează pe platformă 83% persoanele chestionate au numit gunoiul de grajd, 25% deșeurile menajere, iar deșeurile din grădinărit au fost numite de 25% din cei chestionați.

Unul din motivele pentru care pe platformă nu se depozitează nici o cantitate de deșeuri poate să rezulte și din faptul că populația nu a fost interesată să transporte deșeurile la platformă, deoarece le depozitează în gospodărie (41%), iar mai mult de jumătate (59%) în câmp. Un alt motiv constă în neinformarea locuitorilor privind efectele negative pe care le are depozitarea direct pe sol a deșeurilor animaliere sau în gospodării, în apropierea corpurilor de apă potabilă.

La întrebarea legată de acțiunile inteprinse în vederea eliminării deșeurilor rezultate în gospodărie, în procent maxim (100%) elimină deșeurile prin predarea la serviciul de salubritate, ceea ce denotă o preocupare din ce în ce mai ridicată legată de protecția mediului, având în vedere că în trecut o mare majoritate a acestei categorii de deșeuri era depozitată pe marginea apelor curgatoare. Deasemenea 14% din cei care predau deșeurile din gospodărie la serviciul de salubritate, separă deșeurile menajere și le compostează, fapt ce arată că o mică parte din cei intervievați știu câteva noțiuni de compostare și le aplică.

Toți cei întrebați dacă transportă deșeuri la platformă au răspuns negativ, motivând că depozitează deșeurile fie în gospodărie și apoi le aplică pe terenurile agricole, fie direct pe câmp de unde după o perioadă le aplică ca amendament pentru culturi. În schimb la întrebarea legată de natura îngrășămintelor aplicate pe terenurile agricole 79% aplică gunoiul de la animale, iar 63% îngrășămintele chimice, unii dintre respondenți folosesc ambele tipuri de îngrășăminte pentru a crește cantitatea recoltelor obșinute, iar în același timp în sol și apele subterane se acumulează o cantitate dublă de nutrienți care reprezintă un pericol atât pentru culturi, având efect invers față de cel de creștere a recoltelor, cât și pentru sănătatea oamenilor.

La întrebarea referitoare la posibilitatea de a transporta deșeurile la platformă, cei chestionați în proporție de 67% au răspuns afirmativ, dar doar dacă și alți gospodari ar face același lucru, iar 33% consideră că la fel de bine pot stoca deșeurile în gospodărie sau pe câmp, fiind reticenți la ideea de a depozita deșeurile animaliere la platformă.

Având în vedere faptul că în luna aprilie a anului curent s-au distribuit recipiente pentru compost în comuna Crăiești, toți cei chestionați au primit acest recipient. Însă la întrebarea privitoare la scopul acestui recipient, doar 68% din respondenți știu care este acesta, deoarece au citit instrucțiunile de utilizare de pe recipient. Restul de 32% nu știu de ce le-a fost distribuit acest recipient. Cei ce au răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, au fost rugați să menționeze la ce servește acest recipient, iar răspunsurile au fost următoarele: 32,35% din cei chestionați au spus că scopul este de a depozita resturi menajere, 26,47% – pentru obținerea mraniței pentru flori, 23,53% – pentru compostarea resturilor menajere, iar 17,65% au menționat că scopul este de a depozita frunze.

Întrebați dacă au depozitat sau vor depozita deșeuri în recipientul pentru compost, 94% au răspuns afimativ, iar 6% negativ. La următoarea întrebare legată de categoria de deșeuri ce se depozitează/compostează în acest recipient 89% au optat pentru resturi menajere, deoarece au fost informați în legătură cu ce trebuie să stocheze în recipient sau au citit instrucțiunile de pe recipient, 6% pentru plastic, 2% pentru metal și 3% pentru hârtie.

La întrebarea legată de nivelul de cunoștințe privitoare la compostare, un procent ridicat (65%) din respondenți nu știu nimic despre compostare sau despre noțiunea de compost. 16% din respondenți știu foarte puține noțiuni generale legate de compostare, iar 19% știu puține lucruri despre acest proces, motivul fiind faptul că unii dintre acești respondenți au fost plecați în țări europene unde conceptul de compostare este foarte cunoscut și aplicat pentru eliminarea deșeurilor organice biodegradabile.

La întrebarea legată de poluarea cu nitrați, în proporție de 71% din cei chestionați nu au cunoștințe despre aceasta, 17% au cunoștințe vagi legate de acest subiect, 9% cunosc puține noțiuni generale privitoare la poluarea cu nitrați, iar 3% au auzit despre poluarea cu nitrați.

Odată cu depozitarea necontrolată a gunoiului de grajd apar și o serie de efecte negative, atât asupra mediul, cât și asupra sănătății oamenilor. Solicitându-li-se să numească câteva efecte negative ale poluării cu nitrați, nitriți, rezultate în urma depozitării haotice a gunoiului de grajd, mai mult de 73% din respondenți nu știu nici un efect negativ, 12% numesc ca efect negativ apariția sindromul de ”boală albastră” la nou-născuți, respectiv 13% apariția unor cancere, iar 2% scăderea producției și a calității recoltelor.

În proporție de 100% populația vrea să fie informată de toate aspectele menționate anterior, iar pentru informarea prin intermediul televiziunii au optat un procent majoritar de 65% din cei intervievați, 24% au optat pentru internet, 21% pentru adunări generale cu populația, iar un procent de 15% vor să fie informați prin intermediul afișelor stradale și pliantelor.

Structura pe vârstă a persoanelor care au fost chestionate este următoarea: 17% au vârsta între 18 – 24 ani, 12% între 25 – 34 ani, 17% între 35 – 44 ani, 27% între 45 – 54 ani, 5% au vârsta între 55 – 64 ani, iar restul de 21% au peste 65 ani; din care 57% sunt femei, iar 43% bărbați.

Structura ocupațională este următoarea: 27% din respondenți sunt pensionari, 20% fermieri/agricultori, 9% studenți, 16% muncitori necalificați, 4% sunt finisori/asamblori, iar același procent de respondenți sunt funcționari publici, 5% – conducători auto, 2% sunt profesori, 3% – compresoriști și 1% – ingineri agronomi, respectiv același procent, bibliotecari.

În urma analizei răspunsurilor la întrebările chestionarului s-a constatat că populația nu este informată cu privire la platforma comunală de depozitare, nu sunt cunoscute noțiunile de compostare, poluare cu nitrați, iar în legătură cu efectele depozitării haotice a deșeurilor animaliere cunosc și mai puține informații.

Pentru ca platforma comunală din Crăiești să funcționeze este nevoie de materie primă ce trebuie să fie depozitată și să sufere transformările microbiene necesare pentru a se transforma într-un produs care să fie utilizat ca amendament pentru soluri și care nu va polua solul și apele subterane. Pentru aceasta locuitorii comunei trebuie să își însușească bunele practici agricole și să transporte gunoiul animalier și deșeurile menajere la platformă pentru diminuarea poluării resurselor de apă cu nitrați și implicit să își protejeze sănătatea. Dacă cu câțiva ani în urmă nu se putea vorbi de o poluare a solului și apelor subterane datorită depozitării haotice a deșeurilor organice din surse agricole, odată cu dezvoltarea agriculturii, creșterea acestor cantități de deșeuri și aplicarea lor direct pe terenurile agricole, respectiv aplicarea unor cantități din ce în ce mai crescute de îngrășăminte chimice, a dus la acumularea unor concentrații mult prea mari de azot și compuși ai acestuia, nitrații și nitriții, în sol și pânza freatică, poluând corpurile de apă și afectând sănătatea oamenilor.

În vederea practicării unei agriculturi ecologice trebuie să fie transmise cât mai multe informații atât la nivel local, cât și la nivel național, cu privire la depozitarea deșeurilor organice, compostare și poluarea cu nitrați, respectiv efectele sale negative, în vederea anihilării acestor efecte, pentru un mediu curat și ecologic. Doar prin conștientizarea pericolului major constituit de depozitarea haotică a deșeurilor organice se pot preveni și reduce efectele acesteia.

4.6.Optimizarea procesului de composatare prin monitorizarea și corectarea variabilelor participante la proces

Procesul de compostare depinde de condițiile meteorologice ale zonei și caracteristicile materialelor de compostat. Pentru obținerea unui compost cu proprietăți fertilizante superioare trebuie să se monitorizeze continuu variabilele, precum: umiditatea, oxigenul, pH-ul, gradul de mărunțire, temperatura, raportul C/N etc., ce influențează procesul de descompunere anaerobă, iar în cazul în care este nevoie să se intervină și să se corecteze aceste variabile, pentru a conduce la transformarea deșeurilor organice într-un produs de o calitate net superioară față de materiile prime.

Deșeurile organice au o compoziție variabilă, fiind rcompuse din diferite reziduuri, precum: gunoi de grajd și alte reziduuri zootehnice, gunoi de păsări, gunoi cabalin, porcin și ovin, diferite resturi vegetale etc., care folosite ca atare sau pregătite prin compostare constituie o importantă sursă de elemente nutritive (azot, fosfor, potasiu, microelemente, sulf, magneziu etc.), pentru creșterea și dezvoltarea culturilor agricole.

Managementul acestor reziduuri organice este obligatoriu conform Ordinului comun al MMGA și MADR nr. 1182/1270 din anul 2005 privind aprobarea ”Codului de [NUME_REDACTAT] Agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitriți din surse agricole”, cap. I, pct. 3.

Avantajele majore ale managementului corespunzător al deșeurilor organice sunt:

creșterea cantității de elemente nutritive necesare culturilor;

diminuarea nevoii de îngrășăminte minerale a terenurilor agricole;

diminuarea riscului poluării mediului, în special a apei, prin contaminarea directă a apelor și indirectă prin levigarea nitraților de pe terenurile agricole, în timp.

Deșeurile animaliere organice rezultate în gospodării reprezintă un îngrășământ organic complet, ce conține toate elementele nutritive necesare culturilor agricole pentru a crește și a se dezvolta. Compoziția chimică a deșeurilor animaliere organice de diferite proveniențe este redată în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1

Compoziția chimică a diferitelor tipuri de deșeuri animaliere

Dacă la platforma comunală ar fi depozitate deșeuri organice, iar monitorizarea și corectarea factorilor care influențează transformarea deșeurilor în compost nu se realizează cu echipamentele necesare, ci doar se apreciază momentul în care este nevoie să se remanieze grămada de deșeuri sau să se umezească reziduurile, s-ar obține mraniță – un compost pământos și instabil, fermentat aproape în întregime, cu un conținut de 5 – 12% de materie organică.

Pentru obținerea unui compost de calitate, fermentat în totalitate și cu un conținut de cca. 50% materie organică, este necesar să se aplice o metodă prin care să se controleze periodic grămada de materiale reziduale depuse pe platformă și să se intervină când este nevoie pentru a corecta factorii ce influențează compoziția și structura compostului matur obținut în final.

Astfel optimizarea procesului de compostare prin controlul permanent și corectarea factorilor participanți la proces se efectuează după criteriul tehnico – economic, iar scopul optimizării este de a obține un produs cu proprietăți superioare din punct de vedere calitativ față de produsul care s-ar obține în mod normal pe platformă și la un cost cât mai redus al procedeelor aplicate.

Variabilele de optimizare care participă la procesul de compostare (figura 4.6) sunt: gradul de mărunțire a deșeurilor, aerul, apa (umiditatea), pH-ul și temperatura – variabile de intrare, respectiv dioxidul de carbon (CO2), compostul, căldura și metanul – variabile de ieșire.

Figura 4.6. Variabilele asociate procesului de compostare

În vederea optimizării procesului trebuie să se monitorizeze și în cazul în care este necesar, să se corecteze variabilele de intrare ale procesului, astfel încât compostul (variabilă de ieșire) să aibă proprietățile cele mai bune, din punct de vedere calitativ.

Condițiile reale (restricțiile) în care se desfășoară procesul sunt date de următoarele considerente:

Aerul (oxigenul) din grămada de deșeuri să aibă valoare mai mare de 5%;

Apa (umiditatea) să fie mai mare de 15% și să nu depășească valoarea de 75%;

pH-ul trebuie sa aibă valoare mai mare de 4 și mai mic de 8,5;

Temperatura optimă pentru compostare este de 60 – 70°C.

Rezolvarea problemei de optimizare prin monitorizarea și corectarea factorilor care participă la procesul de compostare constă în desfășurarea unor activități specifice de optimizare.

Un factor decisiv în procesul de compostare este aerul și compoziția sa, în special în O2 și CO2, care trebuie monitorizat. Important este, în primul rând oxigenul, compostarea presupunând procese aerobe, iar procentul său nu trebuie să scadă sub 5%. Cu o aparatură de prelevat probe de aer și analiză a acestuia (figura 4.7) se poate urmări permanent atât concentrația în oxigen cât și în dioxid de carbon sau alte gaze din grămada de reziduuri supusă compostării. Deasemenea se vor putea preleva probe de aer pentru a determina concentrația gazelor care sunt eliberate în atmosferă în urma descompunerii deșeurilor, respectiv metanul și amoniacul.

Figura 4.7. Aparat de prelevat probe de aer

În cazul unor valori prea mici sau prea mari ale concentrației de oxigen, se vor corecta aceste valori prin întoarcerea – remanierea grămezilor, care are ca efecte aerarea, răcirea și omogenizarea deșeurilor supuse compostării. Această operație se poate efectua mecanizat cu utilajul folosit la formarea grămezilor – încărcătorul frontal, care se află în dotarea platformei.

Apa (umiditatea) se determină cu diferite umidometre electronice (figura 4.8). Dacă umiditatea grămezii de reziduuri nu are valori între 40 – 75%, atunci se va realiza umezirea deșeurilor, ori cu faza lichidă, rezultată din deșeurile organice și acumulată într-un bazin de stocare, ori cu apă. Această operație va fi efectuată cu cisterna vidanjată, din dotarea platformei.

Având în vedere faptul că platforma de compostare nu este acoperită, va avea loc o umezire suplimentară a grămezii de deșeuri de fiecare dată când vor cădea precipitații atmosferice sub formă de ploaie, ceea ce reprezintă un dezavantaj, deoarece este nevoie de o remaniere (întoarcere) a reziduurilor imediat după încetarea precipitațiilor. Această remaniere se efectuează pentru a se elimina umiditatea în exces din grămada de resturi organice, iar efectuarea ei va fi realizată cu utilajul de încărcare prevăzut cu furci detașabile.

Umiditatea trebuie controlată și la final fiind un element de calitate al compostului (aproximativ 30% din preț), astfel că vânzarea la un anumit preț depinde de umiditatea acestuia.

Figura 4.8. Umidometrul electronic

pH-ul are o mare importanță în procesul de compostare, valorile optime fiind cuprinse între 7 – 8. Valoarea pH-ului indică fie mersul corect al proceselor în direcția dorită în diferite faze ale procesului, fie anumite erori care pot fi corectate prin aerare, umezire sau adaosul unor substanțe cu prilejul remanierilor. Pentru monitorizarea acestui indice se folosesc pH-metre de teren sau de laborator (figura 4.9), iar pentru corectarea acestuia se utilizează atât cisterna vidanjată – pentru umezire, cât și încărcătorul frontal – pentru aerare, iar substanțele adăugate odată cu remaniere trebuie să conțină var.

Figura 4.9. pH-metru digital portabil și termometru

Temperatura are o importanță deosebită, ea influențând atât viteza transformărilor, cât și direcția acestora, ca factor ecologic pentru microorganismele implicate în proces.

Tendința sa este de creștere bruscă în prima săptămână și apoi scădere gradată timp de 3-4 luni, atât datorită proceselor generatoare de căldură, cât și datorită mediului extern. Temperatura trebuie măsurată în interiorul grămezii, la cel puțin 10 cm adâncime și în lungimea grămezii.

Temperatura se monitorizează cu ajutorul termometrelor (figura 4.4), cele mai utile fiind termografele care înregistrează permanent variațiile de temperatură la diferite adâncimi în grămada de reziduuri.

Costul total necesar pentru optimizarea procesului de compostare prin monitorizarea permanentă a parametrilor și corecția lor este de 585,30 euro, din care:

193,60 euro – aparatul pentru prelezarea și analiza probelor de aer;

134,80 euro – umidometrul electronic;

156,90 euro – pH-metrul digital cu termometru încorporat;

100 euro – materiale și substanțe necesare corectării parametrilor.

Optimizarea procesului de compostare la nivelul comunei Crăiești, prin metoda expusă anterior, se poate pune în practică atât datorită costului redus al aparaturii și substanțelor necesare, cât și datorită faptului că nu necesită personal calificat pentru efectuarea măsurătorilor și corecțiilor. Deasemenea prin optimizarea procesului de compostare se obține în final un produs superior mraniței, atât din punct de vedere al calității, cât și din punct de vedere al conținutului de materie organică. Compostul obținut după aplicarea optimizării este un amendament mai bun pentru sol, furnizându-i o cantitate mai mare de materii organice și humus.

CAPITOLUL 5

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

„În natură nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă”, afirma [NUME_REDACTAT] referindu-se la conservarea materiei. Însă la o analiză mai profundă, putem afirma că acest citat este reprezentativ pentru compost.

Avalanșa de deșeuri cu care se confruntă Terra trebuie să fie cel puțin redusă, dar mai important trebuie să se găsească o metodă de a elimina cantitatea uriașă de deșeuri ce este depozitată neconform și care împânzește tot mediul înconjurător, poluându-l.

Pentru a putea lăsa moștenire urmașilor noștrii, un mediu curat, în care să se poată respira aer proaspăt și să se consume apă potabilă, este necesar să se implementeze de urgență un plan de gestionare a deșeurilor care să vizeze atingerea următoarelor obiective:

eliminarea depozitării neconforme a deșeurilor;

colectarea selectivă a deșeurilor organice de la populație;

creșterea gradului de reciclare/recuperare a deșeurilor organice prin compostare și digestie anaerobă cu producerea și colectarea de biogaz;

scăderea cantității de deșeuri biodegradabile trimise la depozitare, prin utilizarea tuturor măsurilor posibile de valorificare ;

Un prim pas în vederea realizării obiectivelor menționate anterior este colectarea selectivă a deșeurilor organice și depozitarea pe platforme special amenajate, unde vor fi transformate într-un produs nou, curat ce va putea fi utilizat ca îngrășământ natural și sursă de materie organică pentru sol, realizându-se în același timp atât o saturare a solului în substanțe organice, cât și o reducere a poluării cu nutrienți. În acest fel deșeurile organice sunt reintegrante în ciclurile naturale de vehiculare a substanțelor și elementelor prin intermediul solului.

Cea mai mare cantitate de deșeuri organice biodegradabile se generează în mediul rural, iar o mare pare din ea este depozitată haotic, în apropierea corpurilor de apă potabilă, având ca efect poluarea cu nitrați a acestora. Acest lucru impune stocarea acestei categorii de deșeuri în locuri speciale, care împiedică infiltrarea poluanților în pânza freatică. O mare cantitate din deșeurile biodegradabile generate în mediul rural au ca sursă principală activitățile agricole, în special creșterea animalelor.

Stocarea la platforme de depozitare și gospodărire a deșeurilor organice animaliere și a celor menajere are două aspecte pozitive, respectiv: reciclarea deșeurilor prin compostare și protecția apelor de suprafață prin reducerea poluării cu nitrați. Un rol important în vederea realizării celor două aspecte îl are aplicarea de către populația din mediul rural a unor bune practici agricole.

Populația trebuie să fie informată temeinic cu privire la aspectele menționate anterior și să înțeleagă necesitatea respectării unor reguli de protecția mediului, pentru ca preocuparea pentru mediu să câștige teren în fața deprinderilor arhaice care afectează mediul înconjurător și totodată periclitează sănătatea tuturor.

La nivel de județ, dar și la nivel local, încă mai este de lucrat, în primul rând, în ceea ce privește conștientizarea , nu numai a populației, dar și a organelor locale și de resort, a ceea ce înseamnă valorificarea nepoluantă a deșeurilor municipale.

În vederea eliminării depozitării haotice a deșeurilor animaliere este recomandat să se valideze o lege care să impună oamenilor transportul deșeurilor animaliere și a celor menajere la platforme special amenajate.

Pentru îmbunătățirea procesului de compostare, propunem acoperirea platformei cu o membrană impermeabilă, care va împiedica influențarea procesului de compostare de condițiile atmosferice, asigurând un control mai precis al procesului, iar mediul nu va mai fi poluat cu gazele rezultate în urma descompunerii aerobe. Aerarea se va realiza prin partea inferioară a grămezii, print-o rețea de conducte perforate, instalate într-un strat de pietriș, cu rol de dren, iar aspirarea gazelor din incintă acoperită se va realiza prin schimbarea sensului de lucru al unei pompe ce are dublu rol, de introducere a aerului necesar biodegradării aerobe și de aspirație a gazelor rezultate în urma descompunerii. Umectarea grămezii de reziduuri se va face prin partea superioară, unde va fi amplasat un sistem de aspersiune În tehnică aceast metodă de compostare poartă numele de „metoda biopile” și este utilizată și pentru decontaminarea solurilor poluate cu compuși organici.

O altă propunere constă în aplicarea metodei biopile fără a se realiza aerarea grămezii de reziduuri, creându-se astfel condiții optime pentru descompunerea anaerobă, în urma căreia se degajă biogaz, ce conține metan în diferite proporții. Captându-se, biogazul se poate utiliza pentru încălzirea unor sere sau locuințe. Deasemenea prin acoperirea platformei se reduce timpul necesar compostării la jumătate.

Cantitatea de biogaz ce se poate obține din diverse deșeuri organice, precum și conținutul de metan, se poate observa din tabelul 5.1.

Tabel 5.1

Producția de biogaz obținută din diverse reziduuri și conținutul de metan

Utilizarea acestei metode de compostare prezintă o serie de avantaje, precum: obținerea compostului ce va fi folosit ca amendament pentru sol și protejarea mediului înconjurător de poluarea cu nitați și gazele degajate la platforma deschisă, respectiv obținerea biogazului ce va fi folosit ca sursă de energie termică.

În literatura de specialitate sunt prevăzute costurile specifice ale compostării biopile, ce variază între 23 – 60 euro/tonă deșeuri depozitate, funcție de membrană, materialul și instalațiile folosite pentru captarea gazelor emise în interiorul platformei.

Știind capacitatea de stocare a platformei care este de 3366 m3, iar densitatea deșeurilor animaliere are valoarea de 1,4 tone/m3, putem determina cantitatea maximă de deșeuri ce se vor putea stoca pe platformă, cantitate egală cu 4712,4 tone. Dacă pentru o tonă de deșeuri costul este de 40 euro, pentru 4712, 4 tone vom avea un cost total de 188.496 euro.

Costtotal = Costtonă deșeuri × Cantitatetotală deșeuri stocate

Costtotal = 40 euro/tonă × 4712,4 tone

Costtotal = 188.496 euro

Considerăm că la o tonă de deșeuri organice fermentate se poate obține 200 m3 de biogaz, jumătate față de cantitatea estimată a fi obținută de o instalație specializată de obținere a biogazului, la 4712,4 tone de materiale organice cât se pot obține la platforma comunală Crăiești, cantitatea de biogaz ce rezultă este de 942.480 m3. Dacă un m3 de biogaz ar costa 0,75 RON, jumătate din prețul gazelor naturale, 942.480 m3 ar costa 706.860 RON, echivalent a 157.080 euro. Astfel investiția ar fi recuperată într-o perioadă de aproximativ 1 an și 3 luni, luând în considerare că cele 4712,4 tone de deșeuri se obțin într-un an.

Metoda biopile prezintă o serie de avantaje, precum: obținerea compostului ce va fi folosit ca amendament pentru sol și protejarea mediului înconjurător de poluarea cu nitați și gazele degajate la platforma deschisă, respectiv obținerea biogazului ce va fi folosit ca sursă de energie termică.

”La sânul moale al grămezii de compost în descompunere,

se petrece o transformare de la viață la moarte

și viceversa.

Compostul este mult mai mult decât un agent de vindecare

pentru rănile solului.

Aici în movila umedă și mucegăită

se învârte roata vieții.

Natura a creat compost înainte

ca prima femeie să fi pășit pe pământ,

ca primul dinozaur să-și fi ridicat capul

din mlaștina primordială.

Iarba moartă de pe pajiște,

întărită de înghețul iernii,

e transformată în compost de umiditatea

solului de dedesubt.

Păsările, insectele și animalele

toate contribuie cu corpurile lor

la ciclul vast și neîntrerupt al reîntineririi.”

(autor necunoscut)

(C. Bachert, W. Bidlingmaier, S. Wattanachira, ”Manual privind producerea compostului în grămezi (șiruri) neacoperite)

BIBLIOGRAFIE

1. Amirante P, Leone A, Caliandro L, 2004, ”Quility compost: composting, agronomic phytopathological and legislative aspects. [NUME_REDACTAT]”, Italia;

2. Anashu S, [NUME_REDACTAT], 2003, ”Effect of microbial inocula on mixed solid waste composting, vermicomposting and plant response. [NUME_REDACTAT] and Utilization”, India;

3. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Chiriac C, 2004, ”Cercetări privind tehnologia de compostare a reziduurilor organice dintr-o fermă agricolă complexă”, în lucrările simpozionului ”Disaster and [NUME_REDACTAT]”, Iași;

4. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Chiriac C, 2004, ”Ecosisteme agricole convenționale și sustenabile”, [NUME_REDACTAT], Iași;

5. Apostol T, Mărculescu C, 2006, ”Menagementul deșeurilor solide”, Editura AGIR, București;

6. Bachert C, Bidlingmaier W, Wattanachira S, 2008, ”Manual privind producerea compostului în grămezi (șiruri) neacoperite”, [NUME_REDACTAT], Departamentul de Management al Deșeurilor, Weimar, Germania;

7. Barth J, 2005, ”Condiții necesare pentru tratarea biologica în UE: experiență, legislație, directive. Rețeaua europeana pentru compost ECN”;

8. [NUME_REDACTAT], 2000, ”Prepararea composturilor în gradina familiala”, [NUME_REDACTAT], vol. 6, nr 24, București;

9. Cherubini F, Bargigli S, Ulgiati S, 2008, ”[NUME_REDACTAT] Assessment of [NUME_REDACTAT] Management: [NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] of Rome”, Italia;

10. Dougherty M, 1999, ”[NUME_REDACTAT] to [NUME_REDACTAT]”, Ithaca, [NUME_REDACTAT]: [NUME_REDACTAT], Agriculture and [NUME_REDACTAT];

11. [NUME_REDACTAT], Jinga I, [NUME_REDACTAT], 1985, ”Utilizarea deșeurilor organice ca îngrășământ”, [NUME_REDACTAT], București;

12. [NUME_REDACTAT], 1982, ”Agricultura ecologică”, [NUME_REDACTAT], București;

13. Ionescu-Sisești V, Papacostea P, [NUME_REDACTAT], 1980, ”Compostul – îngrășământ din deșeuri organice”, Editura științifică și enciclopedică, București;

14. Kitto D, 1998, ”Composting: the organic, natural way” [NUME_REDACTAT];

15. Micle V, [NUME_REDACTAT], 2009, ”Procedee și echipamente de depoluare a solului și a apelor subterane”, Editura U.T. Press, Cluj-Napoca;

16. [NUME_REDACTAT], 2013, ”Deșeuri și tehnici de valorificare”, suport de curs, [NUME_REDACTAT] Maior, [NUME_REDACTAT];

17. Mustin M, 1987, ”Le compost: gestion de la matière organique”, Editura François Dubusc, Paris;

18. Nitu I, și colab., 2005, ”Îngrășămintele organice în fertilizarea ameliorativă”, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], București;

19. [NUME_REDACTAT], Bejan M, 2006, ”Deșeul – sursă de venit”, [NUME_REDACTAT], Cluj-Napoca;

20. Slater R.A, Frederickson J, 2001, ”Composting municipal waste in the UK: some lessons from Europe”, Resources, Conservation and Recycling;

21. Tiquia S.M, Tam N.F.Y, 1999, ”Nitrogen transformation during co-composting of spent pig manure, sawdust litter and sludge in force-aerated system”, [NUME_REDACTAT];

22. Veeken A, 2006, ”Aspecte tehnice ale compostării biodeșeurilor”, Proiect de twinning PHARE RO/06/IB/EN/06;

23. ***, 2009, ”[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] de Gestionare a [NUME_REDACTAT] Mureș” Mureș;

24. ***, 2004, ”[NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor”, București;

25. ***, 1999, ”[NUME_REDACTAT] 1999/31/CEE din 26 aprilie 1999 privind rampele de gunoi”;

26. ***, 2011, ”Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deșeurilor”;

27. ***, 1999, ”[NUME_REDACTAT] Mediului, nr. 137/1995 (republicată în MO al României, partea I, nr. 512 din 22 octombrie 1999)”;

28. ***, 1991, ” Legea fondului funciar, nr. 18/1991”;

29. ***, 2011, ”Ghid privind depozitarea deșeurilor menajere”, Sibiu;

30. ***, 2011, ”Ghid privind managementul deșeurilor”, Sibiu;

31. ***, 2011, ”Ghid privind colectarea selectivă a deșeurilor”, Sibiu;

32.***, 2010, ”Documentație de aviz pentru platforma de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere”, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT];

33. http://www.icpa.ro/Coduri/Compostarea/, ultima accesare 21.01.2014;

34. http://www.inpcp.ro/legislatie/, ultima accesare 12.12.2013;

35. http://www.deseuri-online.ro/geangu/Compost/, ultima accesare 15.02.2014;

36. http://www.permacultura.ro/blog/compostul-rapid/, ultima accesare 15.02.2014;

37. http://compostareadeseurilor.wordpress.com/, ultima accesare 12.11.2013;

38.http://www.ecorural.ro/reducerea-poluarii-din-agricultura/compostarea-in-gospodarie/, ultima accesare 12.11.2013;

39. http://www.fermierul.ro/, ultima accesare 12.11.2013;

40.http://www.ziarulgorjului.ro/ar/magazin/totul-despre-compost-i-compostare/,ultima accesare 12.11.2013;

41.http://www.ecorural.ro/reducerea-poluarii-din-agricultura/managementul-gunoiului-de-grajd/, ultima accesare 12.11.2013;

42.http://www.recolta.eu/arhiva/fertilizarea-cu-gunoi-de-grajd-gunoiul-de-grajd-si-efectele-utilizarii-lui/, ultima accesare 12.11.2013;

43. http://www.apmms.ro/, ultima accesare 12.05.2014;

44.http://www.anpm.ro/upload/16104_7%20DESEURI%202009.pdf, ultima accesare 21.05.2014;

45. http://www.mangus.ro/pdf/fermentarea%20anaeroba.pdf, ultima accesare 21.05.2014

46.http://aparaturadelaborator.allshops.ro/produs/429641/umidometru+pentru+sol+PCE-SMM+1.html, ultima accesare 21.05.2014;

47.http://www.bizoo.ro/firma/termoclimaexim/vanzare/2048/analizor-gaze-arse-cu-3-sau-4-senzori-o2-co-no-so2, ultima accesare 21.05.2014;

48.http://www.hannainst.ro/Instrumente-portabile/pHmetru-pentru-masurarea-valorilor-de-pH-direct-dinn-sol–cID1295–pID2271.html, ultima accesare 21.05.2014;

49.http://www.compendium.ro/judet_imagine.php?nume_judet=Mures, ultima accesare 21.05.2014;

50. https://www.google.ro/maps, ultima accesare 21.05.2014;

51.http://www.inpcp.ro/ro/page/31/files/pages/Manual%20Operare%20platforma%20editia%202.pdf, ultima accesare 21.05.2014.

ANEXE

ANEXA 1. CHESTIONAR

Știți de existența platformei de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere din comună?

[NUME_REDACTAT]

Ce rol are această platformă?

De depozitare

De protecție a solului, atmosferei și apei subterane și de suprafață

Nu știu

De ce s-a construit în comuna Crăiești?

[NUME_REDACTAT] este o zonă vulnerabilă la poluarea cu nitrați

Datorită hotărârii [NUME_REDACTAT] știu

Ce se poate depozita pe această platformă?

Gunoi de grajd

Deșeuri menajere

Deșeuri din grădinărit

Nu știu

Unde depozitați deșeurile animaliere?

În gospodărie

În câmp

La platformă

Prin ce acțiuni eliminați deșeurile menajere din gospodărie?

Predarea lor serviciului de salubritate

[NUME_REDACTAT]

Transportați gunoiului de grajd și deșeurile menajere la platforma comunală (dacă răspunsul este da treceți la întredarea 8)?

[NUME_REDACTAT]

Dacă vi s-ar recomanda transportul și depozitarea gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere la platforma comunală, ați urma recomandarea?

Da, dacă și alți gospodari ar face acest lucru

Nu, le transport și le depozitez direct pe câmp

Folosiți îngrășăminte chimice pentru culturi sau aplicați gunoiul de la animale?

Îngrășăminte chimice

Gunoi de la animale

Ați primit recipientul pentru compost?

[NUME_REDACTAT]

Știți la ce servește acesta?

[NUME_REDACTAT]

Dacă răspunsul este afirmativ la întrebarea anterioară, menționați la ce servește:

………………………………………………………………………

Ați depozitat/veți depozita deșeuri în recipient?

[NUME_REDACTAT]

Ce deșeuri ați depozitat/veți depozita în aceast recipient?

Resturi menajere

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] de multe aspecte cunoașteți legate de compostare, respectiv compost?

Foarte multe

[NUME_REDACTAT]

Foarte puține

[NUME_REDACTAT] de poluarea cu nitrați/nitriți ce informații aveți?

Foarte multe

[NUME_REDACTAT]

Foarte puține

[NUME_REDACTAT] sunt efectele negative a a poluării cu nitrați/nitiți datorate depozitării necontrolate a gunoiului de grajd?

Apariția sindromul de ”boală albastră” la nou-născuți

Apariția unor cancere

Scăderea producției și a calității recoltelor

Nu știu

Ati vrea sa fiți informat cu privire la aspectele menționate mai sus?

[NUME_REDACTAT]

Care ar fi modalitățile prin care ați vrea să vă fie transmise informațiile?

Adunări generale cu populația

Afișe stradale/pliante

[NUME_REDACTAT]

Vârsta dumneavoastră este cuprinsă în intervalul:

18 – 24 ani

25 – 34 ani

35 – 44 ani

45 – 54 ani

55 – 64 ani

65 sau peste

Care este ultima școala absolvită de dumneavoastra?

[NUME_REDACTAT]

Studii postliceale

[NUME_REDACTAT] postuniversitare

Ce ocupație aveți?

………………………………………………………………………..

Sexul persoanei intervievate

[NUME_REDACTAT]

OPIS

Prezenta lucrare intitulată:

„Studii și cercetări privind tehnologiile de reciclare, prin compostare, a deșeurilor organice în județul Mureș”

Este structurată în cinci capitole și conține: 85 de pagini, 16 tabele, 16 figuri, 1 anexă.

Partea grafică constă în: