Strategii de Sourcing Si Implicatiilor Lor In Mediul Global

BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI:

A.Ivanovic, P. H. Collin "Dicționar de resurse umane și managementul personalului",Ed.Tehnica,

Bucuresti,2001

[NUME_REDACTAT] "Outsourcing to India – A [NUME_REDACTAT]", ed. Springer, Berlin, 2007, p. 23

[NUME_REDACTAT] "Winning the outsourcing game. Making the best deals and making them work",

ed. Auerbach, [NUME_REDACTAT], 2000, p. 3

Linda R. Dominguez "The manager’s step-by-step guide to outsourcing", ed. McGraw-Hill, 2006, p. 8.

Mark J. Kevin C Power, Desouza, [NUME_REDACTAT] "[NUME_REDACTAT] Handbook. How to implement a

successful outsourcing process", ed. [NUME_REDACTAT],p. 41, 2006,

Michael F. Corbet. "[NUME_REDACTAT] Revolution. Why it makes sense and how to do it right",ed. [NUME_REDACTAT] Publishing, Chicago, 2004, p. 8,p.11.

[NUME_REDACTAT] "Global services outsourcing", ed. [NUME_REDACTAT] Press, [NUME_REDACTAT],2010, p. 7

R. Mclover, P.K. Humphreys, A.P. Wall, A. McKittrick "A Study of performance measurement in the

outsourcing decision", Ed.Cima,Oxford,2009, pp. 22

Thomas N. Tunstal "Outsourcing and Management. Why the market benchmark will toppleold school

management styles", ed. Palgrave macmillan, [NUME_REDACTAT], 2007, p. 35.

ARTICOLE:

C. Prahalad, G. Hamel "The core competence of the corporation”,[NUME_REDACTAT] Review,vol 33,

p.79-91, 1990

F. Mangioni, F. Maiotti "Sicurezzaa e controllo in un ambiente duttile",L'Impresa,1997

Kogut B. "Designing global strategies:profiting from operating flexibility" [NUME_REDACTAT] Review,Fall 1985,p.27-38

Janet Y. Murray "[NUME_REDACTAT] Management" , pag.7-14,2004

Murray, Kotabe,Wildt "Strategic and [NUME_REDACTAT] of [NUME_REDACTAT] Strategy"

pag.181-202,1995

SURSE WEB:

*** Măsurarea procesului de externalizare internațională a serviciilor .(2012) disponibil la

www.cnp.ro/user/repository/797e5f098782b0d7fdaf.pdf ,accesat pe 15 mai 2014

*** http://www.businessdictionary.com/definition/core-competencies.html accesat pe 21 iunie 2014

*** http://www.cnp.ro/user/repository/797e5f098782b0d7fdaf.pdf accesat pe 13 mai 2014

*** http://www.advanced-resolutions.com/scanning-imaging-outsourcing/ accesat pe 12 februarie 2014

*** www.bitsolutios.ro accesat pe 5 ianuarie 2014

*** http://www.hqlevel.ro/Solutii-IT/Externalizare-IT accesat pe 3 iunie 2014

*** http://www.scrigroup.com/management/Managementul-relatiilor-cu-cli31514.php accesat pe 4 mai 2014

*** www.emeraldinsight.com accesat pe 20 aprilie 2014

*** http://www.offshorent.com/blog/2013-busy-year-for-offshore-outsourcing.html accesat pe 18 mai 2014

*** http://www.arcanys.com/it-outsourcing-philippines-46-annual-growth-since-2006-the-reasons/ accesat pe

21 februarie 2014

*** http://trak.in/tags/business/2010/09/14/india-top-outsourcing-destination/ accesat pe 5 mai 2014

*** Elaborarea strategiei întreprinderii în contextul dezvoltării durabile.(2012) disponibil la

http://mail.ubv.ro/~janeta.sirbu/curs12.doc, accesat pe 3 mai 2014

CUPRINS

INTRODUCERE

I. EXTERNALIZAREA – „FORMĂ” ORGANIZATORICĂ

1.1 Conceptul de externalizare

1.2 Măsurarea gradului de externalizare

1.3. Clasificarea tipurilor de externalizare

1.4 Outsourcing (externalizare) versus offshoring (delocalizare)

II. INFLUENȚA SERVICIILOR DE OUTSOURCING PENTRU ACTIVITATEA COMPANIILOR

2.1 Beneficiile externalizării

2.2 Principalele țări externalizatoare și efectele externalizării serviciilor asupra ocupării

2.3 Exemple de servicii și activități care pot fi externalizate

2.4 Implementarea și dificultățile apărute pe parcursul externalizării:

III.EXTERNALIZAREA SERVICIILOR DE IT A FIRMEI ROMANIAN SOFTWARE CĂTRE CLASSIT OUTSOURCING

3.1 Metodologia de cercetare

3.2 Prezentarea avantajelor și dezavantajelor externalizării

3.2.1.Costuri reduse de exploatare de care beneficiază [NUME_REDACTAT]

3.2.2 Îmbunătățirea producției companiei

3.2.3 Îmbunătățirea concentrării [NUME_REDACTAT] asupra proceselor de bază

3.3 Beneficiile externalizării pentru companiile [NUME_REDACTAT] și ClassIT Outsourcing

3.4 Concluzii ale studiului de caz

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE:

LUCRARE DE LICENȚĂ

STRATEGII DE SOURCING ȘI IMPLICAȚIILE LOR ÎN MEDIUL GLOBAL

REZUMATUL LUCRĂRII

Prezenta lucrare descrie modul în care se răspunde la întrebarea cum putem deveni competitivi și să rămânem competitivi în domeniul în care activăm. Răspunsul la această întrebare poate veni din două direcții: una din interiorul companiei, care presupune imbunătățirea performanțelor interne, iar cea de-a doua provine din procurarea de resurse și apelarea la servicii din exteriorul companiei.

Capitolul I prezintă detalii legate de apariția serviciului de externalizare ,modalitatea prin care se poate calcula gradul de eficiență al externalizării, clasificarea tipurilor de externalizare și diferențele dintre două tipuri importante de externalizare (externalizare și delocalizare).

Capitolul II oferă informații despre principalele țări ce oferă suport pentru externalizare alături de cele ce importă acest tip de serviciu, beneficiile externalizării , serviciile și activitățile ce pot fi externalizate și în același timp cu ce dificultăți se înfruntă companiile ce apelează la externalizare.

Am prezentat un algoritm prin care se dovedesc efectele externalizării asupra ocupării locurilor de muncă și cum influențează migrarea forței de muncă dintr-un domeniu în altele astfel încât să se creeze un efect efect pozitiv în economia națională.

Capitolul III cuprinde studiul de caz în care în care mi-am propus să prezint influența serviciilor de externalizare asupra performanțelor companiei și avantajele pe termen lung ale adoptării acestui tip de serviciu.

În acest scop a fost realizată o analiză comparativă între avantajele și dezavantajele externalizării alături de beneficiile acesteia . În urma prezentării acestor factori am evidențiat cum prin folosirea externalizării unor activități care nu sunt strategice companiei ,profiturile cresc, dacă strategia este programată pe o perioadă îndelungată de timp.

CUVINTE CHEIE: Externalizare, strategie de business, reducerea costurilor, concentrare asupra proceselor strategice .

CUPRINS

INTRODUCERE

I. EXTERNALIZAREA – „FORMĂ” ORGANIZATORICĂ

1.1 Conceptul de externalizare

1.2 Măsurarea gradului de externalizare

1.3. Clasificarea tipurilor de externalizare

1.4 Outsourcing (externalizare) versus offshoring (delocalizare)

II. INFLUENȚA SERVICIILOR DE OUTSOURCING PENTRU ACTIVITATEA COMPANIILOR

2.1 Beneficiile externalizării

2.2 Principalele țări externalizatoare și efectele externalizării serviciilor asupra ocupării

2.3 Exemple de servicii și activități care pot fi externalizate

2.4 Implementarea și dificultățile apărute pe parcursul externalizării:

III.EXTERNALIZAREA SERVICIILOR DE IT A FIRMEI ROMANIAN SOFTWARE CĂTRE CLASSIT OUTSOURCING

3.1 Metodologia de cercetare

3.2 Prezentarea avantajelor și dezavantajelor externalizării

3.2.1.Costuri reduse de exploatare de care beneficiază [NUME_REDACTAT]

3.2.2 Îmbunătățirea producției companiei

3.2.3 Îmbunătățirea concentrării [NUME_REDACTAT] asupra proceselor de bază

3.3 Beneficiile externalizării pentru companiile [NUME_REDACTAT] și ClassIT Outsourcing

3.4 Concluzii ale studiului de caz

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE:

INTRODUCERE

Pe plan mondial companiile au început să caute din ce în ce mai mult situații care să le confere avantaje față de competitorii lor și să adauge valoare serviciile pe care le livrează atât pe plan local cât și internațional.

În zilele noastre organizațiile externalizează diferite tipuri de activități,de la dezvoltarea software și hardware până la administrarea resurselor umane ,finanțe și contabilitate. Unul din aceste motive majore pentru care organizațiile iau în considerație procesul de externalizare este de a deveni competitiv și a rămâne competitiv în procesul lor de business.

Astfel fenomenul de externalizare este tot mai des intâlnit în viața cotidiană deoarece prin folosirea unei astfel de tehnici calitatea asupra bunurilor oferite crește, iar flexibilitatea pe care o oferă o astfel de tehnică prin orientarea către client și activitățile intreprinse de acestea pot face diferența între a alege între un departament intern sau a externaliza serviciile.

Companiile au adoptat o strategie de a reduce complexitatea internă prin know-how-ul procesual și tehnologic prin utilizarea externalizării, un termen care nu este relativ nou, dar începe sa fie din ce în mai prezent pe piața internațională.

În urmă cu câțiva ani era greu de grezut că organizațiile ar fi externalizat partea de cercetare și dezvoltare, însă în prezent este o practică comună. Raționamentul este unul simplu: o organizație preferă să caute ajutor în mediul extern sau să formeze diverse alianțe cu firme ajunse la maturitate, dacă poate profita de valoarea adăugată a practicilor noi apărute.

Externalizarea este o practică comună în rândul organizațiilor și chiar mai mult este un element major în strategia de business a unei companii. Astfel externalizând anumite servicii sau activități ,companiile au oportunitatea de a dezvolta sau efectua mai bine activitățile de bază ale companiei,pentru care competența personalului nu ridică așteptări ce nu pot fi atinse. În același timp se optimizează și structura organizației în vederea transformării acesteia intr-una mai flexibilă și adaptarea cerințelor cumpărătorilor.

Globalizarea afacerilor s-a datorat și eliminării tuturor barierelor tradiționale, de timp și spațiu, iar forța de muncă este distribuită datorită tehnologiilor mobile ce permit coordonarea și comunicarea persoanelor ce lucrează pentru același obiectiv.

I. EXTERNALIZAREA – „FORMĂ” ORGANIZATORICĂ

1.1 Conceptul de externalizare

Conceptul, în sine, de „externalizare” nu este nou. Acesta a fost folosit pentru prima dată în anii 1970 de către directorii de fabricație și a fost adoptat treptat de către directorii executivi din majoritatea companiilor. În anul 1985 marca de mașini Opel, din Germania și-a externalizat întregile operațiuni de IT către EDS, iar în 1989, Kodak a procedat la fel, externalizând întreg procesul IT, către IBM.

Acest concept a aparut în anii 1980 când Anglia era zguduită de scandalurile în care era implicată [NUME_REDACTAT] pentru calitatea slabă a serviciilor și a costurilor necesare pentru a le gestiona .

Au apărut două soluții la această problematică și anume gestionarea internă ,cum fusese ca și până atunci, însă cu planuri de modernizare și imbunătățire a serviciilor și cea de-a doua care avea să fie și adoptată -gestionarea externă a serviciilor non-strategice.

[NUME_REDACTAT], autorul uneia dintre cele mai cunoscute cărți despre externalizare "Outsourcing to India -A [NUME_REDACTAT] " definește externalizarea în felul următor:"externalizarea este în esență ,o descriere elaborată a unui aranjament, prin care o companie își divide anumite servicii (care până la un moment erau realizate intern), plătind o terță parte pentru a realiza aceste servicii". ([NUME_REDACTAT], 2007).

Scopul unei subcontractări de servicii sau de externalizare este de a transfera un proces operațional sau o funcție a unei organizații cu experiență în alt domeniu decât cel specificat pentru a obține costuri operaționale și îmbunătățirea calității produselor sau serviciilor mai bune.

Externalizarea a devenit un element important în R.E.I contribuind la dezvoltarea și diversificarea tranzacțiilor.

Autorii F. Mangioni și F. Maiotti spun că " externalizarea este un termen generic, ce poate fi utilizat pentru a descrie orice activitate de externalizare, pornind de la oferirea prânzului și serviciul poștei interne, până la procese mult mai evoluate pentru întreprindere, cum ar fi: tehnologia informațională, administrarea sau logistica, ce vin gestionate de către un furnizor, capabil să asigure calitate și rezultate" (F. Mangioni – F. Maiotti, 1997).

“Outsourcing-ul presupune obținerea de servicii din partea unor agenții speciale, decât să angajezi persoane care să le obțină” (A. Ivanovic, P. H. Collin, 2001).

1.2 Măsurarea gradului de externalizare

Externalizarea este greu de măsurat deoarece informațiile referitoare la părțile din stadiul de producție care sunt contractate în afară nu sunt disponibile. Externalizarea globală implică setarea operațiilor în țări diferite pentru a servi diferitelor piețe sau cumpărarea și asamblarea componentelor sau produse finite în întrega lume.

Coordonând eficient activitățile de externalizare firmele pot asigura un cost redus al structurilor sau pot obține produse de înaltă calitate.

Ba mai mult, operând în mai multe țări, firmele multinaționale au abilitatea de a coordona activitățile de manufactură pentru a exploata nu doar avantajele lor competitive ci și avantajele comparative din diferite țări.

"Avantajele competitive sunt avantajele specifice firmei ce influențează deciziile pe care activitățile sau tehnologia unei firme ar trebui să se concentreze în timp ce avantajele comparative sunt avantajele de locație ce influențează deciziile unde ar trebui să se efectueze externalizarea și pe ce piață." (Kogut, 1985).

Există două tipuri de măsurători prin care se pot obține indicii de măsurare a externalizării după cum urmează:

a.măsurarea la scară a întregii economii pe baza importurilor de servicii de calculatoare și proiectarea de soft-uri ce includ contabilitatea și alte operațiuni de birou având ca sursă datele primite de la FMI ;

b. pe baza industriei spre exemplu, serviciile sale externalizate, ca pondere în inputurile totale non-energetice, OSSi, sunt calculate după ecuația:

Primul termen se calculează prin tabelele de input/output. Al doilea termen este calculat folosind datele despre comerțul internațional din Anuarul FMI. Din păcate nu sunt disponibile importurile din fiecare input pe industrie și atunci, ca o aproximare, este aplicată fiecărei industrii o pondere a importurilor pe totalul economiei.
Datorită acestor avantaje uzul efectiv al externalizării globale ar trebui să imbunătățească performanța pe piață a firmei (cota de piață, creșterea vânzărilor, profitabilitate, etc).

Comerțul în calculatoare și informatică sunt categorii ce acoperă cel mai mult activitățile de externalizare.

Deși externalizarea globală a fost mult timp practicată în întreaga lume, există doar câteva studii care indică relația dintre strategia de externalizare globală și performanța pe piață. Această lipsă este datorată unui număr mai mare de motive ce includ complexitatea subiectului și lipsa unor informații disponibile la nivel de firmă sau de produs, iar ca rezultat nu avem o bună înțelegere a legăturii strategie de externalizare și performanță.

1.3. Clasificarea tipurilor de externalizare ( [NUME_REDACTAT] ,2012) așa cum este indicat în cursul său Elaborarea strategiei întreprinderii în contextul dezvoltării durabile (2012).

În funcție de impactul avut asupra activității întreprinderii, poate fi:

a. externalizare strategică cu impact asupra competiției actuale și viitoare ce creează un avantaj strategic al companiei asupra concurenței.

b. externalizare operativă cu obiective pe termen scurt nu determină schimbări de resurse-competențe ci stabilește limitele activității întreprinderii .

În funcție de proveniență:

a.externalizare internă-se află sub controlul companiei și cu rol de a acționa pe piața internă ,dar când capacitatea de producție este superioară nevoilor de pe piața internă, ele pot fi folosite și pe piața externă.

b.externalizarea externă-presupune recurgerea la furnizori externi independenți.

În funcție de raportul de parteneriat stabilit:

a.externalizare tradițională:presupune un parteneriat scurt între furnizor și beneficiar fiind alcătuit dintr-o serie de tranzacții fragmentate.

b.externalizarea relațională are la bază o relație de lungă durată între beneficiar și furnizor în care ambii invață să combine resurse, cunostințe și competențe complementare.

În funcție de durata raportului:

a.externalizarea permanentă – presupune stabilirea unei relații între furnizor și client de lungă durată (pe bază de contracte plurienale);

b.externalizare ocazională – raportul dintre furnizor și client se rezumă doar la rezolvarea unei probleme specifice, care nu se mai repetă.

În funcție de tipul de “achiziție”:

a.externalizare constituită dintr-o singură tranzacție:are la bază contracte instantanee.

b.externalizare bazată pe o singură relație:presupune un raport bazat pe o relație de durată și mai putin detaliat.

După scopul "achiziției":

a.externalizare cu obiectul finalizat spre resurse unde intreprinderea beneficiară achiziționează resursele de la furnizor.

b. externalizare cu obiectivul finalizat spre rezultate când furnizorul gestionează felul cum sunt repartizate serviciile.

În funcție de relațiile ce se stabilesc între întreprinderea beneficiară și furnizor:

a.externalizarea din aria specializării-se stabilesc raporturi de colaborare între beneficiar și furnizor unde rolul celui din urmă este determinat de obiectivele clientului.

b.externalizare din aria tactică -cu raport dintre client și furnizor de tip ierarhic, iar sarcina furnizorului este de a respecta condițiile stabilite de către întreprinderea-beneficiar, care controlează în permanență performanțele furnizorului;

c.externalizare din aria eficienței- este necesară implicarea furnizorului, care să definească aspectele specifice și legăturile acordului;

d.externalizare din aria strategică: presupune relații de lungă durată, bazate pe colaborări între subiecții implicați.

În funcție de proveniența resursei utilizate:

a.insourcing – atunci când se utilizează resurse interne din întreprindere, fiind exclusă recurgerea la surse externe;

b.outsourcing – atunci când se utilizează în exclusivitate doar resurse externe.

În funcție de destinație:

Out-tasking-ul este o formă de externalizare în care nu este obligatorie furnizarea echipamentelor;

1.4 Outsourcing (externalizare) versus offshoring (delocalizare)

Termenii de "outsourcing" și "offshoring" sunt adesea folosiți aproape ca sinonime în mare parte din literatura populară astăzi.

Cu toate acestea, există o diferență tehnică. Atunci când o companie externalizează, se cumpără de la o terță parte o parte sau serviciu pe care în mod normal le producea intern. Acest lucru nu înseamnă neapărat că produsul este externalizat în străinătate, deși poate fi.

De exemplu, [NUME_REDACTAT], o companie din SUA, poate externaliza producția unei anumite părți ale mașinii către o companie chineză. Compania chineză, la rândul ei, poate externaliza producția de diferite componente către alte companii chineze.

Atunci când o companie realizează offshore se schimbă locația unui serviciu sau producție intr-o locație în străinătate. În figura 1 sunt descrise cele 3 intervale ale fenomenului de delocalizare .Dintre acestea, cel mai important tipe de delocalizare este delocalizarea în țară.

Acesta poate include companii care externalizează pentru companiile străine – de exemplu, GM delocalizează producția unei anumite părți a unei companii din China, iar compania chineză externalizează (dar nu delocalizează) diferite componente ale producției către alte companii chineze.

Figura 1

Tipurile de delocalizare

Sursa :prelucrat de către autor după sursa de internet: www.emeraldinsight.com

Cu toate acestea, delocalizarea include, de asemenea, companii care își transferă producția sau serviciile într-o locație în străinătate, însă fără externalizarea locurilor de muncă.

Deci, de exemplu, în cazul în care GM deschide o fabrică în China, schimbă producția unei părți a unei mașini către acea fabrică din China,vom vorbi despre delocalizare și nu despre externalizare – cea care conduce fabrica este încă o companie americană și nu o companie chinezească. În figura 2 sunt descrise domeniile și evoluția delocalizării în următorii ani.

Figura 2

Sursa:prelucrat de către autor după http://blog.equaterra.com/2010/05/ito-continues-to-heat-up-in-the-nordics/

În figura 3 sunt prezentate diferențele dintre externalizare și delocalizare:

Figura 3

Diferențele dintre externalizare și delocalizare

Sursa :prelucrat de către autor după www.emeraldinsight.com

II. INFLUENȚA SERVICIILOR DE OUTSOURCING PENTRU ACTIVITATEA COMPANIILOR

2.1 Beneficiile externalizării

La nivel organizațional, externalizarea poate fi privită ca o bază de restructurarea afacerii. Fiecare decizie de externalizare pe care o organizație o adoptă este o tranzacție discretă; împreună, aceste tranzacții modelează forma business-ului, dar fiecare dintre aceste tranzacții trebuie înțeleasă și justificată, în funcție de impactul individual asupra performanței organizaționale (Michael F. Corbet,2004).

Printre beneficiile externalizării se numără: reducerea costurilor, abilitatea de concentrare asupra competențelor de bază ale afacerii, îmbunătățirea calității,calificare superioara și capacități superioare, avantaje competitive, un timp mai scurt de a avansa pe piață.( Michael F. Corbet. 2004)

Alături de acestea mai putem nominaliza: împărțirea riscurilor, transferul anumitori bunuri, obținerea unor resurse care nu sunt disponibile în interiorul companiei, gestionarea anumitor funcții care sunt greu de controlat din interior. Conform lui Michael F. Corbet, în figura 4 este prezentată următoarea ierarhie a beneficiilor de externalizare (Michael F.Corbet ,2004)

Figura 4

Beneficiile și ponderea lor în externalizare

Această ierahie a beneficiilor a rezultat în urma unui studiu la care au participat invitații la Summit-ul mondial al externalizării, care a avut loc în 23-23 februarie 2004, la [NUME_REDACTAT] Vista, Florida. După cum se poate observa și în figura de mai sus, aproape 50% dintre respondenți au considerat reducerea costurilor drept motiv principal pentru externalizare.

Tabelul 1

Sursa : Michael F.Corbet "[NUME_REDACTAT] Revolution. Why it makes sense and how to do it right",ed. Dearborn , [NUME_REDACTAT], Chicago, 2004,p.7

Într-un studiu desfășurat în [NUME_REDACTAT], intitulat: ”A Study of performance measurement in the outsourcing decision”, cercetătorii R. Mclover, P.K. Humphreys, A.P. Wall, A. McKittrick au încercat să construiscă un cadru de lucru pentru procesul de externalizare. ( R. Mclover, P.K. Humphreys, A.P. Wall, A. McKittrick, 2009, pp. 22-25).

În urma acestei cercetări am sintetizat în tabelul 2 principalele beneficii, dar și riscuri ale procesului de externalizare,argumente pro si contra folosirii unui departament intern și a apela la externalizare.

Tabelul 2

Sursa :elaborat de către autor

2.2 Principalele țări externalizatoare și efectele externalizării serviciilor asupra ocupării

Având în vedere ultimile date pentru 2013,cei mai mari externalizatori de servicii sunt SUA, Germania,Japonia, Olanda,Italia, Franța și [NUME_REDACTAT]. Două țări care au fost descrise ca recipiente majore ale externalizării sunt chiar ele externalizatoare de servicii de afaceri (India și China aflate pe locul 11 și respectiv 18 ). În figura 5 este indicat topul țărilor în care se externalizează.

Figura 5

Sursa: prelucrarea de către autor după http://trak.in/tags/business/2010/09/14/india-top-outsourcing-destination/

La capătul opus, în domeniul IT primii cinci importatori sunt Germania,[NUME_REDACTAT],Japonia, Olanda și Spania,SUA situându-se pe locul 6, iar China pe locul 10. Printre țările care folosesc serviciile de externalizare în mod constant se numără Letonia (2,2 %), Lituania, Slovenia și Finlanda (fiecare 1,6 %). 

Serviciile de transport,servicii postale (72,4%),logistică, curățare (82,9%) și contabilitate (71,4%) sunt preferate din aceeași regiune, în timp ce cercetările de piață (33,3%), asigurarile (31,2%) și consultanța în afaceri și management (27,2%) reprezintă servicii preferate în altă regiune.

Cercetarea de piață (2,1%), transportul (1,7%) și consultanța (1,7%) se numără printre serviciile căutate,dar intr-un procent mai redus. Externalizarea oferă scurtarea perioadei de timp pentru lansarea unui produs nou,duce la optimizarea costurilor de producție, alocă resursele necesare finalizării unei acțiuni specifice .

Există o serie de factori pentru care putem considera externalizarea drept un proiect managerial. Unul din factorii din spatele îngrijorării apărute în economie este teama de a pierde locul de muncă în țară. Forța de muncă nu este în totalitate mobilă între sectoare pentru a putea spune că o slujbă pierdută într-un sector este câștigată în alt sector. Pe piața muncii există rigidități și atunci externalizarea duce la pierderi de ocupare a locurilor de muncă, pe termen scurt. Se poate spune că o suma mică de externalizări poate duce la o mare pierdere de locuri de muncă astfel incât o slujbă pierdută este o slujbă câștigată.

Diferența constă în faptul că locul de muncă pierdut cu externalizarea internă este câștigat în alt sector din economia internă, iar în cazul externalizării internaționale această slujbă este pierdută pentru a fi câștigată de altă țară ,de unde și interesul pentru acest tip de externalizare.

Firmele care și-au relocalizat părțile lor ineficiente ale procesului de producție în altă țară,unde pot fi produse mai ieftin, își pot extinde producția în stadii de producție la care au un avantaj comparativ. Beneficiile de productivitate se transformă în prețuri mai mici care să genereze o cerere suplimentară și în concluzie să creeze locuri suplimentare de muncă.

Crearea unor locuri de muncă poate compensa în principiu pierderea directă datorată procesului de externalizare.Pentru a estima efectele externalizării asupra ocupării folosim o relație care să includă cererea forței de muncă folosind ecuația:

w-rata salariului; ω-vector al prețurilor celorlalte inputuri;y-nivelul outputului.

Dacă forța de muncă este mobilă între industrii ,sursa de identificare a ocupării în acest caz este faptul că salariul este exogen față de industrie. Dacă forța de muncă nu este mobilă între industrii, salariile nu mai pot fi exogene.

Dacă outputul crește, acesta are un efect pozitiv asupra cererii de forță de muncă ,iar o creștere a salariului un efect negativ, în timp ce creșterea prețului celorlalte inputuri duc la înlocuirea inputurilor mai scumpe cu forța de muncă.Se pune intrebarea la ce preț al inputurilor ar trebui să se folosesască externalizarea .

Dacă firma este multinațională ,trebuie să decidă ce forță de muncă ar trebui să folosească în țara de proveniență și cât ar trebuie să folosească în afara granițelor țării.Dacă se folosește acest criteriu ,salariul folosit ar trebui să fie cel din străinătate.

Externalizarea nu are loc numai în cadrul multinaționalelor și atunci nu se stie exact ce salarii ar trebui să se includă în ecuație. Firmele pot importa inputuri din apropriere și nu țin seama de salariul de peste granițe, dar sunt preocupate de prețul serviciului importat.

Deoarece nu am avut acces la prețul serviciilor de import am folosit intensitatea externalizării ca o inversă aproximare a prețurilor inputurilor de servicii importate,cu alte cuvinte cu cât prețul este mai mic, cu atât se practică mai intens externalizarea.

Pentru celelalte inputuri prețul a fost calculat ca fiind exact pentru toate firmele și că este o funcție direct proporțională cu timpul:

r = f(t);

Deci externalizarea poate să afecteze cererea de forță de muncă în două direcții:

a.unde există un efect de substituție prin prețul de intrare a materialelor sau serviciilor ceea ce înseamnă că dacă va scădea prețul serviciilor,va scădea și cererea de forță de muncă ,în condițiile în care serviciile și munca sunt substituibile .

b.externalizarea afectează cererea de forță de muncă prin efectele de producție și dacă este folosită eficient, funcția de externalizare poate face firma mai eficientă și competitivă ducând la o cerere crescută pentru serviciile oferite ,iar sporirea eficienței duce la un preț mai mic al serviciilor sau produselor oferite ducând implicit și la o creștere a forței de muncă.

În același timp creșterea eficienței poate avea ca rezultat și reducerea cererii de forță de muncă.

Efectul final depinde de productivitate și cererea pentru bunul final.Se estimează ecuația cu și fără output pentru a permite afirmarea efectelor de scară.

Luând diferențierile ecuației de mai jos și notându-le cu ∆ obținem datele din ecuația:

∆ln OSSi-variația logaritmului intensității externalizării serviciilor ; ∆ln OSMit- diferența logaritmului intensității externalizării materialelor; Dt-efecte fixate anual;

Această diferență controlează efectele independente de timp și care sunt specifice industriei precum diferențele dintre tehnologiile industriilor . Dt-ul controlează orice efect comun tuturor industriilor precum modificările de capital și efectele fixate la industrie. Unele industrii pot avea un progres mai mare decât celelalte ,iar adăugarea efectelor fixate la industrie țin cont de acei factori . În figura 6 este descrisă creșterea anuală până în anul 2012. Analizând acest grafic vom observa o creștere a locurilor de muncă în serviciile de externalizare de 46 %.

Figura 6

Sursa: prelucrarea de către autor după http://www.arcanys.com/it-outsourcing-philippines-46-annual-growth-since-2006-the-reasons/

2.3 Exemple de servicii și activități care pot fi externalizate

În privința proceselor de business,precum vânzările, achizițiile și resursele umane, gradul de externalizare este mai mic,însă se menține mai frecvent decât în celelalte țări. Cel mai ridicat nivel de externalizare îl regăsim în cadrul serviciilor de IT (dezvoltare aplicații,helpdesk,infrastructura ,etc) (Figura 7).

Figura 7

Sursa: prelucrat de către autor după http://www.offshorent.com/blog/2013-busy-year-for-offshore- outsourcing.html

Într-un clasament general al țărilor care iși externalizează serviciile se numără Spania, [NUME_REDACTAT] și Germania.

Printre procesele ce sunt externalizate în domeniul consultanței se numără cele de administrare ,de infrastructură și salarizare.

Concluzia este că firmele din aceste țări au o viziune mai matură în privința externalizării de servicii decât cele din alte țări, aproximativ 52% spun că sporirea cheltuielilor în procesele de cercetare și dezvoltare peste hotare reprezintă o prioritate, 70% dintre acestea investesc peste hotare în cercetare-dezvoltare, iar 39% din companiile interogate preferă China, 29% – SUA și 28% India.

2.4 Implementarea și dificultățile apărute pe parcursul externalizării:

Unul dintre factorii motivanți pentru a realiza o astfel de operațiune este reducerea și controlul costurilor aferente acelor procese. Pe lângă acesta se mai intâlnesc și concentrarea pe domeniul de activitate (proces de bază), acces la o calitate înaltă a serviciilor și faptul că de activitatea externalizată se vor ocupa oameni cu experiență în domeniu, resursele care se ocupau de acea activitate sunt acum disponibile pentru alte scopuri, iar riscurile se împart acum între cele două tabere. Investitorii locali sunt împotriva contractării peste hotare a unui număr mare de servicii de unde și acțiunea luată de stat prin politica dusă, limitând amploarea procesului de externalizare.

Astfel,cele mai multe companii multinaționale nu-și afișează activitățile de externalizare. Posibilitatea de a avea un eșec în cazul unei externalizări este destul de mare și poate varia de la 40 % până la 70% deoarece în aceste cazuri apar conflicte de interese.

III.EXTERNALIZAREA SERVICIILOR DE IT A FIRMEI ROMANIAN SOFTWARE CĂTRE CLASSIT OUTSOURCING

3.1 Metodologia de cercetare

În studiul de caz mi-am propus să cercetez externalizarea serviciilor IT și influența asupra activității companiilor contractante. Externalizarea se referă la folosirea celor mai pregătite resurse pentru realizarea unor diverse tipuri de activități astfel încât compania să se poată concentra pe procesele strategice . Aici reprezintă o soluție de a micșora prețurile când există o variație clară de la un nivel inferior al cererii până la un moment de vârf când cererea este extrem de mare și firma nu o poate gestiona intern.

Am indicat modul cum se realizează serviciile de externalizare IT între [NUME_REDACTAT] care are ca proces strategic crearea unor soft-uri ce vor fi folosite pe plan mondial ce vor ajuta la organizarea internă a altor firme , iar cealaltă se ocupă în principal de administrarea serverelor și dezvoltarea în particular a unor coduri de program sau baze de date optimizate. Pentru a demonstra aceste afirmații am început prin prezentarea etapelor procesului de externalizare și am enumerat factorii ce influențează activitatea companiei și a avantajelor și dezavantajelor externalizării pentru cele două companii.

Comparând cele două companii am vrut sa evidențiez faptul că dacă pentru externalizare sunt alese incorect părți terțe, afacerea poate fi periclitată, însă dacă activitățile externalizate sunt realizate de către un expert în domeniu, se poate ajunge la o creștere a profitului și productivității.

A fost realizată o analiză comparativă a primilor trei factori ce descriu cel mai bine serviciul de externalizare și prezentate beneficiile utilizării acesteia.

În concluziile studiului de caz am evidențiat cum folosirea externalizării pe o perioada îndelungată de timp poate duce la o creștere a profitului ambelor companii. De asemenea poate crea un efect pozitiv în economie prin crearea unor noi locuri de muncă și încurajarea creșterii mobilității forțelor de muncă între diversele tipuri de servicii.

3.2 Prezentarea avantajelor și dezavantajelor externalizării

Procesul de externalizare a evoluat de la inițiative motivate financiar, la stadiul actual de inițiative bazate pe motivația strategică. Eforturile de externalizare bazate pe rațiuni financiare au avut loc încă de la începuturile comerțului. Pentru studiul de caz ,procesele de externalizare folosite sunt descrise în tabelul 3.

Tabelul 3

Etapele procesului de externalizare

Sursa:elaborat de către autor

În figura 8 au fost descrise concret ,pe baza studiului de caz etapele de externalizare a serviciilor de IT de către [NUME_REDACTAT] .

Figura 8

Etapele de externalizare

Sursa: http://www.scrigroup.com/management/Managementul-relatiilor-cu-cli31514.php

Scopul acestor eforturi a fost de a obține cele mai bune aranjamente financiare ținând cont de cel mai mic cost de producție.

Aceste eforturi erau unilaterale; cu timpul, bagajul informațional și cerințele au trecut de la client către furnizor, care până atunci doar producea bunul/serviciu solicitat de către client.

Există mai mulți factori care influențează organizația (în cazul de față [NUME_REDACTAT]) să ia în considerare procesul de externalizare ca pe o strategie de business:

Costuri reduse de exploatare de care beneficiază [NUME_REDACTAT];

Îmbunătățirea producției companiei;

Îmbunătățirea concentrării [NUME_REDACTAT] asupra proceselor de bază ;

Resurse interne disponibile pe care [NUME_REDACTAT] le poate redirecționa către servicii de bază;

Împărțirea riscurilor între [NUME_REDACTAT] și ClassIT Outsourcing;

Resursele și cunoștințele la care acces compania ce externalizează serviciile ;

Concentrarea asupra competențelor de bază a [NUME_REDACTAT] ;

Dispersia globală a cunoașterii;

Îmbunătățirea proceselor de IT (tehnologia informației);

Creșterea forței de muncă educată (bazată pe cunoaștere).

3.2.1.Costuri reduse de exploatare de care beneficiază [NUME_REDACTAT]

Motivul predominant folosit pentru externalizare este reducerea costurilor.

În primul rând, reducerea costurilor poate proveni din simpla trecere de la modele de costuri fixe, la modele de costuri variabile. În modelele de costuri fixe deții toate resursele și trebuie să plătești pentru achiziționarea și întreținerea lor.

Aceste costuri sunt fixe și trebuie plătite indiferent dacă te folosești sau nu de acea resursă. În cazul dezvoltării de soft-uri, majoritatea externalizărilor au loc cu companiile din așa numita „lume a treia” (sau țările în curse de dezvoltare).

Aici salariile și costurile forței de muncă sunt destul de mici, în comparație cu cele din Europa de Vest și din SUA. . Economiile în ceea ce privește salariile pot fi semnificative , deoarece majoritatea proiectelor de IT reprezintă cea mai mare parte din costuri.

Un alt mod de a reduce costurile este reprezentat de tratate fiscale avantajoase sau acorduri comerciale în străinătate. În cadrul acestora, guvernele pot încuraja corpoarațiile multinaționale și internaționale să pornească afaceri în țările în curs de dezvoltare, prin acordare de avantaje fiscale și alte beneficii financiare.

Avantaje:

Cheia succesului în externalizarea globală constă în a-ți face tema despre costurile implicate nu numai în serviciile oferite ci și în costurile de transport al firmei .

[NUME_REDACTAT] a fost ajutată în a lua această decizie și de faptul că și-a putut externaliza și alte sectoare de dezvoltare hardware din Cehia utilizând personalul fimei ClassIT Outsourcing din acea locație.

[NUME_REDACTAT] s-a bucurat de o economisire de 10% în primul an până la 35% în cel de-al doilea trimestru al anului doi.

De asemenea, outsourcingul aduce și beneficii la nivel macroeconomic, direcționând fluxuri de capital spre economia țării aflată în curs de dezvoltare.

Motivul principal al externalizării serviciilor IT este reducerea costurilor pentru un produs sau serviciu de aceeași calitate sau pentru unul îmbunătățit ( Figura 9 ).

Principalii câștigători de pe urma globalizării sunt consumatorii din întreaga lume, pentru că prețul bunurilor și a serviciilor va tinde să scadă și ca atare va rezulta creșterea puterii lor de cumpărare sau a veniturilor lor reale.

Întrucât volumul comerțului crește, datorită dezvoltării liberalizării comerțului și scăderii costurilor de transport al bunurilor, serviciilor și ideilor, tot așa va crește și competiția. Prețul bunurilor și serviciilor va scădea și calitatea lor va crește și va fi o posibilitate de alegere mai mare.

Figura 9

Sursa: http://www.hqlevel.ro/Solutii-IT/Externalizare-IT

Aceste fluxuri de capital materializându-se prin construirea unităților de producție și crearea de locuri de muncă, ajutând astfel la creșterea nivelului de trai, precum și a sustenabilității acestor economii, în principal prin reducerea ratei șomajului și a creșterii produsului intern brut.

Dezavantaje:

Unul dintre dezavantaje ar fi necunoașterea de către outsourcer a mediului clientului său, atât intern, cât și extern. Desigur, cu o bună colaborare, comunicare și răbdare, acest impediment poate fi cu ușurință înlăturat.

Beneficiile globalizării depășesc aproape intotdeauna prejudiciile, dar există daune și pentru a le contracara, este nevoie de instituții adecvate. Când întreprinderile cu capital strain contaminează țările în dezvoltare, soluția nu este de a împiedica investiția străină sau de a închide aceste companii, ci de a lua soluții în acel moment pentru a susține companiile interne.

3.2.2 Îmbunătățirea producției companiei

Deseori serviciile externalizate sunt efectuate de oameni cu cunoștiințe sau deprinderi mai bune, specializați în domeniu, iar ClassIT Outsourcing este expert în activitatea vizată.

Printre capabilitățile ClassIT se numără și experiența câștigată în domeniul respectiv, prin lucrul cu diverși clienți cu necesități similare. Externalizarea internațională afectează și productivitatea la nivelul întreprinderilor.

Pentru a indica aceste influențe s-au estimat functiile de producție ce includ și efectul de externalizare internațională. Fie funcția generală de producție Cobb-Douglas:

,

unde Y-Producția;K-capital,L-forța de muncă și M-materialele,S-serviciile și A-parametru al tehnologiei.

Fie k=2;L=500 ;M=300;S=200;A=1.

Vom considera puterile termenilor neglijabile în acest caz ,mai jos fiind explicat motivul pentru care nu sunt luate în calculul real.

Se observă că odată cu creșterea serviciilor și a materialelor ,crește și producția.

Inițial aveam : Y=1(2*500*300*200) => Y=60000000;

Vom presupune că M(materialele) va crește la 350, iar S (serviciile) la 210.

După intensificarea materialelor și a serviciilor obținem:

Y=1(2*500*350*210)=>73500000

Se logaritmează funcția ,scăzând lnL din ambele părți și obținem:

Literele mici reprezintă logaritmi naturali (y=lnY) și λ =α +β+ y+ κ − 1 permit randamente la scară neconstantă în funcția de producție. Externalizarea,în mod general reprezintă o modificare a utilizării intrărilor M și S. O utilizare mai mare de M și S duce la o creștere a producției prin funcția de producție,de aceea interpretând coeficienții y și κ nu vom obține abateri de la răspunsul final.

Se dorește aflarea faptului că dacă vom utiliza o externalizare internațională vom avea vreun efect pozitiv peste cel scontat,crescând volumul total de produse intermediare. În altă ordine de idei,se verifică atunci când controlăm intrările totale, dacă sursa acestora contează, iar produsele intermediare importate conferă companiei un plus de productivitate.

Vom presupune că externalizarea internațională duce la o glisare a funcției de producție a întreprinderii și vom analiza efectul pe termen scurt al externalizării internaționale asupra productivității.

Astfel vom obține următoarea funcție:

reprezintă intensitatea externalizării internaționale pentru intrările m,s, µi și captează orice efect specific întreprinderii,care nu variază în timp și nu intră în calculul de mai sus.

Vom avea în vedere trei aspecte econometrice:

Primul înlătură efectul specific intreprinderii,invariabil în timp și se estimează o versiune cu prima diferență a ecuației, așa cum obișnuim în literatura de specialitate ce duce la estimări decalate și care nu sunt foarte consistente.

Al doilea aspect econometric este relația dintre productiviate și externalizare care poate fi endogenă dacă întreprinderile cu o productivitate scăzută sau ridicată vor apela la externalizare în raport cu celelalte întreprinderi.

Al treilea aspect econometric constă în considerația că intrările de factori sunt endogene în estimarea funcției de producție.

Pentru rezolvarea celor trei aspecte,ecuația (3) este estimată prin metoda lineară generalizată a momentelor (GMM),propusă de Arellano și Bond (1991). Estimatorul va permite să judecam variabilele independente ca fiind endogene și folosește niveluri optime intârziate ale variabilei dependente și ale variabilelor independente ca instrumente pentru ecuația de prime diferențe.

Ecuația (3) constrânge efectul externalizării asupra productivității pentru a fi același la toate tipurile de companii.Acest lucru este datorat faptului că multinaționalele și exportatorii sunt mai productivi decât întreprinderile interne.

Dacă explicațiile standard se bazează pe activele specifice de firmă pentru multinaționale și pe învățare pentru exportatori,externalizarea are rolul de a permite firmei să preia toate avantajele specializării internaționale a activităților de producție, ducând la o reducere a costurilor în căutarea de noi furnizori de bunuri intermediare de la care să externalizeze intrările. ([NUME_REDACTAT] de prognoză,2012) așa cum este indicat în raportul lor Măsurarea procesului de externalizare internațională a serviciilor (2012 ) .

Avantaje:

Datorită costurilor mai mici asociate cu înființarea și cu relațiile de externalizare internațională,firmele pot atrage câstiguri mai mari din externalizarea internațională decât firmele cu producție și vânzări interne.

Dezavantaje:

Majoritatea organizațiilor au avut un declin de până la 20% în productivitatea muncii, în primul an al unui contract de outsourcing, în principal din cauza timpului alocat transferului de cunoștințe către furnizorul de outsourcing.

La nivel macroeconomic, dezavantajele sunt mai pregnante pentru economiile avansate, deoarece prin procesul de externalizarea activitatea externalizată se transferă spre o altă economie, iar odată cu aceasta și locurile de muncă, conducând la o reducere a nivelului de trai și o sporire, cel puțin pe termen scurt, a ratei șomajului.

3.2.3 Îmbunătățirea concentrării [NUME_REDACTAT] asupra proceselor de bază

Avantaje:

[NUME_REDACTAT] se poate concentra pe o gamă mai largă de segmente de business, în timp ce unele detalii operaționale sunt lăsate pe seama ClassIT. Motivul pentru care [NUME_REDACTAT] apelează la externalizare este faptul că diferite tipuri de activități necesită o mare parte din timpul și atenția personalului companiei în timp ce aceștia pot fi redirecționați către activitățile care necesitau într-adevăr atenția și concentrarea lor.

Dezavantaje:

Dintre aceste considerente putem aminti alinierea deficitară a obiectivelor, a timpului de reacție și a calității, aspecte controlabile prin diverse metode prestabilite cu furnizorul, precum și diferența de mentalitate între „angajații companiei” și „colegii externalizați”, de la nivel de mândrie personală până la pachete de compensare. Clienții de obicei își impun ținte deseori nerealiste în definirea cerințelor către companii de externalizare. De obicei nu este luat în considerare faptul că nivelul de performanță al unui proces este rezultatul multor ani de incercări și de ajustări care să formeze un model de proces care să reflecte întocmai specificul activității.

În decizia de externalizare,companiile trebuie să fie conștiente de riscul impus de această externalizare și sa îl înțeleagă ca pe un parteneriat în care clientul are în continuare un rol activ și control asupra activității companiei.

Majoritatea contractelor de externalizare sunt incheiate cu timpi de intervenție impuși de către client și care în majoritatea cazurilor nu pot fi respectate întrucât sunt scurți.

Pentru a obține acel contract însă ,compania contractoare preferă să încheie contractul în acest fel ducând astfel la un insucces al externalizării pe termen lung,compania urmând să aleagă un alt furnizor de servicii în cele din urmă.

3.3 Beneficiile externalizării pentru companiile [NUME_REDACTAT] și ClassIT [NUME_REDACTAT] riscurilor între [NUME_REDACTAT] și ClassIT [NUME_REDACTAT] furnizor de servicii specializate investește nu numai în numele unei singure companii, ci în numele tuturor clienților săi. Partajând investițiile , riscurile suportate de o singură companie se reduc considerabil. Companiile care apelează la externalizare, devin în scurt timp mai dinamice ,mai flexibile și mai dispuse să facă schimbări pentru a face față transformărilor impuse de economie.

Riscurile de investiție pe care o companie le face sunt foarte mari. Tipurile de riscuri la care este supusă o companie precum [NUME_REDACTAT] sunt identificate în figura 10 .Când se apelează la externalizare, aceste riscuri se împart între cele două companii. Acest tip de contract presupune că și cumpărătorul și vânzătorul devin parteneri în procesul de business.

Figura 10

Riscurile pe care le împarte [NUME_REDACTAT] cu ClassIT [NUME_REDACTAT]:elaborat de către autor

Resursele și cunoștințele la care acces compania [NUME_REDACTAT]

Deținerea dreptului de proprietate asupra factorilor de producție în vederea asigurării unor avantaje competitive este deja depășit. Astăzi, un detaliu mult mai important este reprezentat de modul în care o organizație poate accesa resurse externe și un bagaj de cunoștințe, mai degrabă decât încercarea de a deține resursele respective.

Nicio organizație nu este auto-suficientă. A fi auto-suficient nu este viabil din punct de vedere economic dintr-un simplu motiv: costul de oportunitate, care reprezintă valoarea derivată din cea mai bună alternativă utilizată a unei resurse.

Astfel, organizațiile își consumă toate resursele pentru a crea expertiză, la costuri mai mici decât le-ar luat să producă aceste resurse. Mai mult decât atât, uneori, resursele oferite de un furnizor extern pot fi cu mult superioare față de ceea ce organizația poate produce în plan intern.

Cel mai bun exemplu în acest sens vine din studiul de caz prezentat, unde externalizarea folosită în cadrul [NUME_REDACTAT] este folosită pentru a oferi avantaje competitive prin diverse abilități și noi tehnologii care i se pun la dispoziție .

Concentrarea asupra competențelor de bază a [NUME_REDACTAT]

Competențele de bază sau „core competencies” se referă la acele abilități unice pe care o companie le dobândește de la fondatorii săi sau pe care le dezvoltă și care sunt foarte greu de imitat.

În concepția autorilor Power, Desouza, Bonifazi, competențele de bază sunt o combinație de abilități speciale, tehnologii specifice, cunoștințe ,informatii și procese unice de funcționare și proceduri, care sunt integrate în produsele sau serviciile organizației, sunt unice și fac diferența pentru clienții organizației (Mark J. Power, Kevin C. Desouza, [NUME_REDACTAT],2006).

Aceste competențe conferă companiei unul sau mai multe avantaje competitive, în crearea și distribuirea valorilor către clienții acesteia în domeniul ei de activitate.Mai sunt numite și competențe distinctive. Termenul a fost pentru prima dată prezentat unei audiențe mai mari, în anul 1990 de către C.K. Prahalad și [NUME_REDACTAT] într-un articol intitulat: ”The core competence of the corporation”, publicat în revista [NUME_REDACTAT] Review (C. Prahalad, G. Hamel,2004).

Realizând soluția de externalizare a firmei ClassIT, firma [NUME_REDACTAT] beneficiază de know-how-ul și experiența partenerului, iar aceasta cunoaște acum foarte bine sectoarele de activitate ale firmei [NUME_REDACTAT]. În figura 11 sunt descrise motivele pentru care firma [NUME_REDACTAT] a apelat la serviciile de externalizare Class IT Outsourcing.

Figura 11

Sursa: prelucrare de către autor după http://www.advanced-resolutions.com/scanning-imaging-outsourcing/

De obicei externalizarea este eficientă în cazul în care este aplicat unor procese pe care firma le izolează pentru o perioada de timp de restul afacerii astfel incât să se concentreze pe conceperea strategiei de piață (Figura 12). Eforturile de externalizare, conduse de rațiuni strategice sunt reprezentate de capacitate și competență. Accentul cade aici pe identificarea expertizei, a cunoștințelor, a capacităților care se regăsesc în afara organizației.

Figura 12

Departamente de IT ce pot fi externalizate

Sursa:www.bitsolutios.ro

Externalizarea nu presupune doar transferul unei sarcini ci și transferul drepturilor de decizie. Prin transferul acestor drepturi, organizație își reduce nevoia de a-și concentra niveluri înalte a resurselor, asupra eforturilor de a lua anumite decizii.

Furnizorul preia responsabilitatea pentru luarea deciziilor și este tras la răspundere pentru efectele acelor decizii asupra atingerii obiectivelor proiectului. Transferul drepturilor de decizie și a responsabilității permite clientului să acorde o atenție sporită competențelor de bază. Fără externalizare există posibilitatea ca organizația să nu se concentreze asupra domeniilor care necesită atenție și eforturi manageriale.

„Organizațiile trebuie să aibă în vedere distribuirea funcțiilor semnificative, atunci când avantajul competitiv nu poate fi menținut. Acesta este modul în care companiile moderne gestionează creșterea complexității. O complexitate mărită conduce la un număr crescut de specializări ( Thomas N. Tunstal,2007).

Fiecare organizație are competențele sale de bază; unele dețin competențe de bază mai bine dezvoltate și evoluate, ceea ce le conferă poziția de lideri. Când se implică în procesul de externalizare este esențial ca organizația-client să aibă acces la competențele de bază ale furnizorului în special la bagajul de cunoștințe al acestuia.

Aceste noi cunoștințe îl pot ajuta pe client să-și reorganizeze procesele sale de afaceri,astfel încât să obțină avantaje competitive mai mari. „Organizațiile-clienți ai zilelor noastre nu caută doar economisirea unor costuri, ci caută un partener de afaceri care poate contribui la eforturile strategice ale companiei, prin punerea la dispoziție a expertizei și a competențelor, pe care compania nu le găsește în interior. (Mark J. Power, Kevin C. Desouza, [NUME_REDACTAT],2006).

Un alt beneficiu care rezultă din această concentrare asupra competențelor de bază este faptul că organizația poate să-și regândească propria structură cu scopul de a se realinia la anumite cerințe din partea pieței.

Acest lucru se realizează prin prioritizarea elementelor centrale și urgente în detrimentul celor periferice. Concentrarea asupra a ceea ce este cu adevărat important pentru organizație și externalizarea restului de activități, ajută organizația să-și gestioneze mai bine afacerile.

În tabelul 4 au fost fost descrise următoarele tipuri de competențe:

Tabelul 4

Resurse interne disponibile pe care [NUME_REDACTAT] le poate redirecționa către servicii de bază

Prin încredințarea operațiunilor non-core a [NUME_REDACTAT] către compania ClassIT Outsourcing , compania poate redirecționa angajații proprii spre alte activități cu o valoare adăugată mai mare. De asemenea, vor fi necesare mai puține investiții în infrastructura internă ce vor duce la creșterea profitabilității.

În opinia autorilor [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] externalizarea reprezintă un instrument strategic folosit de organizații în vederea obținerii avantajului competitiv. Contextul economic defavorabil determină marile companii să externalizeze procesele din linia principală de business, sacrificând astfel o parte a controlului deținut asupra resurselor și a informației, pentru a reduce costurile.

Dispersia globală a cunoașterii

Externalizarea serviciilor a devenit o caracteristică importantă a economiei globale.„Globalizarea și progresele tehnologice au permis companiilor să transfere informații tehnologice, resurse umane, servicii juridice și de contabilitate către furnizori locali și străini”.( [NUME_REDACTAT],2010).

Caracteristicile unice ale serviciilor, cum ar fi: implicarea clientului în serviciul de livrare, personalizarea anumitor tipuri de servicii, nevoia de contact cu clientul au transformat externalizarea într-un lucru extrem de provocator și de competitiv.

Factorii care permit externalizarea la nivel mondial includ: creșterea forței de muncă educată, disponibilă în afara [NUME_REDACTAT], infrastructura și facilitățile disponibile pe piața globală, imbunătățirea soluților tehnologice de a colabora cu semenii noștri.

Astăzi avem o gamă largă de dispozitive care pot fi folosite pentru a comunica pe tot globul: telefoane mobile, e-mail, video-conferințe, programele de instant-messanger, rețelele de socializare ([NUME_REDACTAT],2000).

Îmbunătățirea proceselor IT (tehnologia informației)

Externalizarea serviciilor de IT a fost luată în considerare în cadrul companiilor încă de la apariția calculatoarelor. Printre motivele folosite de managerii IT pentru externalizarea anumitor servicii IT sunt: menținerea la curent cu tehnologia, o flexibilitate mai mare a sistemului IT, eliminarea anumitor probleme cu angajații, economisirea unor costuri ([NUME_REDACTAT] ,2000, p.3).

Organizațiile trebuie să fie mereu la curent cu aceste îmbunătățiri, însă sunt conștiente că personalului intern îi este greu să țină pasul cu acestea.

Creșterea forței de muncă educată (bazată pe cunoaștere):

În ultimii ani a crescut numărul canditaților care au obținut diplome de masterat, doctorat sau au urmat programe de tip MBA. Piața muncii a devenit mult mai competitive, iar cerințele de angajare au crescut. Un alt aspect al acestui factor este și mobilitatea mare a specialiștilor în diverse doomenii, dar și interesul companiilor mari pentru forța de muncă educată din țările în curs de dezvoltare (Figura 13).

Figura 13

Alături de factorii prezentanți mai sus există și alte motive care influențează decizia de externalizare a [NUME_REDACTAT]. Conform autoarei Linda R. Dominguez, într-un studiu realizat în anul 2004, de către Ventoro.com, în care au fost chestionați 5.000 de directori executivi, motivele care conduc la decizia de externalizare au fost împărțite în următoarele categorii ( Linda R.Dominguez,2006):

1. Răspunsul la un joc al puterii – dacă presiunea de externalizare este impusă de către consiliul de administrație, acționari sau alți membri din top management, atunci această constrângere nu este deloc eficientă pentru decizia de a externaliza anumite servicii. Conform studiului amintit mai sus, doar 20% dintre respondenți au declarat că inițiativa lor de externalizare a fost determinată de presiuni venite din partea acționarilor și consiliilor de conducere. Cel mai bun răspuns la această presiune este alegerea unei strategii de externalizare, doar după ce s-a stabilit că, aceasta este cea mai bună soluție pentru cerințele specifice ale business-ului.

2. Atenuarea unei probleme – o situație – problemă poate fi un puternic factor-motivant, iar atunci când problema ia forma unei provocări la nivel operațional, una dintre soluții este reprezentată de procesul de externalizare. Scopul acestei soluții este de a: reduce și controla costurile de operare, de a reduce costurile forței de muncă și de a echilibra/atenua presiunea concurenței.

3. Acoperirea unei nevoi – situație în care organizația sesizează diferența între „unde mă aflu acum” și „unde vreau să fiu/aș putea fi”. Rezolvarea acestei nesincronizări se poate realiza prin următoarele:

• Îmbunătățirea elementelor de bază a companiei;

• Crearea unei piețe mondiale pentru produsul/serviciul companiei;

• Îmbunătățirea eficienței;

• Concentrarea pe competențele de bază ale companiei;

• Redirecționarea resurselor interne pentru realizarea altor scopuri;

• Concentrare mai mare asupra clienților;

• Obținerea unor avantaje din potențiale stimulente fiscale.

Aceste competențe conferă ClassIT Outsourcing unul sau mai multe avantaje competitive, în crearea și distribuirea valorilor către clienții acesteia în domeniul ei de activitate.

3.4 Concluzii ale studiului de caz

Odată cu liberalizarea piețelolor în țările aflate în curs de dezvoltare, companiile precum [NUME_REDACTAT] au găsit o metodă de reducere a costurilor prin direcționarea unei părți din producție spre subsidiare sau parteneri situați în aceeași regiune.

Această strategie adoptată de [NUME_REDACTAT] a adus acesteia o reducere a costurilor de producție de aproximativ 20%, stimulând-o astfel să accentueze procesul de globalizare prin intensificarea practicilor de externalizare.

Comparând plusurile și minusurile conceptului de externalizare, putem observa că la nivel microeconomic balanța înclină în favoarea avantajelor aduse de implementarea acestui concept, pe când la nivel macroeconomic putem vorbi de un echilibru între pierderile suferite de economiile avansate și de beneficiile avute de economiile aflate în curs de dezvoltare.

În acest caz putem vorbi despre o redistribuire a veniturilor la nivel mondial, dinspre economiile dezvoltate spre economiile aflate în curs de dezvoltare.

CONCLUZII

Externalizarea este utilizată atât în domeniile sau activitățile ce nu sunt neaparat procese de bază în companie (asigurarea pazei și securitatii,a curateniei,publicitate ) cât și de cele strategice: IT, logistică, resurse umane, finanțe,contabilitate, etc.

Procesul nu este unul lipsit de riscuri ,însă considerând gama infinită de modalități de aplicare se pot obține costuri și riscuri mult mai reduse dacă este aplicată în condiții optime.

Dacă firma duce o politica bazată pe competențe și externalizare se poate ajunge la o creștere a venitului,micșorarea riscului și flexibilitate și capacitate de a răspunde cerințelor beneficiarului mai mare. La nivel internațional intâlnim două tendințe ce se află în contradicție:

Pe de o parte numărul companiilor care apelează la externalizare crește și implicit și al celor către care se externalizează serviciile și procesele de afaceri.

Pe de altă parte,există o opinie mai generală din care reiese că unele companii după ce au implementat această externalizare vor renunța în timp și revin la practica in-house.

Tendințe ale pieței de externalizare IT

Evoluția tehnologiei rețelelor de calculatoare ,a rețelei internet a declanșat un fenomen nou în care firmele caută acum să angajeze companii care să furnizeze serviciile dorite precum companiile utilitare furnizează electricitate și apă curentă sau legături telefonice.

În ultimii 20 de ani externalizarea a devenit un trend din ce în ce mai cunoscut și va spori în continuare fiind un drum obligatoriu pentru a dezvolta întreprinderea și a supraviețui, indiferent de sectorul în care activează.

Activitățile IT sunt în momentul de față în centrul activitățiilor companiilor de succes. Mai mult de jumătate din companiile din Europa și-au externalizat activitățile de IT ,iar 40% își propun să aplice această strategie până la finele anului 2015.

O altă tendință de pe piața IT constă în majorarea bugetului alocat pentru serviciile de externalizare a serviciilor IT, în timp ce cheltuielile pentru activitățile interne de IT se diminuează cu trecerea timpului. S-a mai identificat că durata medie a unui contract de externalizare este de doar 2-3 ani.

Într-un studiu realizat pe plan mondial asupra satisfacției generale asupra externalizării s-a răspuns că acest trend este datorat crizei economice care încă nu s-a incheiat. În mod special, companiile nu foarte dezvoltate ce au bugete mai reduse se indreaptă cu pași încrezători către externalizare, numărul lor fiind ascendent față de anii anteriori.

Influența negativă a procesului de externalizare asupra companiei

Atât înainte cât și după externalizarea unor activități apare factorul emoțional-organizația tinde să se opună în calea externalizăriidin mai multe cauze: pierderea controlului, planificare inadecvată, lipsa unei experiențe în externalizare, performanțe care sunt puse la îndoială.

În funcție de cum este depășită această barieră apare și o a doua tendință, aceea de a nu mai fi reînnoite contractele de externalizare după ce perioada de contractare a expirat.

Motivații în alegerea serviciului de externalizare

Pe de o parte faptul că se reduc costurile este un factor important pentru apelarea la externalizare ,însă acesta nu mai constituie un factor dominant, pe lângă acesta s-au afirmat și alți factori precum concentrarea pe activitatea de bază a companiei și servicii de o calitate înaltă.

Externalizarea IT oferă companiilor indiferent dacă sunt companii mici, mijlocii sau mari posibilitatea de progres prin economisirea unor sume de bani folosite inițial pe personal și investite în infrastructura IT.

Managerii au înțeles că apelând la servicii de externalizare vor îmbunătăți profitul și vor avea parte de o dezvoltare susținută de către o echipă de profesioniști.

În prezent managerii își doresc garanția și siguranța datelor, fără de care nu își mai pot desfășura activitatea, reușind să evite pierderile care, de cele mai multe ori sunt ireversibile sau implică costuri de recuperare foarte mari. Ultimul punct constituie cel mai important motiv pentru care companiile mari apelează la externalizare.

Companiile medii și mari își externalizează departamentul IT deoarece beneficiază de securitatea informației, reducerile de cost neconstituind un punct pe care să se pună accentul. Aceștia tratează cazul de nefuncționare a infrastructurii IT pentru o zi și o transformă în pierderi și astfel înțeleg avantajul major pe care îl oferă externalizarea serviciilor IT.

Motivațiile care determină folosirea unui astfel de proces sunt numeroase de la : optimizarea costurilor,specialiști disponibili oricând și susținerea afacerii.

Astfel managerii sunt conștienți de ceea ce ar însemna pierderea unor date din lipsa experienței în domeniu sau de cunoștințele angajatului în domeniul respectiv și măsoară beneficiile obținute în urma externalizării în termeni de evitare a pierderilor.

Presiunile din lumea business-ului au făcut ca întreprinderile care dețin componente IT să apeleze din ce în ce mai mult la externalizare,transferând către o parte terță sarcinile nestrategice sau pe cele care depășesc competențele personalului din companie.

Pentru a se concentra mai bine asupra activităților strategice,majoritatea companiilor mijlocii, mari și uneori și mici decid să externalizeze diverse servicii, activități către terțe persoane sau lucrări în vederea obținerii unei reduceri de costuri în cadrul companiilor mijlocii și mari.

De asemenea ,decizia de externalizare poate fi adoptată și pentru protejarea integrală a datelor și asigurarea integrității acestora pentru companiile mari, unde suplimentarea bugetului alocat pentru operațiunile de externalizare nu reprezintă un minus.

Externalizând funcțiile unei firme putem face posibilă angrenarea mai multor specialiști în același timp în cadrul firmei fie interni sau externi pentru realizarea aceluiași proiect, iar companiile au oportunitatea de a dezvolta sau efectua mai bine activitățile de bază pentru care competența personalului nu ridică așteptări ce nu pot fi atinse. În același timp se optimizează și structura organizației în vederea transformării acesteia într-una mai flexibilă și adaptarea cerințelor cumpărătorilor.

Odată cu evoluția timpului,sectorul serviciilor a avut un rol din ce în ce mai important în progresul economiilor naționale ale diferitelor state, astăzi reprezentând ponderi importante în produsul brut și în ocuparea forței de muncă. Astfel, în țările dezvoltate acest sector are o pondere de 50% din produsul intern brut, iar în țările în curs de dezvoltare în jur de 30-40%.

Cea mai activă zonă în externalizare este tehnologia informației unde am identificat că cele mai externalizate servicii din zonă sunt: internetul,suport tehnic, planificarea și strategia IT. Doar 1% din companii apelează la servicii în alte țări membre UE și doar 0.3% folosesc servicii de externalizare din alte state ce nu sunt membre UE.

BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI:

A.Ivanovic, P. H. Collin "Dicționar de resurse umane și managementul personalului",Ed.Tehnica,

Bucuresti,2001

[NUME_REDACTAT] "Outsourcing to India – A [NUME_REDACTAT]", ed. Springer, Berlin, 2007, p. 23

[NUME_REDACTAT] "Winning the outsourcing game. Making the best deals and making them work",

ed. Auerbach, [NUME_REDACTAT], 2000, p. 3

Linda R. Dominguez "The manager’s step-by-step guide to outsourcing", ed. McGraw-Hill, 2006, p. 8.

Mark J. Kevin C Power, Desouza, [NUME_REDACTAT] "[NUME_REDACTAT] Handbook. How to implement a

successful outsourcing process", ed. [NUME_REDACTAT],p. 41, 2006,

Michael F. Corbet. "[NUME_REDACTAT] Revolution. Why it makes sense and how to do it right",ed. [NUME_REDACTAT] Publishing, Chicago, 2004, p. 8,p.11.

[NUME_REDACTAT] "Global services outsourcing", ed. [NUME_REDACTAT] Press, [NUME_REDACTAT],2010, p. 7

R. Mclover, P.K. Humphreys, A.P. Wall, A. McKittrick "A Study of performance measurement in the

outsourcing decision", Ed.Cima,Oxford,2009, pp. 22

Thomas N. Tunstal "Outsourcing and Management. Why the market benchmark will toppleold school

management styles", ed. Palgrave macmillan, [NUME_REDACTAT], 2007, p. 35.

ARTICOLE:

C. Prahalad, G. Hamel "The core competence of the corporation”,[NUME_REDACTAT] Review,vol 33,

p.79-91, 1990

F. Mangioni, F. Maiotti "Sicurezzaa e controllo in un ambiente duttile",L'Impresa,1997

Kogut B. "Designing global strategies:profiting from operating flexibility" [NUME_REDACTAT] Review,Fall 1985,p.27-38

Janet Y. Murray "[NUME_REDACTAT] Management" , pag.7-14,2004

Murray, Kotabe,Wildt "Strategic and [NUME_REDACTAT] of [NUME_REDACTAT] Strategy"

pag.181-202,1995

SURSE WEB:

*** Măsurarea procesului de externalizare internațională a serviciilor .(2012) disponibil la

www.cnp.ro/user/repository/797e5f098782b0d7fdaf.pdf ,accesat pe 15 mai 2014

*** http://www.businessdictionary.com/definition/core-competencies.html accesat pe 21 iunie 2014

*** http://www.cnp.ro/user/repository/797e5f098782b0d7fdaf.pdf accesat pe 13 mai 2014

*** http://www.advanced-resolutions.com/scanning-imaging-outsourcing/ accesat pe 12 februarie 2014

*** www.bitsolutios.ro accesat pe 5 ianuarie 2014

*** http://www.hqlevel.ro/Solutii-IT/Externalizare-IT accesat pe 3 iunie 2014

*** http://www.scrigroup.com/management/Managementul-relatiilor-cu-cli31514.php accesat pe 4 mai 2014

*** www.emeraldinsight.com accesat pe 20 aprilie 2014

*** http://www.offshorent.com/blog/2013-busy-year-for-offshore-outsourcing.html accesat pe 18 mai 2014

*** http://www.arcanys.com/it-outsourcing-philippines-46-annual-growth-since-2006-the-reasons/ accesat pe

21 februarie 2014

*** http://trak.in/tags/business/2010/09/14/india-top-outsourcing-destination/ accesat pe 5 mai 2014

*** Elaborarea strategiei întreprinderii în contextul dezvoltării durabile.(2012) disponibil la

http://mail.ubv.ro/~janeta.sirbu/curs12.doc, accesat pe 3 mai 2014