Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] – resursele de apă

4.1 Zonarea și obiectivele din punct de vedere al conservării naturii

4.1.1 [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Legii 83/1993 s-a constituit [NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT]”, zonă de importanță ecologică națională și internațională, cu o suprafață de 580.000 de ha, care cuprinde următoarele unități fizico-geografice: [NUME_REDACTAT], sărăturile Murighiol – Plopu, Complexul lagunar Razim – Sinoie, Dunărea maritimă până la [NUME_REDACTAT], sectorul Isaccea – Tulcea cu zonă inundabilă, litoralul [NUME_REDACTAT] de la brațul Chilia până la [NUME_REDACTAT], apele maritime interioare și marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv.

[NUME_REDACTAT] are triplu statut internațional: Rezervație a Biosferei, [NUME_REDACTAT] (zonă umedă de importanță internațională, în special pentru păsările acvatice), Sit al [NUME_REDACTAT] Natural și Cultural UNESCO. [NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT]” este parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, atât ca arie specială de conservare (ROSCI0065 [NUME_REDACTAT] și ROSCI0066 [NUME_REDACTAT] – zona marină) cât și arie de protecție specială avifaunistică (ROSPA0031 [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] – Sinoie și ROSPA0076 [NUME_REDACTAT]), confrom HG 1284 din 24.10.2007.

Obiectivele principale urmărite de ARBDD în gestionarea ecologică a teritoriului rezervației sunt:

Conservarea și protecția patrimoniului natural existent;

Promovarea utilizării durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale ale rezervației;

Reconstrucția ecologică a zonelor degradate de impactul activităților umane.

4.1.2 Zonarea internă a [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] Guvernului nr. 248/1994, teritoriul rezervației este delimitat în trei categorii de zone: zone cu regim de protecție integrală, zone tampon și zone economice.

Zone cu regim de protecție integrală

Conform HG 367/2002, zonele cu regim de protecție integrală de pe teritoriul Rezervației cuprind:

Formațiunile fizice și biologice sau grupările de asemenea formațiuni, care au o valoare universală excepțională din punct de vedere științific sau estetic;

Habitatele speciilor de animale și vegetale amenințate, care au valoare universală excepțională din punct de vedere științific sau al conservării lor;

Siturile naturale care au o valoare excepțională din punct de vedere științific, istoric, estetic sau conservativ.

Zonele cu regim de protecție integrală se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT], cu avizul [NUME_REDACTAT] și al [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] (la data apariției actului normativ).

În cadrul zonelor cu regim de protecție integrală se pot desfășura activități care au următoarele obiective:

Cercetarea evoluției zonei, menținerea și conservarea calităților acesteia, monitorizarea principalilor parametri ce îi definesc starea de evoluție;

Cercetarea biologiei zonei;

Realizarea acțiunilor de pază și control asupra zonei de către personalul [NUME_REDACTAT].

Accesul în interiorul zonelor cu regim de protecție integrală și desfășurarea activităților prevăzute în statut se realizează în baza autorizației și a permisului emise de [NUME_REDACTAT].

Zonele cu regim de protecție integrală sunt protejate, în mod obligatoriu, de zone tampon.

Zonele cu regim de protecție integrală de pe teritoriul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]:

Roșca – Buhaiova (9.625 ha)

[NUME_REDACTAT] Roșca – Buhaiova este situată în nordul depresiunii Matița-Merhei și este constituită dintr-un complex de lacuri, gârle, japșe, delimitat la nord de brațul Cernovca între confluența cu canalul ocolitor al amenajării piscicole Chilia și confluența cu canalul Sulimanca; la est, de canalul Sulimanca între brațul Cernovca și intrarea în lacul Merhei; la sud, de limita nordică a lacurilor Merhei și [NUME_REDACTAT], canalul Roșca, canalul de legătură cu [NUME_REDACTAT], limita nordică a lacurilor Dracului și Babina; la vest, de canalul Rădăcinoasele, canalul ocolitor al amenajării piscicole Chilia până la confluența cu brațul Cernovca.

Caracterizare ecologică

[NUME_REDACTAT] – Buhaiova în anul 1970 se număra pe lista rezervațiilor naturale din România, iar în anul 1979 a fost declarată rezervație a biosferei (împreună cu [NUME_REDACTAT]). Această zonă include o mare diversitate de biotopi reprezentativi pentru delta fluvială (plauri plutitori și fixați, mlaștini stuficole, lacuri, grinduri fluviale, marginea vestică a grindului marin Letea, marginea estică a grindului continental Chilia, gârle naturale, terenuri inundabile, zăloage de sălcii). Nucleul acestei zone cu regim de protecție integrală îl constituie lacurile Roșca și Buhaiova. În mod corespunzător și fauna acestei zone protejate prezintă o remarcabilă deversitate reprezentată de mamifere: vidra, nurca, hermelina, bizam, câine enot, vulpe, mistreț, de faună ornitologică: prezența celei mai mari colonii de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa, a coloniilor mixte de ardeidae, aproape majoritatea speciilor de anatidae și paseriforme caracteriztice deltei, precum și a faunei de nevertebrate.

Bazinele acvatice stagnante sunt invadate de specii de nufăr (alb și galben), piciorul cocoșului, stuf. În apele sărace în nitrați, din unele japșe sau ochiuri de apă din plauri, apar plantele carnivore Utricularia și Aldrovanda. Flora submersă este alcătuită din majoritatea speciilor cunoscute și din alte ape continentale. În stufărișurile compacte se concentrează aproape toată flora europeană de plante amfibii, reprezentative fiind, printre altele: Dyroperis thelipteris, Solanum dulcamara, Euphorbia palustris, specii de [NUME_REDACTAT], dar și specii rare ca: Acorus calanus sau Calla palustris.

[NUME_REDACTAT] (2.825 ha)

a) [NUME_REDACTAT] cu regim de protecție integrală Letea este așezată pe grindul cu același nume, unul dintre cele mai vechi grinduri ale deltei, fiind delimitată la nord de limita sudică a lacului Nebunu, la est, de drumul comunal Periprava – C.A. Rosetti, pe o linie dreaptă nord-est – sud-vest, pe distanța de circa 2 km și apoi spre vest, pe o distanță de circa 2 km până la limita sudică a [NUME_REDACTAT], la vest, de limita vestică a formațiunilor forestiere ale grindurilor Letea.

Caracterizare ecologică

Zona forestieră naturală Letea a fost pusă sub ocrotire încă din anul 1930, devenind rezervație naturală în anul 1938. Ocupă un relief puțin înalt față de restul deltei, cu dune fluvio-marine, paralele cu litoralul, care găzduiesc pădurea cu același nume ce reprezintă un tip particular de vegetație. Pădurea care se dezvoltă în spațiul interdunelor sub forma unor fâșii late de 10-250 m (hasmacuri), despărțite de spinările dunelor, etse alcătuită, în special, din: stejarul de luncă (Quercus robur), stejarul brumăriu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de luncă (Fracsinus angustifolia), frasinul de baltă (F. pallisae), părul (Pirus piraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) și foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completată de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaea, Cornus mas, C. sanguineae, Rhamnus frangula, R. cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris) și altele. O caracteristică a zonei o constituie abundența plantelor, cățărătoare (Periploca graeca, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care conferă pădurii un aspect subtropical. Pădurea se extinde în mod natural prin speciile de avangardă Prunus spicosa (porumbar), Tmarix ramossima (cătina roșie) și Hippophae ramnoides (cătina albă) care în unele porțiuni, către litoral, se dezvoltă luxuriant, alcătuind adevărate baraje impenetrabile. În covorul vegetal se întâlnesc, de asemenea și alte specii rare: Convolvulus persicus (volbura de nisip), Ephedra distachya și Merendera sobolifera (brândușa de nisip).

Fauna este reprezentată de Haliaetus albicila (codalbul), Circaetus galicus, Milvus migrans, Bubo bubo, de câteva rarități herpatologice: Eremuias arguta, Vipera ursini renardi, precum și de circa 1.600 specii de entomofaună identificate până în prezent.

[NUME_REDACTAT] (2.500 ha)

[NUME_REDACTAT] cu regim de protecție integrală [NUME_REDACTAT] este situat în partea centrală a deltei maritime și în sudul formațiunilor de grinduri Letea, fiind delimitată, la sud, de [NUME_REDACTAT], de la [NUME_REDACTAT] până la grindul Hudac, la vest, de grindul Hudac până la întâlnirea cu grindul Răducu și în continuare, până la gărla fără nume, la nord, de gârla temporară dintre grindul Răducului și grindul Părului, la nord-est, de grindul Părului până la canalul Magearu, iar la est, de canalul Magearu, de la grindul Părului până la [NUME_REDACTAT].

Caracterizare ecologică

Zona cuprinde lacuri cu apă dulce alimentate din ultimul braț al marelui ,,M”, situate într-o zonă tipică de dezvoltare a grindurilor fluvio-marine dintre Chilia și Sulina. Bazinele acvatice sunt anturate de grinduri marine cu soluri sărace, mobile sau slab fixate cu Elymus sabulosus, Carex ligerica și Agropyrum elongatum, pajiști stepice cu Salix repens și Euphorbia secueriana, sau arii depresionare cu apă temporară caracterizată de tufe cu Juncus gerardii. [NUME_REDACTAT] și Răduculeț găzduiesc o ihtiofaună specifică zonei, bine reprezentată și protejată prin izolarea bazinelor respective.

4. [NUME_REDACTAT] (115 ha)

a) [NUME_REDACTAT] este situată în complexul lacustru Șontea-Furtuna, cuprinzând lacul Nebunu și zona adiacentă, delimitată de gârla Șontea la sud și de limitele lacului Nebunu, la vest, nord și est.

Caracterizare ecologică

[NUME_REDACTAT] și împrejurimile sale constituie o zonă lacustră de mică întindere, caracteristică deltei fluviale ce găzduiește biocenoze specifice, adaptate la amplitudini mari ale undei de viitură. Sunt asigurate în această zonă condiții bune de cuibărit pentru anatidae și pentru hrana limicolelor, în lunile de vară. Datorită izolării sale, lacul asigură condiții optime de reproducere și creștere pentru ihtiofauna specifică lacurilor de întindere redusă și adâncime mică.

[NUME_REDACTAT] (2.250 ha)

[NUME_REDACTAT] forestieră Caraorman ocupă partea centrală a grindului cu același nume, grind de origine marină, fiind delimitată la est de grindul Hrusca, la sud, de o limită situată la circa 1 km distanță de lacul Erenciuc, la vest, de limita estică a dunelor mobile de nisip, limită situată la distanța de circa 750 m de linia de înaltă tensiune, la nord, de canalul Litcov.

Caracterizare ecologică

Zonă cu regim de protecție integrală, Caraorman cuprinde cele mai dezvoltate și reprezentative dune denudate din deltă și pădurea Caraorman dezvoltată îndeosebi în partea sudică a grindului. Nucleul valoros, în suprafață de circa 700 ha cuprinde, alături de un variat arboret de luncă format din plop, frasin și stejar, subarboret de zalog, Salix, Tamarix. Extremitatea sudică a pădurii păstrează exemplare monumentale de stejari, cu diametre între 4,20 – 4,70 m. Ca și în [NUME_REDACTAT], asociațiile vegetale găzduiesc animale nevertebrate, îndeosebi insecte și vertebrate-mamifere. Ca avifaună, pădurea găzduiește îndeosebi vulturul codalb (Haliacetus albicilia) și corbul (Corvus corax).

7. [NUME_REDACTAT] (87 ha)

a) [NUME_REDACTAT] Sărături este situată între localitățile Murighiol și Plopu, fiind delimitată la est de localitatea Murighiol, la sud, de șoseaua Plopu-Murighiol și la vest și nord, de dealurile Murighiolului.

Caracterizare ecologică

[NUME_REDACTAT] Murighiol este situat în terasa Dunării, are o lungime de circa 2 km și o lățime maximă de 500 m. Apele lacului sunt puternic salinizate de tip cloro-sulfatic, caracterizate prin marea bogăție de fitoplancton. Complexul salmastru găzduiește colonii de sternide unde cuibărește abundent piciorongul (Himantopus himantopus), ciocîntorsul (Recurvirostra avosetta), Podiceps nigricolis, rața (Netta rufina) și unde mai cuibărește încă Charadrius alexandrinus. În timpul iernii, înghețul tardiv al luciului de apă (datorat caracterului salmastru) determină o mare concentrare a limicolelor care găsesc aici adăpost și hrană din abundență.

8. [NUME_REDACTAT] (50 ha)

a) [NUME_REDACTAT] Erenciuc cuprinde arinișul situat de o parte și de alta a canalului de acces în lacul Erenciuc, fiind delimitată la sud, de brațul [NUME_REDACTAT], la nord, de lacul Erenciuc, limitele estică și vestică fiind limitele suprafeței forestiere.

b) Caracterizare ecologică

Această zonă este singura zonă forestieră din deltă în care arinul negru (Alnus glutinosa) se dezvoltă compact. În ariniș cuibărește vulturul codalb (Haliaetus alibicilla) care se găsește în condiții optime de adăpost.

9. [NUME_REDACTAT] (98 ha)

a) [NUME_REDACTAT] Popina este situată în nordul lacului Razim, în apropierea amenajărilor piscicole Iazurile și Sarinasuf și a localității Iazurile.

b) Caracterizare ecologică

[NUME_REDACTAT] reprezintă un rest de grind continental stâncos care constituie un loc important de popas al păsărilor migratoare și de cuibărit pentru călifarul alb (Tadorna tadorna). Primăvara, în această zonă cu vegetație săracă și pitică se pot întâlni păsări de mlaștină (codobaturi venite din Congo), păsări de pădure: privighetoarea roșcată (Luscinia megarhynchos), presura cap negru (Emberiza melanocephala), ciocârlia de Bărăgan (Melanocorhypha colandro). Izvoarele termale care pichetează bordul nordic al insulei conferă un plus de interes științific. Fauna de nevertebrate cuprinde rarități ca păianjenul veninos ,,văduva neagră” (Lactrodextra) și miriapodul gigant (Scolopendra cingulata).

10. Sacalin – Zătoane (21.410 ha)

a) [NUME_REDACTAT] Sacalin – Zătoane cuprinde complexul de lacuri, gârle și grinduri, fiind situată în partea de sud a insulei Dranov, în suprafață totală de circa 19.340 ha și zona de melea cuprinsă între insulele [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și limita continentală a [NUME_REDACTAT], în suprafață de circa 2.070 ha. Zona este delimitată la nord-est de brațul [NUME_REDACTAT], de la 5 km până la insulele Sacalin, ocolind prin est și sud insulele Sacalin, până la extremitatea lor sud-vestică, la sud-vest, de o linie convențională între extremitatea sud-vestică a insulelor Sacalin până la zona Mocirla și în continuare de țărmul marin, până la cherhanaua Perișor, la vest de canalul Perișor, de la cherhanaua Perișor până la confluenșa cu canalul Tarita. Limita nord-vestică este reprezentată de canalul Tarita, până la confluența cu canalul Crasnicol, de canalul Crasnicol până la confluența cu canalul Palade, de canalul Palade până la confluența cu canalul Buhaz, de canalul Buhaz până la confluența cu canalul Buhaz-Zăton și de canalul Buhaz-Zăton până la confluența cu brațul [NUME_REDACTAT], ocolind pe la est platforma cherhanalei.

b) Caracterizare ecologică

Situată în estul depresiunii Dranov, zona Sacalin-Zătoane este una dintre cele mai vechi părși ale deltei fluvio-marine, caracterizată printr-o succesiune de grinduri marine tinere, nisipoase, aproximativ paralele cu litoralul, alternând cu lacuri puțin adânci sau izolate și de o întrepătrundere a apelor marine (pe gârle cu deschidere directă în mare) cu cele fluviale (prin canale și gârle). Cele două lacuri principale, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], din cauza abraziunii marine își lărgesc continuu legătura cu [NUME_REDACTAT]. Lacurile oferă condiții ideale pentru cuibăritul lebedei mute și pentru hrana speciilor limicole, abundente, de asemenea, și pe insula Sacalin, unde se află și cea mai mare colonie de chire de mare (Sterna sanvicenzis). Atât luciile de apă cât și grindurile și plaja litorală sunt locuri de maximă concentrare a ornitofaunei în timpul migrației de primăvară – toamnă. [NUME_REDACTAT], în formă de semilună, alcătuită din nisip amestecat cu cochilii, săracă în vegetale de sărătură, reprezintă zona cea mai importantă de nidificare, premigrație și migrație, un cartier de iernare pentru numeroase specii, circa 100, din care 14 specii cuibăresc aici.

11. Periteașca – Leahova (4.125 ha)

a) [NUME_REDACTAT] Periteașca-Leahova este situată în zona sudică a rezervației, fiind delimitată la nord-est de canalul Periteașca, între [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], la nord, de lacul Razim, de la canalul Periteașca până la insula Bisericuța inclusiv, la vest, de lacul Golovița de la insula Bisericuța până la [NUME_REDACTAT], la sud și sud-est, de gârla Portița și țărmul [NUME_REDACTAT], între cherhanalele Portița și Periteasca, exclusiv cele două cherhanale și campingul Portița.

b) Caracterizare ecologică

Situată în complexul lagunar Razim-Sinoie, zona reprezintă un mozaic de grinduri ușor halofile și lacuri puțin adânci (Periteașca, Cosna, Pahome, Leahova), aflate într-un proces de continuă îndulcire după închiderea [NUME_REDACTAT] și consolidarea plajei litorale. Caracteristicile sunt biocenozele dezvoltate pe nisipuri uscate ale grindurilor, pe nisipurile scăldate de apele mării sau ale lacului Razim, precum și biocenozele adaptate la variații mari ale salinității. Este o zonă predilectă pentru cuibăritul speciilor limicole, a călifarilor (insula Bisericuța), cât și pemtru laridae și sternidae (grindurile halofile). Important refugiu de popas și hrănire pentru oaspeții de iarnă cât și pentru alte specii (îndeosebi în timpul migrației de toamnă). De asemenea este refugiul preferat în migrația diurnă pentru populația Branta ruficolis (gâscă cu gât roșu) pe durata popasului în Dobrogea. [NUME_REDACTAT] (insulă stâncoasă, avanpost al reliefului predeltaic) domină, alături de capul Doloșman, peisajul dintre lacurile Razim și Golovița.

12. [NUME_REDACTAT] (125 ha)

a) [NUME_REDACTAT] reprezentată de extremitatea estică a promontoriului Doloșman din apropierea localității Jurilovca cuprinzând amplasamentul ruinelor cetății greco-romane Argamum (sec. V i.e.n.) și zona de abrupt a falezei acestui promontoriu, până la priza stației de pompare pentru irigații Sălcioara.

b) Caracterizare ecologică

Zona este importantă pentru conservarea vegetației xerofite, pentru cuibăritul lăstunului mare (Apua apus), pietrarul negru (Denante pleshanka), precum și pentru protecția dihorului pătat (Vormela perpegusna) și a șarpelui rău (Coluber jugularis) și a șarpelui de apă. Zona are și o importanță arheologică, existând aici vestigii ale vechilor civilizații.

13. [NUME_REDACTAT] (2.075 ha)

a) [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] este situată în partea de sud a rezervației fiind delimitată la nord-vest de lacul Zmeica, la est, sud și sud-vest, de lacul Sinoie, la vest, de canalul 2, la nord, de lacul Golovița.

b) Caracterizare ecologică

Datorită poziției sale, între lacurile Razim și Sinoie, având cotele reliefului reduse (0,5 – 1,5 m altitudine) și o vegetație specifică solurilor nisipoase de origine marină, zona reprezintă un important refugiu de cuibărit și hrănire a păsărilor. Îndeosebi în perioada migrației de toamnă, zona devine o impresionantă concentrare a faunei ornitologice și în special a oaspeților de iarnă (gâște, rațe), deoarece în lacul Sinoie apa este mai sărată la sud de grindul Lupilor decât la nord, spre Razim. Datorită cotelor reduse și a condițiilor favorabile, zona are și o mare importanță pentru reproducerea naturală a peștilor din speciile: crap (Ciprinus carpio), șalău (Stizostedion lucioperca), plătică (Abramis brama).

14. Istria – Sinoie (400 ha)

a)[NUME_REDACTAT] Istri-Sinoie este amplasată în partea sud-vestică a rezervației, în extremitatea nord-estică a grindului Saele și cuprinde promontoriul constituit din șisturi verzi pe care este situat ansamblul arheologic Histria și o porțiune din grindul Saele, situată între șoseaua [NUME_REDACTAT]-[NUME_REDACTAT] și partea estică a grindului Saele având o lungime spre sud de circa 6 km și o lățime cuprinsă între 1.300 m spre nord și 300 m spre sud.

b) Caracterizare ecologică

În zonă există o mare varietate de specii de păsări: călifarul alb (Tadorna tadorna), rațe, gâște, uneori apărând și specii noi pentru țara noastră. Zona prezintă și o valoare arheologică deosebită. [NUME_REDACTAT] a fost înființată în anul 657 i.e.n. de grecii din Milet datorită, printre altele, și bogăției în pește a acestei zone.

15.[NUME_REDACTAT] (2.300 ha)

a) [NUME_REDACTAT] grindului Chituc este situată în extremitatea sudică a rezervației. Cuprinde partea nordică, cea mai recentă parte (în formare) a grindului cu același nume, cel mai mare grind care fragmentează sau delimitează complexul lacustru Razim-Sinoie. Este formată din aglomerare de lacuri mici, delimitată la nord-est de borna hidrografică 13, la sud de borna hidrografică 10. Limita sud-vestică este dată de o linie convențională între borna hidrografică 10 și malul lacului Sinoie, la circa 1,5 km sub punctul [NUME_REDACTAT]. Limita nord-vestică este lacul Sinoie iar limita sud-estică este drumul de acces la cherhanaua Periboina, paralel cu țărmul [NUME_REDACTAT], între bornele hidrografice 10 și 13.

b) Caracterizare ecologică

Zona este valoroasă pentru configurația morfologică caracterizată de succesiunea de cordoane, dune și lacuri, cu predominanța acestora din urmă, orientate pe o direcție piezișă pe linia actuală a țărmului și având o dispoziție în evantai. Vegetația este caracteristică zonelor litorale cu sol nisipos sărăturat. Are importanță în migrația păsărilor și pentru iernatul acestora, apele salinizate din zonă înghețând la temperaturi mai joase.

16. [NUME_REDACTAT] (228 ha)

a) [NUME_REDACTAT] Rotundu este situat în complexul lacustru Somova-Parcheș, în partea vestică a complexului. Zona este delimitată la est de lacul Telincea, la sud de horstul dobrogean, la vest de lacul Saun, iar la nord, de limita nordică a lacului Rotundu.

b) Caracterizare ecologică

[NUME_REDACTAT] este un lac tipic de luncă din zona inundabilă a Dunării, complexul lacustru Somova-Parcheș fiind ultima zonă de acest fel neafectată pentru studiul și conservarea biocenozelor adaptate la amplitudini mari ale undei de viitură, precum și pentru reprosucerea ciprinidelor.

17. [NUME_REDACTAT] (652 ha)

a) [NUME_REDACTAT] zona dintre lacurile [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și Potcoava, inclusiv lacul Potcoava, fiind situată între lacurile Gorgova și [NUME_REDACTAT], limita nordică fiind paralelă cu brațul Sulina. La est, limita este reprezentată de zona de zăvoaie și mlaștini situate pe limita estică a lacului Potcoava, la sud, de limita lacului Potcoava, iar la vest, de limita lacurilor [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].

b) Caracterizare ecologică

Zona se caracterizează prin existența unei colonii mixte de stânci și țigănuși, egrete și cormorani mici. Constituie un loc de cuibărit pentru stârcul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), rața pestriță (Anas strepera), rața cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu gât roșu (Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla), precum și loc de hrănire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, stârc, egretă, rață, lingurar, șoim dunărean. Zona constituie, de asemenea, loc de refugiu pentru vidre, nurci, hermeline și mistreți. Fauna piscicolă este reprezentată de o serie de specii periclitate – caracudă, linul.

18. [NUME_REDACTAT] (110 ha)

a) [NUME_REDACTAT] cu regim de protecție integrală, lacul Belciug este situat în insula Dranov, în ultima meandră a brațului [NUME_REDACTAT] (20 km – 25 km) și cuprinde lacul propriu-zis, în limitele malurilor, la nivelurile maxime ale Dunării.

b) Caracterizare ecologică

Datorită izolării și adâncimii mari, circa 7 m, lacul constituie un loc deosebit de favorabil pentru conservarea unor specii ale faunei piscicole în pericol de dispariție (caracudă, lin, văduviță). S-au creat ecotipuri de pești. Zona este, de asemenea și un important loc de hrănire pentru numeroase specii ale faunei ornitologice, reprezentate de stârci, egrete, rațe. În stufărișurile înconjurătoare s-a semnalat cuibărind cocorul, specie amenințată cu dispariția.

Zone tampon

Conform HG 367/2002, zonele tampon de pe teritoriul Rezervației cuprind suprafețe de teren sau de ape ce înconjoară zonele cu regim de protecție integrală. Zonele tampon prezintă caracteristici biologice apropiate de cele ale zonei pe care o înconjoară, îndeplinind funcția de limitare a impactului activităților umane asupra zonelor cu regim de protecție integrală.

Zonele tampon sunt în administrarea directă a [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Dunării.

Declararea unei suprafețe ca zonă tampon aferentă unei zone cu regim de protecție integrală se realizează prin actul de declarare a zonei cu regim de protecție integrală căreia i se asociază.

Pe teritoriul zonelor tampon se pot desfășura, pe baza autorizațiilor și a permiselor emise de ARBDD, următoarele activități:

Valorificarea resurselor vegetale prin aplicarea de tehnologii nepoluante;

Pescuitul comercial cu mijloace și tehnologii tradiționale;

Pășunatul animalelor;

Cercetarea științifică a fenomenelor deltaice;

Realizarea de filme.

Accesul în zonele tampon și practicarea activităților prevăzute la art. 38 din HG 367/2002 se vor face în baza autorizațiilor și a permiselor emise de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Dunării.

Pentru practicarea activităților autorizate în aceste zone se vor percepe tarife și taxe stabilite prin acte normative în vigoare.

Zonele tampon de pe teritoriul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]:

Matița-Merhei-Letea (22.560 ha)

Protejează zonele cu regim de protecție integrală Roșca-Buhaiova, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], având următoarea delimitare:

La est, limita vestică a amenajării piscicole Popina, până în dreptul localității Sfiștofca;

La sud, limita de nord a localității C.A. Rosetti, drumul de legătură între aceasta și localitatea Letea, pe limita de nord și de est a acestei localități, apoi malul drept al canalului Magearu până la [NUME_REDACTAT], pe malul drept al acestuia, până la canalul Bogdaproste și pe acesta, ocolind pe la sud zona lacustră Bogdaproste – [NUME_REDACTAT] – Covaliova până la canalul Eracle;

La vest, canalul Eracle, gârla lui Iacob, canalul Bahrova, canalul Pardina, până la canalul Rădăcinoasele, malul dinspre amenajare al canalului amenajării piscicole Chilia până la brațul Cernovca;

La nord, brațul Cernovca până la gârla Sulimanca, pe la sud de localitatea Periprava până la pepiniera piscicolă Popina.

Șontea (12.500 ha)

Protejează zona cu regim de protecție integrală [NUME_REDACTAT] și are următoarea delimitare:

La nord, brațul Chilia, pe malul său drept, de la confluența cu canalul M 36 până la intrarea în canalul ocolitor Stipoc, canalul adiacent digului de sud al incintei Pardina și amenajarea piscicolă Stipoc până la canalul Războinița;

La est, canalul Războinița;

La sud, gârla Șontea, limita nordică a lacului Furtuna, canalul Corciovata, gârla Păpădia, limita de nord a incintei Păpădia, canalul Arhipenco, limita de nord a localității Ilganii de Sus și a pădurii adiacente brațului Sulina și brațului Tulcea până la canalul M 36;

La vest, canalul navigabil M 36.

Caraorman (13.460 ha)

Protejează zonele cu regim de protecție integrală [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] și are următoarea delimitare:

La nord, canalul Litcov până la canalul navigabil Crisan-Caraorman;

La est, canalul Crisan-Caraorman, limita vestică a localității Caraorman, limita estică a complexului de grinduri nisipoase Hrusca-Porotca până la brațul [NUME_REDACTAT];

La sud, malul stâng al brațului [NUME_REDACTAT] și al canalelor de rectificare a acestuia, până la gărla Perivolovca;

La vest, gârla Perivolovca-Isacova până la canalul Litcov.

Lumina – Vătafu (13.460 ha)

Protejează zona cu regim de protecție integrală Vătafu-Lunguleț și are următoarea delimitare:

La nord, limita nordică a lacului Iacob, canalul Litcov-Împuțita și gârla Împuțita-malul de nord până la canalul Busurca;

La est, canalul Roșu-Împuțita, limita de nord a lacului Roșu, canalul Puiu-Roșu, limitele de est-nord-vest ale lacului Puiu, canalul Caraorman cu ocolirea A.P. Caraorman prin est, până la canalul nou Crișan-Caraorman;

La vest, limita de vest a lacului Iacob.

Dranov (21.760 ha)

Protejează zonele cu regim de protecție integrală Sacalin-Zătoane și lacul Belciug și are următoarea delimitare:

La nord-est, malul drept al brațului [NUME_REDACTAT], de la gura canalului Dranov și al canalelor de rectificare a brațului [NUME_REDACTAT] până la canalul Buhaz-Zăton și apoi, în continuare, incluzând [NUME_REDACTAT], până la [NUME_REDACTAT] zonă de tampon marină;

La sud, canalul Buhaz-Zăton, canalul Palade, canalul Crasnicol, canalul Tarița până la canalul Perișor;

La vest, canalul Dranov până la priza cu brațul [NUME_REDACTAT].

Sărături-Murighiol (5 ha)

Protejează zona cu regim de protecție integrală cu același nume și este formată dintr-o bandă având lățimea de 10 m în jurul lacului.

[NUME_REDACTAT] (1.240 ha)

Protejează zona cu regim de protecție integrală lacul Rotundu și are următoarea delimitare:

La nord, limita sudică a pădurii de pe malul drept al Dunării până la cherhana (gârla nouă);

La est, gârla nouă și limita de est a griolului Saun;

La sud și vest, contactul [NUME_REDACTAT] cu zona palustră Saun până la limita sudică a pădurii.

[NUME_REDACTAT] (260 ha)

Protejează zona cu regim de protecție integrală cu același nume și cuprinde o bandă ce înconjoară insula spre lacul Razim, având o lățime de circa 500m distanță de malul insulei.

[NUME_REDACTAT] (28 ha)

Protejează zona cu regim de protecție integrală cu același nume, având următoarea delimitare:

La nord-est, zona cu regim de protecție integrală [NUME_REDACTAT];

La sud, malul lacului Razim;

La vest, drumul de exploatare amplasat pe dealul Doloșman.

Zmeica-Sinoie (31.510 ha)

Protejează zonele cu regim de protecție integrală grindul Lupilor, Istri-Sinoie și grindul Chituc, având următoarea delimitare:

La nord, limita lacului Ceamurlia spre [NUME_REDACTAT] până Golovița, apoi o linie curbă până la grindul Zmeica, de-a lungul acestuia până în grindul Lupilor și apoi pe latura dinspre nord a acestuia până la litoralul [NUME_REDACTAT];

La est, litoralul [NUME_REDACTAT] până la grindul Plantației (grindul Chituc);

La sud, grindul Plantației, limita sudica a lacului Sinoie, plantațiile din zona de nord a localității Vadu, limita sudică a lacului Tuzla;

La vest, malul vestic al lacurilor Tuzla-Nuntași, malul vestic al lacului Istria, zona ,,[NUME_REDACTAT]” apoi limita zonelor palustre până la movila Sinoie și în continuare, pe malul vestic al lacului Zmeica și al lacului Golovița (capul Negru) și malul vestic al lacului Ceamurlia până în dreptul localității Cearmurlia de Jos.

[NUME_REDACTAT] (2.937 ha)

Protejează zona cu regim de protecție integrală cu același nume, având următoarele limite:

La nord, malul drept al brațului Sulina;

La est, canalul Malafeica;

La sud, canalul Litcov, de la confluența cu canalul Malafeica la gârla Babinții;

La vest, gârla Babinții până la brațul Sulina.

12.Periteasca-Leahova (210 ha)

Protejează zona cu regim de protecție integrală, cu același nume, având următoarele limite:

La est, malul estic al canalului Periteașca, de la lacul Razim la țărmul [NUME_REDACTAT];

La sud, zona de tampon marină;

La vest și nord, o bandă avănd lățimea de circa 100 m spre lacul Golovița și spre lacul Razim până la canalul Periteașca.

Zona tampon marină

Cuprinde zona dintre țărmul [NUME_REDACTAT] și izobata de 20 m. Limita de nord a zonei este bara Sulina, iar cea de sud este reprezentată de o linie paralelă cu Paralela, cu baza în grindul Chituc, în dreptul extremității de sud a lacului Sinoie ce întâlnește izobata de 20 m.

Zone economice

Zonele economice cuprind suprafețe amenajate în diverse scopuri și cele din regim liber de inundații care nu sunt menționate în grupele 1 și 2 (respectiv zonele cu regim de protecție integrală și zonele tampon) și care sunt incluse în perimetrul [NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT]”.

4.2 Analiza turiștilor în R.B.D.D.

Pentru turiști aceste zone naturale le oferă recreere, experiențe unice, provocatoare, aventuriere și o viziune diferită asupra spațiului și mediului.

Sosirea vizitatorilor în localitățile din RBDD conduce la consum de bunuri și servicii, la dezvoltarea turismului durabil care ajută populația locală să beneficieze cât mai mult din activitățile de turism, limitând impactul negativ al turismului.

4.2.1 Administrarea accesului

Accesul liber, fără plata taxelor de intrare și călătorie de către unii vizitatori este încă un obicei în RBDD. S-a acceptat că accesul trebuie controlat în anumite condiții pentru protejarea valorilor naturale, culturale, istorice și asigurarea siguranței vizitatorilor. O problematică este cum să securizeze mai bine accesul practic și legal pentru toți vizitatorii în RBDD. În acord cu prevederile art. 3 (alineatele 1 și 2) din Regulamentul de organizare și desfășurare de activități economice, de turism și agrement, pe teritoriul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], aprobat prin Hotărârea nr. 8/30.01.2009 a [NUME_REDACTAT] Tulcea, persoanele fizice care intră pe teritoriul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], în scop turistic, au obligația obținerii permisului de intrare în scop turistic. Permisul de intrare în scop turistic se poate obține de la [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Dunării, NAVROM, centrele special amenajate de [NUME_REDACTAT] Tulcea și persoanele juridice / fizice autorizate. Accesul ambarcațiunilor proprietate a persoanelor juridice și a persoanelor fizice în [NUME_REDACTAT] se face după obținerea permisului de acces pe teritoriul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], de la sediul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Dunării (conform art. 10). Fac excepție ambarcațiunile neautorizate, propulsate cu rame sau vele, precum și navele și ambarcațiunile de agrement proprietate personală ce aparțin populației cu domiciliul în perimetrul [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor personale ori familiale, în conformitate cu art. 1, alin. (2) și art. 3, alin. (4) din anexa la Ordinul nr. 111/30.01.2007 pentru aprobarea regulilor privind accesul și circulația pe canalele și lacurile interioare din perimetrul RBDD.

Intrarea în RBDD se face numai pe traseele turistice aprobate, în baza permisului individual.

4.2.2 Informarea și educarea vizitatorilor

Vizitele în zonele protejate sunt cele mai tangibile modalități în care oamenii vin în contact cu patrimoniul natural, cultural și istoric al RBDD. Ca păstrător al patrimoniului natural, ARBDD are două roluri: de protector și de educator. Rolul educativ este parte a mandatului ARBDD de promovare a conservării, stipulat în Planul de Management, prin care se cere să:

promoveze conservarea resurselor naturale, culturale și istorice;

promoveze beneficiile (conservării) pentru generațiile prezente și viitoare ;

pregătească, să furnizeze, să disemineze, să promoveze și să publice materiale educaționale și promoționale legate de conservare.

Problema fundamentală a ARBDD este nu doar necesitatea informării vizitatorilor și împărtășirea cunoștințelor despre patrimoniul RBDD, ci mai degrabă este găsirea răspunsului la întrebările:

ce trebuie să promoveze ARBDD?

unde sunt locurile cheie unde ARBDD ar trebui să încerce să informeze și să educe vizitatorii?

care sunt cele mai importante grupuri de vizitatori cu care ARBDD ar trebui să încerce să comunice și să interacționeze?

ce tehnici sunt cele mai eficiente?

4.2.3 Cerințele de informare și interpretare

Cei mai mulți vizitatori manifestă o nevoie fundamentală pentru informare despre locurile pe care doresc să le viziteze. Natura informației cere atenție pentru a varia cu tipul de vizitatori și de activitate sau experiență căutată. Informarea pre-vizită este de importanță critică pentru vizitatorii ce intenționează o recreere în natură; hărți și broșuri care să prezinte de ex. topografia, potecile, cabanele, podurile și accesul legal, sunt de importanță crucială pentru acești utilizatori pentru planificare. Previziunile despre starea vremii sunt de asemenea importante pentru grupurile de astfel de vizitatori. Pe de altă parte, vizitatorii de o zi și călătorii care fac scurte opriri sunt mai înclinați să utilizeze informațiile din centre și sfaturile personalului de aici pentru a alege activitățile pe care să le facă, sau „lucruri de făcut”, în acea zi. O analiză a vizitatorilor din centrele de informare a arătat că principalul motiv pentru vizitarea centrelor a fost satisfacerea nevoii de informare privind activitățile de recreere. De asemenea, numărul persoanelor care au vizitat centrele pentru un serviciu educațional (să vadă prezentări audiovizuale și exponate) este egal cu cel al celor care căutau un serviciu de recreere (de ex. bilete pentru cazare, permise de vânătoare/ pescuit sau să se inscrie pentru excursii). În timp ce mulți vizitatori nu vin să învețe despre conservarea naturii este clar că mulți caută să-și îmbunătățească cunoștințele despre valorile naturale, culturale și istorice ale zonei. În general sunt încântați să li se ofere introduceri în valorile de conservare a ecosistemelor și a patrimoniului istoric pe care ARBDD le protejează.

Problema generală este a nivelului de informație oferit de ARBDD și identificarea sa necesită o cercetare mai profundă. De exemplu, oamenii ce vizitează Sulina sunt îndreptățiți să știe care sunt lucrurile speciale despre zonă pentru ca ea să fie recunoscută ca și având statut de rezervație a biosferei. Evident, ei nu vin aici ca să lectureze despre probleme ale faunei marine. Provocarea ARBDD este cum să impună echilibrul corect între livrarea informațiilor și a mesajelor de susținere către vizitatori. Este mai mult o problemă de satisfacere a vizitatorilor, căci niciun vizitator nu este receptiv la susținerea conservării dacă nevoile sale de bază pentru informare și cunoaștere nu sunt mai întâi satisfăcute.

4.2.4 Situația actuală a informării și educării vizitatorilor

Într-un sens strategic, eforturile ARBDD de a informa și educa vizitatorii sunt ghidate de Strategia de [NUME_REDACTAT], realizată în anul 2000 în cadrul Proiectului GEF „[NUME_REDACTAT] Dunării”, și la nivel de conservare, de Planul de Management al RBDD, primul realizat în anul 1995, tot ca rezultat al unui proiect finanțat de BERD. Strategia existentă de conștientizare publică sprijină informarea prin stabilirea tipului de mesaj de conservare, exprimând valoarea locurilor în cadrul conservării. Nicio strategie totuși, nu intenționează să ofere detalii privind potrivirea mesajului cu diferitele grupuri de vizitatori, în locurile cheie, și prin cel mai bun mediu de comunicare.

Sunt cinci modalități prin care serviciile de informare și interpretare sunt oferite vizitatorilor:

semne și indicatoare ;

centre de vizitare și informare

publicații pentru vizitatori

programe de vizitare

companiile private de turism și alte organizații

Semne și indicatoare Un sistem de semne și indicatoare a fost implementat în teritoriul RBDD. Acest lucru a îmbunătățit semnificativ percepția publică privind localizarea RBDD și oportunitățile disponibile pe perioada vizitelor.
Centre de vizitare și informare

ARBDD administrează 3 centre de informare și vizitare (vezi tabelul) fiecare cu personal specializat în informarea vizitatorilor, cu afișaje interpretative, prezentări audio-video, o gamă largă de broșuri, pliante, postere, hărți, și alte servicii. Multe dintre aceste centre sunt localizate în interiorul RBDD, sau la limită cu o zonă protejată, un sit istoric. O parte dintre centrele de vizitare nu sunt administrate de ARBDD, dar s-a oferit asistență pentru realizarea prezentărilor și interpretării. Există unele așteptări din partea vizitatorilor care angajează servicii din sectorul privat pentru cazare și transport, ca astfel de informații să le fie furnizate. Aceste așteptări pun în dificultate personalul care este distras de la furnizarea informațiilor importante privind conservarea și de la serviciile de educare. Centrele de vizitare în prezent numără aprox. 5.000 de vizitatori anual. Acum, multe dintre centre nu sunt capabile să ofere gama și nivelul de servicii dorite, și au dificultăți în satisfacerea cerințelor numărului în creștere de vizitatori. Multe dintre prezentările audio-video și exponatele sunt depășite. Multe dintre prezentări nu mai reflectă mandatul de conservare. Această strategie intenționează să ofere noi orizonturi de dezvoltare a infrastructurii de vizitare și a informațiilor prezentate.

Unele centre de informare sunt în zona urbană și multe sunt localizate în zone accesibile, unde vizitatorii pot primi informații de pre-vizitare privind oportunitățile de recreere disponibile. Informații de bază pentru vizitatori sunt oferite și prin intermediul agențiilor de turism, al primăriilor, și al altor centre de informare ale partenerilor ARBDD.

Publicații pentru vizitatori

O gamă largă de broșuri și pliante de interpretare a recreerii și patrimoniului sunt în prezent oferite vizitatorilor. Stilul acestor broșuri a fost treptat îmbunătățit. Totuși, accentul și scopul acestor materiale scrise variază foarte larg și se manifestă o nevoie pentru evaluarea lor în termenii priorităților (site-uri cheie și grupuri de vizitatori) stabilite în această strategie. ARBDD a colaborat în trecut cu INCDDD la furnizarea de informații pentru introducerea în hărțile și materialele de informare. Hărțile sunt importante pentru siguranța și satisfacția vizitatorilor.

Programe de vizitare

Oferirea de programe de interpretare pentru vară pentru vizitatori a fost un țel al educării vizitatorilor din ultimii 20 de ani. Lipsa personalului și a resurselor financiare a împiedicat punerea lor în practică. Activitățile față-n-față cu vizitatorii și transmiterea implicării în conservarea naturii este o metodă populară de susținere a conservării.

4.2.5 Impactul vizitatorilor asupra valorilor naturale, culturale și istorice

Vizitatorii sunt atrași în [NUME_REDACTAT] de mediul natural relativ neperturbat, nepoluat și neaglomerat, de peisajele naturale impresionante și de posibilitățile de recreere în aer liber accesibile. Vizitatorii totuși pot avea un spectru larg de impact asupra valorilor intrinseci naturale, culturale și istorice ale [NUME_REDACTAT].

Impactul include:

distrugerea vegetației,

eroziunea malurilor canalelor,

perturbarea vieții sălbatice și ditrugerea habitatelor,

modificări ale comportamentului vieții sălbatice,

deșeurile de la toaletă și gunoiul,

poluarea vizuală și zgomotul,

strângerea de lemn de foc, focuri de tabără și riscul crescut asociat de incendii,

riscul crescut de introducere de specii nedorite,

vandalism, deteriorare și colectarea de suveniruri,

contaminarea apei cu deșeurile aruncate necontrolat.

Riscul impactului vizitatorilor este în creștere odată cu creșterea numărului de vizitatori, a activității comerciale și a extinderii gamei de activități pentru vizitatori.

Cercetarea asupra impactului vizitatorilor s-a concentrat asupra impactului produs în trecut. S-a examinat relația dintre numărul, activitățile și comportamentul vizitatorilor și impactul de mediu produs. S-a identificat sensibilitatea diferitelor peisaje la impactul vizitatorilor și limita la care impactul apare. Această cercetare este minimă și are multe lipsuri, dar se poate concluziona că:

cercetarea asupra impactului vizitatorilor este limitată în termenii zonelor studiate, al tipului de impact studiat și a mărimii studiului,

foarte puține activități de monitoring continuu au fost realizate,

relațiile dintre condițiile de bază, tipul și nivelul utilizării, tipul și gradul de impact, și obiectivele / răspunsurile de management n-au fost investigate,

cea mai mare parte a cercetării s-a concentrat pe impactul terestru / acvatic (canale și lacuri) și prea puțin pe impactul asupra vieții sălbatice sau a calității mediului,

studiile individuale s-au concentrat asupra uneia sau a două variabile și nu au furnizat un studiu cuprinzător al impactului vizitatorilor asupra unui site anume,

doar un număr limitate de metode de cercetare au fost utilizate.

Relația dintre numărul, activitățile și comportamentul vizitatorilor și impactul de mediu pe care-l produc trebuie mai bine înțeles și o cercetare mai aprofundată este clar necesară în zonă.

Pe baza evaluării valorilor intrinseci naturale, culturale și istorice și a potențialului impact al vizitatorilor, se poate determina un regim adecvat de management pentru vizitatori. Prima problemă căreia ne adresăm este dacă efectele activităților, facilităților și serviciilor pentru vizitatori propuse sunt probabil să devină nepotrivite cu conservarea unei zone anume. Dacă efectele par să fie nepotrivite cu conservarea, activitatea nu va fi permisă, dar facilitățile și serviciile ar putea fi localizate în afara zonei protejate.

Dacă se consideră adecvat pentru vizitatori să folosească și să se bucure de un loc anume, atunci următorul pas este:

Să se decidă care este numărul adecvat de vizitatori și să se impună limite acolo unde este necesară evitarea sau reducerea impactului asupra valorilor naturale, culturale și istorice,

Să se decidă care sunt facilitățile li serviciile pentru vizitatori adecvate și practicile și standardele de management adecvate pentru acestea astfel ca impactul asupra valorilor naturale, culturale și istorice să fie evitat sau redus,

Să promoveze bune practici de conservare pentru administrarea facilităților de vizitare precum eficiența energetică, reciclarea și reducerea deșeurilor,

Să încurajeze un comportament al vizitatorilor adecvat, prin promovarea de coduri de conduită privind apa și mediul.

Odată ce un regim de management pentru vizitatori a fost decis și pus în practică, va trebui monitorizat impactul activităților, facilităților și serviciilor de vizitare asupra valorilor intrinseci naturale, culturale și istorice. Sistemul de monitorizare se va concentra pe dezvoltarea unui sistem de avertizare din vreme, care va indica ce pași sunt de urmat pentru a preveni ca impactul să se producă.

Când programul de monitorizare identifică activități, facilități și servicii de vizitare ca având un impact inacceptabil asupra valorilor intrinseci naturale, culturale și istorice, ARBDD să poată urma pașii pentru reabilitarea zonei și să întreprindă una sau mai multe dintre următoarele acțiuni:

Reducerea utilizării zonei de către vizitatori,

Acest lucru se poate realiza în multe feluri, de exemplu prin restricționarea numărului de vizitatori, impunerea de limite privind perioada de ședere, descurajând potențialii vizitatori sau îmbunătățind accesul, facilitățile și promovarea în zone alternative.

Modificarea activităților / comportamentului vizitatorilor,

Modificarea perioadei activităților de vizitare,

Mutarea activităților / facilitățiilor / serviciilor de vizitare în altă parte,

Creșterea rezistenței zonei.

O combinație de tehnici va fi utilizată pentru fiecare caz în parte. Făcând modificări la ceea ce cauzează impactul (numărul vizitatorilor, activitățile, comportamentul, facilitățile și serviciile) va crea un precedent asupra creșterii rezistenței sau capacității zonei.

4.2.6 Impactul produs la nivelul ariei protejate și în vecinătatea acesteia

[NUME_REDACTAT] numărului de vizitatori în prezent nu are prea mare influență pozitivă asupra veniturilor comunităților locale, datorită slabei dezvoltări a sectorului de servicii din zonă, mărginindu-se la:

Venituri obținute din cazare de către proprietarii de pensiuni și în mică măsură de persoanele particulare care cazează în propriile gospodării,

Veniturile realizate de deținătorii de unități alimentare publică din localitățile din RBDD și cele limitrofe,

Venituri realizate de micile magazine și baruri / restaurante din localitățile din RBDD și limitrofe (porțile de acces),

Venituri realizate de cei care asigură transportul grupurilor de turiști în interiorul RBDD.

[NUME_REDACTAT] negative se datorează creșterii numărului de vizitatori și a presiunii acestora asupra unor trasee turistice, care duc la degradarea/ perturbarea unor peisaje, habitate, exemplare ale florei și faunei, și care se manifestă prin:

accesul cu mijloacele motorizate în locuri nepermise,

amenajarea cu vetre de foc în locuri nepermise,

camparea în locuri neamenajate / nepermise,

tăierea de material lemnos pentru foc,

cantități mari de deșeuri abandonate pe maluri și suprafața apei canalelor și lacurilor,

poluarea apelor prin folosirea detergenților, spălarea mașinilor,

distrugerea unor elemente ale florei și faunei (recoltare stuf, nuferi, flori, insecte, scrijelire arbori),

realizarea de amenajări în locuri nepermise (construcții provizorii, marcaje),

degradarea și distrugerea infrastructurii de vizitare (marcaje, panouri informative, turnuri de observare păsări),

posibilitatea producerii unor evenimente cu factor de risc datorate neglijenței (incendii, accidente).

4.3 Viziunea și obiectivele planului de vizitare

4.3.1 De ce [NUME_REDACTAT] și de Recreere?

În studiul “Zonarea pentru recreere și turism în RBDD – Componentă a strategiei de turism și management a vizitatorilor”5 se utilizează o abordare din perspectiva zonării pentru a defini caracterul fiecărei zone specifice din cadrul [NUME_REDACTAT]. Acest lucru va permite identificarea elementelor unice de marketing (USP) ce pot fi folosite atât în dezvoltarea de produse cât și în marketing-ul îndreptat către grupurile țintă.

Zonarea pentru turism și recreere este un concept folosit cu precădere în zonele naturale, atât în America de Nord cât și în Europa, încă din anii ‟70, pentru a oferi cele mai bune oportunități pentru diverse tipuri de experiențe și în același timp pentru a nu suprasolicita sau chiar distruge mediul natural. S-a dovedit de succes în diverse arii protejate din lume (Anexa 1) pentru a combina politicile de conservarea naturii cu o experiență treptată în natură / aer liber a vizitatorilor și turiștilor. Zonarea pentru turism și recreere nu trebuie confundată cu zonarea pentru conservarea naturii. Aceasta din urmă este punctul de plecare pentru discuții despre zonarea pentru turism, și o regulă predefinită este că orice decizie trebuie să țină seama de, și să respecte, zonarea pentru conservarea naturii. Prin urmare, zonarea pentru turism și recreere este atât un instrument de conservarea naturii, deoarece respectă regulile de conservare, cât și un mecanism de dezvoltare durabilă ce corelează conservarea naturii cu opțiuni reale de dezvoltare.

Deși zonarea pentru turism și recreere este un concept relativ des folosit, a fost aplicat în special pentru conservarea naturii sau pentru a oferi vizitatorilor experiențe de înaltă calitate.

Prezentul studiu de zonare pentru recreere și turism propune o abordare mai largă și inovatoare asupra zonării – special concepută pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] – în cadrul căreia fiecare zonă a identificat caracterul ei specific, în funcție de USP, și oportunitîțile ei specifice de dezvoltare. Prin urmare, abordarea zonării pentru [NUME_REDACTAT] oferă trei avantaje majore:

oferă șansele cele mai bune pentru vizitatori și turiști de a alege o zonă (cu serviciile ei aferente) unde aceștia își pot atinge așteptările cu privire la experiența dorită;

oferă șansele cele mai bune pentru implementarea unei reale politici de conservare a naturii pe termen lung prin turism și recreere;

oferă oportunități mai bune pentru dezvoltare și investiții, ce au șansele cele mai bune să fie de natură durabilă, să ducă la mai puține conflicte cu conservarea naturii și să consolideze poziția lor pe piață în cadrul destinației [NUME_REDACTAT].

Pe lângă avantajele menționate mai sus, zonarea pentru recreere și turism duce la alte două rezultate:

devine un instrument de comunicare pentru toți factorii implicați – sectorul conservării, al activității turistice și al dezvoltării. Aceasta înseamnă că oferă un teren comun pentru a negocia soluții atât din partea tour-operatorilor sau investitorilor cât și a sectorului de conservare a naturii, evitând astfel conflictul permanent dintre conservare și dezvoltare;

devine un bun instrument de marketing pentru sectorul privat, destinațiile din interiorul zonei și [NUME_REDACTAT] în ansamblu – deoarece se bazează pe identificarea unor elemente unice pe marketing (USP) pentru fiecare zonă și fiecare zonă integrează și consolidează poziția generală a [NUME_REDACTAT] pe piața internațională.

Zonarea pentru recreere și turism, așa cum este formulată în cadrul raportului, reprezintă un concept inovator nu doar pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] ci în general pentru zone protejate extinse ale căror locuitori au o înclinație mare către dezvoltare. Dacă va fi aplicabil, va deveni în curând o platformă puternică de cosnervare a naturii și de dezvoltare durabilă reală.

Scopul acestui raport este de a oferi o abordare specială managementului vizitatorilor și turiștilor în [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] (RBDD), pentru a propune opțiuni de dezvoltare locală și regională care să consolideze statutul de conservare și totodată să aducă beneficii reale comunităților locale.

4.3.2 Zonarea pentru turism și recreere

Se analizează și se definesc opt zone pentru turism și recreere. Fiecare zonă trebuie percepută nu doar ca fiind o zonă pur geografică destinată numai practicării activităților menționate în studiu. În fiecare zonă o gamă largă de experiențe și activități pot avea loc, dar este important ca orice tip de activitate dezvoltată și promovată precum și orice tip de infrastructură să scoată în evidență principalul caracter definit al zonei, contribuind astfel la formarea unui profil clar pentru fiecare zonă.

Deși ariile strict protejate sunt incluse în diferite zone, ele își mențin statutul și nici o activitate de turism și recreere nu este permisă acolo decât dacă alte reglementări speciale privind vizitatorii sunt menționate în Planul de Management al RBDD.

[NUME_REDACTAT]

fig. 1 Localizare pe hartă [NUME_REDACTAT]

Starea actuală și experiența de vizitare

În prezent zona Crișan are vizitatori și turiști ce vin atât de pe piața internațională cât și de pe piața internă. Ei caută o experiență pură a [NUME_REDACTAT], fiind atrași de:

Observarea de păsări și cultura din Deltă, dacă sunt turiști străini;

Pescuit (turiști din România).

Viziune și obiective

Crișan ar trebui să devină destinația de prim rang pentru un tip de turism axat pe o experiență de natură lentă. Principalele obiective pentru această zonă sunt:

Stabilirea / dezvoltarea tipului adecvat de infrastructură ce ar atrage doar experiența lentă de natură;

Dezvoltarea și promovarea activităților de turism ce vor fi integrate într-o experiență lentă de natură.

[NUME_REDACTAT] fost identificate două instrumente ce trebuie utilizate în paralel pentru a atinge obiectivele acestei zone, și anume:

Direcționarea fluxului vizitatorilor și distribuția presiunii asupra habitatelor, folosind:
a) filtre, cum ar fi timpul și accesul – descreșterea accesibilității din punct de vedere al accesului fizic în unele zone (spre exemplu blocarea accesului în mod ,,semi-natural”) sau timpul necesar pentru a ajunge în zonele respective (spre exemplu acces permis numai cu vehiculele nemotorizate);

b) implementarea unei politici de reglementare la nivel local dezvoltată în parteneriat cu ARBDD, municipalitatea locală și antreprenorii locali de turism, bazată pe un prag maxim admis în fiecare colț din zona Crișan. Aceasta trebuie sprijinită de :

-planul de amenajare teritorială;

-regulamente pentru rutele de acces ale ambarcațiunilor ținând cont de tipurile de ambarcațiuni – ARBDD în parteneriat cu municipalitatea locală și sectorul de turism (asociația locală).

Construirea unui parteneriat local între ARBDD, municipalitatea locală și antreprenorii locali din turism, prin:

asistență în acces la finanțare, dezvoltare de produse și promovare;

identificarea și integrarea produselor locale în oferta de turism din zona Crișan;

etichetarea și promovarea întregii zone ca destinație pentru o experiență lentă de natură pentru a atrage publicul țintă format din turiști și investitori;

punerea bazelor unei asociații locale de turism, dezvoltându-i capacitatea și creând un parteneriat între asociație și municipalitatea locală;

pregătirea profesională pentru ghizi, proprietari de pensiuni și șoferi de bărci;

reconstruirea și modernizarea interpretării centrului de vizitare;

realizarea unui centru recreațional / interpretativ în aer liber în sat și realizarea unei legături cu centrul de vizitare. Centrul în aer liber ar trebui să fie pe malul râului dinspre sat (vizavi de centrul de vizitare) și conceput astfel încât sa atragă atât localnicii cât și turiștii.

[NUME_REDACTAT]

fig. 2 [NUME_REDACTAT] așezare geografică

Starea actuală și experiența de vizitare

[NUME_REDACTAT] oferă două experiențe majore diferite în prezent:

a) poarta tradițională de intrare pentru un număr mare de turiști din România care călătoresc în grupuri mici (spre exemplu familii, prieteni) și au două motivații principale de a intra în Deltă prin Murighiol:

camping în împrejurimile Murighiolului (folosind sau nu locurile de camping private);

acces spre destinații mai îndepărtate (în special [NUME_REDACTAT]), unde petrec vacanțe mai lungi. Ei folosesc Murighiol pentru a parca mașina și apoi se îndreaptă spre destinația finală: camping în natură, stând în a doua lor locuință (casă de weekend) sau folosind cazare locală.

Principala activitate a acestor turiști este pescuitul. Ei folosesc fie propriile ambarcațiuni fie închiriază bărci de la localnici (cu sau fără șofer).

b) destinația de weekend ce a fost realizată recent și acoperă Dunavățul de Jos, Mahmudia și Uzlina. Turiștii de weekend folosesc structurile de cazare existente. Ei vin în cupluri sau grupuri mici și călătoresc în principal din orașe mari precum București.

Viziune și obiective

Viziunea pentru această zonă este de a deveni o zonă pentru recreere intensivă bine administrată, cu două obiective majore:

Management strict al întregului spectru al oportunităților de recreere și al activităților aferente;

Încetinirea ritmului cu care se consumă experiența vizitatorilor (de weekend) și diversificarea ofertei în favoarea veniturilor localnicilor.

[NUME_REDACTAT] seturi diferite de instrumente au fost identificate pentru viziunea menționată mai sus, și anume:

reglementări pentru o mai bună planificare și un control al distribuției spațiale a vizitatorilor de weekend și turiștilor, ceea ce va permite concentrarea turiștilor în zone mai puțin sensibile, folosind un sistem de sub-zonare pentru zona Murighiol. Sub-zonarea ar trebui să ia în considerare:

a) reglementări ale traficului în funcție de capacitatea motorului și viteza bărcii, tipul bărcii și comportamentul pe timpul deplasării acesteia, acces reglementat și controlat;

b) locuri amenajate legal pentru camping, pescuit.

diversificarea, specializarea și îmbunătățirea calității serviciilor turistice pentru a dezvolta o ofertă coerentă și diverse pachete turistice pentru zonă.

Pentru a diversifica oferta, trebuie dezvoltate produse turistice adiționale:

ture de observare de păsări pe malurile Dunării, Sărăturile și Plopului;

pescuit de iarnă (din octombrie până în decembrie);

integrarea gastronomiei locale tradiționale în oferta turistică și crearea unei piețe tradiționale de pește pe timp de vară, alături de alte produse tradiționale.

Pentru specializarea și creșterea calității serviciilor, trebuie implementate programe de pregătire speciale, adresate celor mai imporanți furnizori de servicii:

ghizi locali profesionali specializați pe observare de păsări;

proprietarii de pensiuni;

proprietarii firmelor de ambarcațiuni.

Pentru a crește calitatea ofertei turistice, o atenție specială trebuie acordată chestiunii ambarcațiunilor:

dezvoltarea unei politici de promovare a bărcilor cu vâsle și bărcilor slab motorizate, în încercarea de a reduce presiunea de la bărcile cu motoare puternice și încetinind felul în care se face experiența naturii;

înființarea unor puncte de închiriere a bărcilor cu vâsle sau a celor cu motoare slabe (cu sau fără conducător de ambarcațiune);

dezvoltarea unei oferte publice transparente – inclusiv a unui website special – pentru plimbări cu barca (bărci-taxi, bărci-ferry) cu un program fix, o durată precisă și prețuri.

sprijinirea comunităților locale poate contribui la atingerea obiectivelor zonei. Ca rezultat, două instrumente majore au fost propuse de către membrii grupului de lucru și anume:

asistență pentru înființarea unor asociații locale de pescari în zonele de pescuit tradiționale;

deschiderea unei piețe de pește în Murighiol;

sprijin pentru o inițiativă locală de turism (spre exemplu unități de cazare), ce permit membrilor să se dezvolte și să plaseze oferta lor de piață;

poziționarea Murighiolului ca destinație pentru familii;

sprijin pentru ca Mahmudia să devină destinație pentru tineret;

sprijinirea delvoltării camping-ului;

sprijinirea vieții locale culturale și integrarea ei în oferta de turism (festivaluri locale);

crearea unei faleze.

Instrumentele descrise trebuie implementate în parteneriat cu municipalitatea locală, ARBDD și mediul de afaceri local.

[NUME_REDACTAT]

fig. 3 [NUME_REDACTAT]

Starea actuală și experiența de vizitare

În zona Jurilovca, Portița este cea mai faimoasă atracție ca destinație de vară, cu oferta ei tradițională soare, mare și nisip, atrăgând turiștii români cărora le place plaja.

Cealaltă atracție majoră este legată de un loc cultural: Enisala, cu ruinele vechii cetăți grecești care este vizitată în principal de turiștii ce trec cu mașina pe drumul principal (Jurilovca – Tulcea).

[NUME_REDACTAT] este a treia atracție, folosit frecvent de turiștii de weekend în bărcile lor cu motor pe timp de vară, lucru ce s-a stabilit că pune presiune asupra populațiilor de păsări de-a lungul malului lacului.

Viziune și obiective

Elementele unice de promovare (USP) a zonei Jurilovca constau în explorarea Deltei pe uscat. Astfel, Jurilovca poate deveni o destinație sezonieră multiplă, cu o ofertă variată pentru două anotimpuri principale.

Obiectivul acestei zone este dezvoltarea ei în funcție de două oferte sezoniere principale și anume:

Vara:

pentru o experiență de relaxare la Portița – soare, mare și nisip;

turism cultural axat pe atracții arheologice;

destinația proprice pentru plimbări și ciclism.

Iarna:

– o destinație pentru observarea de păsări în zona Razim, ca alternativă la vânătoare (cu o valoare atât de scăzută);

– fotografie de natură (,,digi-scoping”).

[NUME_REDACTAT] dezvoltarea destinației de vară, ar trebui implementate o serie de instrumente axate pe proiecte concrete și anume:

restructurarea portului public în Portița;

crearea unui punct de informare turistică ARBDD în sat (în prezent este preconizat să fie în Portița);

crearea unor rute pentru ciclism și drumeții de la [NUME_REDACTAT] până la Jurilovca (doar pentru acces nemotorizat) și a unor rute pentru trafic motorizat până la Ceamurlia;

realizarea și marcarea unui traseu pentru drumeții și pentru acces motorizat: Enisala – [NUME_REDACTAT] – Istria, cu o puternică componentă de interpretare culturală;

punerea în valoare a diversității etnice a zonei: lipovenii.

Pentru crearea componentei de iarnă a destinației Jurilovca, cursuri speciale de pregătire trebuie oferite grupurilor țintă, iar produsele trebuie să fie identificate și puse în practică:

a) ofertă de ture pentru observarea de păsări: ghizi, proprietari de cazare;

b) evenimente culturale tradiționale și noi integrate în oferta turistică.

[NUME_REDACTAT] Gheorghe – Sulina

fig. 4 [NUME_REDACTAT] Gheorghe – [NUME_REDACTAT] actuală și experiența de vizitare

[NUME_REDACTAT] este asociat cu trei experiențe principale și anume:

a) soare, mare și nisip într-o destinație de vară oarecum tradițională și totuși exotică, ce atrage cu totul alt tip de turiști decât stațiunile tipice de pe malul [NUME_REDACTAT];

b) experiența de ,,sat de pescari tradițional și autentic”;

c) Festivalul de Film ,,Anonimul” ce se desfășoară acolo timp de 10 zile în fiecare vară.

Sulina este asociată cu două experiențe majore de turism:

a) soare, mare și nisip;

b) patrimoniu cultural – istoria Sulinei este legată de statutul ei de ,,porto-franco” (port liber) și de istoria [NUME_REDACTAT] cu influența ei socio-culturală asupra locului.

Viziune și obiective

Viziunea propusă pentru dezvoltarea acestei zone este de a deveni un alt fel de destinație pentru “soare, mare și nisip” cu un anumit mix de atracții formate din plajă, cultura Deltei (patrimoniu și viața la țară) și natură (delta maritimă). Motto-ul acestei zone ar trebui să invite vizitatorii să guste din experiența ,,[NUME_REDACTAT] și Marea” bazată pe un sat de pescari autentic ([NUME_REDACTAT]) sau pe nisip și istorie în Sulina, combinate într-un cadru natural care oferă și facilități de observare de păsări.

Elementele cheie de promovare (USP) ale acestei zone sunt mozaicul de culturi (urbană dar și cultura tradițională a pescarilor) și natura cu habitatele ei de apă dulce.

Pincipalele obiective ale acestei zone sunt prezentate mai jos:

a) integrarea ofertei de observare de păsări în atracțiile zonei, redistribuția fluxului de vizitatori spre zone mai puțin sensibile;

b) creșterea atractivității componentei culturale a zonei;

c) scoaterea în evidență a acestui loc unic de contopire a Deltei cu [NUME_REDACTAT] ca trăsătură principală pentru turismul de natură și socio-cultural.

[NUME_REDACTAT] a integra activitățile de observare de păsări și alte activități axate pe natură în oferta locală de turism și a direcționa fluxul de vizitatori spre zone mai puțin sensibile, o serie de instrumente sunt propuse mai jos:

a) crearea de programe de observare de păsări în Sulina – axate pe zone [NUME_REDACTAT] – și construirea unei platforme (turn) de observare de păsări în această zonă;

b) construirea unui turn de observare de păsări în [NUME_REDACTAT], la distanță de mers pe jos de [NUME_REDACTAT];

c) dezvoltarea legăturii Sulina – Sf. Gheorghe ca bază pentru o ofertă diversificată de drumeție / ciclism / canotaj;

d) descreșterea presiunii turismului (activități de observare de păsări) în zona Sacalin prin:

– redirecționarea fluxului de vizitatori spre alte zone cu potențial mare: Roșu, Roșuleț, [NUME_REDACTAT]-Sărături, dincolo de satul [NUME_REDACTAT];

– amplasarea unui turn de observare de păsări în drum spre Sacalin, formând astfel un punct de atracție pentru a încuraja vizitatorii doar până la acel punct;

e) restaurarea fermei piscicole, deschiderea zonei pentru turiștii-pescari;

f) implementarea unui proiect de regenerare a naturii, realizând astfel noi zone pentru observare de păsări.

Pentru a scoate în evidență componenta culturală a zonei, următoarele instrumente au fost propuse:

a) implementarea unui proiect integrat de restaurare culturală în ambele locuri: Sulina și [NUME_REDACTAT];

b) implementarea unor regulamente de construire în ambele locuri;

c) deschiderea unui muzeu în locul stației de epurare a apei din Sulina;

d) identificarea și implementarea unor măsuri pentru a crește beneficiile obținute din turism de către locuitorii Sulinei;

e) includerea mâncărurilor autentice și tradiționale în ofertele restaurantelor locale;

f) deschiderea zonei pentru ambarcațiuni cu pânze prin construirea unui port pentru turism în Sulina, în locul halei de sablare;

g) crearea unor evenimente culturale legate de istorie, spre exemplu [NUME_REDACTAT], ce aduce în primplan dimensiunea europeană a Sulinei sau un festival etnic dedicat diverselor minorități care locuiesc în zonă.

Subliniind importanța [NUME_REDACTAT] în contact cu Dunărea, zona poate fără îndoială să aducă o contribuție substanțială la turism, atât pentru cei care iau contact cu natura, cât și pentru cei care vin să se relaxeze. Acest lucru poate fi realizat în special prin următorul instrument major:

Construirea unui centru de vizitare modern în Sulina dedicat componentelor naturale, culturale și socio-economice ale [NUME_REDACTAT], mai mult, dimensiunea europeană a Sulinei poate fi scoasă în evidență ca temă centrală pentru a fi comunicată vizitatorilor.

[NUME_REDACTAT]

fig. 5 Așezare geografică [NUME_REDACTAT]

Starea actuală și experiența de vizitare

În prezent pescuitul (și vânătoarea) este principala atracție pentru turiștii din România care vin în această zonă. Pe lângă biserica impresionantă și atelierul de împletituri din papură (Typha), nu există nici o altă atracție în zonă.

Viziune și obiective

Această zonă poate contribui la înțelegerea părții continentale a Deltei, scoțând în evidență geomorfologia Deltei și în același timp arătând cum un management al naturii activ și refacerea zonelor naturale pot sprijini dezvoltarea ecoturismului de către comunitatea locală.

Obiectivele principale pentru această zonă sunt:

Diversificarea ofertei turistice incluzând peisajul specific al Deltei continentale;

Integrarea refacerii zonei umede în planurile de dezvoltare a turismului;

[NUME_REDACTAT] ca punte de legătură cu partea ucrainiană a [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] diversificarea ofertei, raportul propune următoarele instrumente:

dezvoltarea unei destinații bazată pe produse locale:

este aproape singurul loc din [NUME_REDACTAT] unde legumele, brânza și alte produse alimentare pot fi procurate direct de la localnici;

dezvoltarea unui produs bazat pe tradiția băii rusești este încă prezentă în sat: baia caldă.

deschiderea traseului de ciclism de la Tulcea la Chilia și conectarea lui la traseul spre Sulina;

punerea în valoare a bisericii monumentale (similare cu cea din Germania, de la Donaueschingen, în apropiere de izvoarele Dunării);

deschiderea punctului de frontieră cu Ucraina pentru dezvoltarea unei oferte de turism transfrontalier în Deltă, cu regulamente stricte din punct de vedere al traficului de bunuri;

dezvoltarea unui produs turistic axat observarea de păsări și pescuit în Babina și Cernovca prin deschiderea unui canal de acces în stufăriș, în cadrul unui management al vizitatorilor bine controlat (proiectul urmează a fi realizat în colaborare între INCDD și ARBDD ca proiect integrat de management al vizitatorilor și al habitatelor cu stufăriș);

menținerea căii de navigație nr. 8 Chilia – Pardina și stabilirea legăturii cu Mila 23.

Integrarea refacerii zonelor umede cu oferta de turism existentă poate fi realizată prin crearea unor situri pentru observare de păsări cu nivel de apă controlabil – implementarea proiectului promovat de [NUME_REDACTAT] Română (SOR), [NUME_REDACTAT] pentru Natură (WWF) și [NUME_REDACTAT] Tulcea.

[NUME_REDACTAT] – [NUME_REDACTAT] actuală și experiența de vizitare

În prezent există un teren de camping necontrolat pe plaja Vadu, fără nici un fel de infrastructură sau beneficii pentru localnici, este planificată o stațiune maritimă extinsă, care amenință atât dezvoltarea ecoturismului (bazată pe un loc de camping bine întreținut) cât și habitatele din zona de coastă.

Viziune și obiective

Vadu poate deveni o destinație pentru camping în natură cu un management adecvat, cu beneficii pentru dezvoltarea comunității locale. În plus, locul oferă oportunități bune de observare de păsări pentru specialiști.

Instrumente

O serie de instrumente au fost identificate pentru a atinge obiectivele de recreere și turism ale acestei zone:

Legalizarea și controlul turismului de tip camping pe plajă;

Construirea de toalete uscate și introducerea unui sistem de management al deșeurilor pentru zona de plajă;

Crearea de oportunități pentru turiști de a înnopta în sate;
creșterea capacității cpmunității de a deschide pensiuni locale (acces la subvenții disponibile);

Dezvoltarea și implementarea unui regulament în parteneriat cu municipalitatea locală și ARBDD pentru accesul vizitatorilor cu vehicule motorizate (sporturi de week-end și activități de petrecere a timpului liber) restricționând accesul motorizat pe plajă;

Elaborarea și diseminarea informațiilor despre oportunitățile de observare de păsări din zonă.

[NUME_REDACTAT]

Starea actuală și experiența de vizitare

Starea actuală a turismului se bazează de obicei pe o vizită de mai puțin de o zi în Letea, faimoasa pădure de stejar și nisip, de cele mai multe ori cu o oprire în sat. O astfel de vizită este efectuată mai ales conducând vizitatorii într-o remorcă deschisă trasă de un tractor, organizată dinainte de proprietarul singurei structuri de cazare din satul C. A. Rosetti. Doar o mână de turiști stau peste noapte într-unul dintre cele cinci așezări din zonă.

Viziune și obiective

Viziunea pentru această zonă este de a o dezvolta ca pe o experiență cheie a [NUME_REDACTAT], cu două elemente unice de promovare: diversitatea etnică și pădurea de stejar și dune.

Există două obiective cheie pentru această zonă în ceea ce privește dezvoltarea ecoturismului și anume:

Realizarea de produse / programe de ecoturism ce necesită o durată mai mare de o zi și creșterea beneficiilor pentru localnici printr-o ofertă de diverse experiențe naturale și culturale (inclusiv gastronomie);

O abordare atentă ăn privința utilizării naturii și culturii destul de sensibile.

[NUME_REDACTAT] o serie de intrumente capabile să scoată în evidență valoarea acestui ținut prin ecoturism, cum ar fi:

Implementarea unui proiect de restaurare a caselor tradiționale;

Dezvoltarea facilităților de cazare în casele localnicilor;

Construirea unui sistem de alimentare cu apă potabilă și soluții pentru tratarea apelor uzate în mod individual;

Implementarea unui taxi de tip cal și căruță (cu excepția luni mai – august din cauza tăunilor);

Dezvoltarea unei game de produse locale alimentare pentru turiști și vizitatori de o zi – în colaborarea cu operatori de turism și firme de ambarcațiuni din Tulcea;

Integrarea experienței culturale legate de Periprava.

Având în vedere trăsăturile acestei zone legate de natura și cultura sensibile, două instrumente majore pot fi folosite:

Implementarea unui proiect de dezvoltare comunitară pentru localnici inclusiv cursuri de pregătire și educație prin intermediul unui centru de dezvoltare comunitară, ceea ce va contribui la stabilirea unei structuri de tip parteneriat local;

Implementarea unei politici de management al vizitatorilor pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] și re-evaluarea rețelei de poteci existente.

fig. 6 [NUME_REDACTAT] așezare geografică

[NUME_REDACTAT]

Starea actuală și experiența de vizitare

În prezent, turiștii care ajung în Tulcea folosesc acest loc doar ca poartă de acces: foarte puțin timp îl petrec (o zi sau chiar mai puțin de o zi) în oraș sau împrejurimi. Tulcea are puține de oferit turiștilor momentan și pentru atracțiile existente sunt foarte puține informații.

Viziune și obiective

Viziunea pentru zona Tulcea este de a deveni o experiență unică ce cuprinde Dunărea, Delta și Dobrogea, adică conceptul 3D.

Obiectivul principal pentru zona Tulcea este de a oferi o experiență complementară și întreagă pentru turiștii care au vizitat sau intenționează să viziteze Delta, cu o mai bună scoatere în evidență a atuurilor orașului, dar și a împrejurimilor naturale și culturale.

[NUME_REDACTAT] dintre instrumentele propuse la seminarii vor contribui la creșterea valorii zonei Tulcea ca atracție turistică:

Dezvoltarea, poziționarea și merketing-ul noului Centru 3D ca punct central de informare și oferte turistice pentru întreaga regiune (cu accent pe programe de pregătire pentru parteneri și operatori în turism și realizarea programului pentru turele cu ghid din Deltă);

Oferta de turism a municipalității din Tulcea trebuie dezvoltată și promovată;

Conectarea ofertei culturale a muzeelor din Tulcea (arheologie, etnografie) la cadrul natural al Deltei;

Dezvoltarea, respectiv relansarea evenimentelor culturale de vară în Tulcea;

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] în oferta regională de turism;

Dezvoltarea unor oferte de turism specific regionale cum ar fi excursii culturale de o zi (spre exemplu vizite la mânăstiri) sau excursii în natură cu barca (spre exemplu la Somova);

Descoperirea miresmei orașului vechi: braga și cafenelele turcești;

Dezvoltarea unui program de observare a păsărilor din [NUME_REDACTAT].

fig. 7 [NUME_REDACTAT]