Proiectarea Unui Sistem de Colectare Pneumatica a Deseurilor In Cartierul Strand din Sibiu
Anexa 1
Chestionar de opinie
Vârsta: ………ani
Ocupația: ……….
Scopul chestionării:
Acest chestionar are în vedere observarea modului în care dumneavoastră simțiti poluarea produsă de actualul mod de colectare a deșeurilor din zonă. Vă rog să-mi răspundeți la câteva întrebări, legate de această problemă.
Încercați să vă raportați la punctul de colectare a deșeurilor din zona/ strada pe care locuiți.
Cum vă afectează actualul mod de colectare a deșeurilor?
Prin mirosul degajat;
Prin distanța față de locuință;
Prin frecvența de colectare.
Zgomotul produs de către vehiculul de colectare este:
Deloc supărător;
Într-o mică măsură;
Foarte supărător.
Cum resimțiti mirosul de la actualul punct de colectare?
Nu se simte deloc;
Nu mă deranjează;
Mă deranjează.
Considerați actualul punct de precolectare ca fiind focar de infecții?
Nu;
Într-o mică măsură;
Da.
Simțiti că una din efectele propuse anterior (miros, zgomot) vă afectează și în interiorul locuințelor?
Nu se simte;
În mică măsură;
În mare măsură.
În prezent există un sistem de colectare selectivă a deșeurilor în zonă?
Da;
Nu.
Dacă s-ar crea un sistem de colectare selectivă în zonă, v-ați aloca timp să sortați deșeurile în locuință în vederea reciclării?
Da;
Nu.
Dacă ar fi posibil un proiect de colectare a deșeurilor în zonă, care să le scoată prin conducte în afara cartierului, ați fi de acord?
Da;
Nu.
Cât de necesar credeți că este un asemenea proiect pentru [NUME_REDACTAT]?
neimportant;
important;
foarte important.
Anexa 2
Tabelul – Cantitățile de deșeuri generate pe zi, calculate pentru străzile [NUME_REDACTAT]
Data, Semnătura,
……………………… . ……………………… .
OPIS
Prezentul proiect de diplomă conține:
Partea scrisă :
o Număr pagini:
o Tabele:
o Figuri în text:
Partea desenată:
o Formate A1:
o Formate A2:
o Formate A3:
o Formate A4:
Declar pe propria răspundere că am elaborat personal proiectul de diplomă, și că nu am folosit alte materiale documentare în afara celor prezentate în capitolul Bibliografie.
Semnătura autorului,
Sunt de acord cu susținerea prezentului proiect de diplomă, elaborat de candidatul …………………………………………. în sesiunea ……………………. .
Data prezentării: Semnătura coordonatorului:
Bibliografie
[1] Deac C., Managementul deșeurilor solide, Ed. ULBS Sibiu, 2013
[2] Cosoroabă V., Demetrescu T., [NUME_REDACTAT]. , Acționări pneumatice
[3] Borza S., Introducere în GeoMedia, Ed. ULBS Sibiu, 2008.
[4] Cismaru C., Gabor V., Gestiunea deșeurilor solide, Ed. Performantica, Iași, 2004
[5] Bucșa C., Costea M., Sibiu- Repere ecologice, Ed.ULBS Sibiu, 2011
[6] *** Recycling, accesat la data de 12.11.2013, http://en.wikipedia.org/wiki/Recycling
[7] *** Metode și tehnologii de getionare a deșeurilor. Colectarea și transportul deșeurilor și al materialelor reciclabile, [NUME_REDACTAT] de Cercetare-Dezvoltare pentru [NUME_REDACTAT] –ICIM București
[8] *** Envac AB, http://www.envacgroup.com, accesat la data 20.11.2013
[9] *** [NUME_REDACTAT], Envac AB, 2009
[10] *** What is GIS, accesat la data de 22.03.2014, http://www.gis.com
[11] *** Dispoziții, regulamente, statute privind serviciul de salubrizare,
[NUME_REDACTAT], jud. Sibiu
[12] *** Decizie privind împărțirea municipiului Sibiu în sectoare și subsectoare, [NUME_REDACTAT], jud. Sibiu
[13] *** SR 13400 Salubrizarea localităților. Deșeuri urbane. Prescripții pentru determinarea cantităților de deșeuri urbane, Asociația de Standardizare din România, 2007
[14] *** [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor 2004-2013, [NUME_REDACTAT] și Pădurilor, 2004, http://www.anpm.ro/planul_national_de_gestionare_a_deseurilor-8218, accesat la data de 11.03.2014
[15] *** [NUME_REDACTAT] 2008-2038 pentru sistemul integrat de gestionare a deșeurilor în județul Sibiu, [NUME_REDACTAT] Sibiu , 2010, http://www.cjsibiu.ro/portal/sibiu/cjsibiu/portal.nsf/07D7BF96219BA004C225765B003C363C/$FILE/MP%20Sibiu%2017.02.09%20RO.pdf, accesat la data de 11.03.2014
[16] *** [NUME_REDACTAT] Study – In-Vehicle and [NUME_REDACTAT] Densities, CaRecovery Inc., prepared for [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Board, USA, Martie 1992.
[17] ***[NUME_REDACTAT] de gestionare a deșeurilor 2014-2020, http://mmediu.ro/new/wp-content/uploads/2014/01/2014-01-28_SNGD_HG_870_2013.pdf , accesat la data 9.04.2014
[18] *** [NUME_REDACTAT] de Gestionare a [NUME_REDACTAT] 7 Centru, revizia 1, versiunea ianuarie 2011, accesat la data de 11.03.2014, http://apmcv.anpm.ro/files/APM%20Covasna/Deseuri/20791DraftPRGDian.2011.pdf
[19] *** [NUME_REDACTAT], https://maps.google.ro/ , accesat la data de 15.11.2013
[20]*** Vacuum pump, http://en.wikipedia.org/wiki/Vacuum_pump#Types, accesat la data de 04.05.2014
[21]*** [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], http://www.krkindianvalves.com/knifevalves.html, accesat la data de 21.05.2014
[22]*** Containere-abroll, http://www.containere-abroll.ro/dimensiuni-containere.html, accesat la data de 05.05.2014
[23]*** Waste cyclone, dust cyclone and waste container set up, http://www.metrotaifun.com/automatic_solid_waste_collection_system/index.php/research-and-development, accesat la data de 21.05.2014
[NUME_REDACTAT]
Abstract
1. Introducere
2. Stadiul actual în domeniul colectării deșeurilor
2.1. Tipuri de deșeuri
2.2. Temeiul legal
2.3. Precolectarea deșeurilor menajere
2.4. Moduri de colectare
2.4.1. Colectarea în amestec
2.4.2. Colectarea selectivă
2.5. Sisteme de containere speciale pentru colectarea selectivă a materialelor reciclabile
2.6. Proceduri de colectare
2.6.1. Noțiuni generale
2.6.2. Sistemul de comprimare din autovehiculele de colectare
2.7. Colectarea pneumatică
2.7.1. Clasificarea modurilor de colectare
2.7.2. Limitările sistemului de colectare pneumatică
2.8. Tehnologia de vacuum
2.8.1. Curgerea aerului în conducte
2.8.2. Sistemul pneumatic staționar. Noțiuni specifice
2.9. Operarea sistemului de colectare pneumatică
2.9.1. Noțiuni generale
2.9.2. Sistemul de cartografiere și monitorizare GIS
2.10. Descrierea zonei studiate
2.10.1. Date necesare despre municipiul Sibiu
2.10.2. Date necesare despre cartierul Ștrand
3. Obiective în proiectarea sistemului de colectare pneumatică
3.1. Obiective și cerințe ale unui management eficient a deșeurilor
3.1.1. Obiectivele generale ale [NUME_REDACTAT] și ale României
3.1.2. Obiectivele prezentului studiu de cercetare
3.2. Necesitatea și oportunitatea realizării sistemului modern de colectare pneumatică a deșeurilor
3.3 [NUME_REDACTAT] a sistemului propus
4. Determinarea hărții strategice de gestionare a deșeurilor utilizând instrumente GIS și date de pornire în proiectarea sistemului de colectare pneumatică
4.1. Etape în determinarea hărții strategice.
4.1.1. Etape preliminare
4.1.2. Realizarea claselor de interes.
4.2. Culegerea și înregistrarea datelor
4.3. Calculul populației
4.4. Determinarea cantității deșeurilor ce urmează a fi procesată de sistemul pneumatic
4.4.1. Determinarea cantităților actuale
4.4.2. Prognoza cantităților de deșeuri în [NUME_REDACTAT] calculată pe următorii 10 ani
4.4.3. Cantitățile de deșeuri necesare proiectării sistemului de colectare pneumatică
4.5. Determinarea hărții strategice
4.6. Realizarea hărților tematice privind cantitatea deșeurilor generată
4.7. Realizarea unui sondaj de opinie
5. Dimensionarea tehnică a sistemului de colectare pneumatică
5.1. Dimensionarea punctelor de precolectare
5.2. Dimensionarea conductelor
5.2.1 Dimensionarea propriu-zisă a conductelor
5.2.2. Măsuri de luat în calcul cu privire la traseul conductelor
5.3. Dimensionarea stației de colectare
5.4. Dimensionarea pompei de vid
6. Concluzii și contribuții personale
Listă figuri
Listă tabele
[NUME_REDACTAT] 1
Anexa 2
PROIECT DE DIPLOMĂ
Proiectarea unui sistem de colectare pneumatică a deșeurilor în cartierul Ștrand din [NUME_REDACTAT]
[NUME_REDACTAT]
1. Introducere
2. Stadiul actual în domeniul colectării deșeurilor
2.1. Tipuri de deșeuri
2.2. Temeiul legal
2.3. Precolectarea deșeurilor menajere
2.4. Moduri de colectare
2.4.1. Colectarea în amestec
2.4.2. Colectarea selectivă
2.5. Sisteme de containere speciale pentru colectarea selectivă a materialelor reciclabile
2.6. Proceduri de colectare
2.6.1. Noțiuni generale
2.6.2. Sistemul de comprimare din autovehiculele de colectare
2.7. Colectarea pneumatică
2.7.1. Clasificarea modurilor de colectare
2.7.2. Limitările sistemului de colectare pneumatică
2.8. Tehnologia de vacuum
2.8.1. Curgerea aerului în conducte
2.8.2. Sistemul pneumatic staționar. Noțiuni specifice
2.9. Operarea sistemului de colectare pneumatică
2.9.1. Noțiuni generale
2.9.2. Sistemul de cartografiere și monitorizare GIS
2.10. Descrierea zonei studiate
2.10.1. Date necesare despre municipiul Sibiu
2.10.2. Date necesare despre cartierul Ștrand
3. Obiective în proiectarea sistemului de colectare pneumatică
3.1. Obiective și cerințe ale unui management eficient a deșeurilor
3.1.1. Obiectivele generale ale [NUME_REDACTAT] și ale României
3.1.2. Obiectivele prezentului studiu de cercetare
3.2. Necesitatea și oportunitatea realizării sistemului modern de colectare pneumatică a deșeurilor
3.3 [NUME_REDACTAT] a sistemului propus
4. Determinarea hărții strategice de gestionare a deșeurilor utilizând instrumente GIS și date de pornire în proiectarea sistemului de colectare pneumatică
4.1. Etape în determinarea hărții strategice.
4.1.1. Etape preliminare
4.1.2. Realizarea claselor de interes.
4.2. Culegerea și înregistrarea datelor
4.3. Calculul populației
4.4. Determinarea cantității deșeurilor ce urmează a fi procesată de sistemul pneumatic
4.4.1. Determinarea cantităților actuale
4.4.2. Prognoza cantităților de deșeuri în [NUME_REDACTAT] calculată pe următorii 10 ani
4.4.3. Cantitățile de deșeuri necesare proiectării sistemului de colectare pneumatică
4.5. Determinarea hărții strategice
4.6. Realizarea hărților tematice privind cantitatea deșeurilor generată
4.7. Realizarea unui sondaj de opinie
5. Dimensionarea tehnică a sistemului de colectare pneumatică
5.1. Dimensionarea punctelor de precolectare
5.2. Dimensionarea conductelor
5.2.1 Dimensionarea propriu-zisă a conductelor
5.2.2. Măsuri de luat în calcul cu privire la traseul conductelor
5.3. Dimensionarea stației de colectare
5.4. Dimensionarea pompei de vid
6. Concluzii și contribuții personale
Listă figuri
Listă tabele
[NUME_REDACTAT] 1
Anexa 2
[NUME_REDACTAT] de față este împărțită în două părți care cuprind, pe de o parte situația actuală în domeniul colectării deșeurilor în România și tehnologiile existente la nivelul țărilor dezvoltate, precum colectarea pneumatică a deșeurilor. În a doua parte a prezentei cercetări urmând, cu ajutorul analizelor tabelare, grafice, și spațiale, obținute folosind [NUME_REDACTAT] Geografice, să se proiecteze sistemul de colectare pneumatică a deșeurilor în [NUME_REDACTAT].
Structura pe capitole a prezentei lucrări de licență este următoarea:
Capitolul introductiv 1 – prezintă scopul lucrării, obiectivele și metodologia de lucru și propune realizarea unui sistem de colectare pneumatic a deșeurilor în [NUME_REDACTAT].
Capitolul 2 – prezintă stadiul actual în domeniul colectării deșeurilor în România, și oferă date cu privire la precolectarea, colectarea, moduri de colectare a deșeurilor, date despre legislația în vigoare cu privire la gestionarea deșeurilor. Prezintă de asemenea date referitoare la colectarea pneumatică a deșeurilor și despre tehnologia de vacuum, despre utilizarea software-ului GIS în relație cu tema aleasă, și date despre amplasament, și-anume [NUME_REDACTAT].
Capitolul 3 – prezintă obiectivele propuse prin această cercetare și necesitatea creării unui sistem pneumatic de colectare a deșeurilor în România.
Capitolul 4 – prezintă culegerea și calculul datelor în vederea îndeplinirii obiectivelor trasate la capitolul 3. Tot în acest capitol are loc realizarea a două obiective, și-anume, realizarea hărții strategice și a hărților tematice cu privire la generarea deșeurilor în zona studiată, dar și realizarea sondajului de opinie adresat locuitorilor zonei supusă prezentei cercetări.
Capitolul 5 – prezintă un ultim obiectiv al acestei cercetări, dimensionarea și proiectarea sistemului de colectare pneumatică. În acest capitol fiind prezentate pe rând proiectarea și dimensionarea punctelor de precolectare, a sistemului de conducte, a stației de colectare, și a pompei de vid aferente sistemului de colectare pneumatică.
Capitolul final 6 – prezintă contribuțiile personale aduse prezentei lucrări de licență, concluziile trase în urma studiului de cercetare efectuat, dezavantajele constatate, dar și propuneri pentru autoritățile locale sau pentru viitoare cercetări.
[NUME_REDACTAT] paper is structured into two parts, first it prezents the curent situation in the area of waste collection in Romania and the available tehnologies in the developed countries, such as waste pneumatic collecting systems. In the second part of this research, from using the tabular, graphical and spatial analyzes made using [NUME_REDACTAT] Systems software, it result the designing of the waste pneumatic collecting system in the district Ștrand.
The chapters structure of this license include:
The opening chapter 1 – presents the purpose of this paper, objectives and the working methodology and propose the designing of a waste pneumatic collecting system in the district Ștrand.
Chapter 2 – presents informations regarding the curent situation in the waste management area in Romania, and include informations concerning waste collection, waste collection systems, the equipments used in these systems, and informations regarding the curent legislations available concerning waste management. In this chapter it is also present, informations regarding waste pneumatic collecting systems, vacuum tehnologies, the need of using a GIS software in this research, and data regarding the district Ștrand.
Chapter 3 – presents the objectives proposed in this licence and the necessity of implementing a waste pneumatic system in the district Ștrand.
Chapter 4 – prezent the collection of data, in order to accomplish the objectives from chapter 3. Also, in this chapter, there are steps for accomplish two of the main objectives, namely the realization of the strategic map and the thematic maps regarding the waste resulting from the studied district, as well as the realisation of a questionnaire by the people living in the studied district.
Chapter 5 – presents a final objective of this research, the dimensioning and the designing of the waste pneumatic collecting system. In this chapter are presented, one by one, the dimensioning and the designing of the pre-collection points, the tubing system, the collecting station, the vacuum pump that are needed for the proper working of the waste pneumatic collecting system.
The final chapter 6 – shows personal contributions have made this license work conclusions drawn from this research study, disavantages found, but also the solutions proposed for local authoritys, or for future studies.
1. [NUME_REDACTAT] omului în ceea ce privește reciclarea a vizat toate perioadele istorice, cu înregistrări privind această activitate încă de pe vremea filozofului grec Platon (anul 400 î.Hr.). În perioade în care exista o scădere a cantității de materii prime, studiile arheologice, asupra depozitelor de deșeuri din antichitate, au arătat o scădere a deșeurilor menajere care erau depozitate (cum ar fi cenușă, unelte defecte și porțelan), ceea ce implică faptul că mai multă cantitate de deșeuri era reciclată în absența materialelor noi. [6]
Studiile arată că în erele preindustriale resturile de bronz și alte metale erau colectate în Europa în vederea refolosirii. [NUME_REDACTAT] Britanie praful și cenușa rezultate din arderea lemnului și a cărbunelui erau colectate și utilizate la fabricarea cărămizilor. Un mare avantaj al reciclării era de natură economică, și-anume obținerea de materii prime, fără a fi nevoie să se achiziționeze materiale virgine, și de asemenea eliminarea deșeurilor din zonele cu densitate mare a populației.[6]
Industrializarea a stimulat cererea de materiale accesibile, de exemplu resturile de materiale feroase erau colectate în vederea refolosirii fiindcă erau mai ieftine decât minereul virgin. Companiile de cale ferată atât vindeau, cât și cumpărau resturi de materiale metalice în secolul 19. De asemenea, dezvoltarea ramurilor industriale precum siderurgia sau industria automobilelor a dus la o creștere a valorificării materialelor metalice în secolul 20. Multe alte bunuri secundare erau colectate, procesate, și vândute de persoane care căutau electrocasnice scoase din uz, veselă, cutii sau alte surse de metale, prin depozitele de deșeuri, pe străzile orașelor, sau din casă în casă. Aceste persoane constituiau un beneficiu pentru piața economică pentru că furnizau materiale de la consumatorii finali înapoi în industrie. [6]
În jurul anului 1800, sticlele de băutură erau reciclate în unele fabrici din [NUME_REDACTAT] și din Irlanda, printr-un sistem de rambursare a contravalorii recipientului. Un sistem de reciclare prin rambursarea contravalorii recipientelor de sticlă, a fost stabilit în Elveția în anul 1884, iar pentru dozele de aluminiu, în 1982 printr-un proiect de lege, ducând la o rată a reciclării recipientelor de băutură, de 84-99% în funcție de tipul materialului, și limita de reumplere a recipientelor de sticlă, și-anume de 20 de ori. [6]
Resursele diminuate cauzate de războaiele mondiale, și alte evenimente la nivel mondial, au încurajat reciclarea deșeurilor.
Mai multe studii privind comportamentul comunităților legat de reciclare, și includerea cetățenilor în programe de reciclare a deșeurilor, au arătat că reciclarea nu este un comportament natural pentru că presupune concentrare și apreciere pe perioade mai mari de timp în funcție de sensibilizarea populației la evenimentele petrecute la nivel global (războaie, crize economice etc.).[6]
Noțiunea de management a deșeurilor sau de gestionare a deșeurilor cuprinde activitățile de precolectare, colectare, transport, sortare, tratare, valorificare, și/sau depozitare a deșeurilor de toate tipurile, dar și, de exemplu, monitorizarea continuă a zonelor de depozitare după închiderea lor. [1]
Gestionarea modernă a deșeurilor, dezvoltată ca și concept, la nivel mondial, în ultimii 20 de ani, are în vedere următoarele obiective principale:
Protejarea sănătății populației;
Protejarea mediului;
Menținerea curățeniei publice pentru ca spațiile să fie acceptabile din punct de vedere estetic;
Conservarea resurselor naturale.
Datorită substanțelor organice și anorganice aflate în compoziția deșeurilor, procesul degradării acestora, atât aerob, cât și anaerob, este rapid și dificil de urmărit. Referitor la frecvențele de colectare, întârziate și insalubre, ele pot provoca poluarea aerului, a apei și a solului. Totodată, apar probleme legate de dezvoltarea microorganismelor patogene, a rozătoarelor și a altor generatoare de focare de infecții și maladii.
Managementul integrat a deșeurilor se referă în special la identificarea celei mai bune soluții pentru colectarea, transportul și tratarea deșeurilor preluate de la diferiți clienți. În funcție de natura acestora, opțiunile de tratare a reziduurilor sunt multiple.
Implementarea unui sistem integrat de management a deșeurilor presupune apariția unor sisteme de colectare selectivă și la nivelul localităților sub formă de stații de transfer, stații de tratare bio- mecanică și valorificare locală (reciclare, reutilizare).
În anul 2014, [NUME_REDACTAT] înregistra aproximativ 50% din cota de deșeuri și industrii în domeniul reciclării, la nivel mondial, cu peste 60.000 companii, având 500.000 de angajați și un profit de 24 miliarde de euro. [1]
Fiecare țară trebuie să atingă o cotă de reciclare de cel puțin 50%, în timp ce țările aflate în topul clasamentului au ajuns în jurul valorii de 65%, [NUME_REDACTAT] avea în medie cota de 39% în 2013. [1]
Esența prezentului studiu o reprezintă faptul că în prezent nu sunt realizate hărți strategice, care să prezinte cantitățile de deșeuri generate la nivel microadministrativ, sub forma de cartiere sau de străzi. Scopul lucrării fiind, pe baza datelor colectate, cu ajutorul acestor hărți să se proiecteze un sistem de colectare pneumatică într-o zonă bine delimitată și-anume [NUME_REDACTAT].
Principiul de funcționare a unui sistem pneumatic staționar constă în faptul că, aerul intră în conducte la presiune atmosferică, întâlnește în traseul lui deșeurile pe care le absoarbe în masa lui și le transportă în stația de colectare. Un astfel de sistem staționar poate colecta mai multe fracții de deșeuri în același timp. Fiecărei categorii de deșeuri colectate i se atribuie un tub propriu de precolectare, conectat la o vană. În general, două până la patru fracții de deșeuri se pot manipula într-un sistem pneumatic staționar, care folosește aceeași rețea de conducte pentru toate fracțiile colectate. În stația de colectare, fiecare fracție de deșeu este direcționată către un container proiectat în conformitate cu categoria de deșeu colectată. Colectând deșeurile pe categorii, sistemul asigură că deșeurile reciclabile nu se amestecă cu alte deșeuri care le-ar putea contamina, făcându-le imposibil de reciclat. [8]
Pentru ca rezultatele prezentei cercetări să reflecte cât mai bine starea actuală din zona analizată, și să scoată în evidență nevoile și dorințele populației din zonă a fost realizat un chestionar, care face referire la modul în care populația este afectată de actualul mod de colectare, la colectarea selectivă a deșeurilor și la modul în care sunt de acord cu un nou sistem de colectare a acestora.
În urma datelor colectare se va proiecta un sistem de colectare pneumatică, care reprezintă obiectivul principal al acestui studiu. Acesta putând reprezenta un proiect pilot de colectare pneumatică a deșeurilor în România.
Motivația alegerii temei a fost aceea că sistemul deși există într-o serie de state europene, nu a ajuns să fie implementat în România, pentru inceput se incearcă o diminuare a impactului asupra vieții cotidiene, a actualelor puncte de precolectare prin amplasarea containerelor în subteran. Un alt motiv care a avut greutate în alegerea temei, ar fi faptul că civilizația unei țări se observă după modul în care aceasta își gestionează deșeurile.
În plus, strategia de sistematizare a unui teritoriu se reflectă prin planurile și obiectivele trasate în concordanță cu conceptul dezvoltării durabile și a conservării resurselor, ceea ce face obiectul acestei cercetări, zona aleasa îndeplinind condițiile temei alese.
2. Stadiul actual în domeniul colectării deșeurilor
2.1. Tipuri de deșeuri
Pentru gestionarea corespunzătoare a deșeurilor, trebuie să se realizeze în primul rând încadrarea unui deșeu într-o categorie de deșeuri bine definită. Este dedus din raționament să se opereze o încadrare într-o grupă de deșeuri în funcție de modul de formare (generare și colectare). [1]
Prin determinarea tipului de deșeu se constată dacă acesta necesită sau nu o manieră specială de supraveghere, în conformitate cu legislația europeană, dacă acesta este sau nu periculos. De obicei, deșeurile periculoase provin de la companii industriale, dar ele se regăsesc și în deșeurile menajere. Pasul următor este identificarea unei metode adecvate de tratare, valorificare sau eliminare, adică stabilirea unui flux specific de operații pentru acel tip de deșeu.[1]
Din punct de vedere al naturii și locului de producere, precum și clasele de deșeuri provenite din cartiere de locuințe sau gospodării, deșeurile se clasifică în :
Deșeuri menajere, adică acele deșeuri provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu acestea (inclusiv deșeurile metabolice și deșeurile periculoase);
Deșeuri stradale, care sunt specifice căilor de circulație publică și provin din activitatea zilnică a populației, de la întreținerea spațiilor verzi, de la animale, din depunerea de substanțe solide din atmosferă;
Deșeuri asimilabile cu deșeurile menajere, sunt deșeurile provenite de la mica sau marea industrie, din comerț, din sectorul public sau administrativ, care prezintă compoziție și proprietăți similare cu deșeurile menajere, putând fi colectate, transportate, prelucrate și depozitate împreună cu acestea;
Deșeuri voluminoase sunt deșeurile solide, de diferite proveniențe, care din cauza dimensiunilor nu pot fi prelucrate cu sisteme obișnuite de precolectare sau colectare, necesitând tratare diferențială;
Deșeuri periculoase, care cuprind deșeurile toxice, inflamabile, explozive, infecțioase, corozive, radioactive sau de altă natură, care introduse în mediul înconjurător, dăunează plantelor, animalelor și omului.
Deșeurile agricole, sunt acele deșeuri generate în unități agricole și zootehnice (gunoi de grajd, dejecții animaliere, deșeuri provenite din abatoare sau din industria de prelucrare a cărnii, peștelui, laptelui, legumelor etc.)
Deșeuri spitaliere, provenite din activitatea spitalelor sau a unităților sanitare și care sunt încinerate în crematoriile spitalelor sau sunt colectate de operatori specializați. [1]
2.2. Temeiul legal în domeniul gestionării deșeurilor
Directiva cadru 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, are o importanță deosebită pentru România având în vedere dificultățile și costurile pe care le implică acest sector.
[NUME_REDACTAT] privind Deșeurile a fost transpusă în legislația României prin:
Legea nr.211/2011 privind regimul deșeurilor;
HG nr.856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprizând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase și care a abrogat HG 155/1999. [17]
Legea nr.211/2011 privind regimul deșeurilor, prezintă ierarhia deșeurilor care "se aplică în calitate de ordine a priorităților în cadrul legislației și a politicii în materie de prevenire a generării și de gestionare a deșeurilor, astfel: prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, alte operațiuni de valorificare (de exemplu, valorificarea energetică) și, ca ultimă opțiune, eliminarea". [17]
[NUME_REDACTAT] Europene au realizat încă din anul 1994 o listă unică a deșeurilor, denumită „[NUME_REDACTAT] a Deșeurilor”(CED), actualizată prin diverse acte normative, ultima dată în anul 2002. CED reprezintă astfel, o bază unitară pentru denumirea deșeurilor în interiorul comunității europene și pune la dispoziția utilizatorului o terminologie comună bogată. Ea trebuie preluată de statele membre în dreptul comunitar și folosită pentru a întocmi un cadru mai sigur pentru gestionarea deșeurilor, salubrizare, valorificare etc. [1]
Astfel, România a preluat [NUME_REDACTAT] a Deșeurilor și lista de deșeuri periculoase prin Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor.
Astfel, intră în sarcina autorităților locale:
să țină evidența deșeurilor generate, pe tipuri de deșeuri, inclusiv cele periculoase, pe formulare speciale;
să raporteze autorităților teritoriale de protecția mediului, periodic, datele solicitate privind gestiunea deșeurilor;
să utilizeze codificarea pentru fiecare tip de deșeu, după procedura din hotărâre.
Toate datele statistice privind gestionarea deșeurilor transmise anual de agenții economici se păstrează de către autoritățile teritoriale de protecția mediului într-un registru de evidență pe o perioadă de minimum 3 ani. [1]
Documentele programatice din domeniul gestiunii deșeurilor, în vigoare sunt:
[NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor (SNGD);
[NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor (PNGD);
[NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor (PRGD);
[NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor (PJGD).
SNGD și PNGD constituie instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în România a politicii [NUME_REDACTAT] în domeniul gestionării deșeurilor.
Strategia națională de gestionare a deșeurilor (SNGD) a apărut din necesitatea identificării obiectivelor și politicilor de acțiune, pe care România trebuie să le urmeze în domeniul gestionării deșeurilor în vederea atingerii statutului de societate a reciclării. [17]
În acest sens noua Strategie națională de gestionare a deșeurilor propune cadrul de măsuri care să asigure trecerea de la modelul actual de dezvoltare bazat pe producție și consum la un model bazat pe prevenirea generării deșeurilor și utilizarea materiilor prime din industria de valorificare, asigurând astfel prezervarea resurselor naturale naționale, creând premisele reconcilierii imperativelor economice și de mediu. [17]
În sensul celor afirmate scopul SNGD este de a îndrepta România către o "societate a reciclării" prin:
prioritizarea eforturilor din domeniul gestionării deșeurilor în conformitate cu ierarhia deșeurilor; încurajarea prevenirii generării deșeurilor și reutilizarea pentru o mai mare eficiență a resurselor;
dezvoltarea și extinderea sistemelor de colectare separată a deșeurilor în vederea promovării unei reciclări de înaltă calitate;
dezvoltarea/ implementarea tehnologiilor/ instalațiilor de reciclare și/ sau valorificare cu randament ridicat de extragere și utilizare a materiei prime din deșeuri;
susținerea recuperării energiei din deșeuri, după caz, pentru deșeurile care nu pot fi reciclate;
reducerea cantităților de deșeuri eliminate prin depozitare. [17]
2.3. Precolectarea deșeurilor menajere
Colectarea și precolectarea deșeurilor menajere reprezintă acțiunea de strângere, preluare și transport a acestor reziduuri, în vederea neutralizării sau a valorificării lor.
Colectarea și precolectarea deșeurilor menajere pune o problemă deosebită datorită faptului că volumul lor crește direct proporțional cu creșterea numărului populației și al nivelului de trai al acesteia.
Precolectarea deșeurilor menajere este operația premergătoare colectării propriu-zise și se realizează de către locatari sau de către personalul instituțiilor și al activităților comerciale din zonă. [1]
Ea constă în strângerea și depozitarea pe termen limitat a deșeurilor menajere, în cadrul apartamentelor, locuințelor, blocurilor de locuințe, magazinelor sau altor construcții publice.
Precolectarea se face în 2 etape:
– precolectarea primară care constă în strângerea și depozitarea deșeurilor în recipiente de mici dimensiuni, la locul de producere;
– precolectarea secundară care constă în strângerea deșeurilor rezultate de la precolectarea primară și depozitarea lor în containere sau pubele așezate în ghene sau în alte locuri din cadrul ansamblului de locuințe, denumite puncte de precolectare secundară. [1]
Pubelele și containerele pentru deșeuri care sunt folosite în sistemul de operații de precolectare și colectare a deșeurilor, sunt proiectate în funcție de volumul de deșeuri care urmează a fi colectat de la populație, și pot avea următoarele volume pentru containere: 660, 770 și 1100 l, fiind din tablă de oțel și pentru pubele: 120, 240 și 360 l, fiind din material plastic, (figura 2.1). Pubelele, respectiv containerele au o secțiune dreptunghiulară, formă tronconică și sunt prevăzute cu 2, respectiv 4 roți. [7]
Pubelele sunt utilizate în special în colectarea deșeurilor menajere și a materialelor reciclabile din domeniul casnic, în timp ce containerele se folosesc în punctele de precolectare secundară. Acestea datorită carateristicilor tehnice pot fi mutate cu ușurință de către utilizator și de către personalul firmelor de salubritate. [7]
Datorită faptului că autovehiculele de transport pentru aceste containere trebuie să ajungă până în imediata apropiere a locurilor de amplasare a containerelor, se impun condiții speciale pentru amplasamentul lor și pentru zona de acces. Containerele trebuie astfel amplasate încât să fie loc gol pentru încă un recipient de același tip care să poată fi descărcat înainte de a-l încărca pe celălalt plin. [1]
De la punctele de precolectare secundară deșeurile sunt ridicate în vederea transportării lor la platformele de depozitare, neutralizare sau valorificare a acestora, operație numită colectare propriu-zisă. [1]
Figura 2.1 – Pubelă (240 l) și container (1100 l) [7]
În prezent există mai multe moduri de colectare a deșeurilor, iar alegerea acestora se face ținând cont de o serie de factori:
Sursele de deșeuri;
Tipurile de deșeuri generate la sursă;
Cantitățile de deșeuri la fiecare sursă și distribuția lor în timp;
Amplasamentul recipientelor de deșeuri;
Frecvența și regularitatea colectării;
Gradul de accesibilitate a vehiculelor de colectare în punctele de precolectare și în zonele de colectare. [1]
2.4. Moduri și proceduri de colectare
2.4.1. Colectarea în amestec
Colectarea în amestec este una din cele mai vechi și simple metode de colectare, dar această metodă limitează posibilitățile ulterioare de reciclare și tratare a deșeurilor. Această metodă nu solicită din partea generatorului sau a serviciilor de salubritate nici un efort în ceea ce privește selectarea pe categorii și tipuri de deșeuri. [7]
Pentru sortarea materialelor reciclabile din deșeurile colectate în amestec este nevoie de o instalație de sortare mecanică. În această instalație vor fi sortate, în diferite etape, prin metode specifice, fiecare tip de material reciclabil. Sortarea mecanizată a materialelor reciclabile implică mai puțină atenție și interes din partea celor care le produc, și de asemenea implică o muncă suplimentară pentru sortare cu consum de energie, forță de muncă și mijloace tehnice. Calitatea materialelor reciclate sortate, scade după ce acestea au fost amestecate în compartimentele autovehiculelor de colectare, uneori fiind comprimate sau mărunțite. Materialele sortate pot fi murdare și/ sau umede ceea ce le face greu de procesat, valorificat sau chiar identificat de către unele mașini. Preluarea în amestec a tuturor grupurilor de materiale reciclabile a demonstrat că hârtia, plasticul și sticla sunt greu de sortat în instalații de sortare, arătând o scădere în procentul de materiale recuperate. [7]
2.4.2. Colectarea selectivă
În ceea ce privește colectarea selectivă, prima etapă necesară este identificarea tipurilor de containere folosite, pentru această metodă de colectare la sursă, în funcție de deșeurile selectate (ambalaje, deșeuri organice și alte deșeuri menajere) și, de asemenea, de modul în care se face etichetarea sau marcarea acestora. Se va lua în considerare asigurarea volumului și numărului suficient de containere pentru diferitele tipuri de clădiri, în funcție de numărul de locuitori și activitatea pe care o desfășoară aceștia. [7]
Separarea la sursă permite extragerea unor fracțiuni de deșeuri de bună calitate din masa de deșeuri care ar urma să intre într-un amestec. Pentru a realiza colectarea separată a fracțiilor de deșeuri, locatarilor trebuie să li se distribuie mijloace de separare a deșeurilor. Ceea ce înseamnă că fiecărei gospodării trebuie să i se asigure containere sau alte mijloace în care să depoziteze diferitele fracții selectate, acestea fiind colectate cu regularitate. [7]
Colectarea selectivă este una dintre etapele esențiale ale unui management modern a deșeurilor menajere, în vederea transformării lor în produse utile. Aproape toate materialele care intră în compoziția deșeurilor, precum hârtia, sticla, ambalajele din plastic sau cutiile metalice, pot reprezenta obiectul procesului de colectare selectivă și apoi de valorificare. [7]
Dezvoltarea urbanistică și industrială a localităților, precum și creșterea generală a nivelului de trai al populației, antrenează producerea unor cantități importante de deșeuri menajere, stradale și industriale. Deșeurile sunt un rezultat inevitabil al activităților și evoluției umane. De exemplu, datorită intensificării activităților comerciale și a celor de promovare a produselor prin diverse canale media, produsele noi le elimină pe cele vechi, creându-se mereu cantități de deșeuri.
În ultimii ani, posibilitățile de valorificare a materialelor din deșeurile menajere s-au îmbunătățit considerabil prin introducerea de tehnologii noi, mai performante. Ca urmare a acestui fapt și a obiectivului de a sprijini, prin valorificarea deșeurilor, protejarea mediului și a resurselor, în [NUME_REDACTAT] extragerea substanțelor valorificabile din deșeuri a devenit o cerință instituită prin lege. România s-a aliniat acestei strategii prin actuala legislație privind deșeurile. [1]
Colectarea deșeurilor municipale este responsabilitatea municipalităților, direct – prin serviciile de specialitate din cadrul [NUME_REDACTAT], sau indirect – prin cedarea acestei responsabilități pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare. [7]
Pentru a stopa creșterea cantității deșeurilor și pentru a controla activitățile de colectare, transport, tratare, depozitare sau valorificare a acestora, s-au adoptat principii legislative prin care s-a stabilit că:
cel care produce este și cel care valorifică sau reciclează;
toți suntem răspunzători de calitatea vieții noastre (fiecare om are obligația de a sorta deșeurile menajere și de a le depozita în containerele speciale oferite de operatorul de salubritate din localitate);
circulația deșeurilor între statele [NUME_REDACTAT] se supune unor reguli foarte stricte.[7]
La nivel european, dar și național, fiecare deșeu a fost codificat numeric și introdus într-un nomenclator, cu descrierea exactă a categoriei din care face parte și a caracteristicilor sale.
Principalele categorii de deșeuri includ: deșeurile menajere (din gospodărie), deșeurile industriale, deșeurile periculoase, deșeurile biodegradabile (resturile alimentare și vegetale), deșeurile reciclabile (hârtia, cartonul, metalul, sticla, plasticul), deșeurile depozitabile (deșeurile ultime, care nu mai pot fi reintroduse în circuitul industrial și trebuie depozitate).[7]
2.4.3. Sisteme de containere speciale pentru colectarea selectivă a materialelor reciclabile
Containere de colectare a sticlei
Sticla este colectată în pubele cu volum între 1,1 și 5,5 m3 din oțel sau din mase plastice. Sticla se colectează în funcție de culoarea acesteia, din ce în ce mai des optându-se pentru containere pe fiecare tip de culoare în parte (albă, verde și maro). Sticla ocupă un procent foarte ridicat din producția de ambalaje. [7]
Containerele de colectare au orificii rotunde care în parte sunt protejate ori de țevi de ghidare, ori de bucăți de cauciuc. În autovehicul de colectare acestea se golesc prin preluarea cu macaraua de ridicare și deschiderea clapetei de la baza containerului. Se utilizează autovehicule de colectare cu recipiente mari, de exemplu cu un volum de până la 60 m3 sau containere mai mici, cu volum de până la 28 m3. Deoarece aceste containere sunt plasate în zone intens populate trebuie luate măsuri de limitare pe cât posibil a zgomotelor produse de descărcarea deșeurilor în autovehiculul de colectare. [7]
Containere de colectare a hârtiei
De obicei se utilizează containere cu volume de 1,1 până la 5,5 m3 din oțel sau material plastic. Acestea sunt prevăzute cu deschideri sub formă de fantă dreptunghiulară, pentru a împiedica accesul altor tipuri de materiale. Acestea se pot goli cu ajutorul macaralelor de la autovehiculul de colectare prin deschiderea clapetei de la baza containerului, sau prin schimbarea containerului cu unul gol. Pentru a micșora pericolul de incendiu se recomandă, în cazul utilizării containerelor din plastic, luarea unor măsuri speciale. [7]
Containere de colectare a dozelor de aluminiu și/ sau a conservelor metalice
În aceste containere se poate aduna fie numai aluminiu, fie uneori în amestec și cu alte deșeuri metalice. Această colectare s-a dovedit a fi una ineficientă din punct de vedere economic, datorită costurilor ridicate de preluare, determinate de cantitățile scăzute de materiale colectate și de greutatea scăzută a cutiilor din aluminiu comparativ cu volumul ocupat. [7]
Se pot folosi pubele din oțel sau plastic cu volum între 1,1 și 5,5 m3. Golirea are loc după ce pubela a fost preluată de macaraua unui autovehicul de colectare prin deschiderea clapetei de la baza containerului în autovehiculul de colectare sau prin schimbarea containerului. [7]
Containere de colectare a ambalajelor ușoare
În acest tip de container se colectează ambalaje comerciale din materiale plastice, metal și materiale compozite. Colectarea amestecată a acestora necesită o sortare ulterioară care se face de obicei manual. Cantitatea de deșeuri care rămâne după sortare este destul de mare, astfel, pentru creșterea gradului de recuperare este necesar să se dezvolte o procedură mai eficientă de sortare, ceea ce implică automatizarea sistemului cu mașini de detectare a maselor plastice în funcție de tipul acestora, care de altfel implică costuri ridicate. [7]
Containerele sunt mari, metalice, de 1,1 m3 la care capacul se poate bloca cu lacăt și vor fi prevăzute cu fante de forme și dimensiuni în funcție de tipul deșeurilor reciclabile ce trebuie introduse.
Un exemplu de containere care să prezinte caracteristicile celor prezentate anterior, pentru fiecare fracție reciclabilă în parte este prezentat în figura 2.2. [7]
Figura 2.2 – Containere de colectare de tip insule de colectare
pentru fiecare categorie de deșeuri reciclabile
Frecvența colectării se alege în funcție de compoziția deșeurilor, astfel pentru deșeurile în amestec se păstrează sistemul stabilit de serviciul de salubritate, iar pentru materialele reciclabile ritmul de colectare poate fi mai rar. [1]
Materialele reciclabile din containerele destinate acestora sunt preluate și transportate, de către serviciile municipalităților la centre de colectare, unde se face trierea acestora pe subcategorii de deșeuri și livrarea la firmele prelucrătoare. [1]
Preluarea deșeurilor voluminoase se face în recipienți speciali, producătorii având obligația să depoziteze temporar acest tip de deșeuri doar în astfel de recipienți, amplasați astfel încât să nu influențeze circulația rutieră sau pietonală sau siguranța mediului înconjurător și a populației.[1]
2.4.4. Proceduri de colectare
Există trei feluri de proceduri de colectare:
procedura de colectare prin golirea containerului;
procedura de colectare prin schimbarea containerului;
procedura de colectare în saci. [7]
Pentru fiecare proces de colectare în parte există sisteme de recipiente și utilaje speciale, cu sisteme de încărcare corespunzătoare.
Procedura de colectare prin golirea containerului
Figura 2.3 – Sisteme de colectare prin golirea containerului [7]
În cazul acestei proceduri de colectare, se utilizează la transportul deșeurilor menajere și a deșeurilor asimilabile cu acestea, pubele prevăzute cu roți, care se golesc prin intermediul unei instalații de ridicare și răsturnare într-un autovehicul de colectare și apoi se pun înapoi în același loc. Transportul pubelelor de la locul lor la locul de unde vor fi ridicate se va face de către persoana care le deține (locatarul) sau de către angajații firmei de salubritate. Sistemul de prindere prevăzut pe pubelă ușurează munca personalului la încărcarea în autovehiculul de colectare. Pentru acesta se utilizează pubele diferite, standardizate, care vor fi golite în autovehicule de colectare, prevăzute cu un sistem combinat de prindere pentru mai multe tipuri de pubele (figura 2.3). [7]
Avantaje:
– ușurință în manipulare;
– nu necesită un spațiu vast de desfășurare;
– costuri de exploatare mici. [7]
Dezavantaje:
– costuri de investiții relativ mari;
– personal relativ numeros;
– durata colectării relativ ridicată. [7]
b) Procedura de colectare prin schimbarea containerului
Figura 2.4 – Sisteme de colectare prin schimbarea containerului [7]
Această procedură poate fi utilizată în aceeași măsură în cazul deșeurilor cu densitate mare, precum deșeurile din construcții și demolări, a nămolului orășenesc, cât și a deșeurilor cu densitate mai scăzută cum ar fi deșeurile menajere și deșeurile rezultate în întreprinderile industriale, în cadrul altor instituții și în spațiile de locuit. [7]
În cazul acestei proceduri containerele pline de la fața locului se schimbă cu containere goale de același tip. După golirea acestora, containerele se vor amplasa într-un alt loc. Dacă transportul containerelor se face pe tipuri sau mărimi diferite sau dacă golirea se face neregulat numai la cerere, atunci containerele se vor aduce după golire înapoi în locul de unde au fost ridicate. În acest caz se vorbește despre “transport direct”. Exemple de schimbare a containerului sunt prezentate în figura 2.4.
Din motive economice se utilizează containere de peste 4 m3 care se pot manevra ușor cu ajutorul unor sisteme de răsturnare diferite. Este posibilă comprimarea conținutului containerului cu o presă fixă sau în containere prevăzute cu un sistem de compactare propriu.[7]
Avantaje:
ușurință în manipulare și întreținere;
personal puțin;
durata colectării relativ mică;
costuri de investiții relativ mici;
costuri de exploatare mici. [7]
Dezavantaje:
– necesită un spațiu de desfășurare relativ mare;
– riscul de a transporta containerele pe jumătate goale. [7]
c) Procedura de colectare în saci de unică folosință
Această procedură presupune strângerea deșeurilor într-un mod curat și igienic în saci de hârtie sau plastic, care se încarcă direct în autovehiculele de colectare. Procedura de colectare se scurtează datorită faptului că se elimină din operație pubelele, și-anume se elimină timpul necesar golirii acestora și al dezinfectării lor. Încărcarea sacilor se face de obicei manual, ceea ce reprezintă o solicitare fizică mai mare a personalului. [7]
Volumul sacilor este limitat datorită rezistenței lor la maxim 110 l. În mod obișnuit se folosesc saci de 50 și 70 l.
Ținând cont de obiectivul de reducere a deșeurilor produse suplimentar, creșterea cu 3% a cantității deșeului prin materialul saculului, trebuie luată în calcul ca fiind una îngrijorătoare. [7]
Avantaje:
– ușurință în manipulare și întreținere;
– personal puțin;
– durata colectării este foarte scurtă;
– costuri de investiții mici;
– costuri de exploatare mici. [7]
Dezavantaje:
– riscul ruperii sacilor;
– necesitatea diferitelor tipuri de saci în funcție de materialul colectat. [7]
d)Procedura de colectare fără sistem
Colectarea fără sistem, în cadrul căreia deșeurile se colectează neunitar după mărime și formă sau în containere deschise, se utilizează la ora actuală numai în cazul colectării deșeurilor voluminoase. Deșeurile voluminoase trebuie așezate la îndemâna personalului de încărcare a autovehiculelor pentru a putea fi ușor încărcate. [7]
2.4.5. Sistemul de compactare din autovehiculele de colectare
La colectarea deșeurilor menajere, asimilabile și a deșeurilor voluminoase se utilizează autovehicule speciale închise. Acestea au spații de încărcare închise cu sisteme diferite de compactare a deșeurilor. Ele se încarcă prin deschiderile obișnuite sau cu sisteme aflate la partea din spate a autovehiculului. [7]
În cazul autovehiculelor cu sistem de compactare rotativ deșeurile cad prin golul de intrare din peretele posterior fix al vehiculului într-un tambur care se rotește în jurul propriei axe. Tamburul care se rotește cu aproximativ 4 rotații pe minut este prevăzut cu un melc interior sudat. Tamburul se va roti în așa fel încât spirala să deplaseze deșeurile către partea din față a vehiculului, prin compactare de 2 până la 4 ori. Prin rostogolirea continuă, prin presarea și ruperea bucăților mai mari printre spirele melcului și a părților fixe ale carcasei, apare un efect de micșorare și amestecare fără de care nu este posibilă comprimarea deșeurilor mai voluminoase. Trebuie luat însă în vedere efectul amestecării deșeurilor, deoarece apare umezeala și murdărirea deșeurilor valorificabile. [7]
Figura 2.5 – Procesul de încărcare al containerului cu presă [7]
Autovehiculele cu sistem de presare a deșeurilor se încarcă întotdeauna printr-o anticameră plasată imediat după deschiderea pentru încărcare (figura 2.5). O placă de presiune acționată hidraulic ce este legată de un perete de presare golește anticamera și umple prin comprimare containerul vehiculului de transport. Peretele din față a containerului poate fi acționat hidraulic pe toată lungimea containerului. Cel mai mare grad de compactare se poate obține în domeniile de lucru ale plăcii de presare și peretelui împingător. [7]
La începutul operațiunii de umplere, peretele din față se împinge până aproape de anticameră, astfel peretele din față glisează până la poziția cea mai din față, păstrându-se însă, în mod automat presiunea din interiorul încărcăturii și gradul de compactare pe toată lungimea containerului. Factorul de compactare maxim care poate fi derivat din această acțiune este de 3:1, evitându-se o amestecare a deșeurilor, eventual doar o micșorare a deșeurilor foarte voluminoase. [7]
Pentru a se evita dezvoltarea de presiuni în pereții containerului aceștia trebuie întăriți. Încărcarea peste măsură a containerului și prin aceasta depășirea sarcinii maxime admisibile pe osie, se poate evita prin instalarea unor senzori de masă, volum, presiune etc., care pornesc atunci când se ajunge la sarcina admisibilă și întrerup procesul de încărcare. [7]
Principiul de compactare folosit la autovehiculele de colectare a deșeurilor poate fi adaptat și folosit și în cazul unor containere de mari dimensiuni amplasate în stațiile de colectare.
2.5. Colectarea pneumatică
2.5.1 Noțiuni generale
[NUME_REDACTAT], țări precum, Suedia, Franța, Norvegia ș.a., au implementat sisteme de evacuare pneumatică a deșeurilor menajere. Asupra cantității deșeurilor produsă în țările dezvoltate sau în curs de dezvoltare, din Europa și SUA, [NUME_REDACTAT] de Statistică, Eurostar, a realizat un studiu de cercetare (tabelul 2.1). [1]
Conform acestui studiu creșterea producției de deșeuri la nivelul acestor țări, face imposibilă gestionarea deșeurilor, în zonele urbane, fără un sistem integrat de colectare, transport și tratare în vederea eliminării. Așadar un sistem de colectare pneumatică poate fi o soluție de eficientizare a metodelor actuale de colectare. [1]
Sistemul indeplinește și obiectivele colectării selective și ale reciclării, datorită faptului că punctele de precolectare pot fi amplasate în apropierea locului de generare, făcând sortarea un procedeu mai simplu și mai eficient. Fiecare fracție reciclată, necesită un tub de colectare separat și un container final propriu. Deși se folosește o singură conductă pentru transportul tuturor fracțiilor, sistemul de control asigură că fiecare fracție reciclată ajunge separat în stația de colectare. [8]
Un procedeu de colectare pneumatică poate fi realizat prin amplasarea în subteran a unor containere. Aceste containere pot fi conectate între ele prin conducte subterane, de unde pot fi apirate cu ajutorul unui vehicul special. Deoarece capacitatea de aspirare a vehicului nu este foarte mare, distanța de la punctul de aspirare până la cel mai îndepărtat container conectat la el nu trebuie să depășească 300 m. [8]
Tabelul 2.1 – Producția de deșeuri la nivelul unor țări din Europa și SUA ,
evaluată de Institutul de Statistică al [NUME_REDACTAT], Eurostar [1]
Un sistem pneumatic staționar de colectare a deșeurilor este reprezentat de o rețea subterană de conducte, care se întind pe distanțe mari, între punctele de precolectare secundară și o stație de colectare, unde deșeurile sunt compactate în containere închise. Un astfel de sistem utilizează aerul pentru transportul deșeurilor. La descărcare deșeurile trec printr-o etapă de epurare a aerului aspirat, printr-un sistem de tip ciclon, apoi acesta este trecut prin filtre textile și evacuat printr-un coș de aer. [8]
Curgerea aerului în conducte este generată de exhaustoare, care creează o presiune negativă în rețeaua de conducte, deșeurile fiind transportate prin conducte cu viteză foarte mare (circa 30 m/s), pe o distanță de 2-3 km față de stația centrală. [8]
Conductele de precolectare sunt racordate la conductele de transport prin vane care stau închise în perioada dintre aspirații. În această perioadă deșeurile se colectează în tronsoanele inferioare ale tuburilor de precolectare. [8]
Principiul de funcționare se poate observa în figura 2.6 și în schema de la figura 2.7.
Figura 2.6 – Sistem de colectare pneumatică în Finlanda [8]
Figura 2.7 – Evacuarea și colectarea pneumatică a deșeurilor menajere [1]
1. Tuburi de precolectare;
2. Guri de descărcare;
3. Priză de aer;
4. Galerie termică (subsol);
5. Conducte colectoare;
6. Ciclon de liniștire și separare a reziduurilor;
7. Container de mare capacitate;
8. Sistem de compactare;
9. Filtru;
10. Cameră de liniștire;
11. Container secundar pentru particule mai mici;
12. Amortizor de zgomot;
13. Stație de pompare;
14. Coș de evacuare a aerului
Avantajele sistemului de colectare pneumatică:
reduce emisiile de carbon;
frecvența cu care vehiculele de colectare și operatorii de salubritate lucrează, scade;
costurile cu pubelele, sau containerele date fiecărei gospodării pot fi reinvestite;
îmbunătățirea igienei zonelor în care există sistemul și a mediului de lucru al operatorilor de salubritate;
comportamentul locatariilor prin mecanismul de acces folosind un card individual, poate fi inregistrat de către firma de salubritate, astfel poate fi sancționat individul, nu și toată comunitatea;
costul ridicat al investiției se amortizează în timp de costurile reduse cu întreținerea instalațiilor.[8]
Un sistem pneumatic staționar de colectare a deșeurilor poate manipula majoritatea tipurilor de deșeuri însă prezintă o serie de limitări după cum urmează:
deșeurilor voluminoase: mobilă, frigidere etc.;
articole care pot provoca incendii sau explozii;
articole dure: roci, resturi de metal, precum resturi de oțel;
articole spongioase: bureți, perne, care au tendința de a se expanda și de a bloca tubul și/ sau conductele de transport;
articole care emană un miros neplăcut;
chimicale: soluții acide sau alcaline, vopsele, adezivi;
deșeuri cu un grad mare de umiditate: resturi de mâncare. Cantități mari de lichide provenite din deșeurile alimentare, cer construirea unei conducte separate. [8]
2.5.2. Tehnologia de aerare. Curgerea aerului în conducte
În cazul instalațiilor pneumatice, pe parcursul funcționării acestora aerul curge prin rețeaua de conducte și elemente ca țevi, ștrangulări, coturi, recipienți etc., cu viteze și presiuni diferite, rezultatul fiind o scădere a presiunii utile de-a lungul rețelei prin care circulă aerul, precum și o limitare a debitului acestuia. [2]
Atât pierderile de presiune, precum și debitele de aer în secțiuni constituie elemente importante în proiectarea instalaților pneumatice, la stabilirea din calcul a modului de funcționare.
Curgerea aerului se poate face în regim permanent sau nepermanent. În cazul regimul de curgere permanent, valorile mărimilor de stare și viteza aerului sunt constante în timp într-un punct al traseului de curgere și variația acestor valori între două secțiuni apropriate are loc în mod continuu.
În cele mai multe cazuri, curgerea într-un sistem pneumodinamic are loc în regim permanent. În schimb, pentru acționările pneumostatice, curgerea nu are loc în regim permanent, deoarece funcționarea acestora se produce în cicluri repetate, deci toate fenomenele nu pot avea un caracter permanent. [2]
Însă, pentru simplificarea calculelor, curgerea aerului la acționările pneumostatice va fi considerată ca fiind în regim permanent. Eroarea care se introduce prin această simplificare se datorează neglijării forțelor de inerție ale masei de aer, forțe care apar ca urmare a variației în timp a vitezei curentului de aer. Această eroare este semnificativă în cazul unor conducte lungi, de diametre mari și în condițiile unor variații considerabile ale vitezei curentului de aer. Această eroare este considerată nesemnificativă și este de sub 3%. [2]
Curgerea aerului în conducte se caracterizează prin faptul că secțiunea de curgere este constantă de-a lungul conductei. Dacă pereții conductei sunt perfect netezi, astfel nu intervin forțe de frecare între aceștia și aerul este considerat lipsit de viscozitate, curgerea decurge, astfel, fără frecare.
În plus, dacă conducta este izolată față de mediul exterior, pentru a nu exista schimb de căldură cu acesta, atunci curgerea are loc izoterm, atunci presiunea și viteza rămân constante pe toată lungimea considerată a conductelor. [2]
Aerul, ca și celelalte fluide, are viscozitate, adică are proprietatea de a se opune mișcării relative a particulelor din care este compus. Experiența arată că stratul de fluid care se găsește în contact cu peretele conductei nu are nici o mișcare relativă față de acesta. Viscozitatea se prezintă ca o forță tangențială necesară pentru a mișca, în regim staționar, o suprafață plană, de arie egală cu unitatea, cu o viteză relativă egală cu unitatea, față de o altă suprafață plană și paralelă, de care este separată printr-un strat de fluid cu grosimea egală cu unitatea. Viscozitatea astfel definită reprezintă viscozitatea absolută.[2]
2.5.3. Clasificarea modurilor de colectare pneumatică
Locatarii își descarcă deșeurile în mod obișnuit în recipiente de deșeuri, care se aseamănă ca design cu orice alt tip de recipient stradal cu care populația este obișnuită. Dar, aceste recipiente se diferențiază față de unele obișnuite prin faptul că sunt dotate cu senzori de nivel care observă când recipientele sunt pline. Recipientele sunt conectate la un sistem automat de colectare a deșeurilor. Recipientul, odată umplut, se deschide o valvă de sub acesta și cantitatea de deșeuri din vană este aspirată printr-un sistem de conducte subteran. [8]
Există două tipuri de sisteme automate de aspirare care pot fi folosite împreună cu recipienții de deșeuri:
sistem staționar: cu ajutorul sistemului staționar cantitatea de deșeuri din recipient, este aspirată prin rețeaua de conducte în containerele din stația de colectare. O valvă este folosită pentru a regula golirea tuturor recipientelor conectate la rețeaua de conducte. Recipientele sunt golite atunci când sunt pline sau la intervale orare (figura 2.8). [8]
Figura 2.8 – Sistem staționar de colectare pneumatică
sistem mobil hibrid: cu ajutorul acestui tip de sistem, cantitatea de deșeuri din recipient este aspirată printr-o rețea de conducte în containere care sunt amplasate în subteran (figura 2.9). Containerele sunt legate la sisteme de andocare de unde sunt colectate de către vehicule prevăzute cu sisteme de aspirare a deșeurilor (figura 2.10). [8]
Figura 2.9 – Sistem mobil hibrid de colectare pneumatică [8]
Figura 2.10 – Vehicul prevăzut cu sistem de aspirare a deșeurilor [8]
2.5.4. Sistemul pneumatic staționar. Noțiuni specifice
Într-un sistem pneumatic staționar aerul intră în conducte la presiune atmosferică, întâlnește în traseul lui deșeurile pe care le absoarbe în masa lui și le transportă în stația de colectare. Un astfel de sistem staționar poate colecta mai multe fracții de deșeuri în același timp. Fiecărei categorii de deșeuri colectate i se atribuie un tub propriu de precolectare, conectat la o vană. În general, două până la patru fracții de deșeuri se pot manipula într-un sistem pneumatic staționar, care folosește aceeași rețea de conducte pentru toate fracțiile colectate. În stația de colectare fiecare fracție de deșeu este direcționată către un container proiectat în conformitate cu categoria de deșeu colectată. Colectând deșeurile pe categorii, sistemul asigură că deșeurile reciclabile nu se amestecă cu alte deșeuri care le-ar putea contamina, făcându-le imposibil de reciclat. [9]
Un ciclu de colectare începe prin pornirea pompelor de exhaustare, care creează în conducte o presiune statică negativă. În același timp, unitatea hidraulică a compactorul este pornită și de asemenea peretele care asigura presiunea din container este pus in mișcare. [9]
Valva de intrare a aerului este deschisă. Atunci când valva este deschisă, un curent puternic de aer este creat în conducte, de la valva de intrare până la stația de colectare. Viteza aerului este menținută constantă de către regulatoare de viteză. [9]
Când viteza necesară a aerului în conducte este asigurată, sistemul de control deschide prima vană de deversare din punctul de precolectare. Deșeurile din vană, cad datorită forței gravitaționale și sunt absorbite în conductele de transport, și transportate apoi de către curentul de aer la stația de colectare. După câteva secunde valva se închide. Atunci când toate deșeurile au fost colectate dintr-un punct de precolectare, valva de intrare a aerului se închide și se va deschide valva de intrare a aerului în următorul punct de precolectare. [9]
Când containerul este plin, un operator primește un semnal de înștiințare să schimbe containerul.[9]
2.6. Operarea sistemului de colectare pneumatică folosind instrumente GIS
Figura 2.11 – Monitorizarea sistemului de colectare pneumatică
Colectarea deșeurilor este automată, deci nu este necesară asistența manuală sau supravegherea. Un computer amplasat în panoul de comandă și control central din cadrul stației de colectare, controlează și administrează procesul de colectare. Operația de colectare a deșeurilor este repetată de două până la cinci ori pe zi , în funcție de cantitatea de deșeuri produse și de capacitatea de depozitare a vanelor din punctele de precolectare. Durata de colectare variază de la 15-20 minute (sisteme de mici dimensiuni), 30-60 minute (sisteme de dimensiuni medii), și câteva ore pentru sistemele mari. Între ciclurile de colectare sistemul este la ralanti. [8]
Sistemul de cartografiere și monitorizare GIS
GIS este acronimul provenit din limba engleză pentru [NUME_REDACTAT] Geografic (SIG)– care în esență înseamnă o colecție de informații (hărți și baze de date) care sunt legate între ele: fiecărui element din hartă (drum, punct de precolectare) îi corespunde anumite informații (lungime, lățime, locație). [10]
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] (GIS) este un instrument informațional pentru cartarea și analiza obiectelor care există și a evenimentelor care se produc pe Pământ. Tehnologia GIS integrează operațiuni obișnuite cu baze de date cum ar fi interogările și analiza statistică cu avantajele unor vizualizări unice și a analizei geografice oferite de către hărți. [10]
Un GIS este un sistem informatic ce permite captarea (introducerea), stocarea, integrarea, manipularea, analiza și vizualizarea datelor care au referință spațială. O schematizare a acestei definiții poate fi pusă în forma: date geografice (cu distribuție spațială); sisteme de programe (software ce înglobează proceduri de analiză și management specific); sisteme de calcul (hardware). [10]
GIS este un sistem complex de echipamente electronice, software și personal specializat care integrează date topografice, demografice, utilități, imagini și alte tipuri de informații care sunt georeferențiate. [10]
Programul reprezintă un instrument informațional ce prelucrează informația geografică conținută în hărți, tratată sub aspect spațial și economic și o cuplează cu baze de date relaționale (de tip Acces). Acesta oferă obiectelor geografice și strategice posibilitatea de a opera baze de date ce lucrează cu atribute ale informației spațiale. Programul în sine este un ansamblu de instrumente folosit pentru culegerea, salvarea, transformarea și vizualizarea datelor spațiale ale lumii reale. [3]
Produsul GIS este folosit pentru:
editarea hărților;
elaborarea hărților;
asigură legatura cu mai multe sisteme de gestiune a bazelor de date concomitent;
asigură posibilitatea de listare a hărților;
asigură legătura la elemente GPS;
are rolul de a combina datele spațiale cu date nongrafice în scopul explorării relațiilor dintre datele spațiale sau datele geografice. [3]
Un sistem GIS constă în programe, echipamente și dispozitive externe care transformă datele spațiale geografice în informații despre amplasare, interacțiuni spațiale și relații geografice ale entităților statice și dinamice ce ocupă spațiu în mediul natural și construit. [3]
Acesta conține:
echipamente (Hardware): servere de date sau calculatoare PC, echipamente periferice: digitizoare, scanere;
programe (Software) ce permit: conversii de fișiere, întocmire de rapoarte complexe pe baza rezultatelor analizelor, server web pentru a putea servi datele prin intermediul browser-elor de internet, conversii de coordonate, funcții avansate de digitizare automată și de prelucrări de date inteligente, reprezentarea de date sub formă tridimensională (3D);
date sau informații necesare: date geografice (vector, raster, shape), atributele elementelor grafice (baza de date). [3]
Într-un sistem GIS datele spațiale reprezintă poziția și forma obiectelor sau a fenomenelor terestre utilizând 3 entități:
punctele: reprezintă obiecte GIS prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, acestea putând fi copaci, insule de colectare a deșeurilor, etc.. Se reprezintă prin simboluri grafice și pot fi însoțite de text explicativ;
liniile: reprezintă obiecte GIS prea înguste pentru a putea fi descrise prin poligoane. Spre exemplu: drumuri, cursuri de apă, conducte sau obiecte liniare care au lungime, dar nu au suprafață;
poligoanele: reprezintă suprafețe închise reprezentând forma și poziția obiectelor GIS omogene. Spre exemplu: unități administrativ teritoriale, lacuri, parcele. Pentru reprezentarea lor se folosesc simboluri liniare, grafice, hașuri. Acestea se caracterizează prin arie și perimetru;
entități compuse: care le conțin pe toate trei. [3]
Avantajele utilizării unui [NUME_REDACTAT] Geografic (GIS):
datele sunt mai bine organizate;
elimină redundanța în stocarea datelor;
facilitează actualizările;
analizele, statisticile și noile căutări sunt mult mai ușoare;
utilizatorii sunt mai productivi;
mărirea bugetului local prin aplicarea corectă a sistemului de taxe și impozite;
recuperarea investiției prin vânzarea de hărți și de informații din baza de date către
firme private;
reducerea costurilor pentru proiectele care necesită o cantitate considerabilă de informații geografice. [10]
Riscurile utilizării Sistemelor informatice geografice sunt:
Complexitatea sistemului;
Costuri ridicate;
Dificultate în formarea personalului de lucru;
Modificări ale terenului în timp . [10]
2.7. Descrierea zonei studiate
2.7.1. Date necesare despre municipiul [NUME_REDACTAT] Sibiu este unul din cele mai importante orașe din Transilvania cu un remarcabil potențial de dezvoltare economică fiind avantajat de poziționare pe coridorul IV rutier trans-european Constanța-București-Sibiu-Nădlag, având rol de nod rutier și feroviar prin suprapunerea și intersectarea drumurilor: A 1, DN 1, DN 7, DN 14, E 68, E 81 și a magistralelor feroviare: București – Timișoara, București- Brașov- Arad, București- Oradea- [NUME_REDACTAT]. [5]
Orașul se poziționează la 45°47' latitudine nordică și 24°05' longitudine estică. Altitudinea față de nivelul mării variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în Orașul de Sus. [5]
Clima, relieful și structura solului din zonă, induc condiții prielnice de dezvoltare pentru floră și faună. Sibiul se află într-o zona cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de direcția vântului la sol, influențată atât de factorii de relief, cât și de zona construită. [5]
Populația municipiului însumează 155.000 de locuitori permanenți și 25.000 de locuitori temporari, în special studenți, fiind cel mai mare oraș din județ. Comunitatea locală este alcătuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populației este reprezentată de români 95%, apoi în proporție 2% sunt maghiari, 1,6% sunt germani, 1,4 % sunt de alte naționalități. Din punct de vedere al vârstei locuitorilor, 25% din populație are peste 50 de ani, iar 18% din populație are studii superioare. [5]
Figura 2.12 – Harta municipiului Sibiu [19]
În imaginea anterioară, este evidențiată printr-un chenar zona supusă prezentei cercetări și anume [NUME_REDACTAT], putându-se observa date de importanță strategică prezentate în acest capitol, precum căile de transport.
[NUME_REDACTAT] a reprezentat și reprezintă unul dintre cele mai importante și mai înfloritoare orașe din regiune, cunoscând în ultimii ani o renaștere economică și culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre orașele cu cel mai mare nivel de investiții străine din România.
Încă din anul 1900 curățirea orașului se făcea conform Dispozițiilor, regulamentelor și statutelor privind serviciul de salubritate, prin care se specifica că pentru menținerea orașului în limite normale de curățenie, trebuie avută în vedere implicarea mai multor părți. Astfel de la sursa de producere, proprietarul, chiriașul, sau arendașul trebuia să-și sorteze deșeul menajer, de cel de grădină sau provenit de la animalele din gospodărie, de asemenea deșeul umed trebuia sortat separat de cel uscat, fiecare fiind depozitat în recipiente speciale, prevăzute cu mânere de manevrare și capac. [11]
Astfel, serviciul de salubritate era obligat prin regulament să colecteze anumite categorii de deșeuri, citez :” Rămășițele bucătăriei, cenușa, gunoiul, funinginea, sticlele, oalele, fărămâturile de sticlă, gunoiul rezultat din curățirea podului, a pivnițelor, resturile nefolosibile ale șopronului de lemne, în cantități mai mici, gunoaiele și rămășițele instalațiunilor industriale, în cantități mici”. Deșeurile mai sus menționate urmând a fi transportate de către serviciul de salubritate împreună cu cele provenite din locurile publice, deșeurile stradale, și cele asimilabile din economia de pe teritoriul orașului, în depozite amenajate pe extravilanul orașului. [11]
Aceste relatări evidențiază preocuparea administrației de la Sibiu cu privire la gradul de sănătate al populației încă de la începutul secolului XX. Acest grad a fost și rămâne și în prezent capabil să fie influențat semnificativ de către un management defectuos al problemelor de salubrizare și igienizare a marilor orașe.
2.7.2. Date necesare despre cartierul [NUME_REDACTAT] Ștrand este un cartier construit lângă citadela orașului, fostul cartier Josefin sectorul vest, constituit în anul 1935 din str.Șaguna, str.Școala de Înnot, [NUME_REDACTAT], Pământul olarilor, str.Băii și str.Cârlova. [12]
Acest cartier este așezat pe malul drept al Cibinului și se împarte în două subcartiere: cartierul Ștrand I construit în jurul anilor 1970-1980 și cartierul Ștrand II, construit relativ recent.
Obiectul cercetării îl face cartierul Ștrand I ([NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Cârlova și Ștrandului) și o parte a cartierului strand II ([NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Cantemir, Bârsei, Prof. [NUME_REDACTAT]).
Terasamentul zonei are o altitudine absolută de 405-410-418 m și este suspendat față de Cibin cu 5-10 m, trecerea la nivelul terasei de luncă făcându-se nesesizabil datorită contrucțiilor antropice. [5]
Topoclimatul urban al zonei se caracterizează prin abateri ușoare față de valorile medii ale elementelor climatice. Aceste abateri sunt rezultatul modificării condițiilor de mediu prin antropizarea suprafețelor active. Astfel, temperatura medie anuală este mai mare datorită fenomenului de adăpost, supraîncălzirii pavajului străzilor în timpul verii, reducerea sistemului de ventilație naturală a solului și impiedicarea evaporației prin asfaltarea sau betonarea suprafețelor. De asemenea umiditatea aerului scade, apare fenomenul de calm atmosferic și poluarea se intensifică . [5]
Nivelul pânzei freatice la contactul luncă-terasă variză în limitele 15-16 m, și coboară până la valorile de 18-20 m, pe măsură ce terasamentul urcă în altitudine. [5]
Solurile prezente în zonă fac parte din clasa argiluvisoluri și cernisoluri. Materialul parental sedimentar are o granulație diferențiată, fiind alcătuit din luturi, marne și argile marnoase. Au o textură variată, cu proprietăți fizice și hidrofizice bune, cu grad relativ ridicat de tasare, datorită conținutului de argile, asigurând o bază de susținere a sistemului urban. [5]
Spațiul verde al carierului este reprezentat sub formă de pete și fâșii, scoaruri și de sensurile giratorii din zonă. [NUME_REDACTAT] reprezintă una din suprafețele cu pondere importantă în structura spațiilor verzi din intravilan cu o suprafață de 13.880 m2 , beneficiind de o vegetație ierboasă, arbustică, lemnoasă, sau sub formă de gard viu. [5]
Strategia de sistematizare a unui teritoriu se reflectă prin planurile și obiectivele trasate în concordanță cu conceptul dezvoltării durabile și a conservării resurselor, ceea ce face obiectul acestei cercetări, zona aleasa îndeplinind condițiile temei alese.
3. Justificarea proiectării sistemului de colectare pneumatică
3.1. Obiective și cerințe ale unui management eficient a deșeurilor
Studiul de față reprezintă obiectul cercetării și al aplicării principiului BATNEEC, prin care se dorește a se folosi cea mai bună metodă disponibilă în cazul unui sistem de gestionare a deșeurilor municipale.
[NUME_REDACTAT], reprezintă punctul optim din regiune în care să se creeze un sistem modern de colectare a deșeurilor, datorită standardelor ridicate ce și le-a impus de-a lungul anilor în curățirea orașului, colectarea selectivă a deșeurilor, sănătatea cetățenilor și a mediului din punct de vedere al pericolului cauzat de deșeuri.
Dat fiind faptul că așezările umane s-au extins în ultimii ani simțitor la periferia și în extravilanul orașelor, odată cu această creștere, se mărește și cantitatea de deșeuri generate și depozitate, fiind necesare stabilirea unor obiective în vederea planificării unor sistemne eficiente care să aibă capabilitatea de a gestiona aceste deșeuri și de a le valorica cât mai bine posibil.
3.1.1. Obiectivele generale ale [NUME_REDACTAT] și ale [NUME_REDACTAT] deșeurilor reprezintă ansamblul de activități, măsuri și prevederi legislative referitoare la deșeuri, inclusiv cele care privesc influența acestora asupra mediului ambiant și aspectele economice legale ale acestora.
Gestiunea se face împreună cu monitorizarea deșeurilor care stă la baza acțiunilor de prevenire (diminuare) a cantităților de deșeuri, evacuarea și tratarea lor.
Obiectivele implementării unui sistem eficient de gestionare a deșeurilor au la bază [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor, PRGD, împreună cu legistația în vigoare, și sunt următoarele:
Minimizarea cantității deșeurilor și a nocivității lor;
Recuperarea și reciclarea materialelor, care asigură, pe lângă efecte economice, reducerea cantităților de deșeuri ce urmează a fi depozitate;
Tratarea maximală a deșeurilor rămase după recuperarea materialelor reciclabile, astfel încât să se limiteze impactul lor asupra mediului;
Depozitarea în depozite ecologice numai a deșeurilor care rămân după tratare. [4]
România ca țară membră a comunității europene trebuie să-și însușească țintele și obiectivele de dezvoltare ale [NUME_REDACTAT].
Așadar pe lângă obiectivele enumerate anterior, trebuie realizate și următoarele:
Îmbunătățirea generală a calității mediului urban și igienei publice;
Implementarea colectării selective;
Implementarea unei metode de colectare eficiente și sustenabile a deșeurilor;
Îmbunătățirea stării de sănătate și securitate a muncii, lucrătorilor sanitari;
Îmbunătățirea stării de sănătate și confort a populației. [4]
Principalele obiective ale unui sistem de colectare pneumatică static sunt:
Colectarea deșeurilor și a fracțiilor reciclabile la locul de producere;
Transport automatizat a deșeurilor, de la locul de depozitare la stația de colectare și transfer;
Reducerea nevoii ca un muncitor să intre în contact direct cu deșeurile;
Reducerea impactului asupra mediului înconjurător, prin reducerea consumului de energie, a emisiilor de gaze, etc.
Reducerea cantității deșeurilor depozitate, prin încurajarea reciclării;
Scăderea nivelului de zgomot în cartiere;
Scăderea gradului de miros, din punctele de precolectare secundară.
3.1.2. Obiectivele prezentului studiu de cercetare
Datorită faptului că lumea în care trăim este compusă din țări cu populații vibrante și într-o continuă dezvoltare, aceasta aduce implicații și asupra resurselor de care beneficiem și care sunt puse în pericolul diminuării semnificative. De asemenea o dată cu explozia tehnologică, cresc și nivelul de trai al populației și pretențiile acesteia de a beneficia de anumite servicii, care de obicei vin la pachet cu deșeurile.
Această creștere a deșeurilor provenite de la populație, are implicații importante asupra sistemului actual de containere, ceea ce duce pe de-o parte la creșterea numărului de containere din punctele de precolectare sau a dimensiunilor acestora, și pe de altă parte, la creșterea numărului de colectări. Aceste implicații au acțiune directă asupra populației din zonele afectate.
Prin prezentul studiu se vrea a se pune în evidență necesitatea unui proiect pilot de colectare pneumatică a deșeurilor, astfel încât metodele de colectare să poate fi integrate ușor cu nivelul de trai și de dezvoltare al populației.
Principalul obiectiv al acestui studiu este evaluarea cantităților pe fracții de deșeuri în cartierul Ștrand, pentru a evidenția efectele negative la care este supusă populația din zona vizată. Acest obiectiv va fi îndeplinit prin întocmirea unor hărți inteligente la standarde 3D care să optimizeze metoda de colectare a datelor și metoda de colectare a deșeurilor.
Acest studiu urmărește totodată cunoașterea realității cu privire la poluarea generată de deșeuri, în care persoanele din acestă zone locuiesc.
Trei obiective mari stau la baza acestei cercetări:
Realizarea unei hărți inteligente a unei zone restrânse din municipiul Sibiu;
Realizarea unui sondaj de opinie adresat locuitorilor din zonă;
Proiectarea unui sistem de colectare pneumatică a deșeurilor în [NUME_REDACTAT].
Obiectivul principal I: Realizarea unor hărți inteligente a unei zone restrânse din municipiul Sibiu, are în vedere parcurgerea următorilor pași strategici:
Obținerea informațiilor de ordin geografic și demografic;
Obținerea unei hărți zonale;
Obținerea datelor de tip cantitativ asupra deșeurilor generate, asimibilabile cu cele menajere, și a fracțiilor de deșeuri;
Proiectarea necesarului de puncte de precolectare în vederea acoperirii cantității deșeurilor și a arealului zonei vizate;
Utilizarea unui software de cartare – GIS (GeoMedia Professional 6.1).
Al doilea obiectiv : Realizarea unui sondaj de opinie adresat locuitorilor zonei investigate, pentru a putea culege informații referitoare la modul în care îi afectează modul actual de colectare a deșeurilor și actualele puncte de precolectare din zona supusă prezentei cercetări.
Acest obiectiv reflectă realitatea cu care se confruntă sibienii din zonă, constituind bază importantă asupra direcțiilor viitoare de desfășurare a unui sistem de colectare modern în zonă, întrucât opiniile locuitorilor construiesc adevărul necesității acestei cercetări.
Fiind îndeplinite cele două obiective, se va căuta a se propune soluții și cerințe de proiectare a unui sistem de colectare pneumatică a deșeurilor, astfel încât sistemul să funcționeze la parametri normali, atât în momentul punerii în funcțiune, cât și în viitorul apropiat. Cele două obiective stau la baza obiectului acestei cercetări și-anume proiectarea sistemului de colectare pneumatică a deșeurilor în [NUME_REDACTAT] din municipiul Sibiu.
Obiectivele urmărite în prezentul studiu, se completează reciproc devenind un ansamblu complex și înțelept, legătură care întărește și armonizează, împreună cu datele investigate, fenomenul studiat. Aceasta nu este o argumentare, ci un plus care dă valoare cercetării, ducând la crearea unui cadru prielnic pentru luarea unor decizii și planificări la nivel local, fiind o sursă de luat în calcul pentru creșterea gradului de bine al grupului analizat.
[NUME_REDACTAT] atunci când ne referim la deșeuri, nu există hărți strategice privind generarea de deșeuri care să evidențieze zonele cu nivele ridicate de generare a acestora, cum ar fi cartiere, străzi, imobile, totul fiind la nivel statistic în funcție de numărul de locuitori. Așadar acest studiu are scopul de a evidenția necesitatea creării unui sistem care să permită o monitorizare continuă a deșeurilor pe teritoriul unei administrări teritoriale.
3.2. Necesitatea și oportunitatea realizării sistemului modern de colectare pneumatică a deșeurilor
Datorită faptului că actualele puncte de precolectare cu containere deschise prezintă o serie de dezavantaje, care se reflectă asupra stării cetățenilor, spaților pietonale, și a întregii zone vizate de această cercetare, am găsit prioritară stabilirea punctuală a unor principii care să evidențieze necesitatea și oportunitățile implementării unui sistem de colectare pneumatică a deșeurilor. Astfel:
Necesitatea asigurării unui sistem pilot de gestionare a deșeurilor care să se conformeze la legistația, reglementările și nivelul de tehnologie al [NUME_REDACTAT], a cărei comunitate include și România;
Interesul sporit al țărilor membre U.E., pentru a reduce impactul antropicului asupra mediului prin folosirea tehnologiilor curate și a energiilor regenerabile. În acest caz deșeurile sunt considerate atât materie primă, cât și sursă de energie.
Necesitatea asigurării coerenței structurilor de tratare a deșeurilor din județ și din țară, pentru optimizarea folosirii facilităților corespunzător;
Necesitatea creării unui sistem sustenabil destinat deșeurilor municipale care să asigure deciziile optime de recuperare a materialelor reciclabile și de protecție a mediului;
Necesitatea unei metode eficiente de colectare selectivă a deșeurilor astfel încât ponderea fracțiilor reciclabile să cunoască o creștere semnificativă;
Necesitatea unui sistem care să reducă, sau chiar să elimine aportul adus cantității de gaze cu efect de seră de către vehiculele de transport a deșeurilor;
Necesitatea unui sistem care să scoată deșeurile în afara cartierelor, făcându-le ușor de accesat și transportat în vederea tratării și eliminării finale;
Necesitatea unui sistem care să constituie bazele pentru o educație ecologică a populației;
Necesitatea unui sistem care să satisfacă atât mediul academic prin platforma care o pune la dispoziție spre cercetare, cât și personalul specializat în ingineria și managementul deșeurilor solide;
Necesitatea accesării fondurilor europene destinate managementului deșeurilor solide;
Oportunitatea de a oferii sprijin pentru implementarea sistemului în zone din țară cu proprietăți asemănătoare amplasamentului ales;
Atingerea targeturilor prevăzute prin protocolul de Kyoto, și prin legislația națională și europeană în vigoare cu privire la mediul înconjurător și deșeuri;
Posibilitatea de extindere la nivel de oraș prin replicarea sistemului pilot, în urma colectării și analizării datelor;
Asigurarea creșterii valorii ansamblelor rezidențiale de pe raza cartierului, prin îmbunătățirea condițiilor de trai și de igienă a zonei.
Deschiderea municipalității spre noi ramuri industriale care să implice folosirea materialelor reciclabile și atragerea investitorilor spre a valorica potențialul acestor industrii.
3.3 Analiza SWOT a sistemului propus
Pe baza datelor prezentate în cadrului acestui capitol am realizat în vederea obținerii unui grad ridicat de întelegere și luare a decizilor, o analiză swot asupra sistemului pneumatic de colectare a deșeurilor în cartierul Ștrand din orașul Sibiu. Aceasta este prezentată în cadrul tabelului 3.1.
Tabelul 3.1 – [NUME_REDACTAT] a sistemului pneumatic de colectare a deșeurilor
3.4. Realizarea unui sondaj de opinie
Un sondaj de opinie a fost construit pentru a putea surprinde conceptul în care actualul mod de colectare a deșeurilor este perceput de către populația din zona analizată și dacă acesta are efecte negative asupra stării generale de sănătate a populației. De la aceste considerente s-a pornit atunci când au fost formulate grilele de întrebări și eventualele răspunsuri.
Am aplicat acest chestionar în principal în zonele în care, conform hărților strategice proiectate, cantitățile de deșeuri generate înregistrează valori semnificative.
Rezultatele prezentului chestionar sunt de natură să evidențieze pe lângă modul în care este afectată populația de actualul mod de colectare a deșeurilor, și date referitoare la modul în care este considerat actualul punct de precolectare, modul în care se dorește un sistem de colectare selectivă în zonă, și modul în care este percepută nevoia implementării unei metode moderne de colectare.
Un mecanism de chestionare a populației, aduce în prim plan semnificația individului asupra mediului în care trăiește și modul în care acesta se raportează la comunitate. Astfel, chestionarul este format pe lângă întrebările cu privire la colectarea deșeurilor în zona [NUME_REDACTAT] și din date cu privire la persoana chestionată, cum ar fi vârsta și ocupația. La aplicarea chestionarului în zonă s-a precizat faptul că informațiile culese vor fi utilizate în scop didactic în cadrul acestui studiu.
Un model al chestionarului de opinie adresat localnicilor este prezentat în Anexa 1.
Având în vedere chestionarul, fiecare întrebare este explicată în funcție de nivelul de cunoștiinte al fiecărei persoane. La întrebarea 8 de exemplu, fiind explicată metoda de funcționare a sistemului prezentat în cercetarea de față.
La actualul sondaj au participat 20 de persoane, iar datele culese din teren sunt înregistrate în tabelul 3.2. Aceste date sunt orientative, ele nu influențează calculele și modul de proiectare al sistemului de colectare pneumatică a deșeurilor, datorită numărului relativ mic de participanți la studiu. Pe viitor în vederea colectării unor date care să ajute la implementarea prezentului studiu, se vor lua în considerare minim 5% din totalul populației cartierului Ștrand.
Tabelul 3.2. Caracteristicile persoanelor interviate
Persoanele care au luat parte la studiu sunt locuitori ai [NUME_REDACTAT], având media de vârstă de aproximativ 47 de ani. S-a avut în vedere faptul ca genul persoanelor participante să fie aproximativ asemănător, 12 bărbați și 8 femei. Cele mai tinere persoane au avut vârste cuprinse între 19 și 26 de ani, și însumează 3 participanți , iar cele mai vârstnice persoane au 67 și 68 de ani, și însumează la fel, 3 participanți.
Un rezultat preliminar al chestionarului se regăsește în tabelul 3.3, care conține înregistrate răspunsurile persoanelor chestionate.
Tabelul 3.3– Variante de răspuns la întrebările din chestionar
Conform tabelului 3.3, observăm că modul în care populația este afectată de actualul punct de precolectare, și de actualul mod de colectare a deșeurilor este evidențiată în principal de distanța față de locuință, datorită faptului că în zonă există un număr redus de puncte de precolectare.
În ceea ce privește mirosul provenit de la punctele de precolectare, acesta afectează în principal populația care locuiește în zone imediat apropiate de acestea.
Populația nu se găsește deranjată de vehiculul de colectare și nu resimte nici unul din efectele prezentate în locuință. În schimb majoritatea consideră că actualele puncte de precolectare reprezintă focare de infecție (60%).
Toată populația implicată în studiu a evidențiat faptul că în zonă nu există un sistem de colectare selectivă a deșeurilor și dacă acesta ar exista, locatarii și-ar aloca timpul necesar selectării deșeurilor pe fracții în propria locuință.
În ceea ce privește opinia locuitorilor cu privire la actualul studiu, conform căruia se vrea implementarea unui sistem de colectare pneumatică a deșeurilor în [NUME_REDACTAT], aceștia sunt de acord (80%), și mai mult de 60% îl consideră important pentru cartierul lor.
Tabelul 3.4 – Răspunsurile primite de la populație reprezentate în procente
În tabelul 3.4 sunt calculate ponderea răspunsurilor pe fiecare întrebare din chestionarul aplicat, în urma analizării lui se pot trage concluzii cu privire la opinia generală a locuitorilor din zona analizată.
Ceea ce au punctat persoanele interviate cu privire la modul de colectare ce se vrea a fi implementat conform prezentei cercetări, a fost:
Nevoia de mai multe puncte de precolectare în zonă;
Înlăturarea punctelor devenite focare de infecție;
Scoaterea deșeurilor din interiorul cartierelor;
Aplicarea celor mai bune metode de gestionare a deșeurilor.
4. Determinarea hărții strategice de gestionare a deșeurilor utilizând instrumente GIS și date de pornire în proiectarea sistemului de colectare pneumatică
4.1. Etape în determinarea hărții strategice.
4.1.1. Etape preliminare
Un prim pas în realizarea hărții de generare a deșeurilor municipale din zonă este preluarea unui model digitizat al cartierului Ștrand de pe [NUME_REDACTAT]. Modelul conține detalii cu privire la toate obiectelele din zona supusă cercetării, care pot să influențeze traseul de colectare și cuantumul de deșeuri ce se vrea a fi studiat.
Figura 4.1 – Modelul digitizat [19]
Cu modelul digitizat preluat, urmează să stabilim sistemul de coordonate spațiale și setările spațiului de lucru. Sistemul de coordonate este de tip projection, modelul are proiecția în plan, iar algoritmul este de tip three step stereographic. Spațiul geografic este de tipul WGS 84 și interpretarea măsurătorilor de tip planar.
Figura 4.2 – Definirea sistemului de coordonate în GeoMedia Professional [3]
După stabilirea sistemului de coordonate am georeferențiat modelul preluat. Această etapă presupune încadrarea imaginii în sistemul de coordonate definit, pentru a putea poziționa corect conform unui sistem GPS imaginea pe glob. Pentru a putea realiza poziționarea corectă a imaginii am ales cinci puncte de coordonate cu ajutorul aplicației [NUME_REDACTAT].
Astfel creată platforma de lucru, începem realizarea claselor obiectelor de înteres preluate în relație cu realitatea din zonă.
4.1.2. Realizarea claselor de interes.
Astfel în GeoMedia Professional elementele grafice pot fi definite prin crearea de clase. De exemplu un punct de precolectare poate fi reprezentat printr-un punct, o stradă printr-o linie, o clădire printr-un poligon și o parcare printr-o funcție compusă din linie și poligon.
Primele clase realizate sunt cele care redau caracteristici ale terenului și ale aliniamentului zonei, după cum urmează: teren, străzi, teren construit (care se află în interiorul unui contur realizat de mai multe străzi), zonă verde, parc, alei și zone de agrement, râul Cibin și calea ferată.
Figura 4.3 – Vectorizarea principalelor clase din hartă
Toate clasele sunt realizate printr-un proces numit vectorizare, care implică un proces amplu de convertire a imaginii bitmap în imagine de tip vectorial. Acest proces se realizează prin conturarea elementelor ce se găsesc pe șablonul imagine (modelul digitizat), pentru a putea crea harta zonei aleasă pentru studiu. Vectorizarea este operația prin care se redesenează harta cu păstrarea parțială a elementelor inițiale care au compus harta prin alegerea culorii necesare.
Ultima clasă vectorizată este cea a clădirilor, care deși a fost ultima, reprezintă una din cele mai importante, reprezintând factorul major de luat în calcul și una din sursele principale de generare a deșeurilor.
Figura 4.4 – Vetorizarea clasei clădirilor
Vectorizarea reprezintă un proces amplu și foarte important în realizarea hărților, acesta ocupând un volum mare de timp. De asemenea există probabilitatea instalării unor erori ce pot influența negativ calculele ulterioare, precum suprapunerile sau intersecțiile și date referitoare la suprafața obiectelor.
4.2. Culegerea și înregistrarea datelor
Pentru a putea îndeplini obiectivul principal al studiului, crearea unei hărți inteligente care să optimizeze calculul cantitativ a deșeurilor generate în zona vizată a cartierului Ștrand, în primul rând este nevoie să cunoaștem toate datele importante ce intră în componența calculului. Cunoașterea datelor presupune un studiu detaliat asupra imobilelor din zonă, pentru a afla destinația lor și numărul de persoane care le tranzitează. Aceste valori vor fi prelucrate estimativ în urma unor algoritmi stabiliți prin legislația în vigoare.
Pentru realizarea hărții cu privire la deșeurile generate și pentru generarea statistică a factorilor determinanți ai cercetării, și-anume populația și cantitatea de deșeuri, a fost necesară obținerea unor date specifice din teren despre: denumirea străzii, imobilele amplasate pe fiecare stradă (cu date referitoare la numărul de etaje, spații comerciale, scări, și existența mansardei), destinația fiecărui imobil (bloc de locuințe, locuință, pensiune, liceu, grădiniță etc.), parcurile și celelalte zone de agrement, precum și vârsta majoritară a populației. Datorită necesității prelevării unor date care să reflecte realitatea actuală a zonei, acestea au fost culese personal în perioada 15 noiembrie – 22 noiembrie 2013, de pe fiecare stradă a zonei studiate.
Clasa clădiri este supusă unei interogări ce are principal scop împărțirea clădirilor după tipul și rolul acestora, astfel s-au generat următoarele subclase: centrul ISU, instituții de învățământ, blocuri de locuințe, locuințe, pensiuni, biserici, spital, ștrand și stadion.
În etapa următoare am impărțit aceste clădiri în funcție de deșeurile generate, după cum urmează: deșeuri menajere în amestec (blocuri de locuințe și locuințe) și deșeuri asimilabile cu cele menajere (centrul ISU, instituțiile de învățământ, pensiunile, spațiile comerciale, ștrandul și stadionul).
În această clasificare din urmă, nu se iau în considerare deșeurile provenite de la biserici și spitale, acestea fiind preluate de servicii de colectare specializate, însă prezența acestor clădiri pe hartă este necesară în vederea unor viitoare lucrări în zonă.
4.3. Calculul populației
În cele ce urmeză, vor fi prezentate clădirile a căror calcul reprezintă cotă parte din ponderea totală de deșeuri generată în zonă. Formulele de calcul a numărului de apartamente au fost dezvoltate de către autorul actualui studiu, iar imaginile clădirilor au fost preluate dintr-o variantă 3D a hărții generate de către autor cu ajutorul programul GeoMedia Professionals.
Blocurile de locuințe și locuințele
Aceste două clase vor fi discutate împreună, datorită faptului că deșeurile generate au aceleași caracteristici, ponderea de deșeuri fiind calculată pe apartament. Pentru a putea calcula numărul de apartamente dintr-un imobil s-au luat în considerare numărul de etaje, scări, scări cu mansardă și de spații comerciale.
Calculul numărului de apartamente l-am realizat astfel:
Dacă tipul clădirii = ”bloc de locuințe” atunci:
nr.apartamente = 3 * nr. etaje * nr. scări + 2 * nr. scări + 3 * nr. scări cu mansardă – spații comerciale
nr.apartamente = nr.scări * (3 * nr. etaje + 2) + 3 * nr. scări cu mansardă – spații comerciale (4.1)
Figura 4.5 – Clasa ”Bloc de locuințe”
Dacă tipul clădirii = ”locuință” atunci
Nr.apartamente = nr.etaje + 1, (4.2)
unde 1 reprezintă parterul imobilului;
Exp: IF(Input.tipul_clădirii = "bloc de locuințe"; Input.nr_scară*(3*Input.nr_etaje+2)+3*Input.scări_cu_mansardă-Input.nr_spații_comerciale; IF(Input.tipul_clădirii="locuință";Input.nr_etaje+1;0))
Conform recesământului din 2011 asupra populației, indicele populației ce locuiește într-o gospodărie în județul Sibiu este 2,5 locuitori.
Așadar populația este calculată folosind următoarea formulă:
Nr.populație = nr.apartamente*2,5 (4.3)
Dacă aplicăm în harta realizată formula (4.3), reiese că populația, stabilă și cea aflată în tranzit, în prezent în cartierul Ștrand este de 11.790 de locuitori.
Proiecții demografice ale județului [NUME_REDACTAT] 4.1 – Evoluția populației proiectate a județului Sibiu
pe total și medii de rezidență, în perioada 2007-2038 [15]
Potrivit acestor estimări, populația județului Sibiu va scădea cu 7.520 persoane până în anul 2025. Populația urbană va scădea cu aproximativ 14.500 de locuitori, iar cea rurală va crește cu circa 7000 de locuitori. În aceste condiții, se poate considera că în anul 2036 populația județului Sibiu va fi în jur de 410.000 de locuitori, conform [NUME_REDACTAT] de Statistică. [15]
Conform tabelului 4.1 și a analizei făcută de [NUME_REDACTAT] de Statistică, putem afirma că populația [NUME_REDACTAT] nu se va modifica semnificativ în următorii ani, iar pentru buna desfășurare a actualui studiu se va lua în considerare populația de 11.790 locuitori.
Proiecții privind venitul pe o persoană
Conform datelor previzionale ale venitului mediu pe o persoană, interpretate în [NUME_REDACTAT] județului Sibiu, acesta va crește adoptând atât o variantă optimistă, cât și una pesimistă, astfel :
În varianta optimistă în perioada 2014-2020, ritmul de creștere în termeni reali a venitului pe o persoană va fi cu 0,1% mai mare decât cel al produsului intern brut, ceea ce va face ca în termeni nominali ritmul de creștere a respectivului indicator să fie de 7,7% în timp ce în perioada 2021-2038 valoarea respectivului indicator va fi de 7,6%; [15]
În varianta pesimistă ritmul de creștere a veniturilor pe o persoană va fi în termeni reali egal
cu cel al produsului intern brut, ceea ce va face ca, în termeni nominali, venitul mediu al unei
persoane să crească într-un ritm mediu anual de 6,6% pe ansamblul perioadei 2014-2038. [15]
4.4. Determinarea cantității deșeurilor ce urmează a fi procesată de sistemul pneumatic
4.4.1. Determinarea cantităților actuale
Cantitatea de deșeuri menajere generată:
Qmed.zi = N*Im*0,001 [t/zi], (4.4)
unde N = numărul de locuitori luat în calcul;
Im = indicele mediu de producere a deșeurilor (kg/loc*zi). [14]
[NUME_REDACTAT], în [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor valabil pe perioada 2004-2013, precum și în planurile regionale și județene, se ia în considerare o valoare a indicelui mediu de producere a deșeurilor de 0,9 kg/locuitor*zi pentru zonele urbane, respectiv de 0,4 kg/locuitor*zi pentru zonele rurale.[14]
Exp: Input.cantitate_deșeuri_generată = Input.populație*0,9*0,001
Cantitatea de deșeuri asimilabile cu cele menajere:
În ceea ce privește deșeurile asimilabile celor menajere, cantitatea acestora diferă de deșeurile menajere propriu-zise, nu doar prin locul de generare, ci și prin cantitățile mai mari generate, cantități care se determină cu ajutorul formulei:
Qa = Σ (Ia * Ti) * 0,001 [t/zi], (4.5)
unde Qa = cantitatea de deșeuri asimilabile celor menajere;
Ia = indicele de producere a deșeurilor asimilabile celor menajere, în kg/(Ums*zi); [14]
Ti = capacitatea fizică pe diferite tipuri de clădiri, calculată cu formula:
Ti = Nu * Ums (kg), (4.6)
unde Nu = numărul de unități de măsură specifice, aferente destinației clădirii;
Ums = unitatea de măsură specifică. [14]
Astfel în funție de tipul de clădire expresia folosită pentru calculul deșeurilor asimilabile cu cele menajere va fi:
Exp: IF(Input.tipul_clădirii="bloc de locuințe" OR Input.tipul_clădirii="locuință"; Input.nr_spații_comerciale*40*1,80*0,001;
IF(Input.tipul_clădirii="spațiu_comercial";Input.suprafața*1,80*0,001; IF(Input.tipul_clădirii="pensiune";Input.nr_apartamente*0,67*0,001; IF(Input.tipul_clădirii="stadion"OR Input.tipul_clădirii="ștrand";Input.populație*0,11*0,001;0))))
În cele ce urmează va fi explicată această expresie în funcție de atributele și clasele la care se face referire, corelat cu tabelul ce conține informații despre indicii de producere ai deșeurilor, și-anume tabelul 4.2.
Tabelul 4.2 – Indici de producere a deșeurilor
asimilabile celor menajere pe diferite tipuri de clădiri [13]
Dacă tipul clădirii este ”bloc de locuințe” sau ”locuință” considerăm că suprafața unui spațiu comercial în acestea este de 40 m2, iar în cazul spațiilor comerciale (magazine) indicele de producere a deșeurilor asimilabile celor menajere este Ia = 1,80. În figura 4.6 este preluat din harta 3D a cartierului, un tabel care conține înregistrările unei clase de tip ”spațiu comercial”.
Figura 4.6 – Clasa ”Spațiu comercial”
Dacă tipul clădirii este ”pensiune”, calculăm cantitatea de deșeuri asimilabile celor menajere în funcție de numărul de camere și considerăm Ia = 0,67. Un tabel cu înregistrări ale clasei ”pensiune” sunt conținute în tabelul din figura 4.7, preluat din harta 3D a cartierului Ștrand.
Figura 4.7 – Clasa ”Pensiune”
Pentru celelalte tipuri considerăm indicele de generare a deșeurilor conținut în tabelul 4.2, în funcție de numărul de persoane aflate în tranzit pe durata unei zile și de ceilalți factori implicați în aplicarea formulelor 4.5 și 4.6, sub formă de camere, mese preparate, elevi, sau suprafața imobilelor.
Cantitatea deșeurilor generate de centrul ISU:
În cazul centrului ISU considerăm cantitatea de deșeuri asimilabile doar cea provenită de la clădirile administrative, celelalte surse de proveniență cum sunt garajele, produc deșeuri ce necesită serviciile unor firme specializate.
Cantitatea de deșeuri generată se calculează cu expresia:
Exp: IF(Input.clădire_administrativă ="da"; (Input.suprafața*(Input.nr_etaje+1)*0,45*0,001);0)
Cantitatea deșeurilor generate în instituțiile de invățământ:
În cadrul instituțiilor de învățământ, calculăm cantitatea de deșeuri în funcție de numărul de elevi care sunt înscriși. În zonă sunt prezente 3 instituții de învățământ fiecare cu rolul ei de formare, și-anume: grădiniță, școală generală și liceu.
Cantitatea de deșeuri generată se calculează cu expresia:
Exp: Cantitatea totală de deșeuri = nr.elevi*0,77*0,001
În tabelul 4.3 am prezentat, în urma aplicării formulelor 4.5 și 4.6, cantitatea de deșeuri generate de către fiecare clădire din zona analizată. Pentru însumarea cantităților de deșeuri, calculată pe baza hărții 3D a cartierului, am aplicat o interogare folosind programul [NUME_REDACTAT].
Tabelul 4.3 – Sursele de proveniență a deșeurilor
și cantitatea totală de deșeuri pe zi calculată pentru zona vizată
Conform valorilor din tabelul 4.3, cea mai mare sursă de producere a deșeurilor o reprezintă spațiile comerciale (59,7%), pondere ce însumează și spațiile comerciale aflate în blocurile de locuințe, locuințe, stadion și ștrand, acestea reprezentând zonele cele mai tranzitate de populația din zonă.
Următoarea sursă importantă de proveniență a deșeurilor o reprezintă blocurile de locuințe (28,19%), urmată de locuințe (4,14 %), centrul ISU (4,075 %), stadionul și ștrandul (3,459 %), instituțiile de învățământ (0,41 %), și pensiunile (0,028 %).
În figura 4.8 se pot observa mai ușor principalele surse de producere a deșeurilor prin ponderea reprezentată de fiecare sursă în parte.
Figura 4.8 – Sursele de generare a deșeurilor în [NUME_REDACTAT],
reprezentate conform tabelului 4.3
4.4.2. Prognoza cantităților de deșeuri în [NUME_REDACTAT] calculată pe următorii 10 ani
Se pornește calculul de extrapolare de la valoarea generată în anul 2014 pe zi, și-anume 29,19t/zi, ajungându-se la valoarea de 10.657,27t/an. Factorul de extrapolare folosit este 1,004, acesta crescând exponențial de la an la an. În tabelul 4.4 am calculat proiecțiile cantităților de deșeuri pe fracții colectate pentru perioada 2014-2025. Aceste proiecții sunt reprezentate apoi în figura 4.9 pentru o mai bună interpretare a rezultatelor.
Pentru a realiza împărțirea cantității totale de deșeuri pe fracții am avut în vedere compoziția medie a deșeurilor menajere în mediul urban. Estimarea a fost făcută pe baza datelor furnizate de către agenții de salubritate. Estimările au fost făcute în anul 2006 de către Sc. Tracon .[NUME_REDACTAT] și preluate în [NUME_REDACTAT] de Gestionare a deșeurilor sub forma tabelului 4.5. [18]
Tabelul 4.4 – Prognoza deșeurilor generate în [NUME_REDACTAT], calculată pentru perioada 2014-2025
Tabelul 4.5 – Compoziția estimată a deșeurilor menajere [18]
Figura 4.9 – Evoluția cantității deșeurilor generate în [NUME_REDACTAT], calculată pentru perioada 2014-2025
În urma analizării graficului de la figura 4.9, putem observa o ușoară creștere a cantității deșeurilor generate cu o diferență între anul 2014 și 2025 de 478,4117 t/an, reprezentând 4,48%, și cu o creștere de circa 0,4 % pe an.
Respectându-se ponderea de deșeuri pe fracții, observăm că valori mici înregistrează categoriile de sticlă și metal, acestea reprezentând fracții reciclabile care nu intră în sistem putându-i compromite buna funcționare, în același timp sticla se poate sparge în vidul creat.
4.4.3. Cantitățile de deșeuri necesare proiectării sistemului de colectare pneumatică
Tabelul 4.6 – Cantitățile comparative ale deșeurilor
calculate pentru anii 2014 și 2025
Calculele din tabelul 4.6 sunt bazate pe cele din tabelul 4.4, însă raportarea cantităților de deșeuri se face pe zile. În urma acestor calcule se poate realiza dimensionarea stației de colectare, unde se ia în considerare valoarea maximă înregistrată în anul 2025 de către una din fracțiile considerate. Valoarea maximă înregistrată este dată de deșeurile biodegradabile și este în cuantum de 12,81 t/zi. În urma acestei valori se vor dimensiona containerele finale.
În graficul de la figura 4.10 sunt prezentate în paralel fracțiile de deșeuri care intră în sistemul de colectare pneumatică și cele care sunt colectate separat prin aport voluntar, acestea fiind calculate pentru zona de studiu aleasă, și-anume [NUME_REDACTAT].
Astfel deșeurile care urmează a fi colectate prin sistemul de colectare pneumatică au o pondere totală de 72% din totalul celor generate, și reprezintă după cum urmează: hârtie și carton 16%, plastic 14%, deșeuri biodegradabile 42%.
Figura 4.10 – Categoriile de deșeuri generate și ponderea lor în [NUME_REDACTAT]
Conținutul ridicat de deșeuri biodegradabile atrage după sine dezavantajul formării depunerilor de conținut organic pe peretele conductelor, ceea ce presupune alegerea unei metode de curățire a conductelor, pentru a nu contamina celelalte fracții colectate de sistem, și-anume hârtie, carton și plastic.
Categoriile de fracții reciclabile reprezentate pe grafic ca deșeuri colectate separat aflate în cuantum de 28%, sunt deșeuri de sticlă (4%) și metal (5%), dar și alte categorii de deșeuri reciclabile, precum cele voluminoase. Acestea vor fi colectate în imediata vecinătate a stației de colectare pneumatică, prin aportul voluntar al cetățenilor în containere corespunzătoare cantităților rezultate din zona analizată.
În urma analizării datelor în programul [NUME_REDACTAT], am reușit să calculăm punctul de precolectare ce deservește cea mai importantă cantitate de deșeuri generată pe fracții, acesta fiind prezentat în tabelul 4.7
Tabelul 4.7 – Punct de precolectare secundară
Aplicăm același algoritm de extrapolare folosit la calculul tabelului 4.4 pentru calculul valorilor ce reprezintă cantitatea de deșeuri colectată într-un punct de precolectare secundară. Aceste valori sunt afișate în tabelul 4.8.
Tabelul 4.8 – Cantitățile comparative ale deșeurilor generate pe zi
într-un punct de precolectare calculată pentru anii 2014 și 2025 [t/zi]
În continuare urmează tratarea separată a fiecărei fracții reciclabile ce va fi deservită sistemului de colectare pneumatică. În acest sens luăm în considerare densitatea fiecărei fracții, și calculăm volumul pe care îl generează un punct de precolectare și volumul zilnic deservit de stația de colectare. Acest calcul va fi aplicat și în cazul fracțiilor ce nu intră în sistemul de colectare pneumatic.
Pentru deșeurile de hârtie și carton
Deșeurile de hârtie au o densitate medie netă hârtie = 800 kg/m3, dar trebuie avut în vedere faptul că acestea nu sunt compactate înainte să fie colectate de sistemul pneumatic, încât volumul ocupat de acestea se mărește de circa 1,4 ori. [16]
Prin realizarea calcului rezultă următoarele volume de deșeuri în anul considerat 2025, pe baza calculelor realizate anterior în tabelele 4.6 și 4.8:
Vhârtie2025tub = Qhârtie2025/hârtie*1,4 = 0,5595*1000/800*1,4 = 0,97 m3/zi (4.7)
Vhârtie2025total = Qhârtie2025/hârtie*1,4 = 4,88*1000/800*1,4 = 8,542 m3/zi (4.8)
Pentru deșeurile de plastic
Densitatea medie a deșeurilor de plastic este de 950 kg/m3. Totuși, o mare parte din deșeurile de plastic sunt recipiente goale, care sunt aruncate de regulă fără a fi compactate, densitatea acestora ajungând deci la valori mult mai reduse, de 95 kg/m3. [16]
Volumele deșeurilor de plastic rezultate în urma calculului sunt:
Vplastic2025tub = Qplastic2025/plastic*1,4 = 0,4129*1000/950*1,4 = 0,608 m3/zi (4.9)
Vplastic2025total = Qplastic2025/plastic*1,4 = 4,27*1000/950*1,4 = 6,294 m3/zi (4.10)
Pentru deșeurile biodegradabile
Densitatea medie a deșeurilor biodegradabile este de 800 kg/m3. Ca urmare, volumele pe care le ocupă deșeurile biodegradabile produse zilnic în cartierul considerat, în anul 2025 sunt următoarele:
Vbiodegradabile2025tub = Qbiodegradabile2025/biodegradabile*1,4 = 2,7360*1000/800*1,4 = 4,788 m3/zi (4.11)
Vbiodegradabile2025total = Qbiodegradabile2025/biodegradabile*1,4 = 12,81*1000/800*1,4 = 22,423 m3/zi (4.12)
Pentru deșeurile reciclabile colectate separat
Deșeurile de metal sunt compuse în general din cutii, doze de aluminiu sau resturi de tablă și oțel, densitatea acestora în strare necompactată este cuprinsă în intervalul 32-48 kg/m3, respectiv 64-80 kg/m3. [16]
Dacă adoptăm o valoare medie a densității deșeurilor metalice, aceasta va fi de 60 kg/m3, de aici rezultă că volumul deșeurilor va fi următorul:
Vmetal2025total = Qmetal2025/metal*1,4 = 1,52*1000/60*1,4 = 2,669 m3/zi (4.13)
Densitatea deșeurilor de sticlă necompactate variază între 193 și 305 kg/m3 , rezultă că dacă adoptăm o valoare de 250 kg/m3, volumul de sticlă este:
Vsticlă2025total = Qsticlă2025/sticlă*1,4 = 1,22*1000/250*1,4 = 6,833 m3/zi (4.14)
Aceste date ne sunt necesare pentru ca în capitolul 5 să putem dimensiona punctele de precolectare, diametrul conductei și containerele finale de la stația de colectare pneumatică a deșeurilor.
4.5. Determinarea hărții strategice
În urma procesării datelor aferente fiecărei etape premergătoare, harta [NUME_REDACTAT], s-a conturat în ceea ce reprezintă realitatea din zonă. Astfel pe hartă sunt reprezentate toate clădirile din zonă, atât cele care fac obiectul acestui studiu, cât și celelalte, fiecare detaliu reprezintă puncte importante de luat în calcul în vederea realizării oricărui proiect de dezvoltare a zonei.
Realizarea hărții strategice reprezintă unul dintre obiectivele acestui studiu, aceasta fiind realizată de către autor la nivel 2D, dar și 3D, folosind software-ul [NUME_REDACTAT]. Harta strategică la nivel 3D este concepută prin adăugarea celei de a treia dimensiuni a hărții de calcul de la figura 4.11 și care a stat la baza calculelor desfășurate în capitolul de față. Formulele au fost aplicate direct pe hartă oferind autorului soluții în timp util în interpretarea datelor. Harta din figura 4.11 reprezintă baza de obținere a datelor cu privire la populație și cantitatea deșeurilor generată de aceasta.
Majoritatea hărților existente pe plan național și internațional respectă un format 2D de reprezentare, acesta fiind și motivul pentru care s-a decis continuarea calculelor pentru prezentul studiu pe harta generată în format 2D.
Harta reprezentată în figura 4.11 reprezintă și bază pentru realizarea a 3 hărți tematice de generare a deșeurilor, ce reprezintă surse importante de referință în proiectarea sistemului pneumatic de colectare a deșeurilor în cartierul Ștrand.
Cele 3 hărți vizează în calculul lor cantitățile de deșeuri menajere și asimilabile celor menajere, raportate la punctele de precolectare secundară și la străzile din zona studiată.
Figura 4.11 – [NUME_REDACTAT] Ștrand
4.6. Realizarea hărților tematice privind cantitatea deșeurilor generată
[NUME_REDACTAT] nu au fost realizate până în prezent hărți strategice cu privire la cantitatea de deșeuri generată, ci doar hărți la nivel județean cu privire la numărul de instalații și stații de sortare, tratare, transfer, și eliminare de pe raza unui județ și apoi a țării.
Aceste hărți cu privire la cantitatea de deșeuri generată la nivel micro-administrativ, de Cartier, respectiv străzi și grupuri de străzi, sunt realizate pe cantitățile de deșeuri colectate într-un punct de precolectare secundar și oferă date ce pot duce la dimensionarea acestor puncte de precolectare, a magistralei pneumatice ce servește zona, a numărului de puncte de precolectare dintr-o zonă, sau a numărului de colectări zilnice din fiecare punct de precolectare.
Figura 4.12 – Harta cantității deșeurilor generate în [NUME_REDACTAT]
Astfel de hărți sunt în momentul de față create pentru interpretarea unor date meteorologice, a zgomotului, parametrilor atmosferici, traficului și în multe alte domenii.
În figura 4.12 este prezentată o hartă asupra clădirilor din zonă, pe care am realizat-o folosind instrumentele programului [NUME_REDACTAT]. În funcție de rolul și populația imobilului, este generată o cantitate de deșeuri mai mică sau mai mare, influențând proiectarea punctelor de precolectare secundară din zonă, prin remarcarea principalelor surse de proveniență a deșeurilor.
Din hartă putem observa că zonele semnificative de generare a deșeurilor sunt în principal în zona de blocuri a cartierului. O influență mare o reprezintă zonele de agrement, și-anume: [NUME_REDACTAT], stadionul și ștrandul.
O sursă importantă de deșeuri o reprezintă zona cuprinsă de străzile V. Cârlova, Ștrandului, Hațegului, Sălajului și Maramureșului, cuprinzând și străzile din interior: Bihorului, Olteniei, Gorjului, Doljului, Oașului, și având o valoare a deșeurilor generate între 1,99 și 4,94 t/zi. Această valoare însumată este dată de următorii factori: agrement, învătământ, spații comerciale, centrul ISU, de persoanele care tranzitează aceste instituții și de populația stabilă din zonă.
O altă zonă semnificativă, cu o valoare a deșeurilor generate între 1,99 și 2,97 t/zi, este zona formată din străzile Prof. [NUME_REDACTAT], Prof. [NUME_REDACTAT], Bârsei, [NUME_REDACTAT] și Maramureșului. Această valoare este influențată în principal de spațiile comerciale din zonă.
Următoarele zone semnificative cu o valoare a deșeurilor generate între 1,01 și 1,99 t/zi, sunt punctele de precolectare aflate în intersecții, sau în zone de blocuri care nu au spații comerciale.
Ultima zonă ca și zonă de generare, este zona de locuințe, unde deși cantitatea generată nu este semnificativă în comparație cu celelalte, și însumează o valoare de doar 0,038…1,01 t/zi, din motive de confort al populației se vor adopta la fel ca în celelalte zone, puncte de precolectare la distanța de 50m, unul față de celălalt, pe fiecare stradă din zona de locuințe.
Pentru a imbunătății analizele din zonă se vor crea alte 2 hărți tematice cu privire la generarea deșeurilor în [NUME_REDACTAT]. Acestea vor oferi date cu privire la cantitățile de deșeuri asimilabile cu cele menajere, și a cantităților generate pe străzi, astfel se va putea lua o decizie justificată cu privire la numărul punctelor de precolectare secundară, a numărului de colectări din fiecare zonă și a dimensiunii conductelor de transport.
În funcție de aceste date se va putea:
Dimensiona stația de colectare a deșeurilor;
Alege zona recomandată în care să fie amplasată stația de colectare;
Calcula puterea instalațiilor aferente sistemului de colectare pneumatică;
Calcula debitul de aer necesar a fi introdus în conducte.
În figura 4.13 se pot observa zonele semnificative de generare a deșeurilor asimilabile cu cele menajere, acestea fiind reprezentate de instituțiile, spațiile comerciale și de agrement din zonă. Făcând o comparație între zonele semnificative generatoare de deșeuri și cele care generează deșeuri asimilabile cu cele menajere, putem observa că acestea se suprapun în majoritatea zonelor.
Figura 4.13 – Harta cantității deșeurilor asimilabile cu cele menajere în [NUME_REDACTAT]
În concluzie, în vederea proiectării punctelor de precolectare se va lua în considere prima hartă, reprezentată în figura 4.12.
Însă zonele în care colectarea deșeurilor, din punctele de precolectare la stația finală, se va face de 2 sau mai multe ori pe zi, se vor lua în considerare folosind a doua hartă, cea a deșeurilor asimilabile cu cele menajere (figura 4.13). Pentru a putea ajunge să dimensionăm conductele transportoare este necesară și o hartă a cantităților de deșeuri generate pe străzi, reprezentată în figura 4.14.
Calculul pe baza căruia s-a realizat harta este prevăzut în Anexa 2.
Figura 4.14 – Harta generării deșeurilor pe străzi în [NUME_REDACTAT]
În urma realizării hărții se poate observa că strada cu valoare semnificativă a deșeurilor generate, între valorile 5,82 și 7,27 t/zi este [NUME_REDACTAT], urmată de străzile Maramureșului, Ștrandului, Bihorului, Doljului și Gorjului. Aceste străzi nu sunt semnificative doar datorită criteriilor enumerate în analiza anterioară a hărților din figurile 4.12 și 4.13, atunci când am luat în calcul zone mai precise, dar și datorită lungimii acestor străzi.
Această analiză favorizează implementarea unui sistem modern de colectare a deșeurilor, care nu se raportează la străzi, ci la un nivel mult mai mic de locuințe și grupuri de locuințe, ducând la o optimizare a consumurilor și a costurilor implicate în procesul de colectare a deșeurilor.
5. Dimensionarea tehnică a sistemului de colectare pneumatică
Sistemul pneumatic de colectare a deșeurilor pe care l-am propus respectă întru totul metodologia prezentată în capitolul 2, în vederea îndeplinirii obiectivelor și a funcționalitățiilor prezentate în capitolul 3, pe baza datelor calculate în capitolul 4.
Acesta cuprinde punctele de precolectare, rețeaua de conducte, stația de colectare a deșeurilor, care are în componeță următoarele instalații: ciclon de liniștire, filtru de aer, containere de mare capacitate și pompă de vidare. Dimensionarea tehnică a acestora se va face în cadrul acestui capitol, urmând ca o parte din instalații să fie achiziționate de la firmele aflate în domeniul colectării pneumatice a deșeurilor.
5.1. Dimensionarea punctelor de precolectare
Cantitatea de deșeuri ce urmează a fi luată în considerare la proiectarea punctelor de precolectare secundară, este valoarea maximă înregistrată în anul 2025, de către fiecare categorie de deșeuri ce urmează a fi deservită de sistemul de colectare pneumatică. Dintre categoriile de deșeuri colectate de sistem în urma proiecțiilor calculate pentru perioada 2014 -2025, cantitatea maximă este înregistrată de către deșeurile biodegradabile.
În anul 2025 conținutul de deșeuri biodegradabile, conform calculului 4.11 este 4,788 m3/zi. Datorită volumului ridicat de deșeuri biodegradabile generate într-un punct de precolectare, această fracție reciclabilă urmează a fi colectată cu o frecvență de 3 ori pe zi.
În urma acestui rezultat preliminar rezultă că valoarea pentru care punctele de precolectare sunt susupe procesului de proiectare este de 1,596 m3/zi, de deșeuri stocate într-un tub de precolectare, în perioada de colectare a fiecărui punct din zona aleasă. Această valoare se aplică și pentru celelalte fracții colectate de sistemul pneumatic, și-anume hârtie, carton și plastic, valorile înregistrate de acestea pe zi fiind, conform calculelor 4.7 și 4.9 în valoare de 0,97 m3/zi, respectiv 0,60 m3/zi, mai mici decât valoarea adoptată.
Diametrul tubului de precolectare îl considerăm 0,4 m, iar pe baza acestuia se calculează lungimea conductei necesară stocării a 1,596 m3/zi de deșeuri. Tuburile de precolectare vor fi realizate din tablă de oțel protejat anticoroziv prin emailare, având grosimea de 5 mm.
Lungimea tubului de precolectare este calculată pe baza formulei 5.1, din volumul cilindrului de 1,596 m3.
Vtub = πR2H, (5,1)
unde Vtub = volumul tubului de colectare;
R = raza tubului de colectare;
H = înălțimea tubului de colectare.
În urma aplicării formulei, valoarea înălțimii tubului de precolectare pentru fiecare fracție ce este colectată este H = 1,596 / 0,40 = 3,99 m.
Lungimea tubului, de 4 m, va fi împărțită pe două medii și două planuri de proiecție. Astfel, tuburile vor fi amplasate la înălțimea de 1,20 m deasupra nivelului solului, continuându–se pe verticală în subsol 2 m, după care urmeză a fi conectată pe orizontală, lungimea de 1 m la valva de închidere și apoi la conducta transportoare. Coturile tubului de precolectare se vor realiza respectând o curbură de 1*d, conform diametrului tubului de 0,4 m.
O schemă de funcționare a sistemului pneumatic în zona punctului de precolectare se poate vedea în figura 5.1, unde este exemplificat mecanismul de deschidere al vanelor și al prizei de aer.
Figura 5.1 – Schema de funcționare a punctelor de precolectare [8]
Conform firmelor aflate în domeniul colectării pneumatice a deșeurilor, tipul de vană folosită în sistem este de forma unui robinet cu sertar, denumit convențional și șuber sau robinet cu pană.
La aceste vane, organul de închidere este o placă care culisează între două ghidaje. O vana de tipul șuber se poate observa în figura 5.2. [21]
Vana urmează a fi încastrată într-o carcasă protectoare cu aria bazei de 0,6*0,6.
Figura 5.2 – Vană de tip șuber [21]
Modul în care aceste tuburi de precolectare sunt incluse în peisajul oferit cartierului este reprezentat în figura 5.3. Acestea pot fi prevăzute simplificat cu un orificiu lateral de recepție a deșeurilor, sau pot fi încastrate sub diverse forme. Aceste puncte de precolectare trebuie să respecte codul culorilor în funcție de fracția colectată, pentru hârtie, plastic și deșeuri biodegradabile, respectiv albastru, galben și maro.
Figura 5.3 – Model de recipiente din punctele de precolectare [8]
5.2. Dimensionarea conductelor
5.2.1 Dimensionarea propriu-zisă a conductelor
Conductele transportoare se împart în funcție de rolul deservit de acestea în conducte magistrale, și conducte aferente conductelor magistrale, amândouă având aceleași caracteristici tehnice, singura diferență fiind traseul urmat de acestea.
Diametrul conductelor de transport este egal cu cel al tuburilor de precolectare, conform previziunilor cantităților de deșeuri pentru perioada 2014-2025 și a calculului efectuat anterior la punctele de precolectare secundară, valoarea acestora fiind de 0,40 m.
Materialul folosit în fabricarea conductelor este oțel protejat anticoroziv prin emailare la grosimea de 5mm. La interior conductele urmează a fi izolate cu un strat de vopsea pentru a evita corodarea rapidă a acestora, datorată colectării accidentale a unui deșeu cu proprietăți puternic corozive. Exteriorul conductelor trebuie protejat deasemenea împotriva substanțelor corozive ajunse în sol. Conductele vor fi amplasate la o adâncime de 2 m în subsol pentru a evita ștrangularea acestora, datorită traficului din zonă.
Debitul de aer necesar a fi insuflat în conducte este calculat folosind următoarea formulă:
Q = vπD2/4, (5.2)
unde Q = debitul de aer necesar;
v = viteza aerului în conductă;
D = diametrul conductei.
În urma aplicării formulei 5.2 rezultă că debitul de aer necesar a fi introdus în conducte este de Q=3,76 m3/s.
Consider viteza aerului în conducte de 30 m/s, conform firmelor din domeniu, a fi suficientă pentru a elimina formarea anumitor blocaje, sau aglomerări a fluxului de deșeuri pe traseul conductelor. Viteza este astfel aleasă ținând cont și de diametrul relativ mic al conductelor.
5.2.2. Măsuri de luat în calcul cu privire la traseul conductelor
În alegerea traseului se pot folosi algoritmi genetici de generare automată a traseelor în funcție de obstacolele din zonă precum algoritmul Steiner, Dijkstra, Roy – Floyd ș.a. Fiecare reprezintă algoritmi de grafuri neorintate, care pot creea variante de trasee ținând cont de lungimea conductelor pe anumite sectoare. Astfel în urma compilării programelor se vor afișa variantele de trasee cu lungimea cea mai mică. Acești algoritmi se pot pune în practică prin transformarea punctelor de precolectare secundară, prin sistemul lor de coordonate format din longitudine și latitudine, în noduri ale unui graf neorientat în care nodul parental este reprezentat de stația de colectare pneumatică. Astfel, se poate crea un plan xOy al punctelor de precolectare, iar prin aplicarea algoritmilor genetici se pot trasa muchiile dintre acestea sub formă de conducte transportoare.
În proiectul de față am optat ca și variantă pentru alegerea traseului de colectare, folosirea hărții realizate în programul [NUME_REDACTAT], prin impunerea unor condiții în realizarea acestui traseu. Pe baza acestora ne-a rezultat traseul de colectare prezentat în figura 5.4.
Condițiile impuse în realizarea traseului de colectare sunt următoarele:
Distanța față de locuință a conductelor de transport;
Terenul construit. Astfel în zona de blocuri a cartierului, conductele pot urma și alt traseu în afară de aliniamentul stradal;
Optimizarea lungimii conductelor. Se alege drumul cel mai scurt de urmat;
Alegerea pe cât posibil a străzilor cu strat asfaltic neexistent sau degradat;
Respectarea unor unghiuri de conectare a conductelor;
Existența altor rețele de utilități în zonă.
Pentru a putea optimiza cât mai bine traseul pe care îl urmează conductele în cartierul Ștrand am luat în considerare 2 variante de urmat, și-anume, una care să urmeze aliniamentul stradal, și una care să folosească terenul delimitat de blocurile de locuință, metodă care este prezentată în figura 5.5.
Figura 5.4 – Traseul conductelor pentru zona studiată
Analizând figurile 5.4 și 5.5 se poate observa că am ales varianta 2 de proiectare a traseului conductei în zona reprezentată, datorită faptului că aceasta este varianta cea mai scurtă de urmat, lungimile conductei fiind de 502,91 m în cazul primei variante și 417,24 m în cazul variantei a doua.
Figura 5.5 – Optimizarea traseului conductelor
5.3. Dimensionarea stației de colectare
Stația de colectare ce urmează a fi proiectată, reprezintă o stație de transfer a deșeurilor în care deșeurile colectate din cartier sunt depozitate în containere de mare capacitate. Pentru a mări gradul de umplere a containerelor, acestea sunt prevăzute cu prese staționare.
În zona analizată, zilnic se generează următoarele cantități de deșeuri:
Hârtie și/ sau carton: 8,542 m3/zi;
Plastic: 6,294 m3/zi;
Deșeuri biodegradabile: 22,424 m3/zi;
Metal: 2,669 m3/zi;
Sticlă: 6,833 m3/zi.
Pentru a putea dimensiona containerele deșeurilor ce sunt colectate folosind sistemul pneumatic, luăm în considerare totalul deșeurilor biodegradabile generate într-o zi, și-anume 22,424 m3/zi, echivalentul a 12,81 t/zi.
Dacă adaptăm dimensiunile unui container la valoarea de aproximativ 50 m3, valoare ce reprezintă cantitatea de deșeuri biodegradabile colectate în 2 zile, atunci containerul va avea următoarele caracteristici:
Capacitate: 51,56 m3;
Lățime: 2,5 m;
Înălțime: 2,75 m;
Lungime: 7,5 m.
În funcție de aceste caracteristici putem calcula perioadele de depozitare și transfer al containerelor în funcție de fracțiile pe care le deservesc. Fără a lua în calcul rata de compactare care poate modifica perioada de depozitare a containerelor în stația de colectare prin adăugarea unei valori de 1 până la 2 zile, în continuare prezentăm o analiză asupra perioadelor de colectare, astfel:
Hârtie și/ sau carton: 51,56÷8,542 = 6,03, rezultă 6+1 zile;
Plastic: 51,56÷6,294 = 8,19, rezultă 8+1 zile;
Deșeuri biodegradabile: 51,56÷22,424 = 2,29, rezultă 2+1 zile.
Containerele pot fi adaptate în funcție de această dimensionare preliminară de către firmele în domeniu, astfel încât să poată fi transportate de către un vehicul existent pe piață. Una dintre firmele producătoare de containere cu presă staționară și platforme de transport a containerelor abroll este compania S.C. [NUME_REDACTAT] 2007 S.R.L. Firma are capacitatea de a executa o gamă variată de lucrări de confecții metalice de diverse complexități respectând proiectul beneficiarului. [22]
Figura 5.6 – Platformă containere abroll [22]
Printre produsele comercializate de firma S.C. [NUME_REDACTAT] 2007 S.R.L, am găsit un container abroll cu dimensiuni apropiate cu cele proiectate în acest subcapitol. Platforma de transport a containerelor poate fi executată tot prin intermediul acestei firme, iar un model poate fi observat în figura 5.6.
Caracteristicile tehnice ale containerului produs de firmă sunt următoarele, firma putând executa containere cu lățime maximă de 2,55 m:
Capacitate: 38,4 m3;
Lățime: 2,31 m;
Înălțime: 2,4 m;
Lungime: 7 m.
Figura 5.7 – [NUME_REDACTAT] [22]
Pentru a nu pune în dificultate funcționarea sistemului de colectare pneumatică, stația va fi dotată cu 4 containere, dintre care 3 conectate la sistem, asigurând procesul de colectare a hârtiei, plasticului și deșeurilor biodegradabile, și unul care să le înlocuiască pe cele 3 pe perioada de efectuare a transferului acestora din stație.
Containerele sunt conectate la conducta magistrală printr-un singur ciclon de liniștire, conectat la sistemul de pompe de vid și la filtrele de aer. La baza ciclonului se află conectate containerele, fiecare corespunzător unei fracții de deșeuri. La baza filtrului de aer se află, de asemenea, un container de colectare a particulelor fine ce sunt transportate în curentul de aer.
Figura 5.8 – Model de ciclon folosit în sistemele Envac [8]
Stația cu toate instalațiile aferente, este adăpostită de o hală, de dimensiune suficientă încât să înglobeze toată instalația. În stație va fi construită și o cameră cu rol de centru de comandă, și o parcare necesară staționării vehiculului de transport a deșeurilor.
Figura 5.9 – Model de cercetare a unui ansamblu ciclon – filtru de aer – container final [23]
În figura 5.9 sunt reprezentate modul de ansamblare al instalațiilor aferente într-o stație de colectare pneumatică a deșeurilor. Modelul este preluat dintr-o stație de cercetare a unui astfel de sistem.
Față de o stație de transfer obișnuită, în cazul sistemului de colectare pneumatică, dimensiunile acesteia le considerăm mai mici, datorită faptului că este vorba de un cartier, și nu de un oraș, și a faptului că deșeurile nu sunt supuse tuturor proceselor dintr-o stație de transfer. Astfel, singurul proces asemănător cu a unei stații de transfer este depozitarea finală în containere de mari dimensiuni și transferul cu un vehicul de transport.
5.4. Dimensionarea pompei de vid
Stația de pompare are rolul de a asigura debitul și presiunea de aer necesare pentru aspirarea fracțiilor de deșeuri din punctele de precolectare secundară până la stația de colectare prin intermediul unei pompe de vid.
Uneori este necesară folosirea mai multor pompe, legate în serie sau în paralel, pentru a îndeplini o singură funcționalitate. Pentru a creea o vidare scăzută sau una înaltă se folosește o pompă de deplasare pozitivă, care transportă aerul de la o valvă de intrare la o valvă de evacuare. Datorită limitărilor mecanice, aceste pompe ating valori mici de aspirare. Pentru a putea atinge o valoare mai mare de aspirare, astfel de pompe se conectează în serie cu pompe cu putere mai ridicată de aspirare.[20]
În urma aplicării formulei 5.2 rezultată un debit de aer în valoare de Q=3,76 m3/s, necesar a fi introdus în sistemul de colectare pneumatică. În continuare calculăm debitul de aer necesar a fi produs la partea de aspirare a pompei de vid folosind formula 5.3.
Q = 2* Qconductă (5.3)
În urma calculului rezultă că debitul de aer necesar la partea de aspirare a pompei de vid este Q=7,52m3/s.= 27.072 m3/h
Debitul de aer necesar la partea de aspirare a pompei de vid se mai poate calcula și dacă aplicăm formula 5.4. Folosind această formulă putem deduce și diferența de presiune din rețeaua de conducte, care urmează sa fie calculată cu ajutorul formulei 5.5.
Q = 2A, (5.4)
unde Q = debitul de aer scurs prin rețea [m3/s];
A = aria ajutajului echivalent al rețelei [m2];
p = presiunea consumată în rețea (diferența de presiune dintre aspirare și refulare) [N/m2];
= densitatea aerului.
p = *Q2/4A2 (5.5)
În urma aplicării formulei 5.5 rezultă prin calcul că diferența de presiune este p=1,2*(7,52)2/4*0,42=106,03 N/m2.
Folosindu-ne de calculele rezultate în urma aplicării formulelor 5.3 și 5.5, urmează să calculăm puterea motorului ce antrenează pompa de vid. Pentru aceasta folosim formula:
P = *Pteoretică = *p *Q/(1000*), (5.6)
unde P = puterea motorului [kW];
Pteoretică = puterea teoretică a motorului [kW];
= coeficient de rezervă (=0,9);
p = presiunea consumată în rețea [N/m2];
Q = debitul de aer scurs prin rețea [m3/s];
= randamentul global al ansamblului pompă-motor de antrenare ( =v*t );
v = randamentul pompei de vid (v =0,4…0,8; adopt v =0,6);
t = randamentul transmisiei dintre motor și pompă (t =0,9…0,95; adopt t =0,9).
Din calculul formulei 5.6 rezultă că puterea motorului ce antrenează pompa de vid este
P=1,32 kW.
6. Concluzii și contribuții personale
Contribuții personale:
Trasarea obiectivelor prezentului studiu;
Colectarea în teren a datelor cu privire la clădiri și străzi;
Centralizarea datelor obținute;
Analiza spațială a datelor obținute folosind software-ul GIS, [NUME_REDACTAT];
Formularea de expresii matematice necesare completării înregistrărilor, din baza de date Acces a sofware-ului GIS, [NUME_REDACTAT];
Realizarea de interogări alfanumerice și spațiale în vederea interpretării datelor;
Analiza tabelară a datelor GIS folosind Excel;
Analiza grafică a datelor în Excel;
Realizarea hărții strategice și a hărților tematice pentru analizarea virtuală a datelor în [NUME_REDACTAT];
Realizarea hărții strategice în format 3D, folosind software-ul [NUME_REDACTAT], pentru o mai bună analiză spațială a zonei;
Optimizarea traseului conductelor;
Realizarea unui sondaj de opinie în [NUME_REDACTAT];
Proiectare în AutoCad a schemei de principiu al întregului sistem de colectare pneumatică a deșeurilor;
Proiectarea în AutoCad a punctului de precolectare secundară (2D);
Proiectarea în AutoCad a pompei de vid (2D).
Concluzii:
În urma acestui studiu de cercetare au fost atinse fiecare din obiectivele enumerate anterior, fiecare în capitolul reprezentativ, în principal în capitolele 3,4, și 5.
Asfetl s-a putut observa că la baza realizării hărților tematice, ca date preliminare stau informațiile culese din teren, la fel și realitatea observată de cei cărora le este destinat proiectul prezentului studiu, și-anume locuitorii din cartierul Ștrand.
Hărțile tematice, create folosind un sistem GIS pot reprezenta o metodă de analiză importantă în stabilirea zonelor în care cantitatea deșeurilor generate, înregistrează valori semnificative. Pe baza informațiilor obținute, se pot calcula punctele de precolectare și modul acestora de funcționare. De asemenea se pot stabili, străzile care necesită sistem propriu de conducte, s-au care pot fi racordate la sistemul de magistrale a unei alte străzi.
În lucrarea de față s-a avut în vedere proiectarea sistemului pneumatic de colectare a deșeurilor în cartierul Ștrand, pentru o populație de 11.790 locuitori. Cantitatea de deșeuri generată de aceștia este 29,19 t/zi, majoritatea provenind din spațiile comerciale și blocurile de locuințe. Cantitatea maximă înregistrată este pentru deșeurile biodegradabile de 12,81 t/zi, valoare care este folosită în dimensionarea sistemului pneumatic.
În urma acestor valori s-au propus soluții care au ajutat la proiectarea sistemului de colectare pneumatică a deșeurilor în [NUME_REDACTAT], deservind trei fracții reciclabile, și-anume hârtie și carton, plastic și deșeuri biodegradabile. Astfel, s-a ales un sistem de conducte transportoare cu diametrul egal cu al tuburilor din punctele de precolectare, și-anume 0,4 m. Viteza de deplasare a aerului prin acest sistem de conducte fiind de 30 m/s.
Numărul de puncte de precolectare necesar este de 61, acestea acoperind întreaga zonă supusă analizelor. Deșeurile de sticlă și cele metalice sunt colectate separat față de sistemul pneumatic propus, prin aportul voluntar al locatarilor.
Acest sistem de monitorizare continuă asupra deșeurilor este unic în România, și cu ajutorul lui se pot urmării exact cantitățile de deșeuri din punctele de precolectare, astfel acestea, cât și containerele din stația de colectare sunt golite, doar atunci când sunt pline.
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] permite:
Analiza la nivel micro-administrativ într-o serie de puncte de cercetare;
Analiza spațială a cartierului, atât 2D, cât și 3D;
Timp de răspuns ridicat, asupra informațiilor din zonă;
Conectarea cu instrumente Acces și Excel, pentru o mai bună analiză a datelor;
Realizarea de hărți inteligente, care au la bază o strategie de cercetare;
Creșterea gradului de luare a decizilor cu privire la zona analizată (3D), fără a fi necesară deplasarea în teren.
Dezavantajele constatate:
Nevoia de forță de muncă specializată;
Educația populației cu privire la colectarea selectivă, existând nesiguranța că deșeurile ajunse în containerele finale, nu sunt sortate în totalitate;
Întâmpinarea rezistenței din partea serviciilor actuale de salubritate cu privire la sistemul propus;
Costuri ridicate;
Necesitatea achiziționării de sisteme hardware și software.
Donarea sau vânzarea utilajelor și vehiculelor actuale de colectare a deșeurilor.
Propuneri:
Soluțiile care ar putea fi adoptate în urma acestei cercetări sunt:
Cercetarea modului în care se formează depuneriile pe pereții conductelor, și propunerea de soluții biotehnologice de curățare a acestora;
Crearea unei platforme industriale în oraș necesară preluării deșeurilor reciclabile de la stația de transfer a sistemului pneumatic de colectare;
Crearea unei platforme de preluare a deșeurilor valorificabil energetice de la stația de transfer a sistemului pneumatic de colectare;
Educația propriu-zisă a populației cu privire la noi modalități de sortare a deșeurilor și de recuperare a deșeurilor reciclabile din deșeul menajer;
Finanțarea națională și europeană a proiectelor cu privire la managementul deșeurilor, dat fiind costul ridicat al acestora.
În urma analizelor efectuate prezenta cercetare poate reprezenta baza pilot a realizării unui proiect în zona supusă analizei, și-anume [NUME_REDACTAT], sau în oricare altă locație din țară asemătoare cu aceasta.
Pe viitor se incearcă, în România, o îmbunătățire a sistemelor de management al deșeurilor și se speră pe baza calculelor și a analizelor efectuate în această cercetare ca astfel de sisteme moderne să poată fi implementate și în țară.
Listă figuri
Capitolul 2
Figura 2.1 – Pubelă (240 l) și container (1100 l)
Figura 2.2 – Containere de colectare de tip insule de colectare pentru fiecare categorie de deșeuri reciclabile
Figura 2.3 – Sisteme de colectare prin golirea containerului
Figura 2.4 – Sisteme de colectare prin schimbarea containerului
Figura 2.5 – Procesul de încărcare al containerului cu presă
Figura 2.6 – Sistem de colectare pneumatică în [NUME_REDACTAT] 2.7 – Evacuarea și colectarea pneumatică a deșeurilor menajere
Figura 2.8 – Sistem staționar de colectare pneumatică
Figura 2.9 – Sistem mobil hibrid de colectare pneumatică
Figura 2.10 – Vehicul prevăzut cu sistem de aspirare a deșeurilor
Figura 2.11 – Monitorizarea sistemului de colectare pneumatică
Figura 2.12 – Harta municipiului [NUME_REDACTAT] 4
Figura 4.1 – Modelul digitizat
Figura 4.2 – Definirea sistemului de coordonate în GeoMedia [NUME_REDACTAT] 4.3 – Vectorizarea principalelor clase din hartă
Figura 4.4 – Vetorizarea clasei clădirilor
Figura 4.5 – Clasa ”Bloc de locuințe”
Figura 4.6 – Clasa ”Spațiu comercial”
Figura 4.7 – Clasa ”Pensiune”
Figura 4.8 – Sursele de generare a deșeurilor în [NUME_REDACTAT], reprezentate conform tabelului 4.3
Figura 4.9 – Evoluția cantității deșeurilor generate în [NUME_REDACTAT], calculată pentru perioada 2014-2025
Figura 4.10 – Categoriile de deșeuri generate și ponderea lor în [NUME_REDACTAT]
Figura 4.11 – [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] 4.12 – Harta cantității deșeurilor generate în [NUME_REDACTAT]
Figura 4.13 – Harta cantității deșeurilor asimilabile cu cele menajere în [NUME_REDACTAT]
Figura 4.14 – Harta generării deșeurilor pe străzi în [NUME_REDACTAT]
Capitolul 5
Figura 5.1 – Schema de funcționare a punctelor de precolectare
Figura 5.2 – Vană de tip șuber
Figura 5.3 – Model de recipiente din punctele de precolectare
Figura 5.4 – Traseul conductelor pentru zona studiată
Figura 5.5 – Optimizarea traseului conductelor
Figura 5.6 – Platformă containere abroll
Figura 5.7 – [NUME_REDACTAT]
Figura 5.8 – Model de ciclon folosit în sistemele [NUME_REDACTAT] 5.9 – Model de cercetare a unui ansamblu ciclon – filtru de aer – container final
Listă tabele
Capitolul 2
Tabelul 2.1 – Producția de deșeuri la nivelul unor țări din Europa și SUA , evaluată de Institutul de Statistică al [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] 3
Tabelul 3.1 – [NUME_REDACTAT] a sistemului pneumatic de colectare a deșeurilor
Tabelul 3.2. Caracteristicile persoanelor interviate
Tabelul 3.3 – Variante de răspuns la întrebările din chestionar
Tabelul 3.4 – Răspunsurile primite de la populație reprezentate în procente
Capitolul 4
Tabelul 4.1 – Evoluția populației proiectate a județului Sibiu pe total și medii de rezidență, în perioada 2007-2038
Tabelul 4.2 – Indici de producere a deșeurilor asimilabile celor menajere pe diferite tipuri de clădiri
Tabelul 4.3 – Sursele de proveniență a deșeurilor și cantitatea totală de deșeuri pe zi calculată pentru zona vizată
Tabelul 4.4 – Prognoza deșeurilor generate în [NUME_REDACTAT], calculată pentru perioada 2014-2025
Tabelul 4.5 – Compoziția estimată a deșeurilor menajere
Tabelul 4.6 – Cantitățile comparative ale deșeurilor calculate pentru anii 2014 și 2025
Tabelul 4.7 – Punct de precolectare secundară
Tabelul 4.8 – Cantitățile comparative ale deșeurilor generate pe zi într-un punct de precolectare calculată pentru anii 2014 și 2025 [t/zi]
Anexa 2
Tabelul – Cantitățile de deșeuri generate pe zi, calculate pentru străzile [NUME_REDACTAT]
Bibliografie
[1] Deac C., Managementul deșeurilor solide, Ed. ULBS Sibiu, 2013
[2] Cosoroabă V., Demetrescu T., [NUME_REDACTAT]. , Acționări pneumatice
[3] Borza S., Introducere în GeoMedia, Ed. ULBS Sibiu, 2008.
[4] Cismaru C., Gabor V., Gestiunea deșeurilor solide, Ed. Performantica, Iași, 2004
[5] Bucșa C., Costea M., Sibiu- Repere ecologice, Ed.ULBS Sibiu, 2011
[6] *** Recycling, accesat la data de 12.11.2013, http://en.wikipedia.org/wiki/Recycling
[7] *** Metode și tehnologii de getionare a deșeurilor. Colectarea și transportul deșeurilor și al materialelor reciclabile, [NUME_REDACTAT] de Cercetare-Dezvoltare pentru [NUME_REDACTAT] –ICIM București
[8] *** Envac AB, http://www.envacgroup.com, accesat la data 20.11.2013
[9] *** [NUME_REDACTAT], Envac AB, 2009
[10] *** What is GIS, accesat la data de 22.03.2014, http://www.gis.com
[11] *** Dispoziții, regulamente, statute privind serviciul de salubrizare,
[NUME_REDACTAT], jud. Sibiu
[12] *** Decizie privind împărțirea municipiului Sibiu în sectoare și subsectoare, [NUME_REDACTAT], jud. Sibiu
[13] *** SR 13400 Salubrizarea localităților. Deșeuri urbane. Prescripții pentru determinarea cantităților de deșeuri urbane, Asociația de Standardizare din România, 2007
[14] *** [NUME_REDACTAT] de Gestionare a Deșeurilor 2004-2013, [NUME_REDACTAT] și Pădurilor, 2004, http://www.anpm.ro/planul_national_de_gestionare_a_deseurilor-8218, accesat la data de 11.03.2014
[15] *** [NUME_REDACTAT] 2008-2038 pentru sistemul integrat de gestionare a deșeurilor în județul Sibiu, [NUME_REDACTAT] Sibiu , 2010, http://www.cjsibiu.ro/portal/sibiu/cjsibiu/portal.nsf/07D7BF96219BA004C225765B003C363C/$FILE/MP%20Sibiu%2017.02.09%20RO.pdf, accesat la data de 11.03.2014
[16] *** [NUME_REDACTAT] Study – In-Vehicle and [NUME_REDACTAT] Densities, CaRecovery Inc., prepared for [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Board, USA, Martie 1992.
[17] ***[NUME_REDACTAT] de gestionare a deșeurilor 2014-2020, http://mmediu.ro/new/wp-content/uploads/2014/01/2014-01-28_SNGD_HG_870_2013.pdf , accesat la data 9.04.2014
[18] *** [NUME_REDACTAT] de Gestionare a [NUME_REDACTAT] 7 Centru, revizia 1, versiunea ianuarie 2011, accesat la data de 11.03.2014, http://apmcv.anpm.ro/files/APM%20Covasna/Deseuri/20791DraftPRGDian.2011.pdf
[19] *** [NUME_REDACTAT], https://maps.google.ro/ , accesat la data de 15.11.2013
[20]*** Vacuum pump, http://en.wikipedia.org/wiki/Vacuum_pump#Types, accesat la data de 04.05.2014
[21]*** [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], http://www.krkindianvalves.com/knifevalves.html, accesat la data de 21.05.2014
[22]*** Containere-abroll, http://www.containere-abroll.ro/dimensiuni-containere.html, accesat la data de 05.05.2014
[23]*** Waste cyclone, dust cyclone and waste container set up, http://www.metrotaifun.com/automatic_solid_waste_collection_system/index.php/research-and-development, accesat la data de 21.05.2014
Anexa 1
Chestionar de opinie
Vârsta: ………ani
Ocupația: ……….
Scopul chestionării:
Acest chestionar are în vedere observarea modului în care dumneavoastră simțiti poluarea produsă de actualul mod de colectare a deșeurilor din zonă. Vă rog să-mi răspundeți la câteva întrebări, legate de această problemă.
Încercați să vă raportați la punctul de colectare a deșeurilor din zona/ strada pe care locuiți.
Cum vă afectează actualul mod de colectare a deșeurilor?
Prin mirosul degajat;
Prin distanța față de locuință;
Prin frecvența de colectare.
Zgomotul produs de către vehiculul de colectare este:
Deloc supărător;
Într-o mică măsură;
Foarte supărător.
Cum resimțiti mirosul de la actualul punct de colectare?
Nu se simte deloc;
Nu mă deranjează;
Mă deranjează.
Considerați actualul punct de precolectare ca fiind focar de infecții?
Nu;
Într-o mică măsură;
Da.
Simțiti că una din efectele propuse anterior (miros, zgomot) vă afectează și în interiorul locuințelor?
Nu se simte;
În mică măsură;
În mare măsură.
În prezent există un sistem de colectare selectivă a deșeurilor în zonă?
Da;
Nu.
Dacă s-ar crea un sistem de colectare selectivă în zonă, v-ați aloca timp să sortați deșeurile în locuință în vederea reciclării?
Da;
Nu.
Dacă ar fi posibil un proiect de colectare a deșeurilor în zonă, care să le scoată prin conducte în afara cartierului, ați fi de acord?
Da;
Nu.
Cât de necesar credeți că este un asemenea proiect pentru [NUME_REDACTAT]?
neimportant;
important;
foarte important.
Anexa 2
Tabelul – Cantitățile de deșeuri generate pe zi, calculate pentru străzile [NUME_REDACTAT]
Data, Semnătura,
……………………… . ……………………… .
OPIS
Prezentul proiect de diplomă conține:
Partea scrisă :
o Număr pagini:
o Tabele:
o Figuri în text:
Partea desenată:
o Formate A1:
o Formate A2:
o Formate A3:
o Formate A4:
Declar pe propria răspundere că am elaborat personal proiectul de diplomă, și că nu am folosit alte materiale documentare în afara celor prezentate în capitolul Bibliografie.
Semnătura autorului,
Sunt de acord cu susținerea prezentului proiect de diplomă, elaborat de candidatul …………………………………………. în sesiunea ……………………. .
Data prezentării: Semnătura coordonatorului:
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proiectarea Unui Sistem de Colectare Pneumatica a Deseurilor In Cartierul Strand din Sibiu (ID: 1962)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.